seria n —anul n, No. 322.
Ecliţia a treia
JOI, 5 DECEMBRE 1896
NUMARULJO BANI
ABOIAHEHTELE încep 1» 1 şi 15 ale fle-cărellnnl şl se plitese tot-d’a-ona Înainte In Bucureşti Ia Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 Iei; In streinttate 50 lei
?aae luni . . . 15 »	»	> S5 »
rel luni . . . 8 »	»	*	13 »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELEJW^SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
IV*. S-STRADA CLEMENŢEI—No. t
NUMARUL^IO BANI
ANUNCl ERELE
In Bucureşti şi judeţe ac primiac numai la Administraţie
'In streinttate, direct la admiutetraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV .... . 0.30 b. linia >	> > m.........lei »
»	* » n . . . . . 8.— » »
Inserţiile şi reclamele 8 lei rlndulj Un nnnair rochii 10 bani
AJDMIMISTRAŢIA
No. ».- STRADA CLEMENŢEI -No. %.
Convocarea Sinodului
„TRIUMFUL^'STURDZfl
«P#ntru D. Dlmitrle Sturdza, şefa! partidului uaţional-liberal, re-«uitatele fericite, pe cari le-am expus mal sus, constltue un adevărat triumf*.
(Voinţa Na ţi anală).
D-l D. Sturdza, într’o consfătuire de la Senat, a anunţat mal deunăzi majorităţilor guvernamentale că M. S. Sultanul bine-voise, intre altele, a încuviinţa înfiinţarea unul episcopat român în Macedonia şi numirea arhiereului Antim în funcţiunea de Mitropolit al armînilor.
D-l Sturdza vroia să disimuleze în acest succes eşirea sa din minister, revendicând pentru dînsul singur meritul acestei isbânde a Românismului.
Pretenţiunile acestea ale omului care crede că, singur in această ţară, cunoaşte secretul cestiunel Orientale, nu puteau să lase neaşteptatului săă înlocuitor o-casiunea de a se împodobi şi dînsul cu penele deja împrumutate ale d-lul Sturdza.
Pretenţiunea însă a fostului prim-mi-nistru merge şi mal departe. El şi organul d-sale afirmă că episcopatul este un triumf pentru partidul liberal. El se înşală amar.
Episcopatul român din Macedonia este unul din cele mal frumoase succese ale partidului conservator. Partidul conservator singur in această ţară şi numai singur a lucrat la înfiinţarea acestui episcopat.
Dacă ar fi numai să considerăm modul d-lor Lahovary, Take Ionescu şi Sturdza, de a înţelege şi a dezvolta ideea Românismului, am face o insultă fruntaşilor conservatori punînd munca şi desinteresarea celor d’înlîl alături cu nepriceperea şi uşurinţa celui d’al_doui-lea.
De altminteri, dacă Armînil aă as-tă-zl un păstor sufletesc—şi’I vom discuta mal la vale însuşirile—trebue să examinăm purtarea ambelor noastre partide politice faţă cu turma acestui păstor.
D. Sturdza expulsează pe Macedonenii din Capitală, taie din bursele elevilor, suprimă lefurile profesorilor romînl, desfiinţează Consulatul din Bitolia, refuză de a da urmare autorisaţiunil Sultanului de a deschide o şcoală de Stat romînă în Salonic, unde singure Romî-nia şi Italia puteaă fi mîndre de a vedea fâlfâind steagul lor naţional.
Guvernul conservator din contra, dă un ne mal pomenit avînt mişcării culturale romîne din Macedonia; el înmulţeşte burse, ridică subvenţiunile şcoale-ior romîne de la cifra de mult staţionară de 145.000 lei la aceea de 525.000; el înfiinţează Consulatul din Bitolia, liceul de băeţl şi şcoala normală de fete din acelaş oraş, gimnaziul din Berat, o şcoală de comerţ ca şcoală de Stat romînă la Salonic, şi în concordanţă cu a-ceste instituţiunl de cultură, şcoala normală din Constanţa, desfiinţată astă-zl de liberali. Guvernul conservator în fine a dat fiinţă cestiunel episcopatului, care aproape nu exista acum cinci, şease ani, şi d. Labovari, cu ajutorul d-lul Take Ionescu, va avea meritul de a fi concretizat in negocieri diplomatice neîntrerupte şi astă zi graţie lor isbutite, această dorinţă scumpă inimilor Armânilor.
Un om şi un partid, cari în opoziţie exploatează cestiunea transilvăneană,*şi la guvern se încearcă prin intrigă şi corupţiune a o înăbuşi, nu se mal pot. lăuda că lucrează pentru causa Romî-nismulul; un om şi un partid cari îşi croiesc un program din sistematica îm-pedicare a desvoltăril mişcării culturale romîne în Macedonia, nu se mal pot făli cu monopolul patriotismului.
Dar să trecem şi la o altă ordine de idei.
De sigur că ne am bucurat cu toţii de reluarea relaţiunilor diplomatice cu Grecia. Simţul insă cel mal elementar de demnitate trebuia să sfătuiască pe d. Sturdza de a împărtăşi ţărel bazele acestei împăciuiri.
Fiind dale împrejurările de politică generală cari sfâtuiail împăcarea noastră cu Grecia, era firesc ca să ne folosim de aceste împrejurări pentru a căpăta avantagiile la cari era firesc să pretindem.
Ceea-ce însă, după noi, pare tocmai a li trecut neobservat de d. Sturdza, este că din această reconciliaţiune între noi şi Grecia, noi nu ne am ales cu nimic, pe cînd această din urmă ţară s’a ales nu numai cu reluarea relaţiunilor
diplomatice, ceea-ce pentru supuşii eleni este de o importanţă netăgăduită, şi cu o convenţie consulară a căreia trebuinţă nu era de noi simţită, dar mal cu seamă cu înăbuşirea mişcărel romîne din Macedonia, ceea-ce pentru Greci esle de o însemnătate capitală.
Se vede că d. Delyannis a ştiut să profite de o situaţiune de care n’a vrut să se folosească înflăcăralul patriot Sturdza, şi că încă odată omul care vorbea de nepriceperea şi nemernicia conservatorilor n’a înţeles tocmai lămurit că în asemenea împrejurări ’şl putea oare-cum precupeţi concursul şi căpăta unele avantagil şi compensaţiunl, dacă nu cum-va s’ar fi prea grăbii de a da aproape tot şi de a primi aproape nimic şi dintr’o parte şi dintr’alta.
Dar, episcopatul, răspunde mi se va ! Nu este el o compensaţiune şi un triumf pentru partidul liberal ?
In evenimentul adus mal deună-zi la cunoştinţa Corpurilor Legiuitoare, sunt două părţi, una bună, cea-I-altă rea. Cea bună, adică recunoaşterea principiului unul episcopat romin, este In ţara noastră opera exclusivă a partidului conservator. Cea rea, alegerea actualului Mitropolit, aparţine liberalilor.
D. Stoicescu este dator, negociaţiu-nile fiind astâ-zl încheiate, a publica o carte verde şi din cercetarea documen-lor diplomatice, se va vedea lămurit că, in această privinţă, partidul conservator a făcut tot, şi partidul liberal nimic.
încă de vre-o trei, patru ani, era admis principiul creărel în Imperiul Otoman a unul episcopat romin. Deja de pe atunci, M. S. Sultanul în audienţele acordate d-lul Mitilineu, şi diferiţii marl-vizirl in convorbirile ce îe-afl avut cu ministrul nostru la Constantinopole, îl asiguraseră că este recunoscut poporului romin dreptul de a avea un episcop, remănînd numai a se înţelege asupra persoanei. Chiar de ar exista firman pentru recunoaşterea episcopatului şi berat pentru numirea I. P. S. Antim ca Mitropolit al Armînilor—şi aceste puncte nici pînă astă-zl nu ne au fost lămurite de presa guvernamentală—meritul acestei înalte favorl Imperiale revine exclusiv partidului conservator şi politicei sale înţelepte şi neşovăitoare. De sigur nu în anul cît a stat d. Sturdza Ia putere şi în puţinele luni petrecute de d. Djuvara la Constantinopole se putea re-solva această grea cestiune.
Dar o nedumirire persistă în spiritele noastre şi organele guvernamentale sunt datoare a ne lămuri în această privinţă. Care este situaţiunea I. P. S. Antim ?
Este episcopatul independinte de Patriarhul Ecumenic, saă sub autoritatea acestui din urmă ? Fi-vor legături spirituale Intre Mitropolia romînă şi Patriarhatul, saă fi-va supus episcopul a se vedea ca esarhul bulgar, declarat schismatic ?
Punctele acestea sunt de o prea mare importanţă pentru a nu cere o desluşire imediată.
Dar să ajungem şi k partea cea rea ; această parte este ’a liberalilor. Dacă «Voinţa Naţională», care nu pare a fi tocmai îu curentul negocierilor diplomatice urmate în această privinţă, ar resfoi dosarele Ministerului afacerilor străine, s’ar convinge uşor că de mult deja, in urma autorisărel dată de Sultan poporului romîn de a’şl alege un episcop, se vorbise de I. P. S Antim. «Voinţa» din cercetarea documentelor ar putea şi mal bine lămuri pentru ce anume motive candidatura acestui arhiereu fusese respinsă de poporul romin şi de delegaţii lui. I. P. S. Antim, care nu ştie româneşte trecea drept cel mal degradat din arhiereii greci; el persecuta necontenit pe romînil din Crusow ; el mersese într’o zi chiar pînă a zice in auzul tutulor resturnind o făclie aprinsă: «precum se stinge această luminare, aşa să se stingă şi tot neamul romînesc.»
In faţa unor ast-fel de antecedente şi apucături, poporul însuşi a esitat, şi guvernul conservator n’a dat urmare unei asemenea numiri. S’aă propus multe alte combinaţiunl, poate şi mal bune, dar lipsa unul episcop demn de această înaltă chemare a zădărnicit soluţiunea oficială.
De altminteri, M. S. Sultanul a arătat în tot-de-a-una cea mal mare bună voinţă neamului nostru, şi nu de la venirea partidului liberal la putere, s’a putut convinge Maiestatea Sa Imperială că poporul romîn este un element de ordine şi de linişte în Imperiul Otoman.
Suntem recunoscători M. S. Sultanu
lui că a binevoit a recunoaşte poporu-romîn din Macedonia individualitatea sa proprie şi drepturi egale cu ale musulmanilor. Dar nu d-lul Sturdza datorim aceste măsuri. Ele se datoresc înaltei bune-voinţl Imperiale, care s’a întins a-supra noastră in urma insistenţelor făcute în favoarea tutulor naţionalităţilor de representanţil puterilor semnatare ale tratatului de Berlin.
Dar se poate oare lăuda d-l Sturdza cu admiterea rominilor în şcoalele înalte turceşti ?... D-l Sturdza uită, se vede, că se află subvenţionaţi deja de guvernul conservator, şaple bursieri romînl cari urmează cursurile facultăţilor de drept şi de medicină şi ale şcoalel administrative din Constantinopole...
Gratitudinea noastră nu poate deci fi adresată d-lul Sturdza.
Ţara trebue să arate adinca el recunoştinţă împăratului Osmanliilor care in tot-de-a-una a avut cea mal mare solicitudine pentru poporul macedo-ro-mîn. Insă pe Ungă omagiul ce’l aduce fostului el Suzeran, ţara luminată nu va uita nici o dată că partidul care a lucrat la dobîudirea unor asemenea strălucite resultate este partidul conservator.
A- O. Florescu
IMPRESIUNI DE LA CAMERA
(Intre culise).
Contrar obiceiurilor, deputaţii se a-dună de vreme şi se formează în grupuri, discutînd marele eveniment al zilei : rezolvirea cestiunel Mitropolitane.
