Ediţia a, treia MARŢI, 3 DECEMBRE 1896 SERIA II,—ANUL II, No. 320. NUMARULJO BANI ABOIAMEITEXE încep In 1 şi ÎS ale fle-cărellunl gl se plătesc tot-d’a-una înainte In Hucuriqil la Casa Administraţie! In jndtţe şi $trnnA,kUt prin mandate poştale Un an in ţari 30 le!; tn streinitate 50 le! Sa«e luni ... 15 > » > J5 » îrel luni . . . 8 » » » 18 » Un numir In streinitate 30 bani MANUSCRISELEJRJJ3E INAPOIAZÂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 EPOCA URMARDLJO BANI In Bucureşti şi jndeţe ee primus numai Ia Administraţie [In streinitate, direct la administraşi* şi la toate oficiile de publicitate AnuneiurI la pag. IV...0.30 b. linia > > > EQ.........8.— lei » r a a U ..... 8.— a a Inserţiile şi reelamele 8 lei rlnduli Ui iiaii Toehti 80 felii ADHUTISTBAŢIA No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. «. fîrşitul Chestiunel Mitropolitane SFARŞITJU BINE Petiţiunea partidului conservator către M. S. Regele, să încheie cu cuvintele următoare: «Dacă capul Bisericel noastre este «vinovat, să fie judecat şi osîndil, «dar judecat omeneşte şi creştineşte, «iar nu sugrumat, cum nu să su-«grumă nici făcătorii de rele.» «Dacă este nevinovat, să se ri-«dice după el învinuirile şi hula*. Aceste cuvinte conţin şi o cerere şi un angajament: o cerere de a se face dreptate, un angajament de a nu cere mal mult şi mal ales de a nu cere nimic pentru noi. Aşa fiind, de îndată ce sentinţa Sf. Sinod şi ordonanţa judecătorului de instrucţie vor fi fost sfărâmate, vom preţui că dreptate s’a făcut. De îndată ce I. P. S. S. Ghe-nadie, mare prin caracterul ce a arătat şi prin suferinţele ce a îndurat, mal mult de cît prin rangul ce-1 ocupă, îşi va fi făcut intrarea triumfală în Capitală, fie ca Mitropolit fie ca arhiereu, deplină satisfacţie se va fi dat înaltului prelat. Mitropolitul Ghenadie va fi căpătat toate satisfacţiunile după cari putea rîvni. Nu numai că el a nimicit pe adversarii sal, dar a răsturnat şi un guvern. Nu numai că în locul pamfletului judecătorului de instrucţie el a ştiut să pue pentru dînsul o pagină în istoria Bisericii romîne, dar siluind conlucrarea celor două mari partide, el îndeplineşte un act politic care se va prenumera printre evenimentele de seamă ale istoriei noastre politice. Când toate aceste satifacţiunl vor fi fost dobândite, se va putea zice, cu adevărat, ceea-ce în zadar s’a repetat până acum, că s’a sfîrşit cestiunea Mitropolitului. Mal departe, nu mal există pentru noi cestiune mitropolitană; cel mult poate exista o cestiune politică. Partidul conservator să refuză însă ca să complice ast-fel criza bisericească, ca din cestiu-nea religioasă să facă să răsară o cestiune de partid, şi o datorie de lealitate îl împiedică de a împinge lucrurile până la o criză guvernamentală. încă de acum un-spre-zece zile, la 20 Noembrie, scriam în coloanele acestui ziar: «Se va vedea cînd cestiunea Mi* «tropolitulul va fi închisă, că par-«tidul conservator, care nu s’a a-«găţat de patere, nu s’a gîndit a «exploata o cestiuue de gravitatea, «celei ce lrămîntă ţara de şease «luni, în scop numai de a pune «mina pe guvernul ţării...» A venit, azi, momentul ca să a-rătâm că ne ţinem de euvînt. Pentru unii, ce-I drept, lucrul nu le se pare atît de simplu cît e în realitate Măreţia faptului tocmai le da prilej de critică. Cel mici la suflet nu pot admite ca, pentru un interes superior şi pentru a-ţl respecta angajamentul, să dai mină de ajutor chiar şi adversarilor. D’aceea el caută explicaţia atitudinel noastre într’un interes ascuns care nu există. Din fericire suntem la adăpostul orl-cărel bănuieli. Un partid ca al nostru, care nu poate avea altă ambiţiune de cât d’a căpăta puterea d’antregul, care voeşte ori tot, ori nimic, n’are pe ce să se tocmească cu adversarii săi. D’aceea să pot găsi amici d’al noştri să ne arate ce am pierdut prin desinteresarea noastră. Vrăj- maşii şi invidioşii însă nu pot să arate ce am cîştigat, afară doar de prestigiul moral pe care l’am do-bîndit. Negreşit acest cîştig moral e pe atât de mare, pe cât e de legitim. După meritul unei campanii is-butite, am avut meritul şi mal mare ca, noi, partid de oposiţie, să dăm o deslegare cestiunel Mitropolitane. Şi n’am indicat numai solu-ţiunea unilaterală ce stă în mâna unul partid să o dea, am pus capăt unei cauze profundă de vrajbă, prin o cooperare pe care o jertfă, din parte-ne, a fâcut’o cu putinţă între cele douO partide. In fine, un conflict nenorocit care coborâse tot ce un popor poate avea mal sfînt, a căpătat, graţie nouă, o soluţiune demnă, care, după atâtea ruşinl, ne mal ridică puţin prestigiul în faţa străinătăţii. Din profunzimile în cari ne înfundasem , am ştiut de o dată să ne ridicăm prin un act de înfrăţire care nu să mal întâmplase de la 18f>G până azi şi care e de bun augur pentru viitor. Unei soluţiunl, satisfăcătoare de sigur, dar care era să amintească totuşi atâtea lucruri întristătoare, d. Las* car CatargiQ a ştiut sâ dea acea privelişte de măreţie pe care o întipăreşte el tutulor actelor sale. X. Filipescu DE ZECE ZILE Avem de zece zile un nou guvern şi n’avem din parte’i zece cuvinte cari să ne spue pentru ce a venit acest Gevern, ce va face şi unde ne duce. In afară de cestiunea metropolitană pentru care d-nii Aurelian şi V. Lascăr ne ah făgăduit un desnodămînt care se împace spiritele, noul guvern promisese în mod solemn pedepsirea bandiţilor administrativi cari au operat zile şi nopţi întregi în Capitală. Vinovaţii sunt bine cunoscuţi, faptele sunt deplin constatate, aşa de bine constatate, în cît Ministrul Instrucţiunel Publice a a-cordat chiar o gratificaţie— un fel de despăgubire civilă uşierului de la Universitate, unul din cel căzuţi victima bătăuşilor. Vinovăţia sălbăticiilor funcţionarilor poliţieneşti e afirmată prin primirea demisiu-nilor celor ce au fost desemnaţi de presă ca autori aî bătăilor şi schingiuirilor din beciurile poliţiei. Demisiunile culpabililor !'