SERIA n —ANUL II, No.*325. Ediţia a, ti»eia DUMINICA, 8 DECEMBRE 1896 NUMARULJO BANI ABOIAHENTELE încep la 1 şl ÎS ale fle-cArel Ioni şl se pUteat tot-dVuna Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătate prin mandate poştala Un tn In ţari 30 lei; la at.reinii.ate 50 lei Şa.-e Ioni ... 15 » » » £3 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un numir in etreiaitate 30 ban! MANUSCRISELFJfl^SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. «-STRADA CLEMENŢEI—No. « 0. Lascar Catargiu Mihalache Cogălniceanu iace pe 2 Maiu şi pune s’arunce pe ferestre cu patul puştilor pe reprezentanţii naţiunii; Iancu Brătianu ajunge vizir odios; stăpâneşte ca un african, cu nişte camere de mameluci, şi ban-chetează încunjurat de baionetele ienicerilor lui Radu Mihaiu; C. A. Rosetti fuge ruşinat de trista sa a-măgire, şi moare scirbit şi amărît. Aşa trebuia să se ’ntîmple ! Un curent—generos, dar şi ridicul, poate onest ca intenţie şi sentimental în fond, dar desigur pernicios ca urmări pe cât de grotesc în formă— suflase cu putere şi spulberase cenuşa Regulamentului, făcînd să re-sarâ în locul ei un miraj, o fata morgana: România deplin fericită prin sistemul reprezentativ. Ce s’a întîmplat ? Ce se ’ntîmplă totdeauna cu fata morgana : când dai să te-apropii de ea, se topeşte în aer. Atunci, o urită ironie a soartiî: proclamarea redeşteptării şi emancipării noastre politice a fost semnalul inaugurării celei mai teribile şi înjositoare tiranii—tirania vorbei. Iată cine ne-a stăpânit o jumătate de veac cu ultima cruzime: vorba, vorba umflată şi seacă—legenda. Ea a avut, ca toţi tiranii clasici, gardă şi gâzi, curtizanî, linguşitori, bufoni şi mulţime aiurită. Vai de cel ce cuteza să nu i se ’nchine fără condiţie! era huiduit de curtezani, scuipat de bufoni, biciuit, stigmatizat şi executat în aplauzele mulţimii nenorocite de ’nchinători. A gîndi era cea mai grozavă vină; a rîde, cel mai negru păcat. Nici o dată gîndirea n’are alt vrăjmaş mai cumplit de cît vorba, cînd aceasta nu-î este roabă supusă şi credincioasă; nimic nu arde pe ticăloşi mai mult ca rîsul. Sdrobitoarea opresiune a acelei stupide tiranii trebuia neapărat să dea naştere la încercări de revoltă. S’au mai găsit şi bărbaţi, cari să ’n-drăsneascâ a gîndi şi a rîde. Mulţi dintre eî au căzut jertfa îndrăsnelii lor. Huliţi şi urgisiţi de cei mai a-proape ai lor, înfieraţi ca reacţionari, vrăjmaşi ai poporului, ai naţiunii, ai libertăţh, ai patriei, — legenda i-a executat fără nici o milă. Dintre a-ceştia, unii de frunte au fost oamenii superiori cari se chemau Petre Mavro-gheni, Costaforu şi Boerescu. ... Tot aşa şi Etninescu şi bunul seh prietin Manolache Costache. Cîţî au murit, s’au dus toţi cu inima înegrită de credinţa că orice revoltă e de prisos, că legenda va triumfa totdeauna asupra adevărului, că tirania vorbii sî-a clădit în România un imperiu vecinie. Iar cei ce n’au murit, obosiţi de luptă, au de-sarmat cu aceeaşi tristă credinţă. Dar a fost şi unul care nici n’a pierit înainte de vreme, nici n’a de-sarmat unjsingur moment: un revoluţionar îndărătnic şi cuminte, diba— ciu şi neînduplecat, fără măcar o clipă de descurajare sau îndoială. Acela e Lascar Catargiu. Sub înfăţişarea acea blajină, nimini, poate, nu ştie câtă tenacitate şi câtă energie stau ascunse ; în deretul a-celor doî ochi blânzi, stă dîrză o voinţă neîncovoiată ; sub chipul a-cela de rezeş plin de bonomie naivă, e totdeauna deşteaptă la pîndă cea mai sigură judecată politică, cea mai adîncâ dibăcie de om de stat. Toate acestea, pe un fond moral fără cea mai mică imputare. Mai nainte de 2 Maiu—pe atunci corpul electoral era corp electoral, şi Parlamentul, parlament,—Lascar Catargiu merge ca prezident al Ca-meriî, cu ceremonialul de rigoare, la palat să prezinte respunsul la adresa Tronului. Vodă Cuza, cu un zîmbet reută-cios, face semn primului ministru M. Cogălniceanu, care era de faţă ca de obiceiu, să primească adresa Cameriî, şi apoi, cu o mişcare uşu-ratecâ, pune mâinile la spate. «Eu vorbesc aci cu Vodă!» zise Lascar Catargiu, şi, îndoind adresa la loc, imitâ mişcarea prinţului şi puse mâinile la spate. Cuza simţi că trecuse mesura : îşi desfăcu mâinile şi întinse dreapta către preşedintele Cameriî; atunci, acesta făcu asemenea şi întinse lui Cuza adresa. Cînd la 2 maiu, soldaţii au năvălit în Cameră, deputaţii au sărit toţi nebuni pe ferestre. Lascar Catargiu sta la biuroul seu de preşedinte *i serica. Un ofiţer cu câţiva soldaţi se reped la dînsul şi vor să’l arunce cu violenţă. El ridică o-chii de pe hârtie şi zice liniştit: «Me rog staţi încă olecuţă... Eti sunt preşedinte ; nu pot pleca pînă nu’mi termin procesul-verbal al şe-dinţii.» Şi preşedintele Camerei, Lascar Catargiu, apărătorul libertăţii parlamentare contra unei lovituri de Stat, şi-a terminat procesul-verbal şi a plecat fără să se pripească. Cînd cu scandalurile de la 5 A-prilie, mulţi tineri au plecat de la Cameră în trăsuri închise pe poarta din dos a Mitropoliei. Lascar Catargiu, prim ministru, a ieşit pe jos, a coborît în faţa teatrului rebeliunii şi, trecînd fără grabă pe sub o grindină de bolovani, a mers încet-încet pînă acasă, însoţit numai de doîtreî prieteni. In ministerul conservator din urmă, se iveşte între colegi o neînţelegere. Unul, mai neastîmperat, se superă şi fiice unui reporter de gazetă nişte declaraţiunî reu voitoare pentru guvernul seu propriu. înainte de a se pune foaia sub presă, un amic fidel află de asta; face ce face şi pune mâna pe o corectură, cu care merge foarte emoţionat în fuga la preşedintele consiliului : «Iată, coane Lascare, ce are să se tipărească astăzi în cutare foaie oficioasă: astea sunt informaţii date de amicul nostru X...» Preşedintele consiliului citeşte cu atenţie corectura, şi după ce termină, fără să arate cea mai palida alterare sufletească, înapoiază hârtia. «Ce’î de făcut, coane Lascăre? întreabă amicul. Să împiedicăm publicarea... — Da de ce ? respunde cu liniştea’! obicinuită conul Lascar. Să vedem întâia dacă le-a dat d-sa... Daca nu le-a dat d-sa, să nu se puie; dar dacă le-a dat d-sa, să se pue.» Intr’o noapte memorabilă, Lascar Catargiu a lăcut un incalculabil serviciu ţeriî. Acestui om de stat se datoreşte că mersul istoriei noastre nu s’a strîmbat şi rătăcit. Fără curajul şi devotamentul lui (patriotic, n’am fi avut, poate, acele succese naţionale, cari erau să fie zădărnicite de către chiar acei ce şî-au făcut apoi dintr’însele o apoteoză. Român neaoş, fără declamaţii şi poze teatrale; spirit liberal limpede, fără apucături zănatice; dinastic, fără tîrîre; patriot cuminte şi desintere-sat pînă la a refuza un scaun de Domn; cunoscend profund ţara şi lumea ei, — Lascar Catargiu nici-o-datâ n’a avut să’şî mărturisească o greşală. El n’a stat niciodată în drum la gânduri fără să ştie încotro s’apuce ; el n’a pipăit niciodată cu ezitare terenul: a pus piciorul ferm şi a pâ-şit sigur cu fruntea ’n sus ; iar când n’a putut pâşi, a stat ţapen pe loc; dar înapoi, nu s’a dat niciodată. lată de unde a resultat autoritatea şi prestigiul din ce în ce crescânde ale acestei frumoase cariere, recompensată zilele acestea de un aşa strălucit succes. Şi iată iarăşi de ce asupra acestui neînduplecat revoltat contra tiraniei vorbei, contra legendei l'berale, s’au năpustit atâta bîr-feala şi atâta ură. Dar nimic nu l-a clintit din loc. Nici pantalonadele bufonilor şi ar-lechinilor, nici fluerăturile păcătoşilor, nici ameninţarea cu înfieratul roşu, nici năvala mercenarilor—nimic nu l-a făcut să ’şi lase gândul şi să părăsească lupta. De mai bine de cincizeci de ani stă rezeşul sdraven în picioare în faţa duşmanului : s’a oprit de multe ori în loc să ’şi reia resuflarea; dar niciodată nu s’a ’ncovoiat să cază, şi, de câte ori a renceput lupta, a dat lovituri de moarte legendei caraghioase. Şi pe lîngă atâtea virtuţi, a avut un singur noroc—sănătatea. A trăit întreg pentru ca, după o luptă eroică atât de ’ndelungată, să fie, de afară din Parlament, chemat de Coroană şi de ţară să deslege una din cele mai grele cestiuni ce a agitat lumea romaneasca. Lascar Catargiu nu a stat un moment la îndoială ca să respunză la înalta chemare. Făcendu ’şî datoria, fără condiţii şi fără reservă, el şî-a serbat într’un chip strălucit jubileul de 50 de ani aî frumoasei lui cariere: alaltăeri el a dat lovitura de graţie adversarilor sei. Acei ce i—au adus omagiul pentru triumful lui sunt pretinşii continuatori aî scornitorilor legendei, ultima gardă a tiraniei vorbei. tlaragiale D, STURDZA SE AGITA (Cestiunea naţionala.) Interpelarea d-Inî Nturdza.