ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărei luni şl se plătesc tot-d’a-una tnainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătaU prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 » > * S5 > rel luni . . . 8 » » » 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELEJRJJSE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA Ne. S-STRADA CLEMENŢEI—No. S MERCURI, 4 DECEMBRE 1896 N.U,MARDL 10 BANI ANUNCIUBILE In Bucureşti şi judeţe ae primite numai la Administraţie [In streinătate, torid la aâmiMdra\h şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » * » UI........1.— lei » » » * n.........8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndulj Un unii vaeklfi S0 bani ADMINISTRAŢIA No. ».- STRADA CLEMENŢEI -No. 8. Situatiunea Parlamentară PARTID Şl CLICA Trebuie s& recunoaştem că în aceste din urmă săptămînl ceva s’a schimbat în politica romînă. Politica brutală a partidului naţional-liberal a fost silită să capituleze în faţa indignaţiunel şi reprobaţiuneî generale. Aceasta nu însemnează altceva, de cît că autoritatea unul guvern nu se mal poate sprijini pur şi simplu pe brutalitate. De aci încolo partidul liberal va trebui şi dînsul să'şl facă educa-ţiunea. Autoritatea adevărată a unul guvern stă mult mal mult în puterea sa do persuasiune de •le cît într'o închipuită putere materială şi poliţienească. Adică un guvern nu va avea adevărata putere de cît atunci cînd masa guvernată va fi convinsă că oamenii cari cărmuesc destinele ţărel au acea autoritate de care vorbesc. Iată secretul popularităţel partidului conservator. Şi acest dar de persuasiune nu-1 poate avea orî-ce guvern, şi ori-ee partid, şi nici o dată guvernul a cărui acţiune este pornită vecinie dintr’un suflet de ură personală şi egoistă. Un guvern nu poate fi tare de cît atunci cînd va avea sete de adevăr şi de justiţie. Nădăjduiam că d. Aurelian a priceput acest lucru, pe care partidul naţional liberal n'a vroit să-l înţeleagă nici o dată şi nici nu ştiu dacă îl va înţelege de acum. Poveţele cele mal desinteresate nu-1 vor trezi poate din somn, cu toată nenorocirea şi greutatea în care a căzut partidul liberal în momentul de faţă. Şi aici este păcatul partidului liberal, şi acest păcat se explică. Partidul naţional liberal, ast-fel cum este întocmit, nu represintă într'adevăr un partid, ci o clică, şi această clică a şi primit un nume caracteristic, Oculta. Nu este om în ţara romî-nească, care să nu fi auzit vorbind de Oculta. „Aceasta se va face, dacă consimte Oculta. Aceasta nu se va face, căci Oculta nu primeşte." Cuvinte pline de învăţâmînt! O clică politică este în tot-de-a-una un semn rău pentru un guvern. Clica politică nu naşte de cît atunci cînd un partid politic e bolnav. O clică prin firea «I nu se poate gîndi la binele obştesc. Legea elicei este pur şi simplu interesul el personal. Mulţumită unei munci constante şi neîntreruptă, partidul conservator isbutise să orîndu-iascâ principiile adevărate de Stat, menite să întărească autoritatea guvernelor şi să pue ţara la adăpostul furtunelor politice. Dar ce folos ! Pentru o clică idealul şi principiile sunt vorbe, pretexte. Clica trăeşte pentru ea. Religiunea, patria, familia, noţiuni sfinte şi cari ar trebui respectate de toate partidele politice, pentru clică nu sunt respectabile, ele nu sunt sfinte de cît cu condiţiune ca ele să conlucreze la dominaţiunea el tiranică. In asemenea condiţiunî nici nu se poate ca puterea elicei să fie eternă. Omul care este sclavul apeti-telor brutale, este dinainte condamnat la moarte. OrI-ce societate politică de o potrivă, care va fi incapabilă de o silinţă morală, va avea aceeaşi soartă şi va merge la ticăloşie. Strigătul „Moartea colectivităţii!“ este strigătul desperat al unul om convins, care vede abisul. E timp ca să-l vadă şi întregul partid liberal. Astă-zî cestiunea e deschisă şi o întrebare să naşte. Fi-va d. Aurelian omul care să scape partidul său de elementele ce-1 năbuşesc? De nu va învinge d. Aurelian, clica liberală, va desfiinţa în cu-rînd partidul liberal. Constantin Lahovary. cestiunea bătăuşilor Guvsrnul actual nu ne poate învinovăţi că am căutat să’l creăm dificultăţi în opera de potolire a spiritelor pe care a zis că o întreprinde. Nu putem însă schimba atitudinea noastră bine-voitoare într’o nepăsare complectă, şi adăsta mai mult de cît se cuvine legitima satisfacţie ce se datoreş-te victimelor bandiţilor guvernului căzut. Nu putem să ne mulţumim cu simplele demisiuni ale unor funcţionari e-şiţl pe o poartă din poliţie şi primărie, spre a intra pe altă poartă în Banca Naţională, creditele funciare şi alte insti-tuţiuni. E dator d. ministru de interne să dea la lumină rezultatul cercetărilor sale, precum e dator d. ministru al justiţiei să ordone grabnica dare în judecată a vinovaţilor. Sunt oameni cari aă fost torturaţi în toată puterea cuvîntnlui, zile şi nopţi întregi prin beciurile poliţiei, şi opinia publică nn poate de cît să se arate mal indignată văzînd că guvernul actual în loc să lovească francamente în cei culpabili, îi ocroteşte, se mulţumeşte cu nn simulacru de dreptate, primind demisiu-nile lor. Aci e o cestiune de moralitate publică, e în joc desfiinţarea pentru tot-d’auna a regimului de bătăuşi. Prin măsuri blînde nu se pune capăt unui asemenea răă. SITUATIUNEA PARLAMENTARA Oculta.— Guvernul şi partizanii sil!.— D-iiii Sturdza şt .Stătescu.— Atitudinea d-lui Fleva. In noua situaţie politică ce s’a creat în cele din urmă cîte-va zile, e interesant să se ştie care este atitudinea şi cari sunt vederile diferitelor grupuri a-supra situaţiei parlamentare. Oculta TJn redactor al nostru a avut ocazia să se întreţină cu un membru important al Ocultei, pe care Va întrebat a-supra situaţiei. — Nu e de loc limpede situaţia, —a răspuns ocultistul. — Apolxcum, eu văd că d. Costinescu dă un sprijin călduros guvernului. — D. Costinescu a rupt’o încă de mult cu Oculta. — Cine sunt dar capii Ocultei ? — D-nil Carada şi Gogu Cantacu-zino. Şi pot să te asigur că aceştia nu prea sunt mulţumiţi de actuala situaţie ; el consideră pe acest guvern drept un guvern cu care au încheiat numai o transacţie şi deci vor proceda în consecinţă. Guvernul şi partizanii săi In ce priveşte pe actualul guvern, d. P. S. Aurelian e hotărît să meargă înainte şi, contra procedeurilor guvernului trecut, care cîrmuia prin violenţă şi arbitrarităţl, să inaugureze o politică împăciuitoare. Dacă guvernul va fi împiedicat sau îngreuiat în această acţiune, fie de d. Dim. Sturdza fie de d. Eugen Stătescu, e hotărît a rupe cu dînşil, indiferent de consecinţele ce le-ar avea această ruptură. Marea majoritate a partidului pare a urma pe d. Aurelian şi mal ales în cestiunea mitropolitană aproape întreg partidul îl sprijineşte. Căci să nu se uite că toţi acuză pe d-nil Sturdza şi Stătescu, că aii lucrat neîndemînatec şi arbitrar în cestiunea Mitropolitului şi că în urmă aii căutat să angajeze întreg partidul spre a se solidariza cu ei. D-nii Sturdza şi Stătescu E incontestabil, că d. Sturdza hrăneşte în ascuns ideia de a reveni la prezidenţia consiliului. D-sa aşteaptă numai momentul favorabil ca să dea guvernului levitura de graţie. Deocamdată atît d-sa cît şi d. Stătescu aii declarat, că ori ce fel de împăcare a guvernului cu d. Fleva, i-ar îndemna să combată guvernul. De alt-fel d. Sturdza aşteaptă ca în curînd să se producă o remaniate ministerială prin sacrificarea a vr o trei miniştri, ca apoi să se impună şi să- şl realizeze dorinţa. In ce priveşte pe d. Eugen Stătescu, d-sa afiându-se izolat şi in acelaş câmp cu d. Sturdza, s a apropiat de acesta foarte mult. Deocamdată d. Stătescu aşteaptă să vadă bine situaţia parlamentară, ca a-pol să-şl miniere partizanii şi la momentul favorabil să dovedească guvernului că dînsul a avut dreptate cînd a cerut ca partidul liberal să se retragă de la putere. Atitudinea d-lui N. Fleva Atitudinea d-lul N. Fleva nu este încă bine precizată. E hotărît însă, că d-sa va face o opoziţie acerbă guvernului, imediat ce va simţi că d-nil Sturdza şi Stătescu sunt stăpînil situaţiei. j • www.dacoromamca.ro Accentuăm însă, că pînă în acest moment situaţia parlamentară nu este încă limpezită. TRIBUNA POLITICA Domnul Dimitrie Sturdza cere presi-denţia Senatului—acesta este evenimentul zilei. Căzut sub dispreţul soldaţilor săi, socotit ca nemernic de amicii săi cel mal fervenţi pînă erl, d-nu Dimitrie Sturdza roagă, se milogeşte pentru a i se da o situaţie care