SERIA II — ANTTL n, No. 317.
Ediţia a treia
TINERI, 29 NOEMBRE 1896
NUMA RUL^IO BANI
A1BOK AJ9JK9TTIIL.fi Invep 1» 1 gi 15 ale fle-cărellnnl gi se plătesc tot-d’e-una înainte
In Bwwţti la Cana Administraţiei Ia judtţe şi ofretwătafe prin mandate poştale Uo an In ţară 30 lei; In «ireinfitate 50 lei Şaae luni ... 15 *	»	»	55 »
l’rel luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un nmnfcr în străinătate 80 bani
MANUSGRISELFJVUSE ÎNAPOIAZĂ UKMCŢIA
N®. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMĂRUL 10 BANI
AMUMCIUBELE
In Bucureşti şi judeţe m primato numai 2»
Administraţie
'In streinătata, direct la aflminidfaţi» şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV .... . 0.30 b. linia
>	»	*	m.........A-	lei *
»	»	»	II	. . . . . 8.—	»	»
Inserţiile şi reclamele 8 lei rindul:
U* KiHi&K vechii 80 beii
ADMININTRAţU
Wo. 8.- STRADA CLEMENŢE! -No. 8.
GUVERN PRODANESCU
Se petrec lucruri fenomenale în noul guvern liberal, pretins reparator al greşelelor celui vechio.
Apropos de aceasta voi zice două cuvinte.
Nu cred că liberalii conducători aO oare care educaţie clasică. Dacă, din întîmplare o au, apoi comen-tînd în mod larg versul unuia din clasicii francezi, ar trebui să înţeleagă că dacă este imposibil a repara:
« nereparabilul ultragiu al timpului»
este tot aşa de imposibil a repara:
«nereparabilul ultragiQ al prostiei»!
cînd ea este fundamentală, în stare cronică, endemică pentru un partid.
Nu se poate înăduşi un izvor bogat şi continuu, care ţîşneşte cu putere din adîncimele pămîntulul, in virtutea legilor fizice şi mecanice. El îşi va găsi tot-de-a-una o cale pentru a se arăta la suprafaţă.
Tot ast-fel, nu poţi astupa aruncătura continua a prostiilor guvernelor liberale, izvor nesecat care sbucneşte din rărunchii partidului cu un debit în stare să alimenteze cu prisosinţă întregul liberalism.
Prin urmare pentru mine nu poate exista guvern de reparare din sînul liberalilor, ci pur şi simplu guvern de continuare. Izvorul în chestie, trebue să ’şl dea debitul săfl obicinuit de... liberalism,
ori care ar fi acel cari presidează la manifestaţia acestui fericit eveniment.
închid parentesul.
Se petrec, am zis, lucruil fenomenale în noul guvern!...
Judecaţi înşişi.
Fiind-că nu am luat de la început în serios guvernul d-lul Aurelian, rnl’am permis a face oare cari zeflemele pe socoteala declaraţiei ministeriale.
Am rîs de baroca declaraţie care a consistat în a zice «că guvernai «va lupta pentru realizarea progra-«mulul partidului nostru!!*
Credeam că d. Aurelian, încurcat cuin era, luînd locul şefului săd d. Sturdza, a fost nevoit să recurgă la o frază banală pentru a căuta să acopere :
ireparabilul ultragiu al prostiilor guvernului trecut.
M’am înşelat.Glurnamea, separe că nu era glumă, ci lucru foarte serios.
D. Aurelian rostind banalitatea ridicolă anunţată, o rostea cu convingere şi cu sinceritate!...
D. Aurelian a crezut, şi ceea ce e mal râd, crede şi acum că declaraţia prudoneascâ sad mal bine prodănească debitată în parlament, este tot ce poate fi mal serios şi mal substanţial!!...
Răspunzînd d-lul Ionel Grădiştea-nu,primul ministru—primus inter pa-res!!—a început a dojeni pe stimatul deputat oposiţionist, că face, fără rezon, pe dificilul, de vreme ce are aerul a nu se mulţumi cu declaraţia deja făcută de cabinet.
După versiunea Voinţei Naţionale, d. Aurelian ar fi zis:
«Am crezut că am dat explicaţii «de acelea pe cari le-ar fi putut «înţelege chiar bucherih...
După acest prim-ministru cu reminiscenţe de profesor de şcoa-lele primare, a declara «că guvernul va urma programul partidului»
este nec plus ultra a limpezelel şi a preciziunel.
«Dar, adaugă vechiul profesor, «voiţi să mă explic mal lămurit.
«El bine, o voi face».
Eată cum d. Aurelian explica ceea-ce ar fi putut înţelege chiar şi bucheril:
«Am venit Ia guvern, avînd de «program tot trecutul nostru de <bărbaţî politici cari nu aă făcut «de cât să lucreze spre binele «ţăreî!!»
Bucherule, Ionel Grădişteanu, al înţeles!?..
Va să zică lucrul este mal grav la liberali decît ’mt închipuiam.
Lipsa lor complectă de a distinge noţiunile cele mal elementare, te dezarmează! Un om sus pus ca d. Aurelian, nu înţelege că a spune că guvernul «va urma pe toţi băr-«baţil liberali cari nu ad putut lu-«cra decît pentru binele ţăreî», înseamnă a nu spune nimic, ba chiar a spune.... ceva mal puţin decît o banalitate !..
Pentru a’I lovi, gluma uşoară, gluma bazata pe un fond de observaţie reală, nu prinde la liberali. Te trezeşti, cu mirare, că el te iad la serios !
Fiind aşa, nu mă voi mira cînd voi vedea pe d. Aurelian că se inspiră de ironiile noastre pentru a pronunţa cu seriozitate, mari discursuri parlamentare !..
Faţă cu acestea, trebue să dăm cuvîntul lui Caragiale.
G. Fa nu
COSTICĂ STOICESCU
MINISTRU d « EIT E E KE
Daci vel lua un mitocan, un om speriat şi un caraghios şi-l vel împreuna cu alt mitocan, cu alt om speriat şi cu alt caraghios, din aceaştâ şesimc abia pop face un Stoicescu, cînd dintr’o trinitate s’a născut Cristos.
De unde, in copilărie Stoiceştil se jucau desculţi pe stradele Ploeştilor, te pomeneşti cu dînşil astăzi că mila evenimentelor şi mila iul Mitiţă Sturdza i-a cocoţat unde nu s’au gîndit.
Ou! ce a născut aceste omide ce rod binele, tîrîndu-se prin mocirla linguşirii, este Petre Stoicescu, cel de la creditul rural.
Strigă unii contra iul Carada şi a ocultei ; mal drept ar fi să strige contra lui Petre Stoicescu, care ca un trîntor s’a a-şezat în mierea creditului rural, de unde şi-a făcut stare iul, trimiţînd bolnavi doctorului şi procese grase lui Costică.
Adevăraţii Stoiceştî nu vorbesc de cît franţuzeşte.
«Qu ’est-ce que c’est que garde, te-moin ? întreba Costică pe un martor cînd era procuror la Curte.
Ministrul de Externe de astă-zl, fiind a-taşat la legaţiunea romînă din Paris, umbla prin sindrofii cu Steaua Romînieî de gît, pe cînd n’avea nici serviciul credincios ca uşierii de la Minister, iar cînd s’a întors în ţară a intrat la l’Independance Rou-maine, cu scopul înalt şi patriotic să se laude pe el şi toaletele doamnelor.
Dacă trecutul este oglinda viitorului, a-cesta este trecutul Stoiceştilor din Ploeştl.
Au însă un mare merit : sunt prevăzători ca furnica şi ca bulgari ce sunt.
Costică şi-a trîntit o casă mare; a înzes-trat’o cu mobile cumpărate de la toate actriţele mufluzite prin Paris, zicînd: casa mea însemnează minister.
«Intr’accst partid de parveniţi glăsueşte dînsul cu îngîmfare, numai eu voiu putea să primesc şi să dau dulceaţă corpului diplomatic; deci iată-mă indispensabil ca şi hîrtia ; deci iată-mă ministru.
Prevederea lui s’a împlinit cu prisos: azi e ministru de Externe. Ar fi putut să aibă o burtă de trei ori pe cît o are şi tot ar fi săturat-o de vanitate,—atît de mult combinaţiile şi visurile sale s’aă realizat.
Stoiceştil sunt mitocani, speriaţi şi linguşitori.
Pe blazonul acestei antice şi nobile familii, norocul orb poate scrie deviza:
Dă-mî, Doamne, ce n’am gîndit, să mă mir ce m’a găsit; sau :
Nici salcia cerc de bute,
Nici mojicul om de frunte.
CESTIUHEA MITROPOLITANA
Dificultăţile cestinnel Mitropolitane.
—Soliiţliuiile imposibile —Solu-ţiunea admisibilă.
Dificultăţile cestiuuei mitropolitane
Cum se face că guvernul avînd bu-nă-voinţă a rezolva cestiunea Mitropolitană, se află pînă azi în neputinţă de a da o deslegare cesliuneî?
Iată întrebarea pe care e îndreptăţit publicul să şi-o pună faţă cu incertitudinea în care se află şi pînă azi guvernul.
Soluţitinile imposibile
Mal întît este o serie întreagă de so-luţiunl la cari un alt guvern ar putea recurge, dar la cari nu se poate măcar gîndi un guvern liberal, din causă că cestiunea a fost prejudecată de personalităţi prea marcante din partidul liberal pentru a fi nesocotite cu desă-virşire.
Cea d’întîiu dintre aceste soluţiunl este anularea hotărîrel Sinodului de către consiliul de miniştri, de oare-ce sentinţa Sinodului n’a fost întărită prin decret regal. Este invederat că o asemenea soluţiune nu poate fi primită de d-nil Sturdza şi Stătescu şi nici măcar de unii membrii al guvernului actual, cum sunt d-nil Gogu Cantacuzino şi Stoicescu, cari au executat hotărîrea Sinodului şi cari, dacă s’ar declara ilegal jurnalul pe care l’au încheiat, ar fi chiar expuşi să fie traşi la răspundere.
O altă soluţiune ar fi votarea unei legi pe basa căreia Curtea de Casaţie ar putea să revizuiască sentinţa.
Pe lingă multe dificultăţi pe cari le presupune această soluţiune, votarea unei atare legi ar constitui şi un blam pentru d-nil Sturdza şi Stătescu.
Koluţiunea admisibilă
Aşa fiind, singura soluţiune posibilă pentru guvernul actual şi singura pe care o admite d. Sturdza este ca Sinodul să fie sezizat de o cerere de revizuire pornind de la chiar un membru al Sinodului şi in urma căreia s’ar desfiinţa condamnarea Mitropolitului de către Sinod.
Dar şi această soluţie înlîmpină împotrivire din partea Sinodului, căci membrii sacrului corp susţin că întru-cît dificultăţile pe cari le produce azi guvernul, n'au alt scop de cît de a scăpa situaţia partidului liberal, alunei mal bine să se facă guvernul şi camerele de rîs, de cît să se facă Sinodul de ocară.
SECRETUL D-LUI STURDZA
Şeful partidului liberal, prim-ministru al cabinetului din 3 Octombre 1895, venit la putere prin graţia Regală, a murit la 16 Noembre 1896, din causa unul secret.
încolţit de dulăii d-lul Fleva, omortt de hohotele de rls ce isbucneafl In rlndurile oamenilor serioşi cari priveaă la confundarea unul pitic cu ifos de uriaş, storcoşit, turtit, copleşit de greutatea păcatelor şi de enormitatea greşelelor sale, D. Sturdza a reposat, refuzlnd sfînta grijanie din mlniile Mitropolitului Ghenadie.