—«Unirea Kominilor» —C'oneliizia. Interpelarea d-lni Sturd/.a La consfătuirea majorităţilor ce s’a ţinut în seara formărel cabinetului Au-relian, d. Dum. Slurdza a anunţat «evenimentul» că a izbutit să dea Macedoniei un Mitropolii romin, recunoscut de Sublima Poartă. Şi pentru a dovedi că cu acelaşi succes a lucrat şi în cestiunea naţională, va desvălui, sub formă de interpelare, pe care o va adresa guvernului, tot ce a făcut. De atunci s’au împlinit două săptă- mînl şi totuşi pînă azi d. Sturdza nu s’a ţinut încă de cuvtnt. «Unirea llomiiiilor» Dar dacă nu se ţine de cuvtnt, face alt-ceva : reia firul agitaţiunilor sale în Transilvania, cu scop de a-şl reface virginitatea politică şi pentru a-şl răs-buna în potriva acelora cari i-au denunţat şi zădărnicit ţoale intrigile, ac-tele-t antinaţionale şi tratările-l cu baronul Bănffy. lentru acest sfîrşit se va înfiinţa sub inspiraţiile sale o gazetă populară la Arad,—zice-se Unirea Romînilor,— sub direcţia d-lor V. Mangra şi I. Russu-Şirianul. Concluzia Cum va lucra d. Sturdza în cestiunea naţională P se poate prevedea din trecutul său in această cestiune. www.dacoromanica.ro Şi dacă a lucrat şi va lucra aşa,— după cum a spus o d-sa însuşi la consfătuirea de la Senat,— ca în cestiunea macedoneană,— atunci va da o probă evidentă, că nu se gîndeşte nici la interesele romînilor de peste munţi, nici la înălţarea cestiunel naţionale, ci la recăpătarea puterii prin agitarea şi-apol prin trădarea cestiunel. Dar să sperăm că nimeni nu’l va mal lua în seamă. TRIBUNA POLITICA D. E. Stătescu, fost ministru în cabinetul d-lul Sturdza, îşi varsă focul prin Liberalul, şi încredinţează presei ceea ce a simţit negreşit că nu era nici bine nici potrivit să spue de pe banca ministerială. Sub cuvint că presa conservatoare şi în special ziarul Epoca ar fi lăzat nelămurite unele întrebări în cestiunea Mitropolitului Ghenadie, d-sa ne întreabă dacă s’a lovit în credinţa strămoşească prin faptul osindel unul singur om şi dacă Biserica poate fi necinstită prin pedepsirea unul vinovat? Întrebarea e nepotrivită, de vreme ce vinovat n’a existat altul de cît guvernul Sturdza-Stătescu. Voinţa Naţională zicea o dată că «cestiunea Mitropolitului Ghenadie este definitiv închisă.» Cînd glăsuea ast-fel, organul liberal se înşela, căci tocmai atunci dînsa se agita mal tare, şi Voinţa era singură de altă opiniune. Noi însă suntem în drept să întrebuinţăm astăzi acele cuvinte şi să le amintim d-lul Stătescu. La întrebarea pe care ne-o pune d-sa a răspuns de altminterea chiar d-nu Stătescu cu colegii săi, relrăgîndu-se de la guvern, apoi noul Minister cerînd casarea sentinţei sinodale, Camera de punere sub acuzare sfărămînd ordonanţa lui Vasiliu şi Sfintul Sinod revenind a-supra sentinţei sale. Dacă nimic din ceea ce am scris şi susţinut noi nu ar fi fost întemeiat, ar mal avea nevoe de lămuriri, şi credinţa strămoşeascăn’ar fi fost lovită, negreşit că nimic din ceea ce s’a întîmplat in urmă, nu s’ar fi întîmplat. Prin urmare, cînd n’a fost în joc un vinovat, de ce folos mal poate fi discu-ţiunea asupra păcatului unuia, care s’ar răsfringe sau nu asupra întregel biserici? ALT GUVERN STURDZA Cel din Ocultă, cari privesc cu inima sfîşiată ruinele guvernului Sturdza-Stătescu şi deconsiderarea în care a căzut şeful partidului liberal, vorbesc cu mult foc despre posibilitatea unui viitor alt guvern tot cu d. Sturdza în cap şi întreţin pe amicii lor în această speranţă. Visul acesta ni se pare că nu se poate realiza. Cînd spre a îndrepta păcatele săvîr-şite de şeful partidului, e nevoe să se recurgă la ajutorul soldaţilor şi aceştia să ia comanda trupei, iar şeful să dispară, e anevoie de crezut ca d-nu D. Sturdza să mai poată redobîndi locul de frunte. Greşalele şefului partidului liberal aă fost aşa numeroase, aşa boacăne, în cît el nu mal poate inspira încredere nici Coroanei, nici Partidului. D-sa este redus la rolul de Preşedinte onorific al unui partid şi încă şi această demnitate o păstrează pe scurt timp. Un sentiment de umanitate pentru cel căzut, împiedică de o cam dată pe liberali să dea d-lul D. Sturdza ultima lovitură de măciucă. A început agonia şefului; lungă p’are să fie. NUMARULJO BANI ASxnrciUBUJB Iu Bucureşti şi judeţe ac jrimeec numai la Administraţie ;ia streinătate. direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anundurl la pag. IV....0.30 b. iiuio » > » HI..........L— lei • * » » II..........8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul C* ■■■!( Taeklft 10 bani ADMINISTRAŢIA No. «.— STRADA CLEMENŢEI -Ho. 8. TRIBUNA LITERARA CREDINŢELE NOASTRE 11 Am văzut cum se reflectă în opera Iul Eminescu unele din tendinţele filo-sofiel contimporane. Iată acum şi credinţele lui politice. Intr'un timp cînd fraza liberală era triumfătoare, Eminescu a pătruns minciuna incu’bată in instituţiunile noastre. Văzind golul formelor liberale, el a denunţat minciuna cu un curaj inspirat de iubirea sa de adevăr şi de probitatea convingerilor sale. Minciuna însă neputîndu-se rezema de cit pe intoleranţă nu s’au adus întîmpinărl acuzaţiunilor sale, ci s’a speculat pe seama lui cu-vintul de «reacţionar», care numai lui nu se putea aplica, lui care a blestemat minciuna liberală cu puterea de convingere a omului fanatic pentru libertatea adevărată. Eminescu ura de moarte pe C. A. Rosetti, care pentru dînsul incarna vicleşugul ce a corupt instituţiunile noastre libere, lăsîndu-ne umbra in locul realităţii, dar arăta o admiraţie nemărginită către M. Kostake Epureanu, pentru că acesta avea «idealul constituţionalismului englez bazat pe libertatea de a face ceea-ce e bine şi just, pe spiritul adevărului şi al muncii». Ceea-ce nu putea suferi Eminescu, era comedia minciunii pe care ne-o joacă liberalii, erafl aparenţele liberale fără reazăm, era lustrul şi spoiala fără fond, deşertăciunea formelor de asupra ale civilizaţiunel acoperind miseria de caracter, era ameţirea poporului cu etichete goale în paguba cultivării sentimentelor mari ale neamului nostru. Patriotismul şi bunul Iul simţ eraţi revoltaţi de practica acestui şarlatanism pentru care observase că aveau aplecare mal ales elementele străine, de origină fanariotică, ce joacă un rol precumpănitor în afacerile noastre publice. Eminescu nu privea aceste elemente ca un partid de principii, ci ca o rasă deosebită de a noastră; aplecarea lor spre falsificarea instituţiunilor nu ca o tendinţă izvorînd din credinţe politice, ci ca urmările unor năravuri din fire; domnia Roşiilor nu ca stăpinirea unul partid, ci ca o epocă istorică, epoca liberală prelungind epoca fanariotă după o mică soluţiune de continuitate cu prilejul căreia am avut o încercare de regenerare cinstită şi rominească. Eminescu îşi stabilea ast-fel teza: «Nici o dată o vorbă nu poate înlocui o realitate, nici o dată fraza culturii nu e echivalentă cu munca reală a inteligenţii, nici o dată fraza libertăţii nu e echivalentă cu libertatea adevărată». Şi el adăoga : «Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertalea şi cultura, acela să prenu-merâ fără s’o ştie, între paraziţii societăţii omeneşti, între aceia cari trăesc pe pămînt spre blestemul, ruşinea şi demoralizarea poporului.» La aceste tendinţe, el opunea sistemul său: «Faţă cu raţionalismul frazelor, gol, insipid, inexact al numiţilor liberali, noi represintăm realismul naturii înăscute a Statului şi pretindem ca formele introduse să nu rămină forme goale, coji pentru a se juca partidele cu ele.» De ocamdată, el constată urmările vătămătoare pentru ţară a minciunii liberale : lipsa de credinţă, vicleşugul, pervertirea simţului moral : Dumnezeul nostru: umbra, patria noastră: [o frază In noi totul e spoială, tot e lustru fără fbază. Ori altă dată: Noi in noi n’avem nimica, totu-i calp, [totu-i străin. Eminescu a fost istoriograful «epocii liberale». El a zugrăvit pe Roşii sub toate feţele ; el nu a cruţat unul din năravurile acestei secte şi i-a biciuit cu aşa putere, în cît literalmente i-a stîlcit. Ce bogăţie de expresii pentru a desemna pe «cavalerii de industrie al patriotismului», cari înfloresc sub regimurile demagogice: «incurcătorl de legi». «Saltimbanci şi Irozi», «Caradale lustruite», «negustori de vorbe», «aristocraţie a covrigului», «aluat de politi-ciaul cu inteligenţa sofisticată cari din s EPOCA paraclisierl fac deputaţi şi din avocaţi profesori