! Aceasta se numeşte oare satisfacţia dată moralei publice ? Nici o simplă destituire motivată cel puţin care să închiză pentru viitor uşile administraţiei acelor ce s’au purtat ca nişte bandiţi ! In loc de pedepsire, o simplă demisie care permite iul P. Stătescu să treacă îndată inspector administrativ şi va înlesni celor mal mici de la poliţie sau Comună reintrarea în slujbele ce au ocupat, îndată ce agitaţia publică va fi potolităj! De zece zile guvernul Aurelian nu duce ţara de cît cu minciuni, şi cu toate aerele de independenţă ce caută să arate, nu în-drăsneşte să lovească nici în bătăuşii d-lul D. Sturdza. RUPEREA TRATĂRILOR DINTRE GUVERN ŞM), N. FLEVA Cinvernnl şi d. N. Flem. — Consfătuirea «Ie Ia d. Fleva.—Delegaţia Ia Căldăriiijaul.—Campania Ileviştilor. Guvernul ni d. Fleva Tratările de împăcare dintre guvern şi d. N. Fleva s’au rupt cu desâvîrşire, de oarece guvernul n’a primit condiţia pusă de acesta ca Mitropolitul Primat să fie readus pe scaun măcar pentru vr’o trei zile şi-apot să demisioneze. Ruptura s a declarat Sîmbătă după amiazl, cînd d. Fleva s’a convins că guvernul nu vrea să-l accepte cu nici un preţ condiţiile puse de d-sa. Această ruptură a produs o impresie vie pretutindeni şi mai ales în rîn-durile guvernamentalilor, cari vâzînd noua stare de lucruri au început să critice şi să înjure pe d. N. Fleva, pe acela pe care alaltăerl Văii înconjurai lăudîndu-l patriotismul. Consfătuirea de la d. Fleva In urma acestei rupturi s’a convocat Sîmbătă seara o comfătuire intimă la clubul liberal-democrat din strada Academiei, pentru a chibzui asupra situaţiei. La consfătuire au luat parte aproape 150 de persoane. D. 5f. Fleva a comunicat amicilor săi, că îndată după venirea d-lul Aurelian guvernul actual i-a propus să se împace şi d-sa acceptînd ideea a propus oare-cari condiţiunl, printre cari principala era reintegrarea imediată a Mitropolitului. Asupra acestor condiţii guvernul a cerut trei zile de reflecţiunl, cînd apoi d. Aurelian i-a declarat, că nu admite reintegrarea imediată a Mitropolitului, ci numai revizuirea sentinţei Sinodului fie direct fie prin Curtea de Casaţie. Asupra acestui punct am cedat, — a continuat d. N. Fleva, — dar am pus condiţia ca după revizuirea sentinţei Mitropolitul să fie readus pe scaun măcar pentru trei zile. Şi pe tema aceasta aii urmat tratările, cînd de o dată am aflat, că astâ-zt spre seară (adică Sîmbătă seara) guvernul a obţinut demisiunea Mitropolitului, ceea se însemnează, că tratările de împăcare cu noi sunt rupte. D- Ţieu-Stefuiieftcu a observat că foarte rău a făcut d. Fleva intrînd în tratări de împăcare cu guvernul, fără să consulte întăl vederile grupului liberal democrat. D. Anton Racalbaşa a răspuns că d. Fleva a procedat corect, de-oarece a tratat cu guvernul numai pe bazele rezoluţiunilor votate la ultima întrunire de la Dacia. Delegaţia la Căldăruşani Apoi a luat cuvîntul profesorul universitar d. Gr. Tocilescu. Asupra demisiunel Mitropolitului Primat, pe care guvernul a obţinut’o, d-sa crede că ea se poate anula. In orl-ce caz propune să se aleagă o delegaţiune care să meargă la Căldăruşanl spre a întreba pe Mitropolit, dacă cu învoirea sa va face guvernul uz de această de-misiune precum va crede de cuviinţă ? Delegaţia să ceară de la Mitropolit o declaraţie, prin care sâ revoace sau să declare de nulă şi neavenită demisiunea ce s’ar fi aflând în mîinile guvernului. Şi dacă aceasta s’ar putea obţine atunci grupul să ducă campanie pe tema, că demisiunea a fost zmulsă de la Mitropolit în timpul când se afla la mînăstire. Propunerea d-lul Tocilescu s'a admis şi s’a ales o delegaţie compusă din d-nil colonel Costescu, Or. Tocilescu şi Flămînda. Delegaţia a plecat erî dimineaţă la Căldăruşanl fără d-l colonel Costescu. Campania Deviaţilor Orupul d-lul Fleva e liotărît să deschidă o campanie violentă în contra gu-rernulul. Azi la Cameră d. Fleva va interpela pe guvern în cestiunea Mitropolitului Primat şi cu începere de mîine va ţine o serie de î ntruniri publice, cert nd reintegrarea imediat a Mitropolitului. După fiecare întrunire cetăţenii vor merge la Cameră să depună cîte o petiţie în chestiunea Mitropolitului. www.dacoromamca.ro Aceasta este deocamdată situaţia. A-supra situaţiei guvernului dăm cîteva amănunte la informaţii. TRIBUNA POLITICA Ca şi cum o mare greutate s’ar fi ridicat de pe piepturi, toată lumea răsuflă. A fost destul să se ştie că, mulţumită jertfei partidului conservator, spinoasa chestiune mitropolitană va fi în curînd rezolvată spre mulţumirea tuturor, pentru ca spiritele să se liniştească. Mal sunt în cîmpul politic fără îndoială şi oamenii nu tocmai mulţumiţi. Dar curentul e atit de puternic, numărul mulţumiţilor e atît de covîrşi-tor, în cît lucrul nici nu se bagă de seamă. Ne îndrumăm încetul cu încetul spre o stare normală. SE cautA un uomesticitur Nu merge, nu merge ! Acesta e strigătul pe care’l repetă colectiviştii. După d’abia treisprezece luni de guvernare, el Inşii recunosc că nu merge. Dar de ce n’o fi mergtnd ? Intre altele, am şi efl un răspuns la această întrebare. Partidul colectivist, cu foarte rare excepţii, se aseamănă cu o vastă menagerie unde sunt reprezentate toate instinctele şi apucăturile sălbatice—prădăciune, lăcomie, şiretenie şi mal presus de toate strîmtime intelectuală şi ferocitate. O aşa adunătură numai un om a putut-o stăpâni—un domesticitor dibăcia, fioros şi crud — răposatul I. C. Brătianu. Acela cunoştea plnă ’n fundul rărunchilor exemplarele cu cari’şl făcea meseria. Acela ştia să le dea şi cu stingă şi cu dreapta. Acela intra în cuşca din dealul Mitropolie! cu mina stingă plină de bunătăţi şi cu gârba-eiul în mâna dreaptă. Care lătra îşi primea tainul; care tăcea, dând din coadă, primea pe lingă tain şi mângâieri; care mîrăia căpăta câteva pe şira spinării: la colţ! O panteră îndrăzneaţă venea din fund rînjind — el o lovea peste bot de’I trosnea dinţii. O hienă s’apropiâ furiş pe la spate — el îl arunca o bucăţică, şi când ea se pleca să îmbuce, primea o sguduitoare lovitură de călcftiâ în fălci, de’şl muşca limba. Un urs cu veleităţi de independenţă începea să mormăie— repede belciugul de nas, şi ursul juca după cântec. Iar mulţimii de erbivore, nevinovate şi blânde, porţia regulată de paie. Acela era în adevăr un domesticitor. El ştia că fiarele n’aft decât două porniri— foame şi frică ; el ştia că lacomele trebuesc îndopate; şiretele, dejucate şi surprinse, furioasele, domolite cu o violenţă şi o cruzime mal mari decât ale lor, şi că în genere cele sătule sunt mult mal puţiu răutăcioase decât cele flămlnde. Dar pe lingă ştiinţa şi vechia lui experienţă, mal avea acea calitate neapărată pentru o aşa primejdioasă meserie: avea acea putere temperamentală, caracteristică la oamenii primitivi, care se impune laşităţii fiinţelor inferioare—avea fiori. Cu o privire a lui Încruntată, punea pe brîncl cea mal dîrză fiară colectivistă. De câte ori nu complotat! să ’l sfîşie . Când intra pe uşa Camerei, gata la ce ’1 aştepta (înştiinţat la vreme de căţeluşii de casă dresaţi pentru asta) înainta drept şi hotărit în faţa mîrăitearelor. Toate, la întâlnirea fiorilor lui, puneaţi chelălăind botul pe labe şi mergeati tîrîş pe pântece să se gudure la picioarele lui. Atunci dibaciul domolitor de fiare schimba încruntătura fioroasă într’un binevoitor zîm-bet: pe una mal colţoasă o mângâia pe frunte ; pe alta mal nervoasă o trăgea de urechi cât putea ea să rabde, într’adins ca să ’I încerce răbdarea; pe alta mal plăcută o săruta; iar pe reptilele cele mici le gonea plictisit la loc fără vreo deosebită atenţie. Când vreuna, nemulţumită cine ştie de ce , cuteza să caşte botul ca să răcnească, domesticitorul, cu o privire (înţelesul tainului) şi cu o ridicătură de mână, (semnul gârbaciulul) o amuţea pe loc. Fiara care se ridicase ameninţătoare îşi pleca sub pupitru capul umilit, ligfendu’şl botul pe o parte de poftă pe de alta de frică. Nenorocire bestiei care nu Înţelegea că Irebue să se supună ! In loc de tain regulat, post plnă la completă inamţie; în loc de mângâieri, bătae plnă la sdrobirea şiril. Aşa i-a stăpânit Brătianu, şi nu ’I putea altfel stăpăui. lată, vedeţi ee se ’ntlmplâ astăzi, după moartea domesticitorulul. Se plâng colectiviştii că n’ail şef. Degeaba se plâng: partidul lor are nevoe nu de un şef, ci de un domesticitor. Plnă nu l-or găsi, văi şi dtnşil bine că nu merge. TRIBUNA LITERARA INFLUENŢA PALAVRELOR asupra CREDINŢELOR POLITICE Mi’a căzut în mînă din intîmplare o carte mare, voluminoasă, în care un bun prieten al meii a luat obiceiul Încă de mult timp să adune toate producţiunile literare risipite zilnic prin presa noastră. Toate, sâ ne înţelegem ; nu toate, dar cu mare îngrijire acelea cari denotă fie lipsa de cuitură a omului, fie lipsa de aşezămînt al minţel omeneşti în capul romînesc. Acolo răsfoind dosarul prostiilor, am dat peste o proclamaţie iscălită Dimi-trie Brătianu, Primarul Capitalei, adresată Romlniior si purtind data de 3 Martie 1866. — Un act iscălit de Dimitrie Brătianu lipit în dosarul gugumăniilor ! faptul m’a surprins; eram cît pe aci dispus să’l atribui răutăţel inherentă adversarilor politici şi m’am apucat să citesc proclamaţia, pentru că de, Brătianu e Brătianu îmi ziceam eă, nu e fleac. A lucrat la regenerarea Rominiel —cum scria gazetele liberale, — a fost ministru cînd In ţară cînd în străinătate, a colaborat la ziare franceze, ba chiar engleze, a fost şeful partidului, preşedinte de Senat, de Cameră, preşedinte de Consiliu. Ce n’a fost Brătianu, Doamne Dumnezeule, înainte de a a-junge Papuca! Am citit dar actul cu ideea preconcepută că am să rîd la urmă nu pe socoteala autorului proclamaţiei, dar pe aceea a răutăciosului colector de documente. In întregimea sa, n’am să reproduc această proclamaţie cam lungă, adresată Bucurescenilor în urma alegerel principelui Carol dar iată părţile el mal cu vază: «Romînl, In virată de 18 uni, domiciliata în strada Bu! www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ciumulul 15, a încetat subit din viată erlseară, pe clnd se îmbrăca. C»davrul neuoroGitel tinere a fost transpor tat la Morgă, unde i se va face autopsia spre u se constata cauzele morţel. Efectele beţiei. — Guardul comunal N. Bâdulescu fiind într’o stare groaznică de beţie, se duse acasă şi luându-se la ceartă cu tatăl săd, voi să-l ucidă rănindu-I de mal multe ori cu cuţitul. La ţipete desperate ale nenorocitului bătrin vecinii alergară şi abia după multă osteneală reuşiră să dezarmeze pe furiosul beţiv. » Bătrlnul, ale cărui răni nu sunt primejdioase, a fost transportat la spital, iar paricidul a-restat. DIN STREINATATE Căţel credincioşi.