SERIA II—ANUL II, No. 319. Ediţia a, treia DUMINICĂ, 1 DECEMBRE 1896 NUMARULJO BANI AJBOIT A M 1-lHi 'A' încep la 1 şl 15 ale fle-eărellonl ţl se plitese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătote prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinătate 50 lei fase luni ... 15 » > > J5 » rel luni . . . 8 » » > 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELEJfU^SE INAPOIAZA REDACŢIA No. •—STRADA CLEMENŢEI—No. t NUMĂRUL 10 BANI • • AM ăJ Jl CJA U AtTT.K In Bucureşti şi judeţe ae primeso numai la Administraţie 'In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Aaundurl la pag. IV .... . 0.30 b. linia > > > DI..........1.— lei > a > » II..........8.“™ a a Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndulj Un unii şiehli 10 bani ADMIAWTBAŢIA No. ».— STRADA CLEMENŢEI —No. t. Convorbire eu Episcopul Partenie PARTID SFÂRŞIT Partidul liberal a săvîrşit o violentă schimbare la faţă, un salt cu adevărat mortal politiceşte. Dus de spiritul de răzbunare care l-a făcut să încerce a nimici opera noastră legislativă şi să izgonească din slujba pe toţi cel cari aQ servit Statul subt regimul nostru, a-cest partid a crezut să-şi afirme şi mal bine puterea alingîndu-se de Şeful Bisericel, ales în timpul Cabinetului Catargiu. Lovitura s’a dat. I. P. S. S. Mitropolitul Glienadie a fost ridicat din scaun şi guvernul partidului liberal a declarat chestiunea închisă. După zece luni de zile, în numele aceluiaşi partid liberal, se declară astă-zl oficial că chestiunea nu este închisă şi că se caută o dezlegare. Guvernul Sturdza-Stătes* eu a făcut loc guvernului Aurelian, care mărturiseşte că s’a făcut o nelegiuire ce trebueşte îndreptată. Nu este aci o simplă contrazicere, într'o chestiune secundară. Chestiunea Mitropolitului Primat a oprit mersul afacerilor publice o jumătate de an. Ţara întreagă a stat în loc şi astă-zl ea nu poale păşi înainte, pînă nu seva rezolva chestiunea mitropolitană. Partidul liberal a avut Iii această cestiune, prin fostul guvern, o atitudine extrem de hotărîla. Iar astă-zl acelaş partid a luat o atitudine absolut opusă celei d’întîl. Dar nu voim să insistăm. Opinia publică va preţui cum se cuvine aceste două atitudini diametral opuse, cari echivalează cu o sinucidere. Ceea ce voim să relevăm din partea partidului liberal, e desă-vîrşita lui nevrednicie, dovedita în amîndouă fazele chestiunii mitropolitane. El s’a arătat odios în prima fază şi se arată slab aproape pînă la incapacitate în faza a doua. Pentru a doborî pe Mitropolitul Glienadie, ministerul Sturdza-Stă-teseu a găsit de cuviinţa să-l înfăţişeze ca un om care necinsteşte Biserica. Ca o operă de purificare a acesteia, a prezintat acel minister josnica sa răzbunare. Şease luni în cap s’a zvîrcolit guvernul şi a uzat de toate mijloacele, nesfiindu-se de nici o infamie: a siluit Sinodul, a siluit conştiinţa martorilor, a răsturnat ordinea justiţiei, s’a servit de plastografii, a făcut din magistraţi nişte falsificatori. Şi la ce a ajuns ? In loc să convingă lumea de sinceritatea operei de purificare ce pretindea că vrea să facă, a izbutit, prin şirul de infamii judecătoreşti ce a desfăşurat timp de şase luni înaintea ţărel, să exaspereze pînă şi pe vrăjmaşii Mitropolitului Glienadie. Cu toate plastografiile, cu toate presiunile, cu toţi martorii mincinoşi, i s’a înfundat guvernului Slurdza-Stătescu attt de bine, în cît a trebuit să plece ruşinat, lă-sînd locul unor oameni de a doua mînă. Neapărat, e grozav de dureros pentru un partid să fie silit a face tumba după ce a mers atît de departe. E foarte ruşinos ca, după ce şease luni al susţinut un lucru în contra ţărel întregi, să te mlădii a susţine contrarul. Totuşi orl-cit de dureros ar fi fost, el tiebuia să facă cinstit mărturisirea erorilor sale, ori a necesităţilor cari i-aQ impus o nouă direcţiune. Fie că motive de politică externă 1-aQ povăţuit, fie că a simţit nevoia de a da satisfacţiune opiniei publice din ţară, fie că s’a convins de netemeinicia probelor adunate de d. Stătescu, fie că n’a mal putut înfrunta exasperarea ţărel, partidul liberal, abordînd o nouă politică, trebuia să mărturisească motivele cari 1-aQ determinat la a-ceasta. Numai aşa putea ispăşi o parte a greşelel. N’a făcut-o însă şi toată lumea vede cum de zece zile guvernul Aurelian dă din colţ în colţ, în-gînînd vorbe fără şir. Dar e ceva şi mal grav. Negreşit că trebue să fi existat motive puternice pentru a determina o aşa schimbare de front; prin urmare partidul liberal, dacă mal era un pic de vlagă în el, trebuia să se arate conştient de datoria lui şi unit în noua sa atitudine. Se prezintă el aşa ? Nu. In loc de armonia pe care o impun marile îndatoriri, nu vedem de cît frămtntărl izvorîle din calcule meschine. Toate fracţiunile partidului liberal par a fi animate numai de dorinţa d’a trage foloase din numeroasele combinaţiunl şi soluţiunl ce se formulează şi merge pînă a face dificila situaţia ministerului Aurelian care caută a repara greşă-lile ministerului Sturdza-Stătescu. O consideraţiune mal ales pare a domina pe toate cele-l’alte: a-nume, aceea de a trage folos în paguba partidului conservator. Nu le e de Biserică, nu le e de liniştea tării, nici de afacerile Sta-tulul; le e să strice conservatorilor. Pentru unii ca d-nil Slurdza-Stă-tescu, motivul de căpetenie al îii-dărâtnicirel lor e ca pot să facă o bună farsă partidului conservator cedîndn-I puterea, căci ’l-ar lăsa o moştenire încurcată. După alţii, partidul conservator ar fi mal păgubit dacă liberalii s’ar arăta destoinici a rezolvi chestiunea Mitropolitana. Iar între aceste două soluţiunl estreme se întinde un nesfirşit lanţ de soluţiunl intermediare, unele mal dibace ori mal folositoare intereselor mici ale partidului, de cît altele. Vra să zică, chiar după ce a fost silit să facă jertfa demnităţii sale, nu vedem la partidul liberal nici sinceritatea convingerel că trebue reparata nedreptatea ce s’a făcut, nici simţul mal înalt al unul sacrificiu de făcut pentru a scoale ţara din complicaţiunl primejdioase. Mal desăvîrşită dovadă de incapacitate nu se putea face. Nici cînd vrea răul, nici cînd vrea binele, partidul liberal nu e în stare s’o scoată cum trebuie la capăt. Partidul conservator, din potrivă, a avut o atitudine care un singur moment n’a putut fi obiectul vreunei critici. La început sfiicios pe cită vreme nu se vedea clar în cestiune, apoi hotărît îndată ce a putut, îndată ce a simţit partea odioasă a urmărilor contra Mitropolitului, partidul conservator a luptat cu toata energia pentru triumful dreptăţel. Iar atunci cînd a văzut pe adversarii săi hotărîţl să facă dreptate, el este acel care a creat mal puţine dificultăţi guvernului pentru rezolvarea cestiunel. CONVORBIRE CU EPISCOPUL PARTENIE M am dus cu oare-care sfîeală la P. S. Sa Episcopul Partenie ml Dunării de jos, căci de şi îl cunosc mai de mult şi-l ştiam un om prietenos la vorbă, totuşi credeam că evenimentele ce s’au succedat în cele şeapte luni din urmă l’aîi transformat ast-fel, în cil colectivist să fii ca să poţi sta de vorbă cu el. Episcopul, şade la biserica Zlătari, avînd la dispoziţie un apartament de vr'o şease camere; toate camerile iţi fac impresia unei galerii de tablouri. Pereţii de sus pînă jos sunt cu desăvîr-şire acoperiţi de tablouri originale vechi şi noul; cele mai multe tablouri reprezintînd scene biblice, altele peisagii, altele natura moartă, peste cari do-minează un tablou imens de mare, reprezintînd o nimfă superbă. * * * Sunt aproape opt luni de cînd n’arn văzut bine în faţă pe Episcopul Partenie. îmbrăcat foarte simplu, ca cel mai simplu monah, Episcopul îmi spuse : — Eşti cel întîi gazetar pe care ’l văd de şeapte luni. Şi ce mi-aţi făcui d-voastre în aceste şeapte luni?! Dacă numai o parte din ce a-ţl scris ar fi adevărată, nici n’ar mal trebui să trăesc. —Se mal pot îndrepta lucrurile P. Sfinte ; vedeţi, chiar acum se vorbeşte că P. S. Voştrii aţi dori o soluţie paclnică în cestiunea Mitropolitului Glienadie. E a-devărat acest svon ? — Da; de alt-fel am spus iert atît M. S. Regelui cît şi d-lul ministru al cultelor, cari sunt vederile mele. Vezi, tot nu sunt aşa cum m’au arătat ziarele. De ar şti lumea ce e în inima mea, de ar şti adevărul asupra faptelor mele, nu m’ar mal înjura. — Bine P. Sfinte, de ce n’aţl spus mai ’nainte ? — N'am vrut; acei cari mă cunosc ştiu cine sunt. Dar acum, că ai venit d-ta, să-ţl spun pe şleau toate; aşa să mă ajute D-zeu ! * * * — Puţin înainte de a-se retrage partidul conservator de la putere,— spune Episcopul Partenie,— Glienadie a fost cu desăvîrşire izolat. S’a pus rău cu aceia faţă de cari trebuia să fie vecinie recunoscător, s’a pus răii cu întreg Sinodul şi atunci am venit eu şi am căutat să’l apăr, să’l aslimpăr şi să-i dau sfaturi. I-am spus odată în faţa d-lul Take Ionescu, că nu-i şeade bine să fie nerecunoscător faţă de bine-făcăto-ril lui. Au venit apoi liberalii la putere şi s’a pus bine cu Slurdza şi ar sta şi azi la Mitropolie, dar... D. Slurdza a fost de trei ori la mine înainte de a fi dat în judecată pe Ghenadie ; în două rîndurl el nave a destule cuvinte să laude pe Ghenadie, care a făcut tot ce i-a cerut, iar a treia oară am rămas surprins cînd Slurdza a prezintat pe acelaş Ghenadie în culorile cele mal negre. Ce s’a înttmplat ? mă gîndeam eu. Ce-o fi aici la mijloc ? A-tuncl m’am hotărît să cer o audienţă M. Sale Regelui. Curbul apoi m’am convins că Slurdza nu-l mal vrea pe Ghenadie şi de atunci s'a început o campanie ocultă în contra Iul. Înainte de a se deschide Sinodul, în Maiu, Slurdza a venit a patra oară la mine şi a căutat să mă convingă, că trebue să caterisim pe Ghenadie. I-am răspuns : — Ardeţil, tăiaţii, spinzuraţi’l, fa-c&ţl cu el ce veţi voi, dar nu la Sinod. Pe noi să ne scutiţi de aceasta, căci compromiteţi numai acest sacru corp. Traduceţi’l înaintea Casaţiei dacă aveţi dovezi destule, dar pe noi să ne lăsaţi în pace ! Aceasta a fost părerea mea atunci, aceasta e şi acum, căci Ghenadie e ca un taur plin de noroiil. Pe taur nu’l poţi prinde la Zalhana ca să’l sacrifici, căci se azvîrle asupra tutulora, trîn-teşte pe toţi şi-l umple de noroiu; el trebue să fie prins afară la larg. Tot aşa şi Ghenadie; dacă ar fi fost judecat afară, la Casaţie, Biserica ar fi rămas neatinsă; a fost însă judecat la Sinod şi urma e că toţi suntem stropiţi cu noroiii. — De ce atunci toată lumea e convinsă că P. S. Vdstră este capul lutulor VW^.