de teologie». Aceşti oameni n’afl vre un alt talent de cit pe acela al «vicleşugului, al pungăşiei, al cumulului, al tripotagiulul». Cultura lor: «Niţică franţuzească învăţată de la vre un coiffeur, citirea de romanurl rele şi de scrieri beletristice asupra Statului». Aceşti oameni ad întocmit un regim în care «falşele cărţi de alegători, escamotarea lor din urnele eleci orale, pe-hlivâniile de bursă şi politică» joacă rolul de căpetenie pentru înaintarea oamenilor; unde merit, ştiinţă, caracter, nu sunt nimic; tripotajul, pişicherlîcul şi halîrul to . Acest aluat de politicianl reprezintă improductivitatea şi superficialitatea faţă cu clasele positive ale societăţii. «Singurul lucru practic, zice el, e că aceasta se traduce prin încărcarea cu impozite a unul biet Stat agricol şi prin desfrâul politicianilor pe spetele nefericitului neam romînesc al lui Mircea Basa-rab». Această sectă a avut însă un merit : o bună organizaţie electorală, şia avut o însuşire împinsă pînă la perfecţiune: ştiinţa de a exploata minciunile. Cu aceste două forţe, Roşii ah putut captiva, pentru un timp, masele inconsciente în contra protestărilor a tot ce era mal inteligent în ţară. El ad avut, o clipă, aclamaţiunile mulţi-mel, dar şi-ad atras despreţul tutulor inteligenţelor de elită din ţară. E caracteristic lucru că o scisiune atît de profundă s’a putut produce măcar pentru un timp, între inteligenţele de elită din ţară şi masele populare a-meţite de minciuni. In mijlocul chiar al epocii de splendoare a Roşiilor, trei poeţi, dintre cari doul ad fost cel mal de seamă al secolului nostru, Eliade, Alexandri şi Eminescu, s’ad unit în cuget spre a întipări, in versuri, tipul şefului sectei roşii şi a înfiera în persoana lui întreaga şcoală o demagogiei liberale. După Eliade, care în toată opera lui vestejeşte pe capul sectei, Alexandri vine de transmite posterităţii opera sa împreună cu versurile celebre ... idoasâ pocitură Ce-a semănat în ţară invidie şi u. ă. Dar par’că n'ar fi fost destul cu atît, şi Eminescu, la rlndul lui, adaogă : Toii pe buze au virtute, iar in ei monedă [calpă, Quint esenţă de minerii de ta creştetpină’n [talpă! Şi d’asupra tuturora oastea să şi-o recn- [noască îşi aruncă |pocitura bulbucaţii ochi de [Irroască... va dormi sub ţărînă cucerită , în pă-mînt strein» (Va urma) 3Î. FilipeNcuil PARADOXAL Pe când ducea lupta în contra Roşiilor, Eminescu a fost prins de o bănuială care a lăsat urme adinei în mintea şi opera lui. El observase că, mal ales elementele străine şi în deosebi cel ce de o generaţie sau cel mult două sunt romînl, au aplecare pentru sistemul demagogic şi d’aceea sunt în număr mal mare la Roşii de cit în cele-l’alte partide. El a fost ast-fel adus a stabili o legătură, intre demagogi şi străini, între aplecarea celor d’întiifi de a rupe cu orl-ce tradiţie şi patriotismul prea proaspăt pentru a fi sincer a celor din urmă. Pentru Eminescu, nu încape îndoială că demagogia la noi e de origină fanariotă. O temere a început atunci să ase-dieze patriotismul lui, temere faţă de rolul determinant ce ah căpătat aceste elemente în afacerile publice. Cine domină, zice Eminescu, nu sunt măcar cel asimilaţi de vre-o sută de ani, ci «imigraţii proaspeţi cari sunt abia în generaţia a doua, a căror limbă maternă era încă străină şi cari s’ad românizat în privirea limbel în scoalele noastre.» Dar limba singură nu consti-tue naţionalitatea. D’aceea «geniul neamului romînesc e o carte cu şapte pe-ceţl pentru generaţia dominantă». Dacă această pătură ar deveni e-lementul determinant al destinelor ţării, ar fi aceeaşi primejdie pentru Rominia ca pentru Anglia, dacă elementul celtic ar ajunge să predomnească. Aceste e-lemente fanariote sunt pentru Muntenia ceea-ce Evreii sunt pentru Moldova. «Aceşti streini, veniţi de erl alaltă-erl, n’aft mal mult drept ca Evreii de a determina soarta Romîniel». Şi cînd pe lingă toate acestea, Roşii mal cutează să vorbească de patriotism, atunci el le răspunde iritat: «Dar sunteţi voi Rondul? Dar cunoaşteţi voi poporul ? Ştiţi voi romîneşte măcar ? Păsăreasca lui C. A. Rosetti e limbă ? 0-biceiurile de cocote şi picpocheţî sunt datine strămoşeşti ?» Aceste elemente streine rupind cu orl-ce tradiţie, au amorţit întru atît patriotismul nostru, in cit spiritul lui Eminescu e adese-orl asaltat de posomorite prevestiri. Cînd vede în jurul nostru pe Unguri, pe Greci, săvîrşind a-tîtea minuni prin puterea şovinismului lor nebiruit, cînd pe d’allă parte vede slăbirea patriotismului la noi, şi batjocorirea lui de cel ce fac profesie de patriotism, atunci multe griji îl cuprind. «Cînd vedem, zice Eminescu,» în prada unei adince descurajări, apatia în care a căzut ţara, fatalismul ce-1 domină pe acest popor nobil, dar adine a-dînc îngenunehiat teamă ne e că ora a-cestel glorioase şi străvechi Plevne a sunat şi că cenuşa lui Matei Rusarab N’am înţeles nicl’o dată paradoxele prietinului meă, domnul Teofil. D-sa judecă toate d’andoasele ; pentru fie-care împrejurare, la care suntem obicinuiţi să dăm o expl icare găsită gata, fără să ne mal batem capul a umbla după invcnţiunl originale, Teofil găseşte o explicare cu totul deosebită. In toate este extravagant—d ar unde e chiar absurd, e în morală. Această ştiinţă aşa de pozitivă a suferit da la d. Teofil o completă resturnare Ce e bine la toatâlumea la d. Teofil e rău, şi vice-versa. De exemplu, alaltă-seară l-am văzut făcând ceva, care m’a pus în mare mirare. Exprinundu-mi acest sentiment al meu, d. Teofil s’a apucat să-mî facă o teorie ri-diculă asupra datoriei ce are societatea faţă cu virtuţile şi viţiile individului. Să vedeţi modul lui paradoxal. El susţine că virtuţile sunt pavezele şi armele individului în lupta sa cu societatea, iar viţiurile îl sunt părţile descoperite şi vulnerabile- De aci amicul meu conchide, cu spiritul lui sucit, că societatea n’are nici o nevoe să combată viţiurile indivizilor şi să le încurajeze virtuţile — ba chier din potrivă, pentru că virtuţile individului sunt păgubitoare autorităţii ce trebue să exercite societatea asupra lui, pe câtă vreme viţiile lui îl sunt el folositoare. Ce dreptate este prin urmare să pretinzi de la o societate să-şi cultive vrăjmaşii şi să-şi combată sprijinitorii? Eu, mărturisesc drept, că după ast-fel de paradoxe încetez de a mal discuta. Dar să nu uit a spune faptul în urma căruia d. Teofil mi-a debitat ciudata d-sale teorie. Amicul meâ şi eu ne întoarcem de la lucru pe aceeaşi cale. Pe strada principală, pe care trecem noi, eşind din podul Mogo-şoael, stau doul cerşetori la două colţuri. Eu dau din cînd în cînd câte un ban de cinci celui din stînga: e un om foarte cum se cade; nu umblă la cîrciumi; pe câtă vreme cel din dreapta, ciungul — un fost maşinist, care la un moment de chef şi-a lăsat mâna să i-o apuce un herestrău mecanic este un stricat. Le dădeam la amândoi, mai ’nainte; de cînd am aflat însă că ciungul nu face alta cu ce câştigă de cât beţii şi fumează ţigări regale, m’am hotărît să dau numai celui din stînga, care singur merită ajutor. Intâlnindu-m£ cu d. Teofil, am apucat tot pe un drum. Aproape de colţuri eu am pregătit pentru nenorocitul meu gologanul, pe care i l-am şi dat. D. Teofil i-a zis pur şi simplu «iartă!» m’a luat de braţ, a trecut cu mine peste drum şi a dat o băncuţă ciungului cu nasul roşu. Asta m’a revoltat. «Cum? zic: dai bucuros cinci-zeci de bani unul beţiv, unul viţios, şi nu te înduri să dai unul nenorocit de treabă un gologan ? — Se ’nţelege. — Ştii d-ta cam ce are să facă cu băncuţa d-tale ? — Ştiâ ? o să bea o litră de pelin turburel şi o să cumpere trei ţigări regale. — Ei! şi ’i dai ? — Tocma de-aia ’i dau. Eu îmî fac o datorie socială din încurajarea viţiilor.» Şi de aci, pe larg întreaga teorie expusă scurt mal sus. — Care va să zică... — Care va să zică, mi-a răspuns d. Teofil despărţindu-ne, eu urmez strict morala socială. Care este cel mai mare precept al moralei ? caritatea. EI ? pentru individ, caritatea nu e un viţiu ? Mi se pare că fac bine fiind caritabil să urmez de două ori morala creştină, dând de pomană şi încu-rajînd şi viţiurile altuia. — Dar ştii, d-le Teofil, că nu e aşa mă iartă. —- Nu pot să in al ştau cu toată bunăvoinţă ce aş avea să te ’ncurajez a discuta fiîosofie morală.... m’aşteaptă la masă. La revedere. Imposibil s’o scoţi la capăt cud. Teofil. Ion. rîndu-t explicaţiunl pentru abţinerea sa motivată. D. Kogălniceanu se explică ast-fel : Mitropolitul Gheorghian a demisionat, el