— O rentieră septuagenară, d-na Perre, locuind In Paris, strada L’Ab-lei1 Gr6goire, a murit zilele trecute. Ea nu avea ca tovarăşă de cît o căţea numită Lili, care cînd Înţelese că stăplna sa murise, fu coprinsă de o mare Întristare. Ea se culcă lingă moartă, pe pat, urllnd îngrozitor şi linglnd obrajii stăpinel sale, ca şi cum prin mîngîerile sale şi prin «he-mările sale jalnice, ar fi sperat s’o revadă în viaţă. Şi timp de 24 ore Lili a vegheat în continuă; cînd cioclii Insă sosiră, de o dată animalul fu coprins de o furie nebună, ameninţînd să muşte pe toţi cari ar Ii încercat să se apropie de stăplna sa. Cu multă greutate căţeaua fu prinsă şi Închisă Intr’o odaie vecină, de unde scăpă peste cite-va ore şi alergă nebună in toate puterile plnă găsi pe stăplna sa aşezată pe catafalc la intrarea casei. Ea nu părăsi catafalcul şi în prada celei mal vil dureri însoţi dricul plnă la cimitir şi cu multă anevoinţă a fost luată de pe mormîntul fostei sale stăpîne. Accident de vfimtoare la Saxouiti. Iu timpul ultimei vânători organizată de regele Saxonii, caii de la o trăsură în care se aflaţi patru invitaţi, s'au speriat şi în goana lor nebună trăsura s'a răsturnat. Persoanele dintr’-insă afi fost rănite destul de grav. Generalul d’Hugo, a avut braţul sfărlmat; contele de Wollwarth, mareşal al curţii, a fost grav con-luzionat; un alt mareşal al curţel, Zappolin, a avut un picior zdrobit. Victimele accidentului aO fost transportate la castelul regal din We-benliausen lângă Tubingeu. Monstru criminal. — 0 fetiţă de nouă ani, Magdalena Daunoot, a unei familii de lucrători, a dispărut Duminica trecuta, la două ore după amiazl. Cadavrul fetiţei, pîngârit în mod odios, a fost găsit a doua zi svîrlil în canalul de joncţiune din Duncquerque. Un individ, numit Henri Galleeque, în etate de 26 ani, lucrător la o berărie, original din Cambrai, care fusese suspect, pentru că se văzuse copila intrînd la el, a fost arestat şi faţă cu prezumiunile cari erau contra lui, a mărturisit că el atrăsese pe mica Magdalena in camera sa, o siiuise, şi cum ea plîngea, a strîns-o de gît şi seara a pus-o îutr'uu sac împreună cu mal multe bucăţi de cărămizi şi a asvirlil-o In apă. In timpul cînd se făcea perehiziţiune la domiciliul lui, s’a strlns o mulţime enormă de bărbaţi şi femei, cari voiati să omoare pe asasin. Tatăl victimei, nebun de durere, s’a asvîr-lit asupra mizerabilului, care cu multă ane-voisţă a fost scăpat de poliţie. Se crede că tot acest odios individ este autorul unei crime comise anul trecut la Saint-Pol-sur-Mer, ULTIME INFORMATIUNI In contra ordonanţei judecătorului de instrucţie, în afacerea Mitropolitului, seva face apel la camera de punere sub acuzare. Ordonanţa fusese comunicată în mod nelegal, aşa că apelul se poate face în timp util. Ştiutul Sinod va li convocat pe ziua de mîine în sesiune extraordinară, pentru a lua în cercetare cererea de revisuire a sentinţei Sinodului, în aface-, rea Mitropolitului, cerere ce va li introdusă «le ministrul cultelor. Contrariu ştirilor răspliulite rum că Sinodul st'ar împotrivi cererii de revltmlre, putem afirma eă membrii Sinodului presimţiţi fiind tu mod oficios, M*au arătat dispuşi a re visul. Episcopul Silvestru al Huşilor a cedat şi el stăruinţelor colegilor ^ăi. Arhiereul Mironescu insă un vroeşte să revie. narea majoritate insă a Sinodului va fi favorabilă cererii de revisuire. Guvernul va presinta, probabil chiar mîine, un proect de lege la Cameră, proect prin care foştii Mitropoliţî se pot realege. Contrariu ştirilor răspîndite de unii rău-voitorî, aflăm că este neexact că d. Fleva s’ar împotrivi la pacînica şi mulţumitoarea solu-ţiune a cestiunei Mitropolitane, la care a lucrat d-sa cu atita energie. Pregătiri măreţe se fac în Bucureşti pentru apropiata primire ce se va face Mitropolitului Ghe-nadie. Din Sigmaringen se telegrafiazâ ca A A. LL. RR. Principele Ferdi-nand şi Principesa Maria aQ plecat erl la Coburg. A se citi, la rubrica IT ECAMABA Calea Victoriei 152, vis-â-vis de Palatul Ştirbei Salon special r entru Coroane, Pălării şi Rochii de doliă Strada Lipscani 10. Etag. I. Irtrare sţrada Stavripoleos Bog citiţi tot coprinsnl Depositul general al fabricel de Şo.şonl-«jlaloşl Uimeşti, ItiiMMian American India Robber A C-nie, din St. Peter-sburg, a pus deja în vînzare anul acesta Şoşoni şi Galoşi cu Talpa dublă cu următoarele preţuri: Şoşoni de Oaiiie perechea Eeî 7.50 ,, ,, Barfiaţi ,, „ 8.50 iar Galoşii mal eftin cu 207» de cit anul trecut. Depositul general unda se află de vînzare pentru toată Rominia, Serbia şi Bulgaria la MARELE MAGASIN „LA BALON" ILIE ]>miTHES€U — Proprietar, l’urnisorut Curţel Regale — Strada Carol I Xo. 78 — Colţul marelui Hotel Dacia — NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiunl din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabricel St. Pe-lersburg.