Intr’un grup d. Al. Djuvara gesticulează cu nervositate şi strigă :
—	N’a existat şi nu există o cestiune religioasă; dovadă că imediat ce s’a zvonit că cestiunea mitropolitană va a-vea o soluţie, a încetat ori ce fel de a-gitaţie.
—	Şi totuşi partidul liberal trebue să se umilească acum înaintea conservatorilor, din cauza prostiilor şi a răutăţilor d-lor Sturdza şiSlătescu,—observă d. Politimos.
La aceste cuvinte d. Djuvara se a-gUă şi răspunde cu ochi seînteietori :
—	Totul s’a făcut cu învoirea d-lor Sturdza şi Stătescu şi fără dînşii guvernul nu va putea face nici un pas în viitor.
Toţi protestează în contra acestei a-firmărl; ba d. Politimos a fost atît de energic în expresiuni, în cît d. Djuvara aplecat repede spre bufet.
#
* #
Intr’alt grup vorbea d. Pitişteanu, deputat flevist.
—	Să vedeţi ce surprindere vă facem acum imediat după deschiderea şedinţei,—spune d. Pitişteanu.
Şi toţi îl întreabă, dar d-sa face pe diplomatul şi pleacă să salute pe d. N. Fleva.
Intervine apoi în discuţie d. Al. Pî-cleanu şi critică cu energie pe d-nii Sturdza şi SMlescu, pe cari îl compară cu nişte hiene.
—	Sturdza nu-i aşa de rău, dar Stătescu e mort., mort pentru tot-d’auna, —observă d. lancovescu.
—	Ba şi Sturdza e pătimaş şi mai răii chiar de cît Stătescu. Cît timp a fost prim-ministru n’a făcut de cît rău şi nici un bine,—spune d. V. C. A. Ro-setti.
—	N’a făcut mitropolie romînă în Macedonia ?—strigă cu mîndrie Fiii-poiu.
—	Aţi sfeclit’o cu Antim,—răspunde d. G. Dem. Teodorescu,—v a păcălit rău Mărgărit, căci Mitropolitul nu e recunoscut nici de Poartă, nici de Romînil macedoneni.
Intr'alt grup se comentează ultimele evenimente şi unit regretă că guvernul n’a căutat să-şl asigure concursul d-lul Fleva, iar alţii aplaudă demersurile făcute de d. Aurelian în cestiunea mitropolitană.
Dar, intervine Delavrancea:
—	Totul merge bine şi in deplină armonie cu Sturdza.
—	Dar nu ne ma.i trebue Sturdza,— strigă d. Georgescu.
*
* *
Şedinţa se deschide. D. N. Fleva se apropie de banra ministerială şi vorbeşte cu d. Aurelian.
— S’au împăcat iar,—observă d. E-purescu.	.
www.dacoromamca.ro
Dar prorocirea d-lul Epurescu e des-minţiiă numai de cît prin interpelările pe cari le-aii anunţat d-nii Fleva, Scor-
TRIBTJNA POLITICA
O parte din presa bucureşteană, a-preciind modalităţile dezlegării chestiunii, mitrepolitane găseşte că partidul liberal s’a umilit cerînd concursul partidului conservator în această ocaziune.
Mărturisim în dreaptă credinţă că nu înţelegem acest mod de a vedea lucrurile.
Departe de a găsi cea mal mică umilire, noi din potrivă, preţuim ca un fapt frumos din partea guvernului liberal că atunci cînd împrejurările şi interesele superioare ale ţărel aii cerut, iei a putut să treacă peste consideraţiunl mici, de sigur, dar foarte puternice, şi să vină francamente la partidul conservator pentru a se înţelege cu dînsul.
Un sentiment înălţător ne cuprinde şi trebue să cuprindă ţara întreagă, cînd vedem că asemenea fapte se pot săvîrşi la noi.
Atît de puţin poate fi vorba de umilinţă ori de slăbiciune pentru vre-una din părţi în cît dorim ca ori de cîte ori interesele ţărel o vor cere, partidele noastre de guvernămînt să poată conlucra în toată sinceritatea.
JMonilorul Oficial «le azi cuprinde convocarea în sesiune extra-or«linară pe ziua de azi chiar a Ştiutului Sinod.
Pînă deseară cre«lein că sentinţa Sinodului în afacerea Mitropolitului va fi re vis uită.
Azi se pune dar capăt în mod satisfăcător pentru toţi, crizei bisericeşti care a agitat spiritele de o jumătate «le an.
COMBINAŢII POLITICO-COLECTIVISTE
O petrecere plăcută pe timpurile acestea de agitaţie a spiritelor f. cînd mii de minciuni, mii de combinaţii circulă prin oraş, e foarte interesant lucru să stai de vorbă cu cîte un colectivist.
Nu cu un colectivist din cei obişnuiţi să ridice numai mîna, dar din acei cari’şi dau aere de conducători ai situaţiunei.
înhaţă la un colţ de stradă pe d-nu X. cunoscut pentru legăturile sale cu guvernul de la care merge să primească zilnic inspiraţiuni, şi întreabă-1:
—	Ei cum stă cu cestiunea Mitropolitului ? Pentru ce l’aţi dat jos ?
—	Sît !... Aici e combinaţie externă... Papa şi catolicismul!
Peste trei zile, prinzi pc acelaş colectivist.
—	Bine mă, pentru ce aduceţi acuma pe Mitropolitul înapoi ?
Sît!... Rusia!... Se supără Rusia !... Chestie internaţională 1
■— Bun, dar cu chestia naţională de ce aţi aprins’o pînă la 1895 ?
—	El, Germania!... Politica lui Wil-helm!...
—	O fi, dar acum aţii feştelit’o, aţi întors cămaşa şi gata cu scuzele.
—	Sît... Să supără Austria! Ce te faci cu Austria !
—	Dar buclucul cu afacerea Mitropoliei romîne la Constantinopole?
—	Sît.... Sultanul! se supăra Sultanul! Glumă e să te strici c u Sultanul!
Lucru caracteristic, acest partid liberal zis şi naţional, îţi vorbeşte în toate împrejurările despre ceea ce poate supăra sau împăca, peWilhelm, Frantz Iosef, Nicolae al II, Sultanul, dar nici o dată despre ceea ce zic şi Romîniil
Ei zic: Păcătoşi sunteţi!
TRIBUNA LITERARA,
O NOUĂ REVISTĂ, 'LITERATURĂ ŞI ARTĂ ROMĂNA*
La fie-care apariţie a unei reviste literare saă ştiinţifice noue, un sentiment de melancolie şi de scepticism mă cuprinde.
Acelaş lucru l-am simţit şi de astă dată primind numărul întâia din <Literatura şi arta romînăo revistă nouă, elegant tipărită, pusă sub direcţia cunoscutului beletrist d. D. C. Olănescu, preşedintele cercului amicilor literaturei şi artei romîne.
tzbuti-va această publicaţie periodică să aibă mal lungă viaţă şi mal mult succes de cît zecile şi zecile de surori moarte in pruncie?
Ea îl doresc aceasta din suflet; dar foarte mă tem ca o crudă moarte, cu secera el de oţel, să nu tae trupul fraget al a-cestel creaţiunî literare eşită la lumină sub cele mal măgulitoare iluzii.
Dacă vom căuta să stabilim viaţa mijlocie a revistelor noastre literare, ar trebui să o fixăm la trei sau patru ani, bine înţeles, ţinînd seamă şi de puţinele reviste cari aă avut o longevitate mal mare.
Ar fi foarte interesant a se face un studiu asupra motivelor, cauzelor şi modalităţii dispariţiei revistelor noastre după un an saă doul de apariţie.
In aparenţă nimic mal simplu de cît pentru ce se naşte şi pentru ce moare o revistă.
Se naşte din trebuinţa cîtor-va tineri de a se produce în literatură saă din aceea a celor mal maturi de a grupa iu jurul lor o pleiadă de admiratori şi de şcolari.
Cauza morţii revistelor este şi mal cunoscută cu simplicitatea el teribilă, este lipsa de mijloace materiale, este mizeria.
Şi cu toate astea, de şi în aparenţă, cum zic, atît cauzele naşterii cât şi ale morţii foilor periodice sunt cunoscute, cu toate acestea, un studiu care ar putea îmbrăţişa aceste cauze în un timp de 10 saă 15 ani de mişcare literară ar fi foarte interesant şi foarte instructiv. Asemenea reviste cu viaţă scurtă aă în genere foarte puţină influenţă a-supra publicului şi a mişcării literare. De obi inuit ele se nasc, trâesc şi mor cunoscute de un mic cerc de interesaţi, străine cu totul de marele public. Mal cu seamă ele nu influenţează de loc asupra direcţiei literare. Âă fost puţine reviste la noi în ţară cari să fi avut pretenţia şi cari, mal cu seamă, să fi reuşit a imprima o direcţie în gustul literar, în dezvoltarea culturală. Este de netăgăduit că nicluna nu a avut norocul pe care «Convorbirile Literare», în cel dintâi ani al existenţei lor, 1-aă avut în această privinţă.
Trebue să mal observ că multiplicitatea revistelor noue nu dovedeşte mal nici o-dată talente noue saă chiar colaboratori noul. In genere, iubitorii de literatură cari fac naufragia la o revistă, se pun a doua zi pe lucru pentru a face să apară o alta nouă, cu care speră să aibă mal mult noroc, dacă nu succes.
De aceea să nu ne înşele multiplele reviste cari apar pînă a ne face să conchidem că literatura ciştigâ în fie care zi tot mal mulţi luptători.
Dacă iei cinci şase reviste din cele mal din urmă apărute, te vel convinge uşor că aceiaşi scriitori aă colaborat mal la toate, şi că prin urmare, sub o denumire nouă, avem a face in realitate tot cu vechi cunoştinţe literare.
In această privinţă nici «Literatura şi arta romînă» nu se deosebeşte.
Colaboratorii la No. 1 sunt preţioase cunoştinţe, precum: d-nii D. C. Ollănescu, Gr. G. Tocilescu, Duiliu Zamfirescu, Th. Şerbănescu, G. Ionescu-Giou. Piuă şi secretarul cercului nu este un necunoscut, e d. Petraşeu.
Aceste nume ar trebui să fie pentru public o deşteptare, iar pentru revistă o garanţie de reuşită.
Cunoscînd Insă precedentele în materie de succes literar, ar fi temerar a spune că succesul va încorona noua încercare.
Un singur lucru a avut bun şi folositor multele reviste apărute şi fără de timp dispărute, acela de a face ca cîte-va talente reale să pătrundă încetul cu încetul şi să ajungă pînă la urechea marelui public.
In adevăr, toţi oamenii noştri de va-
2
EPOCA
loare şi de talent datoresc recunoaşterea meritelor lor bietelor reviste cu viatA scurtă şi cu sfirşiturl mizerabile.
Fără aceste sărmane apariţii purtînd de la naştere semnele morţii, tinerii de talent ar fi fost greii să isbutească aşi ereea o reputaţie. Volumele şi bro-şurele fac cu mult inal greu la noi reputaţia unul om necunoscut, de cit o revistă cit de obscură. Pentru ca volumele să se vindă, se cere ca autorul să poarte prealabil un nume, pe cînd o poezie sat) un articol literar din o revistă se citesc chiar cînd sunt subscrise de un debutant.
Prin urmare, durabilă safl nu, noua revistă ce apare îşi va fi îndeplinit cu prisos menirea, daca, pe lingă producerile iscălite de nişte nume deja de mult cunoscute, ne va da şi producerile unul nofl talent, caie şi-ar face prin coloanele el apariţia în literatura noastră.
Cr. Pana
STUDIILE ORIENTALE
Primim la redacţie o broşură intitulată «Asupra însemnătăţeî studiilor orientale cm privire specială la romînl», de Th. Avr. Aguletti, «licenţiat In litere, laureat al Universităţii, absolvent al şcoalel normale superioare şi profesor la liceul din Buzău.»
