SERIA II—iNUL II, No. 318.
Ediţia a, fcreia
SÂMBĂTĂ, 30 NOEMBRE 1896
NUMARUMO BANI
ABONAMIITELE încep Ia 1 şi 15 ale fle-drellun! ţl se plătese tot-d’a-nn» înainte
In Bucureşti la Ca» Administraţiei In judeţe şi etreinătate irin mandate poştale Un an In ţară 30 lei;	n	etreinttate 50 lei
faise luni ... 15 >	*	»	35	*
rel luni . . . 8 >	>	>	13	*
Un număr In strehătate	30	bani
MANUSCRISELEJÎUSE ÎNAPOIAZĂ BEMCŢIA
Jfm. «-STRADA CLEMENŢEI—No. S
NUMĂRUL 10 BANI
AJTU1S CIURIUE
In Bucureşti şi judeţe m primite numai la
Administraţie
[In streinătate, direct la adminietraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag.	IV...........0.30	b.	linia
»	»	»	III...........3.—	lei *
*	»	»	n............3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul
Un «sună? Toehlă «0 bani
ADMINISTRAŢIA
No. »■- STRADA CLEMENŢEI -No. 8.
STARE ANARHICA
REACŢIUNEA
De geaba—eu sunt nemulţumit. Încă o iluziune pierdută! încă o legendă, pe care mi-a distrus-o vremea şi şcoala voastră modernă: Reacţiunea!
Ce era Reacţiunea!
Un monstru odios, eminamente anti-patriotic, anti-naţional, anti-li-beral,—o Plevnă internă !
Ea despreţuia, batjocorea, strivea, trăda, sugruma poporul, şi apoi tot
ea îl exploata sistematic. Vrăjmaşă jurată a libertăţilor pubiice, a Con-
stituţiuniî şi a tutulor instituţiunilor,
ea înneca mai întîiu şi apoi scălda
ţara în sînge.
Era neagră; avea sute de capete ca hidra şi mii de ghiare de vampir ; fugea de lumină şi lucra la întuneric, fără să aibă vreodată cura-rajul opiniilor sale, şi complota cu străinii contra Românismului.
Uneori, ea îşi înfigea adine ghia-rele în coastele Naţiunii şi, odată călare pe pradă, sugea cu lăcomie sîngele şi sudoarea poporului-mar-tir; alteori, înfigea în sinul României un cuţit pînă’n prăsele şi cadavrul ei sângerând îl arunca la picioarele comitelui Andrassy!
Era în fine oribilă şi hidoasă.
Dar, pe lingă atâtea grozăvii, avea şi o mare calitate: închipuirea ei era sprijinul cel mai positiv al patriotismului şi liberalismului meu.
Când aceste sentimente, cari erau singura ’mi demnitate în ochii mei proprii, şovăiau sau moţăiau; când, în viaţa de toate zilele, copil sărac, necăjit de nevoi şi pesuri grele, uitam un moment că sunt dator să me gândesc mai presus de toate la patrie şi la libertate—un glas profetic me sguduia din amorţire stri-gându ’mi:
«Deşteaptă-te, cetăţene! Rcacţiu-nea stă la pîndă!»
La această teribilă ameninţare a-pocaliptică, săream în picioare ruşinat de laşitatea mea vinovată de-o clipă.
Uitasem Reacţiunea !
Deodată treceau prin gândul meu aiurit toate prăpăstiile. Vedeam capetele hidrei cu ciocurile căscate gata să me sfîşie; simţeam în carnea mea petrunzând pînă la oase ghiarele monstrului; me simţeam sugrumat şi afundat în întunerec sub ruinele vastului nostru edificiu politic, unde un călcâiu de străin îmi strivea capul! Sânge ! o baie de sânge!
Atunci patriotismul şi liberalismul meii se redeşteptau formidabile cu o supremă încordare, şi, trezit dintr’un vis chaotic, răcneam ca un apucat:
«Jos Reacţiunea!»
A trecut vreme, şi spiritul de examen,—acest fatal spirit, care ne ’mpinge să ştim mai mult, poate, de cât ne trebue — vierme nenorocit care roade cu tenacitate rădăci-nele credinţelor—începu să găuno-şeze bazele giganticei mele legende. Perfidul !
Odată, când săream din loc pentru a nu ştiu câtea oară de spaima hidrei, iată ce mi-a şoptit viermele la ureche :
«Reacţiunea?... prostule! Deschi-de’ţi ochii bine; uite-te împrejuru’ţi, şi revino la sensul realităţii.
«Mai ţi-este permis ţie, om cu oare-care cultură, să crezi în existenţa fiinţelor fabuloase ? Nu ţî-e ruşine ţie, om matur, să aibi frică seara când te culci, ca un copil pe
care bunica îl stăpâneşte speriindu’l cu Muma-Pădurii ?
«Dar Reacţiunea e tot atât de reală cât sunt de reali grifonul, sfinxul, zmeii şi căpcăunii din basme. Reacţiunea ta nu este decât o vedenie, un cauchemar chronic, pe care l-ai contractat, nenorocitule, nrăpă-dindu’ţi creerul si nervii cu neutu-rile falsificate ce ţi le-au debitat nişte şarlatani!
«Vrei să faci o experienţă ? încetează a mai înghiţi necontrolate produsele negustorilor politici lipsiţi de
orî-ce scrupul, şi are să’ţi treacă Doaia ia cnronica — ai sa scai» <je
halucinaţia Reacţiunii.»
Boala mea ajunsese, în adever, aşa de chinuitoare, că n’am putut respinge poveţele spiritului de examen. Le-am urmat — şi m’am tămăduit.
De multă vreme dorm acuma liniştit fără visuri rele, fără teamă de primejdie pentru Naţiune, Con-stituţiune şi alte instituţiuni.
Sînt sănătos, da ; dar câte odată îmi parereu: am ascultat spiritul de examen—am ucis legenda— s’a dus liberalismul !
Ca un înţărcat beutor de haciş, care regretă extazurilc ce şi le procura odinioară, mi-aduc aminte adesea cu duioşie de ciudatele vedenii ce aveam când me apucau accesele de febră liberală. Adesea me apucă un dor nespus de acele vremuri când, înainte de a fi om cuminte, eram un patriot liberal zănatic.
Da, sînt sănătos astăzi ; dar tot am remas cu o apucătură, o meteahnă, pe care n’o pot stăpâni totdeauna.
Aşa, zilele trecute,—când am ve-zut pe d. Paul Stătescu, ' prefectul liberal, trăgend în studenţii nevinovaţi cu reteveiul; când am auzit de atrocităţile din beciurile poliţiei, — mărturisesc drept că, deşi suntem aproape de sfîrşitul veacului XIX, nu m’am putut opri să strig, ca în vremurile liberalismului meu clasic .
«Jos Reacţiunea!»
Carttglale
NOUL INSPECTOR
Guvernul de pace şi concordie al d-lul Aurelian debutează prost de tot.
Spre a împăca spiritele, ne aşteptam să-l vedem destituind şi dînd judecăţel pe toţi autorii materiali şi morali al bătăilor din săptămîna trecută.
In loc de destituirea vinovaţilor s’au primit cîte-va demisiunl, iar vinovatul cel mare a fost înaintat.
Paul Stătescu, sălbaticul bărbier de la Tulcea, care a ras şi tuns pe Cliela-dino sub guvernul liberal Ion Brătianu, care distribuea brevete de potcovari al Prefecturel spre a nu plăti salariul u-nul nenorocit ţigan ; Paul Stătescu, renumit prin pungăşiile sale în Dobrogea, iar acum prin purtarea sa imorală în Bucureşti, ca' prefect de poliţie; legendar prin bestialitatea şi nepriceperea sa, a fost înaintat inspector administrativ.
El, cel mal păcătos dintre slujbaşi, menţinut în funcţie, numai graţie fratelui săfl Evghenie, e pus în capul Ministerului de Interne, cu îndatorire să controleze toată administraţia din ţară.
Ministerul ne făgăduise să deschidă pentru dînsul porţile de la Văcăreşti şi ne trezim că i se deschide poarta cea mare de la Ministerul de Interne.
Zabaria, Cantuniari, Ionel Antonescu, bucuraţi-vă. Demisiunile voastre ascund de sigur o apropiată înaintare!
STARE ANARCHICA
Fără guvern. — Fără Mitropolit Primat.— Fără majoritate parlamentară.
Fără guvern
Avem guvern sau ba ? se întreabă toată lumea.
Nominal există un cabinet Aurelian de o săptâmînă, dar numai nominal, căci adevăratul guvern, guvernul iresponsabil, e încă prezidat de d. Sturdza.
Guvernul responsabil al d-luî Aurelian nu face de cit să ceară mereu armistiţiu de la toată lumea, iar pe de altă parte ţine consultaţii gratuite si secrete cu guvernul *—*~*msubil al d-lui
Guvernul Aurelian n’a făcut încă nimic din ce a făgăduit, căci nu'l lasă guvernul lui Sturdza. Aşa că, de cîte-va zile, de fapt nici n’avem guvern; e o anarhie în spirite, anarhie în sinul pretinsului guvern Aurelian, anarhie în marele partid liberal.
Fără NHtropoIit Primai
De şeapte luni n’avem Mitropolit Primat, biserica ortodoxă romînâe fără şef.
Toată lumea recunoaşte pe fostul Mitropolit Primai Ghenadie, dar de fapt el e închis la Căldăruşanl şi nu poate eşi de acolo, nu poate veni să-şl reia scaunul, căci forţa brutală a guvernului iresponsabil îl împiedică.
Pretinsul guvern Aurelian ar vrea să avem Mitropolit Primat, dar nu-l lasă guvernul iresponsabil al lui Sturdza.
Fără majoritate
Neavînd guvern, n’avem nici majoritate parlamentară.
Faimoasele unanimităţi de acum un an sunt risipite; unii merg cu d. Fleva, alţii cu d. Stătescu, alţii cu d. Sturdza, cîţl-va cu d. G. Vernescu şi alţii cu d. Aurelian.
Cu cine e majoritatea, nimeni nu poate şti; de sigur însă că nu e nici cu linul şi mai ales nu e cu d. Aurelian, căci alt-fel d-sa n’ar cere amnistiţil peste armistiţil, n’ar ţine conciliabule cu guvernul iresponsabil, n’ar tergiversa asupra cestiuneî Mitropolitului.
Guvern nu, Mitropolit Primai nu, majoritate parlamentară nu.
Ce avem atunci ? Avem o adevărată stare de anarhie, asistăm la sfîrşitul procesului de descompunere a partidului liberal, din cauza căruia trebue să sufere ţara întreagă.
CRONICĂ
SOLUŢIA MEA
«Dacă aveţi o soluţie în cestiunea Mitropolitului—a zis d-nu P. Aurelian— fiţi bun de’mî o spuneţi şi mie, d-le Grădiştene».
Şi Grădişteanu a tăcut, pentru că n’are nici o soluţie, precum n’are Fleva, n’are L. Catargiu, n’are nici unul din acel ce doresc să treacă drept rivalii lui Le Perdriel, Cognet, Clertau, Labarraque şi alţi spiţerl renumiţi prin soluţiunile lor.
Singurul om în ţara romînească posedînd o soluţie bună, lesne de luat chiar în timpul erneî, fără temere de complicaţie internă sau externă, sunt eu.
O mărturisesc cu lipsa de modestie ce se cuvine ori cărui om conscient de puterea soluţiei sale.
In resumat despre ce este vorba: Să se găsească ceva oameni bine-voitori şi dispuşi să lingă unde au scuipat, să scuipe unde aii lins.
AI oamenii, aî soluţia; n’al oamenii, n’aî soluţia.