—PASTItAI A1IKESA. MAŞINI DE V NZARE Trei maşini cu abur, una sistem Cwit-pound de 80 cat putere, alta sistem Corliss cu un cilindru de 70 cal putere, ambele cu con* densaţiunl puţind funcţiona separat sad combinate, şi a treia sistem Schieber JUeyer 40 cal putere. Vn cazan de abnr, sistem cu ţevi, apar-ţiuîud inaşinelor. Doini curăţitoare de gritî, «Eurica Stau-bere, complect de fier sistem Warner No. 4 şi o pompa mare de apă. De vînzare In total sad In parte, condiţiunl şi preţuri foarte avantagioase. Iuformaţiunl la coinptuarul d-lul Andrei A. Popovici st Lipscani 86 tn faţa Sfl. Gheorghe. Casa de Sănătate Institut din nofi reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, pre-eum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte fn institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu ori-ce medic saii specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consultaţiuni în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de indată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. ION A. MICLESCU Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal ADVOCAT Bucuresci, Str. Academiei No. 19 Consultaţiuni de la 8-10 am. şi 4-6 p. m §’’■ Aduc la cunoştinţa onor. mele clientele că am vîndut toate mărfurile rămase In vechiul med magasin din,Palatul legaţiunel ruseşti şi reîntors acum din PARIS şi LOVDBA, am instalat un nod şi elegant magazin sub vechia firmă JOOKEY CLUB Calea Victoriei No. 102 In faţa Palatului Regal Tot ce are Parisul şi Londra mal noii şi elegant In CRAVATE, BATISTE, MÂNUŞI, BASTOANE, UMBRELE, LINGERIE. etc., se găsesc la magasinul med. In tot-d’a-una bine asortat. Pe lingă lingeria gata, am mal instalat şi un ATELIER DE LINGERIE după măsură, modele franceze şi In acelaş timp am intrat In legătură cu cea mal mare Casă de Broderii din Paris, ast-fel că onor. met clienţi, vor putea cemanda dapă un catalog special, ori-ce fel de broderii pe batiste. Cu sUmă Proprietarul Magazinului Jocke.r Club D«‘ STER IE N. GIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiuni cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. G. & J. BEEQEE MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 38, Calea Victoriei, 38 Casa Villacros, vis-i-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a soeit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune In toate speciele, orfevrerie etc- pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri. III ________ Vinul de quinium de A. Labarraque, meni-bru al Academiei de medicină din Paris, este un medicament energic şi dulce care conviue orl-cărel persoane slăbite, adolescenţilor obosiţi prin repedea creştere, tinerilor fete care ad greutate de a se forma şi a se desvolta, damelor după lăuzie şi doicelor. bătrlnilor obosiţi prin vtrstă. suferinţelor de diabetică, convalescenţilor de friguri tifoide, de pneumonie, şi in gennral de ori-ce boală frebilă. Notă.— Dtndu-şl şi bogăţimea lui în princip* active şi mărimea flacoanelor, acest vin este de un preţ moderat şi mal eftin de cit toate cele-l’alte producte simulare. — se găseşte tn toats farmaciile. www.dacoromanica.ro * EPOCA MICI ANUNŢURI Pînă U 10 publicaţii 80 bani linia pentru fie-car# dată, ţl da la 10 tn bus 30 bani linia. Spectacole Ţeatrul Naţional Marţi 3 Decombrie so va reprenta 1RUV-BLA8 drumă în 6 aota de Victor Hugo, Opera romtna Luni 2 Decembrie s© va representa MIGNON operă comică în 3 acte şl un tabloti da Mlchel Oarr£ şl Jale» Bărbier. Mu sica de Ambrojse Thomas. Tra-ducţle de d-ml Maurloln Cohen şl Dumitru St&ncesou. Teatru lltiffo. Luni 2 Dtoembrle |1S©6, primul debut al Celebrului Sextet «Jullans». Debutul celei mal renumite cîntăreaţk engleză Mise Rublul, Debutul Brothers k Franoola acrobaţi şl Equillbrlştl. Circul G. JSidoUT Luni 2 Decembrie mare represen-taţie. ptr.ru/ Cemar&idoli* lu ourlnd va sosi în capitală. S“ la Lelbllch'Jl^uilza. Sala Bragadiru. In fle-oare seară concert de orohes-, tră sub conducerea d-lul Teters. Vinerea concert High Life Orchestra Rublnşteln şi-a înoeput Cmfe Naţionala, concertele. Închirieri şi arendări D« Arendat eu începere de la s-ftu Gheor^tte i«y« moşia -Dudescu» din judeţul Brăila în întindere de şea** Raohtivan, aii patru sute pogoane. A se adresa la d. ăl. advooAt strada Frumoasă 28, Bucoresct De arendAt cu începere chiar de acum moşia «Ianca» din judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoune grîd arate ou sfimltiţa cea mal bună. ▲ se adresa la d. M. Baohtir al avocat, strada Fîntînel 28. Bucureşti.___________________________ Camere mobilate Hmielul Pielei Hibernai-1'atltl, uU. Ung* Camerâ Tribu- Cererî şi oferte de gervicifi Un tinăr abiolvent a ctnol clase liceale, doreşte a găsi an post fle în capitală safi provincie, K se adresa Ia red. ziarului .Epoca, sub iniţialele M, M. YînzĂri şi cnmp&rftrl De vlnxnre spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţl-gala jud, Ilfov. Amatorii efi se prezinte str. Scaunele 40. 