Ţara întreagă ştie cari sunt căuşele atacului de apoplexie a cabinetului Sturdza; autopsierul a găsit In vastul stomah liberal o pletoră de elemente nutritoare provenite din fenomenul unanimităţilor ; totul se asimila, nimic nu se elimina ; catastrofa era fatală; la inimă a constatat oipertrofie consecutivă abusulul sentimentelor generoase; la creer o anemie datorită excesului de lucruri neperitoare ; toate organele afl fost examinate, dar nici o urmă de secret, nici un simptom de boală misterioasă.
Ce se ştie de ţara întreagă, nu o ştie bărbatul eminent care se numeşte Epurescu.
In zadar d-1. Aurelian îl trimite la deda-raţiunea ce a făcut’o, anume resolvirea grabnică a cestiunelor ia ordinea zilei, d-1 Epurescu, bărbat complesent pe cît de curios, insistă şi vrea să ştie de ce şeful a-cel care cu două zile înainte, declarase că cestiunea Mitropolitului este închisă pentru vecie, sprijineşte şi recomandă pe d. Aurelian acel cu declaraţiunea ?
Curiosului d. Epurescu, 1 vom spune, dacă nu o ştie deja, să nu se alarmeze de dispariţiunea d-lul Sturdza, căci a domnit între miniştri, d. Sturdza nu e de loc. liotă-rît să’şl îngroape cadavrul politic; omul luturor concesiunilor nu vrea să audă de o concesiune pentru perpetuitate; dispariţiu-nea paiaţei politice nu este de cît In dosul unul paravan cu figuri chinezeşti, pentru cari aii posat d-nil Şendrea şi Mîrzescu ; noartea d-lul Sturdza este ca moartea lui August de la Circ.
In adevăr, mort pe banca ministerială,
d#w^.^dăcCffOîrîan!iea.To
ce printr’un rest de pudoare nu vroia să facă singur, adică recunoaşterea şi soluţiu-nea impasului în care îl vîrîse patima nesocotinţei legilor şi imperiţia politică, e foarte mulţumit să se execute de alţi cari, nevinovaţi şi neresponsabill, se sacrifică pentru şeful lor.
Devotamentul din partea soldaţ ilor este demn de admiraţi un e, dar ce măreţe ideii trebue să aibă aceştia de generalul lor ?
Tot ce risca d. Sturdza să clştige cu aceste jonglerii şi trageri de sfori este sail compromiterea finală a partidului, liberal, sail pierderea titlului de care se bucura.
Ori partidul, continutnd a asculta de un şef incapabil se va înjosi acoperind mereil greşelele sale, erl va repudia într’o zi apropiată, autoritatea aceluia care a nesocotit demnitatea partidului şi să roagă de alţii a’l scăpa de încurcăturile în cari s’a pus.
Cateriseşti un Mitropolit, isgoneştl din minister cu brutalitate un tovarăş de luptă, afirmi că caterisirea este definitivă, că trădătorul trebue esclus din partid, şi cînd te convingi de zădărnicia afirmărilor tale, demisionezi, te eclipsezi şi te laşi pe nişte nevinovaţi să readucă pe Mitropolit, să trateze pacea cu Fleva, laşi în noul minister doi agbiotanţl pentru mal sigura esecutare a ordinelor: iată eu ce te poţi lăuda, d-le Sturdza, după un au de putere solicitată prin ameninţări, declaraţiunl imprudente şi iinguşirl ipocrite.
Bizantinism In limbagiul nobil al fanarioţilor pe care nu i-a Irecuentat nici o dată d. Sturdza, pişicherllc în limba grosolană a Oborenilor pe cari ÎI stîlceşte poliţia liberală, acestea sunt calificativele cari se cuvin pro-codeurilor d-lul Sturdza.
Acest bizantinism îl mal complică fostul prim-ministru printr’o înscenare şi mal ri-diculă, cînd se ascunde la adăpostul unul pretins secret.
D. Sturdza, destul de orbit pentru a nu recunoaşte o greşală, destul de îndelicat entru a însărcina pe alţii, cu resolvirea di-cultăţilor create de dlnsul. căuta tot printr’un procedeu fanariot eă arunce ceva praf în ochii naiviler săi partisanl cari ar putea să zăr<5scă în curînd adevărul în maimu-ţăriile sale.
Indiscreţilor cari ÎI cer causa retragerel sale, le răspunde, cu un aer inspirat şi misterios, că nu peate să le împărtăşească a-cea cauaă, că ea este legată cu grave e-venimente externe, că acele împrejurări importante l’aă silit a părăsi puterea.
Invocarea martorilor morţi este înlocuită prin gravele evenimente externe.
Care eveniment? Tăcere! Cari împrejurări ? Mister! Un simplu silogism va dovedi inanitatea secretului d-lul Sturdza.
Se petrec evenimente grave peste graniţă ! publicul credincios şi simplu gândeşte că presenţa d-lul Strudza la clrmă este mal indispensabilă ca nici o-dată ; te înşeli, public naiv, când se petrec evenimente grave în străinătate, locul marelui patriot nu mal este la Foreigi Office, locul marelui diplomat este pe un simplu scaun de senator de uude va veghea şi va conjura orl-ce pericol.
Dar aă admitem că observarea acelor împrejurări nu cemporta şederea d-lul Sturdza la putere, deci conclusiunea era demisiunea dată. Din uenorocire, deşi academician, d-1 Sturdza nu cunoaşte proverbul că o uşă trebue închisă sau deschisă: el părăseşte puterea, însă rămâne inima şi capul cabinetului ales de dînsul, recomandat de dînsul.
Altminterea zis se duce şi nu se duce; cum rămîne atunci cu gravele evenimente externe? cum rămâne cu secretul ? ce vor face miniştrii zămisliţi de d-1 Sturdza la bătrâneţe ce nu ar fi putut să facă însuşi d. Sturdza?
O nelegală înscenare, atita rămîne din faimosul secret. Secretul d-lul Sturdza este vălul ck care se acoperă o retragere ruşinoasă, petecul cu care se cârpeşte gaura făcută hainei liberale, seeretul d-lul Sturdza este secretul lui Polichinelle.
Caron.
TRIBUNĂ POLITICA
«Pot să încurce, dar nu pot descurca».
Iată gîndul ce răsare limpede, precis, în mintea tuturor, privind la neputincioasele svîrcolirl ale marelui partid liberal.
Aă deschis prin silă o chestiune mitropolitană şi aă încurcat lucrurile în aşa chip, în cît aă pus în serios pericol liniştea ţării şi i-aă Întunecat vaza în afară.
După şapte luni de inconştienţă, maşina lor guvernamentală a fost oprită in loc de forţa lucrurilor.
S’aă pus atunci să descurce ceea ce inşii aă încurcat. Dar nu sunt îă stare.
Aă ţinut într’o lună mal multe sfaturi de cît într’un an ; şl-aă schimbat guvernul ; s’aă închinat îa toţi sfinţii; aă lins unde scuipaseră; aă dat in genunchi la oamenii pe cari cu o zi înainte îl acopereaă cu murdării—şi totuşi nu pot dezlega chestiunea pe care singuri aă deschis-o şi fără de a căruia rezolvare nu pot trăi.
Liberalii nu ştia de cît să încurce.
TRIBUNA LITERARA
MINCIUNA LIBERALĂ II
Constatam, mal zilele trecute, că cele mal Înaintate instituţiunl, cea mal perfecţionată legislaţiune, cea mal uimitoare propăşire materială, n’aă împiedicat unele ţări, printre cari am citat statele Sud-americane, să se cufunde în cel mal cumplit despotism şi în cea mal desăvîrşită corupţiune.
Explicaţia acestei anomalii o pune perfect de bine în relief, un scriitor englez care, făcând aceleaşi constatări cu privire tot la ţările ispano-americane, ajunge la următoarea încheiere:
«Mărimea unei naţiuni atârnă numai de marile sale călită I de rasă. O naţiune validă este o naţiune compusă din oameni sănătoşi, cu braţe voinice, sinceri în cuvinte şi conştiinţioşl în acte, vitezl şi virtuoşi, punând mal mult preţ pe onoare de cât pe avere şi pe ştiinţă, o naţiune la care datoria trece înaintea dreptului, la care, intr’un cuvlnt, oamenii cresc şi trăesc muncind, pătrunşi de ceea-ce părinţii noştri chemai! frica de Dumnezeu».
Aceste adevăruri aă fost prea mult nesoaotite în epoca de prefacere a a-şezămintelor noastre politice.
D’aceea instituţiunile ce am întemeiat sub cele mal încântătoare auspicii, lipsite fiind de reazămul moral, n’aă întârziat a se prăbuşi. Dar pe lângă răul moral ce ast-fel l’a desăvârşit falimentul liberalismului, s’a Întâmplat ca însuşi instituţiunile liberale aă fost primele victime a celor ce aă bătut monedă cu glorificarea lor.
Alături de Constituţia oficială a răsărit, cu timpul, o altă Constituţie, care, bătîndu-şl joc de formalismul legislativ s’a Infiltrat, de fapt, puţin cîte puţin în moravuri.
Pe cînd liberalii, la fie-care revisuire de Constituţie, înscriaă o nouă minciună într’un noă text constituţional, s’a Împlinit, de fapt, o revoluţie cumplită, în obiceiurile noastre politice.
Am auzit susţinîndu-se că moravurile politice îndrumează poporul englez pe nesimţite spre republică şi că, într’o bună zi, Anglia va trece, fără modificarea unei singure legi, de la forma monarhică la forma republicană.
Fără a mă rosti asupra valorii acestei prevestiri, este cert că, prin^sim-plul efect al prefacerii moravurilor, un popor poate să treacă de la o formă de guvernămînt Ia forma extrem opusă, fără a fi nevoe de modificarea vre-unul text de lege.
Pe calea aceasta, iată drumul ca am străbătut abia In zece ani.
Nu mal departe de cit acum zece ani, să susţinea încă cu tărie că «toate puterile emană de la naţiune.» Azi vedem schimbîndu-se guvernele şi vedem şi partidul liberal venind la clrmă în a-fară de voinţa expresă a alegătorilor. Negreşit nu s’a schimbat textul Constituţiei în cît să se specifice formal că «toate putenle emană de la prefecţi.» Dar resultatul e aproape acelaşi.
Acum zece ani, M. Kostake Epureanu era hulit fiind-că zisese că «colegiul al patrulea e o minciună». Azi nu numai că adevăratul liberalism nu constă în a se revolta în contra unor atarl afir-maţiunl, dar representanţil ideilor înaintate mal degrabă se împacă cu idei* că «toate colegiile sunt o minciună».
Pînă acum zece ani, se exploata în contra partidului conservator, ca o mărturisire de reacţionarism, cuvîntul lui Costa-Foru că «opinia publică e o femeie de stradă». Azi trece drept om de progres, nu acela care linguşeşte opinia publică, ci acela care recunoscînd pervertirea simţului public Îşi depune silinţele întru însănătoşirea lui.
Pînă în anii din urmă, minciuna liberală era a tot puternică. Falşii apostoli al liberlăţel eraţi duşi în triumf. Iar o generaţie întreagă de oameni mari ca M. K. Epureanu, Costa-Foru, Mavro-gheni, Alexandri, Eminescu, care prin inteligenţă şi prin cultură era cu mult superioară pleiadei populare a fraseo-logilor liberali şi care a proorocit de mult cari vor fi efectele comediei liberale şi a ştiut tot odată să ne arate şi calea sănătoasei regenerări şi a adevăratei libertăţi, a fost multă vreme privită ca suspectă da reacţionarism.
Azi, toţi acel fruntaşi eminenţi al partidului conservator sunt răzbunaţi.
EPOCA
Azi oamenii serioşi recunosc că, dacă grija de evoluţia noastră morală şi cultivarea marelor sentimente ale poporului nostru ar fi păstrat In epoca de tran-siţie de la vechiul regim la noul regim, insemnătatea ce se cădea să aibă, spre a putea infiltra un spirit de adevăr în nouile inslituţiunl, am fi avut un regim de libertate mult mal real de cit cel ce re ascunde sub etichetele mincinoase ale liberalismului.
