Ediţia a treia
JOUI, 28 NOEMBRE 1896
SERIA II—ANUL II, No. 316.
NUMA RUL^IO BANI
A.BON A Bl
Încep la 1 şi 15 ale fle-e&rellanl ţl se pl&tese tot-d’a-nna Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In jude^ şi etreinătat» prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In atreinătate 50 lei Şase luni ... 15 >	>	»	S5 >
Trei luni . . . 8 »	>	>	13 »
Un numir in atreinătate 30 bani
MANUSCRISELEJJU^SE INAPOIAZÂ REDACŢIA
No. S-STRADA CLEMENŢEI—No. S
CA
NUMĂRUL^ 10 BANI
ANTTN CIUBILE
In Bucureşti şi judeţe m jţftMtic numai la Administraţia
^In atreinătate, direct Ia administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anunciurl la pag. IV....0.30 b. linia
*	»» III .... . S.— lei »
»	»	* II.........8.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Db bibIi Teefeii 30 hani
ADMINISTRAŢIA
No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 8.
ZAPACEALA CONTINUĂ
ADEVĂRATUL PROGRAM
D. Aurelian, primul-ministru, (a-copere-ţl faţa, d-le Sturdza !) a declarat că noul cabinet va lucra pentru realizarea programului partidului.
Această declaraţie mă îngrijeş'e.
Şi ştiţi de ce ? Fiind că nu am considerat, nici consider ca programe ale partidului, nici una din e-lucubraţiile de la 1848, 1856, 1866, 1884 şi 1892, cărora liberalii le-aii dat pomposul, dar în acelaş timp şi deşertul titlu de program.
Toate aceste aşa numite programe, liberalii şi le-aU dat de nevoe, pentru ca să justifice în ochii opiniei o acţiune care avea alt mobil şi tindea la alte scopuri.
Adevăratul program al partidului liberal nu a fost nici o dată proclamat, nici o dată scris, nici chiar mărturisit. Ba ceva mal mult, acest program a fost tot-d’a-una tăgăduit.
Programul unul partid nu este acela pe care îl proclamă, în mod oficial, ci acela pe care îl urmează şi îl aplică. Pentru ca să cunoşti programul unul partid, nu trebue să te uiţi la factumurile lui oficiale, ci la ceea ce el gîndeşte şi face zilnic.
Consideraţi din acest punct de vedere, liberalii nu au variat nici o dată în programul lor, aQ fost vecinie aceiaşi şi nici puteau fi alin interea.
Poţi să te abaţi de la un program impus de împrejurări, proclamat în diferite ocazii. Nu poţi chiar de al vroi să te îndepărtezi de la deprinderile şi apucaturile tale, de la acţiunea şi gîndirea pe care cultura, caracterul şi impulsiile nalurel tale ţi le impun.
Partidele nu sunt tocmai aşa ne-consecuente în acţiunea lor, precum în genere iubim a su-ţine în polemicele noastre zilnice. Ear partidul liberal mal puţin de cît ori care altul.
Liberalii aQ fost tot-d’auna declamatori, lipsiţi de ori ce sinceritate, desbrăcaţl de ori ce convingere, gata ca să îmbrăţişeze ori ce ideie, chit ca a doua zi să o părăsească, pregătiţi pentru orl-ce a-gitaţie, îndrăzneţi şi puţin scrupu-loşl.
Libeialil nu aQ avut nici odată simţul respectului legilor, nici noţiunea unei ordine sociale ceva mal superioară.
'Numai împrejurările i-aQ silit din cînd în cind să se arate ca iubitori de reformă, ca oameni de principiu saG ca oameni al ordinel.
Şi încă şi in aceste rare cazuri interesele lor de partid cadrau perfect cu aceste nobile năzuinţe.
Acesta este adevăratul lor program.
Şi d. Aurelian a fost consecinţe cu tradiţia liberală cînd in şedinţa de erl a Camerei a declarai: «Am venit la guvern, avînd de program
tot trecutul nostru de bărbaţi politici?.
De aceste impulzil naturale şi irezistibile acest partid fenomen a fost condus în toate manifestaţiile lui la guvern, in opoziţie, în ab-stenţiune chiar.
Această caracteristică—rezultanta tuturor impulziilor arătate mal sus, liberalii aQ dezminţit’o nici o-datâ—aQ fost consecuenţl şi vor li consecuenţi pînă la moarte.
La liberali ca şi la popoarele primitive, semi-culte, nu dreptul scris are valoare, ci acel consuetudinal, nu programele imprimate şi oficiale —simple expediente şi incidinte în viaţa lor—ci programul care de 50 de ani este imprimat în creerul şi apucăturile fie-eărul liberal, transmis prin viQ grăia, prin exemple, aş putea zice chiar prin ereditate.
Acum întreb: la acest program s’a gîndit d. Aurelian cînd a declarat că va urma programul partidului ?
Nu ştim.
In tot cazul chiar dacă s’a gîndit la un altul din acele scrise, d. Aurelian dacă voeşte să se menţină acolo unde este, va fi nevoit ca sa’l urmeze toi pe acel vechiu, tot pe acel unic, acel nescris, nemărturisit, ba chiar tăgăduit.
Cum se va încerca să iasă din acel program, căderea lui va fi sigură. Căci un om, un cabinet, nu poate lupta în contra apucăturilor, deprinderilor semi-seculare ale unul întreg partid.
O.	Faini.
Primim, <lc la foarte mulţi, articole asupra plastografiilor «Voinţei Naţionale» ţi guvernului $tiir<ly.a-$t&tcscn.
Fiind eâ spaţiul ziarului nostru e restrlns ţi fi iad-că a venit vremea de aşa, rugăm pe toţi cei ce ne trimet articole asupra plastografiilor, să le trlmeată «Voinţei Naţionale» care le va publica cu plăcere.
RAMURA DE MiSLIN
Voinţa Naţională de azi spune că guvernul actual a venit cu ramura de măslin în mînă şi că misiunea lui e de a pune capăt agi-taţiunel de care spiritile sunt cuprinse.
«Guvernul, zice organul oficios, «e ferm hotărî! a procede, fără în-«tîrziere, şi cu concursul tutulor, «dacă se va putea, la rezol vi rea, spre «satisfacţia generala, a Gestiunilor la «ordinea zilei.»
Un asemenea limbagiQ nu poate de cît să fie aprobat fără rezervă, şi dacă d. Sturdza ar fi fost animat de asemenea sentimente, în loc de a pune în aplicare politica de răsbunare a d-lul Stătescu, patimile politice n’ar fi fost împinse la gradul de acuitate la care aQ fost duse, şi partidul liberal nu s’ar afla în halul în care a ajuns azi.
ZĂPACEALA CONTINUĂ
Iiupresiuaî de Ia Cameră.—Zăpăceala guvernului.—Armivtlţiiil
Imprcsiuui de la Cameră
Toate tribunele îndesate de lume.
In incintă şi prin culuoaruri mare animaţie ; d. N. Fleva e înconjurat de aceia cari pînă eri îl înjurau ; toţi îi spun :
—	Nu ne face dificultăţi ; vino înapoi, căci vom fi ai d-tale.
Am întrebat şi eu pe d. Fleva:
—	Te-ai împăcat, coane Nicule ?
—	Nu ştiu încă nimic ; aştept să vie Aurelian.
—	Dar e speranţă P
—	Atîrnă de d. Aurelian.
Şi d. Fleva se retrage cu d. Em. Costinescu.
Deputaţii discută în grupuri şi cu oare-care aprindere cestiunea împăcării; unii simt contra, dar majoritatea pentru. Iar Stolojan se strecoară printre dînşii neobservat ca umbra lui Banco şi trece în bufet pe lingă d-nil Gher-mani şi Delavra)icea, cari stau la o masă. D. Ghermani dăscăleşte cu ver-va-i cunoscută pe Delavrancea.
Soseşte şi d. Aurelian şi ia imediat de braţ pe d. N. Fleva :
In cîte-va minute conversaţia e terminată şi iar întreb pe d. Fleva.
—	D. Aurelian a venit; te-aî împăcat ?
—	îmi propune armistiţiu.
Zăpăceala guvernului
Şedinţa se deschide. Nesiguranţă mare domneşte, mai ales pe banca ministerială. D. Aurelian doreşte amîna-rea discuţiei, dar se teme de d. Fleva, care nu i-a răspuns în privinţa pro-punerei de armistiţiu. Atunci d. Va-sile Lascar se însărcinează a îndupleca pe d. Fleva să primească armistiţiul şi amîndouî se retrag în salonul miniştrilor.
Penibile minute pentru guvern.
In speranţă că d. Vasile Lascar va convinge pe d. Fleva în cîte-va secunde, d. Aurelian chiamă pe Delavrancea şi-’l roagă să propună, imediat după îndeplinirea formalităţilor, trecerea Camerei în secţiuni. Rol ingrat pentru Delavrancea, care însărcinează cu a-ceasta pe Popomci-Răcăciune.
Formalităţile se îndepliniseră şi totuşi d. V. Lascar nu isprăvise încă cu d. N. Fleva. Atunci Popovicl-Răcăciune propune trecerea în secţiuni.
D. Aurelian şeade pe spini; se uită spre uşă aşteptînd o veste de la d. Lascar. Trec secunde, trec minute şi nici o veste. Atunci d. Aurelian, de frica d-lul Fleva, lasă ca să se înceapă discuţia.
Vorbeşte d. I. G. Grădişteanu cu cu-noscuta-i căldură şi putere de argumentaţie.
In sfirşit apare d. V. Lascar radios. Aurelian se înseninează şi răspunde d-lui Grădişteanu că guvernul va rezolva în mod pacinic cestiunea Mitropolitului, dar n’are încă nici o soluţie.
Discuţia se închide cu concursul binevoitor al d-lor Ceaur-Aslan şi Nicolae Fleva.
—	Împăcare ! Armistiţiu !— resună din toate părţile.
Armistiţiul
Da, e armistiţiu !
Cu tot armistiţiul ce s’a încheiat, situaţia rămîne însă neschimbată.
însuşi d. Aurelian a declarat la Cameră, că guvernul n’are încă nici o soluţie în cestiunea Mitropolitului. Şi nici nu poate avea încă, de oare ce Stătescu nu vrea, Sturdza mai nu vrea mat se lasă, iar d. Fleva cere reintegrarea imediată a Mitropolitului Primat.
www.dacoromanica.ro
Cine va triumfa, nu se poate şti. Armistiţiul ce s’a încheiat face însă pe mulţi să spere, că din această zăpăceală mare, din această luptă între tineri şi bătrîni, învingător va eşi d. N. Fleva.
TRIBUNA POLITICA
După ce guvernul a cerut patru zile timp de gîndit ca să răspundă asupra propriei sale DeclaraţiunI — fapt fără păreche în analele parlamentare — erl, în ultimul moment, a căutat o nouă a-mînare, punînd pe un posluşnic să ceară trecerea în secţiuni.
Manopera n’a reuşit însă şi guvernul a trebuit să răspundă d-lul Ionel Grădişteanu.
Adică, vorba vine că a răspuns.
—	Pentru ce a plecat guvernul d-lul Sturdza ? întreabă d. Grădişteanu.
—	Asta priveşte pe fostul prim-mi-nistru, răspunde liniştit d. Aurelian.
—	Dar d-v. de ce-aţl venit ?
—	Ieşti indiscret, d-le Grădişteanu!
—	O să rezolvaţi chestiunea Mitropo-politulul ?
—	...Căutăm soluţiunea. Dacă eşti bun, dă-ne d-ta una...
Iată în ce chip s’a explicat d. prim-ministru asupra Declaraţiunil.