1‘atru cal de lux, de vinzare; Strada Mlnevvet 14. De vlnzar calitate, 5 tre lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 63 şl 60 franci. As* adresa: Str. Batlştel 15 O caretă nouă (Cuped) este de vînzarc cu preţ de 2000 lei. Are adresa la adm. «Epoca». De r .neare un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, ocf j cu strada Artei proprietatea d-nel Marla Al. C. Ni-cule *ea. A se adresa la d. Mihaii ▲. Bachtivauu, advocat, strxda Frumoasă No. 28 Loco. Informaţinnl utile Un plantat routinat eferă serviciile sale la solrele dansante şi baluri pentru un honorariu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. Unt proiiMpiti (De prltnu calitate) Se găseşte la lăptă* ria elveţiană a farmacistul ui I. Munteann şl Dr. K. Popu, ou 5 lei kilogramul dus la d omlcilla. Orf-oe cerere se va face prin cartă poştală la aoia I. ălunteanu calea Victoriei No. 78. ___ O doamnă onorabilă dă lecţianl de plano. A se adresa la administraţia «Epoca». fttrldll <14 mare se găseso de vinzare la D-nul Delpueoh, Biserica leul, No. 8, Bucuresol, şl se face cunoscut amatorilor că prluesce zilnic Stridii de Ostenda şl Arcachon. Asemenea şi melci (Mode de Boorgogne); oă poate să vmdă cu preţuri foarte eftlne, imposibil de orice altă concurenţă. Preţuri curente : Duzina Stridii de Ostenda calitatea I fr. 2.75. Arcaobon de mare calitatea I fr. 2. 60 Arcachon de mare oalitatea II 1-75. Arcachon de mare calitatea III 1.60. MlelcI duzina 1.26. Morun, Bakala Terra Nenve 1.50 Se CAUtft 50 vad de lapte, rasa moldovenească saă bivoliţe. A se adresa îu strada Dionlse No. 40 direcţiunea lăptăriel Arcada. Renumita Cărlnrăreată Narlţa Alceşeln, ro- mînoă, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şi viitorul, s'a mutat în strada Scărlătcscu 44. Ghiceşte şl la domiciliul amatorilor oarl ar înştllnţa-o printr’o carte poştală. Franyalse diplome© deşire leţons partlcull^res. Ad. bu-reau du Journal.___ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Jttftliall A. Kachtlvanu Advocat 28 Strada Frumoasă D. A. G. Floresou, ţilor No. 40. avocat, s'a mutat in Calea Doroban- Doctori D-rut Albe meu. Calea Vacă ras tl 2 8. Boa le in-erne ş< de copil.____*___________ Schimbări de adrese Bibliografii A eşit de sub tipar în editura Librăriei Sooeu & Comp. »Novele» da «ion Slavici», Preţu 4 lei. Secţiunea de franceză, sa : H. A. administraţia engleză, •Epooa». Meditaţii germană şi plano. Adre- 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 6 Cumpără şi vinde efecte publice şi schimb de monezi. Cursul pe ziua de 2 Decembrie, face orl-c 1896 | Cump. Vînd 4«/o Rentă Amortisabiiă. . . 1/1 88 % 5 «/. » Amortisabiiă. . . 95 •/. 96 V* Go'o 6«/o 6°/o ObligabdeStat (Cov. R.) . > Municipale din 1883 101 97 */» V. 102 97 •7. » » » 1890 9G V» 96 */. 5»/o Scrisuri Funciar Rurala . 94 s 94 5°/o » » Urbane . 91 ■/« 91 */• 6*/o » > » Iaşi. 86 V. «7 Acţiuni Banca Naţională. 1840 — 1860 — » » Agricolă . 223 — 226 — » Dacia Romînia asig. 451 — 455 — » S-tea Naţionala asig. 485 — 490 — S-tatea de Coustrucţiunl . 209 — 212 — Floria! valoare Austriacă, 2 11 2 12 Mărci Germane .... i 23 1 25 Bacnote Francezo . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 — 93 > ruble hlrtie . . 2 05 2 70 imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fcArica Albort * C!*., Frankentkal si cu caractere din fonderia de liters Flinsch din Frank-furt AIM- FOITA ZIARULUI «EPOCA» 129) L0Î1TS JACCOLUOT MÂNCĂTORII TJE FOC PARTEA ŞEASEA Cel doul indigeni erafi atit de siguri de lovitura lor, că începură deja să cânte triumful: el, văzînd căderea căpitanului, eraţi siguri că cu tot întunericul nopţel şi marea distanţă.lovitura era bine îndreptată la cap; se şi repeziră în pripă pentru a lualrofeele victimei. Bucuria lor fu însă scurtă: căpitanul care-1 lăsase ca să se apropie bine, se sculă de o dată şi pînă ce Nagarnaucil să prinză de veste, îndreptă revolverul spre el şi trase... Wiligo căzu ca un trunehifi fără să scoată un ţipăt; Koanook alergă în ajutorul lui, — iutenţiunea Iul era dc sigar de a-1 ridica In spinare şi de a fugi cu el în lufiş, unde căpitanul n’ar fi îndrăznit să-l urmărească — dar pe cînd se aplica pentru ca să-l ridice, o a doua detunătură se auzi şi tînărul luptător căzu lingă şeful său. — Ah ! şireţilor, trebue mal mulţi de cit doul ca voi cari să poată răpune pe căpitanul Roşu ! răcni Ionhatan, voi putea deci cunoaşte începutul acestei afaceri misterioase. Şi înlocuind cartuşele goale din revolver, el se apropie încet de cel doul Australieni, cu arma în gardă şi gata să tragă la prima mişcare. Indigenii zăceafi întinşi pe iarba roşită de sîngele lor cu mîinile încleştate şi cu figura contractată: amlndoul fuseseră loviţi drept în piept. Ionhatan se aplecă, ridică braţul stîng al lui Koanook şi dîndu-î drumul, căzu cu greutate pe pămînt. — Bun! zise el, iacă unul a cărui afacere e sigură. Figura tînărulul luptător nu-I arăta nimic particular; el nu-1 remarcase în mijlocul ce-lor-l’alţî indigeni. El se apropie de cel-l’alt. O repede aruncătură de ochi asupra lui Wiligo, îl făcu să exclame. El recunoscuse pe marele şef, amicul cel intim al lui Olivier. Ah! zise el cu un ton de profundă tris-teţă, contele d’Entraygues a voit să mă a-sasineze! pe mine care eram gata să-mi daă viaţa pentru el: Aide, Ionhatan Spiers, redevii căpitanul Roşu; iaţl iarăşi rolul tătt de justiciar, umanitatea nu merită la-crămile de bucurie pe cari le-am vărsat a-cum cîte-va ceasuri... Ospitalitate ! onoare ! amiciţie ! cuvinte zadarnice cu cari omul se joacă pentru a-şl satisface ura safi ambiţiunea .... O ultimă iluziune care zboară!... Teribilul American rămase cîte-va minute tăcut şi gînditor... Nici o exploziune de mlnie după cum caracterul săfi ar ti pronosticat... dar un teribil dezgust de sine însu-şl şi de întreaga omenire... Ar fi dat ori şi ce pe lume, ca această ultimă aventură să nu se întîmple ! Se simţise atît de fericit de a fi găsit în fine pe cine-va pe care să ’l iubească ! Glndurile luî luară cu