s'a declarat singur incapabil de a purta cirja arhi-păstorească. Un asemenea Mitropolit e afurisit de canoane. Spusele d-lui Kogălniceanu sunt confirmate de episcopl şi însuşi d. G. Mîr-eescu, ministrul cultelor, răsfoind imediat Pidalionul, găseşte această afuri-sire la art. 139. Votarea, în timpul acesta, urmează mai departe. D. Vinlilă Rosetti declară că se abţine de la vot fiind ateu. iÂberalii democraţi votează alb. La ora 8 şi 20 începe despoierea scrutinului. liesullatul soţului Votanţi 228 Voturi albe 29 Maioritate 100 Exprimate 199 Au întrunit Iosef Gheorghian 196 voturi, Iosef Naniescu 1 vot, Episcopul Partenie 2 voturi. S’au mod găsit in urnă 2 buletine «Nicolae Fleva,» şi două buletine -sa se crede tu acelaş timp dator a exprima mulţumirile sale tuturor oamenilor de bine cari 'l-au dat mina. ulttnd vrăjmăşia dintre partide, pentru a re-solva chestiunea Mitropolitului Glienadie. Ultimele evenimente aft dovedit, zice d. Aurelian, că atunci cîud e vorba de Jiiserică şl de Patrie, toţi roiului! au aceleaşi simţimiute şi lucrează cu rivuă pentru interesul obştesc. fAplause). Camera se reconstitueşte apoi sub preşedinţia d-lul Lupaşcu. D. Nae Stâtescu propune ca Adunarea să ia vacanţă pină Marţi. Propunerea se admite. D. Aurelian, preşedintele consiliului, aduce la cunoştinţa Camerei că Duminica la amiazl se va face la Palatul Regal, cu ceremonialul obişnuit, învestitura noului Mitropolit Iosif Gheorghian. Şedinţa se ridică. învestitura I. P. S. Sale Mitropolitului Primat Iosif Gheorghian se va face mîine, înainte de amiazi, la Palat, cu o pompă mare. După învestitură I. P. S. Sa va oficia un Te-Deum la Mitropolie. Camera Marţi. a luat vacanţa pîna INFORMAŢII ÎNTRUNIREA marelui colegiu Alegerea Mitropolitului Primat La apelul nominal răspund 13 prelaţi, 89 senatori şi 133 deputaţi. In total 235 membri ai marelui colegiu. D. Poroineanu, senator, dă citire articolului din legea pentru alegerea Mi-tropoliţilor. In urmă I. P. S. Mitropolit al Moldovei declară congresul constituit şi se procede la vot, cu apel nominal. # * In timpul votului se produce un incident. D. Vasile Kogălniceanu, chemat la vot, răspunde: — Eu nu votez Mitropolit afurisit de canoane ! Chemat din nou, d-sa face aceeaşi declaraţie. Deputaţii şi senatorii se grupează în jurul d-lui Kogălniceanu ne- D. loan Lahovari, fost ministru plenipotenţiar al ţării la Paris, a fost decorat de către preşedintele republicel franceze cu Marea cruce a Legiunei de Onoare. Mîine după amiazl la orele î se va întruni în adunare generala secţiunea Bucureşti a Ligel Culturale. E vorba ca secretar general al ministerului de domenii sa fie numit d. Marin Petreseu. A-seară la orele 9 a sosit în Capitală noul Mitropolit Primat, I. P. S. Sa Iosif Gheorghian. înaltul Prelat a fost întîmpinat la bariera Pantelimon de d. Gh. Mîrsescu şi de membrii Sfîntului Sinod. I. P. S. Sa a descins la Mitropolie. Primnt Ghenadie pentru patriotismul său luminat, înlesnind guvernului să rezolve în inoil pacinic şi mulţumitor pentru toată lumea cestiuiiea religioasă. Apoi d. Costinescu a făcut o vizită I. P. 8. Hale Mitropolitului Primat Io-sif Gheorghian, ruglndu’l în numele guvernului să vie îu Capitală pentru a fi învestit mîine. Dreptatea de alaltăieri a anunţat ca d. Alex. Lenş Filipescu a încetat subit din viaţa şi cadavrul a tost transportat la Morga. Ştirea este dată în mod foarte uşuratec şi necontrolat, cad în realitate un servitor al grajdului d-lul Lenş a încetat subit din viaţa. Postul Mitropolit Primat, P. S. Sa Ar chier eul Glienadie, va veni pe la finele săptămînei viitoare în Capitală, pentru a-şî aranja afacerile particulare. Apoi P. S. Sa se va stabili la Sinaia, iar la primă-vară va întreprinde o călătorie mai lungă prin Egipt, Arabia şi Palestina. Noul Mitropolit catolic, Monseniorul Hornstein, soseşte mîine în Capitala. Eminenţia Sa va fi instalat în scaun Vinerea viitoare, întîia zi a Crăciunului catolic. Ministrul cultelor a fost aspru mustrat de Parthenie din cauza alegerii Mitropolitului Gheorghian. Pină după rezolvirea chestiunii de către Sinod, să păstrase cea mai mare taină asupra alegerii viitorului Mitropolit; iar spusele presei cu privire la alegerea I. P. S. Gheorghian erau arătate ca ştiri fără nici un temei. După anularea sentinţei, mai mulţi episcopl au încolţit pe ministrul cultelor, spre a le spune cine e candidatul guvernului la scaunul de Mitropolit. D. Mîrzescu abia a putut scăpa din mîinile lui Parthenie, care îşi sumesese mînicele şi arăta in-tenţiuni foaite primejdioase pentru ministrul cultelor. In timpul votării noului Mitropolit, de către marele colegiu, episcopul Parthenie nu a încetat d’a avea cea mai necuviincioasă a-titudine, şi a căuta prin toate mijloacele să zădărnicească alegerea 1. P. S. Iosif Gheorghian. La colegiul II de deputaţi din Bacaii, în locul d-lul Caton Lecca, se zice ca va fi candidat al oposi-ţiel d. Lupu C. Krupenski, fost deputat, care la alegerile din urma cu toate «alegerile libere», ale prefectului I. Lecca, a ajuns cel puţin sa fie în balotagiQ cu candidatul guvernului. xelles, dar reduclndu-1 de la 881.000 la 549,000 franci. Cu toate observaţiunile d-lul Meline, ramera fixează discuţia proiectului do le#*» asupra primelor acordate zaharurilor, după discuţia bugetului resbelulul. Viena. 6 Decembrie. împăratul a oferit un prînz la Hoft'burg,_ cu ocasia zilei onomastice a Ţarului. Printre invitaţii s’aii remarcat: ambasadorul rus, conte de Kapnist şi personalul ambasade', miniştrii conte Goluchowski, conte Badeui, conte Kallay şi de Krieghamnier, precum şi demnitarii curţii. împăratul Frantz Iosef a ridicat un toast in sănătatea Ţarului. Berlin, 6 Decembrie. Contra-amiralul Tirpitz are de gind să plece la Vanilia, la 22 Decembrie, cu.incrucişătorul Irene. Budapesta, 6 Decembrie. Camera deputaţilor. In cursul discuţiei proiectului de adresă ca răspuns la discursul tronului, cardinalul Sehlauch propune să se a-daoge pasagiul următor la proiectul de adresă : «Interesul arătat de Suveran pentru afacerile de credinţa şi de religiune, şi exprimat în discursul tronului, face pe Camera să spsre că înţelepciunea inonarchulul va reuşi să găsească mijloace pentru a asigura ţării pacea eele-siustică . Roma, 0 Decembrie. Camera deputaţilor. Cu ocasia discuţiei asupra proiectului de apanagiii Sn favoarea prinţului de Neapole, d-nu Costa Andrea a fost chemat la ordine pentru atacuri violente In centra prinţului monarchic. Oratorul continuînd discursul săti, cu toată oposiţia Camerei, preşedintele i-a rotras cuvlntul. (Aprobare viei. D-nu di Rudini exprimă speranţa că Camera va procede la • reformă a regulamentului sâft pentru a face ca drepturile majorităţii să fie In deajuns păzite. (Aplause). Roma, 6 Decembrie. «Camera deputaţilor».—Adunarea adoptă proiectul de apanagiu al prinţului moştenitor. D-nu Imbriani şi alţi socialişti cer, in mijlocul protestărilor energise ale Camerei, scăderea şi chiar desfiinţarea listei civile D-nu di Rudini asigură pe d. Imbriani că casa de Savoie are rădăcini aşa de adinei în dragostea poporului, in cit nn va avea nici o dată nevoie de a lua armele pentru propria sa apărare, şi că nu le va lua nici o dată de ctt pentru a apăra onoarea patriei. — (aplause pe toate bânciîe.)— Camera adoptă de asemenea o ordine de zi fnsărcinlnd pe preşedintele el de a fi interpretul sentimentelor sale de recunoştinţa şi de devotament pe ltngă Rege. Proiectul de apanagiu este însoţit de o declaraţie a Regelui care zice că nevoind să a-graveze sarciuele bugetului, el va vărsa în fie care an tesaurulul suma de 100.000 fr. Ministrul preşedinte şi ministrul cultelor vorbesc In contra acestei propuneri, declarlnd că guvernul n'are de gind să inaugureze o nouă aeţiune politico-eclasiastică, nici să puie fonda-ţiumle religioase sub controlul Statului. In privinţa lipsei pasagiulul privitor la politica externă, In discursul tronului, d Banffy declară că guvernul n’a crezut necesară Inserarea unul asemenea pasagiu, de oare ce politica străină n’a suferit nici o schimbare de la ultimul discurs al tronului. Proiectul de adresă este adoptat după textul propus de comisiune_; toate amendamentele sunt respinse. Constantinopol, 7 Decembre. D. de Nelidotv va fi primit azi in audienţă de către Sultanul. Azi a fost prima întrunire a ambasadorilor de la întoarcerea d-lui de Nelidotv. Posen, 1 Decembrie. Se anunţă din Varşovia ziarului «Dzenniek Poznansky» că contribuţiunea plătită de proprietarii polonezi încă da la 1863 va fi desfiinţată. EDIŢIA >3 -A Agenţiei Romine) D. deputat Poli limos îşî va des-volta Marţi interpelarea anunţată în cestiunea plastografiilor comise de faimosul judecător de instrucţie Vasiliii. Tot atunci se vor desvolta interpelările anunţate de d-nli N. Pleva şi G. Scorţescu. Printre candidaţii la postul de secretar general al ministerului de interne se afla şi d. Albu, prefectul judeţului Neamţu. I>. deputat Eui. Costinea-cu, în numele guvernului, a mulţumit alaltăieri în persoană fostului Mitropolit www.dacoromanica.ro Cair, 6 Decembrie. Armata a ajuns la Ondurman. unde sunt concentrate un număr mare de cămile, în vederea unei mişcări al cărei scop nu se cunoaşte îucâ Telegraful între Suakim şi Tokar este tăiat. Generalul Kitchener a sosit la Dongola.. Sofia, 6 Decembrie. Un «Te-Deum» s'a celebrat la catedrală cu o-casia zilei onomastice a Ţarului. — Printre a-sistenţil s’a remarcat: Prinţul şi Principesa Bulgariei, funcţionarii curţii, toţi miniştrii şi membri agenţiei diplomatice ruseşti.