EI, eu am oamenii şi de aceea soluţiu-nea mea se impune cu un ceas mal nainte de a avea publicul dreptul să zică noului minister: Habent Aures... lianu, et non audiunt—cum grăeşte sfinta scriptură.
Prin soluţia mea, am potrivit lucrurile ast-fel în cît să nu fac de rîs nici pe Sfîn-tul guvern căzut, nici pe Onorabilul Sinod în vigoare, şi să resolv cestiunea mitropolitului fără ajutorul acestora.
Ce reclamă în definitiv Ghenadie ?
—	Scuze!
EI, eu iau pe Sturdza nu ca şef al partidului liberal, nu ca preşedinte al Consiliului răposat, ci ca simplu Sturdza. şi ’I zic:
—	E vorba să faci scuze.
—	Gata !-are să răspundă el.
Nu e admisibil ca un arhitect să reluze de a’ţl face un plan pentru case, un avocat să’ţl refuze un proces, un medie să nu primească pe un bolnav, şi prin urmare un Sturdza să reluze de a face scuze.
Acestea sunt adevăruri sciinţifice dovedite prin A plus B, sau prin Sturdza plus scuze—cum se zice în liinbagiul diplomatic de astăzi.
îndată ce omul din soluţia mea a primit misiunea, îl trimet pe jos şi cu picioarele goale la Căldăruşanl.
—	Cu picioarele goale !— vă aud excla-rnînd neîncrezători.
—	Da, cu picioarele goale, şi pentru ca pînă la un punct oare-care să’l scap de ridicolul acestui costum, public cu trei zile înainte următoarea notiţă în Voinţa Naţională, monitorul oficios al partidului: «D-nu Dum. Sturdza suferind de cît-va timp de flebită (adică flevită) a început să urmeze cura doctorului Kneipp».
tiu°e ‘km bfi;rbaXrnĂl'l\Tf®dLT7^ihrf?8i;e supărarea, se ’ntoarce la sentimente mal bune şi d-nu Sturdza profită de ocazie, cînd îl vede bine întors, spre a’l pupa.
Pacea e făcută şi Mitropolitul reintră în Capitala Regatului călare pe un măgar, întocmai ca Christos, cînd a intrat în Ierusalim.
—	De unde ia măgarul? vă întrebaţi cu nedumerire.
EI, Domnilor, partidul liberal e partid mare! N’o să se înece el ca ţiganul la mal, pentru un singur măgar.
Aceasta este adevărata soluţie pe care o pot recomanda oamenilor de Stat. Nu mal încurcaţi dar treaba cu revisuire, Casaţie, modificarea lege! sinodale şi alte balamucuri.
Urmînd cu soluţia mea, Biserica e salvată, iar Sturdza el singur va putea cânta cu mîndrie: «Pace tuturor /»
Soluţia se debitează numai la magazin; meu.
Avis respectuos Coroanei.
Frac am, mănuşi idem; aştept audienţ.
Mas.
TRIBUNĂ POLITICA
Am fost foarte îngăduitori cu noul guvern, pentru că el s’a constituit in vederea unei dezlegări paclnice şi mulţumitoare a chestiunii mitropolitane.
De şi puteam pretinde ca guvernul să aibă o soluţiune pregătită chiar în momentul constituirii sale, totuşi nu i-am căutat pricină cînd a cerut răgaz, şi miniştrii aă avut toată liniştea să chibzuiască şi să hotărască.
Dar guvernul nu face sah nu poate să facă nimic. Peste primele zile de răgaz, el a mal cerut altele şi acum iarăşi cere. Ieri, la interpelarea făcută de d. Exarcu în Senat, ministrul cultelor s’a adăpostit după cele trei zile reglementare.
Lucrul începe să fie bătător la ochi.
Nu soarta guvernului ne interesează. Cabinetul Aurelian, dacă nu e In stare să găsească soluţiunea in vederea căreia a fost chemat, se va duce fără ca să se bage măcar de seamă.
Dar să nu-şl închipuiască partidul liberal că-şl poate face un joc din chestiunea mitropolitană.
Dacă diferitele combinaţii ministeriale nu sunt capabile să dezlege chestiunea, aceasta nu dovedeşte că ea nu se poate dezlega.
Şi dacă opiniunea publică s’a arătat îngăduitoare faţă cu noul minister, să nu-şl închipuiască partidul liberal că ea va putea fi legată la gard.
Chestiunea mitropolitană trebueşte dezlegată conform dreptăţii—fără asta nu putem merge înainte.
Să se pătrundă bine de aceasta partidul liberal.
NU FUG DE DISCUŢIE
ŞEI>I STA CAM EREI
de la 23 Noembrie.
D. VASILE LAS-CAR, ministru de interne. Noi na fugim de discnţinne ; suntem gata s& arătăm căuşele pentru cari s’a retras fostul guvern, şi să spunem pentru ce am venit noi la putore.
Vă vom vorbi franc, leal, fără nici o re-servă, căci nu avem nimic de ascnns şi suntem convinşi că expli-caţinnile cari le vom da, vă vor satisface şi pe d-voastre şi ţara întreagă. (Aplause.)
Să amînăm discuţiu-nea pentru Luni saă Marţi, şi atunci să discutăm această cestiune în toată întregimea ei.
(Desbaterile Camerei)
ŞEniJVŢA camf.kki
de la 26 Noembrie.
D. P. S. AURELIAN, preşedintele consiliului. Mă întrebaţi: cari sunt cauzele retragere! fostului guvern ? Imî veţi da voie să vă spân, onorabile domn. că nu suntem chemaţi aci spre a scruta con-sciinţele, a căuta să desvălnim înaintea d-voastre motivele oamenilor politici şi să expunem cauzele cari âtt făcut pe guvernul pre-sidat de d. Sturdza să se retragă.
De ce-mî cereţi mie să mă erigez în confesor al fostului guvern, şi să vă dăă toate a-mănuutele ce-mi cereţi 1 (Aplause.)
TRIBUNA LITERARA
<UN ZMINTIT>
«LUPTA ŞI SFÎRŞITUL UNUI DASCĂL»
Acesta e titlul unu! roman al lui Io-sef Ruederer, roman apărut acum doi ani, şi care a stîrnit o adevărată furtună in Germania, mal cu seamă în Germania catolică.
Intr’un sat din Alpil Bavariel se petrece toată drama simplă, ca viaţa de la munte, dar înfiorătoare ca tot ce a născocit spiritul vecinie neastîmpărat al clerului catolic.
cultorulul Balder e dusă la locaşul de veci. Tot satul asistă, căci silvicultorul este cel mal însemnat personagiii civil al locului, precum preotul este stăplnul absolut al sufletelor din sat.
Intre aceşti doi corifei e duşmănie mare. Silvicultorul, înalt ca un brad, drept ca acesta şi neclintit ca o stîncă, e adversar neîmpăcat al ipocrizel ie-zuitice şi nu crede că mtntuirea sufletului se poate căpăta numai prin mijlocirea omului cu sutana neagră, dar cu sufletul şi mal negru, care ţine încătuşata în ignoranţă toată populaţia.
Inmormintarea nevestei bătrinulul silvicultor dă prilej preotului ca să-şl arate sentimentele. Intr’o predică scurtă, el ameninţă cu chinurile iadului pe toţi aceia cari nu vin regulat la biserică şi nu-şî petrec viaţa în rugăciuni. Balder îl priveşte ţintă tot timpul, dar după sfîrşitul slujbei religioase, el nu întinde mina duşmanului şi nici nu răspunde «In vecii vecilor amin!» Ia salutarea preotului: «Lăudat fie Domnul!»
Lupta se încinge de aci, luptă crîn-cenă şi fără cruţare, în care popa e vecinie agresorul, iar Balder nu vrea să se apere.
Silvicultorul are o fată, Ana, crescută în credinţele bătrînulul: ea nu ştie ce e minciuna ; cu toate acestea se supune uzului şi cercetează regulat biserica la o laltă cu cele-l’alte fete din sat.
învăţătorul satului, învăţător suplimentar, e un tînăr nervos, cinstit, dar nestăpîn pe gura sa. Şeful său ierarhic e preotul. In Bavaria preoţii sînt inspectori şcolari în parochiile lor, iar învăţătorii îndeplinesc slujba de psalţl la biserică. Ca şi silvicultorul, învăţătorul Gattl e un fel de Jiber-cugetător şi, fiind-că nu-şl ascunde credinţa, preotul îl tiranisează şi, în fie-care an, când e vorba ca învăţătorul să capete titlul definitiv, şeful săft local face un raport defavorabil autorităţel superioare şi-I strică rostul.
Neapărat, învăţătorul e prieten, singurul prieten al silvicultorului, pe a căruia fată o iubeşte, dar n’o poate lua în căsătorie, neavînd o carieră sigură.
Ţesătura romanului se înţelege acum uşor: preotul are în mîna sa soarta celor doul tineri şi aceasta e arma grozavă cu care ei se slujeşte pentru a înfrînge cerbicia bătrînulul. El vrea cu orî-ce preţ să readucă la staul oaea rătăcită, pentru ca să nu existe în pa-roebia lui nici o notă discordantă şi mal ales pentru a tăia pofta ţăranilor de a se lua după exemplul silvicultorului. Autoritatea bisericel în sat e a-meninţată. Dacă plaga s’ar întinde, partidul ultramontan şi-ar pierde situaţia preponderantă în Stat şi misiunea popilor catolici este de a întări prin toate mijloacele înrîurirea adepţilor credincioşi al sfîntulul scaun, care trebue să-şl redobîndească stâpinirea luni el, ca în veacul de mijloc.
Preotul are un aliat în persoana u-nul silvicultor dintr’o localitate vecină. Acesta şi-a pus ochii pe fata lui Balder, dar a fost refuzat. Furia lui e o armă nouă în arsenalul popel. La circiumă, i-mediat după înmormlntare, silvicultorul acesta, GOpfert, caută ceartă învăţătorului, fâclnd glume obraznice pe socoteala Anei. Cearta izbucneşte, învăţătorul îşi pierde sărita şi, în furie, spune că toţi slujbaşii sunt nişte dobitoace. «Insulta funcţionarilor Regelui». GOpfert, îndemnat de popă, face denunţare împotriva învăţătorului, pe care-1 acuză de a fi uu spirit subversiv, care îndeamnă populaţia la dispreţul autoritâ-ţel civile şi bisericeşti, etc.
Iată un dialog între preot şi dascăl, relativ la această afacere:
— D-ta al luat In batjocură clerul, al vorbit cu dispreţ biserică şi al vorbit de mintui-re... Lasă-iuă să-ini aflrşesc vorba! ŞtiO etl ce vrei să răspunzi—şi, fiind că al rostit asemenea
www.dacoromanica.ro
el eveliri împotriva Domnului, Iţi declar ca in s-politici nu pot lăsa neexploatat nici acest
pector şcolar al d-tale, că nu ingăduiesc in pa rohia moa una ca asta şi deci voi lua măsuri tn consecinţă.
—	Ce să răspund, sfinţia ta, la toate acestea ?
—	Sâ-inl spui cum al ajuns la asemenea vorbe!
învăţătorul se sculă in picioare. Era mal inaltcu un cap aproape de cit preotul. Mărunt şi ne impunător, dar dirz şi sigur, stătea preotul legat cu fie-eare fibră de biserică, pe care era îndatorat s’o apere Împotriva ori cărei insulte.
Gattl se stăpîni iar.
—	Pot să răspund sfinţiei tale, numai că n'ain insultat nici corpul funcţionarilor, nici biserica.
—	Atunci declari pur şi simplu de minciuni declaraţiile a doul o meni nepătaţi?
—	Da, dacă aceşti doul oameni nepătaţi fal* şificâ ast-fel vorbele mele.