OrI-cum ar fi, suntem ajunşi, cred, la sCîrşitul călătoriei. In puţină vreme am percurs o cale lungă. In mal puţin de două-zecl de ani am mers de la ilusiu-nile cele mal trandafirii la cele mal posomorite decepţiunl.
După cele final incîntătoare ilusiunî, constatăm azi că suveranitatea naţională s’a prefăcut în suveranitatea pre-fectorală. Ultima manifestaţie a sistemului parlamentar a fost regimul una-nimitâţilor. Guvernele se schimbă in a-fară de manifestaţiunile corpului electoral. Puterea judecătorească, chezăşie a tutulor libertăţilor, a ajuns un apendice al puterii executive care dictează liotăririle şi răsvoturile celor mal înalte instanţe judecătoreşti. Ca şi în ţările sud-americane,— graţie pervertirii simţului moral, — in dosul firmei înşelătoare a libertăţii se adăposteşte puterea discreţionară a tutulor guvernelor.
Apoi minciuna s’a coborît din lege în moravuri. Acestea aii fost cu atît mal uşor pervertite, cu cit nici n’am încercat să le apărăm, ha chiar le-am lăsat a fi nesocotite cu totul de entusias-mul nostru pentru a-tot-puternicia legilor.
Patriotismul calp, lipsit de elanul şi vibraţiunea care-ţl creşte inima, nu să mal manifesta de cît prin fraze sonore. Patriotul de meserie declamă la răspăn-tie, pe cînd pe stradă trece un regiment cu steag şi cu muzică în frunte, fără ca o pălărie măcar să se închine înaintea drapelului. Patriotul demagog culege a plause interesate, dar privirea unul de-fileă de trupe, ori a unei revistă care ar trebui să salte inima mulţimel, nu mal smulge nici o aclamaţiune unei plebe in care a perit orl-ce entusiasm.
In politică, protestaţiunile de patriotism au ajuns, prea adese-orl, un simplu calcul; exaltarea sentimentului naţional in favoarea fraţilor subjugaţi—o armă de oposiţie; fâgăduiala dată străi nătăţil de a înăduşi aceeaşi mişcare—o condiţiune de a veni la putere.
Cu sentimentul religios nu stăm inal bine. Credinţa sinceră cedează locul practicei fără* convingere. Bisericile sunt frequentate, a!ară de rare şi onorabile excepţii, de un număr de bigoţi fără ere dinţă, cari din obiceifi or din supers tiţie împlinesc o curată formalitate ce-rînd preotului sâ-I cunune, ori să le bo teze copil, pînă va suna ceasul ca să-I ducă la mormînt. Atît şi nimic mal mult. De convingeri religioase profunde nu poate măcar fi vorbă.
Cu o atare stare morală totul trebue să fie în decadenţă.
Progresele înspăimintâtoare ale cri minalităţil dovedite prin statistice ne-îndoelnice, confirmă şi la noi o lege căreia istoria nu-I a dat încă o singură desminţire.
Lucru mal întristător încă, dar cu care nu ne putem de loc împăca, e că imensitatea răului duce pe mulţi la descurajarea cumplită şi la mărturisirea neputinţei lor faţă cu o boală de sigur gravă, dar nu incurabilă.
Uf. Fillpescn
atîte categorii de terminaţiunl sensibile, cîte genuri de sensaţil sunt.
«Şi de aci urmează că, văzmdu-ne pe teoria energiilor specifice, nu e de loc ad-nisibil, zice d. Fredericq, că durerea produsă de o arsură, de o înţepătură, să fie datorită unei excitaţiunl exagerate a nervilor sensibilităţeî fermice sau tactile. E deci mai raţional ca durerea, să o atribuim ex-citaţiunel nervilor speciali: nervii durerei.
Şi după cum a arătat Ch. llichet, aceşti nervi au particularitatea că răspund numai la excitaţiuni puternice: zguduirea mecanică, traumatismul, frigul sau căldura excesivă, etc.
Pe cînd nervii organelor simţurilor sunt terminaţi la periferie prin aparate receptoare special acordate, se poate zice, pentru oare-cari forme de mişcare periodică (sunet, lumină, etc.), aceia al durerei n’au preferinţă pentru nici un excitant special: ei nu par deci terminaţi prin aparate diferenţiate vibrînd mai uşor pentru oare-cari forme ale energiei. Aşa că trebue să-i zgudui tare spre a scoate ceva».
Aceasta este în rezumat teoria d-lui L. Fredericq, la care Ch. Richet, s’a grăbit a da un răspuns imediat.
Hipoteza nervilor speciali ai durerei este greu de admis, zice el. Tot ce putem admite, e că centrul sensitiv al durerii, trebue să fie în apropiere de centrii în cari se elaborează sensaţiile. In stare normală a-cest centru nu este pus în joc, dar dacă centrii celor-l’alte sensaţil, vibrează cu o intensitate exagerată, zguduirea lor se comunică centrului durerii, aflat în mijlocul lor, şi atunci, la sensaţiile speciale de căldură, de presiune, de amărăciune, de zgomot, etc. se mai adaugă o nouă sensaţie: sen-saţia durerii.
Cum vedem, Richet, şi în acest răspuns ese d’asupra apel, cu principiul lui că: orice excitaţiune puternică e dureroasă.
E de aşteptat o continuare a polemicei acesteia ştiinţifice.
...Şi cînd te gîndeştl că s’au găsit oameni cari să blesteme ştiinţa şi să spună că ea nu se ocupă cu ceea ce—ne doarel... Auzi, îndrăzneală!
Zarathustra.
NERVII DUREREI
Nici chiar d. Aurelian nu a găsit de cuviinţa să releveze aceasta şi s’a mărginit a răspunde că d. Politimos poate găsi declaraţiunile guvernului în Monitorul oficial de azi.
Naţionalul încă n’a încetat din viaţă.
In ultimul moment d. Stolojana fost chemat pentru a prelungi agonia acestui ilustru necunoscut.
D. I. C. Panaitescu, şeful registratu-rel Eforiei, a fost înaintat şef de biuroti al serviciului spitalelor.
In locul d-sale a fost înaintat d. Pe-ricle Georgescu.
cariţVor începe Simbătâ şi vor dura în fie-care ei pînă la rezol-virea definitivă a cestiunei.
*
* *
Cunoscutul psiho-fiziologist francez, Charles Richet, într’un Studiu biologic asupra durerei, stabilise ca principiu că durerea depinde tot-d’a-una de o excitaţie sensitivă prea puternică.
Această părere se parc că a fost admisă de toţi fiziologişti, aproape fără nici un co-mentar.
Acum de curînd însă L. Fredericq, comentează această teorie a lui Richet, cău-tînd să demonstreze că trebue să fie nervi speciali pentru durere.
In adevăr, zice Fredericq, după principiu energiei specifice a organelor simţurilor principiu introdus în fiziologie de Jean Miiller, ştim că fie-care categorie de nervi nu poate să ne dea de cît o sensaţie, care este tot-d’a-una aceiaşi pentru categoria de nervi considerată, ori-care ar fi agentul care provoacă excitaţiunea nervului.
De aci urmează, că sensaţia nu va depinde de natura agentului fizic excitător, ci de natura, de energia specifică a nervului.
Aşa, bună oară, nervul acustic nu ne va putea da de cît sensaţil sonore, mal mult sau mal puţin vii, dar nici o dată alt-fel de sensaţil, pe cîtă vreme, agentul fizic de şi c acelaş, dar poate la naştere la sensaţii foarte deosebite după natura ramificaţiei nervoase, pe care o impresionează. Aşa, d. ex. radiaţiunile solare, căzînd pe piele, a-vem sensaţia căldurei, căzînd pe ochiii, a-vem lumină etc.
Deci, dacă acelaş organ poate să ne dea mal multe genuri de sensaţil deosebite, trebue să admitem că în acest organ sunt tot
IMFOMAŢII
D. N. Fleva a fost primit aseara, Ia orele 6, în audienţa de către M. Sa Regele.
Aseara a fost o noua consfătuire intimă la consiliul de miniştri între membrii comitetului executiv al partidului liberal şi între miniştri.
Azi dimineaţă miniştrii se vor întruni la un noQ consilia. Amănunte la ediţia a treia.
In şedinţa de azi a Camerei, d. A. Fleva va interpela guvernul asupra ilegalei funcţionări a loeoten-ţei mitropolitane, cerînd ea să tie imediat dizolvată.
Se prevăd scene furtunoase.
Director al prefecturel poliţiei Capitalei a fost numit d. căpitan Cruţescu; d-sa a depus jurămîn-tul ieri.
Inspector de poliţie în locul bătăuşului Antonescu de la culoarea de Negru, a fost numit d. căpitan Milicescu, actual revisor la regia monopolurilor Statului, iar în locul acestuia d. Victor Leeca, fost inspector de poliţie.
Se crede ca în curînd vor fi înlocuiţi şi d-nil inspectori I. Vasiliu şi căpitan Popovicl.
D. G. A. Scorţescu va interpela azi guvernul de ce n’a dat in judecata pe bandiţii cari aQ provocat scenele sîngeroase din zilele de 16, 17, 18 şi 21 Noembrie.
lata textul întrebării pe care d. Politimos a adresat-o guvernului în şedinţa Camerei de ieri:
întreb pe d. preşedinte al consiliului şi’l rog să răspundă dacă este adevărat că tratările începute cu liberalii democraţi în chestia Mitropolitului, cari agită ţara, au fost întrerupte de doui foşti miniştri Sturdza şi Stătescu, şi nu se poate găsi o soluţiune din causa răutăţii şi a spiritului de răsbunare al acestor doul foşti miniştri. Să bine-voiască d. preşedinte al consiliului a mai comunica adunării dacă şi actualul minister este hotărit a nu da satisfacţie opiniunii publice şi crede că este bine ca partidul liberal să fie lăsat la discreţia d-lor D. Sturdza şi Eugeniu Stătescu.
Nici un liberal din toată Camera nu s’a găsit să protesteze în potriva cuvintelor puţin măgulitoare pe cari d. Politimos le adresa şefului partidului liberal.
A-seară, contrar ştir el dată de mal mulţi confraţi, n’a fost la primărie şedinţa a consiliului comunal, dar s’a întrunit o comisiune, la care aQ luat parte primarul, ajutoarele sale legale şi extralegale, precum şi şefii de servicii, în mare parte ingineri.
In acea comisiune, după ce s’aQ cercetat ante-proiectele pentru un Ospel comunal, de care administraţia s’a convins ca e mare nevoe, s’a luat avisul tuturor şefilor de servicii asupra numărului încăperilor necesare pentru fie-care serviciQ în parte.
jJLiceul «Traian» din Turnu-Severin fiind frequentat de peste 500 elevi cea mal mare parte copil de săteni, corpul didactic al acelui liceu a luat iniţiativa creării unei ospătăril internat, în care elevii silitori şi săraci să poată găsi gratis o hrană igienică şi o locuinţă sănătoasă. Pentru acest scop d. Mihu Polihroni, mare proprietar în Turnu Severin a dăruit o casă mare a d-sale in care pot încăpea 90 paturi. Consiliul judeţean a votat suma de 1500 lei pentru întreţinerea acestui internat, iar primăria a făgăduit că va aloca in viitorul buget 3000 lei în acelaş scop. Ar fi de dorit să înscrie şi ministerul cultelor o sumă oare-care în bugetul săli pentru ca opera să fie desăvîrşită.
Bandele de bătăuşi
D. C. Dumitrescu, proprietar din strada Toamnei 105, a fost atacat în noaptea de 15—16 Noembrie, de bandele avinate ale administraţiei.