să’l poată salva cel puţin în ochii streinătăţei. Nesocotit de toţi, privit ca principala cauză a umilirel partidului liberal, lăsat cu desăvirşire la o parte, căci nu i se"mal cere nici opiniunea cel puţin asupra evenimentelor zilei, d-nu Dimitrie Sturdza a făcut apel la mila Principelui Dumitru Gliica, spre a’I ceda locul de preşedinte al Senatului, a făcut apel la pomana maturului corp spre a i se acorda această situaţiune. Ne mal fiind nimic, voeşte să pară cel puţin că la un moment dat va fi ceva. Primul act al acestei comedii s’a jucat erl in Senat. Principele Dimitrie Ghica a presintat demisiunea sa, iar Senatul a respins’o. O va mal presinta încă o dată, i se va respinge iarăşi, şi în urma acestor formalităţi Dimitrie Sturdza va fi ales preşedinte. Faute de grives, on mangent des mer-les—zice proverbul francez. Partidul liberal oferă ast-fel şefului să îi o tabacheră de argint în amintirea timpului cît a stat la putere. Amin! GAZETA LUI VASILIU Omul sinistru care Intr’un an a dus partidul liberal la zilele sîngeroase de 16 şi 18 Noembrie, toţi pricep că vrem să vorbim de d. Stătescu, voeşte acum să se adreseze opiniunel publice şi d’aceia îl vedem spre surprinderea generală, apărind în arena ziaristicei. Organul d-lul Stătescu, Liberalul, a apărut ieri. Programul lui se poate rezuma într’un cuvînt: e ordonanţa lui Vasibu. Politica pe care prin brutatitate a căutat să o irnpue la putere d. Stătescu şi care s’a ilustrat prin Sftrăţeanu, Vasibu. plastografiile, etc. fostul ministru de justiţie voeşte teoreticeşte, prin ziaristică, să o po-pulariseze. Pe clnd guvernai Aurelian să sileşte să închidă cestiunea mitropolitană, d. Stătescu se sileşte să sgîndărească acea rană. Dar aceasta priveştejacum pe guvern, nu pe noi. Ceia-ce voiam noi să relevăm e că acest em care are toate Indrăsneble, cutează încă să vorbească de vinovăţia mitropolitului şi de oamenii de desordine din oposiţie. Cînd actele judecătoreşti ticluite din porunca d-lul Stătescu afl fost sfirîmate, este o Indrăsneală se mal vorbeşti de vinovăţia Mitropolitului. Cînd fostul prefect de poliţie, frate cu ministrul justiţiei, a fost măturat împreună cu tot personalul înalt patronat la poliţie de d. Stătescu, este un tu-pefl neînchipuit ca să mal arunci asupra oposiţiel isprăvile bandelor cari afl deso-norat, timp de atîtea zile, stradele Capitalei. MURAU V Unele ziare străine aduc ştirea de senzaţie că fostul Sultan Mu rad V a fugit din locul unde era deţinut. Ştirea aceasta, de se va adeveri, are deosebită importanţă. Murad al V-lea, care a domnit foarte puţin timp, recunoştea nevoia de a se face reforme adinei In organizarea Statului otoman. Fuga lui de subt pază, tocmai în momentul cînd în Turcia se agită mal mult de cît tot d’auna ideia reformelor, poate avea deci urmări foarte însemnate. înainte de a aprecia faptul, e nevoie însă ca ştirea să se adeverească şi să se cunoască împrejurările în cari s’a săvîrşit fuga. ---------— ■ — i ------- TRIBUNA LITERARA D UMITR U SCARLA T MICLESCU MercurI, 20 ale Junei expirlnde, s’a stius In căsuţa sa din Botoşani, unul din fruntaşii vremilor eroice ale Moldovei : Dumitru Scarlat Miclescu. Numele acesta se va păstra de istorie. Dumitru Scarlat Miclescu a făcut parte şi parte însemnată, din (mîn-dra falangă A. Panu, M. Kogălniceanu, C. Negri, V. Sturdza, C. Hurmuzachi, M. Cos-tachi Epureanu, D. Ralet, V. Alexandri, cari afl pregătit şi făptuit Unirea, şi cari cu munca lor neobosită şi îndrăzneaţă, cu avîntul şi abnegaţiunea lor sublimă, afl smuls neamul nostru din Egipetul castelor şi privilegiilor şi l’afl aşezat în ţară liberă şi egabtară. Generaţiunile următoare au căutat şi vor căuta merefl să desăvîrşască opera lor, s’e netezească, s’o Împodobească, s’o desvolte după nevoile şi evoluţiunile fireşti ale timpului: ele afl dat şi vor da organizatori, educatori. Dar creatorii, părinţii, aceia, aceia afl fost. Istoricii cari vor descrie acea falnică e-pocă, vor avea datoria să zugrăvească, una cîte una, fizionomiile fie-căruia din vrednicii luptători, cari afl împlut’o cu numele lor : prea obiclneim de-al înşira Într’un monoton pomelnic, ca şi cînd toţii s’ar fi a-semănat. Cîte nume, atîtea temperamente, cari complectîndu-se unele de altele, corec-tîndu-se, adâogîndu-se, dafl samă de imensitatea lucrărel îndeplinite prin suma virtuţilor şi energiilor desfăşurate. Dumitru Scarlat Miclescu a avut dînsul o originalitate caracteristică, nu numai morală, dar pînă şi fizică ; şi, din cel cari l’afl cunoscut, nimeni nu va uita pe bătrînul plin de viaţă, hazliii, incovoiet ca un iatagan, tras şi subţire tet ca iataganul, ca nasul săfl lung ce părea că tot vîna ceva, cu ochii săi mici, sclipind ca jăratecul, ce păreau că ’ţl tot striga: «iată am găsit!». Nervos, nerăbdător, nici o dată în stare să ţină o lungă şi calmă disertaţie, dar în schimb, şi cînd un simţiment mal puternic II coprinde» inima găsind nişte cuvinte aşa de potrivite, nişte apostrofe atît de calde, într’un graifl popular, plin de icoane minunate ; caracter vesel şi mucalit; escesiv în ideile sale ; nici odată nu se împiedica de consideraţiunl de oportunitate; lăsa trei păsări din palmă pentru una ce sbura; incorigibil ilusionist, tînăr, la 77 ani, ca şcolarul de pe băncile facultâţel; intreblnd pe patul morţel, dacă are să’l ‘piară şi sufletul : căci dacă ar peri, atuncea ce are să facă el acolo, — bpsit de voea de a mal simţi ? Şi aşa a fost toată acea minunată geue-raţiune! Oameni slăviţi, cari afl visat şi cari afl crezut în visurile lor! Şi pentru că le afl crezut le afl şi văzut îndeplinite ! Mihail Kogălniceanu, în şedinţa Camerei de la 21 Februarie 1887, a apreciat în termenii următori pe Dumitru Scarlat Miclescu : .... «om care a jucat un rol înseninat In ţara aceasta, care a purtat un nume din cele mal mari din Moldova şi care nieî odată n’a lipsit patriotismului şi liberalismului. Dimitrie Miclescu este o figură care va sta şi In istorie. Iloer mare, foarte mare boer, a exagerat sim-ţiminiele democratice şi au fost vremuri cînd s’a desbrăeat de numele de Miclescu şi se numea numai «Dumitru Scarlat». El ajunsese pe atuncea, pat zice, a fi considerat ca un fel de demagog....» Fiul cel mal mare al marelui logofăt Scarlat Miclescu şi al soţiei sale Maria, născută Beldiman, Dimitrie Scarlat Miclescu s’a născut In Iaşi, la 29 Februarie 1820. A învăţat în casa părintească avînd profesori pe poetul Scavinski şi pe cunoscutul Francez Malgouverne ; apoi In şcoalele private de atuncea, Repe, Cuculli: apoi studiă doi ani în urmă, la Academia Mihaileană, dreptul cu Flechtenmacher, ştiinţile naturale cu Cihac, filosofia cu Petru Cămpeanu. In două rîndurl călători prin Germania, şi primi astfel contactul direct cu apusul civibsat. La 1846, fu numit candidat (supleant), iar, la 1847, şlen, (consilier) la divanul apelativ di Iaşi. Amestecat în mişcarea de la 1848, nu fu nici surgunit, nici trimes la mănăstire, pentru că fugi la timp Ia moşia Hocenl, din districtul Fălciu, proprietatea unchiului său Beldiman. La 1849, sub noua şi liberala domnie a lui Grigorie Ghica, el re-dobîndeşte funcţia judecătorească, perdu-tă la 1848 ; iar la 1850 este înaintat candidat la divanul domnesc (curte de Casaţie), şi la 1852, şlen. In fine, la 1855, este numit prezident al divanului de apel din Iaşi. Ca atare, şi conform Convenţiei de la Bal-ta-Liman, face parte şi din divanul obştesc (Camera legiuitoare), care’l alege mădular pentru redactarea legiuirilor votate. La anul 1856 societatea de medici şi naturaliştl din laşi ll numeşte membru onorar: «virum doctissimum ac celeberrimum Dd. Vornik Demetrium Mikleskum.... etc;» Iscăleşte unul din cel d’lntlifl actul infiinţărel comitetului Uuirel din 30 Maifl 1856. La 3 August 1867, este ales, ca unionist, deputat la divanul ad-hoc, de către marii proprietari din Capitala Moldovei. Ia parte activă la toate diseuţiunile şi voturile cari afl imortalisat marele divan, presidat, cum se ştie, de unchiul săfl, Mitropolitul Sofronie Miclescu, din care mal făcea parte şi fratele săfi, Calinic, mal pe urmă Mitropolit primat. In deosebi se distinge In chestiunea juridictiunel consulilor reclamtnd ca străinii să fie supuşi tribunalelor indigene ; face un discurs program asupra despărţirel ce se cuvine Intre cele trei puteri ale Statului: legislativa, judiciara şi eseculiva. După încheierea lucrărilor divanului ad-hoc, ia parte activă la propaganda pentru Unire. La 1859 este ales deputat al ţinutului