—La consulatul rus s’a oficiat de asemenea un servicifl divin. — Prinţul a fost represintat printr’un a-ghiot»nt. — Seara a fost un prînz de gală la care aft fost invitaţi represintanţil rus, francez şi sirb. Paris, 6 Decembrie. Agenţia Havas reproduce sub toate reservele ştirea care zice că in curînd se va face un împrumut cu dobinda de 21/«°/o. — Această ştire u provocat azi o urcare a rentelor franceze. Paris, 6 Decembrie. Camera deputaţilor a adoptat creditul pentru participarea Fraudei la expoeiţia din Bru* DIVERSE DJNCAP1TALĂ Servitori hoţi.— Individul N. Brătulescu, servitor la Ivaneiu Simion din str. Popa-Tatu 51. după ce furase stfiptnulul să fi un portofoliu conţinlnd suma de 240 lei in bilete de bancă, voind să fugă din Capitală s’a dus la gara de nord pentru a lua primul tren ; aci însă fu prins de agenţii siguranţei şi condus la arestul poliţiei. ,% lulia Dimiu, servitoare Ia d. Mingopol din str. Popa Soare 47, a furat de la stăptnul săti mal multe obiecte de valoare şi o parte din bijuterie. In urma reclamaţiunel păgubaşului, hoaţa a fost prinsă de agenţii poliţiei. Asupra el s'afi găsit toate obiectele şi bijuteria furată. Dramele petrollulul.—Femeea Niţa Marin, din şoseaua Iunculul 67, voind erl seară să atlrne In cui o lampă aprinsă, lampa s’a răsturnat şi tot petroieul aprins s’a împrăştiat pe braţele el. Inspăimîntatâ, sărmana femee începu să strige din toate puterile cerînd ajutor. Vecinii alergară In graba şi cu multă greutate reuşiră să stingă flăcările petroleulul cari arsese braţele nenorocitei şi cari ameninţat! figura. Niţa Marin, avtnd arsuri teribile la ambele braţe, a l'ost transportată în îngrijirea spitalului Colentina. Starea el este foarte gravi. DIN ŢARĂ Cadavru găsit.— In seara de 5 ale curentei s’a găsit pe teritoriul comunei BroacauţI, judeţul Dorohol, aproape de hotarul moşiei Cordăreştl, cadavrul unul bărbat necunoscut. După leziunile ce poartă pe figură şi corp se crede că necunoscutul a fost asasinat. Parchatul local a început cercetările. ( locuire latre un tren şi o drezină.— Trei morţi. Un .accident, nenorocit s’a întlmplat azi dimineaţă pe linia ferată Bucureştl-Vircio-rova. Trenul de persoane No. 396 venind spre Bucureşti, a întilnit Intre staţiile Moţăţel şi Goleşti o drezină plecată incognito din Goleşti cu picherul Ilaralambie şi alţi patru lucrători. Lovitura a fost teribilă. Drezina a fost sfărimată Sn bucăţi, picherul şi doi lucrători aft fost omorîţl pe loc şi groaznic mutilaţi. Cel-l’alţi doi lucrători aft fost şi el răniţi. Starea lor însă nu este gravă. S’a deschis o anchetă. DIN STREINATATE O «vere lutr’nn peste de mure. — Luna trecută Prinţul de Monaco, pe bordul vasului Princesee Alice, a oinorit un peşte de mare (ca chalot) pe coasta Afrieel. Prinţul Înştiinţa pescarii portughezi din Insulele Axora că peştele va aparţine aceluia care ’l va găsi. Pescarii nu regăsită peştele de cit după cinci* spre-zece zile; el era In o complectă stare de EPOCA 3 putrefacţiune. Numai unul singur dintre el râmase lingă peşte, sperlnd sâ găsească chihlihar cenuşiu iu curpui peştelui. Chihiblarul acesta care este un produs preţies, foarte căutat de parfumorT, nu este alt-ce’va de cit o seereţtune provenind din o boală de ficat a peştelui ca-chulot. I Portughezul fusese bine inspirat: peştele n-vea intestinele pline do chihlibar cenuşiu. Cu recolta lui pescarul s’a dus la Paris, unde a vtndut numai jumătate din ea cu 100.000 lei. Furtunii teribilii. — 0 telegramă din Caen anunţă că alaltăerl seară o furtună in-/ grozitoare s'a lăsat asupra oraşului. I raganul a ţinut toată noaptea, dezrădâe.i-nlnd arborii, dărămiud eojurile caselor şi ridi-elnd cop<-rişurile. Vlutul suflă cu violentă din spre sud-est şi ploaia cade in torente. Omul şi afluenţii săi, marele şi micul Odon, şi 'au e.şit din matcă, torentele de apă acoperă cimpiile învecinate şi lovesc tn terasmenlele liniei ferate dintre Caen şi Cberburg. Do asemenea din Brest se anunţă că furtuna bintne în partea Bretaniel. De cite-va zile vîn-tul bate cu o violentă extremă. Marinarii cel mal bătrinl declară că n'aO mal văzut nici o dală o nsetnonea tempestă. In insula Seina marea este atit de agitată, tn cit nici un bastiment nu poate acosta; riveranii afi fost nevoit! de a-.şl părăsi casele lor, inundate şi distruse de valurile niărol. Pe tot litoralul breton, nenorociţii pescari se găsesc In cea mal neagră mizerie? acel dintre el ale căror vase n’aO fost distruse, nu pot de mal mult de trei săptăinlnl să-şi practice singura lor industrie. Cafenea «le tern peran ţA. — Zilele trecute s’a inaugurat la Moutpellier o iustituţiuiie fondată de un filantrop, anume Cussac: o cafenea de temperanţă. Ea este instalată in o sală mică de o cam dată; consumaţi miile vor costa 15 bani una, bacşişul nu este tolerat şi băuturile alcoolice şi gazetele uşoare şi pornografice cu totul interzise. D-l Charles Gide, profesor de economie politică la Facultatea de drept, a făcut cu această ocasiune şi în cafenea chiar o confenriţă plină de interes. El a arătat cum această cafenea, de aparentă atit de modestă, va putea să servească pentru a combate alcoolismul, să Înlocuiască debilele de băuturi şi să devie un loc de adunare. unde burghezii şi lucrătorii să poată să vorbească, să discute şi să se Înţeleagă, unde profesorii şi studenţii să poată să vorbească, să instruiască pe lucrători şi pe copiii acestora. El a spus că asemenea instituţiunt ad produs în alte târî. cuin in Engiitora, mal eu seamă, rezultate admirabile. e o ovai Una (lin societăţile culturale, care a probat că ’şl cunoaşte menirea el, e Societatea Institutorilor şi Institutoarelor din Capitala. Prin mici cotisaţianl (un leii pe lună) a ajuns să dispună de un frumos ea-pital, care se măreşte din an în an şi care se Întrebuinţează Intre altele şi pentru ajutarea membrilor el In caşuri de boală, de deces şi de împrumuturi. Dar conferinţele, ce se ţin la această societate şi revista * Convorbiri didactice,» înfiinţată de membrii el, fac deosebita onoare acestei societăţi. Revista apare regulat pe fie ce lună, eolaborlnd la ea 30 ds institutori din capitală, 30 de profesori secundar! şi universitari, cum şi aproape 2000 de institutori şi învăţători din toată ţara. Totul se discută în coloanele revistei cu multă dibăcie şi inteligenţă : e o Întrecere de muncă cu pricepere între membrii el: de aceea şi aduce mari foloase şcoalelor din întreaga ţară. Pentru Duminică orele 2 p. m. ţine o importantă conferinţă d l Spiru C. Haret, Profesor universitar şi membru de onoare al societăţii. Savantul conferenţiar va vorbi despre Motori. Conferinţele se ţin la şcoala de lăeţl Mîntulesa. *** Aflăm, că adunarea generală a so-cietaţel Steaua Pomină, care a avut loc în ziua de 4 Decembrie curent, luînd cunoştinţă de prosperitatea afacerilor cîştigate de această Societate, a votat mărirea capitalului Ia zece milioane leî, ce va face ca industria petroleuluî să intre într’o nouă fază pentru avuţia acestui co-merciu, şi să aducă stabilirea comerciulul de petrol tn ţara romtnească, dlndu-1 putere de a lupta cu străinătatea. UE iF&«TiUi! liberalismul în agouie I>. Stnrdza şl ce*>tiunea naţională. Partidul liberal şi d. Nturdza. Caterisirea d-lui Stnrdza. — Agonia liberalismului. Tribuna din Sibiă publică un remarcabil articol asupra ultimelor evenimente din ţară şi asupra rolului d-lui Sturdza în aceste evenimente. Din acest articol