Iată declaraţia pe care ne-a făcut-o d. Dumitrescu :
In noaptea de 15—16 Noembrie mă aflam acasă; de o dată aud sgomot la stradă şi eşind în a doua cameră zăresc afară doul indivizi înarmaţi cu ciomege şi postaţi unul la dreapta şi altul la stingă uşel. Ceva mal departe vre-o alţi trei indivizi se băteaă între dînşil. M’am apropiat de uşă şi am voit să ies, atunci cel doul indivizi postaţi la uşa casei mele aii lovit cu cio' megele uşa, spărgîndu-I geamurile, cari aii căzut în bucăţi; dacă nu mă feream la vreme era să fiu lovit eil însumi de aceşti bandiţi. M’am retras cu doul paşi înapoi şi am putut recunoaşte pe agresori: unul din el era sub-comisarul de cl. I Iliescu de la secţia 12, şi Nae Predescu, supranumit al Marghioalei, Constantin lonescu şi Petre Mihăescu. îndată ce am chemat vecinii în ajutor, bandiţii afl dispărut. De şi am re clamat totuşi de atunci şi pînă acum n’a venit nimeni să cerceteze faptul.
De asemenea în seara de 25 Noembrie unoscuţiî bătăuşi Nae Predescu zis şi al lui Mămăligă mare şi al Marghioalei, Constantin lonescu, Ion Pantazi, căruia ÎI mal zice şi Vriei însoţiţi de alţi cîţl-va după ce aii băut în circiuma Iul Andronache Bărbierii din strada Viitorului, au cutreerat mahalaua Precupeţil-Vechl ameninţînd cu ciomege pe trecători. Ei au intrat în prăvălia d-nel Mariţa Vasiliu, din strada Vii torului 91, pe cînd unii ţineaţi de vorbă în prăvălie pe negustor, cel l’alţl îl furafl obloanele ferestrelor dispărînd cu ele.
Acestea sunt isprăvile bandelor prima rulul Robescu.
Se spune că d. Sturdza în ultimul moment s’a raliat la părerea d-luî Eugeniu Stătescu, de a se considera afacerea Mitropolitului ca definitiv tranşată prin sentinţa Sinodului.
In urma acestui zvon o mare iritaţie domneşte în partid în contra d-luî Sturdza, pe care toţi îl acuză că vrea să ducă partidul la ruină.
*
* *
In cazul cînd guvernul va răspunde azi la interpelarea \ce-i va adresa d. N. Eleva, unul din a-miciî d-luî Eugen Stătescu va propune o moţiune prin care guvernul este invitat de a convoca imediat marele colegiu pentru a-legerea unui al douilea Mitropolit Primat.
*
* *
Situaţia guvernului
Pînă în acest moment guvernul n’are încă nici o soluţie în cestiu-nea Mitropolitului Primat, deşi armistiţiul cu d. N. Fleva încetează azi.
Guvernul se afiă în cea mai mare zăpăceală, căci nu ştie încă ce trebue să răspundă azi la Cameră interpelării d-lui Fleva.
Impresia generală e că guvernul n’are altă cale de cît să demisioneze.
„EPOCA" LA ORĂGÂŞANI
Ororile din Drăgaţani
Colectiviştii nu s’ail mulţumit cu atentatul contra d-lul Demetrescu din seara de 10 Noembrie corent şi fiind-că amicul nostru Demetrescu le stă mal mult ca o bîrnă în ochi, aii hotărît ca pe orl-ce cale să ’l facă să plece din Drăgăşanl, dacă n’aă a-vut şausa a-1 omorî de tot şi arunca în Olt.
Aşa, în ziua de 16 corent (orele 2 p. m.) a 6 zi după atentat, aă pus pe individul Iancu lonescu (capabil de orl-ce) de i-a rupt lacătul de la uşa unei case ce o are cu chirie, iau scos lucrurile afară din casă, parte în curte expuse ploiel şi ninsorel şi parte trlntite în o cameră în fund,—unde le ţine sequestrale.
Dl. Demetrescu a reclamat telegrafic procurorului de Vîlcea. Substitutul de procuror Polierat, sosind Duminică în localitate, a chemat pe dl. Demetrescu la subprefectură şi pe Iancu lonescu, unde acest lonescu a mărturisit că e autorul spargerel, apoi dl. Substitut s’a asigurat în persoană la faţa locului de mobilul spargerel şi a delegat pe poliţaiul Amzulescu să ancheteze.
Substitutul a plecat şi anchetă nu s’a făcut precum nu s’afl făcut nici cu atentatul şi nici că se va face.
Individul Iancu lonescu e un personagiu ocultist, frate cu secretarul primăriei Drăgăşanl, de profesiune cîrciumar la bariera oraşului, care prin bătăi şi sugrumări es-torcheazâ pungile muşteriilor ce ’l cad în cursă, de exemplu: Unul locuitor din comuna Lungeşti, prin tortură i-a luat 50 napoleoni şi despre care ziarul jsNaţiona-lul» a vorbit pe larg (în 1894).
Acest individ a avut dese întrevederi cu parchetul de Vîlcea,jcu care e certat şi să nu se mire cititorii afllud că acest colectivist e şi logodnicul cumnatei d-lul deputat Ştefan D. Filipoiu.
Liiiism colectivist
O codiţă colectivistă săptămînală ce a-pare în Craiova, «Curierul Olteniei», în numărul 166 din 18 cor. sub titlu «Din Drăgăşanl» se agaţă de atentatul săvîrşit de banda Administrativă a judeţului Vîlcea în seara de 10 Noembrie cor., simulînd a acoperi atacul mişelesc şi a-I da o altă formă «cum că, în toate nopţile d. Demetrescu, cutreerâ stradele oraşului pentru a face curte cucoauelor măritate, şi că ce a căutat a găsit,—mal adăogînd că ziarul «Dreptatea» vrea să facă din bătaia de dragoste, o bătae politică» ; iar nici de cum că banda Administrativă e autorul intelectual al atentatului.
Se răspunde acelei codiţe.—Banditul plătit şi dighisat a fost postat în locul gardistului de noapte în colţul casei d-lul P. M. Constantinescu care’l însoţea şi la păşirea pe trotuar a şi dat cu parul loviturile de exterminare; ba ceva mal mult d. Demetrescu a fost avertisat prin sora d-sale de mama deputatului Ştefan Filipescu şi a primarului G. Filipescu ca să părăsească mal repede Drăgăşanil că va fi omorlt!
E de crezut ca Simulescu şi compania în un oraş ca Drăgăşanl să nu cunoască pe d. Demetrescu care le face zile amare prin darea potlogăriilor la lumină şi care mi se pare le este şi chiar rudă ?
De ce, dacă atentatul nu a fost plătit şi poruncit de Simulescu şi FilipeştI, cu tot ordinul procurorului general din Craiova şi celui de Vîlcea anchetă nu se face, şi poliţaiul delegat stă în inacţiune? şi a scris lui Simulescu la Bucureşti să intervină ca să acopere cu muşama!..
Pompeiu
EDIŢIA a 3-‘
timă a fost din partea a doul ofiţeri d-1 Meii. hner, redactor al unul ziar ce apare la Olmfltz-
Berlin, 27 Noembrie.
O telegramă din Lorenzo-Murquez anunţă că consulatul german din această localitate h fost atacat ; consulul olandez a fost rănit şi drapelul englez sfâşiat.
Guvernul german a cerut satisfacţie Portugaliei.
Berlin, 27 Noembrie.
Reichsanteiger publică numirea colonelului Liebert ca guvernator al Africel orientale, In locul d-rulul de Wissmann, pus în retragere.
Madrid, 27 Noembrie.
Se confirmă în mod oficial moartea lui Mac-ceo, precum şi aceea a fiului sâti şi a lui Ma-ximus Gowez.
La Madrid domneşte un entusiasm mare.
Zeila, 27 Noembrie.
Maiorul Nerazzini a sosit la Ilarrar cu 20 de prizonieri in perfectă sănătate.
Borna, 27 Noembrie.
Căpitanul de marină Sorrentino a primit ordinul de a pleca pe coasta Benadir, pe bordul Elbii, trecind prin Massauah, unde tva Îmbarca 200 de ascaris.
Căpitanul Sorrentino este numit comisar regal al coastei Benadir, cu titlul de consul general.
Roma, 27 Noembrie.
Camera deputaţilor. In cursul discuţiunel politicei interne, d-nil Turat şi Imbriani, presintă nişte moţiuni desaprobînd politica internă a guvernului.
D. di Rodini propune ca aceste moţiuni să se discute după votarea budgetului; d. Imbriani cere ca discuţia să aibă loc miine. Propunerea d-lul di Rudini s’a adoptat cu 200 voturi contra 33.
Paris, 27 Noembrie. ( Camera deputaţilor. Cu ocasia discuţiei bugetului agriculturel, d. Măline recunoaşte că a-ceasta suferă din cauza scăderel continuă a produselor agricole. — Leacul acestui răfl consistă in restabilirea unul raport fix între valoarea aurului şi aceea a argintului.
Dar cestiunea este de ordine internaţionala, de aceea guvernul o va studia împreună cu aceea a organisăril asigurăreî agricole (aplause).
Paris, 27 Noembrie.
Comisiunea bugetului a ascultat pe d-nil Mdline, Cochery şi Bernard, în privinţa amendamentului d-lul Lockroy.—Ministrul marinei a declarat că starea liotei nu este aşa de defavorabilă după cum se pretinde, totuşi guvernul a constatat de mal multe luni, necesitatea de a spori Hota şi de a studia un program de cous-tituţiunl navale.
îndată ce se va hotărî programul, guvernul va cere parlamentului mijloacele financiare pentru a-1 executa, dar va respinge orl-ce ideie de a redeschide bugetul extra-ordinar.
Comisiunea a luat act de aceste declaraţiunl
Pe de altă-parte se afirmă, cu oare-care siguranţă, că tratările de împăcare cu d. N. Fleva sunt definitiv întrerupte, de oare-ce guvernul nu-i poate primi condiţiu-nile privitoare la cestiunea Mitropolitului Primat, adică reintegrarea imediată a I. P. S. Sale.
In cazul acesta,—aproape sigur de alt-fel,—d. Fleva va redeschide campania bi cestiunea Mitropolitului prin o serie de întruniri,
i%
(Serviciul Agenţiei Roinlne)
Viena, 27 Noembrie.
Azi se întrunesc delegaţii tutulor administraţiilor drumurilor de fer din Europa, spre a a stabili orarul trenurilor internaţionale pentru vara anului 1897.
Viena, 27 Noembrie.
Camera deputaţilor. D-1 Stransky desvoltft o interpelare in privinţa agresiunel a cărei vie-
DIYERSE
DIN CAPITALA
i iii eu iii mm im i—
Incendiu.—Erl după amiazl, pe la orele 3 şi jum. s’a aprins fabrica d-lul I. Catz din str. Izvor 80.
Pompierii sosind la timp focul a putut fi localizat.
Călcat de trauivay.—Erl la orele 5, vagonul cu No. 8 al nouel societăţi a tramvaelor a călcat pe femeea Păuna Tudorache din comuna Mihăilenl.
Pacienta,a cărei stare este gravă, a fost transportată la spitalul Colţea.
Vizitiul vagonului a fost arestat.
Hoţ prins.—Erl s’a prins de către poliţia de siguranţă individul Leon Ilornstein, urmărit de poliţia oraşului Roman pentru mal multe spargeri săvirşite tn acel oraş.
Injunşliiat. — In urma unei dispute violente d. Ciolac din Bulevardul Domniţei 13, a fost înjunghiat erl de către Nae Dumitrescu, spărgător de meserie şi vestit pungaş.
Poliţia cercetează.
