SERIA Ht—ANTFL II, No. 326.
NUMARUL^IO BANI
iBOHASEKTELE încep U1 şi 16 ale flo-circi luni şi se plătese tot-d’a-una Înainte In BwmrtfU la Caca Administraţiei In judeţe şi •trtinătaU prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 >	>	>	15 »
Trei luni . . . 8 »	*	»	13 »
Un număr In atreinltate 80 bani
MANUSCRISELE NU^SE INAPOIAZA REDACŢIA
No. I—STRADA CLEMENŢE!—No. t
Ediţia a, treia,
EPOCA
MARŢI, 10 DECEMBRE 18S6
NDMARUL^IO BANI
ASUACIUBILE
In Bucureşti şi judeţe ae prieten numai la Administraţie
[bl etreinătate, direct la adminUtonJU şi la toate oficiile de publicitate
Annndur! la pag.	IV...0.30 b. linia
>	» »	m.........1.— lei	>
»	*	»	II........3.— »	>
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul'
Dn nanii voehii tO ktnl
ADMINISTRAŢIA
No. I.— STRADA CLEMENŢEI -No. ».
Instalarea Noului Mitropolit
TREI EXPERIENŢE
Atitudinea partidului c onservator în chestiunea Mitropolitană, a înseninat sufletele. Credinţa deznădăj-duitoare că partidele noastre sunt în stare să facă orl-ce— chiar răii ţărel—pentru a pune mîna pe putere, a primit lovitura de moarte ; în locul acestei credinţi otrăvitoare a început să răsară, prin fapta partidului conservator, credinţa mîn-tuitoare că lupta dintre partide poate şi trebuie să aibă drept ţintă alt-ceva de cît foloasele puterii: credinţă care va crea în jurul activităţii politice o atmosferă sănătoasă si datatoare de viată.
s	k
Dar atît nu ajunge. Ori cît de mare ar fi înrîurirea moralizatoare ce va exercita asupra opiniunil publice evenimentul acesta, mat trebuie ceva; e absolută nevoie ca şi adversarii, ca partidul liberal să înţeleagă bine purtarea noastră şi foloasele el pentru mersul trebilor publice. Alt-fel, viaţa politică romî-nească va şchiopăta necontenit şi ţara va fi ţinuta in loc prin nevoia de a îndrepta astă-zl ceea-ce s’a stricat erl.
Pînă acum partidul liberal n’a dat dovezi că înţelege aceasta, deşi prilejuri a avut destule.
Fără a vorbi de timpuri mal depărtate, chiar în anul acesta partidul conservator a mal dat de două ori pilda jertfei din patriotism şi îndulcirii moravurilor.
Cînd guvernul d-lul Sturdza a fost silit să ispăşească prin umilitoare scuze publice greşelile făcute în opoziţiune prin exploatarea chestiunii naţionale în interes strimt de partid; cînd apoi, pentru a slabi furtuna ce se ridica de pe urma faptelor sale, acel guvern a dat lovituri de moarte cauzei fraţilor noştri, am fi putut foarte bine să es-ploatăm lucrul în favoarea partidului nostru, tot cu atîta răutate cum o esploatase partidul liberal, şi cu mal mult succes.
Neajunsurile pe cari le-am suferit la putere ne îndrituiau la a-ceasta. Dar n’am făcut-o, pentru că interesele superioare ale Statului romîn şi ale neamului ar fi suferit. Pentru mîntuirea lor am renunţat la o dreaptă răzbunare, mul-ţumindu-ne cu învăţâmintul pe care l-a tras opiniunea publica din ţară şi de peste CarpaţI: că nu-î e îngăduit nimănui să esploateze marile interese naţionale în scopuri trecătoare de partid.
Purtarea partidului conservator în aceasta chestiune, dureroasa es-perienţă făcută de partidul liberal, ar fi trebuit să-I deschidă acestuia ochii, să-l cuminţească şi să-l îmblîn-zească.
Esperienţa, deşi a folosit opiniunil publice, partidului liberal însă nu-I a folosit.
împrejurările ad voit ca, după un scurt interval, guvernul să ajungă din nod la mare strîmtorare. M. S. împăratul Frantz-Iosef avea să
facă ţărel aleasa cinste de a o vizita.
Firesc fiind ca cine-va să judece pe alţii după sine, îşi poate închipui orl-cine grijile prin cari a trecut guvernul liberal în toată vremea vizitei împărăteşti. Era aşa de lesne de întrebuinţat metoda liberală, mărul puterii atîrna atît de jos, încit ispita era foarte mare.
Partidul conservator a dat şi cu acest prilej dovada stăpîniril de sine, arătînd că pentru dlnsul puterea nu preţuieşte nimic cînd e legată de vătămarea intereselor ţării.
Nu numai că n’a făcut nici cea mal mică greutate guvernului, nu numai că nu s’a tras la o parte ci a sărbătorit cum se cuvenea un aşa mare eveniment, dar încă—fiind dată aţîţarea spiritelor din cauza purtării guvernului în chestiunea naţională — a împiedecat prin atitudinea sa botărîtă şi demnă pînă şi încolţirea unul gînd ostil în capetele uşurele.
De astă dată, cu tot sectarismul săQ, partidul liberal s’a văzut nevoit să aducă omagiu public, prin organele sale, partidului conservator. Dar învăţămîntul ce izvora din purtarea acestuia n’a putut pătrunde mal adine în spiritul partidului liberal.
Dovada am avut-o în chestiunea mitropolitana, în care guvernul n’a voit cu nici un preţ să asculte glasul partidului conservator şi n’a consimţit să-şi modifice purtarea, ci din potrivă a împins lucrurile la extrem.
A treia experienţă a avut urmări mal simţitoare. Aplicînd vechea metoda liberala în chestiunea mitropolitană, guvernul, în care se găseau şeful şi fruntaşii partidului, a trebuit prin forţa lucrurilor să se retragă ruşinat, ducînd cu sine în prăpastie prestigiul şi autoritarea regimului. Şi de astă dată n’a mal fost de ajuns ca partidul conservator să nu facă râfl partidului liberal, ci a trebuit să-I facă bine, să-I dea un puternic sprijin casă iasă din strîm-toare.
In timpul scurt de un an, partidul liberal şi partidul conservator aQ avut deci prilej să se măsoare de trei ori, în mari şi grele lupte. Şi de trei ori, din ce în ce mal hotărît, a eşit la lumină superioritatea metodei de lupta conservatoare; iar folosul ţărel a fost nemăsurat de mare.
Faţă cu aceste înfrîngerl, suferite una după alta în timp aşa de scurt, înţelege-va partidul liberal că tre-bue să-şi schimbe politica?
Chestiunea aceasta e pentru dîn-sul o chestiune de viaţă şi de moarte.
Va începe o nouă viaţă, dacă va fi în stare să se reformeze. Iar dacă nu, atunci va ajunge cu de-sâvîrşire impropriii pentru serviciul public ; căci experienţe ca cele din anul curent nu se pot repeta la infinit.
I. Popeneu.
SITUAŢIUNEA
PARLAMENTARA
Interpelările d-Ior Fler» şt Poli. ti in oh.—Grupările In Cameră. Retragerea d-lul V. Las-ear.— Ambiţiunea d-lui Dinu. Sturdza.
Interpelările d-Ior Fleva şi Poli tini o*
De şi cestiunea fostului Mitropolii Primat Ghenadie este cu desăvîrşire rezolvată, spre mulţumirea tutulora,— totuşi d-nil N. Fleva şi Politimos nu vor renunţa la interpelările lor, ci le vor desvolta în şedinţa de Marţi a Camerei.
Dînşil vor stărui în interpelările lor, mal ales asupra următoarelor trei puncte:
a)	. De ce n’au fost daţi In judecată capii de bande cari au operat în sitele de 16, 17, 18 şi 21 Noembrie ?
b)	. De ce n’a fost destituit şi dat în judecată faimosul judecător de instrucţie Vasiliu, pentru falşurile'şi plastografiile comise îu ordonanţa-l stupidă în contra fostului Mitropolit Primat, ordonanţă sfârîmată detCamera de punere sub acuzaţie ?
c)	. De ce guvernul n a primit solu-ţiunea d-lui N. Fleva în cestiunea fostului Mitropolit Primat.
Grupările tu Camera
Evident că desvoUarea acestor interpelări, va pricinui guvernului cîte-va momente amare ; dar e şi mal evident că prin aceste interpelări se va deschide drumul spre limpezirea situaţiei parlamentare, spre o determinare a a-titudinel diferitelor grupări, cum sunt grupul d-lul Stătescu, grupul domnului Sturdza, grupul guvernului şi grupul vernescan.
Nu se poate o situaţie mal grea:
Guvernul este dator şi e chiar convins, că cele mal primitive concepţiunl asupra moralei politice îl impun o soluţie oare-care în cestiunea bandelor şi mal ales în cestiunea plastografiilor Iul Vasiliu. Dar cum să procedeze ? Ce să facă ? A da o lecţie zdravănă ticălosului de Robescu, primarul Capitalei, echivalează cu o lovitură dată d-lul Sturdza ; iar a pedepsi pe judecătorul de instrucţie Vasiliu, sau cel puţin a ’l transfera în provincie, înseamnă a provoca pe d. Eugen Stătescu la ostilitate făţişă în contra guvernului. Căci însuşi d. Stătescu a declarat prin Liberalul, că ori ce atingere s’ar aduce fie lui Vasiliu, fie lui Nicolau, fie Iul Sărăţeanu de la Casaţie, — el va face o opoziţie învier-ş.'inată guvernului.
Cestiunea deci este pusă aşa:
Dacă d. Aurelian prin răspunsul pe care-l va da, va mulţumi pe deplin susceptibilităţile d-lor Sturdza şi Stătescu, atunci va avea în contra sa, în opoziţia cea mal înverşunată pe d. Fleva cu vr’o 20 de amici ai săi şi în opoziţie mal dulce pe cel 12 al d-lul G. Vernescu, plus cîţl-va nemulţumiţi. Ceea ce nu i-ar conveni de loc, căci d. Aurelian, prin firea lui, e omul păcii şi ar dori să fie prieten cu toată lumea.
Retragerea d-lui Vasile Lascar
E însă un moment mai interesant în raporturile dintre guvern şi partid.
D. Vasile Lascar, singurul în minister, care în cîte-va zile a dat dovezi că vede clar şi se ridică mal presus de consideraţii meschine,— e în termeni foarte incordaţi cu d. Dum. Sturdza, care nu vrea să se astîmpere şi ţine să se amestece direct în toate cestiunile politice dependente de ministerul de interne.
Ba ce e mai mult, d. Sturdza profi-tind de declaraţia făcută de d. V. Lascar la ultima consfătuire guvernamentală, vrea să se impună, — ajutat de Ocultă,—şi, forţînd situaţia, vrea să intre în minister luînd portofoliul externelor şi trecînd pe alter ego al său, pe Costică Stoicescu, la interne.
Acesta e un fapt, pe care nu-’lpoate desminţi nimeni. Aşa se prezintă situaţia; aşa vrea Sturdza,—şi vom vedea dacă va triumfa majoritatea partidului, care nu-’l vrea pe Sturdza.
Ambiţiunea d-lui Sturdza
De cît, d. F. Lascar, înţelegtnd combinaţiile lui Sturdza, acum par»
WWW.»
mai puţin dispus a eşi din minister, de şi însuşi d-sa afirmă că interesele-l private îi impun să se retragă cu o oră mai înainte.