—	Nu-ţl şade bine să vorbeşti asl-fel de nişte oameni cari n'ar fi avut nici un motiv să mi te denunţe fără temeiă ! Şi cu ast-fel de insulte, d-ta nu Înlături faptul) că al rostit tocmai ceea ce ati istorisit amlndoul.
—	Sfinţia ta crezi, prin urmare, pe cel doul oameni, fără a mă confrunta cu el ?
—	Purtarea d-tale de pînă acum mă îndri-tueşte la aceasta. Toată ziua stal in casa silvicultorului, unde nu domneşte frica lui D-zeti, nici stima clerului, iţi neglijezi slujba — nu mă întrerupe iar! Sâ-ţl dad exemple: proastă cintare de Ia biserică, lipsa d-tale de atenţie?..
—	Dar şcoala mea, şcoala ?— strigă dascălul furios.
—	Mărgineşte-te, cind vorbeşti cu mine!
—	Nu poţi să-mi spui asupra şcoalel mele nimic — accentua Gattl şi mal violent.
—	Despre şcoala d-tale ? De cind e a d-tale şcoala ? AI d-ta vr’un drept ca să vorbeşti astfel ? Şcoala mă priveşte pe mine, adică biserica. Efl sunt superiorul d-tale şi ett am să judec ce se poate spune despre şceală».
Rezultatul e că dascălul rămîne tot provizoriii şi fericirea-I casnica nu se poate întemeia.
An după an trec.', şi mereu se imun-plă acelaşi lucru : titlul definitiv II se refuză, învăţătorul nu se poate căsători — dar socrul şi amicul săO nu cedează. Sărmanii tineri îndură chinuri grozave; învăţătorul devine din ce în ce mal nervos, mal deznădăjduit şi, în disperarea sa, se dedă la acte nesocotite. El reclamă ministrului, care-I promite dreptate : dar preotul veghează.
Fata s’a dat mirelui săli, într’un moment de slăbiciune ; preotul a aliat şi i-a refuzat împărtăşania. Ana s’a îmbolnăvit şi dascălul se umileşte, se înjoseşte pînă la a vorbi de răii pe socrul săfl către preot, numai pentru ca acesta să nu-1 nenorocească. Toate în zadar.
Popa face raport şi-l expediază. învăţătorul află, fură plicul şi-l distruge. Fapta aceasta îl scoate din minţi. Atlînd că ministrul se află intr’un sat vecin, el aleargă acolo, îl pîndeşte cînd Iese de la o serbare şi-I vorbeşte pe stradă. Ministrul se supără şi bietul dascăl pierde şi acest sprijin. Toată lumea e contra lui.
In culmea desperărel, el profită de prilejul unei slujbe mortuare în casa unul ţăran bogat, unde era adunat tot satul, şi imploră în genunchi pe preot ca să nu-1 mal persecute şi să retragă raportul. Ast-fel singur se dă de gol că a sustras o hârtie oficială şi, fireşte, preotul nu numai că nu-1 iartă, dar îl ameninţă cu cea mal grea pedeapsă.
Nebun, dascălul sare la superiorul său, îl strînge de gît şi apoi fuge şi se a-runcă într’o prăpastie. Mireasa lui ine-buneşte—dar bătrînul Balder nu se întoarce la biserică.
Popa scapă de moarte şi singura lui pedeapsă e permutarea.
Ministrul, aflînd de toate acestea, face următoarea reflecţie:
«învăţătorul acesta, Gattl, a fost la urma urmei un zmintit».
lată resumatul incomplect al romanului lui Iosef Ruederer.
W.
tZKl *ARTĂ'
colţ rezervat artei desinteresate: instituţiu-nea artistică trebue să le cază pe mînă, pentru ca să o întrebuinţeze şi pe dînsa, ca o armă mal mult, în scopurile lor de partid.
Atunci, ce se ’ntîmplă ? Se ’nţelege că nu se poate face nici ştiinţă, nici artă cum se cade în ţara asta; care va să zică numai politică.
Şi iar începem cu tînguirile.
Cum o să meargă, domnule, daca şi aci se vîră politica ?
El bine, tînguirea asta, mi se pare absolut nefundată, şi iată de ce.
Statul cheltueşte cu instituţiuni savante sume destul de respectabile Savanţi, d£! slavă Domnului, nu prea avem, ca să facă ştiinţă serioasă, afară de onorabile excepţii. Atunci v£ întreb: pentru ce a mai cheltuit statul să fundeze instituţia, şi pentru ce mai trece paragraful ei respectiv cu sfinţenie în fie-care buget ? De geaba ? Incal, daca nu se face ştiinţă, să se facă politică cel puţin, ca să dăm cel puţin iluzia lucrului.
Se clădeşte un mare stabiliment artistic, un teatru, de exemplu. Pentru ce ? pentru că un stat modern are între alte organe de cultură şi astfel de stabilimente. El? cauţi artişti: iai de unde nu sunt, Iţi trebue literatură: ea nu există. Iţi trebue public—publicul nu vine la exhibiţiile d-tale. Ce’ţî mai r&mîne de făcut în această clădire, pentru care ai versat sume colosale, unde al să cheltueşti anual paragrafe anume ? Nu’ţî rămîne alta de cît să faci măcar politică.
Eu crez că în loc să ne învinuim şi să regretăm că facem în toate şi ori unde politică, din contră, ar trebui să ne pară bine si să ne aplaudăm ră o putem face aşa de bine ori unde şi în toate.
Ce folos ar fi, neputînd a lace ştiinţă şi artă, să stăm cu mîinele ’n sîn fără să facem nimic. Incai să facem politică. Şi slavă Domnului că nu o facem r£u.
Ion
Ati luat parte 46 de deputaţi, cari toţi ati declarat că recunosc de şef pe d. N. Fleva.
Guvernul şi în special d. Dim. Sturdza, Insistă pe lingă d. C. Di-mitrescu-laşl să primească candidatura la colegiul I de Senat din Iaşi, vacant in urma încetării din viaţă a generalului Racoviţă.
D. C. Dimitrescu refusă, declarînd că nu primeşte de cît candidatura la un colegitl pentru Cameră.
I n nou conflict biserice.sc
A-searâ «Agenţia Roniînă» ne a comunicat următoarea telegramă:
Constantinopol, 28 Noembrie.
Negociârile între patriarchul ecumenic şi ministrul Serbiei, în privirea a-nulăril alegerii Monseniorului Atnbrosie ca mitropolit din Uskul, s’ah terminat printr’o ruptură formală.
Din causa aceasta, ştdinţa Sinodului a luat un meis sgomolcs.
Din partea sîrbească continuă silinţele cu ferma hotărîre de a nu ceda.
Se afirmă, în cercurile slrbeştl, că Rusia nu favorisează dorinţele Serbiei, a-ceastă primă putere fiind ocupată înainte de toate de a împiedica o disidenţă în biserica ortodoxă.
cit in caşul cînd guvernul ar voi să modifice legea Sinodală şi să resolve chestiunea Ghenadie prin parlament.
Pînă mîine guvernul va fi în măsura a-şl arăta soluţia în cestiunca Mitropo-litului.
Cu Sinodul înţelegerea e aproape făcută.
Cel mai înfocat partisan al revisuireî sentinţei prin care e condamnat Mitropolitul, e Episcopul Partenle.
Cu d. Eleva tratările urmează. I>. Eleva stârneşte în resoluţla ee a făcut să se voteze la întrunirea de la liacia de a să r*instala măcar momentan Mitropolitul în scaun.
IMFOMMAŢll
AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria se vor întoare Duminică sati Luni în ţară şi vor lua reşedinţa la castelul Cotrocenl.
A-seară s’a întrunit la English-Hotel grupul d-lor Eugen Stătescu şi Stolojan, fără şefi.
La întrunire aQ luat parte deputaţii AI. Djuvara, I. N. Iancovescu, Gogu Ştefănescu, Geblescu, G. Gir-leşteanu, Filipescu-Drăgăşanl, Titu Frumuşanu, Junius Lecca, Văsescu, Ghimpa, Malla, etc., în total vr’o 30 de deputaţi.
Aflăm că M. Sa Regele va înapoia vizita împăratului Frantz Io-sef în Septembre anul viitor, la marile manevre de la Tata-T6tvâros din Ungaria.
D. N. Fleva, în urma prelungi-rel armistiţiului, a plecat erl la Căldăruşanl, de unde s’a întors a-seară.
Guvernul şi Sinodul
Ne-avînd energia de a rezolva odată cestiunea Mitropolitului Primat, de a.	definitiv cu d-niî
Stt*raza şi Stătescu sau cu d. N.
Fleva,—guvernul caută acum a se pune bine cu Sinodul.
Aflăm că guvernul a tăbărît pe membrii Sinodului să-î determine de a face ei, din iniţiativa lor, ceea-ce Sturdza nu permite guvernului, adică revizuirea sentinţei.
Şi poate că guvernul ar avea
oare-cari şanse, dacă n’ar fi şi
insistenţe contrare.
*
* *
In adevăr, ceea-ce drege guvernul, strică d. Eugen Stătescu.
Guvernul are informaţii pozitive că d. Eugeniu Stătescu lucrează pe sub mînă pe lingă membrii Sinodului pentru a-î zădărnici acţiunea.
Şi d. Stătescu pare a izbuti, căci are de partea sa şi pe Par-tenie, care-i dă un concurs foarte preţios.
*
* *
Guvernul n are încă nici o soluţie definitivă in cestiunea Mitropolitului Primat şi toată speranţa ii este in Sinod. Dacă însă nici Sinodul nu-l va ajuta, atunci nu-i rămîne de cît să se retragă de la putere.
D. STĂTESCU SI 6UVERSUL
Agitaţia d-Iuî Stăteacu. — Ziarul „Liberalul».—O interpelare In Cameră
POLITICĂ ÎN TOATE
Este o plingere nedreaptă pe care noi Romînii o facem aproape în toate zilele cu multă uşurătate. Cina vedem că cutare instituţie nu merge bine, nu ’şî atinge scopul sau nu prosperează, atunci n’avem de-cît un strigăt:
Nu merge! pentru că şi în această insti-tuţiune se face politică. Daca nu s’ar a-mesteca politica, ar merge. Cum vrei să meargă dacă şi aci se amestecă politica ?
La prima vedere, pare că ar fi drept.
De exemplu, se înfiinţează o instituţiune savantă cu anumite scopuri de cercetări şi de studii ştiinţifice. Numai decît pun mîna pe aceestă instituţiune oamenii politici. A-ceştia, se ’nţelege, neavînd în vedere decît interesele politice, au să le subordoneze acestora scopurile declarate ale instituţiuni!. Nu va mai fi vorba în rîndul întâiu de studii şi de cercetări, ci de resultatele mal mult sau mal puţin favorabile pe cari partidul respectiv le poate trage, pe cale bugetară, ori pe calea satisfacerii micilor ambiţiuni personale, din mersul acelei instituţiuni savante.
O altă instituţiune se fundează; aceasta nu mal este savantă, ci artistică. Se fac cheltuell însemnate, se clădeşte un strălucit stabiliment anume, care este înzestrat cu mari sacrificii din partea statului şi comunei. Se ’ntîmplă şi cu aceasta ce s’a întîm-plat şi cu cea laltă. Interesul artistic rfmîne secundar, interesul politic birue. Oamenii
Ieri s’a întîmplat un mare scandal la primărie.
Comisarului Benoni Tănăsescu i s’a cerut demisiunea, pentru a salva pe alţii mai fruntaşi şi mai compromişi; atunci acesta a început să strige:
— Mişeilor! am să vă denunţ pe toţi cum m aţi pus să bat lumea. Mîine cu toţii de gît la parchet!
In urma acestora s’a încins o straşnică bătae şi lumea se adunase ca la urs.