Dorohol In Adunarea electivă care, la 5 Ianuarie, alege pe Cuza domnitor; In acelaş an, intră, la 16 Ianuarie, In minister, la departamentul lucrărilor publice. La 29 August, ia departamentul finanţelor. La Noem-hrie, trece ministru de justiţie. La 1861 se retrage din Adunare pentru că s’a convins «că aplicarea sinceră şi dezvoltarea constituţională a marilor principii liberale şi naţionale înscrise în constituţie nu se pot rea-* lisa cu legea electorală mărginită In cercul impus ţărel prin Convenţia de la 7/m August». Retras la Cotnari, cere şi obţine voea să predea gratis curs ds istoria patriei la elevii şcoalel din acea comună. Mal tlrziu cere şi obţine aceeaşi autorizaţie pentru a preda gratis filosofia la liceul noii înfiinţat, din Botoşani. După 2 Mal, 1864, Kogălniceanu ll numeşte comisar, ca să esplice legea rurală locuitorilor săteni. Dimitrie Sc. Miclescu se pune pe esplicat, cu un entusiasni care întrece intenţiunile celor cari l’ail numit. Se îmbrăcă ţărăneşte. Se leapădă de numele sâO de familie şi nu mal iscăleşte de cit «Dumitru sin Scarlat» ; se dedă la fel de fel de manifestaţiunl cari neliniştesc spiritele şi cari nemulţumesc pe guvern. Astfel, la 8 Septembiie 1864, adună 6.000 ţărani şi pleacă In fruntea lor, la Ruginoasa, unde Vodă Cuza ascultă, cu voe fără voe, discursuri şi ovaţiunl cari nu-I făceaţi trebuinţă. Iu fine, Kogălniceanu speriat, exasperat, trimite la 21 Noembrle 1864, comisarului săil tipica telegramă: «Cunosclnd şi apreciind concursul ce aţi bine voit a da în aplicaţia legel rurale, am onoare a vă exprima deplină mulţumire diu partea guvernului şi a vă încunoştiinţa că, această lege devenind deja destul de explicată, misiunea d-voastră încetează». & Resturnarea lui Cuza Vodă a fost, pentru inima lui Dumitru Scarlat Miclescu, durerea cea mare a vieţel sale politice. De atuncia de şi raliat, mal ales după moartea vechiului săd domn şi prieten, la noul regim şi la dinastia Regelui Carol, a dus, clnd în Dorohol, cînd iu Botoşani, o viaţă ştearsă şi retrasă. Din cînd în cînd se a-pucă de ziaristică: Opiniunea, Curierul de Dorohol, Cucoşul pe prag, aii fost create sau lucrate de dînsul, fie singur, fie în co-laboraţie. La 1877, a mal fost ales deputat. Dar cariera politicei celei mari era sfîrşită: timpurilor noul, trebuiail oameni noul. La 1876 fusese închis de conservatori, pentru articole revoluţionare: la 1877, fu scos din funcţiunea de avocat al Statului, de către guvernul liberal, pentru că lucra făţiş în răsturnarea Iul. Dar acestea le amintim numai pentru că zugrăvesc temperamentul neastîmpărat al omului, căci, încă odată, rolul istoric a Iul Dumitru Scarlat Miclescu se închisese la 1866. S’ar părea că o viaţă politică atît de plină intr’o epocă atît de agitată, n’o mal puteai! interesa şi alte îndeletniciri. Eroare! Dumitru Scarlat Miclescu a scris şi versuri, şi comedii: Fata Cojocarului, Dragul Mamei, Fluerul Fermecat şi alte piese originale sad localisate, erafl menite, pe la 1851, ca toate scrierile de pe atuncea, să deştepte o literatură naţională. Dumitru Scarlat Miclescu, care a avut de la părinţii săi o frumoasă avere, a murit sărac, ca mal toţi oamenii regenerărel Ro-mtniel. Am resumat activitatea şi am indicat cîţe-va din peripeţiile lui Dumitru Scarlat Miclescu, pentru că am crezut că vor interesa pe concetăţenii săi: cu dînsul dispare una din figurile cele mal accentuate, mal originale şi mal simpatice din uriaşa generaţi une care a făcut Romlnia modernă. Şi dacă necroloagele pot sluji la învăţătura celor vil, să ne fie permis a constata şi cu exemplul lui Dumitru Scarlat Miclescu cît sunt de greşite, falşe, şi eteroclite acusările acelor cari mal vorbesc in Romlnia de clase asupritoare, de boerism mucigăit şi retrograd. Istoria, cu de amănunt şi nepăsător cercetată, afirmă In toate ocaziile că, la noi, lupte de clase du se încap: pentru că, din Eia lor iniţiativă, privilegiaţii s’afl des-tt de titlurile şi preteuţiunile lor, şi ati lucrat la ridicarea claselor populare cu cea mal mare abnegaţiune. Şi de aceea, astă-zl Intre copiii eşiţl din popor şi copiii privilegiaţilor de odinioară, nu mal este, nu mal poate fi — prin înşişi silinţele privilegiaţilor — nici o deosebire : toţi împreună nu se luptă între dlnşil, de cît în trtntă dreaptă pe clmpul deschis al ideilor şi al simţimintelor. EPOCA |L'ITERE ‘ARTA-’STUM DA ŞI NU Aţi cunoscut desigur gloaba sacagiului care v£ cară în toate zilele apă. Bietul animal, modest pe atâta pe cât e de brav, nu s’a plictisit niciodată să meargă la pas dela casa sacagiului până la Filaret, şi de acolo la altă casă, şi iar înapoi la Filaret, şi pe urmă... în fine, slujba pe care e chemată s’o Iacă orice gloabă de sacagiu. Nicîun moment deosebit în viaţa nobilului animal pin’acuma. Dar se ’ntîmplă odată şi alt-fel. Sacagiul are odată fantazia să meargă mal de grabă acasă. Gloaba refuză să schimbe pasul. Din ce ştie ea, nu vrea să iasă nici moartă. La pas ştie să meargă şi anume pe un drum dat: nu schimbă nici mersul, nici drumul, în ruptul capului. Sacagiul o ia pe gloabă cu vorba bună, omângâie, o cheamă pe nume, o îndeamnă binişor: de geaba. Impacient, îl dă câteva bice: gloaba începe să ţopăe din picioare pe loc şi nu vrea să pornească — o zi întreagă e în stare să ţopăe din picioare de-atâtea ori câte, daca ar merge, ar face o poştie întreagă — dar din loc nu se mişcă. Sacagiul, văzând încăpăţînarea bestiei, recurge la alt mijloc: începe, rîz$nd, să gâdile gloaba la urechi, doar de-o putea-o urni din loc. Atunci, gloaba bătrînă e apucată de toate furiile : începe să sforăe, să dea din picioare, să se rescacăre, să gâfâie, să tuşească şi să Iacă nişte salturi ridicule, ameninţând să sfărâme ulubele căruţiL Să te ferească Dumnezeu de gloaba bătrînă, când o apucă revolta dignităţil personale. El! Credeţi că numai la sacale sunt gloabe ? Aşi! Vreţi gloabe, adevărate gloabe, cele mal nărăvaşe? Câutaţi-le în literatură. Cum ăl scoate-o din diurnul bătut, cum î-el cerc, gădilindu-o cât de puţin, să meargă alt-fel de cât la pasu ’l cunoscut de gloabă bătrînă, începe să sforăe, să ţopăe, să se screamă, să se rescacăre, pentru a’şi afirma dignitatea personală. Pas de zi o vorbă de glumă asupra unui aşa de nobil animal! Animalul n’are să o înţeleagă şi are să-ţi facă o demonstraţie ridiculă. Se poate glumi ? Da şi nu. Se poate—cînd al aface cu oameni sănătoşi. Nu se poate—cu oameni bolnavi. Se poate—cu oameni veseli şi bine dispuşi. Nu se poate—cu oameni posaci şi mâhniţi. Se poate—cu oameni de spirit. Nu se poate—cu oameni proşti. Se poate- cu literaţi şi artişti. Nu se poate—cu gloabe literare şi artistice. Ion OFORMAŢII Sfîntul Sinod va fl irevocabil convocat pe mîine, Miercnrî. Se vorbeşte de nniî confraţi în mod cn totul neexact, despre o demisie condiţionată a Mitropolitului Primat. Iată adevărul în această privinţă. încă de astă-vară I. P. S. S. a spus tntnlor acelora ce aii avut ocazie de a-’l vedea, că doreşte ca dreptate să i-se facă, dar că tot-o-dată e ferm botărît a nu mai rămîne pe scaunul Ungro-Vlahiei. Motivul pe care mai ales îl dedea I. P. S. S. era că vroea să readucă pacea în Biserică şi că nu voia să se mai găsească în faţa membrilor Sinodului cari îl judecaseră. Potrivit acestei hotărîrî, Mitropolitul, îndată ce a auzit că noul minister e hotărît a sezisa Sinodul cu o cerere de revizuire şi a-î da dreptate, a trimis o demisie necondiţionată d-lui Lascar Catargiu. După cîte am aflat I. P. S. S. a însoţit această demisie cu o scrisoare către d. Catargiu spre a ruga pe şeful partidului conservator de a’î fl arbitru în aceste împrejurări şi de a uza de această demisie cum şi cînd va crede mai bine. MTcî un tîrg nu s’a făcut cu această demisie. Cînd ministerul Aurelian s’a constituit cu botă rîrea de a face dreptate, nici nu se ştia de această demisie şi azi cbiar, după cîte ştim, această demisie se află la d. Catargiu, care credem a şti că are intenţiunea să o înainteze, conform dorinţei Mitropolitului Primat, cînd sentinţa Sinodului va fl fost anulată. D. Lascar Catargiu a fost ■primit eri de M. S. Regele. Aseară, la orele 5, s'a ţinut un consiliu de miniştri la ministerul de interne. D. G. Softa, prefectul judeţului Suceava, şi-a dat demisiunea. Ministerul de interne a respins-o. D. deputat Vladoianu, întrebat ieri la Cameră asupra situaţiei, a răspuns unul redactor al nostru: — Eu cred că ar fi bine să ne dăm cu toţii demisiunile §i să mergem acasă. AA. LL. RR. Principele