D. Lascar a declarat amicilor săi că nu vede un pericol mal mare pentru guvern şi pentru partidul liberal, de cît fie intrarea în minister a d-lui Sturdza, fie alegerea sa de preşedinte al Senatului,
Situaţiunea esle deci foarte complicată ; dar e speranţă că în urma interpelărilor de Marţi ea va începe să se limpezească, şi atunci ne va fi posibil să ne dăm seamă de raporturile dintre guvern şi diferitele grupări.
TRIBUNA POLITICA
Preocupările guvernului în zilele acestea aii fost negreşit prea mari, pentru ca el să se poată îngriji de înlocuirea şi destituirea imediată a magistratului slugarnic şi nelegiuit, care a jucat rolul cel mai odios în a-facerea Mitropolitului Ghenadie.
Astă-zi însă, cînd guvern, Cameră de punere sub acuzare, Sinod, toate cele mai înalte instituţiuni ale Statului aii pronunţat osînda morală a judecătorului de instrucţie Vasiliu, e absolut obligatoriu pentru d. ministru al justiţiei să destitue pe magistratul care a ticluit un act infam şi a provocat el în mare parte toată criza prin care treceam dc luni îndelungate.
Nu am avea negreşit nimic de zis în contra judecătorului, fie el prea sever saut prea blînd, care în contra părerei unui coleg al său, vede sau nu vede într’un fapt elementele culpabilităţel.
Avem prea mult respect pentru libertatea conştiinţei fie-cărui om, şi pentru cugetarea magistratului, spre a desemna dispreţului public pe cel ce nu împărtăşeşte părerea altuia, dar cu judecătorul de instrucţie Vasiliu lucrurile stau cu desăvîrşire alt-fel.
El n’a scris ce a constatat, n’a iscălit ce’î a dictat conştiinţa; spre a complace ministrului Stătescu, a comis nelegiuirea de a consemna în ordonanţa sa fapte neadevărate, a falşificat deposiţiile martorilor, dovadă scrisorile publice ale d-rului Men-donide şi stareţului Pafnutie, prin cari se plîng că judecătorul Vasiliu a comis un falş.
Atunci cînd învinuirile aduse Mitropolitului Primat s’afi constatat neîntemeiate, neadevărate, cum rămîne cu acel care este autorul acestor infamii?
Poate el să mal păstreze înalta misiune de apărător al ordine! şi moralei publice?
Dacă guvernul caută să respecteze josnicele susceptibilităţi ale fostului ministru al justiţiei, urzitorul tuturor infamiilor şi apărătorul tuturor bandiţilor, dacă el găseşte că un asemenea magistrat face fala parchetului, să’l păstreze acolo unde este, să’l înainteze chiar. Dacă guvernul are însă cel mai mic respect pentru opiniunea publică, şi dacă ţine să dea magistraturel dovada că nu voeşte să o vadă degradată prin prezenţa unui mişel în rîndurilc ei, judecătorul Vasiliu trebue imediat destituit.
E nevoe ca această fiinţă să înveţe un lucru: slugărnicia nu e nici spre folosul stâpînuluî, nici spre folosul magistratului. Dacă d. Vasiliu nu era surd la ori ce revoltă a conştiinţei sale, ar fi făcut şefului său un servicii adevărat, şi persecutat poate de acesta pentru independenţa sa, ar fi eşit din Palatul Justiţiei cu fruntea sus, în loc să se furişeze în toate zilele pe uşa din dos, ca un vinovat care se teme de privirea oamenilor.
Dacă Vasiliu nu are nici firimiturile dc demnitate cari se mal găsesc astăzi în sufletul lui Ionel Antonescu sau Becarian, spre a demisioaa, e de datoria guvernului să-l trateze ca pe un Szilaghy.
fo
TRIBUNA LITERARA
DIN TOPONIMIA ROMÎ NEASCĂ
(studiu istorico-linguistic de D. Dan)
Zilele acestea a apărut sub acest titlu o primă încercare In literatura romtnească de a aduce argumente pentru teoria ROssle-riană, că romtnil n’ar fi băştinaşi în ţinuturile pe cari le locuiesc astă-zt.
Istoricul ungur Iosef BenkO (1778) a fost cel d’lntîiti care a ridicat această cestiune, zicînd că : «Nu crede că toţi valacbil se coboară din romanii lui Traian ; că în Moe-sia şi Bulgaria aii trăit valacbil sub împăraţii apuseni şi de acolo s’aQ răsplndit apoi prin Podolia, Husia şi Ardeal».
Aii mal urmat apoi şi alţi isl oriei ca En-gel, Sulzer, Pray, Gebhardy, etc. cari aQ susţinut lipsa de continuitate a romtnilor în ţinuturile Daciei traiane. Cel care a căutat Insă să dovedească cu argumente mal convingătoare (?) această lipsă de continuitate a fost istoricul german Robert ROssler (în opera sa «Romiinische Studien» 1871). După el aQ urmat apoi ungurii Hunfalvy, Rethy, Putnoky, cari făgăduind continuitatea ro-mlnilor în părţile ardelene, bănăţene, maramureşene şi ungurene şi dovedind (?) stă-pînirea ungurilor în aceste ţinuturi înainte de a fi fost ele locuite de romtnl, (?) el cred că pot tăgădui romînilor transcarpatini existenţa naţională şi pot legitima asupririle la cari ’I supun necontenit.
Primul argument ROsslerian este că «numele de romîn, rumîn, s’ar fi format în Ru-melia, şi de acolo şi-ar fi luat grecii numele de romaeil şi turcii ar fi dat provinciei numele de Rum-ili. Argumentul ROsslerian e aşa de caraghios, In cit chiar istoricii cari urmează pe ROssler, îl dafi numai ca părere a lui ROssler.®
Al doilea argument ROsslerian este că din autorii greceşti se dovedeşte că Romî-nil ("Vlahi) aQ locuit de prin veacul al X în Tesalia, Macedonia, etc., că în anul 1027 Valacbil au luptat In armata grecească în contra Saracenilor din Italia, că pe vremea cruciadelor era o ţară Flachia în părţile Pindulul, că în veacul al XIII exista după autorii greceşti Marea Vlahie in Tesalia şi Mica Vlahie în Aetolia şi Acarnania, etc.— El şi ? Dacă Romînil aQ locuit în ţinuturile Pindulul (unde locuiesc şi astă-zl Macedo-Romînil), urmează că nu aQ putut să locuiască şi în ţinuturile Daciei, unde locuiesc şi astăzi Daco-Romlnil V
Al treilea argumeut, saQ mal bine conjectură ROssleriană, este că la 1183, răs-vrătindu-se bulgarii şi romînil din stingă Dunării, sub conducerea fraţilor Petru şi Assan, In contra împăratului Isac II din Bizanţ, ’şl-aQ asociat şi pe Cumanii din dreapta Dunării şi apoi poate (ca răsplată pentru ajutorul primit |de la Cumani ?), aQ trecut şi romînil în dreapta Dunării, în ţara Cumanilor şi de aci şi mal departe.
Această aserţiune nedovedită o spulberă istoricul W. Tomasehek, care dovedeşte că încă în anul 1164 aQ existat Romlnî pînă şi în Galiţia de astă-zl. împăratul Manuel din Bizanţ a trimis în acest an pe nepotul săQ Andronicus Comnenius în închisoare la HalicI lingă Nistru (în Galiţia de astă-zl), fiind-că îl dovedise amestecat într’o conju-raţiune în potriva sa; Andronicus fugind din închisoare, a fost prins de ValachU, c* eraQ pe acolo.
Un alt argument, şubred şi fără dovezi este că, elementele slavice din limba romî-nească ar fi de origine vechie bulgară şi că prin urmare limba noastră nu ar fi putut sta sub influenţă slavă de cit în Moe-sia.
In fi.-.e ultimele argumente şi le scoate ROssler (şi toţi cel ce l’afi urmat) din toponimia slavă şi ungurească a ţinuturilor locuite de Romlnî şi în această direcţiune vine şi domnul D. Dan să dea ROssleria-nilor noul argumente (?) Să examinăm aceste argumente şi să vedem Intru cit noul adept este vrednic de meşterii săi.
*
Tot studiul domnului D. Dan se învîr-teşte pe lingă numele proprii Mehadia sau Mehedia, Mehedinţi şi Romanaţl, pe cari vrea cu orl-ce preţ să le facă de origine magiară. Cu «metodă» voieşte d-sa să dovedească InttiQ că terminaţiunea adia, ădla, edia din numele romîneştl, este de origine magiară, de şi meşterul pe ale cărui urme să ia, D. Putnoky, nu îndrăsneşte să spue de aceste terminaţiunl, de cit că: «aproape toate numirile In adia sunt de origine magiară». Discipolul merge mal departe şi le face pe toate de origine magiară şi pentru ca să ’şl susţie tesa, inventează numiri de oraşe ca Aradia. în loc de Arad (cum II zic şi Ungurii şi Romînil şi toată lumea), Cenadia în loc de Csunad ungureşte şi Ce-nad romîneşte, etc ; prin analogie vrea să Întoarcă exemplul zicînd că Mehadiei sau Mtediei romîneştl, ungurii i-ar fi zis odinioară Mihed. Dovezi nu are pentru această aserţiune, căci din cele mal vechi documente ungureşti (tncepînd de la anul 1323) se dovedeşte că ungurii nu i-au zis Mehadiei de cit Mihald şi ici colea Mehadia, nici o dată însă Mihed. Discipolul n’are de cit să consulte pe unul din meşterii săi, pe
EPOCA
D. Pesty Frigyes In opera «A Szftreny vârmegyei hajdani olâh keriiletek».
De altmintrelea cuvlntul unguresc meh (albina), din care vrea D. Dan să deduci pretinsul sati nume de localitate Mehed, nu există de loc combinat cu sufixul ecl, ci numai cu es (mehes, adj.=cu albine, cu stupi) şi 4sz (nnflitssz, subst. stupar, care se ocu;i;i cu albina); şi !n toată toponimia ungurească d. Dan n’a putut găsi de cit următoarele localităţi formate din rădăcir.a meh: MdhAsz (în comitetul Abauj Torna), Mihiszhăz («casa stuparulul» In Somogy), M4hker4k («roată sati cerc de albine» în Bihor), Mâhtelek («loc da albine» In Săt-mar), Mdhkertek («grădini de albine» în Fej6r) si Mvhes («plin cu albine» în Somogy, Zala, Bihor şi Turda-Arieş.)
Aserţiunea d-lul Dan apoi că «după observarea d-sa/e», terminaţiunile—s,— d, şi — sd, ar fi corelative, este gratuită şi tabela de nume cu derivatele lor, pe care o face la pag. 30. este în mare parte fantastică. Singurele cuvinte cu terminaţiunl reale {din acea tabelă sunt cele cu—as, —asd (ca fark, farkas, farkasd ; liamu, ha-vas, hamvasd ; nâd, nâdas, nadasd, etc.); dar nici In acestea, terminaţiunile—os şi —asd nu sunt corelative, căci—as esteter-minaţiune adjectivală, pe etnd—d, ce se a-daugâ acestei terminaţiunl, este locativ şi pe clnd farkas. hamvas, nâdas există ca nume comune, Farkasd, Hamvasd şi Nd-dasd nu există de cit ca nume de localităţi.