Nevrînd să fim «indiscreţi», cum zice d. Aurelian, nu vom căuta pricini guvernului ; ar ti şi prea multe de spus asupra unei situaţiunl în care guvernul unul aşa de puternic partid ca cel liberal, întărit încă prin ultima criză, e silit să arate aşa de puţin respect parlamentului, care la rindul săQ e silit să tacă şi să înghită. Partidul liberal s’a vîrlt singur singurel în această situaţiune şi n’are de cit să suporte consecinţele.
Ceea ce ne importă, împreună cu ţara întreagă, e ca pacea să fie restabilită prin rezolvarea chestiunii mitropolitane.
Guvernul, in cele multe îngăimate, a spus că va rezolva chestiunea în mod paşnic.
Aşteptăm să-şi ţie cuvintul şi nici nu cerem alt-ceva de la el. Pentru această singură treabă, îl trecem cu vederea toate slăbiciunile.
CARNATARSE POLITICA
Maşinăriile de tot soiul aCi făcut aşa mare progres astă-zl, în cît se zice că are-xista un cuptor cu mai multe compartimente, în care bagi mal întîiu un purcel viă. Din compartimentul întîiu dobitocul trece târît de maşină în altul în care e spintecat, apoi jupuit, curăţat, şi la urma urmelor purcelul viu de la început ese cârnat gata spre a fi mîncat, fript chiar la grătar sau cu sos, după pofta consumatorului.
Ideea aceasta a părut aşa genială colec-tivităţeî, în cît recurge la acelaş sistem spre a-şl Duri ilustraţiunî politice şi a face dacă nu dintr’un purcel un cărnat, dar cel puţin dintr’o nulitate un ministru ă la minute.
Reţeta ne a dat-o chiar d. Dim. Sturdza, şeful în disponibilitate al partidului liberal:
Iei un Aurelian, pe care l’al îngrăşat bine la şcoala de agricultură de la Herestrău; pentru că nu-1 cunoaşte nimeni şi nu s’a distins nici o dată prin nimic alt-ceva de cît prin ştiinţa de a cultiva 500 lei ne lună leafă la Herestrău şi a-1 face să producă un milion capital, îl bagi în compartimentul numărul unu al cuptorului cu eticheta: întruniri publice.
Aci purcelul — pardon, Aurelianul — pre-sidează întrunirea, dă cuvintul oratorilor, le trece paharul cu apă şi batista spre a’şl şterge fruntea.
Peste cîte-va zile se deschide compartimentul numărul două, în care trece viitorul om ilustru. I se pune în mînă un condeiu şi iscăleşte un manifest al partidului, făcut ae alţii.
Imediat ce a început Aurelianul să prindă ceva coaje, se dă foc tare la cuptor şi e trecut în compartimentul numărul trei, zis şi cămară, sau Cameră pe radical.
Aci e în capul bucatelor şi o simplă în-vărtitură a maşinel e de ajuns spre a-1 scoate imediat Preşedinte de Consiliu, adică celebritate colectivistă.
Experienţa cu Aurelian a reuşit aşa de bine în cît acum se reînoeşte cu altă nulitate, Take Gianni. Cuptorul va fi înlocuit insă printr’un butoiu cu diferite compartimente.
In lumea ştiinţifică această experienţă se numeşte metamorfoza, sau întoarcerea pe dos a proverbului romînesc: «din cal, măgar /»
TRIBUNA LITERARA
ARTA IN BASME
Dacă am sfa să numărăm colecţiile de poveşti şi de poesil populare cari s’att publicai la 110I, am vedea că sunt colosal de multe, avînd In vedere şi scurtul interval de timp în care s’aîi adunat.
Cea mal mare parte însă din aceste colecţii sunt făcute dintr’un punct de vedere, care ’ml pare prea exagerat şi rău înţeles. Anume din punctul de vedere folclorist. Se culeg basme şi poesil spre a se studia modul de a gîudi, limba şi obiceiurile poporului. Se vede In basm saîi in poesie, o cheie cu care putem deschide şi pătrunde în sufletul ţăranului; se vede numai partea extrinsecă, relaţia dintre operă şi autor. Şi aceasta de sigur e tot un efect al criticei ştiinţifice.
Dar e uu punct de vedere prea unilateral.
Căutîndu-se să se afle cum vorbeşte poporul, ce obiceiuri are, se uită a se studia ce produce : valoarea intrinsecă, valoarea artistică a operei este neglijată şi pe nedrept.
Poezia populară şi basmele sunt cele două genuri de produceri literare de căpetenie, In cari poporul face artă. In poezie el îşi cîntă zbuciumul şi năzuinţele lui, dragostea ori sila de vieaţă, farmecul naiuriî, slava vitejiei, toate într’o formă mal mult saii mal puţiu fixă îngrădită în cerinţele metrice, cari de multe ori fac ca ideia să îşi piarză partea cea mal frumoasă.
In poveşti însă lucrurile se schimbă. Aci se vede adevărata artă, arta mare a norodului şi îu care fantazia îşi are întîieta-tea, sentimentul personal este gonit, proza realităţel este alungată şi Înlocuită cu de-săvîrşila frumuseţă a imaginaţiei, pentru care nici spaţiu nici vreme nu există!
In poveşti forma nu mal este fixă. Ea atîrnă de talentul povestitorului, de puterea lui imaginativă. La poezie *Zicătoruh asemenea putea să schimbe cîte ceva, să a-dauge safi să tae, dar aci mal mult deprinderea, lucra, şi aceasta se întîmplă mal a-nevoios şi mal rar.
La poveşti, nici măcar acea fixitate relativă a poeziei nu există. Forma lor va fi cu desăvîrşire deosebită pentru fie-care povestitor, care arc un grăunte de imaginaţie ; ea va fi cu allt mal frumoasă, cu cît puterea imaginativă a povestitorului va fi mal mare. Creangă povesteşte; povesteşte şi Ispirescu ; povesteşte şi d. Stăncescu ; şi povestesc şi alţii. Fie care ’şl are modul săîi de a vedea povestirea, cu totul deosebit, dar care în fond sunt tot aşa de bune, u-nul cît şi altul. Alt-ceva e însă dacă vom vorbi de partea estetică, de frumosul bazinelor. Atunci vom trebui să ne gîudim la Făt frumos din Lacrimă a Iul Emineseu, la povestirile lui Delavrancea ; la Ispirescu şi la Creangă. D-nu Dumitru Stăncescu face inelul de trecere, de la aceştia, cari fac artă, la al de Sevastos, Zbierea, Oui-şor, Canianu şi alţi ejusdem farinae, cari nu fac nimic... afară de Folklor, bine înţeles.
Dacă scrii o poveste, nu trebue să o scrii numai şi numai pentru filologi; cată să o scrii pentru a fi citită, admirată, nu stu diată; ea trebue sâ’ţl dea emoţia frumosului, căci aceasta a încălzit imaginaţia autorului ; într’însa îşi află izvorul.
In genul cel-d’lntîl s’a scris şi s’a prea scris; cît priveşte pe cel de al doilea, s’a făcut o îndrumare mal mult către el ; a-fără de Emineseu şi Delavrancea, cari singurii au înţeles importanţa artistică a bazmulul.
In adevăr, bazmul este romanul poporului, un roman fantastic, şi ultima expresie a artei—cred—este fantasticul. Arta va fi cu atît mal desăvîrşită, cu cât emoţiile pe caid ea ni le va trezi vor fi de uu ordin mal superior, mal pur intelectuale, independente de orl-ce relaţie cu realitatea.
Frumosul e rece şi senin, şi ca atare tot ce ne pasionează, ne încălzeşte, ne face «să ne bată inima», e trecător, nu e «frumosul» în sine, frumosul etern, care îşi rîde de vreme şi de gustul individual.
E mare deosebire între senzaţia plăcutului şi între senzaţia frumosului. Unul e trecător, depinde de constituţia noastră psiho-fiziologică, pe când frumosul e etern şi ne impune.
Dar, cum senzaţia frumosului absolut este de ordinul cel mai superior, şi nu poate să existe pentru toată mulţimea şi felurimea de structuri nervoase, de aceea ea nu numai că nu e generală, dar e ţărmurită la un foarte mare număr de oameni. O dată şi o dată fără îndoia ă ea va fi generală; e-dată tuturor le vor plăcea, toţi vor înţelege operile unul Th. Gautier, ori Leconte de Lisle. Până atunci Insă se vor desfăta cu plăcutul trecător, vor socoti drept opere de artă clnteeile de revoltă, apelurile făcute la entuziasmul şart la mila noastră.
Senzaţia frumosului, fiind cauzată numai de un prisos de energie disponibilă, ea este o manifestai e de rafinament sufletesc şi rafinamentul artistic, este suprema ţintă a a artei.
Ast-fel că am putea, după cele zise, să clasăm arta cam ast-fel : arta populară,
EPOCA
arta burgheză şi arta aristocratică. Cea d’întîl e artă numai cu numele, avlnd un substrat psihic prea trecător şi prea prozaic ; cea de a doua e o caricatură de artă sad mal bine zis, un lanţ de trecere; ea se adresează, sub o formă mal mult sau mal puţin artistică, la sentimentele noastre vremelnice, şi pentru aceea şi ea e vie-melnică. Cea de a treia e arta propriu zisă, arta, Înalta arta rafinată.
Venind acum la bazine, ne punem întrebarea : pentru ce oare le citim noi ?
Nu pentru a vedea artă în ele ? Şi dacă da, atunci nu trebue. oare, să punem In armonie fondul cu forma şi, mal ales, să dăm cea mal mare atenţie formei ? Fireşte că da.
După cum fondul fantastic al âazmelor intră în domeniul artei aristocratice— cum am numit-o—tot ast-fel şi forma pe care li-o vom da, ne fiindu-ne de nimeni şi de nimic ţărmurilă, să o facem să fie la a-ceeaşl înălţime artistică.
La noi culegătorii s’ail folosit, în cea mal mare parte, de nelalentul povestitorului, spre a ne dezgusta de popor, din cauza formei insuportabile, uscate, prozaice, la care unii, ca d-na Sevastos şi culegătorii de poezii Canian şi V. Onişor au mal adăugat şi grozăviea unei ortografii născocite de inteligenţa d-lor.
Poveştile lui Creangă şi ale lui Ispirescu sunt încă de domeniul artei burgheze, şi după cum mal spuseiu, numai Eminescu şi Delavrancea ati înălţat bazmul la adevărata lui valoare artistică. In această direcţie ar trebui să se scrie de acum înainte bazinele, dacă respectivii culegători ar voi să li se citească colecţiile, nu numai de copil şi de oamenii erudiţi, ci şi de cel cu gustul artistic mal modern. Ne trebue culoare, multă culoare în poveşti, ca şi în orl-ce alt gen de artă.
Al. Antemircanu


ŞgjSya'l.‘l T E RE -ARTĂ*.
0 POLEMICĂ
O polemică foarte virulentă se urmează de câtăva vreme, în arena literelor române, între doi tineri poeţi şi publicişti, dd. N. Ţincu şi Radu Rosetti.
Ca toate polemicele între băeţî bine crescuţi, şi aceasta a trebuit să ajungă la vorbe regretabile.
lrritabile genus...
Aşa sunt poeţii, n’ai ce le face. Pentru dînşii, sensitive ultra-nervoase, fenomenele cele mal de nimic iau proporţii şi dimensiî extravagante.
Să te ferească Dumnezeu, pe tine, burghez care mergi pe drum, nu ca să visezi, ci ca să cauţi de meschine daraveri, să cald din grabă un poet pe galoşi: imediat ai o epigramă pe spate.
«Poet sărac, sunt ticălos,
«Nu pot în birje, merg pe jos...