(feCio«rdmamca.ro — De-ar şti lumea tot, m’ar judeca alt-fel. Eu am fost cel din urmă care m’am raliat la darea tn judecata Sinodului a lui Ghenadie. Dar în urmă a venit d. Poni la mine, a insistat mult, m’a rugat, şi în cele din urmă am cedat. M’am hotărît şi eu, văzlnd că toţi fraţii met din Sinod sunt de aceeaşi părere cu Sturdza. Atunci Poni m’a rugat să iau eu în pază pe fraţii mei, căci guvernul nu vrea să facă nimic, de frică să nu fie trădat de vr’unul din sinodali. Şi m’am executat. —Lumea e încredinţată că P. S. Vdstră aţi făcut presiuni asupra membrilor Sinodului. — Eu ? nu ! Nu ştii cum se fac a-legerile ? Erau toţi hotărîţl încă înainte de a mă hotărî eu. Ba pot să-ţl spun, că dacă in ziua judecăţii Ghenadie n’ar fi plecat de la Sinod cu a-tîta aroganţă, zicîndu-ne tn mod pro-vocător Salutare ! atunci zău nu s’ar fi obţinut nici două iscălituri pentru caterisirea lui, deşi avea o grămadă de păcate canonice. * * * — Acum, Prea Sfi)Ue, cum vedeţi situaţia ? — E cam gravă. Eu am spus erî M. Sale Regelui şi ministrului cultelor, că se impum o soluţie grabnică; se impunea mai de mult, căci starea de azi ne poate duce la războiu civil. — Şi care e soluţia P. S. Vostre ? — Cred că Sinodul va graţia pe Ghenadie. — Dar sentinţa nu se va revizui ? — Mi-se pare că fraţii mei nu vreau să facă asta, ci numai graţierea. Eu, de alt-fel, dacă voi vedea că Sinodul nu se opune la revizuire, voi fi pentru. Aceasta am spus’o şi d-lul Mîrzescu. — Şi graţierea cine ar cere-o ? Mitropolitul Ghenadie? — Orl-cine poate s’o ceară. Dar sunt şi petiţiile cele cari s’aiî depus la Cameră ; chiar şi pe baza lor se poate obţine graţierea. Insă nu vom putea admite ca Ghenadie să mai revie, măcar o zi, la Mitropolie. TRIBUNA POLITICA De aproape două săptâmînl ţara trece prin evenimentele cele mal grave cari s’aă desfăşurat vre’o dată la noi, şi aşteaptă acum în timpul sesiune! parlamentare să audă cuvîntul mandatarilor el. Camera şi Senatul cercetează peti-ţiunl, votează indigenate ! De zece zile am văzut căzînd un guvern, venind la putere altul, fără nici o explicaţie alta de cît că se petrec evenimente grave. Lumea e neliniştită, aşteaptă desveluirea acestor evenimente, voeşte să eunoască părerea deputaţilor şi senatorilor asupra nevoilor ce ne a-meninţă. Camera şi Senatul cercetează peti-ţiunl, votează indigenate ! Se găseşte poate în parlamentul nostru cite un glas gata a se ridica ; cîte un curios dispus să cerceteze ce crede, ce voeşte guvernul, ce aşteaptă de la parlamentul săfi ? Tăcere, T strigă majoritatea! Camera şi Senatul citesc petiţiunl, votează indigenate, şi guvernul nici că cere de la majorităţile sale altă muncă mal serioasă! De ar voi chiar sărmanul Senat, biata Cameră de astă-zl, să se îndeletnicească cu alte ocupaţiunl, nici ar li in stare să facă alt-ceva. Pentru moment nu se cere nimic parlamentului şi el nu e în stare să dea nimic fără poruncă. A susţinut guvernul Sturdza-Stătescu, cu unanimitate, va susţine guvernul Au-relian-V. Lascar cu unanimitate, e dispus chiar să susţie un guvern conservator cu aceeaşi unanimitate. In afară de această atribuţiune şi spre a se odihni, parlamentul născut la 1895 nici că poate avea altă ocupaţiune mal cu vază de cît a citi petiţiunl, a vota indigenate î TRIBUNA LITERARA UITAT DE MOARTE O istorioară din.....] Vesela grădină Cu pomi roditori Şi mîndri feciori Nu cunosc loc mal liniştit p« lume de cît curtea bisericel Horodnicul de sus. Nu doar că biserica cu ţinterimul mic ce o în-cunjură ar fi la depărtare singuratecă,—fe-rit'a Sflntul. Căci casa lui Dumnezeii, deşi făcută numai din lemn şi sărăcuţă la înfăţişare, e aşezată chiar la mijlocul satului, şi satul Horodnicul de sus e unul din cele mal bogate şi de seamă în întreaga Bucovină. Tot oameni fruntaşi, gospodari harnici şi Romînl de aceia, că ţi-e drag să li te uiţi în faţă şi să stal cu dîuşil de vorbă. Tot case mari şi şindrilite, hambare şişuri înalte, livezi şi pomete Îngrădite cu zăpla-zurl prinse în stîlpl ciopliţi şi pe sus legaţi cu streşini. Şi Împrejur fînaţurl verzi şi cîm-purl mănoase, ce se întind pe o parte pînă sub tîrgul Rădăuţulul, iar pe partea cea-l’altă se perd în islazul verde şi fără sfîr-şit ce-I zic oamenii toloaca Braniştel,—departe, departe, cît vezi cu ochii. In colo la stingă însă, de-alungul drumului împărătesc, se închiagă toate cu pădurea satului, care dă apoi drept în codrii lntunecoşl al Car-paţilor. Aşezat aşa?la poalele munţilor, satul Horodniculul e una din cele mal frumoase comune romîneştl ale ţinutului şi o ştie asta tot Horodniceanul, că alt-fel n’ar păşi aşa de mîndru şi cu faţa In sus. Şi o ştiu şi megieşii din prejur, mal ales eă-s şi oameni foarte vrednici şi de ispravă Ho-rodnicenil şi te poţi înţelege cu dtnşil. De cit ett mă întorc la mijlocul acestui muşiroiil de gospodari Romînl, din cari u-nul a fost şi buuicul meii, Dumnezeii să-l erte, şi tot zic, că loeuşor mal liniştit ca colo la bisericuţă, in mijlocul Horodniculul de sus, nu este. De cîte ori nu am trecut glnditor peste puntea pîrîulul, după a cărui nume s’a poreclit şi satul, şi m’am oprit, fără să ştiu de ce, înaintea porţel ţinteri-mulul. Drumul nu-mi era pe acolo, căci a-veam o puşcă în spate şi prepeliţele de dorul cărora înfruntam arşiţa 1 unei lui Cuptor, se auziaii bine,—dar nu lingă ptrlu pe la biserică, ci tocmai dincolo de livada caselor noastre strămoşeşti. Veneam însă aşa în neştire, veneam cu drag la acest loc şi stăm ceasuri întregi, fără să mi se urască vremea. Pentru ce, nu ştiu nici astă-zl, dar ştiti ce mult îmi plăcea să petrec în vacanţele de vară pe acolo. Copacii mari şi umbroşi, între cari e înghesuită biserica cu pridvorul el strimt şi ridicat în câte-va lespezi de peatră, aco-per şi astă-zl încă cu frunzişul lor cel des întreaga clădire. Crengile Ier se cobor până pe mormintele de peatră albă împrăştiate împrejur, de crezi că eşll într'o grădină de plăcere plină cu statul. Vlntul clătina lin ramurile bătrînilor arbori, încât alungă par-că orl-ce tristeţă şi şezi pe lăvicioara din pridvor şi simţi atlta pace şi odihnă de nu-ţl mal vine să te scoli. Ce-I drept, în zilele de săptămînă, când oamenii din sat îşi caut de munca câmpului, nici nu pătrunde picior safl glas omenesc pe acolo şi numai păsărelele, ce-şi-aii cuiburile lor lu clopotniţa bisericel saii prin găurile copacilor, mal adaog cum am zice, cu ciripitul lor înăduşit de frunziş, la liniştea binefăcătoare din acest loc, ca un fel de farmec ce nu se poate spune. O dată însă, lungit cum eram sub umbra unul cireş, am fost stârnit ciudat de tot din visurile dulci, ce-mi treceau tocmai priu minte. îmi părea că aud pe cine-va cântând. Era un glas atât de straniu, subţire şi nu ştiti cum rupt, un fel de cântec nedesluşit plângacifi, încât am stat şi ascultat o bucată de vreme nemişcat, până ce m’am hotărît să mă scol să văd de unde vine. In dosul bisericii, la fundul ţiuteriinu-lul, ascuns de nişte tufe de lilieci, am zărit un om cu barba albă şi capul gol, stând cam plecat şi mormăitid cu glas gros, dar totuşi ca de copil, cântecul sătl ciudat. Când am ajuns mal aproape am şi înţeles tot... era groparul satului şi sta rezemat de hârleţul sâil scurt cu care apucase să sape, cine ştie cui, cel trei coţi de p&inlnt pentru vecinica odihnă. Am legat un fel de prietenie cu acest moşneag şi măcar că nu era decât un biet gropar, dar nu ştiă cum, era om, care mi a rămas până azi In minte. Sunt mulţi ani de atunci, aproape un sfert de veac. Biserica din Horodnicul de sus tot mal stă cum era pe timpul acela, numai că zăplazul cel vechili cu scândurile sale de brad roşi-negre de bătrâneţe şi şindrilele sure de deasupra lor, a făcut loc unul zid alb ca zăpada, ce tncunjura acum parcă cu oareşi care trufie Inegrita biserică şi copacii el tot atlt de vechi. La mâna dreaptă de la intrare zidul noii a mal prins o bucată de loc gol, pentru mormintele ce nu mal încăpeai! Iu ţintirimul bătiânesc. Intrarea Însuşi, care demult da pe sub clopotniţa cea veche, e mal largă, căci de-asupra el se ridică acum un turn Înalt de peatră cu acoperământ de tablă de fier, ce sclipeşte de departe. Locul din stânga clopotniţei insă, unde se vedea o-dată căsuţa groparului, stă gol. Mica că- 2 EPOCA suta nu se mal vede, şi nu se mal vede nici bătrânul el locuitor. Au