Ferdi nand şi Principesa Maria vor pe trece sărbătorile Crăciunului la Co burg. Amicul şi confratele nostru de la Timpul, d. G. Rădulescu, fusese chemat în judecata pentru calomnie de către fostul primar al Huşilor, d. Cişman, şi un antreprenor protejat al acestuia. Curtea cu juri din FalciQ îşi declinase competinţa hotărînd că d. Rădulescu urmează să fie citat inaintea curţel cu juri unde-şl are domiciliul. Azi, în urma recursului procurorului din Fălciu, Curtea de casaţie a casat hotârîrea curţel de juri din Fălciu. Demisiunea principelui Dini. Gliica Prin cercurile parlamentare se consideră incidentele petrecute eri la Senat, asupra demisiunei principelui Dini. Ghica, drept o înscenare dinpartea d-lui Dim. Sturdza. Impresiunea generală e că vorbirea d-lui Sturdza in sensul res-pingerei demisiunei principelui Ghica de la preşedinţia Senatului, n’a fost de cît numai o mască pentrn a-şî ascunde dorinţele ce le hrăneşte spre a redeveni preşedinte al consiliului. * ♦ * Demisiunea d-lui Ghica a fost respinsă în urma înscenărilor d-lui Sturdza. Se crede insă că principele Ghica îşi va reînoi azî demisiunea care, tot în urma înscenărilor d-lui Sturdza, va fi primită. Rezultatul va fi că d. Dim. Sturdza va fl ales preşedinte al Senatului. * * * Scopul d-lui Sturdza este ca la un moment dat să creeze guvernului greutăţi, aşa ca în caşul unei crize ministeriale, d-sa să fie însărcinat cu formarea unui nou minister. De cit credem a şti, că guvernul e hotărît a rupe cu d. Sturdza în cazul cînd acesta ar îndrăzni să-i creeze greutăţi, ba chiar să-’l facă imposibil de a mai reveni la putere. AFACERI TURCEŞTI EDIŢIA « r 3S? jfâgŞN'f'-'-' (Serviciul Agenţiei Romîne) Constantinopol, 2 Decembrie. Sultanul a informat pe baronul de Calice că a ordonat să i se presinte de către marele vizir, o propunere de amn’stie generală în fav6-rea armenilor. Sofia, 2 Decembrie. Generalul Paprikow, şt ful departamentului administrativ al ministerului de răsboiâ, a fost numit şef al statului major. Filipopoli, 2^Decembrie. Se anunţă din Constantinopol că ambasadele atl făcut un demers colectiv pentru rechemarea din Creta a lui Sac edin paşa, din Creta. REGELE SERBIEI LA VIENA Viena, 2 Decembrie. împăratul a primit la amiazl pe Regele Serbiei, în audienţa particulară. Regele Serbiei a făcut az) dimineaţa o visită contelui Goluchowscki. Contele Goluchowscki a primit după amiazl pe d-nu de Nelidew. Viena, 2 Decembrie. Regele Serbiei a aminat plecarea sa. Mîine va merge la Linz spre întîmpinarea Regelui Milan, care vine de la Paris şi se va întoarce cu dînsul la Viena. Regele Serbiei a făcut o visită ambasadei Rusiei. AGITAŢIA STUDENŢILOR RUŞI Colonia, 2 Decembrie. Se anunţă din Petersburg Gazetei de Colonia că agitaţia Studenţilor din Moscova câştigă pe aceea de la universitatea din Petersburg.— Eri aceşti din urină aîî ţinut un meeting în care au cerut nepedepsirea camarazilor lor din Moscova. Studenţii din Kiev sunt de asemenea foarte excitaţi. ECOURI *** Duminica trecută, d. Ioan Bogdan, simpaticul profesor de limbile slave la facultatea noastră de litere, s’a logodit cu d-şoara Marioara Colţescu, fiica d lui Ion Colţescu, mare comerciant. Felicitările noastre călduroase celor două familii pentru a-ceastă frumoasă alianţă şi urări pentru viitorul tinerel perechi *** Monitorul Oficial publică raportul d-lul Dr. Minovicl, medic legist al Capitalei, adresat ministrului justiţiei, asupra congresului de Antropologie criminală, ţinut în luna August, anul curent, la Genua, la care a luat parte ca delegai al Romîniel. *** Toţi domnii studenţi al şcoalel superioare de ştiinţe de stat sunt cu insistenţă rugaţi a veni, Joi seară 5 Decembre c., în număr cit se poate de mare, la cursul de drept comercial al d-lul doctor A. Stern, avînd a li se face şi cîte-va comunicări foarte importante. DIVERSE DIN CAPITALĂ Constantinopol, 2 Decembrie. In cercurile bine informate, se crede că d. de Nelidow, se va Întoarce Miercuri. Primind în audienţă pe d. Markow, agent al Bulgariei, Sultanul ’l-a exprimat mulţumirea ce ’l-a cauzat numirea sa, precum şi resultatul ul timelor alegeri in Bulgaria.—Sultanul a expri mat d-lul Markow satisfacţia sa îd privinţa a-titudinel corecte a Bulgariei faţă de Poartă şi l’a asigurat de buna-voinţa sa amicală către prinţ şi ţară. Atena, 2 Decembrie. Noul Mitropolit din Uskub a confiscat la vicarul Nicefor, mal multe documente privitoare la propaganda sîrbească. — Vicarul Nicefor a fost chemat îndată la Constantinopol. Viena, 2 Decembrie. D. de Nelidow a plecat astă seară la Con-stantinopel. Berlin, 2 Decembrie. Secretarul de Stat, baron de Marschall, e în pat de 3 zile. — Starea nu presintâ nici o primejdie, de oare-ce merge deja mal bine. ilamburg, 2 Decembrie. Portul Cuxhaven a fost declarat port-franc. Constantinopol, 2 Decembrie. Sinodul patriarcliatulul are de gind să numească pe Monseniorul Ambrosius, episcop din Grevena, şi să numească ca episcop de Uskub, pe archimandritul Apostolos, grec de naştere, dar care ’şl-a făcut studiile în Rusia şi vorbeşte sirbeşte. Sirbil declară că nu vor să primească numirea Monseniorului Apostolos. Atena, 2 Decembrie. Camera Deputaţilor. D-nu Delyannis depune un proiect de credit de 2,000,000 drnchme pentru stabilirea unul lagăr de manevre. Paris, 2 Decembrie. Camera Deputaţilor. Cu ocHsia discuţiei bugetului marinei, d-nu Pelletan relnoieşte criti-cile sale anuale. El citează 42 de accidente în-timplate in două luni. Paris, 2 Decembrie. Senat. D-nu Godin intreabă pe ministrul co louiilor în privinţa unor pretinse iuforinaţiunl* conţinute în cartea verde italiană şi cari zic că d-nu Lagarde, pe cînd era guvernator in Obok, a întreţinut, cu generalul Baralieri, re-laţiuul vătămătoare lui Menelik şi influenţii francese. Ministrul coloniilor protestează şi declară că d-nu Lagarde a fost însărcinat eu o misiune la Obok după cererea lui Menelik. (Aplause). O sinucidere. — Un tînăr, a cărui identitate nu s’a putut încă stabili, s'a sinucis astă noapte în grădina Sărindar, trăgindu-şl două focuri de revolver în regiunea inimel. Moartea a fost aproape instantanee. La sosirea autorităţilor, sinucisul a fost găsit trîntit pe o bancă din grădină, avînd o mică deschizătură în dreptul inimel, pe unde intrase gloanţele. Ambele focuri fiind trase de aproape, cămaşa şi haina erau arse pe aproape tot pieptul. Sinucisul pare a fi în virstă de 25 de anî. Din ordinul parchetului, cadavrul a fost transportat la morgă, unde se va face autopsia. Tren deraiat. — Din cauza unul macaz care era închis, trenul de marfă care face cur sele între Cernavoda-Saligny, a deraiat eri în gara Saligny. Două vagoane încărcate cu sare afl fost răsturnate. Din această cauză, circula ţiunea a fost întreruptă timp de cîte-va ore şi posta spre Medjidia şi Constanţa nu s’a pu tut expedia. Accidente de persoane nu au fost. Incendiu.—Din negligenţa unor lucrători, eri seară pe la orele 8 s’aO aprins lemnele de construcţiune destinate pentru noua clădire a primăriei din Fălticeni. Cu ajutorul oamenilor diu serviciul primă riel şi a pompierilor sosiţi la vreme, focul s’a localizat şi localul primăriei care la un mo-ment dat era ameninţat a putut fi scăpat. ANaain prins.—O telegramă din Dorohol Rnunţă că eri a fost prins pe linia cea nouă IaşI-DorohoI, asasinul lui George O. Olaiu, crimă sâvîrşitâ acum trei săpfămînl şi relatată de noi la timp. Criminalul, confruntat cu victima, a făcut mărturisiri complecte. DIN STREINATATE 0 sinucidere dramaticii.— O sinuci dere a emoţionat zilele trecute întreaga popu laţiune a unul mic orăşel din Belgia, Brenoux lez-Liige. Un tînăr în virstă de 24 ani, care perduse pe mamă-sa, de cât-va timp şi-a zburat creeril pe mormîntul acesteia. Moartea i-a fost in stantanee. Nenorocitul în acea zi chiar îşi regulase a verea prin dispoziţiunl testamentare, ceea-ce dovedeşte că această rezoluţiune era luată de mal mult timp. Ce» mai lunga calc Ceraţii în lin'0 dreaptă a fost stabilita între Buenos-Ayres Valparaiso. Această linie de la Buenos-Ayres la Mendoza în Condilera, este de 340 kilome-tri, fără să aibă cea mal mică curbă şi fără nici un pod. Pe toată această linie fiind mare lip să de arbori, şinele ah fost instalate pe tra verse metalice. 