«Dar sunt cu mult mal ticăloşi «C.el ce mă calcă pe galoşi!»
Inghite-o, burghezule, care ţi-ai permis să nu consideri, fie chiar din greşală, ori, şi mai rău, din distracţie, de cât picioarele poetului.
Nu, picioarele; capul poetului trebue considerat, burghezule! acolo e tot interesul. Şi tu, care ţii la interes, tocmai acolo nu te uiţi ?
Dar, care este obiectul polemicei între cei doi tineri poeţi ?
Pentru ce anume se schimbă atâtea focuri de artificii şi se rup atâtea lănci de o săptămână ?
Precis n’aş putea-o pune ; aproximativ, par’că m’aş încumeta.
D. N. Ţincu susţine că d. Radu Rosetti scrie mai prost de cât dsa. Din contra, d. Radu Rosetti susţine că scrie mal bine de cât d. N. Ţincu.
Ce putem noi, profanii, să zicem ?
Putem noi spune cu siguranţă de pe a-cuma care dintre amândoi are dreptate ? E prea greu pentru noi de răspuns la aşa întrebare. Noi să fim cuminţi şi să nu ne băgăm în cearta cdor mal pricepuţi. Te pomeneşti că d-lor se împacă şi ne-am găsit noi beleaua. Să aşteptăm mai bine. Când unul dintre combatanţi va remânea lat pe teren, atunci vom putea spune cu oare care siguranţă că acela n’a fost cel mai tare. Pînă atunci să lăsăm chestiunile politice, sterpele frămîntări la ordinea zilii, şi să urmărim, cu tot interesul încordat ce merită, această polemică importantă.
De unde a pornit ea ? De unde porneşte orice polemică—dintr’o regretabilă scăpare din vedere. Apoi, ţine-te.
Am avut mai întâiu articolul de fond critic—o denunţare de plagiat :
—	Plagiat ? Eu, plagiator, când tu nu ştii nici gramatica elementară ?
—	Eu! nu ştiu gramatica elementară? Dar versurile tale ce este ?
—	Dar ce zice cititorii de proza ta când o citeşte ?
Aci urmează o epigramă, pe cari cititorii o gust.
Da, dar răspunsul la epigramă aceiaşi cititori îl va găsi sdrobitor.
Şi pe câtă vreme se lupt în arenă cei doi tineri combatanţi, ce face amatorii ? amatorii urmez toate mişcările, şi doreşte să vază că se va sfîrşi cât mai târziu a-ceste hărţuell, cari ţine arena literelor în-tr’o încordată atenţiune.
Cu atât mal încordată trebue să fie a-ceastă atenţiune a amatorilor, cu cât, în privinţa fondului polemicei, toate atacurile şi ripostele tace.
Na gramatică!
Iou.
0 straşnică păcăleală
Ciudat lucru, ciudat de tot! Pină mal erl, alaltă-erl, credeam cum-că în blagoslovita Românie, poreclită şi Belgia Orientului, libertatea, onoarea şi averea cetăţeanului pacinic şi cinstit sunt puse la adăpostul legilor, şi sub scutul autorităţilor constituite ale Statului. — Credeam cum-că dogma înscrisă în legea legilor, in constituţiunea ţării: «nimeni nu poate fi a-restat de cât numai in virtutea ţinui mandat judecătoresc, şi acesta motivat», este o garanţie reală pentru tot muritorul ce respiră aerul dulce al patriei lui Ştefan şi Mihaifi ; credeam cum-că prescripţiuuile legii penale, cari pedepsesc cu maximum inchisorei pe iot funcţionarul ce ar îndrăzni să opereze o arestare ilegală, şi să maltrateze pe arestat, sunt legi practice la cari poate apela tot cetăţeanul năpăstuit. Aş! păcăleala păcălelilor ! toate aceste garanţii şi imunităţi legale, îşi vor fi avlnd ele rostul for la cine-1 vor fi avind, nu însă la partidul roşu, care a inaugurat ca sistemă de guvernămlnt arbilrariul, specula necinstită şi tarluferia. — Şi ce alia s’ar şi putea aştepta de la un partid pretins politic, care nu s’a ruşinat de-a aduce in fruntea ministerului de interne pe scîrbosul negustor de giuvaore, naftalină, şi acţiuni de conversiune ale căilor ferate romflne; iar in capul poliţiei Capitalei pe gălbejitul Cavaler al tristei figuri, înfierat cu pecelia infamiei de curtea de casaţiune, prin decisiunea pronunţată în procesul său cu Leo-nida Stere.a. Poate că nici unei formaţiuni politice din ţara noastră, nu s’ar potrivi mal bine vechiul proverb ; «cum e turcul şi pistolul» ca tocmai partidului roşu, faţă de mădulările sale oficiale.
Fra în ziua de 10 Noembrie, cam pe la a-raiază, cînd, fără a fi fost la întrunirea de la Daci i, făr’a fi făcut parte din vr’un grup de petiţionari satî manifestanţi, mă încercam liniştit ca să străbat mulţimea, pentru a ajunge la palatul justiţiei unde aveam nişte acte de studiat, pînă-ce de-o-dată ful înhăţat de sergenţii de oraş, cari însoţiţi de elevii ciomăgaşl al nemuritorului primar C. F. Robescu, mă tîrîră în ghionturl, pumni şi lovituri de ciomag, pînfi la secţia 30 de lingă Filaret, unde mă pomenii plin de sînge, cu capul spart în două locuri şi cu căciula furată. Pentru ce am fost imbrincu locmal pînă la secţia 30, şi nu pînă la secţia 4 care era cu mult inal apropiată, n'am prea putut sâ-ml dau anină ; »e vede insa ca treaba s’a făcut ast-fel, pentru ca representanţil forţei publice şi agenţii solicitudinel municipale, să aibă timp îndestulător pentru a mă pisăgi cum se cuvine. Ast-fel fiind, ’ml-am zis şi efi în sufletul meii : aferimţie poliţie, neprihănită apărătoare a celor nevinovaţi! şi halal de tine deşteptule Primar, duios părinte al oraşului, şi neadormit păzitor al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti!
De la secţie am fost dus la poliţie, unde a-runeat într'o cameră nespus de murdară, plină de o sumă de tot soiul de nenorociţi şi populată de o mulţime colosală de insecte sugătoare, am fost reţinut cinci zile şi cinci nopţi, iar în urmă am fost iarăşi aruncat pe stradă, fără a-ml spune însă, satî a-mî da vr’o spraveă la mină, pentru a putea şti şi eu, de ce anume am fost mal întliti bătut şi iu urmă arestat ? Se vede dar că toate aceste peripeţii prin cari am trecut n'uQ avut alt scop, de cit ca fiind a-restat, să pol asculta Ia armoniosul concert de suspine, scârşnitul şi ţipetele mulţime! torturaţilor; iar bătaea anticipată, a fost ca să devifi mal accesibil la priceperea durerel celor bătuţi şi chinuiţi.
Acu după ce am scăpat din gbiarele canibalilor poliţieneşti, unii prieteni mă îndeamnă ca să-I dafi în judecată, atît pe nemernicul Prefect cît şi pe secătura de Primar; mă întreb însă : pentru ce şi în ce scop ? pentru ca să-mi compensez suferinţele ? A crede asta, n’ar fi de cît o credinţa deşartă! pe cît timp la guvern nu sunt de cît tot numai liberalii! pentru ca să-I înfierez în faţa publicului ? dar în-fieraţil sunt el, şi prea înfieraţi în faţa tutulor celor ce cugetă şi inţeleg ce-I moralul şi dreptatea ! Mă mulţumesc dar, ca răsplată, să-I daţi şi eu puţin prin stambă, şi să le arunc în faţă cei mal nemărginit dispreţ, pe care-1 poate avea cine-va pentru nişte dobitoace sălbatice, cărora natura, nu ştim prin ce joc al hasardu-lui, pe lingă două picioare le-a mal dat şi figura de oin!
Alex. G. Pantele
lOTOBMAŢll
Un deputat ne-a arătat azi următoarea moţiune pe care un grup de deputaţi, în frunte cu d. lu-nius Lecca, o vor propune votului Camerei:
Sub-semnaţii deputaţi invităm guvernul să convoace marele colegiu electoral pentru alegerea unui Mitropolit, spre a se pune capăt agitaţiune! care oboseşte ţara.
Grupul care propune moţiunea crede că o altă soluţiune posibilă pentru chestia Mitropolitului nu există.
D. Scarlat Vîrnav, fost prefect de Roman, insista pe lingă guvern şi mal ales pe lingă d. Gogu Can-tacuzino, să i se susţină candidatura la colegiul Uf de Cameră de Falciu, vacant în urma numirel d-lul Caligari in postul de prefect al judeţului.
După cît suntem informaţi însă, aceleaşi cauze cari TaU silit să se retragă de la prefectură, îi vor închide şi drumul la deputăţie.
Suntem în măsură de a anunţa că armistiţiul încheiat între guvern şi d. N. Fleva e limitat pînă mîine după arniazî.
Dacă pînă mîine guvernul nu va fixa asupra soluţiune! de dat cestiune! Mitropolitulu! Primat, atuncî d. Fleva va adresa o interpelare guvernnlnî în această chestiune.
Epoca a publicat erl următoarea informaţie:
Voinţa Naţională a primit ordin să publice în coloanele sale broşura I. P. S. S. Mitropolitul Primat Ghenadie, intitulată:
«Cum am fost judecat».
Fără a pricepe ironia cuprinsă in aceste rînduri, Voinţa se crede datoare a des minţi informaţiunea noastră.
Deşteptaţi oameni mal sunt redactorii Voinţei.
A-seară miniştrii şi comitetul executiv al partidului liberal au avut o lungă consfătuire.
La ediţia a III-a vom da amănunte.
Am înregistrat ieri deinisiunea lui Andrei Zaharia, şeFul poliţiei comunale, omiţînd de a spune că Luni îşi dăduse deja deinisiunea Cantuniari, ajutorul acestuia: dar acestea nu satisfac nici morala, nici pe victime, căci lumea se întreabă :
— De ce Zaharia şi Cantuniari, şi nu Robescu şi Melissiano; de ce braţul care a lovit şi nu capetele rele cari au poruncit?
A 2!Am dina sorginte pozitiva cit nua din principalele eontflţinm pn.se de <1. ST. Fleva este ea guvernul sa-î «lea o declaraţie, semnată de foţi «ul«iţ(i’iî nrtnalî, prin care aceştia se obligă că im vor intra nici o dată îutr’un cabinet prezidat de d. Stnrdza.
Nu ştim, încă, dacă guvernul a primit această condiţie, Ştim Insă, că d. V. Fascar în nnniele guvernului a comunicat d-lui Fleva, eă drept garanţie eă guvernul va iudepiini condiţiile puse, va alege primar pe d. N. Fleva, niimlndti-1 în eurînd preşedinte al comisiei interimare a Capitalei.
Şeful de bande Pavel Stătescu a prestat ieri jurâmintul de inspector administrativ în locul d-JuI Luca Ionescu.
Guvernul va susţine candidatura d-lul general Berendel, ministru de resbel, la colegiul I de Senat din Botoşani.
Ni se afirmă ca d. Eugen Stătescu insistă pe lingă unii membri ai Curţeî de Casaţie să ref uze casarea sentinţei Sinodului, în cazul cind înalta Curte ar fi sesizată de o asemenea propunere.
Legea pentru administrarea comunelor urbane prevede că consiliile vor fi convocate în şedinţă ordinară, pe 15 zile, în cursul lu-nel Noembrie.
Cu toate acestea, şi cu toate că consiliul comunal al capitalei are foarte multe cestiunl de rezolvat, acest consiliu n’a ţinut pînă acum de cît o singură şedinţă şi la 26 Noembrie seara nu fusese încă din nod convocat.