E o broşură pe care am citit-o, pînă la sfîrşit, cu o deosebită plăcere ; cred că voiţi putea comunica şi cititorilor această dispoziţie satisfăcătoare, dacă voifl rezuma cuprinsul cărţii.
Mal înttl, zicem noi, după d. Th. Avr. Aguletti, «ce înţelegem prin studii orientale safl orientalism ?» Aceasta e întrebarea. Căci «trebue să ştim tot-d’aunaf» astfel de împrejurări despre ce este vorba.» Probabil, că s’ar putea une-orl în «alt-fel de împrejurări» să nu ştim despre ce este vorba.
Deci ce înţelegem prin orientalism ?
«Prin orientalism noi înţelegem : studiile istorice generale asupra tuturor popoarelor foste sau existînd în Orient.»
Iacă o explicare absolut necesară pentru noi profanii, cari nu ştiam ce o fi orientalismul acesta.
Dar să trecem la «însemnătatea orientalismului.»
Această Însemnătate este de două feluri: însemnătatea generală (ştiinţifico-specula-tive) şi «însemnătatea specială cu privire la romînl.» Să luăm pe cea d’intll:
Studiile orientale sunt de o importanţă ştiinţifică foarte mare: «Cele întîl sălaşe ale civilisaţiune! omenescl le aflăm în 0-rient». «Cbiar astăzi, după atltea mii de ani, Orientul, cel atlta frămlntat de lupte şi de idei, este iară-şl, putem zice—de ’1 considerăm din alte puncte de vedere ca pînă aci—centrul lumel istorice».
Deci Orientul jucînd rol mare în istorie, trebue studiat.
Aceste studii afl o foarte mare însemnătate, pentru că astăzi sunt o sumedenie de oameni mari şi de societăţi şi mal mari, în Germania, Anglia, America, Franţa, etc. cari se ocupă cu ele! Aşa e vestita SocUU asiatique care, în vremea din urmă, a scos şi un Journal asiatique, editat de «Imprimerie royah.
«Cită solicitudine pentru orientalism din patrea monarhului francez !
«Dar da«â vom considera, că regele Prusiei chiar făcu societăţel însemnate dona-ţiunl—mal ales în ceea ce priveşte îmbogăţirea caractereler orientale şi perfecţionarea mijloacelor de tipărire, ce va trebui să credem P Si cînd, observînd mijloacele financiare ale Societăţel, vom vedea că tot fondul bănesc se alcătueşte din subscripţia Suveranului Franţei, din subveuţiunea Ministerului instrueţiunel publice din aceiaşi ţară şi din creditul anual acordat de Imprimerie royale, ce vom mai zice ?»
Fireşte că, aşişderea ca pînă acum, nu putem zice nimic.
«Pînă aci am ţinut să expunem, pe cît de scurt, dar pe cit şi de lămurit am putut, însemnătatea şi valoarea de ştiinţă pură a studiilor orientale». Anume, cu privire la romînl, ce importanţă afl ele ?
Mal întîl, noi suntem o naţiune plină de foc sacru; avem nevoe să ne ridicăm în faţa Europei prin ambiţia noastră ; şi a-ceasta nu ne-o va putea da de cît studiile orientale.
Trebuie cu orl-ce preţ să ne ridicăm în faţa Europei civilizate. «Pînă acum am imitat, şi am imitat în cea mal mare parte, tot ce a fost slab în Apus : obiceiuri nepotrivite, idei sucite, moravuri libere, în scurt, toate apendicele rele, fatale unei civilisa-ţiunl desvoltate». Va trebui deci să imităm de acum înnainte şi «apendicele» bune ale eivilisaţiel; dar în imitarea acestor fel de apendice «socotim, ca Orientul să nu serve de model».
Orientalismul mal aduce un folos practic, el va folosi «intereselor politice, diplomatice, comerciale».
Deci nu studii de industrie naţională, de comercifi, de agricultură, ci studii orientale ne trebue. Iată pentru ce suntem înapoinţl!
Ele vor mal folosi studiilor teologice, şi ne vor ajuta «Ca să ne putem cunoaşte şi mal deplin pe noi Înşine». Unde mal pul la socoteală că numai studiile orientale afl putinţa de a ne da cheia dosarelor turceşti, «întregi dosare politico-diplomatice, cu privire la principatele noastre».
«Iată, dar, folosul special oferit de orientalism, considerat şi din acest ultim punct de vedere».
De sigur că prea mult importantul studiu al d-lul Aguletti, va găsi numeroase şuflete entusiaste, cari se vor grăbi să ’l pue în practică.
Zarathuiitra.
INFORMAŢII
Pentru scaunul de deputat al colegiului II de Romanaţl e vorba să candideze următorii doul colectivişti : un anume Protopopescu şi advocatul GhiâţoiQ din Capitala.
Din causa sărbătorii de Vineri, Camera va lua miine, Joui, vacanţă pînă Luni.
Interpelările anunţate eri nu vor veni deci la ordinea zilei de cît Luni.
In acelaşi zt în care va apare în JJIonilor sentinţa de revisnire a Sinodului, se va publica $i un decret prin care se anulează decretul care a înfiinţat locotenenta Mitropolitană.
Azi, la 2 ore, d. Lascar Catar-giu va fi primit de M. S. Regele.
Pentru discuţiunea Adresei Cameril sunt înscrişi dd. Gr. M. Sturdza, M. Moisescu, Dobrescu-Argeş, P. Gor-gos, I. N. Iancovescu, T. Frumu-şeanu, N. Ceaur Aslan, Ion Po-pescu, V. Kogalniceanu, V. Mortzun, N. Dimancea şi C. M. Ciocazan.
Proectul de lege pentru modificarea actualei legi a patentelor, elaborat de o comisiune specială, a fost terminat şi va fi depus zilele acestea pe biuroul Cameril.
Vineri, 6 Decembrie, fiind ziua onomastică a M. S. împăratului Ni-colae II al Rusiei, un Te-Deum se va oficia, la orele 10 dim., la Biserica Kreţulescu.
Principele Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului, a declarat eri că săptămina viitoare îşi va rei-noi demisiunea pentru a înlesni d-lui Dum. Sturdza să vie la preşedinţia Senatului.
D. Cătuneanu, secretar general al ministerului Domeniilor, şi-a dat demisiunea ieri.
Aceasta demisiune a fost acceptata în principia ; însă d. Aurelian a rugat pe d. Cătuneanu sa gereze această funcţiune încă cîte-va zile pînă la numirea unul titular.
D. Georgescu, fost şef de biurofl la domenii, destituit de d. Palladi în afacerea moşiei Potelu, s’a pre-sintat la d. Aurelian şi i-a cerut reabilitarea, dovedind inocenţa sa.
D. Aurelian, după ce a ascultat pe d. Georgescu, i-a făgăduit că va cerceta afacerea şi că îl va da satisfacţia cuvenita.
Eri, in timpul şedinţei Camerei, dd. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului. şi V. Lascar, ministru de interne, au avut o lungă consfătuire cu dd. N. Eleva şi Scorţescu.
In şedinţa de Sîmbâtă a Camerei austriace din Viena, d. baron de Vasilco, deputat naţional romîn din Cernăuţi, a luat cuvîntul în discuţia generală asupra budgetelor.
D. George Vasilco a descris în culori foarte triste starea administraţiei din Bucovina, arătînd că Bosnia şi llerţegovina sunt mult mal bine şi mal cinstit administrate de cît Bucovina.
Discursul d-lul baron Vasilco a produs o impresie profundă în Cameră şi contele Badeni, prim-mi-nistru, a răspuns că va căuta să satisfacă plîngerile romînilor bucovineni, întru cît ele se vor dovedi a fi întemeiate.
Pescăriile Statului în Dobrogea, exploatate în regie, produc, după ultima statistică, 40 la sută mal mult lunar de cit acum trei ani cînd erafl date în arendă.
Secţiunea Bucureşti a Ligel Culturale e convocată în adunare generală pe Duminică după amiazl la orele 2.
Şedinţa secretă a Senat ului
Ieri, la orele trei, şedinţa Senatului s’a declarat secretă, pentru a se continua discuţiunea începută la sfîrşitul şedinţei de Simbătă asupra proiectului de răspuns la Mesaj.
D. Costescu-Comâiieanu, raportor, susţine proiectul.
D. Grigore Vulturescn susţine de asemenea proiectul şi accentuează că răspunsul la Mesaj nu trebue să fie de cît o parafrazare a acestuia.
D. Dr. Manolescu cere să se Introducă în Adresa Senatului dorinţa acestui corp de a se revizui cît mal în grabă legea sanitară, adăogînd că această revisuire a devenit foarte necesară faţă cu epidemiile ce băntue întreaga ţară.
D. C. Zâgânescu face un discurs violent la adresa Coroanei; «pînă cînd a-ceastă Majestate va dicta totul în ţară», strigă d-sa—şi se întreabă dacă n’a venit momentui ca Senatul să nu se mal mulţămească în Adressa sa cu parafrazarea Mesagiulul, ci să-şi arate dorinţele şi vederile sale asupra intereselor ţărel.
D. Dim. Sturdza se scoală atunci şi pune pe d. Zăgănescu la locul lui. In tre altele, fostul preşedinte al consiliului spune că, pentru a complace d-lul Zăgănescu, ar trebui să se modifice constituţia.
D. Zăgănescu face scuze, rugînd pe Senat să pună spusele sale pe socoteala temperamentului săft expansiv.
D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, ia şi d-sa parte la discuţie şi spune că acum nu poate accepta de cît proiectul de Adresă aşa cum este întocmit, care este şi trebue să fie un adevărat răspuns, paragraf cu paragraf, la Mesagiul Tronului.
Senatul admite proiectul de Adresă aşa cum a fost întocmit de comisiune şi’ dispune trimeterea lui la tipar.
Probabil astăzi se va împărţi d-lor senatori.
Şedinţa se ridică la orele 4. 15.
• *
Comitetul naţional studenţesc
Membrii noului Comitet Naţional Studenţesc, cărora li s’a încredinţat pentru anul acesta conducerea acţiunel studenţilor universitari in cestiunea naţională, aduce la cunoştinţa colegilor lor, că fiind pătrunşi de importanţa cestiuneUce s’afl îndatorat să servească, se vor preocupa de cauza dreaptă a Rominismulul din toate provinciile locuite de Romînl şi vor desfăşura o muncă temeinică pentru a grăbi triumful acestei cauze mari.
Şi se vor feri în această luptă de orl-ce înrlurire pătimaşă—ori de unde ar veni ea—care ar putea să micşoreze splendoarea idealului tinerimel, servind nterese străine de cestiunea naţională.
Pentru acest scop însă afl nevoe de sprijinul întregii studenţiml universitare, căreia i se adresează următorul apel: Comitetul naţional studenţesc hotărînd alcătuirea unei serii de conferinţe cu subiecte naţionaliste, roagă pe d-nil studenţi universitari cari ar dori să desvolte asemenea conferinţe, să se înscrie la secretariatul Ligii Culturale intre orele 10—11 a. m. pînă la 15 Decembrie, cor. cînd seria de conferinţe va trebui să fie stabilită şi anunţată prin ziare.
„EPOCA" LATIRBOVIŞTE
Hoţiile de la spitalul judeţian
Denunţarea.— Hoţiile - Mu» aiuaua
Denunţarea
Sunt aproape două luni de cînd Stana Constantin, bucătăreasa spitalului judeţian din Tirgovişte, ne mal puţind să îndure persecuţiile d-lul C. Negoescu-Cotouius, intendentul spitalului, şi ne găsind dreptate nici la dl. Dr. lovitz, medicul acelui spital, care e naşul d-lul Cotonius, nici la Prefectul V. Dumitrescu, protectorul şi complicele pungaşilor, s’a dus în persoană In Capitală şi a dat în mîna d-lul Ministru denunţarea despre toate hoţiile ce se săvîrşesc Ia spital şi a căror victimă a tost şi dlnsa ;—a-cea denunţare s’a trimes Prefectului spre a cerceta, iar resultatul a fost muşamaua.