disp&iut lin* pi eună, afl perii lntr’o zi, aşa fără de veste, de pe lumea aceasta, Iu cât face să auziţi istoria. După nume tl zicea Ion Spătaru, cel ce aveafi treabă pe la ţinterim ll chemaţi groparul satului, satul întreg însă îl numea, nu mal ştiu de cînd, moşneagul de la biserică. Sunt moşnegi între moşnegi dar ca Spătaru, rar s’a vezut. Cred că nu era nici un om in sat care să-l fi ţinut minte alt-fel de cît cu părul alb. il ştia el pe toţi oamenii Horodniculul, pe dînsul nimeni. îl a-pucaseră cu toţii cum era şi astă-zl, bătrîn, uscat, dar verde. Nu puteai să-I dai de vlrstă şi nici că ar fi fost cine-va harnic să numere auil de cînd era gropar în sat. Băgase pe atâţia în pămînt, săpase la aşa de mulţi tineri şi bâtrînl groapa, in cît a intrat ca un fel de groază în oameni şi rar se mal întlmpla să stee cine-va mult la vorhă cu dînsul. II întrebai de pildă: «Moşule de clţl ani eşti? răspundea: «Nu ştifl». «Moşule, da din ce loc eşti? Am uitat. Da de cînd eşti în Horodnic? Nu mal ţiu minte». In şcoala cea veche însă, ce se afla pe vremea mea alături în uliţa bisericel, un băiat a dat răspuns încă şi mal cu haz. Cînd l’a întrebat la ispitire părintele protopopul din Rădăuţi că cine a fost omul cel d’tnlliO, copilul a strigat în gura mare: «Moş Spătaru». Ce-1 drept că şi eti, deşi eram copilandru, cînd am văzut pe groparul nostru pentru înlîiaşl dată, l’am socotit moşneag şi încă de cel copţi. Umbla puţin gîrbovit,— îl ţiu minte ca astă-zl,— pletele îl erafl albe ca argintul şi tot aşa şi barba. Dar la faţă era rumen ca un măr şi cînd rldea cu hohotul sări obicinuit ce se sflrşia în tot-d’a-uua cu un fel de şuerătură răguşită şi lungă, credeai că vezi înainte-ţî o fiinţă de bătrîn, de care se povesteşte numai prin basmurl. De cit trebuia să-l vezi pe moşneagul în căsuţa sa de lîngă poartă, căsuţă veche ca şi Spătaru, făcută poate încă pe vremea, cînd s’a făcut şi biserica. Aici ÎI se mal deslega moşneagului limba şi apoi prindea încet să-ţi spună şi să-ţi toace Incît puteai să umple un letopis întreg... Cum a apucat el încă pe tatăl preotului bătrîn cu viaţă, cum l'a aşezat pe dînsul şi pe fiul săli la vecinica odihnă colo la uşa de la pridvor, cum a trecut Muscalii prin ţară, cum a căpătat apoi şi satul Horodniculul un preot tînăr, din cel luminaţi şi cu carte, cum a venit războiul, foametea, cholera.., şi cîte şi mal multe. Dar cine nu-1 lăsa să vorbească cu ticnă, erail cocoşii şi găinele cele multe ce le avea pe lingă căsuţă şi cari, de desmierdate ce e-rafi, o duceai! într’un cîntat şi cotcodăcit nesfîrşit. Asta venea adică de acolo că cea mal însemnată dare ce o primea groparul de la cel cu mortul era cîte un cocoş sail o găină. Cit despre colacii ce mal veneai! peste groapă, nu-I putea mînca că n’avea dinţi, iar cel cîţl-va creiţarl ce cădeai! de la câte un gospodar mal cu dare de mînă, îl punea la lulea, fără care n’ar fi putut trăi o zi. Cam atîta era tot venitul tristei sale meserii şi să nu credeţi că nu-şl făcea moşneagul la meseria sa şi oare-şl care socoteală. Cînd astupa groapa vre-unul bogătaş nu prea darnic, zicea cu un fel de bătae de joc : «Ha! te-ain prins sgîrcitule. Ce chiteai că al să trâeşcl cît lumea ? Stăl, că de aici nu scapi nici cu zece perechi de bol»... Cînd ’I se prea înmulţeaţi găinile, mal lua din ele şi se ducea prin sat, unde le schimba pe cîte un purcel şi cînd se făcea purcelul mare, haide cu el la tîrg la Rădăuţi. Şi mi-1 vindea moşneagul, cumpă-rîndu-şl chiar în aceaşl zi opinci, berne-vecl, suman, cojoc şi de toate cîte-I trebuiau. Intr’o vreme eşise printre oameni vorba, că moşneagului a început să-I crescă dinţi din noii. Atunci să fi văzut babele satului cum îl luat! peste picior. «Uitâ-te la moşneagul naibel, cum întinereşte ! ’I s’a rumenit faţa de atîta zamă de găină şi acu prinde să roadă şi la colaci ca un guzgan!» Rîdea bătrînul singur de se tăvălea, căci ce era să facă, el care nu ştia ce vra să zică a plînge,—măcar că nimeni nu auzise atîta plîns şi bocete ca dînsul. Numai o-dată, cînd a murit fata mal mică a sfinţiei sale părintelui şi a văzut el prin ţin-ferim preoţi străini, cum o puneaţi în grdpă pe drăguţa de copilă, iubită şi pllnsă de tot satul, ’I s’a topit şi lui inima cea împe-tritâ şi a isbucnit în lacrăml ferbiuţl, udînd ţarina rece cu care avea să acopere împodobita raclă. A mal venit lucă într'un rînd o amărăciune peste veselul moşneag, de era să lnebuuească de scirbă, şi iată care a fost pricina. Ce-I s’a părut vornicului din sat, ce-I a venit prin minte, că clopotniţa de la biserică e veche, joasă şi urîtă, că se clatină şi clopotele nu se aud departe şi că ar fi bine să se zidească în locul el un turn fain de peatră, frumos şi înalt, ca să se vadă virful sclipitor şi crucea aurită pînă ’n drumul împărătesc şi în satul cel-alt. Ţăranii noştri sunt cam greoi la tre-bi de aceste, poate că ţin morţiş la lucruri bătrîneştl, poate că şi sunt sgîrciţl. Dar vornicul era om, cînd îşi punea ceva în cap, o şi făcea. A strîns el de pe la oameni cît a strîns, şi văzînd că turnul nu se face cu creiţarl, a băgat mina în pungă şi l’a făcut singur. Peste moş Spătaru a venit însă din ziua ceea pacoste grea. Căsuţa groparului li sta la toţi în cale şi cînd aQ venit zidarii cu carele lor de var, peatră şi cărămidă, vornicul numai cît pe ce să-I dărîme căsuţa. Of! ce necaz şi a-mar pe capul moşneagului. îşi smulgea părul de scîrbă şi de chinuit ce era sufletul sfttt, privirea-I se păingenea de lacrimi, faţa-i se făcuse mucedă şi umbla săracul ghebos şi prăpădit, de ’ţl era mal mare mila. S’a pus la urma urmei părintele, satl nu mal ştiă cine, pe lîngă vornicul şi a rămas căsuţa pe locul el, cu cuvlut ca să lase pe moşneag să stee lnlr’însa pînă n’a muri. Declt moartea şi moş Spătaru eraă prieteni vechi. Nu se stricafl ei aşa cu una cu două. Că doar pe mulţi II dăduse groparul pi mina nemilosului cosaş de vieţi omeneşte. Şi moşneagul trăia, par’că era şters din catastichul muritorilor şi făcea merefl la gropi şi movile, pe el însuşi însă moartea îl tot îngăduia şi uita, lucit părea că are să trăiască cit lumea. Intr’o zi de iarnă grea şi geroasă, moş Spătaru, după ce a gătit de îngropat un mort dintre gospodarii mal de seamă, s’a potrivit la nişte afurisite de babe cari împărţeală pe sub biserică băutură şi mîncare de sufletul răposatului, şi ca să mal alunge din frigul ce-1 cam strîngea pe la spate, s’a încălzit binişor cu clte-va păhăruţe de rachiu. Nu bea bătrînul de altmintrelea peste cît îl ţinea firea, dar astă-zl ca nici odată, parcă a înţeles şi el că se’ntrecuse cu şaga şi cînd a trecut pragul căsuţei sale, abia, abia a putut să scoată din tăciunii vetrei ceva foc la lulea. Apoi s’a suit cu mare greu pe cuptor şi,., cum a adormit, ce-a tăcut, ce s’a fi întlmplat cu moşneagul şi cărbunele din luleaua Iul,—Dumnezeu Sfîn-tul ştie. Pe la un tlrziil de noapte aQ zărit nişte vecini pe la clopotniţă o pală roşiatică tocmai de-asupra căsuţei groparului. Au strigat oamenii de prin-prejur, a sărit tot satul—erau însă de giaba toate. Din bietul moşneag nu s’a ales de cît scrum şi cenuşă, iar din căsuţă numai păreţil păr-păliţl şi împroşcaţi cu apă sleită de gerul nopţii. Em. Grigrttoviţa SNOAVE POPULARE Basmele şi snoavele populare sunt la modă. lată câteva mostre dintr’o colecţie, pe care ne-o comunică d. profesor E. Baican: O preuteasâ văduvă intră pe poarta seminarului cu un copil de mâuă. Părintele Rectorul o întreabă : «Ce voeştl ? — Apoi părinţele, cu diavolul ista de băiat, nu ştia ce să mal fac. Datu-’l-am la păscut glştele, viţeii, purceii... si pace ! Că nu, şi nu, şi nu, că el popă vrea să fie. Am zis şi efi: d&, dragu mamil se vede că tragi a răii. Dacă nu pot să fac şi efi din tine un om ca oamenii, fă ce ştii, fâ-te şi popă. Acu, d&, l-am adus şi efi aici, că ci-că de-aicl se fac...» * * * O ţigancă murise în casa unuia dintre fiii el. Văzînd ţiganul c’a murit măsa, se duce la alt frate al lui. — Hâde mă, c’a murit biata mamă. — Dumnezeii s’o ierte. — Bine, dar trebue s’o îngropăm. — D’apol efi u’am vreme, că trebue să remîn să potcovesc pe cuconiţa (ţiganii aşa zic: cuconul în loc de caii cuconulul). — Mă, da bade mă. că ’l moartă de Sîmbătă şi mai toată’i venătă. — Nu merg, nu merg şi nu merg. — Mă! Efi mă duc ş’o taifi în două. Partea mea am s’o îngrop; iar p’a ta am s’o dafi dracului! * * * Un voinicel de romîn mergea însetat pe o cale cam lungă, vara. Nu găsea nicăirl apă să bea. Ajunge la un bordeifi, unde găseşte o babă mal mult putredă de cît vie, de la care cerînd apă, ea ÎI zice, mozolind un măr în gingii: — Poftim. Iată ulcica pe doniţă. In gîndul sâfi volnicelu’şl zice: — Pe la coada ulcelei am să beaft, că baba n’o fi blnd pe la coadă. Şi bea apă cum îşi plănuise. — Dragul mamil volnicei! Vin să te pupe mama; că din câţi oameni se opresc de bea apă la mine, numai d-ta băuşl pe unde beafl efi! Vin să te pup şi să’ţl dafi ş’o bucăţică de măr—na-ţi-’l tot * * * Domnule prefect, Avfind a fi bolnav cinci şease zile de la începutul lunii viitoare, vă rog cu stimă a ’ml încuviinţa acest congedifi. Primiţi... Suprefect Plasa. B. (iscălit) I. D. rarumMAŢii Mal mulţi deputaţi, în cap cu d-nil V. G. Morţun, V. Kogalni-eeanu, Gorgos, Delimarcu şi V. C. A. Rosetti, aQ format o ligă pentru votul universal. Liga a tipărit mal multe apeluri, pe cari le-a distribuit deputaţilor şi senatorilor