D. Gogu Cantacuzino a pregătit, încă sub guvernul d-lul Dum. Sturdza, conversiunea rentei 5 °10 în
4°L
Păţania EpiKCoimluî Par ten ie
Citim în Mesagerul Brăilei:
Duminică 10 Noembre, Episcopul Par-tenie al Dunărei de jos, autorul moral şi material al nelegiuirilor săvîrşite in persoana Mitropolitului Primat, a venit în Brăila şi a oficiat în catedrala oraşului.
Această vizită neaşteptată a surprins pe mulţi şi nu se putea esplica pentru ce Episcopul Partenie a ales Brăila, locul unde se hirotonisească un preot pentru Tulcea, când acest lucru îl putea face în Galaţi.
Lucrurile însă s’au explicat uşor, când Episcopului Partenie ’I s’a dat o leeţi-une bine meritată chiar de Preşedintele comitetului executiv al partidului liberal din Brăila, senatorul D. Vasile Sasu.
In acea zi la orele 8 seara, urma să se serbeze cununia religioasă a fiicei d-lul Vasile Sasu.
Episcopul Partenie a fost adus expre să oficieze în Brăila, de confidientul său protopopul Balaban, in scop ca să oficieze şi cununia religioasă a fiicei d-lul Sasu, de unde lacomul Episcop credea că poate ciupi ceva.
Suntem în măsură de a afirma şi chiar a dovedi că protopopul Balaban a făcut demersuri pe lingă familia mi-
resei şi a mirelui, de a invita pe d. Partenie să oficieze, dar la toate aceste stăruinţe d. Sasu s’a opus, nevoind să primească fiica sa şi ginerele săO bine-cuvîntarea unul aşa de nevrednic episcop.
Episcopul Partenie umilit şi sdrobit de lovitura ce i s’a dat, a plecat din Brăila în aceaşl zi foarte supărat, supărare observată de toţi preoţii cari l’au condus pînă la tren.
Nici că se putea da o palmă mal sdra-vănă acelui care a viril ura şi discordia in sinul bisericel noastre.
Voltaire, vorbind de presidentul Renault, bogat şi Înzestrat de natură cu multe calităţi, adaoga : «Ce folos, dacă nu poate să digereze !» Cită dreptate în această simplă glumă!
Sănătatea nu este oare unitatea care face 'să valoreze toate zerurile viei el ?
El bine : puteţi, îmi spunea erl doctorul Ph,.., puteţi să vă asiguraţi un bun stomac şi o nutriţiune regulată. E de ajuns pentru aceasta, să imitaţi me-toada higienică adoptată de cel mai iluştrii medici: un păhăruţ de liqueur, de trei ori pe zi, din vinul sad elixirul Bravais, tomdigestiv raţional, cu baza de coca, kola, guarana şi cacao.
După ce Gazeta şi-a dat obştescul sfîrşit, acum trage să moară şi Naţionalul ; amîndouă aceste foiţe poliţieneşti cad sub greutatea păcatelor lor: o privire de desgust şi să trecem.
Din cenuşa acestor două bufniţe însă, se zice că va apare Liberalul; tot d’a-una ciupercile au răsărit pe gunoid.
1). Stăiescw şi liberalii
D. Eugenia Stătescu e foarte indispus în contra d-lui Dini. Sturdza şi a d-lui P. S. Aurelian.
Fostul ministru de justiţie susţine că şeful partidului liberal nu trebuia să admită, nici o soluţiune în chest iunea Mitropolitului Ghenadie.
Guvernul care a executat pe Mitropolit citea încrederea Carne-rilor şi ceea-ce a făcut în această chestiune, trebue să ramină bine făcut, fără ca nimeni din partid să mai aibă ceva de zis.
—	«-Eu,—a zis d. Eugeniu Stătescu, — îndată ce am văzut că Regele îşi manifestă dorinţa de a vedea dîndu-se o soluţiune unei chestiuni pe care noi o credeam închisă şi o tratam ca atare, am fost de părere să ne retragem de la putere şi să lăsăm succesiunea conservatorilor.
<D. Dim. Sturdza n’a împărtăşit vederile mele şi atuncî am demisionat cu patru zile înainte de deinisiunea întregului cabinet. Chestiunea Mitropolitului Ghenadie nu poate fi resolvată de cît de Cameră, prin modificarea legeî Sinodale şi apoi prin revisuirea procesului, eu voiu combate o a-semenea propunere.»
*
* *
Intru cit priveşte pe d. Aurelian, d. Eugeniu Stătescu a declarat că demersurile făcute de actualul preşedinte al consiliului pentru o împăcare cu d. Fleva sunt un blam dat şefului partidului care are alte vederi în această chestiune.
—	«Când căpeteniile partidului isgonesc pe un membru, el trebue să fie isgonit de toţi ceî-Valţi membri aî partidului, — a zis d. Stătescu. Eu nu primesc lecţii politice de la d. Aurelian şi nici condiţiuni de împăcare cu d. Fleva. Dacă d. Fleva vrea să reintre în partid, să facă el propuneri şi sâ-î punem noi condiţiuni, iar nu să-î facem noi propuneri şi să ne puie d-sa condiţiuni.»
Toate demersurile făcute cu d. Aurelian şi de ceî-V alţi miniştrii pe lingă d. Fleva au fost viu de-saprobate de d. Stătescu.
D. Stătescu crede că guvernul Aurelian nu va putea resolva chestia Mitropolitului şi că venirea conservatorilor la putere e o chestiune de timp.
EGOUE1
*** Din Galaţi ni se comunică trista ştire despre încetarea din viaţă a lui Costa-che Caranfil, mare comerciant .şi membru statornic al partidului conservator.
*** Sesiunea de Decembre a Curţeî cu juraţi de Ilfov va li presidată de d. consilier de curte Eustaliu, asistat de dd. Crăs-naru şi Durma.
D. procuror Hahi anglii va ocupa fotoliul ministerului public.
Sofia, 25 Noembrie.
Opoziţia, care in Camera precedentă, număra 50 de membrii din 150 de deputaţi,'este redusă în Camera actuală la 16 membri. Partidul unionist care forma aproape jumătatea majoritate! in Camera precedentă, a suferit per-derl serioase pe ciud partidul d-lul Sloilows'a întărit intr’un mod simţitor.
Noua majoritate guvernamentală se va compune probabil din 24 unioniştl, 12 musulmani, iar restul Camerei, afară de 15 membri al o-poziţiel, sunt partizanii direcţi al guvernului.
Roma, 25 Noembrie.
Consiliul naţional a ales ca preşedinte pe d. Keel, ullramontnn, şi ea vice-pre.şedinte, pe d. Grieshabcr, radical.
CousianliuopoJ, 25 Noembrie.
Miniştrii Serbiei şi Munlenegrulul protestează in contra alegerii Mitropolitului din Uskub.
Belgrad, 25 Noembrie.
Un meeting s’a ţinut, iăngă Vranja.—2000 de persoane afi protestai în contra alegerii din Uskub.
Roma, 25 Noembrie.
Camera deputaţilor.—Băspunzînd la o interpelare asupra politicei interne, d. di Rudini zice că deşi recunoaşte nobleţă oare-căror sentimente, totuşi trebue să impedice de a se trimele ajutoare populaţiunilor din Orient, cari s’aO revoltat făţiş in contra guvernului otoman, îndeplinind această penibilă datorie, guvernul italian poartă totuşi cel mal viti interes acestor popuiaţiunl, ceea ce este dovedit prin întreaga sa politică orientală
Madrid, 25 Noembrie.
Oficial. Se anunţă din Maniiia că nişte indivizi închişi într’o cavernă atî evadat. Trupele s’au pus In urmărirea lor şi ati omorît vr’o şOase-zeel din el.
O conspiraţie s’a descoperit la EI Paragua. Şease conspiratori aO fost împuşcaţi, ce'M’alţl au fost condamnaţi la închisoare.
Paris, 25 Noembrie.
Noul ambasador al Engliterel, sir Edmond Monson. a remis d-lul Faure scrisorile sale de creanţă. Sir E. Monson şi Preşedintele Republice! aii exprimat dorinţa ca o înţelegere cordială să se menţie intre cele două ţări.

DIN CAPITALA
înjunghiat cu cuţitul. — Individul Dumitru Ionescu, din strada Buciumul 47, luîndu-se astă noapte Ia cearlă cu Sterie Bonea, domiciliat în strada Lirei 19, i-a tras două puternice lovituri de cuţit în pîntece şi apoi a dispărut.
Rănitul, a cărui stare este foarte gravă, a fost transportat la spitalul Colţea.
Poliţia urmăreşte pe criminal.
I t'eueliu.— Un incendiu s'a declarat astă noapte la casele d-lul Levy din strada Olteni 5.
Focul a fost localizat in grabă de pompierii sosiţi la timp.
Prinşî asupra faptului. — Indivizii Gheorghe Biserică şi N. Gîştea, spărgind un geam de ia casele d-nel Farisa Veruer, din strada Plevnel, s’ati introdus pe fereastră şi i-a furat mal multe obiecte de valoare.
In momentul cind pungaşii eşiafi pe fereastră cu lucrurile furate, el ati fost văzuţi şi prinşi de agenţii poliţiei.
DIN ŢARĂ
Ucis de locomotivă,.— Erl după amiazl, frînarui N. Ionescu din Piteşti, voind să traverseze linia ferată iu gara Titu, a fost călcat şi ucis pe loc de locomotiva Parodin care manevra în acel timp.
luniitlaţiuni. — O telegramă din Bălceştl (R.-Vilcea) anunţă că în urma ploilor torenţiale căzute în zilele din urmă, apele rîuriler Olteţu şi Cerna afi venit mari şi furioase.
Apele' Olteţulul afi luat o moară ce ei a instalată pe ţărmul riulul.
Comunicaţiunea între comunele Oteteliş, Bâl-ccştl şi Băbeni este cu desăvirşire întreruptă.
DIN STREINA TA TE
O dramă In săpadă.—Două-zeeI de spanioli, intr fi zilele trecute în Franţa prin tre-eătoarea Gavarnie. Pe drum, o femeie care făcea parte din caravană, cu puterile sleite de o călătorie atît de lungă, ne mal puţind să continue drumul, se culcă pe zăpadă. CeJ-l’alţl îşi ccutinuară drumul fără a încerca sătransporle pe sărmana femeie Ia Gavarnie, caro era Ja o distanţă de două oro din acel punct.
Numai bărbatul şi fratele nenorocitei, rămaseră Jingă ea, fără ca să o poată transporta din cauza zăpezel, care avea douî metri de grosime.
La Gavaruie, trei spanioli, din acelaş sat cu nenorociţii părăsiţi în mijlocul zăpezel, cuprinşi de remuşcare, istorisiră faptul la ciţî-va locuitori. Cu toate că era noaple şi un ger cumplit, douî ţărani cari cunoşteafi bine localităţile, plecară în eăuiarea lor, cu torţe aprinse. Aeeştl euragiosl ajunseră aproape de locul unde nenorociţii erafi aproape îngropaţi in zăpadă şi în urma strigătelor lor reuşiră să obţină răspuns şi erafi aproape să-I găsească şi să-I scape, cînd de o dală un viscol teribil era să-I îngroape şi pe diuşil de vil în zăpadă şi II făcură să rătăcească drumul.
Cu mare greutate bravii ţărani putură să regăsească dramul şi să .se întoarcă la Gavarnie.
Toate căutările fură zadarnice în timp de două zile. Abia alaltăerl dimineaţă nenorociţii fură găsiţi aproape cu lotul îngropaţi iu nemoţl.