Argumentele ce mal voieşte dl. Dan să scoată din dispărutul sat Mehedia din Vaslui, şi din faptul că marca acestui judeţ este un stup, sunt puţin convingătoare pentru originea ungurească a Mehadiel, căci chiar cuvintele ungurescl mih (albină), miz (miere) sunt de origine slavă (tn limbele slave: med, meed, mied), cum sunt nenumărate cuvinte ungureşti, chiar de prima necesitate, pentru cari însă ungurii nu a-veati expresiunl proprii, ca ablak (fereastră), asztal (masă), abrosz (faţă de masă), udvar (curte), etc. sati hăs (din germanicul Haus format şi acesta din romanicul caso), Rert (din Garten) etc.
Dacă voim cu orl-ce preţ să deducem numele Mehadiel de la albină sati miere, de ce să formăm un nume hibrid diutr’un cu-vînt neexistent unguresc m4hed şi o termi-naţiune slavonă — ia, şi să nu luăm în mod mal firesc slavonescul med, mied şi terminaţiunea locativă slavă — ia şi să formăm numele de localitate Media, Miedia sati Meedia (cum II zic romînil din partea locului), cum s’ati format şi numele de localităţi slrbeştl: Tekia, Megiulujia, Liubo-via, etc. ?
t-
In ce priveşte etimologia judeţului Mehedinţi, d. Dan nu e mal norocos de cit cu numele Mehadiel. Luînd de basă tot pe Închipuitul mihed, II atlrnă terminaţiunea slavă — ince, — inţl (care de altminteri se găseşte la o mulţime de comune cu numiri slave din Banat, ca: BelinţI, Balinţl, BudinţI, Nicolinţl, Lalaşinţl, etc).
Nu e mal natural aci să luăm rădăcina slavă med sati mied şi să-I dăm terminaţiunea tot slavă de — inţl, formînd ast-fel, fără etimologii hibride, numele de Medinţl şah Miedinţl, cum se numeşte judeţul de cel ce-1 locuiesc ?
Introducerea lui h In Mehadia , Mehedia Mehedinţi, o esplică d. Dan, In mod firesc, cum se întîmplă şi în cuvintele: mală-maală-mahală.
Si mal forţată de cît cele de pînă aci, este etimologia judeţului Romanaţl.
Baslndu-se pe Împrejurarea că cuvlntul rom însemnează în ungureşte ruină, şi pe faptul că în Romanaţl se găsesc ruine, d. Dan face următoarea combinaţie: rom (ungureşte ruină), od (sufix unguresc) in şi ace (sufixe slavice), şi din toate acestea scoate numirea hibridă: Romodinace din care apoi, după multe explicaţiunl forţate, ajunge Ia Romonaţl, care se pretinde că ar fi fost vechiul nume al judeţului Romanaţl.
Cred că ar fi cu mult mal natural să se ia pentru explicarea acestui nume, întîifl numele propriu Roman, ce se găseşte aşa adeseori la slavi; (dovadă familia domnitoare Romanov în Rusia; familiile Roma-novicl din Serbia de astăzi; Roman- Vodă din anii 1390—1393 din Moldova, de la care şi-a luat numele şi oraşul Roman; dealul Romaniju din Bosnia; capul Romanov In Alaska, etc. ; să se dea apoi numelui Roman, terminaţiunea locativă slavă aţi, (cum se găseşte la o mulţime de localităţi slrbeştl, ca Kniajevaţ, Kraguievaţ, Alexinaţ, etc.) şi ast-fel se formează Romanaţl ţinutul, moşiile lui Roman.
*
Cu felul de argumentare al d-lul Dan, s’ar putea dovedi, că ungurii ati stăpînit şi în Maroco, căci şi acolo se găseşte un orăşel Mehedia, lingă rîuleţul Sebu, sati în Palestina, unde şi astăzi se găsesc ruinele vechiului oraş Arad.
*
O ultimă observaţie: Metoda ştientifică atît de mult trlmbiţată in «studiul» despre care vorbim, se reduce la nişte ipoteze şi conjecturi foarte şubrede şi nu cu ast fel de etimologii se va putea dovedi că: «Ma-giaril ati lăsat dincoace de CarpaţI, urme toponimice mult mal numeroase şi mal adinei, de cît cum s’ar părea la prima vedere,» nici cu argumente trase de păr, nu se va «slăbi teoria continuităţii şi se va întări teoria lui ROssler,» cum are pretenţia d-1 Dan că face, prin «studiul» d-sale.
Virglliu 1‘opesou.
prejur la el, dar mal vîrtos rîvnea un nepot al Iul. Se gîndea el că el era moştenitorul popii şi al lui o să fie calul, dar se mal gîndea şi că era popa zdravăn şi pînă o muri el, moar-' mal înainte calul de bă-trîneţe. Ce şi-a pus în gînd '-... Să’l fure, şi l’a şi furat. A căutat popa, a dat de ştire la subprefectură ;—de geaba, de cal n’a mal dat, că ăla sta departe de tot, într’alt judeţ.
In ajunul paştelor venind el pe la popă să’l vază, hal să se şi spovedească, ca să se poată griji. Spovedindu-se spuse popii că i-a furat calul. Ce să facă popa ca să se despăgubească—că avea nepotu său ceva părăluţe,—îl zise că dacă vrea să’l erte Dumnezeu de păcatul ce a făcut, apoi să’şl mărturisească fapta în ţaţa norodului a doua zi la slujbă —că, văz Doamne gîndea popa, ca avînd mărturia lui în faţa oamenilor, să-l poată trage la răspundere.
. Nepotul zise că mărturiseşte şi a doua-zi popa după se sfîrşi slujba, zise drept-credincioşilor :
Oameni buni, staţi că are să vă mărturisească nepotu-meu ceva.
Lumea stătu.
—	Aide, nepoate, mărturiseşte, îl zise popa nepotului său.
—	Să mărturisesc părinte, zise nepotul. Şi întoreîndu-se spre mulţime strigă ;
—	Să ştiţi oameni buni, toţi cu toţii, că cîţî copil de sunt în sate cu părul roşu, toţi sunt de sfinţia sa părintele făcuţi!
NE EŞTI Oîf
Din vorbă în vorbă, un soldat prost spune unul căprar :
—	Dom’le căprar, ’mneata nu eşti om.
—	Ce fel nu sunt om, mă ?...
—	Nu eşti, zău.
Căprarul gîndise că e glumă, dar cînd auzi pe soldat zicînd: «zău!» Se îndârjişi îl dădu vre-o doul ghionţî.
Soldatul începu să plîngă că-1 durea, şi tocmai atunci iacă intră un căpitan, care cînd vede pe soldat plîngînd, îl întrebă cum şi ce fel?
Soldatul îi spune că l-a bătut căprarul, şi întrebînd pe căprar, ăla spune de ce îl bătuse :
—	A zis că nu sunt om, do’mle căpitan, să trăiţi, şi a zis şi «zău», şi m’am necăjit şi eh şi i-am dat un ghiont doul.
—	Apoi bine măi, de ce al zis că nu e om ? întrebă căpitanul.
—	Apoi la ce, de ?... Cînd trimeţl d-ta să intre în gardă nu zici: «să se ducă patru oameni şi un căprar ?»
NU TE ÎNECA
Intr’o zi fiind zăduf tare, se duce un pul de ţigan cu tată-său la gîrlâ, să se scalde.
Se dezbrăcase amîndoul şi intrară în gîrlă, dar pîrdalnicul de dănciuc a intrat în apă cu luleaua în gură, atît îl era de drag să piăfie din ea.
Ţiganul ăl bătrîn, ca om mal cuminte, bălăcea în apă mal către mal, dar puiul de cioară mal curagios, se avîntă încolo în gîrlă ştifi cum, ori i-a alunecat piciorul,
învestitura a avut loc In sala cea mare de recepţiune, în care a fost transportat Tronul, din sala Tronului—ceea ce pentru prima oară s’a făcut cu această ocasiune.
In lojele de sus, în cari de ordinar ia loc musica cînd e bal, era de astă-dată corul.
In una din loje, decorată cu catifea roşie, a luat loc M. S. Regina cu micul Principe Carol şi Principesa Elisabeta, îmbrăcată în costum ţărănesc.
In faţa Tronului, de-alungul sâlel, au luat loc, pe dreapta, miniştrii actuali, membrii Sinodului, Senatul, Camera, Curtea de Casaţie şi Curlea de CompturI; pe stingă, diferitele ministere şi ofiţerii superiori al garnisoanel.
La dreapta Tronului aîi luat loc foştii miniştri, printre cari d-nil Lascar Ca-targiu, general Mânu, George Cantacu-zino, Theodor Rosetti, Take Ionescu, Titu Maiorescu, M. Ghermani, D. Stur-dza-Scheia, Gr. Triandafil, C. Exarcu, N. Creţulescu, etc.
Dintre miniştrii cabinetului liberal din urmă, d. D. Sturdza a luat loc între Senatori; numai d. Eugeniu Stătescu a luat loc între foştii miniştri. D-sa apro-piindu-se de cercul foştilor miniştri a zis:
— Mă daft de partea conservatorilor, pentru că cu dînşil e puterea.
La stînga Tronului a luat loc casa civilă şi militară a Regelui.
*
* *
nu
ori o fi fost vre-o groapă, ori el nu ştia să înoate, că numai începu a se bălăbăni prin apă şi a strigă cît îl lua gura :
—	Sal, tateo, că mă înec !
Ţiganul ăl bătrîn cînd îl auzi începu să
strige la el:
—	Aoleo, afurisitule, zvîrle luleaua mea, nu te îneca, că te ia mama dracului.
Dumitru Stăncescn.
SNOAVE
POPA IJI NEPOTEE
Un popă cu barba roşie a fost avînd un cal frumos de rîvneafi toate satele de prin-
A apărut:
CALENDARUL FAMILIEI ILUSTRAT
pe anul 1S97, anul al 6-lea, cu toate materiile cerute unul bun calendar şi cu mal multe nuvele, poesil, biografii, descripţii şi cu portrete de oameni vestiţi romînl şi străini din Bucureşti, etc.
De vînzare la principalele librării. Se expediază franco, contra preţului de un leii trimis librăriel-editoare Ig. Haimann, Bucureşti.
OFOBUAŢli
ÎNVESTITURA noului mitropolit
ErI la orele lljum. dim. s’a făcut la Palat, învestitura înalt Prea Sfinţiei Sale Părintelui Iosif Gheorghian, ales Archi-episcop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiel, Exarch al Plaiurilor, Primat al Romi-niel şi cap al Bisericel autocefale ortodoxe romîne.
La ora 10 şi jum. trăsura regală s’a dus la Mitropolie pentru a fi la dispo-siţia I. P. S. Sale Mitropolitului Primat.
La ora II şi 15 înaltul Prelat a luat loc Sn trăsură. La stănga şi la dreapta trăsurel I. P. S. S. Mitropolitului Primat se afla cite un maior.
Cortegiul porni din curtea Mitropoliei în ordinea următoare: D. Caton Lecca, prefectul poliţiei capitalei, două plutoane ale regimentului de roşiori din garnizonă, trăsura regală cu I. P. S. Sa Mitropolitul Primat şi apoi altejdouă plutoane de cavalerie.