pentru a le iscăli ca semn de aderare la votul universal. Noul episcop romîn unit din Lu-goş, P. S. Sa Episcopul Dimitrie Radu, se află în Capitală D. Dobrescu-Argeş a fost izgonit de tovarăşii săi ^din comitetul aşa numitului partid ţărănesc. Joi seara s’a ţinut o mică întrunire în care s’a ales noul comitet, compus din cinci membri şi anume: d-nil deputaţi Dincă Schileru şiMăr-culescu, d. Niculescu fotograful, un domn Moisescu şi un al cincilea al cărui nume ne scapă. S’a hotărît apariţiunea unul noQ ziar al grupului, care se va cbema Ţăranul romîn şi va fi pus sub direcţiunea d-lul Ioan RâdoiQ. Disenră o delegaţie de vr*o 30 de depntaţi va merge Iad. Dnm. Ktnrdza pentru a-i declara că nu-1 mai recunosc de ţef al partidului. Aseară mal mulţi tineri liberali s’aQ întrunit la d. deputat Gr. Em. Grădişteanu, pentru a discuta asupra situaţiei. In tot cursul consfâtuirei s’a accentuat un spirit ostil în contra d-lor Duin. Slurdza şi Eugen Stă-tescu. Numărul senatorilor, cari în cap cu d. Tache Anastasiu au comunicat d-lui Sturdza că nu-’l mal recunosc de şef al partidului liberal, se urcă deja la 34. E probabil că pînă Luni majoritatea Senatorilor se va declara m contra d-lui Dim. Sturdza. Aseară, la orele 5 şi jumătate, s’a întrunit consiliul de miniştri pentru a lua ultimele hotârîrl în cestiunea Mitropolitului Primat. Mîine se va inaugura cu mare solemnitate noul şi frumosul teatru Naţional din Iaşi. Inaugurarea va fi prezidată de d. N. Ganea, primar al Iaşilor. Hamburger Nachrichten. organ recunoscut al lui Bismark, publică despre căderea ministerului Sturdza o scurtă corespondenţa din Viena. Corespondentul zice: Cabinetul Sturdza s’a retras pen-tru-că şeful s’a convins despre slăbirii] îea posiţiel sale... Ministru president, de şi a suprimat foarte energic deinonstraţiunile de stradă, totuşi nu a putut să-şi mal conserve încrederea unei părţi a propriului săQ partid. Pe lîngă aceasta domnul Sturdza era conştiu şi despre acea că Regele nu mal pune nici un pond, pentru ca să-l menţină, pe el ori ministerul său, după ce d. ministru president a atras persoana Regelui în discuţie asupra afacerii Mitropolitului Primat. Intre ast-fel de împrejurări e lucru de înţeles, dacă domnul Sturdza şi-a dat demisiunea^şi că demisiu-nea i-a fost primita. tratările dintre d. fleva si guvern Pînă în momentul cînd scrim aceste rîndurî, tratările dintre guvern şi d. Lleva în privinţa solu-ţiunei chestiunei Mitropolitului Ghenadie n au ajuns la nici un rezultat. C!on*>rătuirea de la Cameră EH, in timpul cînd Camera se ocupa cu votarea de indigenate, dd. P. S. AureUan, preşedintele consiliului, şi V. Lascar ministru de interne, au avut o lungă consfătuire cu dd. N. Fleva şi G. Scorţescu, în salonul preşedintelui Camerei. Consfătuirea a durat mai bine de o oră; în acest interval dd. V. Lascar şi Emil Costinescu cari venise de asemenea la conciliabul, ieşeau în incinta Camerei şi se întreţineau cu dd. Nacu şi M. Fer ehide. Toată convorbirea a fost asupra chestiunei demisiunei Mitropolitului Ghenadie. Guvernul cere această demisiu-ne necondiţionată, pe cînd d. Fleva, după cum am spus deja, cere ca Mitropolitul să fie mai întîi readus pe scaunul său pentru cît-va timp şi apoi să demisioneze. Hotărârea guvernului D. P. S. AureUan, preşedintele consiliului, a spus d-lui Fleva că guvernul e foarte dispus să dea o soluţiune pacinică chestiunei Mitropolitului, dar că nu admite demisiunea condiţionată. D. Fleva a persistat in soluţiu-nea pe care a presintat-o şi a declarat că nu poate trata pe alte baze. Faţă cu această declaraţie a d-lui Fleva, un consiliu de miniştri s’a ţinut imediat la Cameră, fără însă a se putea lua o hotă-rire definitivă. In urma acestui consiliu, d. Au-relian a cerut d-lui Fleva un noii armistiţiu pînă astăzi, de oare-ce consiliul de miniştri ce s’a ţinut aseară urmai să discute din noii chestiunea. „EPOCA ‘JA TULCEA Demnitari de contrabandă După disposiţiunile legel asupra comunelor urbane, combinate cu acele ale legii pentru organisarea Dobrogel, consiliile comunelor urbane reşedinţe de district din a-ceastă parte a ţărel se compun din cîte 9 membri, fi aleşi de colegiul electoral şi 3 numiţi de prefectul localitâţel. Neapărat însă, că prefectul nu poate să aducă un zuluz şi să’î numească In consiliu, cum nici colegiului electoral nu’I e permis să aleagă o persoană lovită de vr’o incapacitate oare-care. Dacă însă un colegiu alege un ineligibil, consiliul comunal care singur ’ş'f verifică titlurile, ’l eliminează cu ocasia verificărel şi dacă n’o face el, ministerial pronunţă din oficiu eliminarea. E în afară de orî-ce dublu că această teorie se aplică şi consilierilor numiţi de prefect. Să ne imaginăm—mal cu seamă că suntem sub stăpânirea colectivistă—un prefect şui, care nu ţine compt de lege şi ne a duce, cum am zis, un zuluz, ori pe ocnaşul Mărgăritescu, safi pe Simion Eicinski, de-ar mal trăi, şi ’I numeşte în consiliu. In acest cas, ca şi în orl-cari altele, oare consiliul nu e chemat de lege să verifice titlurile şi să elimiueze pe cel numiţi fără să întrunească condiţiunile de admisibilitate ?—Evident că da. Caşul se intimplă la noifostul prefect Toneanu a numit în consiliul comunal pe Mircea G. Petrescu, care nu numai că n’are calitatea de alegător, dar nici măcar nu era locuitor din comună. Căptuşit cu asemenea numire, acest individ strein de comună, care în acelaş timp fu numit şi ca primar al oraşului, s’a temut de eliminare şi n’a cutezat să sesizese consiliul cu verificarea titlurilor Iul, preferind să siejeze ilegal în consiliu şi prin consecinţă ilegal şi prin usurpaţiune să funcţioneze ca primar. Asta-1 prima dovadă că Mircea G. Petrescu este de contrabandă la primărie. Trec acum la altă cestiune excepţional de gravă. După textul clar şi precis al art. 14 din legea comunală, membrii consiliului prestează jurămîntul după o formulă anume indicată de lege în sala şedinţelor consiliului comunal, în şedinţă publică şi în presenţa unul delegat al guvernului. El bine, nici Mircea G. Petrescu, primarul Tulcel, nici Ştefan D. Theodorof, adju-torul săfi, n’afl prestat acest jurămînt. Ambii dar sunt de contrabandă şi frăă nici o calitate la comună. Pot el fi numiţi în consiliu de prefect şi decretaţi unul pentru funcţiunea de primar iar altul pentru aceea de ajutor, nu puteafi însă intra în exerciţiul acestor demnităţi de cît după prestarea jurămîntulul în conformitate cu legea. Aceste stabilite, naşte acum întrebarea cum rămîue cu actele săvîrşite la primărie de aceşti usurpatorl? Negreşit toate sunt nule de drept şi ele interesînd o manipulaţie de peste 500,000 lei, se va îngriji ca înalta Curte de comp-turl să fie pusă în cunoscinţâ, cînd comptu-rile acestei administraţiuul vitregi ’l vor fi presentate, că toate ordonanrţăile de cliel-tuell s’afi făcut de indivizi fără calitate. Atunci fie Simion Liciuschi sau Mircea G. Petrescu, fie Gheorghe Ceapcănu ori Ştefan D. Theodorof, toţi fiind egali în calitate cînd e vorba de banii publici, nici unul din el n’ar putea fi în regulă cu Curtea de compturl, care va trebui să le respingă compturile. Aşa fiind, cine va restitui sumele ordonanţate de nişte indivizi fără drept, cari nu valorează în calitate nici cît uşierii pri măriei în regulă numiţi ? I.a aceasta se pot gîndi consilierii Dim. Atanasof, Ceaîicof, Ciorbă şi Minciu Marcof. De o cam dată funcţionarii primăriei înlocuiţi de primarul de contrabandă s’au decis a intenta acţiune comunei. Iată efectele unei stăpînirl care pentru a-şl căpătui secăturile şi descreeraţil, calcă legile ţărel în disposiţiunile lor esenţiale şi creează situaţiunl anormale administraţiuni-lor publice. Tulceana. EDIŢIA « 3"' (Serviciul Agenţiei Uoaiine) Berlin, 29 Noembrie. Reischameiger anunţă că indată ce împăratul Wilhelm a aflat că Luetzow este autorul articolului publicat în Welt an Montag, a ordouat o anchetă riguroasă. Ieri s'afi făcut percheziţiunl în apartamentul fostului comisar Tausch. Roma, 29 Noembrie. «Camera deputaţilor». D. Imbriani crede că Camera italiană trebuie să simţă că e de datoria sa de a face omagiu memoriei lui Macce, mort iu mod vitejesc pentru independenţa ţării sale (aprobare la stingă). Viena, 29 Noembrie. «Camera deputaţilor», Cu ocazia discuţiei bugetului fondurilor secrete, d. Badeni declară că guvernul nu poate să preciseze nici un program pentru viitor, nefiind cunoscută compoziţia nouil Camere. Totuşi poate să declare că guvernul va urma în tot-d'auna drumul partide- lor moderate, subordonînd scopurile partidelor scopului ce trebue să urmărească ori ce Stal modern. Guvernul nu consideră votarea bugetului fondurilor secrete ca un vot de neîncredere, ci numai ca o dovadă că Camera nu are neîncredere în guvernul actual (apiause vil). Discuţia va continua mîine. Paris, 29 Noembrie. După ziare pe bordul lui «Salier» se aflaţi 210 pasageri, printre cari 113 ruşi, 35 galiţienl, 01 spanioli şi un german. Paris, 29 Noembrie. D. Baibaut a fost arestut pentru a face doul ani de închisoare, pentru că n’a plătit amenda de 900,000 de franci, la care a fost condamnat în afacerea Panamalei. Veneţia, 29 Noembrie. Regele Serbiei a plecat la Viena. Hamburg, 29 Noembrie. Hamburger Nachrichten zice că declaraţiu d-lul di Rudini nu va fi de ajuns pentru a face să dispară supoziţia că convenţiunea ruso-ita-liană a existat saQ există. — Dacă această con-venţiune nu s’a semnat în 1891 de d. di Rudini, ea a fost semnată de un altul şi la o altă e-pocă. — Acest ziar este convins că s’a stabilit o convenţiune, după care Rusia a făcut act de mediatiune la Paris în favoarea Italiei, ca echivalent pentru concesiunile italiene în politica orientală. Hamburger Nachrichten nu vede în acest fapt nici o atingere a datoriilor către tripla alianţă. Ar fi de dorit numai ca dacă Italia are reia-ţiunl bune cu cele-l’alte puteri, să se aranjeze în ast-fel de mod, în cit să nu se pună în opoziţie cu datoriile sale către Germania şi Aus-tro-Ungaria. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 29 Noembrie. Mutările în posturile de comandant al oraşului, comandant şi inspector al geandarmeriel şi director al poliţiei din Stambul, sunt în legătură cu ultimele măsuri de exil. Această schimbare de persoane se consideră ca echivalentă cu exilul interesaţilor. Eoouai »** Vaporul Ignatio Eloro, închiriat de direcţiunea căilor ferate pentru a face cursa între Constanţa şi Constantinopol, a pornit erl, la orele 2 p. m., din Pera, în mijlocul aclatnaţiunilor entusiaste ale mulţimel. *** Domnii membri al Societăţel Istorice sunt rugaţi a se întruni Duminică 1 Decembrie a. c., ora 2 p. ni., în şedinţă ordinară, la ordinea zilei fiind : 1) Propuneri; 2i Alegerea comisiunel de verificare ; 3) Conferinţa d-lul Al. Antemireanu, intitulată * Rolul social al credinţelor religioase>. Şedinţa va avea loc la Universitate, ‘ ala No. IV. DITERSE încercare de sinucidere. — A-seară, pe la orele 7 şi jumătate, d-ra Roza. în vlrstă de 17 ani, fiica d-nel Ana Sneider, domiciliată In fundătura Vlădoianu, voind a-şl pune capăt zilelor, s’a asvărlit Într’un puţ din aceeaşi stradă. Observată de un trecător care a dat alarma, după multă caznă, dînsa a putut fi scoasă din fundul puţului, In viaţă. Starea-I "insă liind destul de gravă, s'a ordonat imediata transportare la spitalul Colţea, Se crede că d ra Roza a luat această funesta rezoluţiune În urma persecuţiunilor şi relelor tratamente ce suferea de la mamă-sa. Făcător de minuni. — Grigore SuciG, odâiaş la Casieria de Ilfov, fiind trimes erl de la casierie cu o sumă de 260 lei pentru a-I expedia prin poştă, pe drum Întâlneşte pe un ţigan, numit Ghiţă Niculae, care II spune că el are meşteşugul de a face din i leQ 2. Convins de argumentaţiunea puternică a meşterului Giţă, odăiaşul se lasă a fi condus la domiciliul ţiganului, în Calea DudeştI. Aci începu operaţiunea de transformaţiune. După ce mal Intil meşterul Ghiţă luă "de la SuciQ cel 260 lei, se duse la gura sobei şi pre-fâeându-se că-I topeşte, puse o cantitate de plumb într’o tigae. Când metalul fu topit, meşterul spuse să a greşii combinaţiunea şi că nu mal poate reuşi in transformaţiune. Văzlndu-se tras pe sfoară, Sueiu reclamă la secţia respectivă. Comisarul prinde pe ţiganul Ghiţă şi perchi-ziţionându-1, năşeşte asupra lui suma furată. Banii att fost restituiţi naivului odăiaş, iar făcătorul de minuni a fost condus la arestul poliţiei Moartă in pădure. — O telegramă din Dorohol anunţă că erl s’a găsit in pădurea după moşia Virful clmpulul, cadavrul femeel Mariu-ca Tanase Ciobanu. Se crede că nenorocita a murit de conge-laţiune. Parchetul fiind avizat, a ordonat transportarea cadavrului în oraş, unde i se va face autopsia. Incendiu.— Erl, pe la orele 1 şi jumătate după amiazl. un incendiQ violent a izbucnit la biuroul d-lor Wattson şi Iouell din Constauţa. Graţie ajutoarelor sosite la timp, focul a fost localizat, după o oră de lucru. întreg acoperişul caselor a fost distrus de flăcări. DINSTREINAT O răzbunare Îngrozitoare.—O dramă care a pasionat zilele trecute înalta societate ungureasca, s’a întlmplat în orăşelul Stein-ain -Anger din Ungaria. Căpitanul de cavalerie in retragere, M. Petac, reîntorclndu-se de la cercul militar, într’uua din seri, a surprins in convorbire pe femeea sa cu Locotenentul M. Keeh. Petac, furios, descărca asupra lor trei focuri de revolver. D-na Petac, lovită la cap de un glonte, sa retrase Într’o casă vecină, pe etnd locotenentul Rock lovit de cele alte gloanţe, furios, se repezi cu sabia asupra lui Petac. La sgomolut detunăturilor, uu ofiţer, locotenentul Dejered, care trecea pe stradă, intră In casă şi se puse Intre cel doul antagoniştl. Locotenentul reuşi a-I despărţi, dar s'a ales cu miua dreaptă tăiată de sabia ofiţerului Rock. Se crede că căpitanul Petac era lutr’o slare de alienuţiune mintală. D-na Petac şi locotenentul Roeh sunt gravi răniţi. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Atragem atenţiunea publicului asupra ru-brirel din pag. 4-a Miel anunţuri, care suut menite a Înlesni transacţiunile individuale şi comerciale. Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste anunţuri, este un indemn pentru toată lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane Sntr’o afacere ca : închiriere» unei case, arendarea unei moşii, vînzare» unei (râsuri, etc. Tot pentru o mal eflină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rindurl. PREţllL: pinâ la IO pnhlicaţii 30 bani linia pentru iie care dată, ţi de la IO in sus 30 bani linia. Starea lor este cu desăvlrşire desperată. Pe-tac a fost imediat arestat. Incendiu.--Din Bordeaux se anunţă că un incendiu îngrozitor a isbucnit mal zilele trecute în localul direeţiunel gărel de Sud. Acest imobil avea o lungime de 150 metri şi o lăţime de 201. compus din două etage, în cari se allail serviciile centrale. Un coş. spărgînduse, întreg imobilul fu în flăcări. Pompele gărel dete primele ajutoare, pompierii din Bordeaux nu întirziarâ de a veni şi el, şi graţie a trei pompe cu vapori focul a putut ti localizat. Tot etajul al doilea a fost distrus. Archivele şi actele cornptabili-tăţel aii fost distruse ; — cele cari trebuia să fie scăpate, aă fost inundate de apă, căci aQ fost aruncate în stradă. O casă prăbuşită, numeroase victime.—0 telegrama din Xerfes anunţă că erl in acel oraş s’a dărîmat o casă, acoperind sub dârîmâturl peste 100 de persoane. S’afl găsit deja 11 cadavre. Numărul victimelor nu se cunoaşte în mod exact. Lucrarea de curăţire continua. ŞTIRI DXN ZIARE Din Adevărul: Curentul de a se da o soluţie chestiei Ghenadie şi de a se primi propunerile d-lul N. Fleva, creşte în Cameră. Astâ-seară, mal mulţi deputaţi se vor întruni pentru a trimite o delegaţie de trei la d. Sturdza, ca să-I pună în vedere, aşa cum aii făcut şi delegaţii celor 24 de senatori despre cari am vorbit, că vor sprijini guvernul în rezolvirea chestiei Ghenadie. Diu Timpul: Azi la orele 5, consiliul de miniştri s’a Întrunit la ministerul de interne. Se poate ca după acest consiliu să urmeze lucruri grave pentru guvern. *** Balamuc. Guvernul declară în Parlament că are misiunea să rezolve «In mod pacinic» chestiunea la ordinea zilei; administraţia din Gorjiil distribue gratis ordonanţa stupidă a lui Vasiliu ; preoţilor din Doljiă li se impune să iscălească o jalbă prin care protestează în contra revizuirel sentinţei Sinodului; iar sibariţii cari compun acest sfînt corp declară pretutindeni că vor demisiona cu toţii dacă guvernul va da o soluţie chestiunel mitropolitului primat. Balamucul acesta duce drept la anarchie şi nimeni In guvern u’are autoritatea necesară pentru a pune regulă. E trist. ULTIME iNFORMATIUNI KE60CIERILE DINTRE GUVERN SI D. S. FLEVS Conrîiţiumle d-liiî Fleva.-Declaraţia «Dreptăţii» Sitiinţiunea guvernului. Condiţiuuile «I-Ijiî Fleva. Aseară s'a răspîndit vestea că o deplină învoeală s’ar fi făcut între guvern şi d. Fleva şi că cestiunea mitropolitană este tranşată, de oare ce d. N. Fleva a renunţat asupra condiţiei sale de a fi readus imediat Mitropolitul Primat în scaunul său. Aceasta părea a fi situaţia după consiliul de miniştri ţinut aseară pînă la orele 7. Şi vestea a fost confirmată de o potrivă de unii guvernamentali şi de unii amici ai d-lui N. Fleva, cum e de pildă d. G. A. Scorţescu. După o oră însă situaţia s’a schimbat din nou ; guvernamentalii de o dată s’cnî apucat să a-tace cu patimă pe d. Fleva, zi-cînd că totul s’a rupt din causa condiţiunilor străine de afacerea mitropolitului ce a pus, iar d nu Fleva zicea că nici odată nu va ceda în cestiunea mitropolitană. Ast-fel, ceea ce era aproape sigur dimineaţa, peste un ceas devenea probabil, iar după două ore se schimba in minciună. Deci tratările dintre guvern şi d. N. Eleva se pot considera ea rupte în mod definitiv, după ultimele ştiri. Declaraţia «Dreptăţii» In această nouă situaţie credem interesant a reproduce ur- mătoarea declaraţie a «Dreptăţii» de azi : «Guvernul a făcut apel la patriotismul d-lul Fleva, cerîndu-i să-l ajute spre a tranşa chestiunea grea şi pasionanta a Mitropolitului. D. Fleva a prezintat guvernului o soluţiune complectă şi cit se poate de împăciuitoare, soluţiune pe care guvernul adoptănd-o, liniştea ar fi restabilită în Biserică, Dreptatea ar triumfa în ţară. Trebue să spunem că această soluţiune are ca prim şi indiscutabil punct: reinstalarea Mitropolitului pe scaunul săQ. Fără aceasta operă de supremă legalitate şi justiţie, nu există pen-ţru noi nici o tratativă. Pînă în momentul de faţă guvernul nu s’a decis, dacă îmbrăţişează ori nu această soluţiune — şi nu putem spune ce va face el. OrI-cum ar fi însă, trebue să fie bine ştiut că pentru noi nu există discuţiune posibila, fără reintrarea imediată în legalitate». Sitiiaţiunea guvernului