SERIA II —-ANUL H, No. 315. NUMĂRUL 10 BANI încep Ia 1 şt 15 nle fle-c&rel Ioni şl se plătesc tot-d’a-una înainte In JSwnwraştt la Casa Administraţiei In judeţe şi ttreinălate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinitate 50 lei ?ase luni ... 15 > > » 25 » rel luni . . . 8 » » * 13 » Un numlr In străinătate 30 bani MANUSCRISELEJIUJ5E ÎNAPOIAZĂ BEDACŢU No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 Ediţia a treia MEROtJRI, 27 NOEMBRE 18 66 NUMARULJO BANI ANTUM CIURELE In Bucureşti şi judeţe ee primeto numai la Administraţie 'In atreinătate, direct ta administraţi* şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia » » » IU . . . . . 2.— lei > * » » n.................8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un amil rochii 80 bani ADMIIISTBAŢU No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. S. CONVORBIRE CU D. STURDZA PARLAMENTUL Dacă a guverna însemnează a numi funcţionari, atunci să poate zice că azi partidul liberal guvernează. D acă însă, prin a guverna să pricepe a d irige destinele ţării şi a deslega cestiunile mari cari frămîntâ opiniunea publică, cum e de pildă acum cestiu-nea Mitropolitului, în acest înţeles numai partidul conservator guvernează azi. Şi lucru demn de luat aminte, căci dă nota situaţiei: acel cari azi cîrmuesc, în adevăratul înţeles al cuvintulul, a-proape nu sunt represintaţl Lin parlament. Iar cel ce îndură evenimentele, pe cari le creăm ori le dirigem noi, dispun de (juasi-unanimitatea Corpurilor legiuitoare. Această anomalie ne arată cît pre-ţueşte parlamentul actual. Fruct al unei cumplite mistificări, ales în primele zile ale unul guvern noti care numai după verdictul corpului electoral şi-a dat arama pe faţă, eşit din urnele electorale graţie făgăduelilor mincinoase făcute de liberalii din oposiţie, acest parlament lipsit de independenţă, compus in mare parte din slujbaşii şi datornicii creditelor şi băncilor, a sprijinit toate apostasiiie cu cari, îndată după alegeri, a uimit ţara guvernul liberal. Ales pe baza făgăduelilor cu cari s’a amăgit ţara, că liberalii vor aduce la îndeplinire programul naţional al Domniilor din Ungaria, şi că înlăunlru el vor reduce impositele, acest parlament s’a împăcat şi cu trădarea cestiunel naţionale, şi fără împotrivire a votat şi va vota încă în această sesiune sporirea unor imposite. Cu unanimitate aceste Camere aă a-probat, într’o recentă întrunire extraparlamentară, toate fâră-de-legile săvir-şite în cestiunea Mitropolitului ; aceleaşi unanimităţi să vor regăsi pentru a a-nula toate ce a făcui, în această ces-tiune, guvernul trecut. Servil faţă cu d. Sturdza, care a vrut să coboare pe un Mitropolit la rangul de borfaş ordinar, parlamentul actual nu va fi mal puţin slugarnic faţă cu d. Aurelian, lichidatorul falimentului Sturdza, care va şterge învinuirii^- ce s’aîi aruncat Mitropolitului de partidul liberal şi va apoteoza pe tovarăşul de erl al ocnaşului Mărgăritescu, punîndu-I pe frunte şi cununa martirului. D. Sturdza a priceput că nu aceiaşi mină poate, pe rînd, să canonească şi să canonizeze pe Mitropolitul Ghe-nadie. De aceea a cedat locul d-lul Aurelian. Insă acelaş parlament de_ slujbaşi care aplauda ’acum cite-va zile pe d. Sturdza cînd zicea că cestiunea Mitropolitului e închisă, va aclama pe d. Aurelian cînd acesta va redeschide aceiaşi cestiune, spre a’I da un alt sfîrşit. Unanimitatea care aproba surghiunirea Mitropolitului la CăldâruşanI, va pregăti intrarea triumfală a Mitropolitului în Bucureşti. Acestei ruşinl nu vor putea supravieţui unanimităţile din parlament. Im! închipui că cabinetul Aurelian voeş'e a inaugura o politica nouă, care să se deosebească, cel puţin în mijloace, de politica ministerului precedent. E firesc, negreşit, ca noul cabinet să stăruiască în tendinţa