*
♦ *
In această ordine cortegiul a străbătut cheiul Dîmboviţei, strada Carol şi Calea Victoriei pînă la Palatul Regal, salutat de o imensă mulţime care staţiona pe strade încă de la orele 9 şi jumătate.
La intrarea în curtea Palatului, garda prezintă arma, iar musica militară intona spre rugăciune.
Pe peron I. P. S. Sa a fost întîmpi-nat de un d. adjutant de serviciQ, iar în capul scărel de o.ioare de d. general Vlădescu, prefectul Palatului,
* *
La orele 11 şi jumătate M. S. Regele a intrat în sală.
După ce a luat loc pe tron, a fost anunţat I. P. S. Sa Mitropolitul cu t6te titlurile şi anume: Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro- Vlahiel, Exarli al Plaiurilor, Primat al Romîniel şi preşedinte al Sfintulul Sinod al sfintei Biserici autochefale ortodoxe romîne.
I. P. S. Sa ia loc, împreună cu ministrul Cultelor, d. Mîrzescu, în faţa Tronului, între cele două şiruri formate de înalţii demnitari al Statului.
D. Mîrzescu citeşte diploma de învestitură, în formula obişnuită, dar cu un adaos foarte semnificativ.
Eată formula obişnuită :
«Noi Carol I, prin graţia lui Dumne-«zeO şi voinţa naţională Rege al Romî-«niel am dat investitura faţă de Sfîn-«tul Sinod, de consiliul de miniştri, de «corpurile legiuitoare şi de autorităţile «constituite».
De rîndul acesta s’ati adăogat cuvintele : şi de fruntaşii ţărel.
Regele a dat apoi cîrja noului Mitropolit, spunîndu-I cuvintele tradiţionale : «Iţi încredinţez această cîrjă Arhie-«piscopală, ca să păstoreşti cu dînsa «turma cuvintătoare din eparhia Ungro-«Vlahiel».
Majestatea Sa citeşte cu această ocasiune un lung si foarte călduros discurs.
***
Trei sunt punctele de căpetenie pe cari Majestatea Sa le-a atins în discursul săă.
Şeful Statului face aluzie la frămîn-tările din Sfinta noastră Biserică, şi exprimă nădejdea, faţă de noul Mitropolit, că Sinodul îl va ajuta în îndeplinirea înaltei sale misiuni;
relevă excepţionala însemnătate a a-c.estel investituri, pentru că ea se face, faţă nu numai de autorităţile constituite în Stat, dar faţă şi de fruntaşii ţărel;
aceasta autoriză pe Majestatea Sa să creadă că în tot-de-a-una se va putea sprijini pe toţi fiii patriei, cînd ţara va
avea nevoe de dînşil.
*
* *
I. P. S. Sa îşi citeşte discursul. Răspunde aducind omagiile sale şi făcînd elogiile Regelui. Exprimă devotamentul săi! pentru Biserică.
începutul discursului Mitropolitului e foarte semnificativ, căci el afirmă că Regele este suprem privighetor asupra tuturor instituţiilor din Stat, ca ele să nu
iasă din calea dreptăţel.
*
* *
După acestea M. S. Regele scoboară treptele Tronului şi în incintă, se întreţine cîte-va momente cu Mitropolitul Primat şi cel-l’alţl membri al Sinodului.
Apoi se întoarce drept la d. Lascar Catargiu, cărui stringîndu-I călduros mî-na, ii adresează de asemenea cîte-va cuvinte.
Majestatea Sa se întreţine apoi cu cel-Falţl foşti miniştrii şi continuă de-a lungul sălel a adresa cite un cuvînt a-mabil fie-căruia.
Îndată după ce Mitropolitul Primat îşi termină discursul, M. S. Regina se scoboară din lojă în sală, împreună cu Principele Carol şi Principesa Elisabetha şi la rîndul EI, se întreţine, mal întiitl cu I. P. S. S. Mitropolitul Primat şi apoi cu d-nil Lascar Catargiu şi cel-l’alţl asistenţi.
Un detaliu care a pricinuit multă veselie, este acela că micul Principe Carol în timpul cînd M. Sa Regina se întreţinea cu asistenţii, s’a suit pe Tron.
întrebat in urmă de d. general Mânu unde a fost, micul Principe a răspuns cu un accent pur romînesc:
— Pe scaun.
JJIn timpul ceremoniei, corul mitropolitan a cîntat imnul primirel Mitropolitului ; după terminarea discursurilor a intonat imnul regal.
♦ *
După aceea M. S. Regele se retrase, Iar L P. S. Sa Mitropolitul Gbeorghian
fu condus pînă la scară de adjutantul de serviciu şi de membrii înaltului cler.
Noul Primat luă loc în trăsura Curţii împreună cu I. P. S. S. Mitropolitul Iosef al Moldovei şi cu d. G. Mîrzescu, ministrul cultelor şi instrucţiunel publice, care se aşeză pe scaunul din faţă.
Cortegiul porni apoi din curtea Palatului în aceeaşi ordine, cu deosebire însă că imediat după trăsura prefectului de poliţie, era o trăsură in care se aflaţi doul archidiaconl cu cîrja archi-păstorească.
Pe tot parcursul, pînă la Mitropolie, clopotele bisericelor sunaţi.
La intrarea catedralei Mitropolitane I. P. S. Sa Mitropolitul Gheorghian fu primit de membrii înaltului cler.
Vicarul Mitropoliei, archiereul Nifon Ploe.şteanu, presintă I. P. S. Sale crucea şi evanghelia; apoi însoţit de toţi episcopii şi archereil, înaltul Prelat înaintează spre altar în intonaţiunea Axionului. După oficiarea serviciului divin, arhereul Nifon Ploeşteanu, vicarul Mitropoliei, într’o scurtă şi călduroasă cu-vîntare urează bună sosire înaltului Prelat şi în numele întregului cler depune la picioarele scaunului arhipăsto-resc devotameatul şi dragostea inimel creştineşti.
I. P. S. Sa mulţumi declarînd că cu aceiaşi dragoste a primit cîrja pastorală şi îndemnind pe toţi după preceptul Mintuitorulul, de a se iubi între dînşil.
După aceasta înaltul Prelat urmat de tot clerul, de miniştri şi de preşedintele Camerei, se retrase* în apartamentele palatului Mitropolitan, unde primi felicitările asistenţei.
$ La ora 1 p. meridiane ceremonia era sfîrşită.
Secretar general al ministerului de interne va fi numit d. Al. Pen-covicl, actual prefect al judeţului Tulcea.
D. D. N. Voinov a fost numit definitiv profesor de morfologie generala şi zoologie la facultatea de ştiinţe din Capitală.
La palatul imperial din Viena s’a dat un mare prînz militar.
La acest prînz a luat parte şi d. maior A. Demetrescu, ataşat militar al Romîniel.
Studenţii sîrbl, slovaci, romînl şi saşi din Budapesta, aQ aranjat zilele trecute o «convenire sociala» al cărei scop a fost sa cimenteze mal mult legaturile de solidaritate în tinerimea naţionalităţilor asuprite.
Convenirea a avut un foarte frumos succes.
S’aO ţinut mal multe discursuri, cari toate accentuat! înfrăţirea politică a popoarelor asuprite din Ungaria şi Transilvania.
Din Constantinopol ni ne te-legrafiază, că cel şease delegaţi romfni cari ati luat parte la a-legerea Mitropolitului A11 tini al romînllor din Imperiul otoman, aii fost Invitaţi de patriarcliatul ecumenic să se prezinte la pa-trlarcli pentru a discuta afacerea acestei alegeri şi eventual şl ces-tlunea excomunicării (caterisirel) Mitropolitului Antlm.
Delegaţii romîni aii declinat această invitaţiune şl nn voesc să trateze această afacere, de cit numai cu Sublima Poartă.
M. S. Regina a asistat erl la concertul simfonic dat în sala Ateneului.
Erl s’afi făcut la Galaţi alegerea colegiului al Il-a de comună.
Din 952 alegatori înscrişi au luat parte la vot 570.
AQ fost proclamaţi aleşi cu 553 voturi dd. P. D. PetrovicI, G. H. Macri, Sava Petroni, Alfons DalT Orso, I. Caltofeanu, Hagi Petrache Nicolau şi Furmuzache Bîrca.
Buletine anulate au fost 17.
Ministerul de rasbol va numi în curînd o comisiune speciala, care sâ se ocupe cu facerea unul mare poligon de tir pe platoul de la Co-trocenl.
Acest poligon va fi după modelul marelui poligon austriac de la Bruck. Mal mulţi ofiţeri speciali vor fi însărcinaţi să predea şcoala de tir.
D. general baron Waldstaehen, comandantul corpului de armata din Banal cu reşedinţa la Timişoara, a fost decorat de către M.
Sa Regele cu marea Cruce a Stelei Romîniel.
D. Gr. Giani, inspector administrativ, a fost însărcinat să gereze provizoria afacerile secretariatului general al ministerului de interne, în locul d-lul Gh. Morţun, demisionat.
Episcopul Silvestru al Huşilor va pleca zilele acestea la Bîrlad, unde va oficia la ceremonia sfinţirii Bisericel Sfintul Dumitru din localitate
Aceasta biserica e foarte veche şi ea a fost restaurată în anii din urma.
D. dr. Palladi, eminentul practician din Braila şi fratele fostului ministru al domeniilor, s’a înscris ieri în clubul conservator.
Preşedintele Camerei a primit următoarea telegrama de la I. P S. Sa Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian:
Vă mulţumesc pentru bine voitoarele urări ce-ml aduceţi în numele onoratei adunări a deputaţilor. Mă voiu sili a aduce sfintei Biserici slabele mele servicii cu tot sufletul şi voiu fi credincios ţârii.
Ziarele ungureşti spun ca d. Al. Catargiu a izbutit să restabilească armonia în familia regala sîrbeascâ.
M. Sa Regele Alexandru, însoţit de Regele Milan şi d. Al Catargiu, aQ plecat de la Viena la Budapesta, de unde Regele Alexandru a plecat spre Belgrad, iar Regele Milan şi d. Al. Catargiu împreuna cu contele Ştefan Karolyi aQ plecat la vînatoare la una din moşiile contelui Eugen Zichv.
Membrii clubului Tinerime! s’aQ adunat Sîmbată seara pentru a da un vot în privinţa necesităţii con-stituirel unei clădiri proprii.
Se ştie că imobilul d-lul Laho-vari, unde se afla actualmente clubul, va fi darîmat la primăvară.
In adunarea de Sîmbata seară nu s’a putut lua o hotarîre definitiva, rămînînd a se examina şi o noua oferta cu privire la o clădire deja terminata şi care pare a corespunde cu trebuinţele clubului.
Erl s’a ţinut la Focşani un congres viticol. Aii luat parte la congres 200 de proprietari de vil.
S’a citit rapoartele comisiunilor de viticultura şi s’a constituit un sindicat viticol.
Adunarea generală a Ligei Culturale
Erl după amiazi s’a întrunit în adunare generală secţiunea din Bucureşti a Ligei Culturale.
D. Angel Demetriescu, preşedintele sec-ţiunei, a accentuat că în urma divieiu-nilor de astă primă-vară Liga n’a putut fi la înălţimea aşteptărilor sub raportul material. Speră însă că situaţia se va in bunătăţi, mai ales în urma tratărilor de împăcare ce s’au început între cele douăligl, tratări cari promit a lua în curînd un bun sfirşit. D-sa a mal accentuat, că Liga trebue să-şl întindă activitatea şi asupra Bucovinei, unde situaţia culturală a romi-nilor este ameninţată din partea rutenilor.