extragem următoarele : D. Sturdza şi cestiuiiva naţională D-l Sturdza însă s’a mulţumit se pogoare causa naţională în stradele Bucureştilor, să dea alarma în ţară, să facă din această causă sfintă o meşteşugită reclamă în giurul interesantei d-sale personalităţi şi să o întrebuinţeze ca pe o armă ordinară de parvenire... Şi după aceea... odată venit la putere, d-sa 'şl-a crezut datoria încheiată, —mal mult, d-sa a crezut, că ceea-ce ’i răm înea mal bun de făcut era ca să ’şl abzicu trecutul şi să înăbuşe ort-ce manifestare a mişcării naţionale, atit dincolo cit şi dincoace de munţi. Partidul liberal şi d. Sturdza Evident, d-l Sturdza îşi perde capul. Şi dacă e admisibil ca un om să’şl peardă această alît de utilă parte a corpului, nu e tot atit de admisibil ca o asemenea nenorocire să lovească pe un partid întreg - nu e admisibil cu alte cuvinte, că întreg partidul liberal să'şl uite trecutul, să’şl nesocotească tradiţiile şi să se depărteze de urmele pe cari marii săi fundatori ’i-le-au tras, în cea mat vitală chestiune a neamului rotnîneso. Asl-fel, pentru noi era o datorie să aruncăm asupra d-lul Sturdza personal răspunderea actelor d-sale, iar nu asupra partidului, pe care. din intîm-plare şi din nenorocire, îl representa pe atunci. Caterisirea d-Iui Sturdza A făcut pe placul guvernului din Budapesta, bătîndu şl joc de sentimentul public al Romînilor: astăzi Maghiarii chiar îşi bat joc de d-sa ; a căutat să expulzeze pe cel doi profesori macedoneni şi a trebuit să dea îndărăt. astă-zi. afară de Apostol .TI urgii. -rit, d. Sturdza nu numără alte simpatii iu Macedonia, cu toată faimoasa iradea a Sultanului, cu care d-sa par’că ar voi să se împodobească : a atins biserica, sentimentele de dreptate şi de echitate în afacerea Mitropolitului Primat: astă-zl guverrul d-lul P. S. Aurelian e nevoit să revie asupra inicel judecăţi a Sinodului, pronunţată la porunca d-lul Sturdza, mărturisind ast-fel iu eliip implicit, că ea a fost o răsbtiuare nedreaptă, arbitrară, păgubitoare prestigiului bisericii, fără a mal socoti, că d. Sturdza caterisitorul a fost el îu-suşi caterisit din fotoliul presi-dial!... Agonia liberalismului Căci un lucru trebue să bage de seamă fruntaşii partidului liberal din Romtnia : Liberalismul trece de o vreme iucoaee priutr'o grea crisă iu toată Europa. In Austria, în Ungaria, în Belgia, în Anglia, in Italia, — pretutindenea efectele acestei crise se resimt. Pe unele lozuri liberalii aii rămas staţionari ; alte partide, represodlnd mal just nevoile şi aspiraţiile mulţimii, s’aii format; conservatorii mai sile* au lăeut paşi înainte şi au dovedit multă fndemiiiare in conducerea afacerilor publice. Pe alte locuri liberalii, ca d. Sturdza. aii desilusiouat lumea, au răcit-o şi au îndepărtat-o cu actele lor nesocotite, cu greşelile lor de neiertat. La acest lucru trebue să fie foarte băgători de seamă conducătorii partidului liberal romîn, căci o mare răspundere va apăsa asupra lor, dacă liberalismul însuşi va suferi o ireparabilă înfrîngere prin greşelile ce le-ar săvîrşi. Directorul general al poştelor şi telegrafelor din Japonia, a sosit în Capitala pentru a încheia cu Statul nostru o convenţie telegrafo-poştală. D. G. Vthtu, licenţiat al facultăţii de teologie, a fost numit defensor eclesiastic pe lingă ministerul cultelor. D. 1. Cornoiu, profesor la facultatea de teologie, a fost numit director al cancelariei mitropolitane, în locul d-lul S. Negri. 1). Olt. Mîrzescu a rugat telegrafic pe 1*. S. Sa Ar-cltiereul Oltenadie, fost Mitropolit Primat, ca sa însărcineze pe cine-va să’I separe averea ce se află încă la Mitropolie. P. H. &a a însărcinat cu aceasta pe <1. STlţiiIeseu, decanul facultăţii de teologie. Prin Monitorul Oficial de azi a aparut următorul decret: P. S. Sa Episcopul de Roman, Iosif Gheorghian, este întărit în Scaunul de Archiepiscop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiel, Exarcli al Plaiurilor, Primat al Romîniel şi Preşedinte al Sfintulul Sinod al Sfintei Biserici autocefale ortodoxe romtne. Contrar obiceiurilor de piuă a-cum, la învestitura I. P. S. Sale Mitropolitului Primat Iosif Gheorghian aii fost invitaţi şi foştii miniştri. Aflăm că d. general Mânu unul dintrejmembril de onoare numiţi de către societatea pensionarilor civili şi militari, ca semn de recunoştinţa din partea Societăţii pentru iniţiativa şi stăruinţa depusa Intru modificarea draconicei legi de pensii din 1808, pe lingă ca a primit de a patrona aceasta societate, i-a mal făcut şi o ofrandă pentru sporirea fondului el filantropic. Secretar general al ministerului de răsboiu va fi numit d. colonel Tănăsescu din corpul II de armată. DIN LONDRA STOFEMiE ROCHE It. MABOIIItOV. Calea Victoriei 72-74 P. S. Sa Episcopul Partenie al Dunării de jos se afla de erl bolnav în pat. II uram o grabnica însănătoşire. A-seară s’a dat la Dacia banchetul popular ui clubului democrat îu onoarea d-lul S. Fleva. li» banchet au vorbit d-nii N. Fleva, 1’. T. Origoreseu, Feaur-Aslait, l*olitimoN, Q. Scorţescu, Aiexandrescu. mare comerciant, colonel Obedeanu, V. M. Kogăl-uiceauu, etc. .Voia dominantă a fost anti-gu-veruameutală: s’a accentuat deschiderea unei campanii pentru revizuirea constituţiei şi introducerea votului universal. Ministrul cultelor, d. Gh. Mîr-zescu, a făcut azi dimineaţa o lunga vizita 1. P. S. Sale Mitropolitului Primat Iosif Gheorghian. D. colonel Crăiniceanu, director de serviciQ la ministerul de răs-boifl, a fost trimes sa reia comanda regimentului din Focşani. In momentul de a pune subt presă, primim următoarea depeşă din Sibil: D. dr. Ioan Raţia a fost condamnat la 10 zile temniţă şi 75 florini amendă. Cei-l’alţi (convocatorii conferinţei cercului Sibil) au fost osîndiţi la cîte 3 zile închisoare şi 25 florini amendă. PROGRAMA DE ÎNVESTITURA Miine la amiazl se va face învestitura I. P. S. Sale Mitorpolitulul Primat Iosif Gheorghian, după următorul program : Duminică, 8 Decembrie curent, la o-rele 11 şi jumătate, se vor afla la Palat: înaltul cler ; D-nil miniştri; D-nil senatori; D-nil deputaţi ; înalta curte de casaţie ; înalta curte de compturi : Consiliul comunal; D. prim-preşedinte, preşedinţii, (l-nu procuror general şi procurorii curţel de apel ; D-nil secretar! generali şi directori al ministerelor ; D. comandant al corpului II al armatei, cu d-nil general şi d-nil coloneii şefi de corpuri presenţi in Capitală. La orele 11 o trăsură regală va fi in curtea S-tel Mitropolii la dispoziţiunea înalt Prea Sfinţiei Sale Mitropolitului Primat. * * # La orele J1 şi trei sferturi înalt Prea Sfinţia Sa va lua loc în trăsură. Cortegiul va porni de la S-ta Mitropolie în ordinea următoare: 1) D. prefect al poliţiei Capitalei; 2) Două plutoane de cavalerie ; 3) Amîndoul protoiereil Capitalei ; 4) Trăsura regală cu înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Primat. |§5) Alte două plutoane de cavalerie. La dreapta şi la stingă trăsurel înalt Prea Sfinţiei Sale Mitropolitului Primat se va ţine cîte un maior. La intrarea înalt Prea Sfinţiei Sale în curtea Palatului, garda va eşi pre-sintînd arma şi musica militară va intona spre rugăciune. La peron, înalt Prea Sinţia Sa va fi inttmpinat de d. adjutant de serviciQ, şi în capul scărel de onoare de către d. prefect al Palatului ; iar de acolo va fi condus de către d. prefect al Palatului şi de d-uil adjutanţi regali in salonul de primire. Anunţindu-se sosirea înalt Prea Sîn-ţitulul Mitropolit Primat, M. S. Regele, precedat de toţi d-nil adjutanţi şi d. prefect al Palatului, face intrarea în sala Tronului. * ♦ 4c După ce Majestatea Sa Se va sui pe Tron, d. ministru al cultelor şi instruc-ţiunel publice va conduce pe înalt Prea Sinţia Sa alesul Mitropolit Primat din salonul de primire pînă in faţa Tronului. Acolo, arcbidiaconuj înalt Prea Sînţiel Sale, care ţine cîrja noului ales Mitropolit Primat, îl îmbracă cu mantia, iar d. ministru al cultelor luînd cîrja, o remite in mina Majestăţel Sale şi dă citire diplomei recomatulînd pe noul ales. Majestatea Sa încredinţează cîrja înalt Prea Slnfief Sale Mitropolitului Primat, care multumesce Majestăţel Sale. ■ **# După ce Majestatea Sa Regele Se va retrage, înalt Prea Sânţia Sa Mitropoli-luRva li recondus la Sânta Mitropolie în aceeaşi ordine şi cu acelaşi ceremonial care a presidat la sosirea cortegiului la Palat, cu deosebire numai că înalt Prea Sânţia Sa va fi însoţit în trăsură de înalt Prea Sânţia Sa Mitropolitul Moldovei şi Sucevei şi de d. ministru al