Douî dintre el erafi deja morţi, cel d’al treilea era în nesimţire.
Se speră să fie scăpat cu viaţă.
Sftrşitul tragic al unui beţiv. — Un
locuitor din Brain-sur-l'Antiou, (Franţa) tre-cind printr’o stradă u orăşelului, zări pe trotuar cadavrul prăjit al unul beţiv din acel o-ra.ş numit Jeau Rubin. Corpul era ars peste tot şi abia mal avea căle-va bucăţele din fostele Iul vestminte, cu totul carbonizate.
Primarul oraşului, fiind avizat, voi să intre In casa lui Bulon. Imposibil insă de a străbate: uşa era încuiată pe dinăuntru.
Se chemă un lăcătuş.
In mijlocul casei zăcea sora iul Babin, beată
www.dacoromanica.ro
r
moartă; lingă dtnsa cran trtntite trei sticle de rachiu, goale. Magistratul trebui să aştepte pină ce acea fernee s’a mat trezit pentru că să poată obţine un răspuns de la dtnsa. Ea istorisi atunci, că în timpul nopţel, ea şi fratele sâil băuseră conţinutul celor trei butelii de rachiu , că la un moment dat, Babin voind să se aşeze pe un scaun, perdu echilibrul, a căzut pe foc care s'a comunicat repede veştmintelor sale. Nebun de durerea arsurilor, Babin s’a năpustit în stradă pe cînd sora sa a încuiat uşa pe dinăuntru şi căzu beată moartă pe seinei uri.
Patruzeci de Inlrepozitetu flacilrî.
—O telegramă din Bradford, anunţă că Marţia trecută patruzeci de înlrepozite aparţinlnd particularilor aiî fost distruse de flăcări.
Pagubele sunt enorme.
D. N. Fleva va adresa în şedinţa de mîine a Camerei o interpelare în cestiunea Mitropolitului Primat.
Prin cercurile parlamentare se aşteaptă cu mare nerăbdare atitudinea guvernului faţă de această interpelare.
D. P. P. Carp îşi va pune candidatura la colegiul I senatorial de Putna, vacant în urma demisiunel d-lul Alexandru A. Plagino.
Aflăm că îsi cazul dud guvernul nu va primi con-diţimiile de împăcare puse «le «1. Fleva, comitetul «le itOO al grapuiui lilieral democrat va convoca pe §îmbătă la am fazii o mare întrunire publică Ist ci-M şl «iîipă întrunire cetăţenii se vor duce la Cameră cu cîte o petiţie în cestiunea Mitropolitului Fri-mat.
D. Bâldăneanu, mare antreprenor, arestat la Văcăreşti în urma unor procese-verbale falşe încheiate de mizerabilii bandiţi Ionel Antonescu, Zaliaria, Cantuniari şi Berlescu, a fostjpus erl în libertate.
D. Băldăneanu este greu bolnav în urma torturilor a căror victimă a fost.
Mâine 28 Noembrie, fiind aniversarea luărel Plevnel, un Te-Deum se va oficia în biserica din dealul Spirei.
După terminarea oficiului divin, detaşamente din trupele garnizoanei vor defila înaintea Majestăţel Sale.
Prin Monitorul Oficial de azi a apărut regulamentul pentru serviciul de maleinizare (morvinizare).
Regulamentul spune că pe lijfga direcţiunea generală a serviciului sanitar s’a înfiinţat un servicii! pentru maleinizarea (morvinizarea) solipedelor şi în special a cailor, aparţinînd serviciilor civile şi militare saQ particularilor.
Se afirmă că, la Galaţi, s’a ajuns la o înţelegere între guvernamentali şi aşa zişii disidenţi şi că la alegerile comunale viitoare se va presinta o singură lista liberală.
Ultimul număr al Naţionalului a apărut erl.
Marele partid liberal a rămas deci numai cu Cearşaful Naţional.
E vorba ca «tinerii liberali» să scoată o gazetă peste eâte-va zile.
Numirea d-lul Paul Stătescu în postul de inspector administrativ a apărut în Monitorul Oficial de azi.
Se vorbeşte cu stăruinţă de numirea d-lul Ghelmegeanu, actual primar la Severin, ca prefect al judeţului Mehedinţi.
Se ştie că d. Ghelmegeanu e unul din devotaţii d-lul Porumbaru.
Erls’au făcut alegerile colegiului al 11-lea de comună de la Rîmnicu-Sărat.
lată rezultatul:
Alegători votanţi 338.
Lista d-lul N. Dumitrescu întrunind 198 voturi a fost proclamată aleasă.
Lista C. Lupescu a întrunit 138.
Afi fost 2 buletine anulate.
Mîine dimineaţa la orele 9 se va descoperi, în prezenţa ministrului
EPOCA
3
de răsboiu şi a ofiţerilor superiori, bustul generalului Cernat, aşezat în curtea comandamentului corpului II de armată.
CHESTIUNEA OTOPOLITilLU! R0MÂ1 D!K PERS
In ultimul moment «Agenţia Rominft» ne comunică următoarele telegrame:
Pera, 26 Noembrie.
Ieri cîţl-va greci din Fanar au încercat manifestaţiunl în faţa capelei romîne, dar aceste demonslraţiunl n’au avut nici o însemnătate. Patriachul e-cumenic face demersuri pe lîngă cel şase delegaţi rominl spre a-i decide să a-nuleze alegerea Mitropolitului. Se asigură că Poarta este foarte dispusă în sensul dorinţei Romlnilor din imperiul otoman, recunoscînd purtarea lor leală în timpul ultimelor incursiuni in vila-ielele Salonic şi Monastir.
Pera, 27 Noembrie.
Iert a circulat aci ştirea că Mitropolitul romîn ar fi fost arestat şi că s’ar fi închis capela romînă. Această ştire este cu desăvârşire falşă.
Silinţele patriarclwlul ecumenic pe lingă cel şease delegaţi rominl, în scop de a-i face să anuleze alegerea Mitropolitului, aii rămas cu desăvîrşire ne-fructuoase.
Ziarele greceşti de aci publică articole violente, emanând de la patriarchatul ecumenic, în contra aspiraţiunilor ro-mtnilor.
Nu este adevărat că ministrul Romî-niel la Constantinopol ar fi făcut demersuri pe lingă palriarchat în această. cestiune. Ministrul n’a lucrat decit în mod oficial pe lîngă Poartă, care consideră alegerea Mitropolitului, ce i s’a comunicat, ca perfect legală.
Printre Grecii din Fanar s’aîi format două partide asupra acestei cestiunl : umil cere excomunicarea mitropolitului romîn; cel-l’alt, compus din oamenii mal serioşi, este dispus să cedeze dorinţelor Romlnilor, temindu-se că ar putea să se producă un schism dacă patriarchatul s’ar pune d’acurmezişul dorinţelor legitime ale populaţiuml romîne.
Discursul d-lul Stoicescu, ministru al afacerilor străine, pronunţat în Parlament, şi declaraţiunile d-lul Sturdza făcute la Senat, au produs aci cea mal bună impresie.
«EMONintAŢI l SENATORI-LOB
I).	Sturdza începe să fie
părăsit pîaă şi de cel mai «levotaţi şi mai vechi liberali.
Erî după amiază, senatorul Tacite Anastasiei «lin Tecuciii, in capul a 24 «le senatori, printre cari d-uil IJh. Eiwra:, Uostniida-cîie si alţii, s’aii dus la <1. Dum. §tnrdz»«
S>. 'Făclie Anastasia Fa «lecîa-rat următoarele :
— Am fost lu tot-d«;-a»nna eei mai credincioşi soldaţi ai partidului liberal. Am urmat pe Ion Strătiami fn timpuri bune ca şi In eele rele ; te-am urmat şi pe <l-ta, dar en durere am constatat că vrei să zdrobeşti întreg partidul. Ide azi înainte noi nu te mai urmăm.
Şi fără să aştepte răspunsul «1-Iuî &tnr«lzu, care rămăsese în-mărsuurit, senatorii au plecat.
*
* *
b. Tacite Anastasia a «ledarat colegilor săi eă se înscrie în eîu-bul d-lui Fleva.
Amicii d-Iui Fleva afirmă că a-seară toţi cei 24 de senatori în cap cu <1. Tache Auastaslu s'a fi înscris în clubul llberal-demo-crat.
*
* *
Sie crede eă această demonstraţie a senatorilor va fi urmată de o demonstraţie identică a mai multor deputaţi, printre cari putem cita şi pe «l-uii N. S&vea-nu, Vl&doianu, Mărgăriteseu, ete.
SITUAŢIA GUVERNULUI
Aseară, la orele 6. a fost o nouă consfătuire între miniştri şi dd. Dum. Sturdza, Eugen Stătescu, C. Nacu, Ferechide, Costinescu, P. Grădişteanu, Tache Giani şi alţii.
Consfătuirea a fost foarte furtunoasă ; d-nii Dam. Sturdza şi V. Lascar s’aiî certat zdravăn în
cestiunea Mitropolitului Primat.
*
* *
D. Dum. Sturdza făcu următoarea propunere :
Guvernul să convoace Sinodul şi să roage pe un membru al lui să propună revizuirea sentinţei. In caşul cînd sentinţa se va revizui, să se dea curs la moment demisiuneî Mitropolitului, pe care primul ministru să o obţie încă înainte de revizuire.
Mitropolitul să fie obligat a nu părăsi mînăstirea nici un moment, sau în cazul cel mai favorabil să plece imediat în streină-tale fără a atinge Capitala, asi-gurindu-i-se în schimb o pensiune viageră de 1000 lei lunar.
*
# *
Asupra acestei propimerî s’a încins o vie discuţie. D. Aureli-an întreabă :
—	Dar dacă Sinodul nu va revizui sentinţa ?
—	Atunci cestiunea\ rămâne închisă pentru tot-d’a-una ! strigă d. Sturdza mânios.
D. Vasile Lascar a făcut atunci apel la patriotismul d-lor Sturdza şi Stătescu să nu creeze dificultăţi guvernului.
—	Cel mult aş admite ca şeful nostru,—a adăogat d. Lascar,—să nu ne dea concursul. Dar să ne combată, aceasta n’o admit; atunci prefer să ne retragem de la putere. Noi am venit ca să rezolvăm chestiunea Mitropolitului şi o vom rezolvi cum vom putea.
D. Sturdza n’a cedat, şi ast-fel întrunirea s’a terminat fără să se decidă nimic.
*
* *
I*riu cercurile parlamentare circulă zgomotul, că prinţul IMm. Ghlca, preşe-«lintclc Jenatului, va «le-mîsiosta mîine pentru a face loc «1-lui 1>. &tnr«lza.
ÎS. Sturdza «ocoleşte, că dacă va islmti prin intrigile sale să trîutească pe guvern, atunci el, fiind pre-şedinte al Jenatului, va fi însărcinat cu formarea noului cabinet.
•*
* *
Impresia generală e că pe mîine se pregăteşte o mare tragere pe sfoară.
După unii, cel tras pe sfoară va fi d. Sturdza, după alţii, d-nu N. Fleva.
CAMERA
(Urmarea şedinţei de la 26 Noembrie)
D-nul Ionel Grădişteanu, continuîud, zice că mal dorini să ştim dacă se adevereşte svonul împăcării guvernului cu d. Fleva.
De sigur că împăcarea cu d. Fleva implică o nouă directivă a guvernului. Ştim cu toţii eă d. Fleva are alte vederi în chestiunea romlnilor diu Macedonia şi că de-saprobă brutalităţile poliţiei din ultimele zile.