In şedinţa de azi a Camerei «1. N. Fleva va interpela pe guvern asupra ilegalei funcţionări a locotencn-ţei mitropolitane.
Guvernul nu este încă decis, «Iacă va răspunde azi sau Iiuni.
D. Dum. Sturdza a izbutit să introducă la Cameră printre deputaţi pe un agent al său, anume Scupievski, care n’are alt rol de cât de a surprinde conversaţiile deputaţilor şi a-le raporta imediat stăpânului sâQ.
Aviz deputaţilor!
D. Iulius Coroianu, comitetul naţional de află de erl în Capitală.
membru in la SibiQ, se
A-seară s’a dat^tm ceai parlamentar la <L deputat Dim. A-postolu.
Agetnţta d'lnl Stătescu
D. Eugeniu Stătescu s’a pus în campanie în contra actualului guvern, care voeşte să dea fără a o putea găsi—o soluţiune chestiunei Mitropolitane.
Fostul ministru de justiţie persistă în ideia sa că chestiunea Mitropolitului e închisă şi consideră orl-ce tentativă din partea noului guvern ca un blam şefului partidului.
Pe de altă-parte presenţa în minister a d-lor Stoicescu şi Cantacuzino, ale căror relaţiunl cu oculta sunt cunoscute, are de scop de a împiedica pe d. Au-relian să dea o soluţiune chestiunei Mitropolitului Ghenadie.
Ziarul «Liberalul»
A-seară a avut loc la d. Eugeniu Stătescu o consfătuire intimă în vederea unei acţiuni în contra unei deslegări a chestiunei Mitropolitului Ghenadie.
In această consfătuire s’a hotărît scoaterea unul ziar, Liberalul, pentru data de 1 Decembrie, ziar care să înlocuiască Naţionalul.
Liberalul va fi pus sub direcţiunea unul comitet din care vor face parte dd. Eugeniu Stătescu, Al. Djuvara şi alţii.
Scopul acestui ziar va fi de a face o propagandă energică în contra unei soluţiuni a chestiei Mitropolitane.
Pe de altă-parte Liberalul va fi ostil orl-cărei împăcări condiţionate cu d. Fleva.
<1 Interpelare tu Cameră
D. Al. Djuvara va interpela guvernul | asupra misiunii lui, declarînd că o soluţiune a chestiei Mitropolitului Ghenadie, alta de cît cea dată, trebue considerată ca o desaprobare a politicei cabinetului Sturdza, lucru la care se împotrivesc membrii credincioşi ai partidului. D. Djuvara va soma pe guvern, sau să convoace marele colegiu electoral sau să se retragă.
D. Stătescu nu va lua cuvîntul in Senat în chestiunea Mitropolitului de
Viena, 28 Noembrie.
Camera deputaţilor a decis, cu o mare majoritate, să înceapă discuţia articolelor bugetului.
Buda-pesta. 28 Noembrie. Camera deputaţilor. Răspunziud la diferite interpelări, d-1 Banfly declara ca de la ultimul discurs al tronului, nu s’a produs nici o schimbare in politica străină, cestiunea Orientului n’a suierit nici o modificare, şi In străinătate totul este pentru pace.
In ceea-ce priveşte destăinuirea lui Hambur-ger Nachrirhten, D. Banffy se referă ia deela-raţiunile prinţului de Ilohenlohe şi baronului Marschall, nu poate să intre in amănuntele u-nel afaceri aşa de delicate. — Convenţiunea de care s'a vorbit Intre Rusia şi Germania nu mal există azi.
Relaţiunile austro-germane sunt din cele mal bune şi din cele mal intime ; tripla alianţă este basa fundamentală şi nestrămutată a politicei austro-ungare, precum şi unul din susţinătorii cel mal solizi al păcii europene (aplauseL Denunţarea tratatului de comerţ cu Austria era necesară din cauza ueposibilităţel reinoirel sale Înainte de finele anului. Guvernul este convins că se ra încheia o convenţiune nouă, răs-punzind intereselor reciproce ale celor două părţi, (aplause)
Respunsurile primului ministru sunt admise cu o mare majoritate.
Roma, 28 Noembrie.
D. di Rudini, interwievat, a desminţit ştirea ră6piudită că ar fi semnat un tratat cu Rusia Sn 1891 şi că ar fi comunicat d-iul de Giers textul tratatului triplei alianţe. D. di Rudini a mal declarat Sn acelaşi timp, că tutr’o întrevedere la Milah, cu d. de Giers la 19 Octombrie 1891, a riuşit să convingă pe acesta că ueli-niştele provocate In Franţa, prin relnoirea triplei alianţe, erau neîntemeiate. D. de Giers a liniştit Franţa.
Cair, 28 Noembrie.
sindicat frances ar fi oferit guvernului egipţean să-I avanseze cele 500,000 lire prelevate din casa datoriei publice.
Londra, 23 Noembrie.
Saint James Gaeette confirmă ştirea că guvernul are de gind să mărească efectivul armatei.— Acest ziar adaogă că ministrul de res-bel ar propune pe cale bugetară, crearea a opt batalioane noul de infanterie şi a opt-spre-zece baterii.
Brema, 28 Noembrie.
Lloyd-ul a primit o depeşă că vaporul Salier s’a pierdut lingă Villagarcia. — Echipagiul număra 66 de oameni şi pasagerii eraţi în număr de 210, printre cari 35 de Galiţienl. — E temere să nu fi perit toţi.
Madrid, 28 Noembrie.
In mal multe oraşe s’aii produs manifestaţinnl cu ocasia morţii lui Macceo. — Manifestanţii n’atl scos nici "un strigăt in contra Statelor Unite.
Madrid* 28 Noembrie.
Prefectul a interzis o manifestaţie a studenţilor şi a populaţiei.
Se crede că oare-car afaceri nenorocite aii silit pe Vittner să ia această funestă rezolu-ţiune,
O dlspnrlţluue inbterlonHu. Ordinea din Galaţi anunţă o lispariţiune misterioasă, c^re a pus In mişcare iutreg oraşul zilele trecute.
D-ra Lizela A... a dfepărut din casa părinţilor săi.
Sub pretext că merţe să vadă pe nişte prietene ale sale, d-ra a plecat de acasă pentru a nu se mal Întoarce. Toate căutările făcute aft fost zadarnice.
D-ra A... ;ş’a făcut studiile în pensionatul Notre Dame de Sion şi avea o mare dragoste pentru călugăriţele catolice. De multe ori chiar a fost auzită spunind că voeşte să treacă iu catolicism şi să devie călugăriţă.
Mamu sn crede acum c& d-şoara şi-a pus proiectul in lucrare şi că sad se află ascunsă Iu Galaţi saă a fost trimisă la Paris să fie făcută călugăriţa.
DIN STREINATATE
Furtunii teribilă pe litoralul Frânte!. —Ştirile ce sosesc din Franţa cu privire la teribila furtună ce bîntue litoralul, sunt oribile.
La Bordeaux furtuna a fost de o violenţă extremă. Stricăciunile in oraş sunt formidabile. Foarte multe persoane afi fost trîntite de vînt care mătura tot ce-i eşia In cale.
Marea furioasă a rupt digurile de la Grave şi valurile s'aO împrăştiat tn toate părţile. Se bă-nueşte că dezastrul este colosal.
Din cauza furtunel, farul din insula Sein s’a stins. Drapelul negru fălfăe d’asupra farului. Stingerea acestui foc este un mare pericol pentru navigaţiune.
Mal multe semaphore aii pavilioanele cernite în semn de nenorocire.
Mai toate vaporaşele pescarilor ş’aîi rupt lanţurile cu cari eraţi fixate la ţărm şi s’aO sfărl-mal de cheu fiind împinse cu furie de valuri.
Ministrul Marinei a trimis telegrafic din Paris 2000 de lei pentru a ajuta de o cam dată pe cel mal greO loviţi de această nenorocire. Preşedintele Republice! a trimis 6000 lei In acelaş scop.
—	li»-» uopAr fruiioo» IjicUroivl pu
sămlnţă de in s’a înecat la Dungeness lingă Douvre ; ecliipagiul a scăpat.
Fecunditate extraordinară.—Un proprietar dinCazarilh-de-Montrejean (Franţa) sem-naiiză un caz de fecunditate extraordinară ce s’a produs în fie care an In turmele sale.
I na din oile sale a făcut în timp de trei ani consecutivi cîte trei miel gemeni; în al patrulea an a făcut cinci şi în al cincilea patru. Toţi erau bine constituiţi şi au trăit ca şi cei-l'alţt
EOOU&I
Societatea studenţilor în drept, Seria I. Conferinţele ce se vor ţine în anul 1896 — 1897 :
D-nu Vasile Cancicov: Istoricul Contitu-ţieî, d. Gh. Mihăileanu: Benedicţiunea religioasă e o condiţie esenţială pentru validitatea căsătoriei, d. George Mîrzescu: Străinul la cel vechi şi la moderni, d. Vergiliu N. Cucu : înscrisuri private, d. G. G. Da-nielopol: Deosebiri caracteristice între procedura Romană şi Modernă, d. Nicolescu Sima : Accidente de travaliO, d. George G. Tamara: Un cuvînt asupra Justiţiei Militare, d. Dem. G. Danielopol: Rezerva, d. Ce-sar Th. Pascu : Ideia dreptului la cel vechi, d. Gh. Iorgala: Interpretarea legilor, d. Iouescu-Munte: Guvernămintul represen-tativ, d. I. D. Oporeanu: Imobili, d. lones-cu-Do!j: Proclamarea drepturilor omului.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Copil găsit.— Astă noapte, tu strada A-gianof, lingă un puţ părăsit, a fost găsit un copil lepădat, in virslă ca de 3 luni.
De la secţia respectivă, unde fusese mal în-ttl transportat, copilul a l’oat trimes Ia spitalul Maternitatea.
Spărgător prins.—Alexe Manolache, complicele vestitului spărgător Trifu Manolache, cu care a comis 8 spargeri tn Capitală, a fost prins erl în gara GăeştI şi adus în Capitală.
Furt cu spargere. — Iudividul Apostol Fotu, introduciudu-se astă noapte in casa d-iul D. Anastasopol, i-a spart sertarul unul biuroti şi furat suma de 200 lei.
Poliţia a luat măsuri de urmărire.
Cadavru găsit in stradă— Erl noapte, pe la orele 2 jum., s’a găsit pe str. Căruţaşilor In dreptul caselor cu No. 2 cadavru unul bărbat Întins pe trotuar.
In urma cercetărilor făcute s’a constatat că mortul este un oare care Ţankel, fără însă să poală stabili cauzele morţel.
Cadavrul a fost transportat la Morgă, unde’I se va face autopsie.
DIN ŢARĂ
Sinucidere.—O telegramă din Dorohol, a-nunţă că erl arendaşul Hertman Vittner din a-cel judeţ, s'a sinucis tăindu-şl gltul cu un cuţit
ULTISSE SKFORMATIUNI
SDLUTIUNEA CESTIUNEi MITROPOLITANE
Hotărîrea guvernului
Precum am spus, este foarte probabil ca pînă în o zi orî două, guvernul va fi in situaţie de a presinta o soluţie în cestiunea Mitropolitului. Ast-fel să înlătură orî-ce eventualitate de criză politică.
In adevăr, guvernul, după multe tergiversări, sa arătat hotărît a resolvi cestiunea care constitue raţiunea de a fi a ministerului Au-relian. Spre a ajunge acolo, guvernul a arătat că nu se va da înapoi nici chiar de la un conflict cu <ld. Sturdza şi Stătescu, numai să ajungă la o soluţiune.
Faţa cu aceste ameninţări dd. Sturdza şi Stătescu aproa-pe au desarmat.