Furt Îndrăzneţ.— Erl noapte individul Dragomir Mihalache din comuna Pantelimon, introdueîndu-se in curtea d-lul Teodor Mari-nescu din strada Flntînel 24, i-a furat o căruţă cu doi cal.
Cînd eşia pe poartă, mănind caii la căruţă, boţul a fost prins de sergentul de stradă şi condus la secţia respectivă.
Din^fARĂ
Mort diu bătae.—Ni se comunică din Tecuci, că erl a încetat din viaţă în comuna Go-dineştl, individul Ion Vasile Daru.în urma bătăilor suferite de la Dumitrache Fieraru.
Inundaţii.—O telegramă diu Filipestil de tîrg ne anunţă că rîul Prahova debordîru), clr-culaţiunea dintre FilipeştI şi gara Bşicoi a fost întreruptă.
*, Aflăm din comuna Broşteul (Mehedinţi) că in urma ploilor torenţiale şoseaua BroştenY, —Strehaia la locul numit gura Boului a" fost stricată şi circulaţiunea întreruptă.
DI^STREINATA^E
Atentat anarcliist. — O telegramă din Barcelona anunţă că o petardă cu dinamintă a făcut explozie a-seară, ceea-ce a causat o panică mare ; nu este nici un rănit.—Autorii atentatului nu stnt cunoscuţi.— Un industriaş a primit de la Alcalay o ladă conţinind o maşină infernală.
Pericolele reclamei.— Cu prilejul stln-tulul Nicolae, proprietarul unul magasin de mărunţişuri din Utrecht, umpluse oraşul cu anunţuri gigantice, inaugurînd uu nod gen de reclamă. Negustorul anunţa că In seara de Sil. Nicolae, sfîntul va apare lu persoană casă dis-tribue cadouri copiilor. înainte mult de ora anunţată, o mulţime compactă, printre cari femei şi copil, se adunase înaintea magasinulul de mărunţişuri şi In momentul cind distribuţia cadourilor trebuia să înceapă, îmbulzeala deveni aşa de mare, în cît poliţia a trebuit să intervină ; geamurile prăvăliei se sparseră, grinzile cari se aflaîi d’asupra zidăriei se sfărlmară şi aruncară o mulţime de copil şi femei In canal. Cu multă greutate se putu da ajutor victimelor, totuşi nu se ştie dacă nu sunt şi înecaţi. Poliţia face sondagil In canal. Această în-ttmplare nenorocită a produs o consternare generală în pacinicul oraş Ultreclit.
O glumii serioasă.—Un mare proprietar din Paris, intorclndu-se zilele trecute diu Havre, întîlni în compartimentul vagonului In care călătorea ’pe uu tlnăr foarte elegunt cu care intră repede în cnnversaţiune. Alţi călători cari se suise tn timpul parcursului atl intrat şi el In cenversaţiune.
După cît va timp, proprietarul adormi. Cet-l’alţl călători Îşi urmaţi convorbirea lor. De odală elegantul tlnăr, care făcuse pe cet-TalţT să creadă că este nepotul celui care dormea, le spuse încet:
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Atragem atenţiunea publicului asupra ru-briceî din pag. 4-a Mici anunţuri, care sunt menite a Înlesni transacţiunile individuale şi comerciale.
Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste anunţuri, este un indemn pentru toată lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane Intr’o afacere ca : Închirierea unei case, arendarea unei moşii, rinzarea unei trăsnri, ctc.
Tot pentru o mal eftină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu'ocupa mal multe rindurl.
PREŢUL: piua la IO publicaţii 30 bani linia pentru lle care dalii, şl de la IO In num 20 bani linia.
—	Am să fac o glumă nostimă uncbiulul meQ.
Şi, Încet desfăcu cureaua gentel pe care marele proprietar o avea atirnată de git.
—	Acum, zise el, mă duc să mă ascund cu geanta In compartimentul vecin. Tăceţi din gură, o să rîdem... prin geamul despârţirel compartimentelor, voi vedea întreaga scenă.
După clt-va timp, somnorosul se deşteaptă şi observînd imediat că-I lipseşte geanta, Începu să strige :
—	Hoţii! m’afi furat.
Un hohot general de ris răspunse esclama-ţiunilor lui.
înmărmurit, păgubaşul se uita lung la tovarăşii lui de drum, fără să poată înţelege nimic.
Unul din el în fine se decise sâ-I dea dezno-dămintul enigmei.
—	Liniştiţi-vă, ÎI zise el, nepotul d-tale a voit să te necăjească. Este alături, în compartimentul vecin, la prima staţiune veţi găsi geanta şi pe nepotul d-voastră acolo.
—	Dar, n’am nici un nepot, exclamă proprietarul.
De rîndul ăsta, toţi deveniră serioşi: trenul nu se mal oprea de cit la Paris, şi hoţul care descinsese de mult trebuia să fie deja departe.
La sosirea trenului la Paris, păgubaşul reclamă comisarului special algărel.
Pe lingă o sumă de 2000 de lei în numerar, geanta furată conţinea mal multe hărţii de o mare valoare.
ULTiiE IMATiUHi
0 nouă ceartă a izbucnit în minister din pricina d-luî G. Mîrzescu.
Miniştrii acuza pe d. Mîrzescu că a intrat prin fraudă în minister, asigurînd pe toţi că are în buzunar demisiunea Mitropolitului Primat.
Toţi miniştrii îi cer acum de-misiunea Mitropolitului şi Mîrzescu n’are de unde o da.
Toţi tăbărăsc pe bietul Ghiţă asrîrlindu-i în faţă multele-î păcate vechi şi recente pe cari le are la pasivul său.
Astă seară se va da, la Palat, un pi înz de gală la care vor fi invitaţi toţi ofiţerii superiori din garnizoană.
D. Sion-Gherel va fi candidatul guvernului pentru colegiul I de deputaţi din Bacău, în locul d-lulCa-ton Lecca, numit prefect de poliţie.
Tratările de împăcare dintre guvern şi d. BT. Fle-va sunt rupte cu desăvlr-şire.
De teama d-lor Sturdza şi Stătescu şi diu cauza ©-poziţiei d-ior Gogit €anta-cuzino şi Stoicescu, cari au ameninţat să demisioneze, guvernul a rugat pe d. N. Fleva să renunţe la condiţia de reintegrarea imediată a Mitropolitului I*rimat, In schiinimi unei soluţii mal puţinjcompromiţătoare pentru fostul guvern.
D. N. Fleva, nev roind a ceda, demersurilor şi inzis-teuţelor guvernului, împăcarea s*a zădărnicit.
Iu consecinţă, d-nii Fleva şi Cir. A. Seorţescu vor deschide azi campania în contra guvernului prin două interpelări ce-i vor adresa.
In urma intervenţiei d-lul V. Las-car, comisia interimară din Galaţi a fost nevoita să cedeze, liberalilor disidenţi din localitate.
In urma acesteia lista guvernamentală la alegerile comunale va avea în cap pe d. C. Plesnilă, şeful disidenţilor. Şeapte locuri în consilia vor fi cedate comisiei interimare.
Prin Monitorul Oficial de azi se publica decretul de numire a d-lul căpitan Cruţescu în postul de director al prefecturel 'poliţiei Capitalei, în locul d-lul N. |San-Marin, demisionat, precum şi decretul de numire a d-lul căpitan Milicescu în postul de inspector de poliţie la
culoarea de Negru în locul mizerabilului bandit Ionel Antonescu, care a fost dat afară.
A produs o foarte ciudată impresie în lumea diplomatică faptul că d. Dim. Sturdza, care nu mai e ministru de externe, a invitat la o serată corpul diplomatic spre a-l presinta noul guvern. Toată lumea consideră aceasta ca o insultă pentru ministerul Aurelian şi în special pentru necunoscutul Stoicescu de la ministerul afacerilor streine, în sarcina căruia cădea această îndatorire.
Simbâtă, 28 Noembrie, va avea loc al 8-lea banchet anual al societăţii po-litecnice, la orele 7 şi jum. seara, la Capsa.
1). Anghel Salignv, preşedintele so-cietăţel, a făcut o adresă tuturor membrilor societăţii politecnice prin care le face cunoscut să trimeată adesiunile lor, d-lul Inginer Caracostea, otel Mano.
Mai mulţi avocaţi colectivişti s au presintat la dd. Lascar şi Porumbaru cerîndu-le să le dea lor procesele şi afacerile grase ce le au.
DD. Lascar şi Porumbaru au răspuns că procesele lor le pot a-mîna pentru cît-va timp, dar nu le dau nimănui, fiind-că nu sunt siguri dacă vor sta multă vreme în minister.
Aflăm cu multă părere de rătt că d. Alex. V. Beldiman, directorul ziarului Adevărul, se află foarte grav bolnav.
Fiul săO, d. Al. A. Beldiman, ministru la Berlin, a sosit în ţară, chemat de familie.
Urăm bătrlnulul publicist o grabnică însănătoşire.
Dreptatea atribue d-lul Fleva nişte zeflemele la adresa d-lul Lascar Catargiu.
Ne mărginim a lua numai act.
Aseară s’a întrunii consiliul <le miniştri Ia care a& luat parte şi tl. .Sturilza precum şi mai mulţi membrii ai comitetului executiv al partidului guvernamental.
După o vie discuţie guvernul s’a împăcat eu d. Sturdza.
In urma acestei împăcări impresia generală în partid e eă guvernul nu va putea rezolva ccstiunea Mitropolitului Primat şi prin urmare zilele sale suut numărate.
M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisoare prin care-I notifică căsătoria A. S. I. şi R. Arhiducesei Maria-Dorothea-Amelia cu A. S. R. Ducele Ludovic-Filip-Robert de Or-leans.
D. Comite de Teurn, însărcinatul de afaceri al Austro-Ungariel, a avut onoare a remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare.
Grupul d-luî Eugen Stătescu a ţinut a-searâ o nouă consfătuire.
S’au numărat forţele şi s’a constatat că în Cameră d. Eugen Stătescu dispune de vr’o 25 de a-mici, printre cari d-nii Djuvara, lunius Lecca, Schina, Vlaicu, Ghimpa, Mălla, Nicolaide, Orlea-nu, căpitan Vâsescu, An. Stolojan, Mitescu, etc.
Erl s’a terminat examenul medicilor secundari al eforiei spitalelor civile.
Aii reuşit zece candidaţi, dintre cari d. doctor N. D. StaicovicI a fost clasificat cel d’întîifl.
Dintr’o combinaţiune a numelor din noul cabinet am arătat că ministerul va dura numai două luni.
Voinţa s’a formalizat şi ne-a dat o desminţire pentru a ne arăta că guvernul Aurelian are o viaţă de zece ani.
La această desminţire noi opunem următoarea combinaţiune din care se poate vedea că noul minister nu poate dura cît îl urează Voinţa, de oare ce-I compus din imbecili :
Aurelian
Mârzescu
PorumBaru
ŞendrEa
CantaCuzino
Stolcescu
Lascar
Berendela
Mîine vom publica Soluţia Iul Max in cestiunea Mitropolitului.
D-nii Sturdza şi Urechiă
Cu privire la ultima alegere de vicepreşedinte, care a avut loc zilele trecute la Senat, aflăm următoarele:
Cu cîte-va secunde înainte de a se începe alegerea, d. Dim. Sturdza a luat la o parte pe d. Urechiă, şi cu acel aer autoritar bine cunoscut, îl-a zis:
—	«Te rog să nu-ţl pui candidatura la <vice-preşedinte. I)-tft eşti prea compromis «fata cu străinătatea in cestiunea naţională. Alegerea d-tale ni-ar crea dificul-<tă[i cu Ungaria. — Candidatura d-tale <este imposibilă*.