Hoţiile
Hoţiile ce se comit de acest d. Cotonius trebue să fie colosale, căci fie-eare se întreabă de unde acest individ, care nu primeşte de cît 90 lei salarifi în mînă lunar (de şi are 200, însă restul este sequestrat de a îl-a soţie de care s’a divorţat) şi n’are nici un alt venit de nicăerl, să ţină atlta lux, cal, trăsuri, etc, să piardă la cărţi 300-400 lei pe seară, chiulhanurî, lăutari, etc.? Lucrurile însă se esplică în deajuns chiar din denunţarea expusă, din care es-tragem următoarele:
1)	Ţine cal şi trăsura de piaţă No. 10 în magazia de lemne a spitalului, pe care a transformat-o în grajd, iar pe birjarul Gliiţă Cristea îl plăteşte judeţul cu 40 lei lunar, ligurînd în statele personalului pe Iunie şi Iulie
2)	Anica Ionescu, ajutoară de spălătoreasă, e trecută în state cu 40 lei lunar ; ea nu primeşte dc cît 14 lei, făcînd servicii! numai la Intendent In casă, iar restul de 20 lei lunar intră în buzunarul d-lul Cotonius. Spălătoresel Floarea Ion îl opreşte salariul cînd nu poate prididi şi plăteşte fe-mee cu ziua.
3)	Ascunde rufăria spitalului, oprind costul din lefurile servitorilor la finele lunel; ast-fel a oprit servitorilor: Andreiana Cris-
tescu, Floarea Gheorghe, Zinca infirmiera, Stana Constantin.
4)	Vinde carnea şi plinea bolnavilor la servitori, cari afl hrana în bani, şi Ia finele lunel le opreşte din lefuri.
5)	A primit 120 lei de la judeţ pentru tăiatul lemnelor, cari i-a pus în punga sa, de oare-ce lemnele le-afl tăiat servitorii, cari n’afl primit nici o centimă.
0) Avînd năravul beţiei, cînd se află în stare de turmentaţiune torturează bolnavii, cum s’a lntîmplat cu o feinee de la MoroenI şi un băiat din Ilăsvad; femeel ca să nu ţipe i-a introdus un lemn pe gît şi i-a spart cerul gurel; iar pe băiat d’abia l’a scăpat venerabilul bătrîn d. Al. Zogrescu, care auzind ţipete pe cînd trecea acasă, a intrat in spital şi v&zlnd scena, a făcut aspre mustrări torturatorulul.
7)	Pentru repaiatul unor halaturl a forţat pe bolnavul lancu plăpămarul să i le tacă fără plată, iar banii primiţi de la Prefectură afl trecut în buzunarul d-lul Cotonius.
8)	Pune servitorii să prindă porcii oamenilor cari Intră în curte şi după ce-1 îngraşă îl vinde la măcelari.
Mărturisiri complecte le poate face servitorii : Mariţa Niţă, Stana Constantin, Niţă Lazăr, Constantin Marin şi Polina, fosta infirmieră.
Muşamaua
Aceste hoţii şi multe alte fapte scandaloase ale acestui intendent Cotonius afl revoltat opinia publică, cu toate acestea nici un fir de păr nu i se clinteşte. Singur numai cetăţeanul PuşoI i-a dat o lecţiune după cum merită un asemenea obraz. Cel l’alţl nu se sinchisesc, prefectul întinde muşamaua, d. dr. lovitz, cel cu faimoasele isprăvi săvîrşite cu banii bolnavilor militari, descoperite de d. Politimos cînd a fost prefect, cum a patronat acele hoţii îl este tot aşa de lesne să le patroneze şi pe acestea. E în firea lucrurilor! Iar d. C. Ne-goescu-Cotonius sfidează lumea şi se res-faţă în trăsuri cu vizitii îmbrăcaţi în livrele de piei de pisică.
Nixi
AFACERI TURCEŞTI
Viena, 3 Decembrie.
După Fretndenblatt ieri s’a stabilit înţelegerea asupra datei intrării in vigoare a noului tratat de comerţ austro-bulgar, ce va avea loc după opt zile de la schimbarea ratificărilor, ratificări ce se vor face cel mal tîrzifl la 1 Maiu 1896.
Viena, 3 Decembrie.
Aseară. înainte de plecare, d-nu de Nelidow a avut o întreţinere de o jumătute oră cu contele Goluchowsky, în presenţa ambasadorului Rusiei la Viena, conte de Kapnist.
Paris, 3 Decembrie.
Discuţia bugetului nu se va termina înainte de sfîrşitul lunel. — Guvernul va cere o două-sprezecime provisorie.
S’a reluat discuţia bugetului murineî. — D. de Kerjegu declară că s’afl introdus câte-va în-bunătăţirl în serviciul flotilei, dar, adaogă din-sul, trebue să procedem la o reorganisare generală şi la reforme adânci.
Dacă s’ar întîmpla complicaţiunl pe neaşteptate, forţele francese in mediterana occidentală ar fi inferioare forţelor flotei triplei alianţe.—Escadra nordului este foarte slabă.
Oratorul speră că Camera va vota toate creditele necesare (aplause).
D. Lockroy zice că cele trei servicii ale marinei trebue să se poarte în mod net: flota, şantierele şi comptabiîitatea. D-l Lockroy zice că amendamentul săfl are de scop de a pune marina în stare de a combate în mod avanta-gios dacă ar isbucni vr’un resbel.
Paris, 3 Decembrie.
«Camera deputaţilor». — In cursul discuţiei bugetului marinei, răspunzind la criticile d-lul Lockroy, amiralul Besnard zice că nu trebue să se proceadă la refacerea complecta a flotei; a-ceasta n’are trebuinţă de cît de a fi întreţinută. — Ministrul recunoaşte că escadra nordului este prea slabă.
D. Lockroy propune un credit de 50.000.000 pentru repararea materialului naval şi pentru construcţiunl noul.
Acest credit va trebui să atingă cifra de 200.000.000 in cursul celor trei bugete viitoare.
Ministrul marinei declară că guvernul va pre-sinta un program Camerei, după ce îl va fi supus consiliului superior al marinei (aplauseL
D. Meline zice că Camera ştie că în dosul a-mendamentulul propus se ascunde o chestiune politică, şi blamează faptul de a critica marina.
Amendamentul d-lul Lockroy este respins cu 335 voturi contra 73.
Paris, 3 Decembrie.
Temps zice că baronul de Courcel, ambasador al Franciel la Londra, e decis în mod definitiv a-şl da demisia. Totuşi el nu-şl o va da de cil pe ia finele lui Ianuarie, spre a nu se întrerupe negociările diplomatice acLualminte in curs.
Viena, 3 Decembrie.
Regele Serbiei şi tatăl său Regele Milan, afl sosit ustă-seară venind din Linz.
Glasgoiv, 3 Decembrie.
O grevă s'a întins în toate serviciile maritime' Corăbiile nu pot să plece. Vapoarele cari fac serviciul cu continentul sunt fără echipagifl.
Roma, 3 Decembrie.
«Cumera deputaţilor». In cursul discuţiei tratatului italo-tunisian. d. Visconti Venosta a declarat că scadenţa tratatului de la 1868 punea guvernul italian in alternativa de a alege intre două politice, din care una ar fi condus la corn-plicaţiunl şi la conflicte.
Guvernul a preferat să urmeze calea împăciuire! şi a stipulat o Învoială care va putea fi primul pas, pentru a ajunge la alte învoieli, care vor fi în avantagiul ambelor părţi. (Aprobare vie).
Constantinopol, 3 Decembrie.
Consilierul de Stat Karatheodori, fostul con-sul-general Kiades şi funcţionarul regiei Dimi-trakopulo, afl fost numiţi ajutori al valiilor din Andrianopul, Sivas şi Beyrulh. — Cîle-şl trei sunt de origină greacă.
S’afl concediat 4 batalioane do redifl aparţi-nîud corpului al 3-lea de armată.
Constantinopol, 3 Decembrie.
In ultima sa şedinţă consiliul de miniştri a discutat cestiunea unei amnistii în favoarea tutulor armenilor. Patriarchatul armean a dat Porţii asigurarea că dacă s’ar adopta această amnistie, amnistiaţii vor rămine pe viitor liniştiţi şi vor depune în biserici jurâmlnt de fidelitate.
Poarta a promis ambasadorilor de a rechema din Creta pe Sad eddin paşa.
DIVEKSK
DINCAP1TALi
Morţi subite.—Un servitor de la d. Serafim D. Martin, din strada Aureliu 30, numit Niţă Sterian, a fost găsit mort din cauza beţiei.
Cadavrul a fost transportat la Morgă p entru a i se face autopsia.
,% Un alt servitor de'la d. Al. Leuş Filipes-cu din strada Amzel 12, a murit subit eri seară în camera lui de serviciu.
Cadavrul s’a transportat la Morgă.
Crimă nru sinucidere ? — D-na Maria Ionescu, domiciliată în strada Fraţilor 14, a a-nunţat eri secţiunea respectivă că un locatar al d-sale. Ion Brftneanîi, tipograf, nu a fost văzut din seara de 2 curent, şi în vedere că a-cest locatar avea o viaţă foarte regulata, ar a-vea temeri ca să nu se fi întlmplat vre-o nenorocire.
Comisarul secţiunel transportîndu-se la faţa locului, a găsit camera lui Brăneanu încuiată. Spărgînd un geam, comisarul a intrat în acea cameră, unde a găsit pe Brăneanu mort şi întins pe pat, cu pete mari de sînge la gît. Pe un scaun de lingă pat era aşezat un mangal.
După toate probabilităţile se crede că Brăneanu şi-a dat moartea singur.
S’a deschis o anchetă.
Cadavrul a fost transportat la Morgă.
Furt.—In noaptea de 29 Noembrie o ceată de tîlharl a furat din gara Băneasa mal multe obiecte de valoare.
După presupunerile şefului staţiunel, Biliarii afl trebuit să fie în complicitate cu caraulele postate în gară, de oare ce Biliarii afl încercat să fpargă şi casa de fier a căilor ferate, dar nereuşind afl fugit, furînd numai obiecte de valoare.
Iii hol care se dennnţil singur.—
Sunt cîte-va zile de cînd un furt însemnat s’a comis îu prejudiciul unul negustor din Brgul din Mous, numit W&cke Nicolas. Bucăţi mari de aur şi bijuterii de mare valoare ÎI dispăruse din prăvălie.
Iu urma cercetărilor făcute, toate aceste ob-jecte furate s’afl găsit în magazinul de bijuterie al d-lul Vnndemaere. fără însă ca ancheta să poată da de urma hoţului.
Lucru curios că la cite-va zile după acestea autorul furtului scrise la poliţie că ar voi să fie arestat şi în acest scop se şi prezintă lu palatul justiţiei, unde a fost imediat arestat.
El este un vechio pungaş de meserie, de fel diu Contick (Anvers) de mal multe ori condamnat pentru furt.
Soţie criminală.—Pauliu Magot, cultivator din Calonges (Franţa), a fost ucis Duminică noapte de către soţia sa Alina, în vîrstă de 2» de ani, care a tras asupră-I două focuri de puşcă. Cu toate că ambele focuri afl lovit pe Magot drept în cap, el n’a murit pe dată, şi femea s’a l’a lăsat să răcnească toată noaptea în noroiul diu curte ; mizerabila a refuzat de a deschide uşa chiar dimineaţa cînd un vecin veni s'o a-uunţe că bărbatul săfl este în agonie in mijlocul eurţel, scăldat în sînge.
Numai cu intervenţiunea primarului din oraş Magot a putut fi transportat în camera s’a de culcare unde a şi încetat din viaţă după eîte-va minute.
Pentru ca să simuleze o sinucidere, criminala eoţie după ce a tras focurile, a aruncat puşca lingă bărbatul săfl.