D. Caneicof, secretarul secţiunel, a citit apoi un lung raport asupra adivităţel secţiunel, făcînd un călduros şi entusiast apel la patriotismul tutulora pentru a sprijini acţiunea acestei instituţii culturale.
In mijlocul aprobărilor tutulor, d. advocat Antimescu a observat că vice-preşe-dinţil şi membrii comitetului secţiunel, precum şi comitetul central lipsesc de la adunare, rugind pe preşedinte ca la viitoarele adunări să insiste pe lîngă membrii comitetului să fie faţă şi să încurajeze pe toată lumea în folosul Ligei.
D. casier lîozoceanu expune apoi situaţia financiară a secţiunel, arătînd că secţiunea are deja 600 de membri.
S’a anunţat apoi că cu începere de la 1 Ianuarie, conform statutelor, în fie-care săptămînă se vor face conveniri sociale în localul Ligei.
O reclamaţiune dreaptă
D. Poni, ’nainte de plecarea sa din minister, a luat o măsură foarte jignitoare pentru profesoarele secţiunel normale a Asilulul «Elena Doamna».
De aproape 20 de ani s’ati cumpărat prin stăruinţele d-rulul Davila, cal şi trăsuri, pentru transportarea profesoarelor Asilulul, şi pentru întreţinerea, trăsurilor s’aQ prevăzut sumelnsemnate în budget (iu actualul budget sunt 5 mii de lei pe an). Aceste trăsuri, de cînd există, luaţi pe profesoare de la casele lor ca să le ducă la Asii şi după cursuri leduceaă acasă.
D. Poni a găsit cu cale că prea e mare batirul să le ia şi să le aducă pe profesoare
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Ia casele lor şi a hotărtt ca aintndouâ trăsurile silului să se ducă dimineaţa şi la
ora 2, la staţiune, la şcoala profesională No. 1 din str. Flntlnet, impunlnd profesoarelor ca cu noaptea In cap să pornească pe drumuri şi să se adune aci, ca apoi să plece la Asii. Urmarea este că de trei săptăminl cele două trăsuri ale Asilulul se plimbă zilnic goale de la Asii la şcoala din str. Fîntinel şi îndărăt, numai clte o dată ia dte o profesoară (ce şeade lingă şcoala profesională No. 1); iar cele-l’alte sunt nevoite să cheltuiască zilnic clţl va franci ca să poată merge la cursuri Ia Asii, căci partea cea mal mare a profesoarelor locuiesc prin colorile de Negru şi Roşu a oraşului şi le vine mal uşor să se ducă direct la Asii de cît să facă plimbări pe la şcoala profesionala din str. Fîntîuel.
Nu este drept ca profesoarele să fie supuse la această contribuţie indirectă, mal ales că Asilul are trăsuri anume pentru transportul lor. Profesoarele aă făcut un memoriă Ministrului, şi credem că d. Mîr-zescu va reveni asupra măsurel nedrepte luate de d. Poni.
EDIŢIA a 3A
Roma, 8 Deeembrie.
Camera deputaţilor. Preşedintele citeşte o depeşă a Regelui, mulţumind Camerei pentru ordinea de zi ce i-a votat cu ocasia discuţiei asupra apanagiulul Prinţului de Neapole.
Barcelona, 8 Decembrie.
Consiliul de resbel a condamnat la moarte 8 anarsbiştl. pentru participare la atentatul din strada Cambios.
Madrid, 8 Decembrie.
' D-nu Canovas, interwievat, a declarat că nu va provoca nici un conflict cu Statele-Unite, dar că nu va suferi la cel mal mic atentat la Suveranitatea naţională.
Belgrad, 8 Deeembrie.
O crisă, fără motiv de existenţa, s’a aplanat mulţumită intervenţiunel Regelui, care a reuşit să restabilească înţelegerea in partidul guvernamental.
AFACERI TURCEŞTI
Constantinopol, 7 Decembrie.
Secretul va li păzit cu stricţeţe în privinţa negociărilor dintre ambasadori. Ştirile care daţi amănunte asupra negociărilor* şi asupra mijloacelor de presiune de întrebuinţat dacă Turcia s’ar opune refomelor ce ii se vor recomanda în propiul său interes, sunt premature.
Amnistia generală în favoarea armelor întâmpină meretS dificultăţi de oare ce Poarta cere garanţii noul de la patriarchatul armean, şi di-solvarea comitetelor armeneşti.
Totuşi se speră ca amnistia să fie promulgată în curînd.
Constantinopol, 8 Decembrie.
Poarta a interzis debarcarea a 120 de armeni de pe vaporul de comerţ german «Samos». A-ceşti armeni nu-s din Grecia.—Vuporul a plecat la Varnal.
ADRESA SQBRANIEI
Sofia, 8 Decembrie.
Sobrania. Camera discută proiectul de adresă ca răspuns la mesagiul prinţului.
După nişte atacuri din partea oposiţiel in contra pasagiulul discursului relativ la libertatea alegerilor, d-1 Stoilow răspunde blamând pe adversarii guvernului, în [privinţa criticelor lor asupra discursului Ţarului. — Ministru! declară că oposiţia n'a putut precisa nimic positiv, nici să critice vr’un faot care să cază sub aplicarea codului penal.— Ministrul releveazâ libertatea desăvîrşită a presei şi afirmă că ziarele oposiţiel au avut cea mal mare latitudine pentru a prepara alegerile.
Oratorul explică succesut electoral al guvernului prin faptul că acesta şi-a îndeplinit cea mal mare parte a programului ce şi-a impus când a venit la putere.—Guvernul va urma pe aceeaşi cale, cu toate atacurile oposiţiel, nea-vînd in vedere de cât binele Bulgariei (Aplause).
Camera adoptă proectul de adresă cu o mare majoritate.
AGITAŢIA MACEDONENILOR DIN SERBIA
Belgrad, 8 Decembrie.
4000 de sîrbl şi macedoneni cari locuesc aci aU ţinut un meeting de protestare. Adunarea a votat mal multe resoluţiunl, printre cari se remorchează : restabilirea palriarchatulul sîrbesc din Pek. asimilarea sirbiler şi a macedonenilor cu cele-l’alte naţiuni creştine din Turcia, încurajări la resistenţa sîrbilor din Uskub în contra ultimei alegeri, mulţumiri guvernului sîrbesc pentru demersurile sale pe lingă Sultan şi patriarchatulul pentru apelul săli la opiniunea publica a Europei.
DIVERSE
DIN CAPITALĂ
Hoţ prin*.—Agenţii poliţiei de siguranţă ad prins astă noapte pe un vestit spărgător de ineserir numit Făcăleţ, autorul mal mullor furturi şi spargeri săvlrşite în timpul din urmă în Capitala.
Tot de poliţia de siguranţă s'a prins erl autorul furtului săvlrşit zilele trecute la Iaşi în dauna comercianţilor Rappapot şi Veisinan.
El este un cunoscut şi dibaci spărgător numit Iohan Winkler.
Hoţul va fi Înaintat parchetului de Iaşi care instrueste afacerea.
Furtul In inagazlne — S'a prins erl de poliţie o unguroaică numită Maria Buzdugan, care vindea prin mahalale diferite mătăsuri şi dantele pe cari spunea că le aduce din Braşov.
In urma cercetărilor făcute, se constată că toate acele mărfuri provenead din furturi din marile magazine de manufactură din Capitală.
Femeea Buzdugan a fost arestată ,1a poliţie, unde se fac cercetările.
DINŢARĂ
Accident nenorocit.—Femeea Caterina I Popescu din comuna DincenI, judeţul Mehedinţi, juelndu-se zilele trecute cu un revolver pe care îl credea descărcat, a lovit de moarte pe fata Ioana Petre Florea din aceeaşi comună.
Nenorocita a fost transportată Sntr’o stare desperată la spitalul rural din apropiere.
Crimii misterioasă. — Erl noapte, locuitorul I. Stanciu Sârbu din comuna Ţigăneşti (Argeş se deştepta din somn, auzind pe cine-va de afară car.e-1 chema pe nume.
Eşind pe prispa casei, Stanciu Sârbu fu pe dată ucis cu un foc de puşcă.
Nu s’a putut încă afla cme este autorul acestei crime şi nici cine a putut să-l atragă în a-ceasta cursă.
Autorităţile aii deschis o anchetă.
Esenpadu unul mistreţ.—O telegramă din Urlaţi anunţă că alaltăerl un porc mistreţ a năvălit în comuna Salcia din plasa Cricov.
Toţi locuitorii înarmaţi cu puşti şi ciomege atî eşit înaintea animalului pentru a-1 ucide.
Mistreţul, furios, s’a repezit asupra locuitorului Tudor Vasile pe care cu o lovitură de colţ, i-a spintecat pîntecele şi piciorul sting. Nenorocitul a murit pe loc.
Fiara sălbatică ar fi făcut încă multe victime, dacă din norocire un dihacih vînător nu Tar fi ucis cu un foc de puşcă bine îndreptat.
DIN STREINA TA TE
MBaaoMaaHi
Un copil îngropat dc mamă-sa. —
Parchetul din Anvers cercetează un caz singular de care s’a făcut vinovată o tînâră femee din Hoevene.
Rumoarea publică acuză pe această femee că a făcut să dispară pe un copil al el.
întrebată de judele instructor, femeea a declarat că în adevăr ea singură ’şl-a îngropat copilul care murise cu un ceas mal înainte în braţele sale.
Fiind grav bolnavă acuzata a fost lăsată în libertate, dar pusă sub ochii agenţilor poliţiei.
Cadavrul copilului a fost dezgropat pentru a i se face autopsia şi a constata dacă nu cum-va moartea nu a fost violentă.
Exploziunea unei fabrice de dina» mită..—Se anunţă din Aschaffenburg că o ex-ploziune teribilă a distrus Marţi seara, întreaga clădire a unei fabrice de materii explosibUe Cromar.
Toţi lucrătorii cari eraţi ocupaţi in fabrică atî fost acoperiţi de dârîmăturl. In primul moment s'aă putut scoate cadavrele a 6 dintre el ; 2 bărbaţi şi 4 fete.
Peste tot această exploziune a făcut 25 de victime. Din 16 lucrători cari lucraţi într’un salon, 8 ati fost ucişi pe loc, iar cel-Talţl, toţi grav răniţi, ati murit în spital, unde fuseseră transportaţi de urgenţă. In alte saloane de lucru aQ fost ucişi alţi 7 lucrători; toţi cel-Talţl sunt răniţi, dintre cari unii foarte grav.
Piuă acum nu se cunosc cauzele acestei ex-ploziunl.
Un naufragiu In la Manclie.— O telegramă din Londra anunţă că vaporul francez, Mărie Fanny venind din Bayonne s’a scufundat alaltăerl noaptea lingă ţărmul insulei anglo-normande de Alderney.
Singur căpitanul vaporului a putut să scape, întreg echipagiul compus din 14 oameni s’a înecat.
ULÎiKIE INFQRiffli
Erl s’aQ făcut la Braila alegerile colegiului 1 judeţean.
S’aQ proclamat aleşi : d-nil C. N. Vasilescu, Cristide, Economu, D. 1. Boanta, B. G. Jipa, Anastase Alexiu şi S. Triandafil.