—	«Apoi bine, a răspuns d. Urechiă, tdacă aş fi compromis, după cum zici *d-ta, mat sunt şi alţii cari s’au compro-*mis cît ţi mine, cum e d. G. Cantacu-«zino care a pus numele său ulăturea cu «mine pe toate actele emanate de Ia Ligă. «Nu văd; pentru ce eu nu aş putea fi «ales vice-preşedinte al Senatului, cînd d. «Cantacuzino a fost numit ministru. — «Poate pentru că ou n’am făcut scuze».
—	«Petra geţi candidatura, d-le Urechiă*, replică furios d. Sturdza, depărtîndu-se.
D. Urechiă s’a dus atunci la amicul său d. Const. Esarcu şii-a repetat acest dialog.
D. C. Esarcu, indignat, Va sfătuit călduros să nu asculte de această poruncă a fostului prim-ministru, iară pe de altă parte s’a pus să facă o activă propagandă printre amicii săi senatori în favoarea alegerei d-lul Urechiă.
Ceva mai mult încă : văelnd pe un u-şier care, din ordinul biuroulut, distribuia senatorilor bilete cu numele d-lui Vizanti, d. Esarcu i-a smuls din mînă acele bilete şi le-a rupt, protestînd faţă cu toţi senatorii în contra acestui mod de a se impune o candidatură.
Atitudinea unui om independent ca d. C. Esarcu§a produs o mare impresiune. Rezultatul este cunoscut : d. Urechiă a fost ales.
SOLUTIUNEA GUVERNULUI
Prin cercurile guvernamentale circulă sgomotul, că d-nii Aurelian şi V. Lascar ar fi căzut de acord cu d. Sturdza în privinţa revizuirei sentinţei Sinodului.
Se zice că guvernul a adoptat următoarea soluţie :
Săptămîna viitoare se va convoca Sinodul în sesiune extraordinară şi în prima şedinţă D. O. Mîrzescu, ministru al cultelor, va seziza sacrul corp asupra sentinţei, ceri ml să *e^ «tea iertare Mitropolitului Ohenadie.
In acest scop d. G. Mîrzescu va pleca Sîmbătă sau Duminică la Căldăruşani pentru a determina pe I. P. S. Sa să facă o cerere vagă către consiliul de miniştri, cerere pe baza căreia ministrul să seziseze sacrul corp.
In afară de aceasta, d. Mîrzescu va cere I. P. S. Sale să-şî dea demisiunea înainte, ca o garanţie că nu va veni în Capitală.
*
* *
Această soluţiune, de şi admisă de guvern şi de d. Sturdza, totuşi anevoie va putea reuşi, de oare-ce se afirmă că I. P. S. Sa nu va da nici cerere, nici demisiune, căci ţine să-şî dea demisiunea din Bucureşti de la Mitropolie, două-trei-zile după ce va fi reintegrat.
Situaţiunea e deci foarte gravă pentru guvern.
*
* *
Se zice că guvernul şi-a asigurat deja concursul majorităţii Sinodului, că Mitropolitul Fri-mat va fi iertat, fără însă a se revizui sentinţa, căci la aceasta se opun Mitropolitul Iosif al Moldovei, episcopii Parte-nie, Timuş, Ghenadie şi Dionisie, precum şi arhiereul Floru.
CAMERA
Şedinţa de la 28 Noembre
Şedinţa se anunţă foarte liniştită, de şi erl se credea că vom asista la desbaterl furtunoase. Guvernul a cerut d-lul Fleva un nod armistiţid de 24 ere, pentru a prezintă soluţiunea chestiunel Mitropolitului şi a e-vita ast-fel interpelări şi discuţiunl furtunoase.
Singur d. Al. Djuvara e încă pesimist; d sa, tn cercuri intime declară că guvernul nu va putea găsi o soluţiune chestiunel ce te agită şi că va fi nevoit a se retrage. Săptămîna asta s’alege, zice tlnărul deputat de Brăila. D. Politimos făgădueşte, pe căt se spune, o nouă surprindere guvernului.
In sflrşit şedinţa se deschide de d. Ta-che Giani; 110 deputat! răspund la apel.
D. Ciocazan spune că raportul comisiunel delegaţilor asupra proiectului de lege pentru Înaintarea in armată, a fost depus, şi Întreabă pentru ce el nu este adus In dis-«uţinne.
D. C. Stoicescu, ministru de externe, răspunde că noul ministru de război a exprimat dorinţa de a cerceta din nod toate proiectele de lege, depuse In Corpurile legiuitoare, şi cari privesc armata.
Camera ia apoi tn discuţie proiectul de lege pentru modificarea art. 360 din codul de procedură penală.
SENATUL
Şedinţa de la 28 Noembre
D. C. Exarcu. Am onoare a interpela guvernul şi în special pe d. preşedinte al consiliului şi pe d. ministru al cultelor, asupra sentinţelor sinodale prin cari s’a suspendat Mitropolitul Primat, (aplause).
D. G. Mîrzescu. Să bine-voiască onor. d. Exarcu să-şl formuleze interpelarea în scris, fi guvernul, conform regulamentului, va răspunde peste trei zile.
ULTIMA ORA
Azi la amiazi d. P. S. Aurelian a cerut un nou armistiţiu «lela <1. Fleva piuă mîine «lupă amiazi.
D. Fleva, refuzînd, ţ»re-şe«liuteleconsiliului ia spus eă cerliul Marţi un armistiţiu pînă azi, a înţeles pînă «iiseară, iar nu pînă la a-m iu zi.
D. Fleva a cedat, «Ieşi unii din amicii săi ar fi «torit «contrarul.
Impresia generală prin cercurile parlamentare e eă guvernul va «limisiona săptămîna viitoare, sau îu cazul cel mai hun se va face o remaniare ministerială.
*
* *
Prin cercurile parlamentare cîştigă mult teren ideia ca deputaţii şi senatorii să se întrunească la o consfătuire intimă si să someze pe d. Sturdza, ca ori să se retragă de la şefia partidului, ori să nu se mai amestece de loc în cestiunea Mitropolitului Primat, ci să lase pe guvern a rezolva această cestiuue spre deplina satisfacţie a I. P. S. Sale
Mitropolitului Primat.
*
* *_ _
D. senator Esarcu a interpelat astă-zi guvernul asupra chestiunii Mitropolitului.
A se ve«lea darea «le seamă a şedinţei Senatului.
A se citi urmarea foiţei tn pagina IV.
*
comunicări
Pentru ea publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici,
Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice.
*
* *
A se vedea rnbrica spectacolelor In pag. IV.
MS I Mi 1,10 a Mi A Iii
A apărut:
JustiUa Militară cum este şi cum treiue să fie. de Locot. Al. Teodorescu, advocat.
De vinzare la toate librăriile şi la autor, atr. Ecoului 74, Bucurescl.
Preţul un led.
Vinul de Qninium Labarraque este un medicament de composiţie determinată, bogat în principe tonice şi febrifugil pe care doctorii şi bolnavii pot compta în tot-d’a-una. — Este un vin de quinquina la maximum lui de putere şi concentrare.—S’aQ făcut multe experienţe pentru Întrebuinţarea de Quinium ca tonic şi fe-brifugl şi resultatele afi fost din cele mal strălucito.
0Ri CHIRIAC TEOHARI
Special în boale de FEMEI şi FACER|
S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Strada «oiţei 56.
TOIA STEMAJtf
AVOCAT DIN IAŞI
S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI
CALEA VICTORIEI, 132
Ocasiune! Ocasiune! Ocasiune!
MMâl
IN MAGASINUL
„LA 1000 ARTICOLE44
sub Hotel Continental;vis-ă-vts de Titru Naţional Continue de astă-zi vinsarea Mănuşeriel M-ine Şeukovlci, veniţi şi profitaţi de rara oeasiuue î
MÂNUŞI 4 şi 6 buton! extra-fine NUMAI cu fr. 2.75 perechea. MÂNUŞI lină cu blană şi flanelă de fr. 1.50 tn sus.
Şoşoni-GRtloşi veritabili
cu marca triunghi din renumita fabrică din
Petersburg, pentru dame ..... fr. 7.50 » bărbaţi.............................» 8.60
10.000	Flanele lină pură NUMAI cu » 3.50
20.000	Ciorapi flld’ecosse lină barebent. Lingerie, Cravate, Parfumerie, se vinde fabulos de eftin numai „LA ÎOOO ARTICOLE"
Sub Hoiel Continental, vis-a-vis de Teatru
? ! ELIMiNAR A CARBUNIL’R STREINI!?
SISTEM SPECIAL
DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURĂ
Economie de 30—70 “/o
„întrebuinţarea păcurel combinată cu aera comprimat*’
Planuri şi instalaţiunl pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a.
Sistem funcţiontnd In fabrica de obiect* de metal JACQUES I. CATZ & C-ie.
JACQUES I. CATZ Inginer-industrial 11 bis, Str. Regală.—Bucureşti.
Dog citiţi tot cuprinsul
Depositul general al fabricel de Şoşoni-Galoşi Kiişcşti, KiinmIuii American India Rubber de C-nle, din St. Petersburg, a pus deja Sn vinzare anul acesta Şoşoni şi «Galoşi cu Talpa dublă cu următoarele preţuri :
Şoşoni <le Haine perechea Lei 7.50 „	,, Bărbaţi „	,, 8.50
iar Galoşii mal eftin cu 207° de cit anul trecut.
Depositul general unde. se află de vinzare pentru toată Rominia, Serbia şi Bulgaria la
MARELE MASASIN „IA BALON"
ILIE IimiTRESCU
— Proprietar, furnisorul Curţeî Regala — Strada Carol I No. 72
— Colţul marelui Hotel Dacia —
NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiunl din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabricel St. Pt-lersburg.—PĂSTRĂRI ADRESA.
200000 panzun'utionala
Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut
TREI COTI LA UN LEU
AVIS
Fac cunoscut onor. P. T. public că am cn«-de
şi altele
NIE de care le pun* în vinzare cu preţ de TREI COŢI LA UN LED, În localul din CALEA VICTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopie).
CONSTANTIN SIMIONESCU
Doctorand tn medicină
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris.
DRi STER IE N. GIURCU
IX Polikangasse—No. 10. Viena
Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
metri DIFERITE PANZARII NA ŢIONALE pentru ROCHII. CĂMĂŞI ale in tară cu RESB01UL ROMA-
părat o canti
200000
Doctor MIRON
ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piei* şi sifilitice din spitalul Colţea
BULEVARDUL CAROL. 47 «loiiBnllaţiniiî «In la 1 — 4 p. m.
Doctor Radovicl
de la Facultatea de medicină din Paris
dă consultaţii de medicină internă de la 3—5
111, Calea Victoriei, 111.
Doctorul G-alimir
de lo facultatea din Paris Special pentru lioalele ile aloma*
27—Strada Doamnei | 27 __________Consult. 2—4_______
““ COKS ,KI
DE UZINĂ
1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu in saci.
RRKIUETTE.
CĂRBUNI 1»E PIATRA din ninli
Petroşani şi Cardif.
COKS I>E TOPIT.
«’ORS I>E FER ARIE.
COKS MĂRUNT anume pentru sobe paragina şi belgiane.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios.
GREUTATE GARANTATA
Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romine.
DEPOSIT CENTRAL
STRADA SFIM ŢII VOIVOZI No. 5
TELEFON No. 274 CAllOI, 1,0 VIRAU HA CU
EK8LISH-H0TEL
Proprietatea d-luî GRIGORE HELIADE
Situat in faţa Teatrului Naţional
Pentru Domnii deputaţi şi Senatori se pun la disposiţiune Camere cu un pat cu 5 lei pe zi, la Etagiul I-itt saft 2-lea, cu încălziţii, iluminaţii, Ceaifi sail Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu creton sistemul cel mal notS, introdus la Londra. Paturi cu somiere elastic* de oţel, Lavoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avind şicul englezesc, Len-geria toată de olandă de Scoţia.