1 n deza*trai pe mare. — Vaporul «Sa lier», plecat la 1 Septembrie din Krema spre Buenos-Ayres, s’a lovit, zilele trecute de o stin că în apropiere do Capul Fiuister şi a făcut naufragiu. El nu se oprise la nici un port englezesc dar se oprise puţină vreme la Corogne unde Agenţia centrală a vapoarelor a înregistrat «a Îmbarcaţi 214 emigraţi spanioli. Toate cercetările făcute, nu ad dat nici un rezultat fşi se crede cu siguranţa că vaporul german s’a perdut cu totul In timpul groaznicii furtuni din timpul din urmă. ZIARELE DE AZI Evenimentul istoric al aplanârel demne şi patriotice a marel chestiuni mi-ropolitane de către d. Lascar Catargiu, ace obiectul preocupărel tuturor ziare-or. întreaga presă apreciază inipor-anţa desnodămintulul ce mulţumită concursului partidului conservator, s’a pu-ut da celei mal grave cestiunl din câte aii frămintat ţara în semiveacul din urmă. Evident că ziarul fie-cărul partid sau grup ia tonul sentimentelor de cari e animat faţă de situaţiunea politică generală, dar nota dominantă este meritul cel mare al partidului conservator că a trebuit să se ţină seamă de cu-vintul şi soluţiunea lui chiar fiind afară din parlament. ------Ast-fel Dreptatea, după ce a- nunţă că : «orf-ce convorbiri între guvern şi d. Fleva asupra cliestiunei mitropolitane sunt rupte>. relevează ştirea că: o guvernul s’a adresat partidului conservator rugându-1 pe acesta să-l întindă o mână de ajutor». şi o apreciază ast-fel: Trebuo să mărturisim că ne vine greii a crede în realitatea unei asemenea enormităţi politice. Dacă guvernul partidului liberal nu poate găsi o soluţiune gravei cestiunl ce frăraîntă ţara; dacă el refuză să accepte soluţiunea demnă şi sinceră ce adevăraţii liberali i-aO prezintat cu atitn desinteresare,—el este dator să se retragă şi să declare Suveranului că nu poate duce Ia nici un sfîrşit mandatul pe care a crezut un moment că-1 poate împlini. Aceasta o credem noi asupra procedeului ce se atribue guvernului. Acum, in ce priveşte fondul chestiunel, iată ce trebue să adăogăm : D. Fleva a prezintat guvernului soluţiunea pe care d-sa o credea demnă pentru prestigiul Bisericel pe care, in mod imperios, o impunea însuşi capul Bisericel, lovit în mod aşa de nelegiuit. Dacă alţii pot face mai mult,—aceasta îi priveşte. * * * --------- Adevărul se mulţumeşte să constate că: Guvernul, în înţelegere cu D, ,L. Catargiu, a botărît modul în care să se rezolve chestia Ghenadie. Guvernul a lăsat cu totul de o-parte pe d. Fleva, care, împins de partizanii săi, pretindea prea mult şi vroia cu orl-ce preţ ca chestia Ghenadie să se rezolve după condiţiile impuse pe d-sa. * * * articol: Timpul publică următorul prim Evenimentul care domină politica noastră In acest moment este demersul făcut de partidul naţional-liberal prin primul ministru către şeful partidului conservator, bătrînul în zile, dar tînărul la inimă Lascar Catargiu. Neapărat nu ştim încă astă-zl cari au fost ezultaieie acestu I demers politic. Nădăjduim, suntem siguri, că ele vor fi spre satisfacţia iutulor, spre binele Bisericel, spre mărirea patriei şi spre strălucirea Coroanei. Orl-cari ar fi însă rezultatele practice ale acestui adevărat eveniment politic, însemnătatea lui este mal mare chiar de cît rezultatele ce va produce. Oamenii înguştl la minte şi uscaţi la inimă vor vedea poate în cele ce s’aO petrecut umilire din partea liberalilor, naivitate din partea conservatorilor. Ţara, in imensa el majoritate, va vedea cu tetul alt-ceva: Ea va vedea o dovadă viue de maturitate politică, o pildă de înalt patriotism menită să înalţe şi să mărească viaţa noastră politică. Era din partea partidului liberal o operă de înţelepciune că, atunci cînd a văzut greşala comisă şi s’a hotărît cu lealitate să o repare in totul—bine înţeles intr’atit în cît se pot repara asemenea greşeli—să recurgă la partidul istoric care văzuse răul din primul ceas şi care atîlea luni de-a rîndul spusese in gura mare că voieşte dreptate, iar nu pescuire in ape tulburate. Era firesc ca d. P. S. Aurelian, a căruia carieră de şef de partid datează abia de cîte-va zile, să ceară sprijinul şi sfatul bărbatului încercat, celui din urmă reprezentant al acelei generaţii care in mal multe rindurî u ştiut să se unească într’un singur gind de cite ori ţara era într’o ast-fel de împrejurare în cît avea nevoie de toţi fii săi. A face un ast-fel de demers pe lingă un ast-fel de bărbat, nu este, nu poate fi o umilire Iar partidul conservator, ale cărui tradiţii sunt un lung şir de servicii desinteresate aduse patriei şi Coroanei, nu i-ar fi fost cu putinţă, fără a-şl desminţi frumosul său trecut să tragă din aceste împrejurări un alt folos de cit acela de a-şl îndeplini datoria întreagă şi fără de rezerve. H£Cit despre şeful nostru, omul care la 1858 a renunţat la candidatura ce ’i se oferea pentru a se putea face l'nirea, omul care la Aprilie 1866 a scăpat Unirea, omul care la 1871 a reclădit dinastia, omul acesta este ast-fel plămădit. în cit nici prin gind nu ’l-ar trece, nu să refuze slujba sa ţărel, dar nici măcar să tragă din demersul leal al unul protivnic politic o satisfacţie de deşertăciune. Deşerţi şi încăpăţînaţi sunt numai cel mici. Cit despre ţara întreagă, ale cărei interese trebue să fie pe de asupra partidelor politice, vaza el in afară cam ştearsă în vremurile din urmă, va străluci cu o nouă putere. Exemplul măreţ pe care l’a dat bătrina Anglie acum cîte-va luni, cînd şeful liberalilor a adus guvernului conservator sprijinul uutorităţel şi a elocinţeî sale, ca să scape Imperiul britanic dintr’o mare greutate, se repeta aci la noi, la hotarul Orientului, după cîţl-va ani numai de viaţă constituţională. La noi pilda este şi inal frumoasă. In bătrînă Anglie şeful liberalilor nu şl-a putut indeplini o inultă datorie de conştiinţă, nu a putut să jertfească pe altarul curat al, ragostel de patrie fără a se jertfi şi pe dînsu 1 www.dacoromanica.ro Atragem atenţiunea publicului asupra ru-bricel din pag. 4-a Mici anunţuri, care sunt menite a înlesni transacţiunile individuale ţi comerciale. Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste anunţuri, este un indemn pen-ini toata lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane intr’o afacere ca : lncliirleren uneî case, arcn«1arca unei nioijti, vlnzarea unei tr&Mnrî, ete. Tot pentru o mal eftina plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rîndurl. PREŢUIi: plna la 10 publicaţii 30 liaiu linia pentru ite eare dată, şi de la 10 In niih 20 bani linia. in ceasul chiar in care dedea un mare exemplu. In Rominia, unde, dacă te uiţi la aparenţe, luptele politice par un murdar pugilat, şeful nostru a arătat că poate sluji interesele superioare ale ţărel nu numai fără a se jertfi pe dinsul, dar încă cu o creştere neţărmurită a autorităţel in ţara întreagă şi a dragostei in Întregul partid. Trăiască Lascar Catargiu. * * * --------L’Independance Roumaine, apreciind concursul dat de conservatori guvernului pentru a rezolva chestiunea mitropolitană, zice: D-l Lascar Catargiu a avu t vederi largi şi măreţe punîndu-se iu această împrejurare mal presus de interesele de partid. Această unire are în adevăr ceva întău-tor In ţinta el patriotică şi In gândurile de renunţare şi împăciuire cari afi dictal-o. * * * ----- Constituţionalul relevează că dd. Sturdza şi Stătescu sunt foarte nemulţumiţi de înţelegerea dintre guvern şi conservatori, iar d. Fie va înjură pe d. Catargifi pe toate drumurile. In ce priveşte pe cel d’întîiâ, Constituţionalul scrie : Ce ? li-va permis ca, atunci cînd toată lumea, Suveran, ţară, Parlament şi guvern voesc ceva, această unanimă voinţă să fie zădărnicită de doul obstinaţi, cari vreau ca el să dictize tutulor? Dar ce fel de Stat este acela, unde toată viaţa politică boleşte, afacerile sunt suspendate, Parlamentul nu lucrează nimic 17 zile, din pricina ambiţiunel a doul oameni, cari vreafi să aibă dreptate în contra tutulor şi, prin intrigele lor, ţin o ţară întreagă pe loc ? Cum vor judeca Statele cu cari trăim în relaţiunl voloarea noastră ? Cit pentru d. Fleva, d-sa «ar trebui să fie mal moderat»: D. Aurelian care era un bun prieten al d-lul Fleva a refuzat de a primi condiţiu-nile d-sale şi a alergat la d. Lascar Catargiu, eare n’a voit să profite de ocazie şi să facă o armă din demisia Mitropolitului, cum a voit să facă d. Fleva. * * * Liberalul, mult trîmbiţatul organ al d-lul Stătescu şi al puţinilor săi amici, a apărut în fine azi. Primul săfi articol asupra situaţiunel, transpiră multă amărăciune faţă de partidul conservator pe care-1 acuză că «a exploatat politiceşte o chestiune care nu era nici măcar o chestie religioasă». După ce atacă pe d. Fleva pe care-1 numeşte turbulentul