Fiind însă arestată, ea a făcut mărturisiri complecte.
Naufragiul (i-anaailauticiilnî Salier.
— O telegramă din Vigo, anunţă că nici una din persoanele cari erafl pe vaporul Salier, al cărui naufragiu l’am anunţat eri, nu a putut scăpa. Numărul victimelor acestui teribil sinistru este de 281. Două-zeeI şi opt de cadavre afl fost deja asvîrlite de valuri pe ţărmul Spaniei.
Vaporul Salier era comandat de căpitanul Wempe, avînd 66 de oameni de servieifl.
Pasagerii după vapor erafl 214 emigraţi, astfel repartisaţl : 1 German : 35 GaliţienI; 1 ÎS Ruşi; 10 Italieni şi 55 Espanioll.
Două Mite de utile pe oră. — In Statele unite s’a terminat zilele)trecute construcţiu-nea unei locomotive, care va avea o iuţeală de 200 de mile pe oră. Este o locomotivă electrică de o construcţiune cu totul deosebită de a ce-lor-l’alte. La prima vedere, această 1 'comotivă nu erată cîtu-şl de puţin viteza pe care o poate da. Nici un mecanism nu se vede pe dinafară; motorii s.int înveliţi în compartimente de oţel. Corpul acestei locomotive este de o soliditate şi de o forţa de rezistenţă colosală. Ea cîntă-reşte 150.000 de livre şi este lungă de 37 de picioare.
Puterea de mişcare este dată de o usinâ centrală electrică care se comunică locomotivei printr'o a treia şină îndeplinind funcţiunea de conductor electric.
ZIARELE DE AZI
Dreptatea dă seamă cititorilor el de visita făcută de d. Fleva Mitropolitului Ghenadie la Căldăruşanl, pentru a se încredinţa dacă este adevărat că I. P. S. Sa a renunţat la con-diţiunea reinstalărel pe scaunul mitropolitan. Confratele nostru adaogă:
www.dacoromanica.ro
EPOCA
I. P. S. Sa a confirmat d-lul Fleva, că In adevăr a renunţat şi că a autorizat pe d. Lascar Catargiu să prezinte guvernului această soluţie. Acelaşi drept Îl dă I. P. S. Sa şi d-lul Fleva.
1J. Fleva a răspuns Mitropolitului:
— înalt prea sfinte, am luptat diu toate puterile mele ca să te instalez pe scaunul ce ţara ţi-a încredinţat; am luptat împotriva vrăşmaşilor I. P. S.*Tale,—şi i-am învins. Dar azi, cînd văd că I. P. S. Ta renunţă la această mare chestiune de principia pentru Biserică,—negreşit că nu pot efl, fără învoirea I. P. S. Tale, să cer înainte această condiţiune.
Şi întorclndu-se la Bucureşti, d. Fleva a declarat guvernului că-I pune la dispoziţie mijloacele de a rezolvi chestiunea mitropolitană.
Din momentul ce partidul conservator a oferit el guvernului demisiunea necondiţio-nalâ a Mitropolitului, şi din momentul ce Mitropolitul renunţă la reinstalare, — d. Fleva a declarat guvernului că d-sa nu se mal poate împotrivi. Şi, de cît partidul liberal să fie salvat de partidul conservator, supunlndu-se ast-fel la o umilinţă dezas-troasă, mal bine să primească soluţia de la adevăraţii liberali, cari o daţi cu totul dezinteresat.
Pînă în momentul cînd scriem aceste rîndurl, nu ştim dacă guvernul va primi soluţiunea oferită de d. Fleva, ori va comite actul de umilinţă acceptînd demisia de la conservatori.
Vom vedea dacă guvernul preferă să scape partidul liberal de ruşinea de a fi umilit de adversarii săi, numai ca să complacă nefastului Sturdza,—ori se va lîrî la picioarele conservatorilor...
—~~IAberaInl zice că pe lingă cele patru puteri din Stat cunoscute pînă acum şi anume: guvernul, Camerile, magistratura şi presa, unii oameni aă mal născocit o a cincea putere. Aceasta este tribunul Fleva.
Caracteristica acestei a cincea putere este că ea nu poate trăi In bună pace cu cele-l’alte.
D. Fleva are pretenţia ca fără d-sa nimic să nu se mişte In Stat.
«Cum? îşi zice Tribunul,să îndrăznească partidele să găsească o soluţiune fără să ştifl şi ed; să îndrăznească călugărul să înainteze demisiunea lui printr’alte mîinl de cît prin a mea ? De aci, noul perspective de agitare şi scandal».
(JITIE 1NFQRMATIUNI
CONVOCAREA SINODULUI
Decretul regal.— Raportai niinUtrn-lul cultelor. — Jurnalul consiliului de miniştri. — Referatul ministrului cultelor.
Prin Monitorul Oficial de azi aii a-părut următoarele acte privitoare la convocarea Sinodului în sesiune extraordinară,1ipentru revizuirea sentinţei dată astă vară In contra Mitropolitului Primat:
Decretul regal
CAROL I,
Prin graţia lui Dumnezeii şi voinţa naţională, Rege al Romîniel,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor şi instructiunel publice sub No. 4824;
Văzînd jurnalul consiliului de miniştri sub No. 1,
Am decretat şi decretăm:
Art. I. Sîntul Sinod al Sîntel Biserici autocefale ortodoxe romîne este convocat în sesiunea extraordinară pentru ziua de 4 Decembrie a. c., spre a rezolva mai multe cestiunl de mare Import a uţă pentru Sînta noastră Biserică.
Art. II şi cel din urmă.—Ministrul nostru secretar de Stat la departamentul cultelor şi instrucţiunel publice este însărcinat cu executarea dispoziţiuuilor decretului de faţă.
Dat în Bucureşti, la 3 Decembrie 1896.
CAROL.
Ministrul cultelor şi ina-trueţiunel publice,
O.	Mîrzescu.
No. 4.578
Raportul mlulstrulul cultelor
Raportul d-lul ministru al cultelor şi instrucţiunel publice către M. S. Regele:
Sire,
Jurnalul consiliului de miniştri sub No. 1, încheiat în şedinţa de la 3 Decenii) ie a. c., relativ la convocarea Silitului Sinod al Sîntel Biserici autocefale ortodoxe romîne în sesiune extraordinară pentru ziua de 4 Decembrie a. c., spre a rezolva cestiiini de mare Importanţă, cari nu pot aştepta ptnă la viitoarea sesiune de primă-vară ;
Cu cel mal profund respect am o-noare a ’l supune la aprobarea Majes-tăţel Voastre, rugîndu-vă să bine-voiţl a semna alăturatul proiect de decret şi MesagiO.
Sunt, cu cel mal profund respect, Sire,
Al Majeslăţel Voastre,
Prea plecat şi prea supus servitor, Ministrul cultelor şi instrucţiunel publice,
G. Mîrzescu.
N«. .8434.	1800, Decembrie 3.
Jnrnalul consiliului de miniştri.
Consiliul de miniştri, In şedinţa sa de la 3 Decembrie 1896, luind In deliberare referatul d-lul ministru al cultelor şi instrucţiunel publice sub No. 4.823, prin care arată că, în sesiunea de toamnă a Stntulul Sinod, afl rămas nero-solvate mai multe cestiunl de o mare importanţă cari nu pot aştepta pînă la viitoarea sesiune de primă-vară şi propune a se convoca Sîntul Sinod în sesiune extraordinară pentru ziua de 4 Decembrie 1896; consiliul încuviinţează propunerea d-lul ministru al cultelor şi instrucţiunel publice şi T autorisă a executa jurnalul de faţă, după ce mal întîl va fi aprobat şi de M. S. Regele.
P.	S. Anrelian, G. Cantacuzino, G. Mîrzescu, G. I. Stoicescu, V. Lascar, St. Şendrea, General A. Berendeiă, Em. Porumbare.
No. i.
Referatul mlnintrnlnl cultelor
Referatul d-lul ministru al cultelor şi instrucţiunel publice către consiliul de miniştri.
Domnilor Miniştri,
Precum cunoasceţl, Sîntul Sinod al Sîntel noastre Biserici autocefale ortodoxe romîne se convoacă în sesiune ordinară numai de două ori pe an,toamna şi primâ-vara.
In sesiunea de toamnă a anului curent rămtnind neresolvate mai multe cestiuni de o mare importanţă, cestiuni cari nu pot rămînea în aşteptare ptnă la viitoarea sesiune de primă-vară, am onoare a vă ruga să bine-voiţl a aproba alăturatul jurnal prin care să fiQ autorisat a supune aprobărel M. S. Regelui decretul de convocarea Sinodului în sesiune extraordinară pentru ziua de 4 Decembrie 1896.
Ministrul cultelor şi instrucţiunel publice,
G. Mîrzescu.
No. 4.823.	1896, Decembrie 3.
Deseară unanimităţile sunt convocate le Senat.
Iată candidaţii partidului conservator din Galaţi, la alegerile comunale ce se vor face mîine şi Sîm-bătă ;
COLEGIUL I: d-nil Victor Ma-cri, M. Ciuntu, Stavru Mantu, I. Niţulescu, Dimitrie Stamatiade, Spini N. Focşa, Ion G. Nebunelii, Al. Nicolescu.
COLEGIUL II: d-nil Zaharia Chi-riac, Căpitan G. Plesnilă, Neculae Răşcanu, Nicu Constantiniu, Ata-nasie Ionescu, Neculae Panaitescu, Vasile P. Tulubre.
Noua disidenţă liberală pune de asemeni o lista în cap cu d-nil general Cotruţ, Timoleon Nebunelii, Dr. Galliu, D. V. Cerchez, Dim. A-nastasiu, M. Alexandri, I. Pâunescu şi M. N. Mihăilescu.
Vor mal fi două liste, una a administraţiei în cap cu d. C. Ples-nilă şi alta a lui Malaxa.
La primăria din Iaşi,—după cum spune «Seara?,—s’a descoperit o nouă potlogărie comisă de un funcţionar superior.
Potlogăria constă în faptul, că funcţionarul sustrăgea timbrele şi banii ce se depuneaQ de către contractanţii diferitelor furnituri.
Guvernul unguresc a dat ordin tutulor prefecţilor din judeţele locuite de romlnl, să tragă în judecată pe toţi acel membrii al partidului naţional romîn, cari în ajunul alegerilor generale din Octombrie aQ convocat conferinţe romî-
*
neştl pentru alegerea de delegaţi la conferinţa naţională de la SibiQ.
La Sas-Şebeş, d. Z. Murâşanu, convocatorul conferinţei, a fost condamnat pe cale administrativă la o zi închisoare şi 7 florini amendă.
Atragem atenţiunea d-lul ministru de interne asupra următorului fapt:
In comisiunea interimară a comunei rurale Călunu, plasa Neajlov, judeţul Vlaşca, se află şi un oare-care Nicolae Popa, zis şi Nicolae al preotesei, fost în puşcărie pentru furt de vite. El şi-a făcut pedeapsa lu penitenciarul din T.-Măgurele; a fost ridicat cu mandatul No. 2561 din 1883, şi liberat cu biletul No. 337 al prefecturii de Teleorman, la 30 Octombre acelaş an.
Suntem siguri că d. ministru de interne va repara greşala prefectului de Vlaşca, revocând din comisia interimară pe susnumitul puşcăriaş.
Mal mulţi cititori ne roagă să întrebăm pe cel In drept cum rămâne cu tragerea lotăriel de Ia Ploeştl, şi dacă trebue să mal păstreze biletele cumpărate saă nu ?
ŞEDINŢA SINODULUI
8f. Sinod s’a întrunit azi dimineaţa, la orele IO ţi jumătate, în localul de lingă biserica St. Dumitru, sub preşedinţia I. P. S. Sale Mitropolitului lotrii al Moldovei.