toate acestea încetul cu încetul o altă direcţiune. — Aide, îşi zise el după o matură gîn-dire, am fost curat nebu î ca să bănuiesc pe conte : nu este e oare omul care mi-a venit în ajutor, aluntl cînd nimeni nu a venit ca să ’mî întindă mina; omul pe care durerea şi mizeria mea l’a mişcat a-tît de mult şi care astă-seară chiar cu pericolul intereselor, a vieţeî sale chiar, voia cu ori-ce preţ să scape viaţa prizonierilor Nirbasi ? Atîta nobleţe, nu s’ar putea întovărăşi cu o laşitate atît de nedemnă... Nu, contele d’Entraygues, nu poate fi a-mestecat în această afacere. Este misterul care se complică, iţele pînzeî cari se încurcă... Trebue să fie la Franc-Station uu om de o putere surprinzătoare, care conduce toată lumea, căruia indigenii se supun orbeşte... şi acest om a surprins secretul mea ! Cum aş putea alt-fel explica dispa-riţiunea «Swanulul» şi atentatul nesocotit, nepriceput, a cărui victimă era să fio ! Dar cine este acela şi ce scop urmăreşte el ? Trebuia să ’l deseoper cu ori-ce preţ, şi însuşi contele mă va ajuta. In acest moment căpitanul îndreptîndu-şl privirile spre corpul luî Wiligo, nu se putu împiedica să nu tresară. I se păru că sălbaticul îl priveşte cu un aer şiret şi plin de vioiciune ; ochiul Nagarnookulul deschis de tot, fix ca acela al morţilor uitaţi cu pleoapele deschise, părea că se îndreaptă spre el cu abstinaţiune invincibilă. Se simţi jenat sub acea privire... întinse braţul şi voi să tragă, vrea să se debaraseze de u-cea privire fixă care ’l... De o dată un gind străbătu creerul luî Ionhatan : Dacă nu va fi mort, îşi zise el, ce forţă de caracter ÎI trebue acestui om pen- tru a sta ast-fel nemişcat în faţa revolverului mett !... Aide, zise el lăsînd braţul în jos, nu se batjocoreşte un cadavru, chiar cînd este al unul inamic. Apoi se gtndi a face să dispară cadavrele. Lacul era la cîţl-va paşî şi natural, îl veni ideea să arunce în el corpurile ambilor luptători. Tirî de picioare ambele cadavre pînă la ţărm. Aci le împinse uşor şi... cele două corpuri dispărură în apă. Ionhatan privi cîte-va momente undele concentrice agitîndu-se uşor... apoi totul intră în tăcerea şi în liniştea impunătoare a nopţel. — Şi acum, îşi zise el, reluînd drumul spre Franc Station, să vedem dacă conver-saţiunea proiectată cu contele, mă va lumina îu ceva asupra acestor stranii evenimente. (Va urma.) „EPOCA^ziar^cotidian CUPON .TOXoeinbrle 1890 Orf-cln* va tata aceni cupon oim% Poveste tristă, roman tradus de D. Stănoescu - - - 1.30 1,10 Michdlleeeu St• C., încercări critice asupra învăţămlntulul nostru primar, ed. II 2.00 1.20 Livemcu /. Ioan, îngerii lui Rafael fantezie originală în versuri în 3 acte. - 2.00 1.00 JLohtneyev M., Un noft mijloc pentru a preda eoplilor limba germană - - 2.00 1.00 Boman /. />., Poezii (ediţie pepulară) • 1.00 0.76 Radu D, Rometti, Epigrame . - - 2.00 1.00 Ibmen //., Copilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Maiorescu - - - 1.00 0.G0 Me Dragomireacu, Critica ţtiinţlfioă ţi Emlnescu.....................1.50 1.00 Butcuteecu Marin• Religie şi ştiinţă - 0.76 o.6 BacheUn âr Jutem 'Brun. Sept Contas roumalns.................. 4 00 1.10 IViculemru »i Uernelg Deputaţii noştri *.......................3. ].*o JLa Librăria C. 8FETEA (Bf. Gheorghe) Vatra, anul I......................... 24.00 12.00 — anul II.......................... 20.00 10.00 Caragiale, Note ţi Sohiţe - ... 2.00 1.00 Theodoremcu G. Dem., Cronica din Ndrnberg • - - - - - 1.60 0.76 Flamarlon, Urania...................... 1.00 0.50 Augier, Aventuriera - 2.00 1.00 I,a Librăria L. ALCALAY (Colea Victoriei, hotel Boulevard) Speranţa Th.f Popa cel de treabă navele. 2.00 1.00 — Mama Socră, teatru .... 8.00 l.eo Dr. iWntrr fEnglez), Oalauza mamelor tinere 2.00 0.60 Dr. Fortuna, Remedii practloe pentru vindecarea ţoalelor copiilor • • 0.50 0.80 Teleor DDurere, diferite nuvele - - 1.60 0.60 Zanftrole Manualul lucrului de mînă pentru familii.............................2.00 1.00 TVartha //., Corespondenţa Comercială pentru osul comeroian. coxnptabll, eto. 4.00 2.00 Za n fir ol G.9 Metoda Croitului - 2.00 1.00 Bţjan GrHarta Romînlel ţi a ţărilor veoine, format mare ţi în eulori . - 1.26 1.00 Administraţia, ziarului nostru primind silnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor «-ratate tn josul caponulnl însoţite de preţui redus cu care se oferă acele premii. ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL s° a n îs - a a IjAti Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinarâ şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ee fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau or/-ce soiO, precum şi florile, seminţele şi ori-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shliviţă şi ori-ce spirturî. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce saQ din o singură dată gradul cerut satt prin rectificare după voinţă, ou spirt rectificat de o calitate nu bună, cu o economie mal mare de timp, de apă şi de conbustibil. A se adresa d-lul OKOROEN A. CARANFIL, Galaţi, safi la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. TURNATORIA DE FIER FABRICA ÂDOLP SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabrice! se găsesc : Sol»© Meidlinger, parlgiue, Sobe «Cornetul»! (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Matgine de bueate,; Mobile «le fier, încălziri centrale de ori-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada Lâ-! puşueauu 37 ; Craiova, la d. Petrache An4ree.