Interiorul Hotelului este astă-zi acoperit aşa cum este Palatul deCrislal din Londra.
Pot beneficia de această reducere şi cel l’alţl d-nii Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile.
Se mal pune în vederea d-lor Pasageri că la ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunii* se găsesc camere încălzite.
De asemenea tn acest botei se găsesc apartamente pentru familie, dintre «are un salonaş şi odae ae dormit, saloane mari, cil balceana de marmoră, precum şi odăi începînd de la 8 lei In sus pe zi.
Se pot Închiria, atît camere, cit şi apartamente cu luna, cu alte condiţiunl.
Cu stimă Direcţiune»
www.dacoromanica.ro
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pînă 1» 10 publicabil 30 bani linia pentru fie*care dată, ţl
de la 10 in suk 20 bani linia.
Spectacole
» ta «Champignol» comedie în 5 auto de Feydad ţi DesYa-lllere» tradusă de Alb. Prahoveanu._______________
ftpera romtna
Teatru IIiik».
al Celebrului Sextet
Joul 2* Noembrie 1300, primul debut «Jullaus». Debutul celei mal renumite cîntăreaţă engleză Misa Itublnl, Debutul Brothers L Franoola acrobaţi ţl Bqaillbrlţtl.
Circul II, Sldoli, Joul 23 Noembrie mare represen-tutle.
iilrvnl Cettar&hloil, in curind va sosi în capitală.
*•»!« FeihlUIi-J i-nit sa
Sala Itrayadiru, Iu flc*-care seară concert de orohus-trâ sub conducerea d-lul Peters. Vinerea concert Hlgh Life.
Gafe Aaţlonala. Orchestra Rubinţtein ţi-a început
concertele.
Închirieri şi arendări
Oe arendat cu începute tic 1» s-ttu ttticorgue i«yy mo-
' dd assd	.......
iţi» «Dudesou inii patru ante advocat strada Frumoasă 28, Bucuresd.
din judeţul Brăila în întindere de şease pogoane. A se adresa la d. M. Raohtivan,
Dc arendat cu începere chiar de acum moşia flanca» din judeţul Brăila, in întindere de zece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoane grîft arate ru sftmlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. RaohtiV at avocat, strada Ffntfnel 28, Bucureşti.______________________‘	____________
olului
aale.
H—
Camere mobilate
Pieţei IHbeteu-Vodă, lingă Cameră .Tribu*
Cereri şi oferte de aerTiciti
Un tinăr absolvent a cinei clase lloeale, doreşte a găsi un post. fte în capitală sad provincie, A se adresa la red. ziarului -Epoca» sub iniţialele M, M.
VînzftrI şi cnmp&r&ri
Dc vlnzare spre tâere pădurea de pe moşia Orăţtî-Piţi-gaia jad, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 40. Patru cal de lux, de vinzare; Strada Mlnervel 14.
DC vluaar© lemne din pădurea Paşcani. Btmjenul, după calitate, 65 şl 60 franci. A se adresa : Str. Batiştel 15 O caretă nonă (Cupeft) este de vinz&ro cu preţ de 2000 lei. A re adresa la adm. -Epoca».
D« v .uzare un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, cc/ i cu strada Artei proprietatea d-nel Măria Al. C. Ni-culf «cu. A se adresa la d. Mihail A. Rachtlvanu, advocat, strnda Frumoasă No. 28 Loco.
Informaţipnl ntile
17n pianist routlnat oferă serviciile sale la solrele dansante ţi baluri pentru un honorarla modest. S. laroslav, Calea Moşilor No. 90.	_
l'iit pronapăt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Muntoanu şl Dr. E. Popa, cu 5 lei kilogramul dus la d omiciliu. Ori-ce cerere se va face prin cartă poştală la aula I. Munteanu calea Vio-toricl No. 78.	__
O doamnă onorabilă dă leoţfun! de plano. A s6 adresa la administraţia -Epooa».
ălrldii dă mare se găsesc de vînzare la D-nnl
Delpuech, Biserica Ieni, No. 8, Buouresol, şl se face cunoscut amatorilor că prlmesoe zllnie Stridii de Ostenda ţl Aruachon. Asemenea şi melci (Mode de Bourgogne) ; că poate să Tindă cu preţuri foarte eftiue, imposibil de orl-oe altă concurenţă.
Preţuri ouiente :
Duzina Stridii de Ostenda calitatea I tr. 2 75,
Aroaehon de mare calitatea I fr. 2. 50 Arcacbon de mare calitatea II 1.75.
Arcachon de mare calitatea III 1.50.
Mteici duzina 1.25.
Morun, Bakala Terre Neuve 1.50
S© cântă 50 vaol de lapte, rasa moldovenească sad bivoliţe. A se adresa în strada Dionlse No. 40 direcţiunea lăptăriel Arcuda.
Renumita Cărturăreasă Muriţn Alccşolu. ro-
mîncă, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şl viitorul, s'a mutat in strada Scărlătcscu 44. Ghiceşte şi la domiciliul amatorilor oarl ar înştilnţu-o printr’o carte poştală.
Franţalse dlplomce deşire leşons particullăres. Ad. bu-reftu du Journal.
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Mihail A. Riuilitlvanu
Advocat
28 Strada Frumoasă
D. A. G. Floresou, ţilor No. 40.
avocat, s'a mutat în Calea Doroban-
Doctori
I)-rut Albe acu. Calea Văcăreaţi ZzTJioalm inerţie ţ# tte copil.
Schimbări de adrese
Bibliografii
A eţit de sub tipar în AJltura Librăriei Bocea L Comp. ► Novele» de -Ion Slavici», Prcţu 4 lei.
Secţiunea de franceză, a : H. A. administraţia
engleză,
■Epoca».
Meditaţii
germană ţi plano. Adre-
7 CASA DE SCHIMB
BESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-e
schimb de monezi. Cursul pe ziua de 27 Noembrie,
1896
		Cump.		Vlnd	
4«/o	Rentă Amortisabilă. . .	88	—	88	‘N
5 °/«	» Amortisabilă. . .	90	‘U	100	V*
0°/o	Obiigaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	V»	102	
&»/o	» Municipale diu 1883	97		97	7*
5°/o 6°/o	> » » 1890	96	—	96	‘/»
	Scrisuri Funciar Rurale .	94-	*/.	95	
5 "Io	» » Urbane .	91	'/*	92	—
VI»	» » » las!.	86		87	—
	Acţiuni Banca Naţională.	1850	—	1870	—
	» » Agricola .	222	—	227	—
	» Dacia Romînia asig.	450	—	460	—
	> S-tea Naţionala asig.	485	—	490	—
	S-tatea de Coastrucţiunl .	20S	—	212	—
	Floriul valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germana ....	1	23	î	25
	B&cnote Franceze . . .	100	—	î 01	—
	» Italiene. . . .	39	—	93	—
	» ruble hîrlie . .	2	65	2	70
Imprimarea cu marinele dublu-dlittdri.ee, din fabrica Albert A CJi, ffrankenthal şi cu caractere din fondoria de litere Eliaach din Frauk-furl AI1S-
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
1261
LOUIS JACC0LLI0T
1ANCATQRII
IME FOC
PARTEA ŞEASEA
— Oliviei-, dragul mefl copil, incredetela experienţa mea, greşeşti dacă vel proceda ast-fel.
Al supărat cumplit pe Vulturul Negru, care nu trebue să uiţi, ţi a scăpat de zece uri viaţa.
Te asigur că şefii n’afl înţeles alt-fel de cit aşa cum ţi-a spus el, căci alt-fel nu-ţl ar ti promis nimic. Numai pentru tine aii cousimţit ca el să nu se amestece la aceste scene, pe cari le găsesc tot alît de oribile ca şi tine, dar efl nu judec tot ast-fel. Greşala Europenilor, este de a voi să fasoneze după el, judecata sălbatecilor, cărora le trebue încă cinci secole, şi chiar mal mult pînă să ajungă la desvoltarea necesară pentru a înţelege ideile noastre. Legarea prizonierilor la stîlpul supliciului, este un obieeiă pe care toate triburile Australiene îl păstrează de la strămoşii lor, şi
pe care tocmai din această cauză, nu-Iveţl face nici odată să-l părăsească.
Doresc ca judecata ta să te ajute şi să părăseşti ideea de a pleca. Adaog chiar că eu, amicul tăă cari aşi da orlcînd viaţa pentru tine, nu te pot urma de rlndul ăsta şi nu pot părăsi serbarea pentru a trece drept trădător în faţa vechilor mei prieteni.
—	Ce zici d-ta de raţionamentele celui mal bun şi credincios prieten, întrebă Oliviei- pe Ionhatan ?
—	Şi efl sunt de părerea Iul, răspunse cu sinceritate Ionhatan; ereerul acestor oameni nu este făcut pentru idei pe cari noi înşine le am dobîndit după zecimi de mii de ani; dacă cu toate acestea crezi că trebuie să le retragi, efl te urmez.
—	Mulţumesc gentilom, răspunse contele ; să stăm 1
Femeile începuseră deja să tortureze pe prizonieri. înarmate cu cuţite de silex, ele tăiai! cu o crudă dibăcie făşil subţiri de piele din trupul nenorociţilor, şi pentru ca să împiedice sîngele de a curge, cicatrizai! imediat rănile cu ajutorul cărbunilor aprinşi ce aveai! cu ele. Din cînd în cînd se între-rupeau, pentru a reîncepe dansurile şi cîn-tecul lor sălbatec în jurul victimelor, cari cu un curagiu miraculos continuau cîntecul lor războinic şi desfideau pe torturatorl de a-1 putea face să se plîngă.
Olivier, palid şi tremurînd, îşi întorsese capul pentru ca să nu fie martor la desvoltarea acestei drame teribile; se silea să vorbească cu Kirby pentru a nu mal fi atent la scenele de sălbăticie ce se petreceah în faţă-î.
Canadianul era stoic şi imobil; văzuse încă şi altele; în două rîndurl el fusese legat de stîlpul supliciului chiar de aceşti Nirbasi şi nu a scăpat de cît prin sosirea lui Wiligo în capul luptătorilor săi.
La fie care part» din cîntecul lor de răz-boifi, la fie care înjurătură, megerele răspundeau prin noui torturi. Ctnd durerile eraţi pe d’asupra puterilor omeneşti, nenorociţii răcneau eîntecele lor războinice şi nimeni n’ar fi putut zice că el se plîng.
La un moment dat, o curiozitate nervoasă, atracţiunea oribilului, cuprinse pe Olivier ; Întoarse pe jumătate capul 1 Spectacol înfiorător; cel şease oameni negri, cu totul culcaţi pe stâlp, erau acum roşii... roşii de sftngele care ţăşnea prin toate părţile iar, bucăţele din carnea lor, cădea prăjită sub tăciunii aprinşi pe cari femeile II plimbat! pe tot corpul.
Tlnărnl contej simţi de o-dată că toate puterile îl părăsesc, scoase un strigăt slab şi leşină. Dick, sări repede In ajutor. Câteva picături de apă rece, asvîrlite In obraz, fură de ajuns ca să-şi vie In fire şi din nenorocire, indigenii foarte preocupaţi cn serbarea nu observaseră acest moment de slăbiciune.
— Oh! Dick ! pentru ce nr’al adus ca să asist la asemenea scene ?
Sărmanul Cânadiau, mişcat, plângea ca un copil ; el avea pentru tînftrul săfl prieten o dragoste părintească şi el care nu a tremurat în faţa cuţitelor Nirbasilor, nu-şî stăpîni emoţiunea faţă de vădita durere a contelui.
Dar scena era pe sfîrşit; luptătorii chiar îndemnaţi pe indigeni să sfirşească mal repede, de oare-ee ziua trecea, soarele se înclina spre orizonl, şi toată partea programului care treimea executată la lumina soarelui nu era încă făcută.