Declaraţiile d-lor Aurelian, V. Lascar şi Mîrzescu sunt o probă că guvernul vrea să dea o soluţie cestiunei mitropolitane. Dificultăţile ce le-a întîmpinat însă chiar în sinul partidului Va împiedicat să-şi realizeze angajamentul luat. Guvernul dorea şi doreşte chiar ca această gr»vă ccstiuue să iie privită ea o ccstiune de patriotism, de o potrivă pentru toate partidele. Şi după sile întregi de zbuciumăm periculoase, guvernul a izbutit să dezarmeze pe d-niî Sturdza şi Stătescu, cari în încăpăţînat’ea lor i-au făcut cele mai multe dificultăţi. Erl, după ridicarea şedinţei publice a Camerei, d. Ionel i. Bră-tianu a depus proiectul de răspuns la Mesagiul Tronului. Camera a hotărît ca discuţi unea să înceapă Marţi; proiectul de A-dresă a fost trimes la tipar şi el va fi distribuit azi deputaţilor. A-seară a fost o consfătuire la d. N. Fleva. In urma acestei consfătuiri, d. N. Fleva a revenit asupra concesiunilor sale în cestiunea mitropolitană. Cea d’întîî grijă a d-lui Dim. Sturdza, îndată ce a căzut de la putere, a fost să alerge la Creditul funciar rural şi sa şi reia postul de director care ’i fusese reservat. Cu acest prilej d-sa a încasat şi salariul pe trecut, pe timpul cit n’a funcţionat, pe motiv că locul d-sale n’a fost ocupat de nimeni şi prin urmare banii sunt disponibili! D. Porumbarii, ministru al lucrărilor publice, însoţit de d. Saligny, directorul general al căilor ferate, de d. Miclescu sub-directorul şi de dd. general Fălcoianu şi colonel Crâiniceanu, au plecat azi dimineaţă cu un tren special la Constanţa întru întînipinarea vaporului Igna-tio-Flora, închiriat de direcţiunea căilor ferate a face cursele între Constanţa şi Constantinopol. Azi dimineaţă s’a ţinut un consiliu de miniştri în cestiunea mitropolitană. Voinţa Naţională de a-seară a publicat rezoluţiunea votată de o întrunire liberala ţinută la 8 Noein-brie in Turnu-Măgurele. Rezoluţiu-nea aceasta e un adevărat blam pentru faimosul Kiriţopol. Să tragem concluzia că ex-sa-trapul Teleormanului a ajuns urgisit de Voinţa ? Distinsul magistrat d. Victor An-tonescu a fost numit suplinitor al catedrei de drept civil de la facultatea de drept din Capitală, în locul d-lul G. Mîrzescu. D. Antonescu va începe cursurile Miercuri dimineaţa la orele 9. D. George Morţun, inteligentul secretar general al ministerului de interne, şi-a dat demisiunea. D-sa va candida la col. II de deputaţi din Bacăfl, loc rămas vacant în urma numirel d-lul Caton Leca în postul de prefect al poliţiei Capitalei. E vorba ca d. Italino Vericeanu să fie numit în locul d-lul Morţun. Un grup de vr’o 15 deputaţi, în cap cu d-nil Gr. Em. Grădişteanu, I. Procopiu, D. Brătianu şi căpitan Văsescu, aQ hotărît a-seară să se grupeze împrejurul d-lul Gogu Can-tacuzino şi să combată veleităţile de şefie ale d-lor E. Stătescu sau N. Eleva. Atragem atenţiunea d-lul prefect al poliţiei, asupra următoarelor brutalităţi săvîrşite azi noapte: Pe la miezul nopţel Toma Ştefânescu, şeful biuroulut de percepere de la primărie, însoţit de perceptorul halei Ghi-ca şi de nepotul Iul Berechet, cite-şl trei beţi morţi, s’au dus în cafeneaua Beţia-Vista, din dealul Mitropoliei, şi au luat la bătae pe cîrciumarul Enache Ştefânescu, comerciant din strada Bi-bescu- Vodă 5, care venise acolo din întâmplare. Bătăuşii guvernului au lovit foarte crunt pe Enache Ştefânescu, furîndu-l tot-d’o-dată un ceasornic de aur în valoare de lei MO. Mal multe geamuri ale localului aii fost sparte de sbiril comune'. In urma reclamaţiel Iul Ştefânescu, în loc ca să i se facă dreptate, victima a fost dusă la secţia 31. Martorii acestor sălbătăcit aii fost sergenţii cari aii raportat comisarului Calvocorescu şi Gheorghiţă Lăutarii. Presa a fost invitată la solemnitatea inaugurării Teatrului Naţiomil din Iaşi, clădit de comună. Banchetul anual al societăţei polite-elmice din Romînia, anunţat pentru azi Sîmbătă, s’a amînat pentru mîine, Duminică, orele 7 jum. seara, la otel Capsa. Adunarea generală care trebuia să se ţină mîine seară, se va ţine după amiazl. Colegiile 1 şi III electorale pentru consilierii judeţeni de Tutova sunt convocate a se întruni în zilele de 3 şi 5 Ianuarie pentru alegerea a 4 consilieri, cîte 1 de fie-care colegiu. Cunoscutul bătăuş C. Berlescu, cap al bandelor primarului Robescu, se poartă de o mojicie ne mal pomenita cu lumea care are afaceri la ofiţerul stărel civile. Mal mulţi proprietari ni s’au plînsîn contra acestui bătăuş care a devenit de o aroganţă şi lipsă de cuviinţă revoltătoare. Pentru ca să tăiem pofta acestui agent comunal să ne dea des-minţirl prin Voinţa, invocăm mărturisirea d-lul Gbeorgbe Gavrilescu, soţia sa Maria Ludi şi Constantin Armăşescu. Următoarea mişcare judecătorească s’a făcut pe ziua de 1 Decembre: I. I. Antonescu, licenţiat în drept de la Paris, a fost numit procuror de secţie la Mehedinţi. D. G. N. AndreiovicI, judecător la Vrancea (Putna) este numit judecător la tribunalul Muscel, în locul d-lul Radu Popescu. D. T. A. Ştefânescu, actual supleant la BacăU, a fost numit judecător la tribunalul Bacău. D. Aurel Alexandrescu, licenţiat in drept, a fost numit supleant la BacăQ, în locul d-lul Ştefânescu. D. C. Asan, licenţiat în drept, a fost numit substitut la Tulcea, în locul vacant. D. I. N. Eliad-Românul, licenţiat în drept, a fost numit ajutor la Balta, judeţul Brăila, în locul d-lul Marius Ve-lescu, demisionat. D. I. I. Anastasescu, licenţiat în drept, a fost numit ajutor la Olteniţa, în locul vacant. D. Constantinescu a fost numit portărel Ia Vlaşca, în locul d-lul Drago-mirescu. CAMERA Urmarea şedinţei de la 29 Noembre Se votează indigenatul d-lor Moldovan, Wilhelm Sehwartz, Anastasie Theohari, State, Ion Mircea şi Stoianovicl. Şedinţa se ridică. B. DJABUROV Oalea \i<*l oi-ii-i. 73-74 STOFE ENGLEZEŞTI de HAINE tiunl la cari preşedintele consiliului, contrariu obiceiurilor sale, răspunse foarte scurt. Oculta, cu o satisfacţie vădită, răspîndeşte sgomotul că tratările cu d. Fleva s’aâ rupt. # * * La ora 1 şi 45 se deschide şedinţa. Deputaţii sunt în număr de 131,—număr care nu se constată orl-cînd. D. Mulaxa aminteşte că acum 14 zile a cerut dosarele afacerel de la Galaţi ; erl i s’aQ dat toate actele afară de raportul procurorului general Bastaki, cel de care are absolută nevoie. Intervine pentru a-I se da acest act. D. Stavri Brătianu spune că în urma punerel la retragere a d-lor Populeanu şi Prodan, s’a presintat un proiect de lege pentru acordarea acestor magistraţi maximul pensiunel cuvenite. Cere urgenţa pentru acest proiect. Guvernul aderă, Camera admite. Interpelarea pe care era s’o anunţe d-1 Fleva, a rămas numai în stare de proect, în urma unul noti armistiţiu pînă Luni, intervenit între guvern şi şeful stânge! liberale. SENATUL Urmarea şedinţei de la 29 Noembre După ce se votează trei recunoaşteri şi se declară votul nul asupra unul indigenat şi a două recunoaşteri, d-nil senatori ne mal fiind In număr, şedinţa se ridică la orele 3. 15. Şedinţa de la 30 Noembre La ordinea zilei sunt: 1) Interpelarea d-lul Andrei Viz .nti relativă Ia modificarea Iegel pensiunilor şi în special a reducerel reţiuerel de 18 la sută; 2) Recunoaşterile şi indigenatele asupra cărora a fost v»tul nul In şedinţa precedentă ; şi 3) Indigenate. ULTIMA ORA Cu toate ştirile ce să contrazic, diiitr’itn momeai în-tr’altul, un lucru poate de acum fi privit ea absolut neîudoelnic, e eă cestiunea Mitropolitului va căpăta o toarte apropiată soluţiuue. După multe stăruinţe, a-proape unanimitatea membrilor Sinodului s’a învoit ea să revisuiască sentinţa. Singur P. S. S. Silvestru, Episcopul Huşilor, nu vrea să revie asupra hotărîrei sale de condamnare. După cîte ştim, I. P. S. S. Mitropolitul e dispus, vroiml a aduce pace» în Biserică, să-şi dea demisia dlu scaunul ITngro-Vlachîei. * * * După o ruptură complectă între d-nii Eleva şi P. S. Aurelian azi dimineaţă, la orele 3 după a-miazi, se zice că s’a încheiat un nou armistiţiu. D-uii Aurelian, Lascar, Fleva şi Scorţescu s’au retras în cabinetul miniştrilor la Cameră spre a delibera. A se cili armarea foiţei în pagina IV. ★ COMUNIUĂRÎ Pentru ca publicul să fio călăuzii şi informat din ziare de tot ca-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici, Cititorii sunt rugaţi să dea uleuţiuue acestei rubrice. A se vedea rubrica spectacolelor în pag. IV. li Iii Ij IO 6? ii A F// A apărut Justiţia Militară cum este şi cum trebue să fie. de Loeot. Al. Teodorescu, advocat. De vînzare la toate librăriile şi la autor, str. Ecoului 74, Bucurescl. Preţul un led. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand în medicina Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. TOMA STELIAM AVOCAT DIN IAŞI S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTÎ CALEA VICTORIEI. 