Planul d-luî Stătescu
Suntem absolut in măsură a a-răta planul d-lui Stătescu.
Intenţia primitivă a fostului ministru al justiţiei era de a zădărnici ori-ce soluţie a cestiunei mitropolitane.
Insă d. Stătescu nu înţelegea să facă aceasta prin o luptă deschisă, în contra guvernului, ci prin stăruinţele sale la Casaţie şi la Sinod pentru a nu se putea revistă, nici într’un chip, sentinţa.
Chiar de n’ar fi putut ţine întreg Sinodul în vechile sale dis-posiţiunl, d. Stătescu spera să obţie de la unii prelaţi să facă o proclamaţie în contra orl-cărei măsuri de reabilitare a Mitropolitului.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
încercările d-lui Stătescu n’au izbutit, pentru că, la ultimul mo' ment, Episcopul Parthenie şi-a schimbat atitudinea.
Dispoatţiunile Sinodului
Sinodul, după stăruinţele guvernului şi lucrarea subterană a lui Parthenie, se va hotărî poate a revisui sentinţa.
Erî, Parthenie, în urma unei cereri de audienţă, a fost primit de Rege şi a asigurat pe M. S. că. va fi pentru gradare si poate chiar pentru revi-suire.
Parthenie a declarat că el nici o-dată n’a fost pentru osîndirea Mitropolitului, că. chiar avea multă bunâ-voinţă pentru I. P. S. S. Ghenadie şi că dacă Mitropolitul n’ar fi avut o atitudine arogantă faţă cu Sinodul, ar fi fost achitat.
baţă cu sprijinul făgăduit de Parthenie, guvernul speră să reuşească prin mijlocul Sinodului la anularea sentinţei.
Atitudinea grupurilor liberale
Decisiunea lui Parthenie a lio-tărît pe dd. Sturdza şi Stătescu să renunţe la oposiţia lor.
Mai rămîne dar cestiunea d-lui
Fip,va.
In această privinţă negocierile urmează între guvern şi d. Eleva, şi înţelegerea se face şi se desface în fie-care ei.
De o cam dată lucrurile stau ast-fel:
D. Fleva s’a întors erî de la Căldăruşanî, de unde a adus o demisie a Mitropolitului.
Insă această demisia e subordonată, după dorinţa Mitropolitului şi ad-luiFle va, la punerea îu scaun a Mitropolitului măcar pentru «5 zile, ori pentru 3 luni în cazul cînd I. I*. S. S. ar petrece aceste trei luni în congediu.
Guvernul nu vrea însă să admită ca I. P. S. S. Ghenadie să vie la Mitropolie, zicînd ca se teme ca Mitropolitul să nu se răs-gîndească în privinţa demisiuneî.
Asupra acestui punct, ca şi a-supra noueî direcţiuni politice ce crede d. Fleva că trebue să urmeze actualul cabinet, să continuă tratările cu d. Fleva.
Adevărul spune că legaţi unea austro-ungara a făcut un raport a-manunţit ministerului de externe din Viena, despre torturile săvîrşi-te de bandele lui Robescu şi Pa-vel Stătescu asupra supusului a-ustro-ungar Karger, care în momentul cînd a eşit de la spitalul Brîn-covenesc, unde se afla bolnav de vr’o trei saptamînl, a fost înhăţat de Ionel Antonescu, Cantuniari şi Ber-lescu.
E vorba ca guvernul să fie silit a da o despăgubire însemnată victimei bandelor.
Deputaţii din Romanaţî, Mehedinţi, Dolj, Gorj şi R.-Vîlcea s’au întrunit a-seară la English Hotel şi după o vie discuţie aii hotărît să formeze o Ligă a Olteniei pentru apărarea intereselor olteneşti.
Zămislitorul acestei ciudate ligi, este d. lancovescu.
1). Mîrzescu, ministrul cultelor, va pleca probabil astă seară la Iaşi şi se va întoarce Luni dimineaţă in Capitală.
Poliţaiul Penescu a primit ordin, cu prilejul venirel sale în Bucureşti, să pregătească o imposantă recepţiune noului ministru al cultelor.
Liga repaosulul Duminical convoacă pe toţi comercianţii, industriaşii, funcţionarii şi muncitorii la o întrunire publică pe Duminică seara, la orele 6, în sala Băilor E-foriel.
Sunt înscrişi spre a lua cuvîntul: d-nil V. C. A. Rosetti, V. Kogăl-niceanu, C. Miile şi V. G. Morţun.
La prînzul de gală dat a-seară la Palat, aQ luat parte 70 de persoane, toţi generalii aflaţi în Capitală, ofiţerii superiori şi ataşaţii militari streini.
Secţiunea din Capitală a Ligel Culturale se va întruni Duminica după amiazl pentru a asculta raportul casierului.
D. general Budişteanu a fost numit comandant al corpului II de armata în locul d-lul general Arion, care a fost numit guvernator al cetăţii Bucureşti.
Un redactor al nostru a a-vut azi o prea interesantă convorbire eu Upiscopul Partenie al ]>unăril de jos.
Mîinc vom da pe larg a-eeastă convorbire. Deocamdată putem să spunem, eă
P.	S. Sa e pentru o soluţie pacinică a Mitropolitului şi inzistă ea soluţia să se dea cît de curînd.
De alt-fel P. S. Sa crede eă situaţia actuală este extrem de grsvvă şi poate avea eonseeinţi triste.
Suntem în măsură de a afirma, fără temere de a fi desminţiţi, că Sultanul nu a dat nici un berat —adică. învestitură oficială pentru Mitropolitul Antim.
Acest prelat s a făcut Mitropolit numai prin alegerea unei comunităţi romîneşti—după îndemnul lut Mărgărit—aşa că să poate zice că nu este absolut nimic făcut în cestiunea cu care s’a lăudat d-nul D. Sturdza în faţa majorităţilor sale.
Vestea pripită despre recunoaşterea Mitropolitului de către Poartă, a fost lansată de Mărgărit, cu nădejde că va putea scăpa pe Sturdza din încurcăturile in cari se găsea în ţară.
Această procedare, în loc să facă bine cestiunei, a suscitat din contră protestaţiunî din partea unor puberi străine şi a pair iar cat ului, protestaţiunî cari au atras închiderea bisericeî.
De altminterea această capelă nu era de cît o odae de otel, în care Mărgărit aşezase cîte-va i-coane.
Mărgărit a fost obligat să ridice toate icoanele.
Tot corpul diplomatic din Con-stantinopole critică aspru nedi-băcia d-lui Djuvara şi nepriceperea guvernului liberal din Bucureşti.
D. Ghiţă Mîrzescu, profesor la Universitate, nu şi-a numit încă suplinitor la catedra sa.
D-sa a spus studenţilor ca să urmeze cursul cum vor putea, pînă după Crăciun, cînd însuşi va relua şirul conferinţelor.
D. Şendrea, ministru de justiţie, întrebat de un director de serviciu dacă va presinta Corpurilor legiuitoare proectul de lege pentru organisarea departamentului săQ, a răspuns că peste câte-va zile se putea pronunţa definitiv, pînă săp-tămlna viitoare însă nu poate da un răspuns categoric.
D. Prassa, inspector al învăţă-mînlulul secundar, şi-a dat demi-siunea. In locul săQ va fi numit d. Fontănaru, profesor la liceul din Iaşi.
Consfătuirea conservatoare din CtalaţI
Aseară aii fost convocaţi la o consfătuire intimă In casele d lui Victor Macri, toţi membrii mal cu vază al partidului conservator din Galaţi. Mal bine de 40 de cetăţeni fruntaşi au răspuns la invitaţiunea fostului deputat, făcută In numele vechiului comitet diriguitor al partidului conservator.
După ce s’a discutat asupra situaţiunel politice din localitate, s’a făcut un apel călduros către toţi membrii presenţl al partidului, ca în unire să sprijine şi să dea tot concursul lor In lupta de la 5 şi 7 Decembrie.
E cunoscut că partidul conservator este un exemplu de disciplină şi ori de clte ori a fost vorba a servi cauza partidului, toate auimosităţile dintre membrii el aQ dispărut.
Ast-fel şi erl seară toţi membrii de faţă
avlnd In vedere, că atlt unii cit şi ceM’alţl, nu urmăresc de cit un singur ideal, afl lăsat la o parte micele neînţelegeri dintre el şi disciplinaţi cum sunt, s’aQ angajat Ia o luptă comună în contra adversarilor politici.
* *
* *
S’a procedat la alegerea noului comitet executiv al partidului conservator, şi s’a proclamat In unanimitate următoarele persoane :
Ion Plesttilă, mare proprietar, fost senator ;
Aris. Papadopul, mare proprietar şi fost deputat ;
Magârdici Ciuntu, mare comersanl;
P. Stamatiade, mare agricultor ;
Ion C. Nica, mare proprietar ;
Simion Hociung, fost primar şi membru de Curte ;
Stavrică Mantu, fost primar;
Victor Macri, fost deputat;
Ion G. Nebuneli, tipograf şi ziarist;
Em. Flondor, fost senator;
I. Niţulescu, pensionar ;
Zaharia Kiriac, avocat;
Anton Tatuşescu, farmacist;
Nicu Constantiniu, fost procuror de Curte ;
Virgil Poenaru, fost prefect şi deputat;
Al. Nicolescu, profesor ;
Moisi Pacu, fost deputat;
Maior Constantinescu, pensionar ;
P. Ciudin, proprietar ;
Grigore Creţescu, avocat.
*
* *
Apoi au fost însărcinaţi dd. Zaharia Kiriac, Al. Nicolescu, Virgil Poenaru, Magîr-dicl Ciuntu şi Ion Niţulescu, pentru a stabili lista candidaţilor la viitoarele alegeri comunale.
După ce afl vorbit d-nil Virgil Poenaru, colonel Isvoranu, Ion G. Nebuneli, Moisi Pacu, Z. Filotti, Victor Macri, Ion Niţu-lescu, şi alţii, şedinţa s’a ridicat şi toţi membrii mulţumiţi de spiritul de înfrăţire, şi dorul de luptă ce animă pe toţi conservatorii, s’aQ despărţit veseli şi cu încredere într'o viitoare isbîndă.
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 28 Noembre
Camera ia în discuţie proectul de lege pentru modificare art. 360 din codul de procedură penală.
După acest proect de lege, din iniţiativă parlamentară, preşedinţii curţilor nu vor mal face rezumatul dezbaterilor.
D. Şendrea ministrul justiţiei sprijină proiectul.
D. C. Stoicescu, ministru al afacerilor străine, rosteşte un lung discurs în apărarea proectulul.
D. G. Dobrescu, cere revizuirea codului penal şi a procedurel civile.
Principele Gr. M. Sturdza susţine proectul. declartnd că ar fi o fericire de a se modifica codul de procedură penală.
Mal multe amendamente sunt propuse, după cari preşedintele fără a face resuma-tul, are facultatea de a atrage atenţiunea juraţilor asupra misiunel lor.
Proectul de lege se votează cu amendamentul de mal sus.
Şedinţa se ridică.
Şedinţa de la 29 Noembre
In Cameră se aşteaptă evenimente importante. Deputaţii îşi şoptesc, prin colţuri confidenţe. D. Aurelian, într’un grup infim, povesteşte lucruri interesante; d. Fleva, cam retras, parlamentează cu amicii săi.
O mare animaţie domneşte în incintă unde se zăresc figuri noul : secretari de ministere, prefecţi de judeţe, senatori şi tot apartatul administrativ. Tribuna presei e plină de ziarişti, avizi de noutăţi
D. Politimos. Noul guvern, de şi are cele mal bune iatenţiuni pentru resolvirea chestiei Mitropolitului Primat, totuşi se teme de dificultăţi din partea Camerei ; rog pe preşedinte să convoace pe membrii majorităţii la o consfătuire intimă chiar pentru astă seară.