tribun, după ce înjură pe Mitropolitul Ghenadie, pe care'l tratează de monach răzvrătitor, — Liberalul continuă ast-fel: Se zice, Intr’adevăr că, conservatorii făcuţi mal atenţi asupra urmărilor ce campania lor putea să aibă, au renunţat pentru moment de a mal agita spiritele. Nu ştim încă, ce hotărîre va fi luat şi gruparea d-lul Fleva;—aceasta însă importă puţin. Intr’adevăr curmînd conservatorii legăturile dintre Ghenadie şi Fleva—legături cari numai printr’inşil puteau deveni îngrijitoare, campania d-lul Fleva va răminea fără nici un sens. Afacerea Ghenadie nu a fost o ceşti un o religioasă; afacerea Ghenadie nu a fost de cît un incident petrecut îu personalul Bisericesc, şi atita tot. Şi nu numai din acest punct de privire a fost ceva artificial şi meşteşugit In evenimentele din ultimele zile... Când se va potoli cu desâvlrşire acest incident regretabil pentru mersul normal al tutulor lucrurilor, să nădăjduim că zilele turburate prin cari trecurăm nu vor fi fost în totul pierdute: cel puţin câte-va învăţăminte mal temeinice vor rămâne în urma lor. Fie-ne permis ca din aceste Învăţăminte să învederăm pentru moment unul singur. In politică, ca în orl-ce altă manifestaţi-une omenească, ceea-ce este artificial şi basat numai pe o meşteşugită dar amăgitoare arătare a lucrurilor, nu poate dura mult timp. Noi suntem convinşi, că mal tot ceea ce a fost ast-fel alcătuit prin meşteşugire de acel cari s’aii folosit de o emoţiune trecătoare şi oare-cum naivă, nu va putea dura cum nu durează mult nimic artificial. Ceea ce prin agitare se ridică şi prin agitare creşte nemăsurat în volum, ca spuma se ridică; vremea apasă greu asupra celor mal tainice lucruri, necum asupra celor fără de consistenţăpuţin timp trebuie ca spuma să se topească lăsînd numai lichidul, ceva mal turbure, dar redus la adevăratul săfi volum. ŞTIRI RIN ZIARE Din Liberalul: Ieri la 4 ore a avut loc acasă la d. Eu-geniu Stătescu o lungă consfătuire tntre dd. Diinitiie Sturdza, Aureiian, Lascar, Şendrea şi d-sa. ULTIME INFORMATIUNI M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Raliel o scrisoare prin care-I notifica ca A. S. R. Principesa Isabela, Ducesa de Genua, soţia vărului şi cumnatului san A. S. R. Principele Toma de Savoia, Duce de Genua, a dat naştere unei principese. Exc. Sa D. Marchis Beccaria In-cisa, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Italiei, a avut onoare a remite M. S Regelui scrisoarea de notificare. Camera de punere subt acuzaţie, luînd în cercetare apelul în contra ordonanţei judecătorului de instrucţie Vasiliu în cliestiu-uea Mitropolitului Primat, a casat ordonanţa .si a trimes pe calomniatorii «le la Voinţa Naţională înaintea Curţii cu juraţi. Toţi ajutorii de grefa din ţara vor adresa o petiţiune ministrului de justiţie şi Corpurilor Legiuitoare, prin care cer sporirea salariilor şi gradaţia ca la profesori. Gazeta Bucovinei ne aduce ştirea că la nouile alegeri comunale din Cernăuţi, toţi candidaţii partidului naţional romîn prezentaţi la colegiul al treilea afi reuşit. A-seară a fost o întrunire intimă la d. Eugen Stătescu. La întrunire au luat parte d-nii Stelian, Djuvara §i alţi vr’o 10 deputaţi. S’a discutat asupra situaţiei şi s'a hotărît ca grupul să răminâ deocamdată în espectativâ faţă de guvern. In cazul însă cînd guvernul ar apela la concurs ul d-l ui N. Fleva, grupul să ia o atitudine ostilă faţă de d. Aurelian. D. O. Verncscu a întrunit a-seară pe mai mulţi amici ai săi, printre cari liontie & Se aduce la cunoştinţa generală că la 12 Ianuarie 1897 ora 2 p. m. se va ţine licitaţie publică in camera Epitropiel Spitalului de' copil «Caritatea» din Iaşi, strada 40 Sfinţi No. 2, pentru darea in antrepriză a construirel unul dublu pavilion de izolare şi a transformărel E-dificiulul de la poartă pentru primirea bolnavilor, pe locul spitalului din strada 40 Sfinţi No. 2. Valoarea acestor lucrări după devise se urcă la suma de 62942 lei, aproximativ. Licitaţia Se va ţine prin oferte sigilate, care pentru a /} luate in consideraţie, vor trebui să fie făcute de persoane capabile de a concura : ingineri, arcbitecţl cu diplome sau persoane ce vor fi executat lucrări publige similare in condiţiunl satisfăcătoare, şi să fie însoţite de o garanţie provisorie de 5 la sută la sumele devizelor in numerar, saii efecte publice garantate de Stat. Certificatele de capacitate se vor presenta cel puţin cu 10 zile Înainte de termenul de licitaţie. Supra-oferte nu se vor primi. Planurile, devizurile, caetul de sarcini şi condiţiunile de licitaţie, se pot consulta de cel interesaţi, adresindu-se la cancelaria Epitropiel in zilele de Miercuri şi Sîmbătă seara, sau in toate zilele de lucru de la 8—12 ore ziua la biuroul d-lul arcbiteclit supraveghietor I. Rai-niche strada Carol No. 43. Concurenţii vor avea în vedere şi dispoziţiu-nile art. 68 pînă la 79 din legea asupra comp-tabilităţel generale ale Statului. Epitrop D. Russ Secretar V. Glerabie No. 56 1896 Noembrie 20 ULTIMA ORA înainte «le a-şi anunţa interpelarea în cestiunea mitropolitana, «1. X. Fleva a avut o scurta convorbire cu «1. P. S. Aurelian. Interpelările «1-lor N. Fleva, Politimos si Mcorţescu vor ti puse Vineri la ordinea zilei. ?! ELIMINAREA CĂR8UNIL0R STREINI!? SISTEM SPECIAL DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURĂ Economie de 30—70 °/o „întrebuinţarea pâcurel combinată cu aeru comprimat" Planuri şi instalaţinnl pentru cazane eu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a. Sistem funcţiontnd în fabrica de obiecte de metal JACQUES I. CATZ A C-ie. JA« OI EN I. CATZ Inginer-industrial 11 bis, Str. Regală.—Bucureşti. ENGLISH-HOTEL Proprietatea d-luT GRIGORE HELIADE Situat in faţa Teatrului Naţional Pentru Domnii deputaţi şi Senatori se pun la disposiţiune Camere cu un pat cu 5 lei pe zi, la Etagiul I-ifi safi 2-lea, cu încălziţii, ilumi-natu, Ceaifi safi Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu creton sistemul cel mal noii, introdus la Londra. Paturi cu somiere elastice de oţel, Lavoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avind şicul englezesc, Leu-geria toată de olandă de Scoţia. Interiorul Hotelului este astă-zl acoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra. Pot beneficia de această reducere şi cel l’alţl d-nil Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile. Se mal pune in vederea d-lor Pasageri că la ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunile se găsesc camere încălzite. De asemenea în acest hotel se găsesc apartamente pentru familie, dintre care un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoane ne marmoră, precum şi odăi începind de la 3 lei in sus pe zi. Se pot închiria, alît camere, cit şi apartamente cu luna, cu alte condiţiunl. Cu stimă Direct lunea DE ARENDAT de la 23 Aprilie 1898, moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. Sf. Voivozi 8 safi str. Pitar Moşu 2. www.dacoromanica.ro EPOCA MICI ANUNŢURI Pină U 10 publicaţii 80 bani linia pentru fie-care dată, (1 de la 10 In sus 30 bani linia. Spectacole Teatrul Xuţioual Marţi 3 Decombrle se va reprenta RUY-BLAH dramă în 5 acte de Victor llugo,___________________ Optra ronttna Mercurl 4 Decembrie se va representa DRAGONII (Ies dragons de vili ars) operă comică în 3 acte de Lackroy yi Cormon. Musica de Aline Maillart. Traducţie de d. Maurioiu Cohen. ^ Teatru Hti^o. Luni 2 Decembrie (1896, primul debut al Celebrului Sextet -Julians*. Debutul celei mal renumite cîntăreaţă engleză Mise Bublnl; Debutul Brothers & Franools acrobaţi ţl EquillbriţtT.__________________________ Circul tr’. Sldoll. ta ţie. Luni 2 Decembrie mare represen- \ircul ternar Sidoli. In ouriud va sosi in capitală. tuia L«iblich.Jlgnlizo. ulm Bragadiru. In fle-care seară concert de orohes-. tră sub conducerea d-lul Peters. Vinerea concert High Life Orohestra Rubinţteln şi-a început Cafm l\a\ionata, concertele. Închirieri şi arendări De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Galvacioc, Vlaşoa) întindere aproximativă 3300 pogoane, avîud ţas e sute pogoane griti arate ou sămînţâ calitate caa mal bună murată. A se adresa. 