132 mCHIRIAŞ TEOHARI Special în boale de FEMEI şi FACER| S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Strada foiţei 56. Dr. CRÂINICEANU STRADA FONTÎNII No. 5 (Casa Generalului Duuca) Consultaţii 1—3 p. m, Doctor Eaâovici de la Facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de medicină internă de la 3—5 111, Calea Victoriei, 111. B-rul B. LEBEL MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Casa D-rulul Capşa Cousultaţiiiiii de la 1 pînă la 3 p. in. —Pentru săraci gratis— MFVDI PANZÂRti NATiOfiALA Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut TREI GOII LA m LEU AVIS Fac cunoscut onor. P. T. public că am cmm-părat o cantitate de metri DIFERITE PANZARII NA ŢIONALE pentru ROCHII. CĂMĂŞI si altele lucrate In ţară cu RESBOIUL ROMÂNIE de care Je pun în vînzare cu preţ de TREI COTI LA UN LEU, in localul din CALEA VICTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopie). CASA JOBIN Fondata In 1810 OH. JOBIN 57 Calea Victoriei 57 Bucurescl Am onoarea a informa Onorata şi numeroasa mea Clientelă că m’am întors din Paris, de unde am a-dus un mare asortiment de nouă-tătl şi pariitimerie originale, ca de obicein, nu de expor-taţie. ROG EVITAŢI FALSIFICĂRI Rayon noQ de mănuşi I*er-rin si Maroqninerie tină. CĂMĂŞI PE MĂSURĂ OH. JOBIN Ocasiune! Ocasiune! Ocasiune! llMâl IN MAGASINUL „LA 1000 ARTICOLE» sub Hotel Continental;,vis-a-vis deTitru Naţional Continue de astă-zl vinsarea Mănuşeriel -ine Şenkovicî, veniţi şi profitaţi de rara ocasiune I MÂNUŞI 4 şi fibutonl extra-fine NUMAI cu fr. 2.75 perechea. M AX UŞI lină cu blană şi flanelă de fr. 1.50 în sus. {Şoşoiii-Galoşi veritabili cu marca triunghi din renumita fabrică din Petersburg, pentru dame...fr. 7.50 > bărbaţi........» 8.50 10.000 Flanele lină pură NUMAI cu > 3.50 30.000 Ciorapi fild’ecosse lină barchent. Linyerie, Cravate, Parfumerie, se vinde fabulos de eftin numai „I.A 1000 ARTICOI.E“ Sub Hoiel Continental, vis-a-vis de Teatru nc jfînriJfţlT Pe un period de 5 ani Ut M îl £«’« 3J ril I începători de la 1 Martie 1897 lotul No. 1 pin moşia Kitila-Mogoşoaia in întindere de 1815 pogoane din cari: 1142 pogoane arabile, 208 pogoane defrişabile iar, restul de 465 pogoane pădure numai cu dreptul de păşune pînă la tăere. Cu un han mare pe moşie, vad vechili, qualitate de pămint superior. pămint noă. Doritorii să se adreseze la proprietar Doctorul Panaiteseii, Bucureşti strada Lumi-nel No. 10 spre a lua infonuaţiunl. Şedinţa de la 30 Noembre In Cameră, cu toată liniştea aparentă, se petrece ceva însemnat. Miniştrii afi mici consfătuiri cu membrii marcanţi al majori-ţâţei. DD. Nacu şi Costinescu aii un aer satisfăcut faţă cu d-uu Fleva şi amicii acestuia. In bufetul Camerei agitaţia c mal manifestă, amicii d-lor Sturdza şi Stătescu se declară pe faţă In contra soluţiuni a ces-tiunil Mitropolitului Ghenadie, prevestind o puternică crizăln partidul liberal.D. Aurelian e radios, din toate părţile 11 se pun ches- IJii jemte al Iernând, deşire prendre, contre bon payement, des ieyons de eonversationfrau-ţaise cliez uiiejeuiiedame—, qui parlerait aussi parfaitement la langue allemande. Adresser Ies offres sous Ies ini-tiales X. Y. â l’administration du journal. Doctorul Ualimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de alomac 27—Strada Doamnei | 27 Consult. 2—i Doctorul I. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf. (’piridon Directorul Băilor Bălţ&ţeştî Stabilindu-se tn Capitală dă consultaţiunl la orele 4—6 p. m. Strada Dionisie No. 28. www.dacoromanica.ro EPOCA 1 MICI ANUNŢURI Pini la 10 publicaţii 30 bani linia pentru fle-core dată, §1 de la 10 în sus 20 bani linia. Spectacole Tea Ir ni Naţional Duminică 1 Decembrie se varepresenta pentru a treia oară PATRIE dramă în & acte ţi 7 tablouri_______________ __________________ jjpera rotnina Teatru llti^o. sîmbfttă 30 Noembrle 1896, primul debut al Celebrului Sextet «Jalians». Debutul celei mal renumite cîntăreaţă englezi Misa Rublni, Debutul Brothers k Francofil acrobaţi ţl E*inlllbrl§tl._______ Circul G. Sidoti. Simbătă 30 Noembrle mare represen-taţie. G ircui CemarSidoit. In cnrlnd va sosi în capitală. Sala l.rtbliuli-J {^iiiiza Sîmbfttă 30 Noembrle se va representa -Meşterul Manole» sad «Miuăstirea de Argeş» localizată de I-erescu.______________________________ Salu BrayotUru. In fle-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul Peters. Vinerea conoert High Life Gafe Naţionala. Orchestra Rublnţteln ţl-a început concertele. Închirieri şi arendări De Arendat ou începere de la s-ît» Ghtorghe 18V6 moşia «Dud eseu» din judeţul Brăila în întindere de ţease mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Rachtivau, advocat strada Frumoasă 28, BucurescL De nrciwlat cu începere chiar de acum moşia «Ianca» din Judeţul Brăila, in întindere de sece mii pogoane toate arabile, avind douft mii pogoane grîft arate cu sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Uaohtlv ai. avocat, strada Fintînel 28. BneureştI._________________________ Camere mobilate Hotelul Pieţei Bibcmcu» Yodăt lingă Camerft ,Trlbu-nalo. Cereri şi oferte de servicii! Un tînăr absolvent a cinci olase liceale, doreşte a găsi un post fie în capitală sad provincie, A se adresa la red. ziarului -Epoca» sub iniţialele U, M. Vînz&ri şi cnmpftr&rl De vtnzarc spre tăere pădurea de pe moşia OrXştî-PIţi-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. l*atrn cal de lux, de viuzare; Strada Mlnervel 14. De vînzare lemne din pădurea Paşcani. Stînjennl, după calitate, 55 şl 60 franci. Ase adresa: Sfcr. Batlşteî 15 O caretă nouă (Cupetl) este de vînzarc on preţ de 2000 lei. ▲ r e adresa la adm. -Epoca». De r >nsnre un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, ocf | cu strada Artei proprietatea d-nel MarJa Al. C. Nl-culc «cu. A se adresa la d. Mihail A. Rachtivanu, advocat, str&da Frumoasă No. 28 Loco. Informaţinnl utile Un pianist routlnat oferă serviciile sale la soirele dansante şl baluri pentru un konorarlu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. __ Unt pronwpftt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şi Dr. E. Popu, ou 5 lei kilogramul dus la d omiclliu. OrI-ce cerere se va face prin cartă poştală la tortei No. 78. acla I. Munteanu calea Vio- O doamnă onorabilă dă lecţiaul de plano. A s€ adresa la administraţia -Epoca». Stridii «Itf mare se găsesc de vînzare la D-nul Dclpuech, Biserica Ieni, No. 3, Bnouresol, şl se face cunoscut amatorilor că primesoe zilnic Stridii de Ostenda şi Aroachon. Asemenea şi melci (Mode de Bourgogne); că poate să vîndă cu preţuri foarte eftlne, Imposibil de orice altă concurenţă. Preţuri curente .* Duzina Stridii de Ostenda calitatea I fr. 2.75. Aroachon de mare calitatea I fr. 2. 50 Aroachon de mare calitatea II 1.75. Aroachon de mare calitatea III 1.50. MielcI duzina 1.25. Morun, Bakala Terre Neuve 1.60 Se caută 60 vaci de lapte, rasa moldovenească safi bivoliţe. A se Adresa în strada Dionlse No. 40 direcţiunea lăptăriel Arcada. Reunmltn CArtnr&reaMă Marlţa Alecşeln, ro- mîncă, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şl viitorul, s’a mutat în strada ficărlitcsca 44. Ghiceşte şi la domiciliul amatorilor cari ar înştllnţa-o prlntr’o carte poştală. Franţaiso diplomce dosire leşons partlcullfcrea. Ad. bu-reau du Journal._________________________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Aliliall A. Rachtivanu Advocat 28 8trada Frumoasă D. A. G. Florosou, avocat, s'a mutat in Oalei Dorobanţilor No. 40. Doctori D-rut Albe acu. Calea Văcăreaţi 82. Boule tf«-erne şi de copil._________________________ Schimbări de adrese Bibliografii A eşit de sub tipar în nJJtura Librăriei boeec & Comp. »Novele» de -Ion Slavici», Preţu 4 lei.____ Meditaţii Secţiunea de franceză, engleză, germană şl piauo. Aore- , : H. A. 'Mg' “r ~ administraţia «Epoca». 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. & Cumpără şi vinde efecte publice şi face orî-c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 29 Noembrie, Ji89e:gl Cump.| Vind 4°/o Rentă Amortisabilă. . . 88 88 v« &°/o » Amortisabilă. . . 95 98 l/i 6 5®/o Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 97 V. 102 97 •/- 5°/o » > > 1890 90 Vi 96 Vi 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 94 V. 94 8/i 5°/o » » Urbano . 91 v« 91 l/. 6-/0 » » » Iaşi . 86 1 87 — Acţiuni Banca Naţională. 1840 — 1860 — > » Agricolă . 223 — 226 — » Dacia Romînia asig. 451 — 455 — » S-tea Naţionala asig. 485 — 490 — S-tatea de ConstrucţiunI . 209 — 212 — Florini valoare Austriacă. 2 11 2 12 Mărci Germane .... î 23 1 25 Bacnote Francezo . . . Î00 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 85 2 70 Imprimarea cu maşinile dublu cilindrica, din fabrica Albert & Cj», Frankenthdl ti cu caractere din fonderia de litere S’liBsoh din FranK-furt A1M- FOITA ZIARULUI «EPOCA» 1,0UIS JACC0LLI0T 128) MÂNCĂTORII J3E FOC PARTEA ŞEASEA Fără să bănuiască că era urmărit, Ionha-tan Spiers alerga cit putea, dar lucru straniu, pe măsură ce se apropia simţea un ce inesplicabil că ’l munceşte mintea, avea un fel de iatuiţiune vagă a evenimentelor Intîmplate. — Dacă n’aş mai găsi «Swanul», îşi zicea el într’una ? Un cutremur ti străbatea tot corpul... a-poliar se liniştea. Nu era oare o copilărie să se gîndească la asemenea lucruri ? Cine oare ar fi putut să pună în mişcare maşina, cînd numai el singur îl cunoştea secretul ? Şi afară de aceasta nu avea el a-colo pe c*el trei credincioşi al săi ? In sfirşit... încă cîte-va minute şi a-,j ungea. încă o sforţare şi era la ţărm !... dădu semnalul cuvenit, dar... nu j rimi nici un răspuns. O sudoare rece îl inundă figura... cu mî- na tremurîndă dete la o parte ramurile stufului cari ascundea^ vederea lacului. In zadar căută cu privirea pe pînza întinsă a apel... «Svvanul» dispăruse. Iu stînga şi în dreapta, pînă la distanţa la care ochiul lui ager putea să ajungă, nu se vedea nimic, nimic de cit apa argintie sub reflectele raze ale lunel. — Nimic ! Nimic ! «Swanul» a dispărut! murmură el cu vocea