Sunt liberal şi ţin ca ţara să ştie că detronarea Mitropolitului nu este opera partidului liberal. (Sgomot).
D. Preşedinte asigură pe d. Politimos că guvernul nu va face nici uu pas în această chestiune fără asentimentul Camerei.
D. G. Mîrzescu, ministrul cultelor, zice că guvernul actual, venit cu consimţimln-tul Camerilor, va lucra de acord cu ele.
In urma acestor explieaţiunl, Camera intră In ordinea zilei şi proeede la votarea de indigenate.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 28 Noembre
I). C. Exareu. S’a observat că în apelul Senatului figura numele unui coleg al nostru, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, care acum s’a şters.
I). general G. Catargiu. Nu mai are drept.
D. C. Exareu. Este de datoria şi de demnitatea Senatului, ca această chestiune care turbură ţara să fie matur desbătută în sinul nostru, deci: Am onoare a interpela guvernul şi în special pe d. preşedinte al consiliului şi pe d. ministru al cultelor, asupra sentinţelor sinodale prin cari s’a suspendat Mitropolitul Primat, (aplause).
1). G. Mîrzescu. Să bine-voiascâ onor. d. Exareu să-şi formuleze interpelarea in scris, şi guvernul, conform regulamentului, va răspunde peste trei zile.
D. Nicolaiil, care presideazâ, aminteşte că astă zi este aniversara luărel Plevnel şi propune, 1« memoria acelei zile gloriose, ca Senatul să ia vacanţă.
1). colonel Obeileanu spune că nu putem sărbători mal bine ziua aceasta de cît stri-gtud : Trăiască Regele ! (aplause prelungite) acel Rege glorios care nu numai că a dus armata romină la victorie, dar a avut onoarea ca In acelaşi timp să comande şi armata rusască.
D. Nicolae lonescu esle contra ridicărel şedinţei. D-sa crede că tocmai pentru că ziua de astă-zl este aniversara unei zile glorioasă de acţiune virilă, este de datoria
BIBLIOTECA PENTRU TOŢI
No. îoi—iio	WJHECHMĂ	7»« pagini
dicţionar fran::z-ioman
4- I EI LEGAT	KltOŞAT LEI 3
DE VÎNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE
Senatului să lucreze pentru interesele ţărel, iar nu să ia vacanţă.
D. V. A. Urecliia cere să se "ridice un monument pentru glorificarea lntregel armate care a redeşteptat vitejia strămoşească.
Şedinţa se ridică la orele 2.40.
Şedinţa de la 29 Noembre
Şedinţa se deschide la orele 2,10 sub preşedinţia d-lul Nicolaid, vice-preşedinte.
Presenţl 85 domni senatori.
Pe banca ministerială sunt d-nil Gogu Cantacuzino, C. Stoicescu-Hallier şi Ghiţă Mîrzescu.
Se fac formalităţile obicinuite.
La orele 2.20 Senatul intră în ordinea zilei : recunoascer! şi indigenate.
ULTIMA ORA
Armistiţiul dintre guvern şi d. Fleva s’a prelungit din nou.
La începutul şedinţei Camerei, d-niî V. Lascar, ÎL Fleva şi G. Scorţescu s’ati retras în salonul miniştrilor la o consfătuire.
*
* *
D. deputat Politimos a propus în şedinţa de azi ca deputaţii şi senatorii să fie convocaţi la o consfătuire, pentru a arăta guvernului că majoritatea parlamentului e gata să’l urmeze şi sâ-i dea sprijin devotat în rezolvirea pe deplin satisfăcătoare a cestiunei Mitropolitului Primat. Aceasta cu atît mai vîrtos că partidul liberal nu poate avea nici o solidaritate cu fostul guvern in această cestiune.
Sunt un sincer liberal,—a declarat d. Politimos,—am fost tot-de-a-una devotat partidului, dar văd cu durere, că pretinşii şefi vor să ducă la prăpastie întreg partidul, pentru marile greşeli ce le-au săvîrşit fără a ne consulta şi pe noi.
A se citi urinarea foiţei in pagina IV.
* *
A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Louvre.
Agenţia de comisionari de stradă şi de vînzătorî de ziare
Strada Ca ragheorgh evicî No. 5
Agenţia de Comisionari de stradă uniformaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, puţind recruta oameni de Încredere ş-cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onori public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijute. ril şi bani pînă la concurenţa sumei de 100 lei, pentru care agenţia ’şî asumă răspunderea.
De asemenea ca agenţie de vlnzătorl de ziare, prin ajutorul vînzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciuri, A-viere. Reclame, etc.
Tot prin intermediul acestei agenţii ori eine ar avea nevoe de publicitate i se înlesneşte în modul cel mal avantagios anunciuri safi reclame în ziarele cu cel mal mare tiraj.
Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare________________
ENGLISH-HOTEL
Proprietatea d-luT GRIGORE HELIADE
Situat in faţa Teatrului Naţional
Pentru Domnii deputaţi şi Senatori se pun la disposiţiune Camere cu un pat cu 5 lei pe zi, la Etaginl l-iu sail 2-lea, cu Sncălzitu, ilumi-nalu, Ceaiîl sail Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu creton sistemul cel mal noii, introdus la Londra. Paturi cu somiere elastice de oţel, Lavoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avind şicul englezesc, Len-geria toată de olandă de Scoţia.
Interiorul Hotelului este astă-zl acoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra.
Pot beneficia de această reducere şi cel l’alţl d-nil Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile.
Se mal pune în vederea d-lor Pasageri că la ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunile se găsesc camere încălzite.
De asemenea In acest hotel se găsesc apartamente pentru familie, dintre care un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoane de marmoră, precum şi odăi incepînd de la 3 lei în sus pe zi.
Se pot închiria, atlt camere, cit şi apartamente cu luna, cu alte condiţiunl.
Cu stimă Direcţiunea
C. & J. BERGEE
MAGASIN şi ATELIER DE
Bijouterie, Horologerie, Argintărie
88, Calea Victoriei, 28
Casa Villacros, vis-4-vis de Poliţia Capitalei
Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune în toate speciele, orfevrerie etc- pentru sesouul de logodne, nunţi şi cadouri. _____PREŢPHIMODERATE________
BIIHAt CERSEZ
AVOCAT
No. «O, -ta ea JAinleijtl No. «O,
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază, de carne, quinquina şi fosfat do calce. Acest vin care in. Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nntriţiunea osului, nervilor şi a cărnei musculare Vinul ’Beof-Lavoix, este un adevărat a-liment, şi represintă valoarea a .50 grame de carne prin *;» pahar de vin. El pe lingă că este folositor copiilor, esle indispensabil anemicilor şi persoanelor vrîstnice.
Intrepozit : Avenua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Brus, Altln. Roşu, Thilringer şi la toate farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-rulul Ollivier din Paris
Vindecarea radicală a boalclor sifilitice recente saiî invechite la bărbaţi, femei şi copil. Academia Naţională de medicină din Paris a declarat tn raportul săîl către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari foloase omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari aii fost aprobaţi de către Academia de mc-dtiină şi singurii cari aii primit din toată lu-mia o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Infreposit general: str. Rivoli 33, în Paris. In dotail: Farm. Brus, Altln. Roşu, Thilringer şi iu toate farmaciile din ţară.
Dog citiţi tot coprinsul
Depositul general al fabrice! de Şoşonî-Galoşl Ruseşti, llnsNia.ii ămrrican India Rubber dc Onie, din St. Peter-sburg, a pus deja în vînzare anul acesta şoşoni şi baioşi cu Talpa <î«sî>Să cu următoarele preţuri:
Şoşoni de lîame perechea Lei 7.50 „	„ Bărbaţi ,,	,, 8.50
iar Galoşii mal eftin cu 20 /“ de cit anul trecut.
Depositul general unde. se află de vînzare pentru toată Romînia, Serbia şi Bulgaria la
MARILE KA6ASUI „LA BÂL!SH“
II.IE IHUITUESa;
— Proprietar, furnisorul Curţeî Regale —
8!rada Caro! I No. 73
— Colţul marelui Hotel Dacia —
NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiunl din alte fabrici, care nu şunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabrieel St. Pe-tersburg.—PASTRA’ţV ADRESA.
METRI PANZARII Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut
TREI COJI LA UI LEU
AVIS
Fac cunoscut onor. P. T. public că am cnm-tîit© d©
metri DIFERITE PANZARII NA ŢIONALE pentru ROCHII. CĂMĂŞI si altele lucrate în ţară cu RESBOIUL ROMÂNIE de care le pun în vînzare cu preţ de TREI COTI LA UN LEU, in localul din CALEA VICTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopie).
părat o canti 200000
Şuncă veritabilă de Praga
Calitate superioară Zilnic proaspătă In depozit la:
A. Blau & O-ie
4. Str. Şmîrdan, Hanu Ghermane
ATELIER SPECIAL DE MODE Repar« iunî aproape GRATIS
Lucrări artistice în flori naturale, Deco-raţiunî simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale
PRIMA FABRICA DE COROANE DU LCAMARA
Cale% Victoriei 152, vis-â-vis do Palatul Ştirbei Salon special r entrn Coroane, Pălării şi Rochii de doliă
Strada Lipscani 10. Etag. I. Irtrare sţrada Stavropoleos
Casa de Sănătate
Dr. I. KIRIAC!
STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiului Român
Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne safl chirurgicale în condiţii foarte avantagioase.
"ersoanele cari doresc, se pot căuta în a-ceastă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic
108 A, RSiCLESCU
Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal ADVOtAT
Bucuresci, Str. Academiei No. 19 ConsultaţiunT de la8-10 am. şi 4-6 p m
MAŞINI DE V NZARE
Trei maşini cu abur, una sistem Compound de 80 cal putere, alta sistem Corliss cu un cilindru de 70 cal putere, ambelo cu con-densaţiunl puţind funcţiona separat satt combinate, şi a treia sistem Schicber Ideyer 40 cal putere.
ITn cazau «le abur, sistem cu ţevi, apar-ţinind maşiuelor.
l>ouă curăţitoare de griu, «Euriea Stau-bere, complect de fier sistem WOrner No. 4 şi o pompă mare «ie apă.
De vînzare in total satî iu parte, coiuliţiuni şi preţuri foarte avantagioase. Informaţiunl la comptuarul d-lul Andrei A. l*op«vleI st Lipscani 86 în faţa Sft. Gbeorgbe.
\
www.dacoromanica.ro
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pină la 10 publicaţii 30 bani linia pentru fie-care (lată, şi de la 10 in au* 30 bani linia.
Spectacole
Teatrul Niiţionnl Duminică 1 D< cembrie ee va representa pentru a treia oară PATRIE dramă in 6 acte fi 7 tablouri.
Opern Itomiuâ Vineri ‘ii* Noembrle 1896 se va repre-sentea «Do a-şl n Re«e» <81 j'etala Roi) operă ootnică în 3 acte şi un tabloti de A. D'ennery şl J. lirt*î»il. Mutloa de Adolphe Adam, traducţle de Stix.	________
Teatru llngo. Vineri 29 Noembrle 189G, primul debut al Celebrului Sextet «Jullans*. Debutul celei mal renumite oîntăreaţă engleză Misa Rabini» Debutul Brothers & Franooia acrobaţi şi Equiltbriştl.______________
Circul G. JSidoii. Vineri 29 Noembrle mare represen-taţle.
Qfr.oMl Caaar&ldoU. In curînd va sosi în capitală. £t«la Lelblicli-Jigniizii.
Saia Brayndlru. In fie-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul Peters- Vinerea concert Hfcrh Life.