generală a politicii liberale a d-lul Sturdza. Condiţiu-nile în cari a venit d. Aurelian la putere, îl impun îndatorirea de a schimba măcar mijloacele brutale de guvernă-mînt cu cari s’a făcut odioasă cirmui-rea de un an a d-lor Sturdza şi Stă-tescu. EI bine, reazămul acestei politice a fost parlamentul unanimităţilor. Cu dobîhdirea unanimităţii, a crezut d. Sturdza că poate scoate pe adversarii săi din viaţa politică, cum d. Stă-tescu îl punea afară din lege. Politica nebună a d-lul Sturdza s’a afirmat din ziua cînd fostul preşedinte al consiliului a declarat că unanimită-ţile sale dovedesc că pentru ţară nue-xistă alt partid de cît partidul liberal. Cred că am arătat in destul d-lul Sturdza dacă da saă nu existăm. Im! place a crede că guvernul actual nu va voi să reîncepem, cu dînsul, a-ceeaş! demonstraţiune. El trebue dar să priceapă că chiar interesul lui îl povăţueşte ca să curme actuala stare de lucruri, prin un nod apel la ţară. Nişte alegeri făcute In alte condiţiunî de cît cele în cari s’a mistificat corpul electoral acum un an, vor avea drept urmare de a aduce pe oposiţie să-şi joace rolul în Camere, în loc de a-1 juca in afară de Parlament. Această soluţiune nu poate de cit să convie guvernului. Politica unanimităţilor, a fanaticului mărginit care a presi’dat guvernul trecut, se poate azi judeca după resultate. Ea a fost mal păgubitoare pentru liberali de cît pentru conservatori. Neavind nici un om cu vază în jurul căruia să se grupeze, liberalii n’ati găsit nici măcar un adversar in contra căruia să se asmuţe. Lipsiţi de idealul care uneşte ca şi de aparenţa măcar a pericolului care stringe rîndurile unul partid, liberalii desorientaţl, fără busolă, duc în Cameră o existenţă păcătoasă, lipsită de entu-siasm ca şi de emulaţiune. Pentru noi, răul a fost mal mic. D. Sturdza ne-a suprimat din parlament. Nu ne-a putut suprima insă din ţară. Am isbutit să ne jucăm rolul afară din parlament, şi, cu puţină dibăcie, am ocolit şi pericolul d’a ne preface într’un partid de desordine. împreună cu noi, politica cea mare s’a transportat în afară de incinta parlamentară. In zadar a susţinut Camera, cu unanimităţile sale compacte, ministerul Sturdza. Noi i l’am răsturnat. Ast-fel, parlamentul cade într’un discredit din zi în zi mal profund. Cu o origină viciată, compus din elemente servile, incapabil de a pricepe evenimentele ce să desfăşoară în afară de dînsul, parlamentul actual s’a cufundat în cele din urmă, cu prilejul afacerii Mitropolitului, sub oprobriul general. Dacă guvernul cel noti voeşte să nu fie cuprins în aceiaşi reprobare, el trebue să-şi despartă cauza de aceea a Ca-merilor actuale. Numai aşa vom putea reveni la o stare de lucruri normală. Altminteri, vrînd nevrînd, cînd va fi sfirşită cestiunea initropolilană, căreia datori suntem cu toţii să-I dăm o soluţiune împăciuitoare, vom fi siliţi să ne urmăm campania legală în afară de parlament, şi s’o urmăm d’aci înainte mal ales în contra unanimităţilor parlamentare. Nici o dată n’a fost mal bine simţită ca azi necesitatea representaţiunel minorităţilor. Nici o dată dar nu vom găsi împrejurări mal priincioase pentru a face să triumfe acest punct din programul nostru. Triumful principiului minorităţii va fi tot-o-dată şi înfrîngerea parlamentului unanimităţilor, şi va fi şi sflrşitul guvernului care se va încăpăţîna’ a se rezema pe dînsul. 