S’au întrunit R. S. S. E-plncopii Eartenle, Silvestru, Timus, Dionisie şi Glie-nadie de Riuiuic ; arhiereii Dosotel, Valerlan, €a-listeat, Nifon, Pinten Geor-gescu, Atanasie Mirouescu, Meletie Dobre.seu şi loa-n leii ie Eloru.
D. Mîrzescu, ministrul cultelor, a dat citire unui tliseurs al cărui cuprins rezumat este acesta:
Guvernul actual a luat frînele putere! pentru a aduce pacea în Biserică. Călăuzit de aceste sentimente el cere anularea liotărî-reî sinodale din 20 Maiii 1896, pentru cuvintele următoare :
învinuirile de drept comun cari sunt de competinţa justiţiei civile au făcut obiectul unei ordonanţe a judecătorului de instrucţie, ordonanţă care a fost a-nulată de către camera de punere sub acuzare. Ast-fel cad acu-zaţiunile de drept comun.
In ceea ce priveşle vinele spirituale, cea d’intîiu este acuza-ţiunea de erezie. Mitropolitul Primat însă a declarat solemn că protestează în contra acestei acuzaţiunî şi, după canoane, simpla declaraţiune a celui acuzat de erezie, cum că nu e eretic, îndepărtează de pe capul luî o a-tare acuzaţiune.
In ceea ce priveşte cele l’alte învinuiri conform Canonului 186 al Sinodului din Carthagena, cînd o acuzaţiune s’a dovedit neîntemeiată, toate cele l’alte nu mai pot fl cercetate.
Pentru aceste consideraţiunî ministrul cultelor cere anularea hotărîreî Sinodului din 20 Maiii 1896.
După rostirea acestui discurs, &fîiitul Sinod a desemnat diu sinul lui o co-misiuiie de trei membri spre a face tiu raport către Sacrul corp.
Comisia se compune diu PI*. SS. Parteuie, episcopul Dunării de jos, Silvestru, episcopul Huşilor şi Ghenadie, episcopul Bîui-uicului boului Severin.
Comisiunea şi-a şi redactat raportul care reproduce aproape lu totul «lis-cursul ministrului şi cere Sinodului să încuviinţeze casarea sentinţei.
După aceasta Sfîntul Sinod şi-a dat hotărîrea, care în rezumat este aceasta:
Se reproduce mai iutii, in €JF-tenso, raportulcomisiuniî ; apoi Sinodul zice că aprobînd conclu-siunile raportului, Sinodul călăuzit şi de cuvintele Mîntuitorului care a zis : „Fraţilor, iubiţi-vă între voi, căci numai în dragoste se găseşte mântuirea", a-nulează sentinţa din 20 Maiii 1896.
După aceasta guvernul a declarat că ia act.
Sentinţa de azi a Sf tuiului Sinod va apare mîine în coloanele Monitorului Oficial.
Tot în acest număr al Monitorului va apare un decret prin care se ia puterile locotenent ei mitropolitane.
nemisia /. JP. S. S. Mitropolitului Primul din scaunul WJngro- Vlahtei, demisie adresată Mr. S. Hegelul, va apare in Monitorul ăe mîine.
Afacerile Mitropoliei vor fl admlnilsrate piuă la alegerea unui nou Mitropolii, de Vicarul ei.
DIN liONDKA
STOFE jDEHO CEI
R. MABOUROV, Calea Victoriei 72-74
CAMERA
Şedinţa de la 4 Decembre
La orele 2 şedinţa încă nu este deschisă, deputaţii adunaţi In grupuri discută a-supra cestiunel Mitropolitane. D. Aurelian trece de la un grup la altul dlnd detalii doritorilor.
DD. Fleva, Apostol şi Scorţescu stafl retraşi şi se consfătuiese Încet.
La orele 2 şi 10 şedinţa se deşchide sub preşedinţa d-lul D. Giani.
D. Epurescu voeşte să şlie dacă d. prim* ministru ştie că cabinetul a promis că nu va tranşa cestiunea Mitropolitului fără să consulte parlamentul. îngrijirea partidului este cu atit mal mare, cu cit ordonanţa lui Vasiliu este anulată de camera de punere sub acusare şi aud acum că Sinodul a a-uulat şi sentinţa din 20 Mal 1896.
Rog dar pe d. prim ministru să declare soluţiunea pe care guvernul a dat acestei cestiunl care interesează şi trecutul şi viitorul ţârei.
D. Aurelian este fericit că înaintea d-lul Epurescu a declarat pentru astă seară o Întrunire la Senat.
D. Epurescu se declară satisfăcut.
D. Politimos. Fiind-că în acţiunea de calomnie deschisă de Mitropolit, camera de punere sub acuzaţie a infirmat ordonanţa, nu pot admite, că Camera a lăsat să fie influenţată de ministrul justiţiei..
D. Preşedinte protestă!... nu sunteţi în regulament. (Zgomot în sală).
^’D.Politimos (urmând). D. ministru nu crede că poziţiunea judecătorului Vasiliu a deve-uit imposibilă în magistratură d-sa cere destituirea acelui magistrat pentru satisfacerea opiniei publice In contra acestui magistrat care a dat dovezi de cel mal umil servilism. (Aplause).
A se cili urmarea foiţei tu pagina IV.
A se vedea rubrica spectacolelor tu pag. IV.
A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Lonvre.
Aduc la cunoştinţa onor. mele clientele câ am vindut toate mărfurile rămase în vechiul meu magasin din Palatul legatiuneî ruseşti şi reîntors acum din PARIS şi LONDRA, am instalat un nou şi elegant magazin sub vechia firmă
JOCKEY CLUB
Calea Victoriei No. 102 tn faţa Palatului Regal
Tot ce are Parisul şi Londra mai noii şi elegant în CRAVATE, BATISTE, MÂNUŞI, BASTOANE, UMBRELE, LINGERIE. etc.. se găsesc Ia magasinul med, in tot-d’a-una bine asortat.
Pe lingă lingeria gata. am mal instalat şi un ATELIER DE LINGERIE după măsură, modele franceze şi în acelaş timp am intrat în legătură cu cea mal mare Casă de Broderii din Paris, ast-fel că onor. meî clienţi, vor putea cemanda dapă un catalog speeial, orl-ce fel de broderii pe batiste.	Cu stimă
Proprietarul Magazimdui Jockey Club
Rog citiţi tot coprinsul
Depositul general al fabricel de fjjosouî-Gnloşi Ruseşti, Russinn American India Rubber «St C-uie, din St. Peter-sburg, a pus deja în vînzare anul acesta Şoşoni şi Galoşi cu Talpa dublă cu următoarele preţuri:
Şoşoni de Dame perechea Lei 7.50 M O Bărbaţi „	„ 8.50
iar Galoşii mal eftin cu 207° de cît anul trecut.
Depositul general unde. se află de vînzare pentru toată Romtnia, Serbia şi Bulgaria la
MARELE MA8ASIN „LA BALON"
II.IF, DIBITRESCU
— Proprietar, furnisorul Curţel Regale — Strada C'arol I Xo. 73
— Colţul marelui Hotel Dacia —
NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiunl din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabricel St. Pe-tersbnrg.—PASTR AŢI ADUESA.
Ocasiune! Qcasiune! Ocasiune!
NUIM1
IN MAGASINUL
„LA 1000 ARTICOLE4*
sub Hotel Continental,!vis-ă-vis de Titru Naţional Continue de astâ-zl vinsarea Mănuşeriei M-me Şenkovici, veniţi şi profitaţi de rara ocasiune!
MÂNUŞI 4 şi 6 buton! extra-fine VUMAI cu fr. 2.75 perechea. MÂNUŞI lină cu blană şi flanelă de fr. 1.50 în sus,
Şoşonî-Galoşl veri labili
cu marca triunghi din renumita fabrică din
Petersburg, pentru dame..fr.	7.50
» bărbaţi........»	8.50
10.000	Flanele lină pură NUM AI cu » 3.50
30.000	Ciorapi fild’ecosse lină barchent. Lingerie, Cravate, Parfumerie, se vinde fabulos de eftin numai „LA ÎOOO ARTICOLE”
Sub Hoiel Continental, vis-a-vis de Teatru
IV
Vinul de Quinium Labarraque, febrifugiu, tonic şi digestiv, este un reparator de puteri care este administrat cu cel mal mare succel In convalescenţa de friguri tifoide, durere de pept, urmări de naşteri, influenţa şi la toate boatele febrile tn general.
Doctor MIRON
JASISTENT DE PROFESOR
Medic la clinica boalelor de piele
şi sifilitice din spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 47 Couaultaţiuni de la 1 — 4 p. m.
METRI
PANZARII
Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut
TREI COJI EA UN LEU
AVIS
Fac cunoscut onor. P. T. public că am cmn-părat o cantitate de
9flnnnn metri DIFERITE PANZARII NA tl/UUUUŢioXALE pentru ROCHII. CĂMĂŞI şi altele lucrate în ţară cu RESBOIUL ROMÂNIE de care le pun tn vinzare cu preţ de TREI COŢI LA UN LEU, tn localul din CAL BA CTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopie).
ION A, MICLESCU
Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal ADVOCAT
Bucurescl, Str. Academiei No. 19
Consultaţiunî de la8-10 am. şi 4-6 p m
Doctorul I. Vellan
Specialist pentru boale interne şi sifilitice
Coneultaţiuni de la 1—3 p. m. şi la orei* 6 p. m.
Strada Luterană 19
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază, de carne, quinquina şi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea osului, nervilor şi a cărnei musculare Vinul Beef-Lavoix, este un adevărat a-liment, şi represintă valoarea a 50 grame de carne prin ‘/» pahar de vin. El pe lingă că este folositor copiilor, este iudispensabil anemicilor şi persoanelor vrtstniee.
Intrepozit: Avenua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Brus, Altîn, Roşu, Thtiringer şi la toate farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-ruluî Ollivier din Paris
Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente satl învechite la bărbaţi, femei şi copil. Academia Naţională de medicină din Paris a declarat tn raportul săit către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari foloase omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me-dtcină şi singurii cari aă primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi tn toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli B3 în Paris. In detail: Farm. Rrus, Alşu.ottn, ‘3 Thdringer şi în toate farmaciile din ţară.
C. & J. BEI1GER
MAGASIN şi ATELIER DE
Bijouterie, Horologerie, Argintărie
38, Calea Victoriei, 38
Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice d* precisiune în toate speciele, orfevrărie etc- pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri.
200000
PREŢURI MODERATE
Casa de Sănătate
Dr. I. KERIAC
STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiului Romîn
Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne sati chirurgicale în condiţii foarte avantagioase.
■'ersoanele cari doresc, se pot căuta în a-ceatsă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic
ATELIER SPECIAL DE MODE Repara iun! aproape GRATIS
Lucrări artistice in flori naturale, IJeco-raţinni simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale
PRIMA FABRICA DE COROANE
DII EC AM AR A
Calea Victoriei 152, vis-â-vis de Palatul Ştirbei Salon specialr entru Coroane, Pălării şi Rochii de doliă
Strada Lipscani 10. Mag. I. Irtrare sţrad*
Stavrcvoleos
MAŞINI DE V NZARE
Trei maşini cu abur, una sistem Compound de 80 cal putere, alta sistem Corliss cu un cilindru de 70 cal putere, ambele cu con-densaţiuul puţind funcţiona separat sad combinate, şi a treia sistem Scbleber Meyer 40 cal putere.
Un cazan de abur, sistem cu ţevi, apar-ţinind maşinelor.
Două curătltoare de grIO, «Eurica Stau-bere, complect ae fier sistem Warner No. 4 şi o pompă marc de apă.