cultelor şi instrucţiune! publice şi precedat: 1) De către protoiereil Capitalei; 2) De către Prea Sfinţiţii EpiscopI e-„ parchioţl în trăsuri regale ; 3) De către d. primar al Capitalei, şi 4) De către archidiaconul care va ţine cîrja înalt Prea Sfinţiei Sale, însoţit de alţi doul diaconi. fn acest timp toate clopotele bisericilor Capitalei vor suna. La uşa bisericel Sântei Mitropolii, înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Primat va fi primit de către Prea Sfinţiţii EpiscopI şi Archierel şi se va urma rugăciunea obicinuită. a a" a « Sub-semnatul devenind proprietar al activului falimentului M. LEYENDECKER aduc la Cunoştinţa onor. public că în depozitul din strada Stavropoleos No, 15 Palatul Dacia-Romania, se află de vînzare cu preţuri reduse, diferite maşini agrigole şi accesorii, numai pentru scurt timp. W. Bast. Alegerile comunale din Galaţi Presiunile administraţiei. — Acţiunea eonaervaf orilor —Fraţii Venlţescu. Presiunile administraţie! •Touî s'aft făcut alegerile colegiului I de comună. Din 752 alegători înscrişi pe listă, aă luat parte la vot 538 de inşi; lisla colectivistă, sprijinită de administraţie, a Întrunit 373 voturi, lista conservatoare 123, lista în cap cu d. general I. Cotrutz 29, iar 13 buletine aii fost anulate, cele mal multe avînd şters numele d-lul N. I. Filipide. Succesul listei colectiviste se datoreşte acţiunii extraordinare a d-lul C. Plesnilă, căruia nu i-a rămas aproape nici un alegator uevisitat, enormelor sale sacrificii băneşti, dar mal ales marilor presiuni ale administraţiei. Prefectul, d. D. Zorită, încredinţat că numai un asemenea succes electoral îl poate consolida situaţia, a întrebuinţat toate mijloacele de presiune pentru a scoate lista sa. A făcut nu numai concentrări de funcţionari, ci a întrunit pe cetăţeni prin cir-ciuml, le-a vorbit însuşi, afară de visitele făcute pe la alegători ziua şi noaptea. N’am văzut pînă acuma pe nici un prefect din clţl am avut, făcînd ceea ce a făcut d. Zo* rilâ în aceste alegeri. A «Tiu nea conservatoare Rezultatul obţinut de conservatori este de sigur departe de a fi măgulitor. Totuşi, faţă cu inacţiunea noastră, căci afară® de apariţia unul nofi organ de publicitate şi de 2—3 întruniri restrînse, n’am lucrat de cit prea puţin,— numărul de voturi obţinut de lista noastră ne mulţumeşte, mal ales cînd e cunoscut că vre-o cîţl-va amici pe cari comptain ne-au abandonat pentru d. C. Plesnita, din causa unor nemulţumiri personale. Voturile obţinute de lista d-lul generali. Cotrutz sunt în eea mal mare parte voturile partizanilor d-lul C. Malaxa. Miine se va face alegerea colegiului II. Nu va fi de cit o listă, aceea a administraţiei, pentru că conservatorii, în faţa presiunilor prefecturii şi poliţiei, aii crezut de cuviinţă să retragă lista lor spre a lisa d-lul C. Plesnilă întreaga răspundere a situaţiei. Fraţii Xeuiţeacu Curioasă se pare tuturora aici purtarea acestor domni. Multă lume este foarte nedumerită asupra atitudinel ce trebuie să aibă faţă cu d-nil fraţi Ioan şi Haralamb Neniţescu. Cu toate că ziarul II Independance Rou-maine, într’o informaţie a sa de mal zilele trecute, zicea despre d. Haralamb Neni-ţescu că ar li un membru influent aî partidului conservator, noi ştim că acest domn n’a fost nici odată cu conservatorii, ci tot d’a-una s’a prenumărai printre liberali. Chiar la alegerile de acum, d. II. Neniţescu a fost candidat liberal alături cu cel T Iţi candidaţi din lista sprijinită de poliţia d-lul D. Zorilă. De asemenea d. Ioan Neniţascu, care, pe cîl aflu, se dă la Bucureşti de conservator şi frecuentează chiar pe şefii noştri, aici la Galaţi este socotit ca liberal. La toate ocasiile, în toate alegerile cîte am avut, d. Ioan Neniţescu a luptat tot-d’a-una contra partidului conservator. Chiar la ocasia alegerilor comunale actuale d. Ioan Neniţescu a venit de 3 zile Iu oraş şi a luptat alături «u fratele sâil şi cel 1'alţl liberali contra listei conservatoare, ba lne£ d-sa a fost unul dintre cel mal Suni alergători în favoarea listei administraţiei. Credem că aceşti fraţ! Neniţescu ar trebui să-şi limpezească situaţia spre a şti toată lumea ce sunt şi cu cine merg, dar a se da de conservatori la centru pentru a-şl menaja ajungerea cine ştie a ce scopuri pentru caşul cînd conservatorii vor veni la putere; iar pe de altă parte a lupta In tabăra liberală contra conservatorilor din Galaţi, este tot ce poate li mal necinstit. De aceea cred că domnii fraţi Neniţescu vor trebui să şl preciseze atitudinea şi să nu mal exploateze toate situaţiile. Iris. ? ! ELIMINAREA CĂRBUNILOR STREINI ! ? SISTEM SPECIAL DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURĂ Economie de 80—70 °/o „întrebuinţarea păcurel combinată cu aeru comprimat1’ Planuri şi instalaţi»»! pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a. Sistem funcţiontnd In fabrica de obiecte de metal .lACtjUES I. CATZ & C-ie. JACQHE8 I. CATZ Inginer-induslrial 11 bis, Str. Regală —Bucureşti. Vinul Beef Lavoix pregătit, de către d-rul Pillet din Paris cu bază, de carne, quinquina şi fosfat de calce. Acest vin cam in Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea osului, nervilor şi a camei musculare Vinul Becf-Lavoix, este un adevărat a-Ument, şi represintă valoarea a 60 grame de carne prin pahar de vin. EI pe lingă că este folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoanelor vristnice. Intrepozit: Avenua Victorie, 5, la Paris. De-taîl: la far. Brus, Altîn. Roşu, Thflringer şi la toate farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ruluî Ollivier din Paris Vindecarea ra’icală a boalelor sifilitice recente sai! învechite Ia bărbaţi, femei şi copil. Academia Naţională de medicină din Paris a declarat In raporlul sâfl către guvernul francez. că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari foloase omenirel. Biscuiţi! Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de medicină şi singurii cari aii primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Bivoli B3 In Paris. Iu detail : Farm. Rrus, Alşu.olîn, *3 Thflringer şi In toate farmaciile din ţară. D-rul D. USBEX. MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Casa D-rulut Capşa G’onsiiltaţiniii de la 1 pluti la 3 p. m. —Pentru săraci gratis— TOMA STEIiXAST AVOFAT DIX IAŞt S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI F A LU A VHTOHIEI, 183 0"' CHIRIÂC TEOHARI Special în boale de FEMEI şi FACER| S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Strada Foiţei 56. KXKAfCEBEEZ AVOCAT X«. 60,—Fa ca IXudeşti—No. 60, Doctor XLadovici de la Facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de medicină internă de la 3—5 111, Calea Victoriei, 111. Doctorul dalimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de ntomai 27—Strada Doamnei | 27 Consult. 2—4 Doctorul I. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf. Ppiriden Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabilindu-se în Capitală dă consultaţiun! la orele 4—6 p. m. Strada Dionisie No. 28. O. & J. BER0EE MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 2S, Calea Victoriei, .iS Casa Villacros, vis-i-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit nou! mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune îu toate specieie, orfevrerie etc pentru sesonui de logodne, nunţi şi cadouri. Mare Ocasiune de Mobile In Calea Dorobanţilor No. 36 Proprietatea d-lui Brăti&nu Se vinde In toate zilele Diferite mobile elegante precum : i odaie de culcare, 1 Sofrugerie, 1 Salon, 1 Salonaş, 1 Pian negru. Diferite oglinzi, Etagere, Piedestale, Scaune de fantesie, etc. ATELIER SPECIAL DE MODE Repar- iun! aproape GRATIS Lucrări artistice îu flori naturale, Decoraţi uni simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale PRIMA FABRICA DE COROANE DILCAMRA Calex Victoriei 152, vis-i-vis de Palatul Ştirbei Salon specialr entru Coroane, Pălării şi Rochii de dolitl Strada Lipscani 10. Btag. I. Iritare eţrada Stavropoleos www.dacoromamca.ro MICI ANUNŢURI P.:nă la 10 publioaţtl 30 bani linia pentru fle-ctre daţi, ş» de la 10 Io sus 20 bani linia. SptctauoJe Trtitrul Naţional. Duminicii 8 Decembrie se ra re-presenta «423» vodevil în 4 acte, localisniă de «lomnu 1. Malla, dqpft Pic «Gigerln von Vjea». ___ ftpera romi un T«»i*rii IIug;o. SiinbftU 7 D» cembrte 1890,|primul debut al Celebrului Sextet «Juliaus». Debutul celei mal renumite cîntlreaţi engleză Mlss Rabini* Debutul Brothers A: Francoia acrobaţi şi Equilibriştl. Dircul