E greii de crezut însă că guvernul actual, inspirat de d. Sturdza, va căuta să dea o soluţiuue chestiune! Mitropolitane, să aibă o altă politică în chestiunea romlnilor din Macedonia, să pedepsească i e bătăuşii oficiali. Toate acestea ar dovedi că guvernul actual desaprobă purtarea guvernului trecut. De aceea o explicaţie se impune asupra noului guvern.
Dacă guvernul actual va declara că e ho-tărît să rupă cu sistemul guvernului trecut, şi să îndrepte greşalele fostului cabinet, eu nu pot de cît să-l urez isbiadă bună. Dacă însă guvernul actual e eăptu-şala guvernului trecut, efl nu voiri avea altă atitudine de cît cea de pînă acum.
I). P. S. Aureliaii declară că guvernul credea că declaraţiunea sa era suficientă. Dacă m’am înşelat, voi căuta să împliuesc unele lacune cu mici reserve. Noi nu putem da aci desluşiri prea mari, nici confesiuni asupra retragerel guvernului trecut.; el a crezut, în împrejurările în cari se afla, să părăsească direcţiunea afacerilor. El au căderea de a se explica şi o vor tace, poate, cu prilejul^discuţiunel adresei. Tot ce vă pot spune e că el s’aiî retras cu cousimţimlntul majorităţii.
Această retragere a adus la guvern actuala formaţiune, iarăşi cu cousimţimîntul majorităţii.
Preşedintele consiliului declară că nu se cer explicaţiunl in privinţa programului unor oameni atît de cunoscuţi în viaţa politică.
Noi hu vroim de cît să mergem pe calea trasă de liberali prin programul lor. In chestia Mitropolitului suntem animaţi do cea mal mare bună-voinţă şi voi căuta să-î dăm o soluţiuue pe calea cea mal nemorită şi paşnică. Soluţiunea nu este încă cunoscută; guvernul va căuta însă să o dea, cu concursul nu numai al liberalilor şi al democraţilor, ci cu al tuturor oamenilor de bine.
Trecînd chestiunea Impăcărel cu d. Fleva preşedintele consiliului spune că acesta n’are nevoie de apărarea nimenul. Noi dacă tratăm, o facem pe baze de sentimente naţionale. Cit vom fi pe aceste bând vom căuta să satisfacem toate cerinţele.
In curîrnl vom veni înaintea d-v. a tu-tulor cu soluţiunea cea maî bună in chestia caro no preocupă pe toţi, şi veţi discuta-o d-v. ţApiause).
Voci. Iuchiderea discuţiei.
D. Scorţcscu vorbeşte contra închidere!. D sa constată că chestia Mitropolitului Glie-nadie a fosl atit de puternică, în cit a res-turnat guvernul trecut; de aceea ar fi bine ca guvernul actual înainte de a lua o ho tărîre, să ia şi consimţimîntul liberalilor democraţi.
D. N. Ceaur-Aalan crede că guvernul
va şli să găsească o soluţiune cbestiunel care ne preocupă şi de aceea cere închiderea discuţiunel.
D. N. Fleva declară că-şl reservă dreptul de a vorbi cu altă ocazie, iu această chestiune.
Camera procede apoi la alegerea a doul membri în comisiunea de petiţiunl, descom-plectată prin demisiunl.
Sunt aleşi dd: Delavraucea şi Gr. Maeri.
Camera e descompleetată. Şedinţa se ridică.
Şedinţa de Ia 27 Noombrie
Şedinţa se anunţă cu puţină importanţă. Nici o mişcare în Cameră. Deputaţii se a-dună cu anevoie. Plnă la orele 1 şi 45 nici un ministru în incintă.
In sfîrşit şedinţa se deschide sub preşe dinţia d-lul M. Ferekide; răspund la apelul nominal 98 deputaţi.
D. Politimos întreabă pe d. preşedinte al consiliului dacă este adevărat că tratările începute cu liberalii democraţi în chestiunea Mitropolitului Primat, au fost întrerupte de d-nii Sturdza şi Stătescu din causa răutăţii şi spiritului de răsbu-nare a acestor doul domni foşti miniştri.
D. Aurelian. Rog pe d. Politimos să maî citească odată.
D. Politimos se execută şi continuă : guvernul ar trebui să explice dacă are o soluţiune în chestiunea Mitropolitului Primat, chestiune care pasionează atît de mult ţara.
I). Aurelian răspunde că guvernul şi-a spus eri cuvântul său în această chestiune şi că d. Politimos, dacă a lipsit eri de la Cameră, n’are de cât să caute în Monitorul de mâine declaraţia guvernului. (A-plause).
D. Politimos spune că nu spiritul de răutate la îndemnat să adreseze această întrebare guvernului, ci starea de surescitare a spiritelor din ţară.
Camera intră apoi în ordinea zilei. D. Pană Buescu este ales delegat pe lîngă casa bonurilor rurale.
SENATUL
Urmarea şedinţei do la 26 Noembre.
D. V. A. Urochiă mulţumeşte pentru a-legerea sa la demnitatea de vice-preşedin-te, spune că va urma exemplul venerabilului preşedinte principele Dim. Gbica şi va aplica lu tot-d’a-una regulamentul Senatului cu nepărlinire.
Se procede la alegerea unul membru în comisiuaea pentru revisuirea codului de justiţie criminală, în locul d-lul Gh. Mîrzes-cu intrat în minister.
S’a ales d. Crătuneseu.
Şedinţa se ridică la orele 2.40.
Şedinţa de la 27 Noembrie
Nefiind nimic alt la ordinea zilei, Senatul se ocupă cu recunoaşteri şi indigenate.
A se elfi urinarea foiţei ia pagina IT.
A se vedea rnbrlea spectacolelor în pag. IV.
Doctorul Drugescu
s’a mutat în strada Brezoianu 11 bis
Consultaţiunl pentru maladii chirurgicale şi genito-urinare de la 5—7 p. m.
nr ADC&MIAT Pe 11,1 Period de 5 anI EJl AilCNUII I începători de la 1 Martie 1897 Iotul No, 1 pin moşia Kitila-Mogoşoaia iu întindere de 1815 pogoane din cari: 1142 pogoane arabile, 208 pogoane defrişabile iar, restul de 465 pogoane pădure numai cu dreptul de păşune pină la tăere. Cu un han mare pe moşie, vad vechia, qualitate de pâmint superior, pămtnt nou.
Doritorii să se adreseze la proprietar Rectorul Panaitescn, Bucureşti strada Lumi-nel No. 10 spre a lua informaţiunl.
O. & J. BERCUBSt
MAGASIN şi ATELIER DE
Bijouterie, Horologeric, Argintărie
28, Calea Victoriei, 48
Casa Villacros, vis-â-vis do Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice do precisiune in toate speciete, orfevren'e etc pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri. PREŢURIMODERATE
[01 A, MICLESCU
Licenţiat în Drept. Fost judecător de Tribunal ADVOCAT
Bucuresct, Str. Academiei No. 19 Consuitayunt do la8-10 am. şi4-6 p. m
Mare Ocasiune de Mobile
In Calea Dorobanţilor No. 36 Proprietatea d-luî Brătianu Se vinde in toate zilele
Diferite mobile elegante precum:
1 odaie de culcare, 1 Sofragorie, 1 Salon, 1 Salonaş, 1 Pian negru.
Diferite oglinzi, Etagere, Piedestale, Scaune da fantesie, ete.
MIMRt C^^EIE^
AVOCAT
No. 60,—Ca ca Dudeşti—No. 60,
ATELIEB SPECIAL DE MODE Repar iunî aproape GRATIS
Lucrări artistice în flori naturale, Deco-raţiunl simple şl grandioase, Flori artificiale şi naturale
PRIMA FABRICA DE COROANE
IVI lif AMARA
Calea Victoriei 1 1, vis-â-vis de Palatul Ştirbei Salon special p entru Coroane, Pălării şi Rochii de doliă
Strada Lipscani 10. Etag. I. Irlrare sţrada Sta vropoleos
Dr. CRĂINICEANU
STRADA FONTÎNU No. 5 (Casa Generalului Duuca)
Consultaţii 1—p. na.
Casa de Sănătate
Dr. I. EiBIAO
STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiului Romîn
Construită şi aranjată după ultimele cerinţe higieniee. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne sad chirurgicale in condiţii foarte avautagioase.
'’ersoanele cari doresc, se pot căuta în a-ceastă casă de sănătate şi cu ori ce alt medic
MAŞINI DE Vi NZARE
Trei znaşim cu abur, una sistem Compound de 80 cal putere, alta sistem Gorliss cu un cilindru de 70 cal putere, ambele cu con-deusaţiunl puţind funcţiona separat sau combinate, şi a treia sistem SehieGer Meyer 40 cal putere.
In eazau «le abur, sistem cu ţevi, aparţini ud maşinelor.
]>oua «‘urăţitoare de grîQ, «Eurica Stau-bere, complect de fior sistem WOruer No. 4 şi o pompă mare «le apă.
De vînzare în total sau in parte, condiţiunl şi preţuri foarte avautagioase. Informaţiunl la cmuptuarul d-JuI Audr«‘I A. Popovlcl str Lipscani 86 iu faţa Sft. Gbeorghe.
EN6L1SH-HQTEL
Proprietatea d-luî GRiGORE HELIADE
Situat iu faţa Teatrului Naţional
Pentru Domnii deputaţi şi Senatori se pun la disposiţiune Camere cu un pat cu 5 lei pe zi, la Etagiul I-iQ sad 2-iea, cu încălzitu, ilumina tu, Ceaifi sau Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu cretoa sistemul cel mal nod, introdus la Londra. Paturi cu somiere elastice de oţel, Lavoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avind şicul englezesc, Len-geria toată de olandă de Scoţia.
Interiorul Hotelului este astă-zl acoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra.
Pot bemficia de această reducere şi cel l’alţl d-niî Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 3 zile.
Se mal pune in vederea d-lor Pasageri că la ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunile se găsesc camere încălzite.
De asemenea in acest hotel se găsesc apartamente pentru familie, dintre care un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoane de marmoră, precum şi odăi începiud de ia 3 lei in sus pe zi.
Se pot închiria, atît camere, cit şi apartamente cu luna, cu alte condiţiunl.
Cu stimă Direcţiune#
Doctorul I. N. Stamatin
Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabilindu-se în Capitală dă consultaţiunl la orele 4—6 p. m.
Strada Dionisie No. 28.
CEL MAI BOGAT DEP0SIT DE VEL0CIPE9E u WsmfM Kepteh
152 — Calea Victoriei, — 152
4, Strada Reîarî, 4
« Durkopp „Bielefeld“
Vlnzare in rate
Deponit de Maşini de cusut cu aparatul '/** brodat, vluzare Tu rate miei.
FRAŢII KEPICH
Strada Şelari No. i, lîngă poarta Hotelului Victoria
Depozitul la IVo. A? nu are nici tttt a»ne<stit: cu noi• Singurul doposit pentru Romînia a Lnzninel Incandescente de gaz a D-ruluI Aucr la Fraţii Keplcfc, strada Şelari No. 4 lîngă poarta Hotelului Victoria.
Toate cele l'alte sisteme sunt falsificări a lumineî d-rv 1 Aiier fără cea mal mică valoare numai becuri pe t ■ ri este iuerustut d- Aucr sunt adevărate, şi mimai «.fc-procurate din depositul nostru sunt a lui dr. A aer.
Un SScc instalat Uel 11.
Una Sitti D-ru Aucr hei 2.
Depozitul la No. 2 nu are nici un amestio cu noi spre a vite erori
Schimb ţi «Aiul cltin
CUIP Â B
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, docoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramâ, pietre sculptate, obiecte do artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde.
La cerere mă voiţi prezenta ia domiciliu) d-lor cumpărători şi vînzătorl.