Ca fa f\a{to»tala. Orchestra Kublnştein şi-a început concertele.
Închirieri şi areadârl
no Arondat cu începere de la a-rtu (iheorgne 189V moşia «Dudescu* din Judeţul Brăila in întindere de şease mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Rachtivau, advocat strada Frumoasă 28, RnourescL
De arendat ou începere chiar de acum moşia «Ianca* din judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoane grifi arate ou sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Uachtiv aL. avocat, strada Flntînel 28, BnonreştI._____________'
Camere mobilate
Hotelul PleteI Bibeacu- Yodtl, lingă Cameră .Tribunale.
Cereri _şi oferte de servicifi
Un tînăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi un post fie în capitală sad provincie, A se adresa la red. ziarului «Epoca* sub iniţialele M, M.
Vînz&rî şi cumpărări
De vlnznre spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-
gaia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 40. Patru ral de lux, de vinzare; Strada Minervel 14.
D© vinzare lemne din pădurea Paşcani. 8tînjenul, după calitate, 66 şl 60 franci. A adresa: 8tr. Batlştel 15 O caretă nouă (Onpefi) este de vinxaro cu preţ de 2000 lei. A re adresa la adm. «Epoca».
Or T .Dzare un loo viran, situat po calea Rahovet No. 24, cc’| cu strada Artei proprietatea d-nel Maria Al. O. Nl-culc ,cu. A se adresa la d. Mlhall A. Rachtlvanu, advocat, strida Frumoasă No. 28 Loco.
Informaţiani utile
Uu i>fttuiht rontinat oferă serviciile sale la solrele dansante şl bnlnrl pentru an honorariu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90.
17ut jireaNpiU (De prim* calitate) De găseşte la lftptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şi Dr. E. Popa, cu 5 le! kilogramul dus la d ^miciliu. Orî-oe cerere se va face priu cartă poştală la acia L Munteanu calea Vio-toriel No. 78.
O doamnă onorabilă dk lecţtunl de plano. A se adresa la administraţia «Epoca».
Stridii dl marc se găsesc de vinzare la D-nul
Delpuech, Biserica Ieni, No. 8, Bucuresol, şl se face cunoscut amatorilor că primesoe zilnic Stridii de Ostenda şl Aroachou. Asemenea şi melci (Mode rte Bourgogne); că poate să vîndă cu preţuri foaite eftlne, Imposibil de orice altă concurenţă.
Preţuri curente :
Duzina Stridii de Ostenda o&litatea I fr. 2.76.
Aroachon de mare calitatea I fr. 2. 60 Aroachon de mare calitatea II 1.76.
Aroachon de mare calitatea III 1.60.
Mlelot duzina 1.26.
Morun, Bakala Torre Neuve 1.60
Se omită 50 vaol de lapte, rasa moldovenească sau bivoliţe. A se adresa în strada Dionise No. 40 direcţiunea lăptăriel Arcuda.
Reiinuiltf» ( Arturăronsă Nnriţa Aleoşein, romi n că, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şl viitorul, s'a mutat în strada Scărlătcscu 44. Ghiceşte şi Ia domiciliul amatorilor cari ar înştllnţa-o printr’o carte poştală.
Franţaise diplomue deşire leţons partiouli&res. Ad. bu-reau du Journal.	____________________
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
AII hali A. Kaclitlvaiin
Advocat
28 8trada Frumoasă
D. A. G. Fiorescu, avocat, s'a mutat in Calea Dorobanţilor No. 40.
Doctori
H-rssf Albcscu. Caiet* Vâcareutl • Bouteiv»-erne ş( rfe copil.
Schimbări de adrese
Bibliografii
A eşit de sub tipar în r.Jnora Librărie! Hooeo A Comp. »Novele» de «Ion Slavici», Preţn 4 lei.______
Meditaţii
Secţiunea de franceză, ongleză, germani şl plano. Adresa : H. A. administraţia «Epoca».
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-e schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 28 Noembrie, 1806
L _ . .		Cump.		Vînd	
4°/o	Rentă Amortisabdă. . .	88	‘.4	88	‘ii
E°/o	» Ainortisabilă. . .	95	*/.	90	"n
t»jo	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	‘/>	102	—
5»/o	» Municipale din 1S83	97	V«	97	•li
5«/.	> » » 1890	90	V*	90	•li
5o/o	Scrisuri Funciar Rurale .	94	>1	94	3b
5%	» » Urbane .	91	•/.	91	*/*
5«/o	» » » Iaşi.	R6	s	«7	
	Acţiuni Banca Naţională.	1840	—	1800	—
	» » Agricolă .	223	--	220	—
	» Dacia Romiuia asig.	451	—	455	—
	» S-tea Naţionala anig.	48t	—	490		
	S-*atea de Coustrucţiunt .	209	—	212	—
	Florini valoare Austriacă.	£	11	»	12
	Mărci Germane ....	f	23	î	25
	Bacnote Franceze	ÎO0	—	101	—
	» Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble hîriie . .	2	55	i	70
Imprimarea cu maşinelo duKn-ciîindrica, din fabrica Albcrt & C*, Frankaulkai ţi cu caractere din fondaria de Utere Klasoh din Frank-furt Ai ÎS"
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
127)
LOIUS JACCOLLIOT
ANCAT
DE FOC
PARTEA ŞEASEA
Repetă de trei ori acest exerciţiu acrobatic, care făcuse pe toţi asistenţii şi chiar pe Europeni şâ rămlnă înmărmuriţi de admiraţiune.
Numai Olivier şi Ionhatan Spiers surî-deaă ; şi la mirarea naivului Canadian, căpitanul răspunse:
— Sunt gata să fac şi eu acest pretins miracol. Oamenii de ştiinţă ^t fl că se poate ca cine-va să stea două minute In cuptorul cel mal încins, eu condiţiune ca să fie in pielea goală, cum era şi marele preot Nagarnook. Totul este să nu fii în contact direct cu razele llacărilor ; evaporaţiunea repede care so produce în jurul corpului, formează vapori de o temperatură mal joasă de cit mediul ambiant şi care ajunge pentru a te protege ctt-va timp. Ast-fel lucrătorii topitorl, bagă mina umedă, în plum’, but în fierbere, fără ca să sufere absolut nimic.
— Frumos lucru şi ştiinţa, murmură Dick glnditor.
Noaptea sosi... Nagarnookil porniră în ina.ă spre esplanada de la Franc-Station şi masa pe care proprietarii locului Lebedelor ofereai! prietenilor lor, începu. Ziua Întreagă se tăiaseră bol, berbeci şi canguri, căci preparativele anterioare eraţi să lie înghiţite într’o clipă de cel 8000 de convivi, după o zi de ajuneală, de exerciţiu şi de luptă.
Pe seară se traseră şi focurile de artificii cari avură un efect neaşteptat: Nagarnookil, cuprinşi de un entusiasm indescriptibil— imaginaţiunea lor nu văzuse nici o dată asemenea lucruri—se îmbulzeau spre ţărmul lacului, strigînd «ura» din toate puterile lor... De o dată, cînd cadranul de la Franc Station. sună ceasurile opt, o coloană de lumină argintie, se ridică din mijlocul lacului, străbătînd toată bolta cerească, ca şi cum ar fi voit să dispară printre transparenţele stelare ; apoi rămase fixă, luminlnd tot lacul. Toată partea acelei regiuni era luminată de acea coloană, cu o lumină tot atlt de puternică ca şi a razelor soarelui, şi focurile de artificii din cari unul din cele mal frumoase fusese aprins în acel moment, nu mal iăceafl efectul «le cît al unei scîntel stinse. Olivier ordonă să se înceteze artificiile, dar nici nu trebuia să se mal gîndească la a-! cest ordin ; toţi cel de faţă erad înmărmuriţi. Indigenii se aruncaseră cu faţa la pămlnt, el credeai! In naivitatea lor la o manitestaţiune dumnezeească cu ocazia ser-bârel focului. Europenii Insă, ar fi fost impresionaţi cu totul în alt mod, dacă fiecare nu ’şl închipuia că acesta este efectul vre-unul toc de artificii pe care Olivier Îl instalase pe lac fără ca să le spună lor nimic.
In momentul cînd coloana luminoasă se
O XI
MARE DICŢIONAR UNIVERSAL
în 17 volume FORMAT MARE în 4. LIBERATE IN DATA
LEGAT 750 LEI franco de port şi de vamă, Plătibil 20 lei pe lună
Tronuet. Numeau Dicîionualre Encyclopldiqiie milversel, 6 volumes grand în 4", illuslre de 4.600 gravures et 110 cartea en couleur, relids, frs 185. Payables 10 frs par mois.
La Lectore. Romans. Nouvelles, Contes, Poăsies. Articîes de critique litteraire, dramatique ou arţistique, Recita de veyages, Etudes historiques, Morale, Souveniris et impressious, Fantaisies, etc. des plus grands dsrivains conteni-porains. 58 volumes et la Table, frs 200. Payables 10 frs par mois.
De Varlgiiy. Nouvelle G<!ograpbie moderne des cinqparlies du raonde, illustrde des cartes, plâns, vues, type6, etc. 5 volumes gd 8», frs 100. Payables 8 frs par mois.
La Science lluwtrOe, 17 volumes gd 8°, illustrds, frs 102, payables 6 frs par mois.
Journal des royages et des aventures de terre el de iner, 38 volumes gd in 4°, illusUes de 0.000 gravures, trs 151. Payables 8 frs par mois.	. .
Oeuvres complâtes de Victor ltngo, edilion naţionale, 43 volumes în 4°, ilustră* de 2.000 composilions i-ntdiles et gravees sur cuivre et de 250 eaux-fortes hors texte, frs 1.290.
Colleotlon du RCpertoire d» Faud^etoi f'rancaises, I*an(lecteii clironoloffiques et Recuell meneai, 4C volumes în 4* frs 986, Payables par traites mensnelies.
JRau<lry-JL,A<‘Hiitiii<M*!e. Trăita thloriqne et pratiqu© de «lroit civil, 14 volumes păru», frs 140. Payables 20 frs par mois,
La urc ut, I*ri noipc* de droii civil, 88 volumes frs 297, payables 26 frs par mois.
Paul Lefort. Lei Chefs-d’oenvre de l’Art nu XIX c '•iţele, 6 volumes gd 8©, lllustr^s, frs 100, payables 8 frs par mois.
Encyclopldle de» Uoiuiainaiiitce't civile» ©t militaircN. Publiee sous la direotion de M. Gustave Oslet# avec le codcouts d'Ingenleurs divers, d’Arehitectes, de Professeurs et sous le patronage de la Reunion des Offioiers, 43 volumes gd 8Q parus, frs 780. Payables 35 frs par mois.
Subscrisul se angajază a procura ou preţurile Editorilor fiin Paris, principalele uvr3gie publicate în Frauda de Dret şi Jurispnnjenţă, Economie politică, Literatură, Archlteotură, Uvragil technice pentru construoţiunl şi lucrări publice, Hidraulică, Navigaţiune, Porturi de mare, Exploataţiune de mise, Meeanioă, Electricitate, ot«.
BflSUE HICOLESCUv Librar. 8, Strada Biserica Enei.—BucurescT.
MARELE MA6ASIN DE L9UVRE
ridicase în spre cer cu iuţeala unul fulger,
Spiers se uită Ia ceasornic cu iuţeală.
—	Bun, murmură el, cît se poate de e-sact, bravul Davis a înţeles bine ordinele mele.
Palid de emoţiune, ţiuîud mina pe piept ca şi cum ar fi voit să oprească bătăile iniinel, Olivier nu putea să articuleze un singur cuvînt, pentru a răspunde felicitaţiu-nilor cari ÎI veneai! din toate părţile; -vel singur vedea tot ce era straniu şi de neînţeles în evenimentul care se produsese.