ii. tSidoti. Sinibită 7 Decembrie mare represeu-taţi*. Vf*ar MuS^li. In ouriud va sosi in capitali. r alutiil Ateneului Immmiră 8 Deceinbrja ia on 9 după amiazl «Concert-Sinfonic*. \t*!n ffrttffuittnr. Di n—*-u>c- scara concert o** orcties-. *tri sub conducerea d-h»l f eters» Viuereu oonuerr Htarh Life ţrt/e iVaţionrita. /concertele. Dr-îivstr* Uubinşr^iii şi-a început Închirieri şi arendări De arendai, ohla le pe acum moşia Talpa (Glavacioo, Vlagca) întindere aproximativă 3500 pogoane, nvind şase sute pogoane grîă arate cu sămînţă muraţi calitate cea mul bună. A se adresa, 20, Strada Lu mini, Bucureşti. De arendat cu tn< pere chiar de acum moşia «lanea» din judeţul Brăila, ii: întindere de rece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoane griâ arate cu s&minţa cea mai bună. A se adr» >a !u d, ftî. P.aelitiv aj, avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti. Camere mobilate Hotelul 1‘letel Bihencu- l othj, liaj-ă camer* Tr.ha-nalc* Cereri şi oferte de servi cifl l’n tîn&r absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi nn post Or tu capitală sad provincie. A se adreBa la red. ziarului «Epoca* sub iniţialele M, M. Vinzftrî şi cnnip&rfl.ri De \ intrare spre tăere pădurea de pe moşia Orâştî-PIţi* gaia jud, Ilfov. Amatorii si se prezinte str. Scaunele 40. rnflru cai de lux, de vincare ; Strada Mlnervel U. De tln/nre lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, o5 şi 60 franci. A »«■ adresa : Str. Batiştel 15 O caretă noui (Cu pe fi) este de vinzarc ou preţ de 2000 lei. A - e adresa la adm. «Epoca». De ▼ .nsare un loo viran, situat pe calea Rabovel No. 24, cc t ou strada Artei proprietatea d-nel Maria Al. 0. Nl-culr ,cn. A se adresa la a. Mihull A. Itachtivanu, advocat, strsda Frumos»* No. 28 Loco. Informaţinni utile l’n piKiiht routlnat oferă serviciile salo la soirele dansante şi baluri pentru un honorariu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. __ l ut ftroaxpnt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-rla elveţiană a farmacistului I. Muuteanu şi Dr. E. Popu, cu 5 lei kilogramul dus la d omicilio. OrI-ce cerere se va face prin ca O doamnă onorabilă dă lecţmn! de plano. A se adresa la administraţia «Epoca». StrUIU «b» umre se găsesc de vinzare la D-ntU Detpuech, Biserica lent, No. 3, Buourescl, şl se face cunoscut amatorilor eâ prliuesoe zilnic Stridii de Ostenda şi Arcachon. Asemenea şi melci (Mode de Bourgogne) ; câ poate să vîndă cu preţuri loa.te eftine, imposibil de ori-oe altă concurenţă. Preţuri curente : Duzina Stridii de'Ostenda calitatea I fr. 3.1.6. Arcacbon de mare calitatea I fr. 3. 60 Arcachon de mare calitatea II 1.75. Arcachon de mare calitatea III i.W. MielcI duzina 1.25. Morun, Uakala Terre Neuve 1.50 Se cHniâ 60 vaci de lapte, rasa moldovenească sad bivoliţe. A se adresa in strada Diontse No. 40 direcţiunea iăptăriel Arcada. Renumiţii 4'ăriarărcasă Muriţi* Alecţein, rotit încă, care ghiceşte perfect hi cărţi, trecutul, presenenl şl viitorul, s*a mutat în strada BcXrlătcaou 44. Ghiceşte şl la domiciliul amatorilor cari ar înştiiuţa-o printr’o carte poştală. Franţaise diplome© deşire levons psrticulleres. Ad tranşa du Journal.__________________________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Ml linii A. RHchliifuui Advocat 28 Strada Frumoasă D. A. ti. Florescu, avocat, u’a mutat in Oui.-» Dorobanţilor No. 40. Doctori H-rut Albcucu. Calm Văcrir**tf HCT. Ţintite in-cme şf dr copil»____________* Schimbări jia adrese Bibliografii A eşit de sub tipar în ibditnra Librăriei «ooeu k Comp. »Novele» de «Ion Slavici», Preţu 4 Iei._____ Meditaţii germană şi plano. Adre- Secţlunea de franceză, engleză, ea : H. A. administraţia «Epoca». 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCUR ESCI No. 5 Strada Upscatii No. & Cumpără şi vinde efecte publice face orl-e schimb de monezi. Cursul pe ziua de 5 Decombrie, 1896 1 Cump. Vind 4°/0 Hoută Amui-iisabilă. 88 f< 88 '/* 5°/o » Amortisabilâ. . . 95 *« 96 6° „ Obiigat. de Stat (Cor. R.) . 101 */« 102 — 5* o » Municipale din 1883 97 97 */. S’/o » » » 1390 96 */* 96 •U 5°|o Scrisuri Funciar Rurale . 94 94 3/. £t°/o » » Urbane . 91 */« 91 V» » » * las!. Acţiuni Banca Naţională. 86 1841) 87 *860 » » Agricolă . 223 — 226 — » Dacia Romînia asig. 451 — 455 —. s S-teu Naţionala asig. 485 — 490 — S-tateade Coastrucţiuul . 209 — 212 — Florini valoare Austriac». î 11 2 ■ i Mărci Germano .... 1 23 1 25 Răcnete Franceze . . . too _ tot > Italiene 39 _ 93 » ruble hîrtie ? 65 î 70 Imprimarea cu maşinele duhlu cilinăricr, din fabrica A t beri & C{®, JFrankonthal s* cu caractere din fotnUria de litere F linsei» din JFrank-furi AtM 'M&m Les Viritables Eaux miniralea de VIGHY aont lea Sourcam VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Eiiger le nom f#r l« Capaule el l'Etlquette. Lea Seule) Veritables PastillesdeVichy jonf lea PASTILLES VICHY-ETAT fatirlejuec.s avec Ies sels naturel» extralts des Eaui de Vicby-Etat. COMPRIMES DE VlCHY iui «eli Hiturels VICHY-ETAT pour prlparer l esa urUflcielle de Vicby paieuie. *taat Oiniralpour la MMI4M, : A. O. CASISST, Bucnreet. r>:> 60—40 mstta I I & O XJ ZM A TI E DICŢIONAR TJ N S VE Hî^AL In 17 volume FORMAT MARE In 4. LIBERATE IN DATA LEGAT 750 LEI (ranco de port şi de vamă, Plătibil 20 lei pe lună TronHSet. Konrean Dlrtionimire Fncyelopgdiqne nniversel, C volumes grand în 4°, illustres de 4.000 geavures et 110 carles cu eouleur. vel ies, frs 185 Fayables 10 frs par mois. La tectnre. Romans. Nouvelles, Con*es. Poesies, Articles de critique littdraire, dramatique ou artistique, R6cits de voyages, Etudes historiqiies. Morale. Souvenirs et impressions, Fantaisies, etc. des plus grands enrivains eontem-porains. 58 volumes et la Table, frs 200 Fayables 10 frs par mois. De Variguy. Koiavelle fcU"*e»ţ{r»t|»lî!e moderne des ciuqparlies du mor.de, illustr6e des carles, plana, vues, types. etc. 5 volumes gd 8°. frs 100. Payables 8 frs par mois. JT,a S«‘i**nee IIu*tr<5e. ÎS volumes gd 8°, illuslres, frs 108, payables 6 frs par mois. gravures. frs 152 Payables 8 frs par mois. Journal «îe« vojoges el n «le dt oit civil. 38 volumes frs 297, payables 26 frs par mois. Paul Lefori. |,en 4'hcfs-d‘oenvre «Ic I’Arf nu XIX e sIH'le, 5 volumes gd 8o, lllustrds, frs 100, payables 8 frs par mois. Encyelop<ţ«U<» pi ■' / ■ E Prof. dr. K. Vlrchow, Berlin ► * de Glelt, Muutcb (t) ► * Reclam ; Lipsea (f) 9 » de Nusbaum Munioh (f) 9 » Hertz Amsterdam 9 » de Korozynski, Cr&iova ► * Brandt, Klausenburg » » Frericks, Berlin (f) » * de Mcauzoni, Wârzburg ► » C. Witt, Copenhaga * * Zdekauer 8t. Petersburg * » 8oeders(âd Easau * Lambl, Tarşovi» « î’orster, Bn mingam, întrebuinţate de peste 16 ani de Profesori, medici practici şl de public şi recomandat ca eel mal eftin, plăeut, sigur şi nevăt&mător. MEDICAMENT DE CASĂ La derangearea organelor Abedominel L* maladii ale ficatului, hoemoroi*I (trmjli, con* i et ţipai ir, durere de cap, ameţeala, respiraţie ] grea sau dificila, palpitaţie (bătaie de Inimă), con• 1 Htrictiunt de piept tipud de poftii de toi acare. etc.—Pilulele elveţiene ale farmacistului Hichavd Brandt, l di* caiisa efectului lor agreabil #unt îu genere preferate al- j tor purgative de un efeet neplăcut ea : săruri, ape urnare, picături, etc. A SE FERI LA CONTRAFACEiI de imitaţi tini şi cereţi la toate farroaoiile numai adevăratele PMLtLE ELVEŢIENE ale fartnaciutu- I tui ft!CHARD Brandt, şi observaţi bine alăturata mar- l că Crucea albă, pe fund roeiu şl numele Richard Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şi împaohetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc ulei o I dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo Iul Richard | Brandt PREŢFL ITTIEI L.JE1 156 Depoul general pentru toată Romînia LA FARMACIA VICTOR TÎKIXCiEH Bucureşti calea Victoriei Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zurner. A. Cze-des K. I. Rlsd6, A. Frank, I. A. Ciura, etc., şl la droguerllle : F. Bruss, Economu k Co. Th. M. I « *r.e,eu. Ibe Zamfrescu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vaslliu.— Brăila la: Fillotl, G. Kauff. I meao, A. Drumer.—Buxău, la : Schuler, Weber.—Craiova, la farmaciile Moss. PohJ. Oswald.— | Focşani, la . Remer. Stenner.—Galaţi, la : Stichler.—Giurgiu, la : Binder, Fablni. — laşl-la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteştl9 la : 8chlrchanler.—Ptoeşt 1, la: Sohuller Zle | gler.— Tirgovtştc, la: E. Seymann.—T.-Măgurele, la : A. Hebberllng. Mal mult «le l/*