In ziua de 4 Decembrie s’a ţinut la Ploeştî adunarea generală a secţiunei locale a Ligei Culturale.
Colectiviştii veniţi în număr mare, fiind înscrişi ca membrii numai în ajun, au izbutit ca prin surprindere să aleagă un comitet pur colectivist, înlăturvnd prin un vot pe fostul comitet.
Noul comitet vrea să rupă a-cum relaţiunile cu comitetul central al Ligei, pentru a sta în relaţie numai cu d-nii Sturdza, Gogu Cantacuzino, Sihleanu şi Delavrancea.
Guvernul a decis în ultimul consilia de miniştri, ca înainte de vacanţele Crăciunului sa se voteze de către Corpurile Legiuitoare modificarea legel drumurilor de fier particulare.
ie vorbeşte eu insistenţa ca ministrul de interne, <1. Vasile Lancar, va demişi* oua în curbul acestei săp-tamîui din cauza unor neînţelegeri cu d. Dumitru Sturdza.
Ceea ce întîrzie puţin retragerea d-lui V. Lmscar, este situaţia critică în partid şi raporturile dintre guvern şi d-nii Sturdza şi Stătescu.
Amicii d-lui Sturdza răs-pîndesc ştirea, că Costică Stoicescu va lua portofoliul internelor, iar d. Sturdza pe cel al externelor.
Altă combinaţie este, că d. Gogii Cantacuzino va
lua portololiul internelor, d. Porumbarii pe cel al II-nancelor şi d. P. Ctrădiş-teanu pe cel al lucrărilor publice.
I). P. S. Aurelian ar dori mult să ia în minister pe d. P. Qrădişteanu, dar O-eulta se împotriveşte.
Ieri aQ fost alegerile pentru consiliul judeţian din R.-Sărat.
In cursul alegerel d-nii Mavro-di, Dr. Blasianu, I. Friedman, senatorul Antonescu, Zamlirescu fost primar, fraţii Lupeşti, I. Dimitre-scu şi alţii aQ trimis următoarea telegrama de protestare ministrului de interne:
«Astăzi, în cursul alegerel consiliului judeţian, casierul general, sub-casierul, controlorii şi subpre-fecţil stau în faţa primăriei, în circiuma lui Stan Popescu, influenţînd şi controlînd pe alegatori. Protestam în contra acestei ingerinţe făţişe. Rugam faceţi sa se respecte libertatea votului».
La 11 Ianuarie se va face o licitaţie la direcţiunea C. F. R. pentru 16 locomotive.
AQ fost invitate 35 case străine a lua parte la această licitaţie.
P. S. Sa Episcopul Partenie al Dunării de jos continuă sa fie bolnav în pat.
Erl P. S. Sa a refuzat sa primească pe ministrul cultelor, d. G. Mîrzescu.
„Tribuna Poporului“
Ziarul pe care-l înfiinţează d. Sturdza cu începere de la 1 Ianuarie la Arad, va purta titlul «Tribuna Poporului».
Despre scopul acestui ziar am vorbit deja in numărul nostru din urmă, dar pentru a dovedi că d. Sturdza urmăreşte iar scopuri oculte în Transilvania, reproducem aci reclama, pe care o face sturdzista «Revista Orăştiei» noului ziar sturdzist:
Ziarul va fi condus de aceiaşi luptători naţionali, cari în anii din urmă ridicaseră causa noastră naţională la înălţimi cum pînă aci nu se mal văzuse. Dar în urma intrigilor ce demult se ţe-seau contra lor, smulgîndu-li-se, acum un an, în chip brusc, din mînă frinele conducerii, el aQ stat mlchniţl la o parte lăsînd pe smulgătorl să lucreze dar el mal departe, poate simt că ştiQ şi pot mal mult, să arate ce pot.
Triste zile aQ urmat pentru poporul nostru din această ţară. Nimic nu s’a mal făcut, iar ceea-ce părea lumii că vor să facă, se punea par’că anume aşa la cale, ca să nu se poată duce la îndeplinire ! întreagă falnica luptă naţională a fost pogorîtâ la un nivel întristător de jos!
In vederea acestui scop.se întemeiază noul ziar naţional la Arad, avind grupaţi în jurul săQ pe cel mal dibaci şi probaţi luptători naţionali!
Deci se învederează din aoeste rin-duri:
a)	că sturdziştii vor să-şi refacă virginitatea politică pretinzind că ei n'au fost intriganţi şi lăudîndu-se că ei au făcut tot în anii 1890—95;
b)	că lupta sturdziştilor va fi dată în contra actualului comitet naţional şi în special in contra d-lui dr. Toan Ra-ţiu şi a «Tribunei».
Credem însă că intrigile d-lui Sturdza vor fi dejucate, cu atit mal vîrtos că nu este om cu mintea sănătoasă în Transilvania, care să nu se întoarcă cu dispreţ de uneltirile acestui om sinistru pentru cestiunea naţională.
MINCIUNI OFICIOASE
E cunoscut că guvernul d-lul Sturdza a făcut totul pentru a induce în eroare opiniunea publică străină, prin ziarele nemţeşti, asupra adevăratului fond al chestiunii mitropolitane.
Dacă procedarea nu era corectă, era căi puţin explicabilă.
Ce rost mai aQ însă astă-zl minciunile pe cari Agenţia Romînă le debitează prin ziarele străine $ Nici acum nu poate clica stnrdzistă să ’şl stăpânească nrîtele apucători ?
In nnmărul 11610 al răspînditnlnl ziar vienez Neve Freie Presse a apărut o depeşă a Agenţiei Romîne în care se spune că „conservatorii s’afi servit de chestiunea Mitropolitului ca de o armă politică contra guvernului liberal şi aQ întrebuinţat pe Fleva la agitaţiune în acest sens. După ce conservatorii văzură că cu chipul acesta se fac imposibili în viitor ca partid de guvernămînt(î), e’aii oferit primulul-ministru Aurelian să obţie demisiunea de voie a lui Ghe-nadie. Oferta a fost primită şi demisiunea a urmat fără condiţii şi fărăvre
un angajament din partea guvernului**.
Aceasta e culmea neruşinării.
Astăzi, cîud chestiunea e rezolvată, ştie toată ţara că partidul conservator n’a făcut armă politică din chestiunea mitropolitană, de şi îi era aşa de lesne să facă.
De asemenea, toată ţara ştie că guvernul d-lul Aureliai, prin însuşi primul ministru, s’a adresat partidului conservator cerîndu-l concursul, iar nu că partidul conservator s’a oferit ca mijlocitor pentru a ispăşi vre-o greşală.
Guvernul însuşi a mărturisit aceasta şi a mulţumit oficios partidului conservator. Cu ocaziunea învestiturel noului Mitropolit, însuşi M. S. Regele a accentuat asupra acestui fapt.
Minţind cum face, Agenţia Romînă dezminte în aceeaşi vreme pe primul ministru Aurelian şi îndrăzneşte a spune contrarul de ceea ce a spus Şeful Statului.
Dacă răspunderea ar fi numai a veneticului pe care Sturdza l-a pus în capul Agenţiei, faptul nu ne-ar impresiona. Dar asemeni depeşi nu se dafl fără ştirea şi controlul guvernului; lucrul ciş-tigă ast-fel o deosebită însemnătate şi guvernul va trebui să dea socoteală de minciunile pe cari le telegrafiază în străinătate Agenţia ministerului de externe.
Sfintul Sinod încă nu şi-a dat părerea asu" pra urmaşului Monseniorului Ghenadie. care probabil va fi Monseniorul Iosif Gheorhian, fost Mitropolit Primat al Ungro-Vlahiel. 31
Jalnicii: Mihail Rioşanu, Ion Mareş, Pro-firiţa Porumbaru, Zo6 Isvoranu, Zoe şi A-lexandru Rioşanu cu familia, Ion şi Elena Porumbaru, Alexandru Porumbaru, George Porumbaru şi familiile Porumbaru, Pdretz şi Sihleanu aQ durererea de a vă face cunoscut pierderea prea iubitei lor soţie, mumă, fiică, soră, noră, mătuşă şi rară
ALEXANDRINA ROSIANU
(născută Porumbaru)
Decedată la 8 Decembrie 1896, la orele 2 şi un sfert după amiazl.
Serviciul funebru se va celebra Marţi 10 Decembrie orele 2 p. m. la domiciul defunctei, strada Sfinţilor No. 67 de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă (Belu).
WHMjIOGHA JF ii
A apărut
Justiţia Militară cum este şi cum irebu* să fie. de Locot. Al. Teodorescu, advocat.
De vlnzare la toate librăriile şi la autor, elr. Ecoului 74, Bucurescl.
Preţul un leQ.
VI
Presa străină asupra noastră
Ziarul Times din 16 Decembrie publică o depeşă a corespondentului aăO din Bucureşti, datată 14- Decembrie, cu ' următoarea cuprindere:	I
Cestiunea depunerel şi arestării Mitropolitului Ghenadie a fost In cele din urmă resolvată »pre satisfacţia tuturor, afară poate de a fostului prim-ministru. Monseniorul Ghenadie alegând pe d. L. Catargiu, şeful partidului conservator, drept arbitru, d. Aurelia.i, primul ministru, s'a dus la d. L. Catargiu să-I ceară cooperarea conservatorilor pentru regularea acestei dificultăţi.
QLa o conferinţă intre aceşti representanţl ale celor două mari partide politice, s'a căzut de acord asupra următorului aranjament:
Guvernul să ceară Sinodului anularea sentinţei in contra Mitropolitului, iar justiţiei laice, anularea procedurel laice. După aceea d. Catargiu săţtransmită Regelul'demisiunea Mitropolitului, pe care o avea in mlinile sale 'de mal mult timp.
Această demisie, scrisă înlr'un stil demn, mulţumeşte Regelui că a dispus să se facă dreptate şi declară că dinsul preferă să se jertfească pentru binele Bisericel şi al Patriei, de cil să vină Ia deşertăciunea măririlor lumeşti.
După ce demisia va fi fost primită, cu con-simţimintul liberalilor şi al conservatorilor, se va alege Mitropolit 'Monseniorul losef care se retrăsese In 1893.
Monseniorul Ghenadie işl păstrează onorurile şi rangul de fost Mitropolit. Pacea religioasă a fost ast-fel restatornicitâ de către guvern cu cooperarea desinteresată a partidului conservator, care in acest moment nu este nici măcar reprezentat In Parlament.
a’a
In ziarul Le Temps, cu data de 18 Decembrie, se află următoarea depeşă :
Sfintul Sinod, convocat erl prin decret regal, a pronunţat anularea sentinţei de depunerea Mitropolitului Ghenadie, Monseniorul Ghenadie, pe temeiul fâgăduelil acestuia de a se demite imediat de funcţiunile sale. Această aoluţiune a chestiunel Mitropolitane, care agita ţara de aproape şase luni, se datoreşte unirel tuturor artidelor şi intervenţiunel bătrlnulul om de tat romln, d. Lascar Catargiu, precum şi a d-lul Fleva.
Quimunt Labarraqm, unic în proporţiunl de acest fel care a fost aprobat de Academia de medicina din Paris, este un tonic puternic ţi reparator, care favori6ează dezvoltarea şi creşte Unerilor, formaţiunea tinerelor fete, întăreşte pe convalescenţii, pe anemicii, şi fortifică sto-macul delicat si slăbit._____
MOBILE!!!