BIJOUTERIE & HOROLOGERSE LEOHî WEIS»BI«UrJ?ii; Bucuregtl, — strada Carol I, No. 20
S'a mutat în Calea Victoriei 40
vi să-vis de Grand Hotel Bulevard. Recomand onor. Public şi cunoscuţilor că magazinul meO în tot-deaunae bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cmaute, rubine, safire, srnarande, perl ), pi
Primeşte în schimb ori-ce obiect jzate
Rogs&t aisortiuieul cu lanţuri (numite Panţor) de aur, argint, fasoanele cete mal noul. Mare depou «l« cettsom’ee de aur,
argint şi metal diu cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitate:1, lor.
Mare asortiment eu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă.
Atelier Hpecial pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyirile cele mal reduse.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pină la 10 pnblioaţil 30 baci linia pentru fle-care daţi, fl ie la 10 în sus 20 bani linia.
rmatrul JVaţional.
Spectacole
Itomln» Mercur! 27 Noembrie se va representa [1 fl Kego» (81 J'btals ret) operă comici iu 8 acte fl
0P®r n
-De a-fl n nege» (»i j otais rel) operă un tablei <le A. D'ennery fi J. Brebii. Musica de Adolphe
Aiam. Traducţle de Stlx.
Teatru llugo. Marcuri 27 Noembrie 1896, primul debut al^Celebrului Sextet -Julians». Debutul oelel mal renumite cîntireaţă engleză Miss Rublul, Debutul Brothers k Franco ia acrobaţi fl Equlllbrlftl.______________________
Circul G. Si (In ti. MerourI 27 Noembrie mari represen-
taţll. Intiia cu preţuri scăzute inoepe la ora 3 p. in._
nircul t'emar&idotl, In o arin d va sosi în capitală.
S"
ala I/elbllcti-Ji^DlIza.
Bragtidtru, In fle-care seară concert de orches-Iteră alb oondno>rta d-lul Peters- Vinerea concert nigh Life.
\af* Aaţisuala
# concert ele.
Orohestra Bubinşteln sl-a început
Închirieri şi arendări
D© Arendat cu începere de la s-nu Gheorghe 1899 mo-fia «Dadescu* din Judeţul Brăila în întindere de fease mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Raohtlvan, advocat strada Frumoasă 28, Baourescl.
De arendat cu începere chiar de aoum moşia «Ianea* din Judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfl arate cu săinlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. liachtlv al avocat, strada Ftntînel 28, Bucureşti.________________
Camere mobilate
H
telul PleteI Rtbemcu* Vodd, lingă Cameră .Tribu* leale.
Cereri şi oferte de servicii!
Un tînlr absolvent a cinei clase liceale, doreşte a găsi un post fle în oapltală sad provincie, A se adresa la red. ziarului -Epoca* sub iniţialele M, M.
Yînz&ri şi cnmpăr&ri
De. vlnzare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţl-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. Patru coî de lux, de viuzare; Strada Minervel 14.
De vin 7. ar o lemne din pădurea Pafcant. Stmjenul, după calitate, 65 şl 60 franci. A so adresa : Str. Batiştel 16 O caretă nouă (Cuped) este de viuzare cu preţ de 2000 lei. A f e adresa la adm. -Epoca*.
D© t .uzare un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, oe* { ou strada Artei proprietatea d-nel Marla Al. C. Ni-cule «cu. A se adresa la d. Mlhail A. Raohtivanu, advocat, strt/la Frumoasă No. 28 Loco.
Informaţiuni utile
r«
pfanlHt routlnat oferă serviciile sale la soirele dansante şi baluri pentru un honorariu modest. 8. Iaroslav, Calea Mofllor No. 90.
Vot 5»ronwj»r»t (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şl Dr. E. Popu, ou 5 lei kilogramul dus la d cmlcilia. Orl-ce cerere se va face prin oartă poştală la acla I. Mnuteanu calea Victoriei No. 78,
O doamnă onorabilă dă lecţiunl de plano. A ne adresa la administraţia -Epoca*.
Ktridli d<< mare se găsesc de vînzare la D-nul Delpuecb, Biserica leni, No. 3, Bucuresol, şi se face ounoscut amatorilor că prlziesoe zllnlo Stridii de Ostenda şl Aroachon. Asemenea şl melci (Mode de Bourgogne) ; oă poate să vindă ou preţuri foarte eftine, imposibil de orice altă oouourenţă.
Preţuri curente :
Duzina Stridii de Ostenda calitatea I fr. 2.75.
Aroachon de mare calitatea I fr. 2. 60 Aroachon de mare calitatea II 1.75.
Arcachon de mare calitatea III 1.60.
MielcI duzina 1.25.
Morun, Bakala Terre Nenve 1.60
S© cauiH 50 vaci de lapte, rasa moldovenească sad bivoliţe. A se adresa în strada DJonise No. 40 direcţiunea lăptărie! Arcuda.
Renumita CArlurăreasă Mariţa Aleeţoiu, rovinei, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şl viitorul, s’a mutat în strada Scărlătcscu 44. Ghiceşte şi la domiciliul amatorilor oari ar înştllnţa-o prlntr'o carte poştală.
Frauţalso diplomce deşire leţonti partioulibres. Ad. bn-reau du Journal.
Firme recomandabile Adrese
Advocaţi
Mihalţ A. Rachtlvauu
Advocat
28 Strada Frumoasă
D. A. G. Florescu, avocat, g’a mutat in Calea Dorobanţilor No. 40.
Doctori
D-rut Albe seu, Calea Văcăreşti 98. li ou le In» erne şi de copil»___________*_______________
Schimbări de adrese
Bibliografii
A eşit de sub tipar în Editura Librăriei ttooeu & Comp. ► Novele* de -Ion Slavici*, Prcţu 4 lei.
Meditaţii
Secţiunea de franceză, engleză, germană fi plano. Adresa : H. A. administraţia -Epoca*.
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani Na. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-e schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 26 Noembrie, 1S06
		Cmnp.		Vînd	
4°/o 5°/o	Roută Amortisabilă. . .	88 90	—	88	l/i
	» Amortisabilă. . .		’li	100	V*
8c/o 5»/o 5%	Obligat de Stat (Cov. R.) . » "Municipale din 1883	101 97	:l>	102 97	°/«
	> » » 1890	96	—	06	»/«
5"/»	Scrisuri Funciar Rurale .	94		95	
6«/°	» » Urbane .	91	*/>	92	—
5*/#	» » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională.	86		87	—
		1850	—	Î870	—
	» » Agricolă .	222		227	—
	» Dacia Romînia asig.	450	—	460	—
	> S-tea Naţionala asig.	485	—	490	—
	S-tatea de Coastrucţiunl .	208	—	212	—
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane ....	î	23	1	25
	Bacnoie Franceze . . .	100		10Î		
	» Italiene. . . .	89		03	—
	» ruble hîrtie . .	0) J*	65	2	70
XtnpritKourea cu maşinde duhlu-tiUnăric*. di« fabrica, Alfcert & C!?., Prankcnihal p cu caractere din fonderia ds Utere Flinsch aiw Frank-furl AjM'
asuma
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
125)
L0UIS JACC0LLI0T
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA ŞEASEA
EuropenilJ erail cu adevărat impresionaţi de aceste scene stranii: un vis al Iul Dante sad al Iul Shakespeare în acţiune.
La un colţ al pădure! aştepta un grup de războinici, cu desenurile de luptă zugrăvite pe trup, cu arcul pe umăr, cu lancea in mină, nemişcaţi; el contemplat! acest spectacol, atlt de atrăgător pentru el, fără Insă să ia parte.
—	Ce fac oamenii aceia ? întrebă din nou căpitanul pe vecinul s6Q.
—	Păzesc pentru a se evita vre-o surprindere, de oare-ce el sunt, safl mal bine suntem cu toţii în primejdie de atac.
—	Dar de ce atac v6 temeţi ?
—	O agresiune a unor inamici ascunşi.
—	Ascunşi! şi unde ?
—	In fundul lacului.
Ionhatan Spiers, de şi era obicinuit cu prefăcătoria, nu se putu impedeea de a nu tresări.
Revenindu-şl imediat, el răspunse :
—	Ertaţi-mâ, dar eă cred că glumiţi.
—	Cîtuşî de puţin, răspunse Olivier, şi cum cestiunea d-tale este In legătură cu conversaţiunejape care o vom avea mîine... X' — Da, scumpe oaspe, de oare-ce acum nu avem nici timpul nici posibilitatea de a ţine o conversaţie confidenţială; cu toate acestea dacă preferi ca în seara asta chiar...
—	Nu! se poate ca şi eă să am a-ţl comunica lucruri importante şi am trebuinţă de termenul acordat.
—	Iată că şi d-ta ’ml-al aţlţat curiosita-tea.
—	Să aşteptăm deci piuă mîine dimineaţă... dar cred că această conversaţiune va fi socotită în viaţa noastră ca un eveniment de o importanţă decisivă a destinelor noastre.
După aceasta, atenţiunea lui fu din noti atrasă spre serbare, care continua cu caracterul el măreţ în cadrul pitoresc al pă* durei.
Peste şease mii de oameni, adică toţi Nagarnookil cari puteaţi purta armele, împărţiţi în două tabere egale, simulau în pădure o luptă înverşunată de atac şi apărare a satului care era obiectul asaltului.
Strigătele de război, zguduiau frunzişul pădure! şi milioane de săgeţi fără vîrf umbreai! razele soarelui, strâbătlnd văzduhul.
Liniile avangardelor se repezeafl una asupra celel-l’alte cu o furie indescriptibilă; se vedeafl Invîrtindu-se în aer toporaşele de lemn moale făcute pentru circumstanţă. Ilu-ziunea era perfectă, de oare-ce înarmaţi cu arme inofensive, luptătorii loveaţi cu adevărat şi înfierbîntaţl de luptă, scoteafl adevărate strigăte de furie. Fie-care combatant care era lovit de topor safl de lance, trebuia să se culce la pămînt şi să stea jos pină la sfîrşitul luptei.
In sfîrşit, luptătorii armatei ofensive se lăsară unul cîte unul în iarbă, conform or-
lul, şdinui armata de apărare fu proclamată învingătoare.
Atunci începu o indescriptibilă scenă de sălbătecie. Cinci sad şase sute de femei se repeziră asupra focului imens, care avea forma unul tăciune aprins, şi se precipitară ca nişte megere asupra prizonierilor, cari c-ntînd într’una aşteptai! moartea cu un stoicizm înfiorător.
Apoi, conform obiceiului, ele executară în jurul lor dansul focului care precede începutul supliciului. încetul cu încetul ele se exaltară într’atît, în cit Olivier înţelese că femeile, prevenite sad nu de actul de clemenţă convenit cu şeful lor, nu voind să ţie nici o socoteelă.
EI chemă pe Wiligo şi îl rugă să intervină ca dănţuitoarele să nu înceapă supliciul.
Wiligo clătină din cap cu un aer în-douelnic.
—	Teamă mi-e ca promisiunea, mal mult smulsă de cît obţinută de la marii şefi, să nu fie imposibilă de realizat.
—	Wiligo, zise ttuărul conte cu un ton energic, te somez să faci să se execute angajamentul de onoare luat de tribul tăd! Dick, ajutâ-mă te rog, nu putem lăsa ca aceşti oameni a căror vieţă nc-a fost promisă, să fie masacraţi.
Canadianul îndreptă spre Wiligo privirea sa rugătoare. Dar acesta nu ’I dete răgaz să vorbească.