3ST. Filipescu PRIMUL ACT LEGAL Dacă guvernai actual, chemat să împace spiritele şi să dea o soluţie legală cestiune! Mitropolitului Primat, voeşte să arate că în adevăr urmăreşte în mod cinstit îndeplinirea misiunel salo, cel d’ntîiă act legal care i se impune este revocarea locotenentei mitropolitane — instituţiune absolut necanonică şi nelegală. Conform art. 25 din legea sfîntulnl Sinod de la 1872, Mitropolitul caută să fie înlocuit pînă la alegerea urmaşului săă prin Vicarul Mitropoliei, arhiereul locotenent. Guvernul trecut a nesocotit acest text de lege şi a gratificat Biserica cu triumviratul Iosif-Partenie-Timuş. Este prin urmare şi înainte de toate o datorie pentru guvernul actual să reintre în legalitate şi să desfiinţeze lo-eotenenţa mitropolitană. Aci nu e controversă la mijloc, nu e nevoie de cercetări, de încercări, nici de parlamentare, spre a se găsi o soluţinne mal înţeleaptă ; e vorba de respectarea nnnl text precis al lege! nesocotit de d-nu Poni, şi care se poate imediat pune în aplicare fără să jignească nici un interes, fără să prejudece în nimic cestiunea cea mare. Acesta este primul act de legalitate pe care ’I cerem de la guvern, spre a’l crede pe cuvînt pentru tot ceea ce are de gînd să ne mal tăgăduiască. ZĂPĂCEALA Lft CULME Cefttimiea Mitropolitului Primat. — Ameninţarea d-lul X Fleva.— A- titudinea d-lul Eugen Stătea-cu. — Zăpăceală generală. Cestiunea Mitropolitului Primat Nici o-dată un guvern n'a fost într’o situaţie mai penibilă, n’a fost atit de zăpăcit ca cel de azi. Guvernul a venit la putere pentru a rezolvi cestiunea Mitropolitului Primat §>■ totuşi pînă azi el este absolut fără nici o busolă, nu ştie cum s'o resolve, nu ştie de cine să asculte, nu ştie pe cine să se sprijinească. Până în acest moment guvernul nu ştie cum are să rezolve cestiunea Mitropolitului Primat şi nu ştie cum să scape de încurcătură. Ameninţarea «l-lui Fleva Guvernul, precum şi mulţi liberali, doresc o împăcare cu d. Fleva; în special guvernul ar dori să aibă concursul d-luî Fleva, mai ales în cestiunea Mitropolitului Primat. Şi d. Fleva nu s’a arătat ostil acestei idei, din contra a asigurat pe guvern de concursul său, punîndu-i însă oare-cari condiţii. Dar greutatea situaţiei e că principala condiţie a d-luî Fleva, reintegrarea imediată a Mitropolitului Primat, nu convine guvernului, sau cel mult nu se poate îndeplini din cauza situaţiei în partid. Şi dacă guvernul nu se va decide pînă mîiue, atuncî d. N. Fleva va reîncepe campania în contra guvernului. Atitudinea d-luî Eugen 8tătescu O altă greutate întîmpină guvernul în atitudinea d-lui Eugen Stătescu. D-sa a declarat în atîtea rînduri, că partidul liberal nu maî are nici un rost de a se menţine la putere, cu atît mai vîrtos că rezolvirea cestiuneî Mitropolitului Primat i-ar ştirbi numai prestigiul. Şi d-sa pentru a dovedi aceasta e hotărît a combate rezolvirea cestiunei Mitropolitului şi mai presus de toate prin atitudinea sa şi a grupului său va căuta să dovedească, că partidul liberal trebue să se retragă în opoziţie pentru a se reorganiza, Zăpăceală generală A treia dificultate întîmpină guvernul în atitudinea d-lui Dim. Sturdza. D-sa nu admite să se dea o deplină satisfacţie I. P. S. Sale Mitropolitului Primat, ci vrea numai rezolvirea cestiunei şi alegerea imediată a noului Mitropolit. Pe de altă-parte nu admite o împăcare deplină cu d. N. Fleva; cel mult admite ca miniştrii actuali să se împace cu el, dar in ce priveşte pe d-sa personal nici o dată nu se va împăca. * * * Aceasta fiind situaţia, guvernul nu ştie nici măcar ce are să facă pe ziua de mîine ; fie-care ministru trage în altă-parte; unul vrea împăcare deplină cu Eleva, altul vrea concursul d-luî Stătescu, al treilea se inspiră după simpatiile şi an- www.dacoromanica.ro tipatiile d-lui Sturdza,etc. Şi aşa o zăpăceală generală, zăpăceală la culme, din care bietul d. Aurelian nu poate ieşi. TRIBUNA POLITICA Oamenii noului guvern vorbesc foarte întunecat; cu toate acestea, din multele spuse de dinşil, am putut alege că criza prin care a trecut regimul a fost «întăritoare», că ea a dovedit că partidul liberal e cel mal puternic în ţară şi că e în stare să treacă peste cele mal mari greutăţi. Fie