In Calea I)oroban{ilor 36
Proprietatea d-lul Brătiann
Se vinde diferite mobile de ocasie
Atent de paraître
Patrie, Education et Travail
PAR
JEAK KALIWDERO
Docteur en droit de la Faeult6 de Paris, membre de I'Academie Roumaine
Doctorul Drugfescu
s’a mutat în strada Brezoianu 11 bis
Consultaţiunl pentru maladii chirurgicale şi genito-urinare de la 5—7 p. ni._
ION A. MICLESCU
Licenţiat în Drept. Fost jndec&tor de Tribunal ADVOCAT,
Bucuresct, Str. Academiei No. 19
ConsultaţiunT de Ia8-10 am. §i4-6 p. m
Doctorul I. Vellan
Specialist pentru boale Interne şi sifilitice
Consultaţmni de la 1—3 p. tn. fi la orele 6 p. m.
Strada Luterană 19
'JLOMA NTELI1\
AVOCAT DIN IAŞt
S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI
CALEA VICTORIEI, 182
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI 1
Fial U 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-care dată, şi
de la 10 fn bus 20 bani linia.
Spectacole
ktrnl Xaţionnl
0'
»ra romina
Teatru Hiiffo. Luni 0 Decembrie 1890, fprlmul debut al Celebrului Sextet ••Juilans*. Debutul celei mal renumite cântăreaţă englezi Misa Itubinl, Debutul Brothers h Francul» acrobaţi şl Equtlibrlştl.
Circul 6. Sidoli. Luni 9 Decembrie mare represen-taţle.
gfr«Mf CmmarSidoli. In curind va sosi în capitală, naistul Ateneului,
Sala Bragadiru. In fle-care seară concert de orohes-, tră sub conducerea d-lul Feters. Vinerea conoert High Lite
Orchestra Bubinştein şi-a început
nmfe Naţionala.
Uconcertele.
Închirieri şi arendări
De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavactoo, Vlaţca) întindere aproximativă 3500 pogoane, avînd şase sute pogoane grîfi arate cu sftmînţâ murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lu mini, Bucureşti.
D* arendat ou începere chiar de acum moşia «Ianca* din judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate arabile, avind două mit pogoane grid arate ou săinlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. ltachtiv an avocat, strada Fîptînel 28, Bucureşti.
Camere mobilate
Hmtmtui Pieţei Bibemcu• I odrf, lingă Cameră Tribunale-
Cereri ţi oferte de gervicitt
Un tinfir absolvent a cinci clase lloeale, doreşte a găsi un post fie în oapltală sad provincie, A se adresa la red. ziarului -Epoca* sub iniţialele ăl, bl.
Yînz&ri şi camp&r&rl
De Tlusare spre tlere pădurea de pe moşia Orăşti-Plţl-gaia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. l'atra cal de lux, de vînzare; Strada Uluervel 14.
De vlnsare lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 65 şl 60 franci. A se adresa : Str. Batlştel 15 O caretă nouă (Guped) este de vinzarc cu preţ de 2000 lei. Are adresa la adm. «Kpooa*.
De t .uzare un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, ceff ou strada Artei proprietatea d-nel Marla Al. C. Nl-colt «cu. A se adresa la d. Mlhall A. Bachtivanu, advocat, strada Frumoasă No. 28 Loco.
Informaţinnl utile
Vn plantat routlnat oferă servlollle sale la solrele dansante şl baluri pentru un bonorarlu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90.
ITnt pronapltt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-rla elveţiană a farmacistului I. Munteanu şl Dr. E. Popu, cu 5 lei Kilogramul dus la d omiclllu. Ori-ce cerere se va face prin cartă poştală la acla I. Munteanu calea Victoriei No. 76.
O doamnă onorabilă dă lecţia ol de plano. A se adresa la administraţia -Epoca*.
Stridii d* mare se găseso de vînzare la D-nul Delpuech, Biserica Ienl, No. 8, Buouresol, şi se face cunoscut amatorilor că primesc® zllnio Stridii de Ostenda şl Aroachon. Asemenea şi melci (Mode de Bourgogne) ; că poate să vînd* cu preţuri foarte eftlne, Imposibil de orice altă concurenţă.
Preţuri curente :
Duzina Stridii deTOftenda calitatea I fir. 2.16.
Aroachon de mare calitatea I fr. 2, 50 Aroachon de mare oalltatea II 1-75.
Aroachon de mare oalltatea III 1.50.
MieloI duzina 1.25.
Morun, Bakala Terre Nenve 1.50
Se rsolă 60 vaol de lapte, rasa moldovenească sad bivoliţe. A se adresa în strada Dionlse No. 40 direcţiunea lăptărlel Arenda.
Renumita Cârtnrăreaiă Narlţa Alccşola, ro-
mîncă, care ghiceşte perfect in cărţi, trecutul, preseufcul şl viitorul, s a mutat în strada Scărlătcsou 44. Ghiceşte şl la domiciliul amatorilor oarl ar înştlinţa-o printr'o carte poştală.
Fran>,aisc dlplomtie deşire ieşons particulldres. Ad. bu-reau du Journal.	_______________________
_____Firme recomandabile_____________________
Adrese
Advocaţi
Mi bal 1 ▲. Racii ti vouă
Advocat
28 Strada Frumoasă
D. A. G. Flureaou, avocat, s'a mutat in Calea Dorobanţilor No. 40.
Doctori
D-rut Albemeu. Calea Vdtc(re*tl 8*7Boale /n-erwe şf de copil._________
Schimburi de adrese
Bibliografii
A eşit de sub tipar în editura Librăriei bocea ă Comp. »Novele* de -Ion Slavici*, Preţu 4 lei.
Meditaţii
Secţiunea de franceză, engleză, germană şl plano. Adresa : H. A. administraţia -Epoca*.
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5 CumpărS şi vinde efecte publice şi face oiî-c schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 5 Deeembrla, 1898
4o/i
5«/o
5®/,
5»/,
5®/i
6«/0
5»/'
Rentă Amortisaniiâ. . .	'~87	*/»	88	7.
» Amortisabilă. . .	99	7.	100	7*
Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	101 90	S 7*	102 97	V*
» » » 1890	95	7«	90	*/<
Scrisuri Funciar Rurale .	94	7.	94	7*
» » Urbane .	91	'i,	91	*/s
» » » laşi • Acţiuni Banca Naţiouală.	85 (84(1	V*	86 1860	—
» * Agricolă .	225	—	230	—
» Dacia Romînia asig.	450		455	—
> S-lea Naţionala asig.	489		492	—
S-tatoa de CoastrucţiunI .	209	—	210	—
Florini valoare Austriacă.	2	n	2	13
Mărci Germane ....	1	23	1	25
Bacnote Franceze . . .	100	—	101	
» Italiene. . . .	89	—	93		
» ruble kîrtie . .	9,	05	2	70
Cump .|
Vînd
Imprimarea cu maşinale dublu-oilindrice, din fabrica libert & C‘±, B'rankenthal si cu carac-
oh (Un
tara din fonderiu da litera îlius fort Al Sl-
in ffrarik-
Les Viritables Eaux miniralea de
VIGH1T
mont lea Sourcea
VICHY-ETAT
CELESTINS
GRANDE-GRII.LE
HOPITAL
Exiger Ic nom sur la Capsule et l'Etlq leite.
Les Seu les Vâritables PastillesdsVichyso/îf Ies
PASTILLES VICHY-ETAT
fabrlquecs avec lea sels naturels eitralt» des Eaux de Vichy-Etat.
COMPRIIHES DE VlCHY
am se!a naturrls VICHY-ETAT poor prtparer l'ean artificiale de Vicby gazeuem.
Atent etnlralpour la am*AHt,MK*JMl,SERBIE : A. O. CASXSSY, Bvcarezt.
60-40
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
L0U1S JACCOLLIOT
134)
MÂNCĂTORII
X>K FOC
PARTEA ŞEAPTEA
CAPITOLUL II
Confidenţele lnî Olivier ai ale Căpitanului Rosn. —Asasinul lnî Wiligo. — Pierderea Swanulnî. — Perplexitate oribil!.
—	Da, domnule conte, repetă lonhatan cu insistenţă, văzînd marea mirare a Jul Olivier; sunt aceiaşi inimicii pe cari tre-bue să ’l combatem.
Este cu neputinţă ca să se poată descrie mirarea lui Olivier, la auzul acestor declaraliunl neaşteptate.
—	Cum ? zise el, ţintind asupra lui Spi-es privirea sa, ca şi cum ar fi vroit să citească pînă în fundul inimel, d-ta cunoşti numele inamicilor mei, proiectele şi mijloacele lor de lucru ?... spune-Ie dar ?
—	Este un regiment întreg, dar în general se numesc : Societatea Invizibililor Iu ceea ce priveşte pe agentul lor din Australia, acela pe e«re îl numiţi omul mascat...
—	Cunoşti pe omul mascat ?
—	Mi-am dat cuvtntul mea, şi un om de ouoare trebue să şi ’l ţie, de a nu ’I divulga nici o dată numele; dar n’am jurat nici o dată de a nu ’l pune faţă In faţă cu d-ta, de a nu ’l demasca, de a nu te răzbuna şi mă jur acum de a ’l snlnzura de primul copac ce ’ml va eşi în cale.
—	Dar d-ta cine eşti ? întrebă Olivier ne mal puţind u-se stăpîni.
—	Sunt, răspunse lonhatan lâslnd tonul voeel şi scandi nd silabele, No. 333 din societatea Invizibililor.
Dacă bolta cerească s’ar fi prăbuşit pe pâmînt safl dacă apele furioase ale lacului ar fi năvălit peste el, Contele ar fi fost mult mal puţin surprins de cît în faţa a-cestel declaraţiunl.
Membru al societăţel Invizibililor ? îngfnă el palid ca moartea... un membru al societăţii Invizibililor în casa noastră !..
—	lartă-mă, domnule Conte, iartă-mă ! murmură sărmanul lonhatan văzînd efectul ce produsese. Cum ! nu ştii că sunt gata să ml daă viaţa pentru bine-făcătorul meii, sunt gata să mor pentru d-ta ? Şi nenorocitul căpitan cu toată tăria inimel lui, izbucni în hohote de plîns.
In faţa acestei dureri atît de adevărate şi de patpitantă, Contele d’Entraygues se linişti pe dată ; el simţi că viaţa acestui om este un mister, că nu trebuia încă să’l judece ; de aceea el ÎI luă mîna intre ale sale şi îl zise :
—	Simt că o pot strlnge... văd că al suferit foarte mult... durerile sincere afl accente cari nu se pot imita ; văd că mă
iubeşti, aide vino-ţl In fire, şi să mergem In alt loc, aci nu putem vorbi.
Această conversaţiune avusese loc în-tr’un colţ al săle! de mîncare, dar din norocire nici unul din oaspeţi nu ah observat nimic şi rîsetele lucrătorilor de la mină, pe cari Olivier II reţinuse de la dejun.
—	Vino, prietene, îl zise contele, amîndol avem trebuinţă să fim singuri... Cu toate acestea, dacă nu te deranjează pe d-ta, te-aşl ruga ca şi amicul mefl Dick să asiste la această conversaţiune, efl n’am absolut nimic ce să ascund de el. Şi eh am sosit în Australia cu totul disperat de soartă ; el singur m’a consultat, m’a susţinut şi m’a apărat în contra Invizibililor... m’a făcut în fine bogat, de mal multe ori milionar, prin Împărţeala locului Lebedelor : n’am deci o singură idee pe care să nu i-o comunic şi Iul şi nici el n’ar înţelege ca noi să fi vorbit de lucruri atît de importante fără ca să fie de faţă.