Ce zici despre asta? întrebă el pe Ion-hatan, după ce se mal linişti puţin.
—	Este un frumos rezultat, răspunse cu simplitate Americanul, pentru ca să ajungi la această intensitate de lumină ţi-a trebuit un reflector puternic ?
Olivier găsi cu cale să-l lase In ideea lui.
Ionhatan aştepta cu o nerăbdare indescriptibilă momentul de a se întoarce pe Bemamber; acum putea fără să excite bă-nuell; să pretexteze oboseala pentru a se retrage.
Olivier găsi luerul foarte natural. El se despărţiră după ce-şl strlnseră mîua cu prietenie şi îşi ziseră:
—	Pe înline!
—	Voi fi exact.
Pe dată ce căpitanul Roşu rimase singur iu apartamentul pus la dispoziţiunea sa, scoase un lung suspin uşurător.
Iu fine, putea să lucreze ! nimeni nu-şl putea Închipui cît fusese el trudit de nerăbdare în cursul acestei zile nestîrşite!
Fără să piardă vreme, el inspectă cartuşele revolverului săîi; îşi lăsă puşca în camera de culcare şi eşi pe din dos ca să nu fie observat de nimeni. Pe clnd eşia pe poartă, i se păru că vede o umbră care se strecoară încet pi in iarbă.
—	Oh ! li-vol oare spionat ? strigă el.
Crema de orez cu cacao a Iul Hausen
e cel mai nutritiv, cel inal digestiv şi cel maî eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce Iu ce" mal mult, ca puttnd înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu fortitieant, mal ales pentru copil, auemicT, bolnavi de stomac şi de nervi.
h'epresentant general pţntru Romima: Lcon t om le Strada Cornet 30.
Preţul unei cutii în toate depourile din ţară 1.50 lei noul, en gros la represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de ores cu cacao a Iul Hausen se găsesce la ma-gasinul de coloniale G. Rietz Strada Ca-rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Cale* Văcăresc!.
Se prefăcu că se Întoarce şi se opri ne mişcat sub poartă, ţinlndr.-şî răsuflarea şi observînd... Zece minute trecură, fără ca nimic să vie să confirme bânuelile sale. Furişîndu-se atunci în tufiş, el făcu un lung ocol prin pădure pentru a ajunge la ţărmul lacului ; se repezi apoi cu toata iuţeala posibilă în direcţiunea locului unde scufundase Bemamberul de.dimineaţă.
La mal puţin de o sută de metri după el, două umbre alergau pe urmele lut; pă-mtutul nu făcea nici uu suuet la contactul picioarelor lor goale şi iarba nu lăsa urma paşilor lor.
Erai) Wiligo şi Koanook, cari nici o dată nu justificaseră mal bine numele lor de Fiii Nopţel !
Slab şi nervos, Ionhatan Spiers era de o agilitate remarcabilă şi cel doi ingineri ar fi fost de două zeci de ori distanţaţi, dacă n’ar fi fost cel d’inlîl alergitorl din tribul lor.
Wiligo avea presimţire ; căpitanul Roşu nu era un adversar ordinar, şi dacă nu putea să întrebuinţeze mijloacele lor obicinuite adică să )1 ia prin surp: indere, s’ar putea să nu reuşească tot atlt de repede ca cu f ărmanul negru pe care l’a ucis ca pe un miel Iu mijlocul drumului; apoi nu eraţi tot atlt de siguri de loviturile lor de ghioaeă In timpul nopţel, mal cu seamă că trebuiai! să le arunce de la o distanţă prea mare.
(Va urma.)
de la23 Aprilie 1898, HnLilUHI moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St. Voivozi 8 sad str. Pitar Moşu 2.
„EPOCA^ziar cotidian
CUPON
rtOXoembrle 1896
Orî-oinf» va tăia ncc»t cupon din !▲» M *1 va trimite. Nan tl v la librăriile nrntute mai Jon, are drept
KPO. prezenta
Im unul din premiile CU FHEţTRl K£-IH Si: din ItMtele respective.
Cuponul acesta e valabil piuă la 33 Noembrle ora 7 seara.
Cititorii dlu provincie pot trimite costul lu mărci poştale adăogi ud porto.
Premiile „EPOCEF
L» Librăria € A ROL MOLLEK
Calea Victoriei No. 68.
In loo rie Numai
Hclt'tfle- ltadufc*ecu /., Amintiri asupra
istoriei regenerărel Komîne, sad Bve miuentele de la 1848. Un volum mare de peBte 300 pagini .	.	.	.	8.—	0.M
Ilicitter Bugett, Unde duce sociallzmul.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza ou o prefaţă de N
Flllpescu.....................
FHlpeueu 7V«, Albii §1 Roşii -yeţfute**vu Petru, Polemice -— Psichologia stilului
0.60
0.60
1.60
2.00
2.60
8.00
3.60
Vltthu[d Ale*», Uu au de luptă
—	Iubire ,poesil -
—	Din go: na vieţel (ediţia Graeve) ZamflreNCU DuiHu Lume Nouă şi Lume
Vechiă..........................3.00
Uâjdtiu B. PIoan Vodă cel cumplit,
▼olum Ilustrat Introdus în şcoli.	•	8.00
Copee Prarifolm. Poveste tristă, roman
tradus de D. Stâncescu -	1.50
Mlchilileneu St. Cîncercări critice asu pra invăţămîntulul nostru primar, ed. I Llvencu /. ioan, îngerii lui Kaiael fante zle originală în versuri în 3 acte . Lohttteyer M., Un nod mijloc pentru a
preda eopiilor limba germană	-	-	2.00
Botnan I. H., Poezii (ediţie pepulară)	-	1.00
Batiu D. Hovetti, Epigrame .	-	•	2.00
Ibaen H., Copilul Eylof (dramă în 8 acte)
traducere de T. Malorescu -	-	-	li)0
M. Drtiyotnlreacu. Critica ştiinţifică şi
EmlneBOU........................1.60
Butculeacu Marin, Religie şi ştiinţă	-	0.75
Bacheltn Julem Brun, Sept Contes
roumalns.......................4 00
JYlculeacti **i llernely l>epntaţii
noţtri...........................8.
La Lîbrslrla C. «FETEA
(8f. Gheorghe)
Vatra, anul I -----	-
—	anul II.................-
Caragiale, Note şi Schiţe- -TheotloreHCU #«. Beta., Cronica din
Nurnberg........................
Plamarlon, Urauia.....................
Aug Ier, Aventuriera..................
La Librăria L. ALCALAY
(CBlea Victoriei, hotel Boulevard) Speranţa Th., Popa cel de treabă nuvele. 2.00
—•	Ma*na Sooră, teatru -	8.00
Dr. M-'twr('Englez), Calauzamameiortlnere	2.00
Dr. J orlizna, Remedii practice pentru vindecarea boalelor copiilor Telem J}., Durere, diferite nuvele -Za n fr ol. Manualul luorulul de mînă pentru familii ------	2.00
JVartha HCorespondenţa Comercială
pentru usul comerclan. comptabil, eto.	4.00
Zanflrol GMetoda Croitului -	-	-	2.00
Bej an Gr., Harta Rominlel şi a ţărilor
vecine, format mare şi în culori .	-	1.26
0.1»
0.16
0.7»
1.00
1.60
1.86
L60
24.00
20.00 2 00
1.60
1.00
2.00
0.60
1.50
1.00
1.60
1.10
1.20
1.00
1.00
0.76
1.00
0.50
1.00
0.6
1.50
. I0.oo
10.00
1.00
0.76
0.60
1.00
1.00
1.00
0.50
0.30
0.60
300
1.00
10»
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Eporef, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate In josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.______________________
SE CAUTĂ
Posesorii a se Epoca.
a se cumpăra o casă de fier Clmdwood sad Ratner. adresa la biuroul tipografie
ALAMBICURILE DEROY-CARANFILl
18-GAMjATi
Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinarâ şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de pruue şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soia, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuica, shliviţa şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi Alambicurilor obişnuita, prin aceia cft produce satl din o sing'-ră dată gradul cerut saă prin rectificare după voinţă, U-‘
Calea Victoriei 41 fost Hotel Broft
DIN BUCURESCI
Vis-a-vis de confeseria Capşa
Dentistul M. BACHER
Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentistica la expozi-
Iia din Bruxelle», Bordeaux şi jyon etc.
Succesor dentistului M. Roseuthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. ConsultaţiunI 9—12 a. rn. şi 2—5 p. m
Litografia Grassiany
s’a reinstalat
Bucurcscî
43 Calea Victoriei 43
(lîngă magasinul de musică Gebauer)
Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.
spirt rectificat do o ealitate ma bună, cu o economie mal mare de timp, de apă şi de eonbustibil.
A se adresa d-lul GEORGEN A. CAR ASTFEL, Galaţi, sad la agenţii sal acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
L. KEPPICH
Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mal mare şi cel mai bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum I*oli-caudre. Rraţe, Lyre, etc. de Crintal, bronz fji metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Cranţa, Germania şi JEuglitera. Mal ef-tiu ea ori-nnde.
Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină incandescentă ststem perfecţionai care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului.
m- preturi reduse
Din cauza sosirilor zilnice de mari saniităţl de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spaţiti, cu toate toate că magazinul, in urma transformărel făcute, este cel mal vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mal promptă a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa tnceptnd de:
Jouî 21 Noembrie piuă la 15 Decembrie a. c.
O Mare punere In Vinzare
CU PREŢURI FOARTE REDUSE
de : Lanuri pentru rochi, anglais. tantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 3.76, 4.5# metrul, şi mal sus.
IVIătăsuvi nonveat6 în toate genrurile.
La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri
de mătase, Pluşuri vegetale, etc.
MARE EXPOSIŢXUNE
de Nouî modele de Pelerine şi RonturI ultima creaţiune din
Paris şi Ber’in.
o
Colecţfune Bogaţii
de ; Jupoane de mătase şi do moare de lină, Garnituri elegante pentru rochi
de bal şi de purtare.
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri eu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea fuu-cţiontnd lu biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata In rate trimestreale.
0 sită incandescentă Lei 1,50.
Un beo complect montat cn lnminî Incandescentă pentru gas aerian Lei 7.50.
Mal posedăm un sistem nofl de tot j de lămpi, foarte pracUc cu şi f&ră lumină incandescentă de attrnatşi de masă, neavtnd trebuinţă de gaz aerian, ci este Întreţinut de un îiquid supranumit <tia»«to<r>, care se transformă ) tu gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e msl eftiuă de ctt a lămpilor cu petrol eon-Isumînd pe oră 1 */* centime.
Un kilo de Gasstoff costă 80 bani. Acust sistem de lămpi Încă n’a I existat In ţară şi recomandăm 13hi-| pile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Socie**' Ide gazuerinn Fii IIK şl (4 I BUF
Bucureftl, Slrada Bmtrdao, 8
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Unica specialitate in felul tor
Prin excelenta lor ventilaţiune afl devenit sistemul cel mat higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nit doctori generali Theedori, dr. Mâldărescu, dr. Var-iam, etc.
Aă fost premiate la toate expoziţiunile internaţionale, precum si la cea din An-vers şi Chicago cu medalie de aur.
Consumind puţin material afi un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vtnzarea sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească Înapoi.
Singurul depozit pentru Romlnia al case! De-quenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
MarcuH Uttmann S-sor I Wappner
61, CAI.EA VICTORIE!, 61. (VU-A-vU d« Eplurople)
La vechiul magazin de Lămpi se află : Masiue <1«* bucătArie, Băl, Floaete,
(sistem tout â l’dgout)

Bncureştl. -W^^tfft^ătiî6îl.îta'‘‘‘n',!l' No- 8