înăbuşită. Cu ochiul rătăcit şi tremurind pe picioarele cari refuzai! de a ’i mal susţine, se silea din toate puterile pentru a ’şl aduna ideile... — Sunt oare nebun ? se întrebă el înlemnit... M’am înşelat, nu e cu putinţă... «Swanul» este ancorat In altă parte. Făcu cîţî-va paşi In lături şi ca un desperat în zadar căuta cu privirea în toate părţile. Recunoştea foarte bine locul, dar maşina dispăruse. Timp de clle-va secunde, desperarea lnl fu atît de mare, în cît mîna-I crispată pe patul revolverului era gata să calce trăgaciul şi să ’şl sboare creeril... dar o lumină de judecată ll reţinu, era pofta de răzbunare. Ceea ce ll neliniştea şi îl făcea atît să sufere,'era mal mult misterul acestui eveniment de cît pierderea «Swanulul». Cînd fu mal liniştit puţin, căută să ’şl explice cauzele acestei dispariţiunl, dar toate raţionamentele fură zadarnice, toate supoziţiunile imposibile... Un moment se gtndi că IvanovicI afltnd direcţiunea «Re-mamberulul», venise şi luase şi «Swanul», dar pe dată văzu şi imposibilitatea acestei supoziţiunl... Cum ? credinciosul Iul Da-vis, şi întreg echipagiul, ar fi putut lăsa ca o asemenea trădare să se săvîrşească? Pe cine să acuze atunci ? Pe cel de la Franc-Station ? Cu cît se gîndea mal mnlt, cu atît se pierdea lntr’o serie de supoziţiunl, toate fără nici un .sfirşit logic. Un singur mo- ment nu s’a gîndit să arunce bănuielile asupra indigenilor. Acest lucru i se părea atlt de imposibil, că, dacă i-ar fi trecut chiar prin minte, l’ar fi respins fără a e-zita, ca imposibil. Atunci începu să caute cu privirea prin tufişul din apropiere, dacă n’ar găsi vre’o urmă care să’l poată pune pe calea descoperire!. Făcînd cîţî-va paşi înainte, i se păru de odată că o umbră omenească caută a se ascunde în iarbă Ia o distanţă de vre’o 50 de metri de dînsul. Aceeaşi impresiune a avut în momentul cînd a părăsit Franc-Station... începu să se gîndească. Se întoarse repede înapoi, şi în fuga mare luă drumul în direcţiunea opusă aceluia pe care venise. La un moment dat, profitînd de o curbă se opri intr’un stu* fiş, unde ascuns aşteptă cu revolverul In mină. Fără multă întîrziere el văzu pe doi indigeni cari veneatl pe urmele lui cu aceiaşi iuţeală. El ÎI luase deja înainte, dar de odată, conduşi de instinctul lor natural, bănuind că ati luat un drum greşit, se opriră. Căpitanul îl văzu gesticulind şi arâtînd în direcţiunea stufişurilor şezîud ne decişi cu măciuca în mină. La urmă se învoiră, căci amîndol se întoarseră paralel inspectînd fie care tufişele cari ţărmuiab drumul. Căpitanul Roşu era de o bravură excepţională; pîuă în acest moment se î..doia încă de Menţiunile indigenilor... Dar cine oare pusee pe aceşti oameni armaţi să ’l urmăre scă şi In ce scop? Această ideie îl revoltă în aşa fel în cît se decisa să iasă singur înainte indigenilor. Părăsind ascunzătoarea In care se afla, se aşeză cu cura-gifl în mijlocul drumului sub razele puternice ale lunel. Zărindu-1, cel doi indigeni scoaseră un PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RICHARV BliANBT ÎNCERC ATE I>E Prof. dr. R. Vlrchow, Beri tu » » de Gielt, Munieh (t) » » Reclam ; Lipsea (t) » » de Nusbaum Munieh (J) » » Hertz Amsterdam » * de Korezynski, Craiova » * Brandt, Klafisenburg ► » Frericka, Berlin (t) ► * de Soauzoni, YTurzburg » » O. Witt, Copenhaga » » Zdfkauer Bt. Petersburg » » Boederstăd Kosan - Lambl, Varşovia - For ster, Blrmingam, Întrebuinţate de peste 15 ani de Profcmori, tntsdU'il practici şl de public şi recomandat ea cel mal eftin, I plăcut, sigur şi nevătămător. MEDICAMENT DE CASA La derangearea organelor Abedominal La maladii ale ficatului, hoemmroizl (trinjl), erori*! mtipatie, durere de cap, ameţeală, retpiraţie\ grea sail difleită, palpitaţie (bătaie de inimă), con-mtrtcţiunt de piept„ lipuă de poftii de mincareA etc.—Pilulele elveţiene ale fa rina otelului Blc/iard Brandt,! di* causa efectului lor ogreabil «unt în genere preferate al-1 tor purgative de un efect neplăcut ea : săruri, ape amare, j picături, eto. A SE FERI LA CONTRAFACERI de imitaţiunl şi cereţi la toate farmaoillo numai adecă-ratele PILULE ELVEŢIENE ale farmacimlu-tui RiCUAHD Brandt, şl* observaţi bine alăturata mar- j că Crucea albă, pe fund romiu şl numele Uichard ] Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şl împaohetate similar pen-1 tru a induce publicul în eroare nu produc nici e | dată efectul adevăratoler pilule elveţiene alo lui Rlehard I Brandt. 1 l'luqf i. ll flKl I.KI 150 Depoul general pentru toată Romlnia EA FARMACIA VICTOlt TtlUAOER Bucureşti calea Victoriei__ Se găseşte asemenea în Bucurevlt, Ja farmaciile : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zurner, A. Cze-des E. I. Rlsdo, A. Frank, I. A. Ciura, eto., şl la drogueriile : F. Bruss, Economu A Co. Th. M. I i *ne,cu, Iile Zumfirescu.—Botovanl la: Haynal, V. D. Vasiliu.—Brăila la: Fllloti.'G. Kauff. jmcac, A. Drumer.—ău, la : Schuler, Weber.—Craiova, la farmaciile Moss. Pohl. Oswald.— | Focşani, la : Remer. Stenner.—Galaţi, la : Stlchler.— Giurgiu, la : Binder, Fabini. — Ia*l-lla: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Pitemt 19 la : Schirchanier.—Ptoentl9 la : Bohuller Zle | I gler,— Tiryociştc, la; E. Seymann.— T.-Măgurete, la : A. Hebberling. ŢIPGRAFIA „EPOCA” execută tot felul 1 de lucrări atingătoare de această artă. LANTERNA MAGICA! Cea mal nouă LANŢ EH VĂ MAGICĂ cu nocesariele tablouri intere-1 sânte apre apariţiune. Cel mal frumos joc pentru mic şi mare ! Cu 12 platte, care conţin aproape 74 ] tablouri mari, împreună cu o lampă de petrolul, 1 Chromotrop, 1 ta-1 blofi de schimbare comic. în ramă ] de lemn, costă numai Ici 8. Lanterna este cît se poate de elegant executată, fin montată, a-provizionat cu prescripţia de în- ] Irebuinţare şi împachetat într’oea-ţjt,selă elegantă. KROTK«l*FTlV (apparat care face tabloul să apară viu) cu 12 tablouri. Tablourile puse înăuntru în acest aparat apar imediat ca viti - ----- Tablourile sunt următoarele: Un cîine sare printr’un cerc. Uni Clown se dă adese ori peste cap. Călăreţi. Dănţuitori (jucătorii, Comici, ele. Aceasta mimai pentru 1-ei 5.50. Lanterna şi apparatul de mal sus se trimit franco porto şi ambalagiu. Comandele se execută numai atunci cînd se trimite costul înainte sail un acompt de lei 5, şi restul con-] tra ramburs. Comandele să se facă la : Magazinul de specialitate de cadouri de crăciun ] H A I* INOVIOZ VIENA, I WALLFISCHGASSE 4. E III BA6AŢI DE SABIA III Renumitele CEASORNICE de 14 car. de aur Imitat, cari pînă acum atl fost vîndute direct numai la ceasornicării şi vîndute de comercianţi cu franci 25 şi 80 pentru ca ele să fie accesibile şi de public, vechia renumită firmă reală si solidă, de mal jos, s’a decis a expedia pînă la Bftrţitul limei viiloare, a-cest ceasornic împreună cu 19 obiecte preţioase cu un preţ chilipir de Î6 trancî franco porto şi ambulagid 1 Ceasornic de buzunar de «nr imitat de întors la fie-care 24 pînă Ja 30 ore bogat gravat şi guio-şal, înlocuind un ceasornic de aur garantat pentru mersul regulat 5 uni. 1 Lanţ de aur imitat cu fasonul cel mal no& cu carabină. 1 Portmoneu frumos şi durabil. 1 Briceag excelent cu 3 limbi de oţel. 1 Inel de aur imitaţie cu briliant si-mili. 2 Butoane do aur imitaţie pentru manşete cu închizător patent. 5 Butoane de aur imitaţie pentru che-misete. 1 Ac de cravată de aur imitaţie cu piatră fină. 1 Notes. 1 Cutie de bozunar pentru chibrriturl. 1 Creion care se poate întrebuinţa şi cu atîrn&tor cu mecanism. 4 Obiecte de lux cari provoacă in general veselie şi de obicoiO se vind cu fr. 3.50. Toate aceste 20 obiecte de valoare, firma de mal jos se obligă a le furnisa la ori cine pentru 145 franci franco porto şi ambulagiu însă numai pînă la Hflrşldil lum-i viitoare. Ori şi ce lucru care nu va convine se schimbă cu plăcere, adică nimeni n'are risic. De primit contra Bani înainte saft contra unul acompt de lei 5. Restul prin ramburs de la: RABNiOVICZ Vicari I. Maximiliam-t-rasse 3, EB NB. Pentru a economisi orl-co corespondenţă nefolositoare se face cunoscut că comandele contra ramburs se efsctu-iază uumal contra unul acompt de eel puţin 5 lei. Acomptul se sustrage apoi din ratnbursul. Aşa că rambursai în loc să fie de 10 lei va fi numai de 11 lei. Vama care este aproape de 1 led trebue plătită acolo.______________________ LaTypograli» «Epoca» se vinde liirtie maculatură cu 45 bani Kilo-grumul in pachete de 10 kilograme. strigăt de surprindere, şi par’că ar fi fost Înţeleşi amîndol făcură o săritură înapoi şi-I azvîrliră cu repeziciune ghioacele lor eu a-cea siguranţă a omului care nu greşeşte nici odată ţinta; dar căpitanul văzuse mişcarea : el se culcă la pămînt şi cele două teribile arme II trecură şuerînd pe d’asupra capului... O secundă de întîrziere şi capul lui era ţăndări. (Va urma.) LEI «fh WJT LEI «o 40 DE UZIKA 1000 kilograme l-a calitate transportaţi la domiciliu în saci. BRKIUETTE. CĂRBUNI DE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. COKS DE TOPIT. COK.S DE FER ARIE. €0148 MĂRUNT anume pentru sobe paragina şi belgiano. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne. DEPOSIT CENTRAL STRADA SF1MŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 CAUOÎj *«* YHXKEt.t CU Doctor MmON ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele si sifilitice din spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 47 CnnimUaţinnl