Mumele Na'garnookilor cari cu făt-va timp mal înainte fuseseră torturaţi la Nirbasi, reclamară satisfaeţiunea de a da ele lovitura finali, ceea-ce le fu acordat cu a-clamaţiunl entusiaste : era dreptul lor. Fie-
care
ele atunci,
odioasă, ultimul supliciu care trebuia să causeze moartea...
Este cu neputinţă ca asemenea orori să se poată descrie ; este destul să spunem că atunci când cele şease corpuri măcelărite fură arurcate pe foc, nenorociţii nu mal aveai! nici ochi, nici limbă, nici nas, nici urechi, nici inimă, nici pântece ; focul a consumat nişte trunchiuri de carne diforme, cari numai semăuaă a fiiuţe omeneşti...
Restul serbărel, avu un caracter mal plăcut, mal liniştit... Pe o câmpie vastă, situată în stingă umbrarului, şi înconjurată de luptători înarmaţi cu lănci lungi, se dete drumul la şease canguri pe cari tinerii trebuiai! să-I prindă; era o plăcere să vezi animalele agile făcând adevărate minuni de adresă şi de vigoare pentru a se scăpa de persecutorii lor ; respinse tntr’una de către luptătorii din prejur, când el căutat! să fugă printre dînşil, In mal puţin de o jumătate de oră toţi fură prinşi. După aceasta tinerii continuarâ o serie de jocuri de a-dresă, cari întreceat! în dibăcie pe mulţi a-crobaţl de profesie.
Ultimul act fu semnalat printr’o seenă stranie, care impresiouă gsozav pe toţi Nagarnookil prezenţi,Jdintre cari foarte puţini avuseseră ocaziunea să o vadă. In momentul cînd soarele era la apus, imensul cor care se reinstalase, intonă din nou imnul focului, iar marele preot, ţinînd de mină pe fiul săfl cel mare, pe care T desemna de succesor al său, străbătu cu el, încet, cu pasul liniştit, imensul foc, care a-voa cel puţin două zeci de metri In lungime şi era instalat între doul mari pereţi de lemn cari se împreunat! la vîrf; sub a-cest eşafodaj incandescent trecu marele preot cu succesorul săfl.
(Va urma.)
, ,EP0C A^iar^cotjdian
CU P O N
27 Noembrie 1890
Orî-clnl* va tftln acest enpon din «EPOCA» şl ’l va trimite, nati 11 va prezenta la librăriile arAtute mui Joi, are drept Im «inul din proinllle CIT PREŢURI R£. IU SK din listei© respective.
Cuponul ncchiu e valabil ptn& Ia 8# Noembrie or» 7 seara.
Cititorii din provincie pot trimite costul lu mărci poţtale adăogi ud porto.
alese cu o rafinerie 3li gRaBBSHEararaffiSBSSSRiBHHHBa
Premiile „EPOCEF
La Librăria CAROL MCLLER
Calaa Victoriei No. 58.
In loo de Numai
Bell'ide-Hădulemcu I,, Amintiri asupra istoriei regenerărel Homlne, saâ Evenimentele de ia 1848. Un volum mare de peste 800 pagini ....	3.—	050
Ilicit Ier Ungeţi, Unde duce soeiallxmul.
Jurnalul unul lucrator. Traducere de Al. A. C Sturdza eu o prefaţă de N.
Fillpesou.......................0.50	f.15
Fltipemeu A\, Albii fi Roţii -	-	-	5.5#	0.10
Aegulemcu Petru, Polemice -	-	-	1.60	i.7i
—	Psichologia stilului ....	2.0S	l.tt
Vlahută Ale.r,, Un an de luptă -	-	2.60	1.50
—	Iubire ,poesiI..................8.05	l tf
—	Din go; na vleţel (ediţia Graeve) -	8.5#	1.5#
Zamflreecu Onitiu Lume N ouă şi Lume
Veoblă..........................>.M	l.tt
Uăjflătk Jtt, /*., Ioan Vodă eel cumplit,
volum ilustrat introdus In şooll.	•	8.5t	l.tt
Copee Franţoia, Poveite tristă, roman
tradus de D. Stăncescu -	-	•	l.M	l.lt
Mlchăllcaeu St, C\, luoercărî critice asupra învăţămîntulul nostru primar,ed. II	2.tt	1.2#
jLIvemcu 1, ioan, îngerii lui Rafael fantezie originală în versuri în 3 acte .	-	2.tt	l.tt
Lohmeyer M,% Un nod mijloc pentru a
preda eopiilor limba germană	-	-	2.05	l.tt
Kotnttn i, IV,, Poezii (ediţie pepnlară)	-	l-Ot	t.7i
Ha du D. tlomcttif Epigrame .	-	2.tt	l.tt
ibmen //., Copilul Eylof (dramă în 8 acte)
traducere deT. Maiorescu -	-	-	l.tt	t.tt
M. Hragomlre&cu, Critica ştlinţilică şi
Emlnescu ------	l.it	l.tt
Hutculemcu Marin, leligie şi ştiinţă	-	t.7i	g.i
Bachelln 4* Julem Jir un. Sept Uontes
roumalns -	-	-	-	-	-	4 to	l.lt
La Librăria C. «FETEA
(8f. Gheorgbe)
Vatra, anul I........................24.Ot	12.tt
—	anul II......................... 20.00	lO.tt
Caragiale, Note ţi Schiţe -	2.tt	l.tt
Theodoremcu £3. Hem,, Cronica din
Ndmberg...........................l.it	t.7i
Flamarlon, Urania -----	l.Ot	o.it
Auyier, Aventuriera..................2 Ot	l.tt
La Librăria L. ALCALAY
(Celea Victoriei, hotel Boulevard)
Speranţa Th,9 Popa «el de treabă nuvele.	2.0t	l.Ot
—	Mama Socră, teatru -	8.oi	l.tt
JDr. Mcicrr^Englez), Calauza mamelor tinere	2.tt	#.»•
Dr. Fortuna, Remedii praotioe pentru
vindecarea boalelor copiilor	-	-	f it	t.Jt
Teleor D.f Durere, diferite nuvele	•	•	l.it	t.it
Zanftrol, Manualul lucrului de mină pentru familii............................2.t#	l.tt
Wartha ii,. Corespondenţa Comeroială
pentru usul comercian. comptabil,	eto.	4.tt	2 tt
Zanftrol €!,, Metoda Croitului -	-	-	2.tt	l.tt
Dejan fir,. Harta Romîniel şi a ţărilor
vecine, format mare fl în culori .	-	1.28	l.tt
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Iîpoeeî, anunţăm acestora că cererile lor fre-buesc adresate «15rect librăriilor a-rătate in josul cuponului însoţite de preţul rcdst* cu care se oferă acele premii.
SOBE AMERICANE PERFECŢIONATE
LONHOLF8
•rSOBE-
foarte elegant decorate smălţate §i aurite SPECIALE pentru Antreuri, Sofrageriî, Restaurante şi Casinurî
încălzire temperată şi permanentă! ¥FNTZLAŢnmS
şi regulator perfecţionat
mari: economie «i« combustibil!
Deposit general la
E. Dsmetrescu ivirea
Jlucureşil.—tSTIl.ilBA CAittiffj I TVo.
99
MAGAZINUL
HEL!OS“
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
Jp
vătm
•siums.
ea patent repilxtor model

'7;
l iers'U'*	siEsaflEErisia

TE1RICH &
«Sirius» sunt tle o eonstrueţiune I solidă şi elegantă, cele mal higienice I dlnd o căldură plăcută si temperată după dorinţa, careso obţine prin *p<i-\ tent-regulutor->, cai-e le deosebeşte de | cele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin orl-|ce fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Site sistem cel mal I perfecţionat pentru lumina incan-] desceută de gaz aerian şi de spirt.
Mare asortiment de | lămpi de petrol.
Depozit geueral :
IA. RECHENBERG
BucuressI. Str. Doamuel 21
® se cumPAra o casă d* fier Vrl	S W Chadwood saft Ratner.
Posesorii a se adresa la biuroul tipografei Epoca.
Iii HI l i i n i i ' i	i	i i li liM illllliil llllllj
APA MINERALA ,,MIRCEA”
IAŞI-COPOU
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su perior cu ] Oficia No. 1208 din 24 I&nuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat ] i şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe rae-j dicamentoase ce conţine, esperimentîndu-se de mal mulţi d-nl j l doctori, sad constatat pînă acum că, vindecă : boalele de sto- j I mach, dispepesielor de diferite naturi, catarele cronicale ale sto-machulul şi intestinelor, congectiele, constipaţiele cronice, iperi-1 j mia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele do piatră j j şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele j neregulate la femei precam şi alte multe boli.
Deposit în Iaşi la DL I. S. lonescu Tipografia Naţională, lai Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Litschco şi Vandorî), Zwas, J Jelea, Eeceanu, Enghel şi Ilutzâ la drogiştil Katz, Rosenstein şi j Decker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă prompt.
A se adresa pentru ori-ce comande şi lămuriri la D-nil Mir-! cea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri 11.
Depij7.it tn cRpitaiă la d. &®bel bulevardul Elisabeîa, 43. ■ASBtWWaBBWKHWMMIiWWIHIE».
BUCUREŞTI
9.—Strada Berzei - 9.
INSTALATIUNI DE *
TELEGRAF GAZ şi APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate <Ie gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — Biurou de construcţie. — Export.
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Unica specialitate in felul lor
Prin excelenta lor ventilnţiune aQ deve-1 nit sistemul cel mal higienic, recomandate j prin certificate de onor. d-nil doctori generai! Theodori, dr. Măldărescu, dr. Var-| lam, etc.
AO fost premiate la toate expoeiţiunile I internaţionale, precum si la cea din An-vers şi Chicago cu medalie de aur.
Consumlnd puţin material aâ un foc ne- j contenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vlnzarea sobelor se face cu condiţiune I ca în caiul cînd nu voi- funcţiona bine să ( se primească înapoi.
Singurul depozit pentru Romînia al casei De-1 quenne & Comp. diu Bruxelles şi Paris
Marcul Littniann S-Hoi*i I Wappner
«I, CXX.EA VH'TORIIU. 61. (Vib-ft-vU de | Episcopie)
La vechiul mugazin_ de Lămpi se află: Masliie de bucătărie. Bai, Closete, ]
(sistem tout â l'dgout)
^Ce 1 mai bun latre
f Jl/ra URILE
fi
Cea mat lianei calllale eapislenlă ele
mr €@€S ~m
DE UZINA DE GAZ
vi se furnizează la domicilii!, in saci, per tona de 1006 kgr. greutatea
garantată
4:5^5
Dacă vi adresaţi prinlr'o carte poştală sad persenal casei
A.'TOIaBŞTSSZM
9, Strada Decebal, 9.
Bucureşti, Telefon No. 68.
Tot acele se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigim si Belgiane, coco de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la ori-ce staţiune a căilor ferate.
In Iote farmaciile.	Sticla. — 1/2 sticla.
•â' 5’,'Sc'^3'	2?	-V >3- o'
QTTO iMiiiei
Bucuresd I	Galaţi
41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49.
Toate articole technice CALCIU© A8JBUST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Coi’tie— IF'ii-e I
CURELE DE TRÂSMiSiUNE
MauomrirlAiobinete—Ventile—Ntiele pentru uivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu Mujamale
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
ADOLP SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidlinger, parigiiie, Sobe «Cornetul»
(interiorul zidit, spacial pentru lemne), fSob© Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşlue de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de ori-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
@10. Depozite In provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada La-I puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii slr. Lipscaul.
Bucureşti. vvww.datEOijOiMnica.ra.„Nu 3
am