—	Dorinţele d-tale, pentru mine sunt lege, domnule conte; cred chiar că prezenţa vechiului d-tale amic ne va fi folositoare, de oare-ce trebue să luăm decisiunl de mare gravitate.
Canadianul, foarte animat, vorbea îa acest moment cu un indigen care’l chemase în grădină.
—	Laurent, zise Olivier credinciosului săil servitor, spune Iul Dick că’l aşteptăm în bibliotecă.
Abia erau cinei minute de eînd el sosiseră lu bibliotecă şi Dick se precipită ca un uragan cu figura descompusă şi cu o» chil in lacrăml.
—	Olivier, zise el cu vocea sufocată de durere, bunul nostru amic, Wiligo, tovarăşul tutulor luptelor noastre şi tlnăml luptător Koanook, sunt pe moarte în colibele lor.
—	Wiligo... Koanook... mor! exclamă O-livier, ne puţind crede urechilor sale.
—	Afl venit astă noapte, reluă Canadianul cu vocea ameninţătoare şi privind la lonhatan, cu piepturile găurile de gloanţe de revolver, tlrindu-se prin tufişuri şi aju-tîndu-se unul pe altul, abia afl putut sosi pînă în marginea satului, atît erafl de slăbiţi de sîngele pe eara îl perdeafl îutr’-una.
—	Loviţi in mod laş pe la spate, uu-î aşa, căci cine ar fi îndrăznit să atace pe Wiligo drept în faţă ?
—	Nu, loviţi în faţă ; sărmanii prieteni n’aveafi altă armă cu el de cit ghioacele lor ; dar vor fi răzbunaţi, răspunse Canadianul furios, căci el n’afl spus cine este asasinul.
La primele cuvinte ale lui Dich, Ionha-tan Spiers îngălbeni; aşa dar indigenii cari căutaseră să-l atragă într’o cursă teribilă nu erafl morţi, el avuseseră puterea să iasă din loc şi să ajungă pînă la casele lor!
Căpitanul nu a fost impresionat la început de cît de un sentiment legitim de mî-nie şi de o mare mirare asupra posibili-tăţel acestui lucru ; dar ultimele cuvinte ale lui Dick, agravate de tonul provocator cu care ele afl fost pronunţate, ridicase la culme furia Ini; încă un cuvînt şi izbucnea.
—	Şi acest asasin ? întrebă Olivier, peste măsură emoţionat ca să fi putut pricepe sensul cuvintelor şi privirel Iul Dick.
—	Noroc că este în puterea noastră şi că dreptatea va fi iute făcută, răspunse Canadianul; asasinul amicilor noştri, laşul spion care abuzează de ospitalitatea noastră.
—	Ah ! bagă do seamă! esclamă lonhatan galben de furie... Pe numele lui D-zefl...
Să nu sfîrşeştl... mă numesc căpiţa: ul Roşu şi nu mal răspund de nimic.
—	11 vezi, răspunse Dick cu cel mal mare sînge rece, asasinul s’a trădat singur...
—	Cum! d-ta! d-ta ! strigă Olivier cu o adevărată durere.
—	Trebue să se facă dreptatea, repetă Dick. Şi în acelaşi timp bătu din palme.
La acest semn, zece lucrători din mină, toţi armaţi cu revolvere, intrară iu acea cameră.
—	Puneţi mîna pe acest om! porunci Dick.
—	Primul care se apropie, îl culc la pămînt! răcni căpitanul, seoţlnd revolverul şi retrăgîodu-se lu dosul unei mese spre a se apăra.
In acest fel, nu se putea să fie prins fără ca să fie moarte de om.
Minerii ezitară.
—	Tu eşti un laş, strigă lonhatan, cu cu ochii Injectaţi în sînge ca şi un tigru înfuriat! da un laş, pul pe alţii înainte şi nu îndrăzneşti să vil să mă prinzi singur.
Canadianul se repezi să zmulgă revolverul diu mîna unul lucrător, dar Olivier îl luă iu braţe şi îl reţinu.
—	Iartă pe nobilul gentilom care le protege cu inima lui generoasă... fără dîn-sul n’aî mal fi existat de mult timp.
De o dală trăsurile lui lonhatan se luminară, figura Iul exprima cea mal teribilă durere şi începu să spună cu o voce sufocată:
—	Olivier ! bine-făcătorul mefl, salvatorul mefl, îţi jur pe cinstea mea că n’am nimic să-mi reproşez... te rog ascultâ-mâ.
(Va urma)
99
laasnsBBfln
TURNATORIA DE FIER 1
FABRICA
COMETVL"
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidlinger, parigiue, Sobe «Cornetul»
(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Tuleau (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşiue de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de ori-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Depozite lu provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada Lâ-puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petracha Andreescu, & Fii str. Lipscani.
TEIRICH & Ci
BUCUREŞTI
9.—Strada Berze* -9.
INSTALAŢIUNI
DE
TELEGRAF GAZ si APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE
Proecte. — BiuroO de construcţie. — Export.
SOBE CALORIFERE BELGLANE
Unica specialitate in felul ier
Prin excelenta lor ventilaţiune aii devenit sistemul cel mal bigienie, recomandate prin certifioate de onor. d-nil doctori generat! Theodori, dr. Măldărescu, dr. Var-lam, ele.
Afl fost premiate la toate expoziţiunile internaţionale, precum şi la cea din An-vers şi Chicago cu medalie de aur.
Consumlnd puţin material afl un foc necontenit. care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Singurul depozit pentru Romînia al casei De-quenne & Comp. diu Bruxelles şi Paris
Marcus Littmann S-sor I Wappner
61, CA],EA VICTORIEI, «1. (VU-A-vlK de E|>lne»|>ln)
I,a vechiul magazin de Lămpi se află : SlH«lne de bncAt&rie, BAI, Closete,
(sistem tout â l’dgout)
MHHBaMHHHiiBaaaauaaaaaM
III BAGAţl DE SAMĂ III
Renumitele CEASORNICE de 14 car. de anr imitat, cari pînă acum afl fost vîndute direct numai la ceasornicării şi vîndute de comercianţi cu fraucl 25 şi 30 pentru ca ele să fie accesibile şi de public, vrehia renumită firmă reală şi solidă, de mal jos, s’a decis a expedia pini la Bflrşitm lunei viitoare, a-cest ceasornic împreună cu 19 obiecte preţioase,cu un preţ chilipir de
16 franci
franco porto şi ambulagifi
1 Ceasornic de buzunar de aur imitat de întors la fie-care 24 pînă la 30 ore bogat gravat şi guio-şat, înlocuind un ceasornic de aur garantat pentru mersul regulat 5 ani.
1 Lanţ de aur imitat cu fasonul cel mal nofl cu carabină.
1 Portmonefl frumos şi durabil.
1 Briceag excelent cu 3 limbi de otel.
1	Inel de aur imitaţie cu briliant si-mili.
2	Butoane de aur imitaţie pentru manşete cu închizător patent.
5 Butoane de aur imitaţie pentru che-misete.
i Ac de cravată de aur imitaţie cu piatră fină.
1 Notes.
1 Cutie de bozunar pentru chibrriturl.
1 Creion care se poate întrebuinţa şi cu atîrnător cu mecanism.
4 Obiecte de lux cari provoacă în general veselie şi de obiceifl se vînd cu fr. 3.50.
Toate aceste 20 obiecte de valoare, firma de mal jos se obligă a le furnisa la ori cine pentru
1© franci
franco porto şi ambulagiu insă numai pînă 1» sfinţitul lunei viitoare.
Ori şi ce lucru care nu va convine se schimbă cu plăcere, adică nimeni n’are risic. De primit contra Bani înainte safl contra unul acoinpt de lei 5. Restul prin ramburs de la:
ABINOVICZ
Viena I. Maximilianstrasse 3, EB
NB. Pentru a economisi ori-ce corespondenţă nefolositoare se face cunoscut «ă comandele contra ramburs se efectu-iază uumal contra unul acompt de cel puţin 5 lei. Aeomptul se sustrage apoi din rambursul. Aşa că rambursul în loc să fie de 16 Iei va fi numai de 11 lei. Vama care este aproape de 1 lefl trebue plătită acolo.
OTTfl HARNISCH
\41
Galaţi
49.—Strada Portului—49.
Bucuresci
Strada Academiei—41
Toate articole technice CAUCIUC ASBEST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde— Fire i
CURELE DE TRASMISIUNE
Maiiemetri—Slabinete—Veiiliîe—Sticle pentru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
Muşamale
waaaaBBRwaffTiaiiBiţ m mi \i\ iiiiminni m
REDACŢIA şi ADMINI-^ j 8TRAŢIA ziarului „IP0-0Â* se află în Stradn Clementei No. 8.

■ •• ■■ '■■■'
LiZiA GE GAZ
FILARET
Cea mal bunei calitate earistentd de
COCS
COCS
DE UZINA DE GaS
vi te furnisează la domicilifl, în saci, per tona d« 1000 kgr. graatatoa
garantată
wrlumi 45
Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safl personal căsoi
A. GOX.DŞTEIH
9, Strada Deceba), O.
Bucureşti, Telefon No. 68.
Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, cs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti ae Cardiff,
antracit englezesc, prima calitate pentru sobo Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila Ia ori-ce staţiune a căilor forate.
Mal mult de 1/a «ie secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de guturai, iritaţiunel pcptnlni, influenţa, dureri reumatismale, scrSntituri, răni. vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se află în toate farmaciile

Dentistul M. BACHER
Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxollea, medaliat pentru meritele sale in arta dentiatică la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux şi Lyon etc*
Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. Consultaţiunl 9—12 a. m. şi 2—6 p. m.
91
PATRIA

SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI PN MILION
Sediul Societăţol: Bucureşti, Strada Smlrdan Ne, 15
Societatea < Patria» se recontandă pentru
MIGFBABi ASUPRA VIEŢEi
pentru easde moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru caa de moarte şi de invaliditate, tndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
Representanţa generala pentru Bucureşti strada Lipscani No. 23 (Hanu cu tel)
Bncureşt	No.3
!-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr.
45 IE)
Transportaţi la domiciliu în SACI con-{inînd fie-care
40 KILOGRAME
Sacii sunt PE CETLUIŢI cu plum-buri.
COMPANIA DE GAZ
BUCURESCI
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea fun-cţionînd In biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata In rate trimestreale.
0 sitS incandescentă Lei 1,50.
Un bee complect montat ca laminî Incandescent! pentru gaz aerian Lei 7.50.
Mal posedăm un sistem nofl de tot de lămpi, foarte practic cu şi făr& lumină incandescentă de atîrnat şi de masă, neavlnd trebuinţă de gaz aeriaD. ci este Întreţinut de un liquid supranumit «GaeatofT», care se transformă In gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cit a lămpilor cu petrol eon-sunflnd pe oră l'/i centime.
Un kilo de GusstofT costă 30 bani.
Acest sistem de lămpi Încă n’a existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Socie»1'* 'de gazaerian
______Fi!IUI şt NI 'BUF____________
Sta
Buonre|U, Strada Bmirelui, S
I