20, Strada Lumini, Bucureşti. Du arondat cu începere chiar de acum moşia «Ianea* din judeţul Brăila, in întindere de zece mii pogoane toate arabile, avlnd două mii pogoane grîil arate cu sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Rachtiv an, avocat, strada Fîntînel 28. Bucureşti._________________ Camere mobilate Hmielul PleteI Bibemcu» Vodă, lingă Cameră Tribu-nalo. Cereri şi oferte de servicii! Un tînăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi un post fie în capitală sad provincie, A se adresa la red. ziarului -Epoca* sub iniţialele M, M. Vînz&ri şi cumpărări \e vfnzare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-igaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. Pal rn cal de lux, de viuzare; Strada Mlnervel 14. De vlnzarc lemne din pădnrea Paşcani. Stinjenul, după calitate, 65 şi 60 franci. Aw adresa : Str. Batlştel 16 O caretă nouă (Cupeti) este de vînzarc cu preţ de 2000 lei. Are adresa la adm. «Epoca». De T .uzare un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, col î cu strada Artei proprietatea d-nel Maria Al. C. Ni-cule «cu. A se adresa la d. Mlhall A. Rachtivanu, advocat, strada Frumoasă No. 28 Looo. Informaţinni utile Un pianist routinat oferă serviciile sale la soirele dansante şi baluri pentru un honor&rlu modest. S. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. __ Unt proaspăt (De prima calitate) 8e găseşte la lăptă-rla elveţiană a farmacistului I. Munteanu şl Dr. E. Popu, cu 5 lei kilogramul dus la d omiclliu. Ori-oe cerere se va face prin cartă poştală la aoia I. Munteanu calea Vio-toriel No. 78. O doamnă onorabilă dă lecţianl de plano. A se adresa la administraţia -Epoca*. Stridii d£ nmre se găsesc de vînzare la D-nul Belpuech, Biserica Ieni, No. 8, Buouresel, şi se face cunoscut amatorilor că prlziesoe zilnlo Stridii de Ostenda şl Arcachon. Asemenea şl melci (Mode de Boorgogne) ; că poate să rîndă cu preţuri foarte eftine, imposibil de orice altă concurenţă. Preţuri curente : Duzina Stridii de Ostenda calitatea I fr. 2.76. Aroachon de mare calitatea I fr. 2. 60 Arcachon de mare calitatea II 1.75. Aroachon de mare calitatea III 1.60. MielcI duzina 1.26. Morun, Bakala Terre Nenve 1.60 Se cnutft 60 vaci de lapte, rusa moldovenească sad bivoliţe. A se adresa în strada Dlonise No. 40 dircoţlunea lăptâriel Arcada. Renumita ('ărtnrăreasâ Mari ţa Alecţoln, ro- mîncă, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şi viitorul, s’a mutat în strada Scărlătcscu 44. Ghiceşte şi la domiciliul amatorilor cari ar înştiinţa-o printr’o carte poştală. Franţalse diplomee deşire levons particulldres. Ad. bu-reau du Journal. ________________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Mlhall A. Rachtivanu Advocat 28 8trada Frumoasă D. A. G. Fioresou, ţllor No. 40. avooat, s'a mutat în Oalea Doroban- Doctori D-rut Atbcmcu. Calea Vdc/IreNti Ş3S. boule in-erne şf de copil. Schimburi de adrese Bibliografii A eşit de sub tipar în Jtdltura Librăriei Boceo A Comp. * Novele* de -Ion Slavici*, Preţu 4 lei. Meditaţii Secţiunea de franceză, engleză, germană şi plano. Adre-a : H. A. administraţia -Epoca*. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCUilESCI No. 5 Strada Lipscani îîo. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-e schimb de mouezl. Cursul pe ziua de 2 Decembrie, 1896 Cump. Vind 4°/o Kentă Amortisanilâ. . . 88 rî 88 a/. 5«/o » Amortisabilă. . . 95 V 96 'li 6 o/o 5»/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 97 V» 'ii 102 97 •li 5°/o » » » 1890 96 'ii 96 ‘li 5«/o Scrisuri Funciar Rurale . 94 ■/, 94 3h 5»/o » » Urbane . 91 'li 91 */. 5«/c » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 86 ‘/a 87 1840 1860 — » » Agricolă . 223 — 226 — » Dacia Rominia asig. 451 — 455 — » S-tea Naţionala asig. 485 — 490 — S-tatea de CoastrucţiunI . 200 — 212 — Florini valoare Austriacă. 2 u 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinel» dublu-oUindrice, din fabrica Albert A Cj», Frankcnthal ai cu caractere din ţonderia de litere Flinsei din Frank-furi AIM- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* LOUIS JACC0LLI0T 130) bine privirel Ngotaksilor cari de la plecai rea lui Wiligo şi a lui Koanook, erau şi mal vigilenţi In paza lor, de teamă ca să nu le fure pe Gilping. El nu mal lăsau chiar să se transmită scrisorile pe cari bietul englez le expedia amicilor săi şi a lost o adevărată minune dacă a putut, fără să fie văzut, ca să încredinţeze pe aceasta ttnărulul Nirbas care venise să viziteze pe un prieten al său din marele trib Ngotaks’ Olivier desfăcu micul sul de htrtie şi ceti aceste clte-va rîndurl scrise în grabă cu creionul : «De la Gilping-Hall-Woangow-square-ţara Ngotaksilor». Scump! prieteni, MÂNCĂTORI! DE FOC PARTEA ŞEAPTEA IDEI A LUI ]0HN GILPING CAPITOLUL I 0 scrisoare a Ini Iolm Gilping. — îngrăşat la Ngotaksi.—Aventuri şi gastronomie.— Răpirea. Noaptea care urmă după serbare fu a-bundentă în evenimente. Pe la orele două din noapte un mesager Nirbas trimes pe, sub ascuns de către Gilping amicilor sălt sosi la Franc-Station şi ceru să fie imediat introdus la Olivier. înştiinţat de către unul din servitorii să-tînărul conte îl primi îndată. Cînd fu în faţa lui, Nirbasul scoase din buchetul de pene care ÎI orna capul, un mic sul de bir-fie pe care îl prezintă contelui. II ascunsese în acel loc pentru a ’l sustrage ma- ■ Cea maî buna APS MINFRALÂ PURBATIVA 88,8 a88a 118 la; BREAZU-Iaşi premiala eu Medalia de aur la Expoziţiunea cooperatorilor din Bucureşti 1894 si recomandată de D-niî medici. Efect prompt şi sigur, S>ow;t mica. Gust plăcut CEREŢI DAR NUMAI Apa minerala de BEEÂZU eare se găseşte la toţi vînzătoriî de Ape minerale din ţară. Pentru numele lui D-zeO, ajutaţi-mă!... Veniţi să mă scăpaţi, trebuie să fiii torturat ; decisiune luată cu unanimitate de consiliul superior. De şi şef spiritual al tribului, nu am putut să mă folosesc de dreptul de veto. In zadar m’am silit să ’I fac să înţeleagă că această cinste jigneşte modestia mea, că nici odată n’a.m avut dragoste pentru artele decorative, nimic nu a reuşit; se vede că aşa este tradiţiunea. Un şef spiritual trebuie să poarte pe obraz şi pe corp, tatuată, toată istoria tribului. M’aş fi supus poate, din respect pentru vechiul lor obi-ceiu, dar mă gîndese că un viitor membru al camerei lorzilor, n’are dreptul de a se schimba într’un obiect de curiositate. Gră-biţi-vă, mîine va fi prea tlrzifi. Iolin Gilping. Ca de obiceiu, la semnătură urmau toate titlurile sale la cari adăogase pentru circumstanţă pe acela de şef spiritual al Ngo-taskilor. Iu vederea gravităţii acestei circumstanţe, Iii Olivier se decise de a amina pentru a doua zi întrevederea ce trebuia să aibă cu oaspetele săli; şi bănuind că la această oră matimală el se odihneşte liniştit, hotărî să nu ! anunţe acest lucru pentru a nu-I turbura somnul, de cât In momentul când va trebui să plece. După avisul Canadianului, el trebuia să procedeze In mod diplomatic cu Ngotaksi, să meargă liniştit, fără să facă să se verse sânge, şi mal cu seamă să nu ia cu dînşil nici un Nagarnook, nici chiar pe Wiligo, pentru a nu da un pretext de rezbel între cele două triburi. Iu cazul extrem în care va trebui să facă uz de putere, cel două-zecl de oameni de la mină, înarmaţi cu carabine cu repetiţie, vor fi de ajuns pentru a potoli ardoarea de luptă a Ngotaksilor. După un ceas, totul era gata de plecare. Trebuia aproape şease ore de drum pentru a ajunge la marele sat al tribului, dar Olivier şi Dick, însoţiţi de Laurent, de Kirbi şi de mesagerul Nirbas, care putea fi necesar, călări pe poney iuţi, afi plecat înaintea micei Jtrupe şi sperai! să sosească înainte de răsăritul soarelui. Prezenţa lor numai, ar fi destulă, pentru a împiedica începerea operaţiunilor şi în cazul când tentativa de reconciliaţiune n’ar reuşi, es-cuada lui Collins va sosi la timp pentru a reclama o reveudicare prin arme. înainte de a pleca, Olivier se duse la căpitan; dar găsindu-1 dormind dus, se mulţumi să-I lase cîte-va rîndurl de explica-ţiune. După cîte-va minute, cel patru oameni culcaţi pe gâturile căişorilor iuţi zburaţi ca vîntul în spre ţara Ngotaksilor. Iu acest timp, nu e fără interes să ne întoarcem puţin şi să vedem în urma căror evenimente, bravul predicant fusese ridicat la gradul de şef spiritual al Ngotaksilor. Se ştie că atunci cîud Olivier şi Dick se dusese de a da ajutor cultivatorului Kirby asediat în proprietatea sa de către Nirbasi, Wiligo şi bravul Gilping rămăseseră în urmă pentru a conduce pînă la reşedinţă vagonul Încărcat cu muniţiuuî, arme, aprovi-zionamente, şi lăzile conţiuînd toată eolec-ţiunea zoologică a lui Gilping şi Olivier. In acest timp toate tufişurile eraţi în fierbere : DundarupI, Nirbasi, Ngotaksi şi Na-garnooki, eraţi pe picior de război şi Wiligo era foarte îngrijat; dar pentru ca să nu sperie pe