—	Tlnărul cangur, zise el cu sălbăticie nu spune adevărul; tribul n’a promis nimic, numai şefii s’ad angajat, intru cît ÎI priveşte să lase viaţa prizonierilor; nici unul nu ’l va lovi, dar nu ad dreptul de a impune voinţa lor nici luptătorilor şi mal cu seamă femeilor.
Şefii ordonă şi sunt ascultaţi intru cît poruncile lor sunt conforme legel şi obiceiu-rilor noastre ; pe dată ce un şef va porunci
ceva contrarid, nimeni nu-1 ascultă şi el va fi considerat ca cel din urmă din luptători.
—	Aşa dar am fost păcăliţi, strigă Olivier palid de rnînie şi de emoţiune.
—	Nu tinere cangar, răspunse Vulturul Negru, şefii nu ’şl-afi putut închipui că tu le ceri un lucru care nu era în puterile lor; el s’afi angajat numai în ceea-ce îl priveşte numai pe el şi ’şl vor ţine cuvlutul, alt-ceva nu pot face.
—	Foarte bine. răspunse Olivier pe care aceste argumente îl înfuriase la extrem, du-te şi spune colegilor tăi că şefii Nagar-nooki nu’şl ţin cuvlntul... şi că eu mă retrag. Aide, Dick, vil ?
—	Vulturul Negru, replică Wiligo, nu va spune şefilor cuvintele tînărulul cangur, şi dacă el pleacă, Vulturul Negru îşi va şterge desenurile de războid; ar fi mal bine să asculte pe Tidana înainte de a proceda ca puiul de cangur care eşind din cuib înainte de vreme îşi frînge mijlocul.
Bătrînul războinic întoarse apoi spatele lui Olivier şi se depărta majestos.
—	Aide, mergi Dick, ÎI zise cu un ton aproape poruncitor contele ; nu voi mal sta nici un minut aci.
Căpitanul se sculase, gata să’l urmeze.
—	Dragă Olivier, răspunse Canadiauul cu un aer dezolat, te rog să nu faci acest lu cru... Ascultă-mă te rog ; în numele amiciţiei noastre, dă-ml un minut de atenţiune.
—	Fie, dar fiî scurt, Dick.
(Va urma.)
D». STER IE 1, CIURCIj
IX Polikangasso—No, 10. Viena
Consultaţiunî cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din VieDa.
„EPOCA" ziar cotidian
CUPON
27 IVocmbrie 1800
OrI-clieb vn (fiia ncetit cupon «lin «EPOCA» h| '| vu trimite, khu II va prezenta la librăriile arâtnt© mal Joe, are «lrept la unul «lin premiile CC PKE'ţ'CKI HE« INCJ4K din llKtele respective.
Cuponul acesta e valabil pfn& la 30 Noembrie ora 7 seara.
Cititorii «Un provincie pot trimite costul In mărci postule atlilo^liid porto.
Premiile „EPOCEh
La Librar ia CA HOL HlLLEIt
Cules Victoriei No. 63.
In loo de Numai
ilelladc-Rădulencu /., Amintiri asupra""" istoriei regonerărel Konuue, sad Evenimentele de la 1818. Un volum mare de peste 300 pagini .	.	.	3.—	0.6t
Richter Eugen, Onde duce soci allzmuL Jurnalul unul luerâtor. Traducere ds Al. A. C Sturdza cu o prefaţă de N.
Flllpescu...................0.66	0.15
Flllpeneu J\\9 Albii şl Roşi! •	•	■	0.60	0.10
JVegulcucu M’ctru, Polemice -	-	-	1.60	0.76
—	Psiohologla stilului ....	2.00	1.00
Vlnhu{ti Ale*'», Un an de luptă	-	•	2.50	1.60
—	Iublrr, poesil..............8.00	1.80
—	Din go: na vieţel (ediţia Graeve)	-	8.60	1.60
Zantfit'eKvu Duitlu Lume Nouă şl Lume
Veohiă.........................3.00	1.00
Htijdău B» #*., Ioan Vodă cel cumplit,
volum Ilustrat Introdus în şcoli.	-	3.00	1.60
Cape* Franfoim* Poveste tristă, roman
tradus de D. Stăncescu ...	1.60	1*10
Michălleticu St, C,y încercări critioe asupra învăţămîntulul nostru primar, ed. II 2 00	1.20
Eive*cu I, Moan, îngerii lui Rar'ael fantezie originală în versuri în 3 acte .	-	2.00	1.00
Lohmeycr M., Un noii mijloc pentru e
preda copiilor limba germană	-	-	2.00	l.eo
Honuin /. /V-, Poezii (e<iiţle pepulară) -	1-00	0.76
Radu D, Mo*ettl, Epigrame .	-	-	2.00	1.00
ibuen //., Copilul Eylof (dramă în 3 acte)
traducere de T. Maioresou -	-	-	1.00	0.50
,V. Dragotnireecu, Critica ştiinţifică şi
Emlnesou -	1.50	1.00
Buteulencu Marin, Religie şi ştiinţă -	0.75	0.6
Bachelin 4* Juieu Rrun, Sept Gontes
roumalns -	-	-	-	4 00	1.60
La Librăria C. SFETEA
(Sf. Gheorghe)
Vatra, anul I..........................24.00	12.00
—	anul II.......................... 20.00	10.00
Caragiaie, Note şi Schiţe- ...	2.00	1.00
Theodoretecu G, Den:,, Cronica din
Nurnberg.......................... 1.50	0.76
Flamarion, Uruuia...................... 1.00	0.50
Aug ier, Aventuriera....................2.00	1.00
La Librăria* L. ALCAL1Y
(Culea Victoriei, hotel Boulevard)
Speranţa Th,, Popa cel de treabă nuvele.	2.00	1.00
—	Mama 8ooră, teatru -	3.00	1.00
Dr, Ma icrfEnglez), Calauza mamelor tinere	2.00	0.50
Dr. Fortuna, Remedii practice pentru
vindeoarea boalelor copiilor -	-	0.60	0.30
Teleor D., Durere, diferite nuvele -	-	1.60	0.60
Zan/lrol, Manualul luciului de mînă pentru familii.............................2.00	100
Wartha li,. Corespondenţa Comercială
pentru usul comeroian. eomptabil, etc.	4.00	2.0#
Zanftrol G., Metoda Croitului -	-	-	2.00	1.00
Bej an Gr,, Harta RomînieY şl a ţărilor
vecine, format mare şi în oulori .	-	1.26	1.60
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epccci, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătaie îu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.
IST â a se cumpăra o casă de fier Si Sjsfi ll 1 H Chadwood sad Ralner. Posesorii a se adresa la biuroul tipografiei Epoca.
MARELE MAGASIN DE LIUVRE
IIZIDA DE UI
FILABET
Calea Victoriei 41 fost Hotel Broft
DIN BUCURESCI
Vis-a-vis de confeseria Capşa
Din cauza sosirilor zilnice de mari cantităţi de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spaţifi, cu loate toate că magazinul, în urma transformărel tăcute, este cel mal vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mal promptă a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa începlnd de:
Jouî 21 Noembrie pină la 15 Decembrie a. o.
© Mare pitEiere iia Vîiizarc CU PREŢURI FOARTE REDUSE
de : Lanuri pentru rochi, anglais. fantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 3.76, 4.50 metrul, şi mal sus. Mătăsixr-i nouveat6 în toate genrurile.
TV1 VI fi I VI RAJBA.T
La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri
de matase, Pluşuri vegetale, etc.
MARE EXFOSIŢIUNE
do Noul modele de Pelerine şi Ronturî ultima creaţiune din
Paris şi Ber'in.
Colecţiune Bogată
de ; Jupoane de mătase şi de moard de lină, Garnituri elegante pentru roclu
de bal şi de purtare.
Cea mai bună APÂ MINFRALĂ PURGATIVA este acea de la :
BREAZV-Iaţi
premiată ea Medalia «le aur la Expoziţiunea cooperatorilor din Bucureşti 1894 şi recomandată de D-niî medici. Efect prompt şi sigur, l)o*ă mica.
Gust plăcut
CEREŢI DAR NUMAI
Apa minerală* de BEEÂZU
«are se găseşte la toţi vînzătoriî do Ape minerale din ţară.
COM
l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr.
45 LII
Transportai% la domiciliu în SACI contenind fie-care
‘ 40 KILOGRAME
Sacii sunt PE CETLUIŢI cu plum-buri.
COMPASU DE GAZ BFC F ItE SCI
-La Typografia < Epoca» se vinde hîrtie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme.
ALAMBICURILE DEROY-OÂRANFIL
5* A St AS- GAls A TI
B
Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau erl-ce soiţi, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shliviţâ şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult. superior cazanelor şi Alambicurilor obişnuita, prin aceia că produce sati din o singură dată gradul cerut saO prin rectificare după voinţă, u:<

spirt rectificat de o calitate ma bună, cu o economie mal mare de timp. de apă si de conbustibil.
A se adresa d-lul «EORGE8 A. GAJiANEIL, Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
Cea mal bană calitate e.rislenfd de
mr CO©S Tte
DE UZINA DE GaZ
vi se furnisează la domicilitl, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea
garantată
sar 3L IUI H 4 5
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0-! CAW so află în Stradn Cle-| mente! No. 3.
a
Bacă vă adresaţi printr’o carte poştală sa îl personal casei
A.' OOLDŞT1S1N
O, Strada Decebal, O.
Bucureşti, Telefon No. 66.
Tot acelo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni dxn minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briqnette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
L. KEPPICH
Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ eu str. Lipscani Cel mai mare şi eel mai bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum I*©li-caudre, Braţe, Iiyre, etc. de Cristal, bronz ■i*metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Franţa, Germania şi Kuglitera. Mai ef-tin ea ori-unde.
| Representanl General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină incandescentă sistem perfecţionai care aduce economie de 50 la sută in consumaţiunea gazului.
■v preturi re«luse «
La Typografia EPOCA se află de vîn-zare hîrtie maculatură cu 50 bani ki-logr. în paclietede cîte 10 ki lograme.
wmmmamaummmammam
Vechiul Birou pentru Vfnzarea «le I*o-troleu «lin 8tr. Regală No. 9 s’a redeschis j «lin noă.
Am onoare a vă recomanda petrol regat superfln şi cu preţu foarte moderat.
Serviciul în Bidoane de cîte 5,
ÎO şi 20 Litrurî.
Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă carte poştală expediem imediat la domiciliu.
9 Strada Regală 9 mmmmmmmmmmmmm-----------


NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică j Ia distanţa pentru becuri cu gaz ae-j rian. Instalaţiunea se poate vedea fun-cţionînd în biuroul nostru. Garanţie I pentru 6 ani. Plata în rate trimestreale. |
0 sită incandescentă Lei 1,50.
Un boc complect montat on lumină I Incandescentă pentru gaz aerian Leii 7.50.
Mai posedăm un sistem noti de tot I de lămpi, foarte practic cn şi fără I lumină incandescentă de atirnut şi de masă, neuvînd trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «GasstofT», care se transformă în gaz aerian.
Întreţinerea acestor lămpi e mal | eftină de cît a lămpilor cu petrol con-sumînd pe oră l‘/i ceutimo.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. I
Acest sistem de lămpi Încă u’a I existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Socie'f Ide gazaeriau
Bucureşti. —5
Fii liR n| N - K1F
Buoureitl, Srjj, rd»n, 8
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
„COMETUL11
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se giisesc :
Sobe Meidlluger, parigfite, Sobe «Cornelul» I
I (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Matglne «le bucate,| Mobile «îe fier, încălziri centrale de orl-ce sis-I tem: aer cald, apă caldă şi de abur.
It. Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jaeques Davidovicl, strada Lă-I puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Anireescu, & Fii str. Lipscani.
1111
emenţei, No. 3