<$î metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Franţa, Germania şi Euglitera. Mai ef-tin ca ori-unde. Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină ineatuBescentă sintem perfecţionat care aduce economie de 50 Ia sută în consumaţtunea gazului. ■w preturi redune «« NOU DE TOT ! Aprinderea şi stingerea automatică i i la distanţă pentru becuri cu gaz ae-" I rian. Instalaţiunea se poate vedea fun- i | cţionînd în biuroul nostru. Garanţie j pentru G ani. Plata in rate trimestroale. i 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un bec complect montat cu lnminU i j Incandescentă pentru gaz aerian Lei [7.50. Mal posedăm un sistem nofl de tot j I de lămpi, foarte practic cu şi fără j lumină incandescentă de atîrnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranu-! mit «G’aasîom, care se transformă j j în gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal 1 eftină de cît a lămpilor cu petrol «on-[sumind pe oră l1/» centime. Un kilo de GasstofT costă 39 bani. Acest sLstem de lămpi încă u’a j ! existat in ţară şi recomandăm lăm- j I pile călduros pretutindeni mal ales j unde nu există Socie*a* t de gazaerian j FfiHR si N ■ : KI F Bucureşti, Strada Smîrdan, 8 ap Crema de orez cu cacao a luî Hausen e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce în ce mal mult, ca puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu fortific;.nt, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi. Representant general pentru România: Li'om Cojii te Strada Cornet 30. Preţul unei cut‘1 în toate depourile din ţară 1.50 lei noul, en gros la represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu cacao a luî Hausen se găsesce la ma-gasinul de coloniale G. Rietz Strada Ca-rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Vă-cărescl. Litografia Grassiany s'a reinstalat Bueuresel 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer) Execută ori-ce lucrare de artă şi de lux tn Litografie şi Tipografie. Dentistul Aii. BACHER Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentisticâ la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux ţl Lj oi» etc. Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. Consultaţiunl 9—12 a. m. şi 2—5 p. m Cea mal bună calitate eanistentă tSe DE UZIHA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, în saci, per tona da 1009 kgr. greutatea garantată sr LEI 4c Dacă vă adresaţi printr’a carte poştală safi personal casei A.' GOLDŞT3ESIN 9, Strada Decebal, 9. Bucureşti, Telefon No. 68. Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine si Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briqilette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la ori-ce staţiune a căilor ferate. SOBE CALORIFERE BELGL AII Unica specialitate in felul ... j* Prin excelenta lor ventilaţiune afi devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, di-. Măldărescu, dr. Var-lam, etc. Afi fost premiate la toate expoziţiunile internaţionale, precum şi la cea din An-vers şi Chicago cu medalie de aur. Consumind puţin material afi un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzaroa sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Singurul depozit pentru Romînia al casei De-oueime & Comp. din Bruxelles şi Paria Marcus Littmann S-sor I Wappner (Tis-A-vis «le \ «1, CALEA VIC^TDRIKl, 61. E|»i(4<‘0}»le)p| 9IaNiue.de bucătărie. (sistem tout â l’egout.) se află : La vechiul magazin^ de Lămpi se i, Băl, Closete, I i^ .1 /-* T ... APA MINERALA JMRCEA” lAşi-copoxr Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar sa perior cu j Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lîngă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperimentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pînă acum că, vindecă : boalele de sto- [ macii, dispepesielor de diferite naturi, catarele cronicale ale sto-machulul şi intestinelor, congecriele, constipaţiele cronice, iperi-l mia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele j neregulate la femei precain si alte multe boli. Deposit în laşi la Dl. I. fe. Ionescu Tipografia Naţională, la] Farmaciile D-lor Sbizewscbi, Racovită (Litschco şi Vandorî), Zwas, jJelea, Beceanu, Enghol şi Uutză la drogiştil Katz, Roseustein şi] Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă prompt. A se adresa pentru ori-ce comande şi lămuriri la D-nil Mir-1 cea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. IUI UZINA OE OAZ ilLARET C«K l-a CÂLSTÂTE Tona de 1000 Kiîgr. 45 LEI Transportaţi la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care 40 KILOBRAME Sacii sunt PE CETI UIŢI cu plum-burl. COMPANIA DE OAZ BUCrRESCI PIANINE I>e la renumita iîiblcă iUST. ADOLPHIBACH BARMEN FONDATĂ IN ANUL 1794 De vinzare de preţurile fabrice! la A. FELDMANN BUCURESCI, Strada Decebal N». 24 La Typografla EPOCA sa află ds vinzare liîrtlo maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte 40 ki-olgrame. j Vechiul Birou j»cu-] tru Vînzarea d© I*o-l Itroleu «lin Sitr. Regn-|lă N«. 9 s’a reilenclilN «lin noîl. Am onoare a vă recomanda petro) regal superfin şi cu preţu foarte moderat. Serviciul In Bidoane de eîle 6, 10 şi 20 Litruri. Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă carte poştală expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 Şi Bncureşti. www.daooromamca.ro^ .ţn no. s