De vînzare tu total sad în pnrte, condiţiunl şi preţuri foarte avantagioase. InformaţiunI la comptuaru) d-lul Andrei A. Popovici st Lipscani 8G tn fa(a Sft. Gheorgbe.
nr A 0 Clin A T Pe un period de 5 ani UC HnCllUn I începători de la 1 Martie 1897 lotul No. 1 pin moşia Kitila-Mogoşoaia in întindere de 1815 pogoame din cari : 1142 pogoane arabile, 208 pogoane defrişabile iar, restul de 465 pogoane pădure numai cu dreptul de păşune ptnă la tăere. Cu un han mar* pe moşie, vad vechio, qualitate de pămlnt superior, păinînt nod.
Doritorii sfl se adreseze la proprietar Doctorul Panaitescu, Bucureşti strada Lunii-nel No. 10 spre a lua informaţiunl.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
n
MICI ANUNŢURI
Pini U 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle care dată, ;-l de la 10 în sus 20 bani linia.
Spectacole
Ţentrul Naţional
Opera rotnlna Mercurl 4 Decembrie se va reprezenta DRAGORII (lea dragons de vlllara) operă oomioă m 8 acte de Lackroy gi Oormon. Mustea de Aime Maillart. Tradacţle de d. Manrloiu Oohen.
Teatru Hiitfo. Mercurf 4 Decembrie 1896. primul debut al Celebrului Sextet «Julians». Debutul celei mal renumite cîntărea^ engleză Mise Uubinl, Debutul Brothers A Francola acrobaţi şl gqulitbrlţtl.____________________
Circul G. & ido li, Mercurl 4 Decembrie mare represen-taţle.
Qircui VeoarSidoti. In curînd va sosi în capitali, gnla I«elbIlcti-Jig-iiitza.
Sala Bragadiru• In flecare seară concert de orohes-. _ ţră sub oonducerea d-lul Peters. Vinerea concert High Life
Cafe fila\!onulu. Orchestra Rubinţteln ţl*a început concertele.
Închirieri şi arondări
De arendai, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaoioo, Vlaşca) întindere aproximativă 3500 pogoane, avînd şase sate pogoane grîfi arate cu săinînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lu mini, Bucureşti.
De arendat cu înoepere chiar de acum moşia «I&nca» din judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate arabile, avîud două mll pogoane grîfl arate ou săminţa cea naal bună. A se adresa la d. M. Raobtiv aL avocat, strada Platine! 28, Bucureşti.______________________
Camere mobilate
otelul Pielei Hibernat- I odrf, lîngă (,'arneră Tribu-ualc
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
131)
L0UI8 JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA ŞEAPTEA
Gilping, în culmea bucuriei, deschise lada cea mare cu conserve şi începu să-şi prepare un prlnz care să armonizeze cu frumuseţile naturel. Cu cuţitul în mînă, des-chizînd cutiile cu conserve, el îşi stabilea lista de mîncare, cu cea mai mare satis-acţiune întipărită pe figură.
N’avu însă timpul să înceapă. Ţipete teribile se ridicară de o dată din toate părţile pădure!, şi după fie-care copac se a-rătă cîte un Ngotaks, oribil zugrăvit pe trup.
Dintr’o săritură Vulturul Negru fu in picioare, şi înţelegînd gravitatea situaţiunel, se repezi spre vagon care era la cîţi-va paşi de el pentru a se adăposti : de aci, cu carabina sa cu repetiţie, începu un foc teribil, care opri pe loc primul avînt al Ngotaksilor.
Vre-o zece luptători eraţi deja culcaţi la
Cereri şi oferte de serviciu
Un tînăr absolvent a clnc! clase lioeale, doreşte • găsi an post fle în capitală sad provincie, A se adreea la red. ziarului -Epoca» sub inJţlalele U, U.
Vînz&rl şi cumpărări
De vtnvare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Plţi-gaia Jud, Ilfov. Amatori! să se prezinte str. Beaunele 46. Patru cal de lux, de vînzare; Strada Mlnervel 14.
De vtnzare lemne din pădurea Paşcani. Stlnjenul, după calitate, 65 şl 60 franci. A na adresa : Str. Batlştel 15 O caretă nouă (Oupefl) este de vînzarc cu preţ de 2000 lei. Are adresa la adm. -Epoca».
De v .uzare un loc viran, situat pe calea Rahove! No. 24, ccf j cu strada Artei proprietatea d-ne! Maria Al. C. Nl-culc «cu. A se adresa la d. Mihall A. Baohtivanu, advocat, Btrada Frumoasă No. 28 Looo.
Informaţiuni utile
YTn plani*! routinat oferă serviciile sale la solrele dansante şl baluri pentru un bonorariu modest 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90.
Unt proawpht (De prima calitate) 8e găseşte la lăptă* rta elveţiană a farmacistului I. Munteanu şi Dr. E. Popa, ou 5 lei kilogramul dus la d omloUia. Ori-oe cerere se va face prin cartă poştală la aoia I. Munteanu calea Victoriei No. 78.
O doamnă onorabilă dă lecţtunl de plano. A s6 adresa la administraţia -Epoca».
Stridii dl mare se găseso de vînzare la D-nul Delpuech, Biserica Ieni, No- 8, Bucureştii, şl se face cunoscut amatorilor că primesce zilnic Stridii de Ostenda şi Arcachon. Asemenea şl melci (Mode de Bourgogne) ; că poate să vindă cu preţuri foarte eftlue, Imposibil de ori* ce altă conourenţă.
Preţuri curente :
pămint şi indigenii, cari nu cunoşteafl încă acea armă perfecţionată, credeai! că cel puţin două-zecl de inşi eraţi ascunşi în vagon.
El se retraseră puţin în deliberare, în care timp Vulturul Negru băgă alte 12 cartuşe In camera armei, fără însă să mal tragă nici un foc. El ştia, judecind după numărul inamicilor, că ar fi o copilărie de a încerca să ţie piept, şi adresîndu-se lui Gilping care privea această scenă cu o curiozitate indiferentă, mal mult supărat pe indigeni că îl deranjaseră tocmai în exerciţiu funcţiunilor sale gastronomice :
—	Woangow, ia-ţl carabina, fă o săritură în boschetul de mialistce este la spatele tău, apoi descinde pe ţărmul riulul şi ia-o pe cursul Swan-Riwerulul cît vel putea mal iute, dacă ţii ca să nu fii legat de stilpul supliciului... Pentru a face o diversiune, eh mă voiţi arunca în pădure, şi pe clnd el mă vor urmări pe mine, tu vel putea scăpa. Te voi ajunge pe dată ce voi atrage pe aceşti laşi pe urma mea... Gră-beşte-te Woangow, grăbeşte-te ! peste un minut va fi prea tîrzifl.
Sfîrşind aceste cuvinte, Vulturul Negru se repezi drept în faţa lui în pădure.
—	Mulţumesc, bravule Wiligo! mulţumesc,Ţi zise Gilping ; dar afacerile tale nu mă privesc întru nimic pe mine. Dacă al vre-o socoteală de regulat cu aceşti sălbatici, el bine! discutaţi aceasta între voi, dar nu mă amestecaţi pe mine în lucruri cari nu mă privesc.
Dar Wiligo nu avu timp ca să ’l asculte. Gilping nu pronunţase primul cuvînt cînd şeful Nagarnook era deja dispărut.
0 clamoare înspăimîntătoare răspunse a-cestul act de îndrăzneală şi vre-o cincizeci de Ngotaksi eşiră din grup pentru a urmări pe Vulturul Negru.
—	Cursa promite să fie frumoasă zise,
Duzina Stridii de Ostenda oalltatea I fr. 2.15.
Aroaobon de mare calitatea 1 fr. 2. 50 Arcachon de mare calitatea II 1.75.
Arcachon de mare calitatea III 1.50.
MlelcI duzina 1.25.
Moron, BakAla Terre Neure 1.50
Se caula 50 vaci de lapte, rasa moldovenească safl bivoliţe. A se adresa în strada Dionise No. 40 direcţiunea llptiriel Arcuda.
Renumita CArtur&reasA Marlţa Alecţoln, ro-
mînoă, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şl viitorul, s‘a mutat în strada Scăriătcscu 44. Ghiceşte şl la domiciliul amatorilor cari ar înştllnţa-o printr'o carte poştală.
Franşaise diplomee deşire leşons particuli6res. Ad. bu-reau du Journal.
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Mihall A. Rnehtivaun
Advocat
28 Strada Frumoasă______
D. A. G. Floresou, avocat, s’a mutat in Calea Dorobanţilor No. 40.
Doctori
D-rut Albcmcu. Calea Văcăreaţi ££. Hoiîie in-erne fi de copii,_	*
Schimbări de adrese
Bibliografii
A eşit de sub tipar în Editura Librăriei Boceo & Comp. »Novele» de «Ion Slavici», Preţu 4 lei.____________
Meditaţii
8ecţîunea de franceză, engleză, germană şi plano. Adresa : Bl. A. administraţia -Epoca».
Gilping, care privea această scenă cu indiferenţă ; dar mă întreb pentru ce Wiligo voia să mă facă să alerg şi efl, t e nemin-cate ? Sunt englez, ce dracu ! şi indigenii vor avea grije ca să nu molesteze un supus britanic... Dar nu văd pentru ce nu mi-aş vedea de masă.
Vorbind ast-fel singur, Gilping se aşeză din nofl şi întinse mina în primul fel de mîncare... dar de o dată strigătele înspăimîntătoare începură din nod.
—	Dacă vreţi, zise Gilping, continuaţi! pe mine nu mă turbură de loc. Şi începu-să mănînce cu pofta I obicinuită.
Iu acel timp însă Ngotaksi începură să sară peste tufişuri cu o iuţeală vertiginoasă.
—	După cîntec urmează jocul, murmură englezul, acum afacerea este complectă.
Nu avu timp să-şi continue reflecţiuuile ; indigenii eraţi grămadă asupra lui. Intr’o secundă fu trlntit la pămînt, legat cot la cot şi apoi ridicai cu o fringhie ce i-o a-tiruaseră de gât şi proptit lâugă un copac, ast-fel că la cea d’intâl mişcare risca să se spînzure singur.
La Început se opusese, strigând:
—	Opriţi-vă mizerabili, suut cetăţean englez şi veţi plăti scump agresiunea voastră îndrăzneaţă.
Tăzînd Insă că indigenii rămaseră ne-simţitoil la protestaţiunile Iul, el se decise a îngreuna greşala lor prin gravitatea atitudine! lui.
Ceru atunci să vorbească şefului, dar, în mod natural, nu primi nici un răspuns.
—	Bun! iacă acum că se preface a nu pricepe limba engleză.
In acest timp sălbaticii se repeziră asupra dejunului pe care Gilping şi’l preparase şi cât clipeşti dintr’un ochi, totul fu nimicit. Mîncare şi băutură fu absorbită cu nesaţiu de indigeni. Mulţumiţi apoi de de-
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 3 Decembrie, 1866
: i :		Cump.		Vind	
4»/o	iteDtă Amortisabilă. . .	»8	V 4	881’/«	
5»/o	> Amortisabilă. . .	95	%	90	*/*
O»/., 5°;<i	Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	101 97	V. ■/«	102 97	‘li
6°/o	> 9 » 1890	96	V*	96	*U
6’/o	Scrisuri Funciar Rurale .	91		94	‘li
5o/o	» » Urbane .	91	'/«	91	V»
5o/o	» » » Iaşi.	86	s	87	
	Acţiuni Banca Naţională.	1810	—	1860	—
	» » Agricolă .	223	—	226	—
	» Dacia Romînia asig.	451	—	455	—
	» S-tea Naţionala asig.	485	—	490	—
	S-taloa de f.oustrucţiunl .	209	—	212	—
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Măre! Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100			lot		
	» Italiene. . . .	89	—	63	—
	» ruble hîrtie . .	2	65	2	70
marnum
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert <!k Cir.-, Frankvnthal ş«cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AjM‘
licioasele mîncârl ce gustaseră, el începură să joace în jurul lui Gilping lrecându-şl pântecile.