Gilping, mergea liniştit, cu a-parenţa omului fără nici o grijă de a întil-ni vre-uu pericol în calea sa. Cît despre Gilping, toate aceste afaceri între Nirbasi, Ngotaki şi Nagarnooki, îl lâj saQ cu totul indiferent. — Etl nu sunt din ţara asta. îşi zicea el cu raţionamentul cel mal sănătos; întru ce certurile acestor oameni mă privesc pe mine ? c Dormea deci, cum se zice, fo rte liniştit. In acest timp, pădurea strălucea sub razele puternice ale soarelui, plină de parfumul îmbătător al bogatei vegetaţiunl ; păsările ciripeaa vesele în tufişuri şi Gilping cu multă dragoste s’ar fi lăsat să fie transportat de farmecul acestei naturi plină de poezie, dacă răcoarea dimineţeî nu iar fi deschis o poftă de mîncare, căreia de obi-ceifl, el nu putea să reziste. Nici n’a ezitat mult timp englezul pentru ca după un sfert de ceas să nu propue lui Wiligo să facă o gustare. Vulturul Negru, care era vesel, se învoi pe dată. Vagonul se opri la umbra unul platan magnific, şi şeful Nagarnook care petrecuse două nopţi fără să închidă ochii, se înfăşură in manta eu intenţiunea de a se odilmi clt-va timp. (Va urma.) „EP0CA“ ziar^cotidian CUPON 1 Decembrie 1800 Orî-elnfr va tăi» acest enpon din «EPOCA* ţi *1 va trimite, sau II va prezenta la librăriile aratute mai jos, are drept la unul din premiile CU PREŢURI RE-IM Ni; din listele respective. Cuponul acesta e valabil pfn& la 4 Decembrie ora 7 seara. Cititorii dlu provincie pet trimite costul In mărci poştale adăofflnd porto. Premiile „EP0CEI‘ i.— La Librăria C1KOL MtfLLEB Calea Victoriei No. 63. In loo de Numai Hetindc-Uddulemcu /., Amintiri asupra istoriei regenerăreî Homîne, saă Evenimentele de la 1848. Un voiam mare de peste 800 pagini .... ilicit fer Eugene Unde duce socialismul. Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza cu o prefaţă 4e N. Fillpesou....................... PIU pe meu IV., Albii şi Roşii -ISegulcHcn Petru, Polemice - — Pslchologla stilului -Via butd Alem., Un an de luptă — Iubire ,poesi!.................. — Din gos>na vieţel (ediţia Graeve) XmttiflrcHcu Duiliu Lume Nouă şi Lume Vechii.......................... HtfjdâA B. P., Ioan Vodă cel cumplit, volum ilustrat introdus în şcoli. Copee Frmnpoim. Poveste tristă, roman tradus de B. Btănoescu -Michdllcmett St. €., Incordri crltloe asupra învăUtmîntulul nostru primar, ed. II JLiremcu /. ioan, îngerii lui Rafael fantezie originală în versuri în 3 acte . Lohmeyer Hi., Un nod mijloc pentru a preda copiilor limbo germană Hornan I. IV., Poezii (ediţie pepulară) -Hadu D. Roeetfl, Epigrame . Ibmen U., Copilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Maioresou -AJ. Dragotnlrtmcu, Critica ştiinţiilcă ţi Emlnescu........................ Butculeacu Marin, Religie şiţtiinţă -Bachelln dr Julem Brun. Sept Oontes ro urna In a.................... IVIcutemcu mi Hernely Reputaţii noştri *............................. La Librăria C. «FETEA (8f. Gheorghe) Vatra, anul I ----- - 24.00 — anul II..........................20.00 Caragiale, Note ţi Schiţe- - - - 2.00 Theodoremcu £. Dem., Cronica din Nărnberg - - - - - - - 1.50 Plamarion, Uranla......................1.00 Augier, Aventuriera....................2.00 La Librăria L. ALCAL.4Y (Calea Victoriei, hotel Boulevard) Speranţa Th., Popa cel de treabă nuvele. — Mama Booră, teatru -Dr. iWwirrŢEnglez), Calauza mamelor tinere Dr. Fortuna, Remedii praotioe pentru vindecarea hoalelor copiilor Teleor D., Durere, diferite nuvele -Zanfirol, Manualul lucrului de mină pentru familii ------ Warthti H., Corespondenţa Comercială pentru usul comeroian. oomptabil, eto. Zanfirol Metoda Croitului -Bejan Gr., Harta Rominiel ţi a ţărilor vecine, format mare ţi în culori . 0.50 0.60 1.60 2.00 2.60 8.00 3.60 8.00 8.00 1.60 2.00 2.00 2.00 1.90 2.00 IDO 1.60 0.76 4.00 3. 9.69 0.1* 0.10 0.7* 1.00 1.60 1.80 1.50 1.00 1.60 1.10 1.20 1.00 1.00 0.75 1.00 0.60 1.00 0 A 1.00 1.69 12.00 10.00 1.00 0.75 0.60 1.00 2.00 8.00 2.00 0.50 1.50 2.00 4.00 2.00 1.25 1.00 1.00 0.50 9.30 0.60 1.00 2.00 1.00 1.00 La Typografia EPOCA so află (le vîu-zare hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logr. în pachetede cîte 10 ki-lograme. TIPCRÂFIA „EPOCA” execută tot felul 1 de lucrări atingătoare de această artă. MAGAZINUL IIESjSOS64 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile «ftIRlUM* eu patent regnlaior noul model 1806. «Sirius» sunt de o eonstrucţiune solidă şi elegantă, cele mal higtemce uînd o căldură plăcută şi temporală după dorinţa, care se obţine prin ^patent-regulator., care le deosebeşte de cele l’alte produse similare. încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră. Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina inean-31 xjj descentă de gaz aerian şi de spirt. Mare asortiment de | lămpi de petrol. Depozit general : IA. RECHENBERG] Bucurescl. Str. Doamuel 21 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocei, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate Iu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0-I CA“ so află în Stradn Cle- j mentei No. 3. L rt o xj » s e: OTTO HARNISGH NOU DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică I ^ la distanţă pentru becuri cu gaz ae-| rian. Instalaţiunea se poate vedea fun-cţionlnd în biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata în rate trimestreaie. 1 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un bec complect montat cn lumină I Incandescentă pentru gaz aerian Lei | 7.50. Mal posedăm un sistem nod de tot I de lămpi, foarte practic cu şi fora lumină incandescentă de atîrnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «Gia*aiofi», care se transformă j in gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal I eitină de cît a lămpilor cu petrol con-sumînd pe oră l‘/t centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi Încă n'a | existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales | unde nu există Socie*** ide gazaerian [ FU FIR şi 8< f IM F Bucoreţtl, Strada Sxnîrdau, 8 MARE DICŢIONAR UNIVERSAL în 17 volume FORMAT MARE In 4. LIBERATE IN DATA LEGAT 750 LEI franco de port $i de vamă, Plătibil 20 leT pe lună TroHHHct. Nouveait Rictionnaire Fncyclopl'-diqne universel, 6 volumes grand in 4», illustres de 4.000 gravures et 110 carles eu eouleur, relids, frs 185. Payables 10 frs par mois. La Lecture. Romans. Nouvelles, Contes, Podsies, Articles de critique litteraire, dramatique ou arUstique, Rdcits de veyages, Etudes historiques, Morale, Souvenirs et. impressions, Fantaisies, ele. des plus grands eerivains contem-parains. 58 volumes et la Table, frs 200. Payables 10 frs par mois. De Variguy. Xomelîc Glograpbie moderne des cinqparlies du monde, illustree des carles, plâns, vues, types, etc. 5 volumes gd 8°, frs 100. Payables 8 frs par mois. La fioieuce Ilm»trdure, 7 volumes, frs 70. " COlIectlo»» Un RCprrt—Iro ratlque de drwlt civil, 14 volumea pinii, frs 140. Payables S0 fr» par mol». l.uurent, l'rlnclprit de drelt civil, 38 volumea fr» S07, payables 26 frs par mois. Citul I.erori. I.ra «'hctH.d'oenvre dc l'Art nu XIX c alf-cle, 6 volumes gd 86, illustres, frs 100, payables 8 frs par mois. Kncyclopedie do* Conueisaniires civile* et uiilitaire*. Publide sous la dlreoUon de M. GuBtave Oslet, et sous le patronage de la Kduniou dea OftloierB, 43 velumes gd 8° parus. Subscrisul se angajazt a prooura eu presurile Editorilor fiin Paris, principalele uvragle publicate în Franola de Dret ţf JurlspnidontK, Economie po-ArchlteotmT, TJvraglI technloe pentru coustruo(lunI fl luorăi! pubUoe, Uidraullot, Eavtgaţiune, Porturi de mare, Exploata^lune de Galaţi 49.—Strada Portului— 49. îre I Bucuresci 41—Strada Academiei—41 Toate articole technice CAUCIUC A§BE§T Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Talxle — Corde- 1: CURELE DE TRASMISIUNE Waiiomelrl—ltobiuete—Ventile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale nu lltlel, Literatură mine, Ueeauleă, Electricitate, etc BASILE NICOLESCU. Librar, 8, Strada Biserica EneT.—Bucurescî. TEIRICH & C- BUCUREŞTI O. - Strada Berzei «>. INSTALATIUNI DE * TELEGRAF GAZ î> APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate tle gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE r UZINA DE GAZ I FIIAItET COK l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. 45 LEI Transportaţi la domiciliu în SACI con-[inînd fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PE CETI UIŢI cu plum-buri. COMPANIA DK GAZ lUIClIKKNCI Me.nţel, No. 3 BncureştL^—vTrpogtS