Pofta lor începu să crească şi sperând că în vagon să inal găsească asemenea proviziunl, se repeziră cu toţii şi scoaseră o ladă din năuntru. Din nenorocire el căzură pe una din lăzile colecliuneî zoologice ; ea era plină de şerpi şi şopîrle perfect împăiate, cari când lada fu spartă, căzură cu mormanul pe pămint. La vederea acestora indigenii ţipară de spaimă şi ere-zînd in oare-cari fermece sad In vre-o magie, se depărtară cu spaimă de vagon. Acest eveniment a scăpat nu nunal întreaga colecţiune zoologică, dar şi imensa cantitate de muniţiunl şi proviziunl de tot felul.
Furioşi de a fi ast-fel batjocoriţi, sălbatecii se apropiară ameninţători de Gilping cu gesturi ameninţătoare.
—	Legaţi-1 de stilpul de supliciu, strigă şeful bandei, să vedem cum ştie să moară un alb.
Mii de strigăte primiră aceste cuvinte şi Gilping fu imediat legat de trunchiul unul copac.
—- Vel iruri, ÎI zise şeful lu limba sa.
—	Nu pricep, răspunse Gilping: aide, deslulă glumă acum, să vorbim englezeşte, nu cer alt-ceva de cit să ne înţelegem prieteneşte.
—	Cîntă-ţl cîntecul de moarte, continuă şeful ; fâcînd un gest cu mîna.
Gilping crezu că-I face un semn spre cla-rineta pe care ca de obiceift o purta alienată de gît în tocul săti de piele.
—	Ah 1 vrei să-ţl eînt un cîntec, sire-tule; el bravo, al gust bun în adevăr 1 Fie eiî sunt om Imn, dezleagă-ml mlinile şi mă execut.
(Va urma.)
„EPOCA" ziar cotidian
CUPON
1 Decembrie 1890
Orî-cln* vi» titlu nc«*Ht cupon «lin -EPOCA» Nft 'I va trimite, Mau 11 va prexenta la liorftrllle ar&iate mai Jom, are drept la imul «lin premiile CIT PltETI Kl UF-DIJME «lin llNtele respective.
Cuponul acesta e valabil pl lift la 4 Decembrie ora 7 scara.
Cititorii din provincie pot trimite coi* tnl lu mar<*i poştal* adaoglml porto.
Premiile „EPOCEI"
La Librăria CA ROL MOLLER
Calea Victoriei No. 63.
Iii loorle Numai
Heliade-Răduleocu !.f Amintiri asupra Istoriei regeuerărel Romîne, safl Evenimentele de la 1843. Un volum mare de peste 300 pagini .	.	.	.	3.—
Rtchter Eugen* Unde duce socialismul. Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza cu o prefaţă de N.
Filipesou....................0.50
Flllpeseu «V., Albii şl Roşii ...	o.60
fteguiemen Petru, Polemice -	1.60
—	Psichologia stilului -	2.00
Vlahu[ă Alex.y Un an de luptă •	•	2.50
Iubire ,poesH .....	3.00
—	Din goma vieţeî (ediţia Graeve)	-	3.50
Zamflrescu Dulliu Lume Nouă şi Lume
Vcchiă.......................8.00
Htţjdttă B. P.t Ioan Vodă cel cumplit,
volum ilustrat introdus în şcoli. -	8.00
Copite Frmnpoia. Poveste tristă, roman
tradus de D. Stăncescu ...	1,50
filichăileHett St. C«, încercări critloe asupra învătămîntulul nostru primar, ed. II	2.00
JLiceacu /. ioan* îngerii Iul Rafael fantezie originală în versuri în 3 acte .	-	2.00
Lohtneyei' .WM Un noâ mijloc pentru a
preda eoplilor limba germană •	•	2 00
Roman i. ZV-, Poezii (ediţie populară)	•	1.00
Radu D. Rosctti, Epigrame .	•	2.00
Ibsen //., Copilul Kylof (dramă în 3 acte)
traducere de T. Malorescu -	-	-	1.00
fi!. Dragomiremcu, Critica ştiinţifică şi
Eminescu.....................1.50
Butculcmcu Marin, Religie şi ştiinţă -	0.75
BachcHn 4* Julen Rrun. Sept Ooutcs
rouraains.....................-	4.00
IViculencu *1 Hcrnely Deputaţii
noştri........................3.
Leii Librăria €. 8FKTE4
9.50
b
0.10
O.lâ
0.70
1.00
1.50
1.80
1A0
1.00
1.60
1.10
1.20
1.00
1.00
0.76
1.00
0.60
1.00
0.6
1.60
1.50
(Sf. Gheorghe)
l	anul I.......................24.00
— anul II.................20.00
Caragiale, Note şi Schiţe ....	2.00
TheodoreNcu G. Detn.y Cronica din
Nurnberg...............1.60
Flantarlon% Urania	-----	1.00
Aug ier, Aventuriera.......2.00
L» Librăria L. ALCALAY
(Cslea Victoriei, otel Boulevard)
Speranla ThPopa cel de treabă nuvele.	2.00
— Mama Socră, teatru -	8.00
Dr. fila trr ŢEnglez), Oalauza mamelor tinere	2.00
Dr. Fortuna, Remedii practioe pentru
vindecarea boalelor copiilor	-	-	0.50
Teleor D.9 Durere, diferite nuvele	-	-	i.50
Zanflrol, Manualul luciului de mină pentru familii...........................2.00
Vlrartfta !!., Corespondenţa Comercială
pentru usul comerelan. comptabil,	eto.	4.00
Zanflrol G.9 Metoda Croitului -	-	-	2.00
Bejan Gr.9 Harta Romîniel şi a ţărilor
vecine, format mare şl în culori .	•	1.25
12.00
10.00
1.00
0.75
0.50
1.00
1.00
1.00
0.50
100
2.00
1.00
1.00
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Kporeî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-ratate tu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.
MARELE MA6ASIH DE LOUVRE
ALAMBICURILE DEBOY-CARAEFIL
Calea Victoriei 41 fost Hotel Broft
i >irv BUCURESCI
Vis-a-vis de confeseria Capşa
Din cauza sosirilor zilnice de mari cantităţi de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spaţiO, cu loale toate că magazinul, în urma transformărel făcute, este cel mal vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mat promptă a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa începlnd de:
Jmiî 21 Noembrie pînâ la 15 Decembrie a. c.
O Mare punere In Vtnzare
CU PREŢURI FOARTE REDUSE
de : Lanuri pentru rocliî, angluis. fantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 3.76, i.50 metrul, şi mal sus. Mătăsuri nouveat6 în toate g-eni*m*ile.
La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri
de mătase, Pluşuri vegetale, etc.
MARE EXPOSIŢIUNE
de Nouî modele de Pelerine şi Ronturl ultima creaţiune din
Paris şi Ber'in.
Colecţiune Bogată
de ; .Jupoane de mătase şi de înoată do lină, Garnituri elegante pentru rocliî
de bal şi de purtare.
Mai mult de 1/i de secol succes proclamă superioritatea sa in tratamentul de puturni, iritaţiunei peptulul, influenţa, dureri reuinafisniale; scrîntituri, răuî, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se află în toate farmaciile
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
„COMETUL“
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabrieei se găsesc :
Sobe Meidliiiger, parigiue, Sobe «Cornetul»
(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Tuleau (interiorul zidit, pentru cărbuni), M aş ine «le bueate, Mobile «le fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
BSA- Depozite tn provincie: Iaşi. la d, Jacques Vavidovict, strada Lă-puşneanu 87 ; Craiova, la d. Petracht Andreescu, & Fii str. Lipscani.
IVechiul Biroă pen-jtru Vlnxarea «le I*o-! (troleu «lin Str. Rega* (lă No. 9 s’a redeschis | din nou.
Am onoare a vă recomanda pe-1 Jtrol regal superfin şi cu preţu foarte | ■moderat.
Serviciul în Bidoane de cîte 5, | 110 şi 20 Litrurl.
Comandate se poate face de onor. I ■Public cu o simpla carte poştală şi jexpediem imediat la domiciliu.
9 Strada Regală 9
M*A ti IS - GASj A TI
Acest aparat este do o simplicitate ex-tra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el şe poate distila tescovina, drojdiele de vin sau erl-ce soid, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shliviţâ şi orl-ce spirturl. Acest aparat esle cu mult superior cazanelor şi Alambicurilor obişnuita, prin aceia că produce sati din o singrră dată gradul cerul sau prin rectificare după voinţă,
spirt rectificat de o calitate ma bună, cu o economie mal mare de timp, de apă şi de conbustibil.
A se adresa d-lul QEOBfiES A. CAR ASTFEL, Galaţi. saO la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări si localităţi.
Cea mal bună calitate ejcisientă tle
mr COCS
DE UZINA DE GAZ
vi se furnisează la domicilia, in saci, per tona de 1000 kgr. greutatea
garantată
mr ÎL 13 E 4LIS -vm
Dacă vă adresaţi printr’e carte poştală saO personal casei
A. GOIiDŞTmff
», Strada Reccbal, 9.
Bucureşti, Telefon No. 68.
Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, coca de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
Crema de orez cu cacao a Iul Hausen
e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal cftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce in ce mal mult, ca puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu fortificant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi.
Itepresentant general pentru Hominia: Leou C'ointe Strada Cornet 30.
Preţul unei cutii în toate depourile din ţară 1.50 lei noul, eu gros la represon-tautul 1.20 lei noul. Crema de orez cu cacao a lui Hausen se găsesce la ma-gusinul de coloniale G. Biete Strada Ca-rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Văcăresc!.
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Unica specialitate in felul lor
Prin excelenta lor ventilaţiune aii deve-1 nit sistemul cel mal bigienic, recomandate | prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldărescu, dr. Var-| lam, ele.
Aii fost premiale la loale expoziţiunile I internaţionale, precum şi la cea din An-vers şi Chicago cu medalie de aur.
Consumînd puţin material aii un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor se face cu condiţiunel ca tn cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Singurul depozit pentru Romînia al casei De-1 quenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
t\Ia.rciiH TJttmann S-sor | I Wappner
61, C AI.HA VICTORIEI, OI. (VIk-A-vIh <le j
Eplwopiit)
La vechiul maguziu de Lămpi se află : Muşine de huc&Glrlo, Hat, Closete, |
(sistem tout d IV-gout)
Bncureşti. WWWk3ă)OOrOmaBlCairG ţH No. 3
r
gCA^ so afla în Strada Cle-I montei No. 8.
REDACŢIA şî ADMINI-j STRAŢIA ziarului „EP0-
r-î
NOU DE TOT 1
Aprinderea şi stingerea automatică j la distanţă pentru becuri cu gaz ae-1 riali. Instalaţiuiiea se poale vedea fun-cţionînd în biuroul nostru. Garanţie! pentru 6 ani. Plata în rate trimestreale. j
0 sită incandescentă Le! 1,50.
Un boc complect montat cn lumină I Incandescentă pentrn gaz aerian Leî 7.50.
Mal posedăm un sistem noă de tot I de lămpi, foarte practic cn şi fără j lumină incandescentă de atîmat şi de j masă, neavlnd trebuinţă de gaz aerian, ci esie întreţinut de un’liquid supranu-! mit lOasHtoff», care se Iransfonnă ( în gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal| eftină de cît a lămpilor cu petrol consumi nd pe oră l1/» centime.
Un kilo de G-asstoff costă 30 bani. I
Acest sistem de lămpi încă n’a existat în ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni inul ales
I~ unde nu există Societi' * 1 de gazaarian | l i n it Nl st IRUF
BuenreşU, Btrada Smîrdaa, 8

mm de gaz
FILÂRET
€«K
l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr.
45 LEI
Transportaţi la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care
° 40 KILOGRAME,
Sacri sunt PE CETI UI ŢI cu plum-
burl.
COMPANIA DE GAZ BIJCUKEKCI
1