aşa cum zic oamenii nouel stă-pînirl. Dar cum se face, atunci, că guvernul cu partidul dimpreună, ad trebuit să dea în genunchi de la primul pas ? In adevăr, guvernul n’a fost în stare să primească discuţiunea imediată a de-claraţiunii sale, ci s’a milogit să-I se acorde patru zile răgaz. De sigur că aşa ceva nu s’a mal în-tîmplat nicăerl. Oamenii cari iad frinele guvernului cunosc situaţiunea, ştid ce vor şi îşi dau seamă de forţele lor; cînd se prezintă Parlamentului, el ştid ce au de spus şi sunt gata, fireşte, să discute cu orl-cine. De aceea, declaraţiunile se discută numai de cit. Guvernul actual insă, deşi «criza a fost întăritoare», deşi «partidul s’a dovedit puternic şi unit», totuşi a fugit de discuţia declaraţiunil sale.’ Grozav de întăritoare a mal fost şi criza aceasta pentru partidul liberal, dacă guvernul săd trebue să sufere o aşa ruşine din prima zi. «Voinţa Iraţională» a primit ordin să publice in coloanele sale broşura I. P. S. H. Mitropolitului Primat Ghenadie, intitulată : «Cam am fost judecat». TRÂEASGă SULTANUL! Cîjl oameni n’au devenit celebri, n’au lăsat un nume neperitor, de cît graţie unui cuvînt, cel mult două sau trei, rostite la vreme şi cari au trecut din generaţie în generaţie strîns legate de numele autorului. Cine ştie, spre exemplu, de ar mal pomeni astă-zl francezii numele generalului Cambronne, dacă el n’ar fi ştiut să concretizeze într’un singur cuvînt atribuţiunile companiei barometrice, sau dacă Şendrea ar fi ajuns Ministru al justiţiei fără faimosul său: Mon Duc, zis ducelui Decazes la Paris. Chiar Floquet, în sfîrşit, s’a tăcut mai celebru strigînd sub nasul împăratului Rusiei : « Vive la Pologne, monsieur», de cît prin toată politica şi discursurile sale. Să salutăm dar cu respect ilustraţia cea nouă care s’a născut în parlamentul romîn şi poartă numele de C. Stoicescu, Ministru al afacerilor străine. Luînd sub braţul său durduliu portofoliul Boercştilor, Costa-Forilor, Carpilor, La-hovarilor şi altor ilustraţii diplomatice, chemat să se înfăţişeze ca Ministru de Externe în faţa naţiunel, el a ştiut să strige scurt şi cuprinzător, drept program de politică externă: «Domnilor, trăească Sultanul!* Ii face cinste acest strigăt, cu atît mai mult că ese din inima unui om pînă mai alaltă-eri de origină bulgărească, şi prin urmare în războiţi cu sublima Poartă. Iî face cinste, maî ales, pentru că atunci cînd generaţiile viitoare vor întreba poate cu nedumirire: «Cine a fost Stoicescu Ministru de Externe?—se va găsi tot-d’a-una cine-va spre a răspunde : «El a fost acel care la 1896 a strigat: Trăiască Sultanul!» Iar tu, împărate al Osmanliilor, tu care porţi însemnele Semi-lunei, adu-ţi aminte de luna plină a celui ce a ştiut să strige: «Trăiască SuUanulU chiar nefiind armean! TRIBUNA LITERARA ORATORIA DE ÎNTRUNIRI PUBLICE Oratorul întrunirilor publice are foarte multă asemănare cu actorul, cu deosebire că cel întîl este in acelaş timp şi autorul discursurilor pe cari Ie’rosteşle. Această asemănare vine din faptul că amîndoI--oratorul şi actorul—să adresează prin viu graiil unul public numeros, de toate vîrstele şi de toate culturile, public pe care voeşte să’l atragă, să’l convingă şi să’l facă să aplaudeze. Poetul, omul de litere, romanţierul şi el să adresează la public, dar nu la o adunare de sute de oameni, ci fiecărui individ în parte, în tot cazul u-nel mici grupări de cititori. De aceea felul lor de a compune şi mijloacele de a deştepta emoţia, tre-buesc să fie mal delicate, mal rafinate. Un om, care citeşte singur o poezie sau un roman, este mult mal periculos pentru autor de cât o mie de oameni cari ascultă pe un orator apelpesit saii pe un actor experimentat. Oratorii de întruniri publice să dedau obicinuit la excese de limbagiu, la exagerări de gîndire, el recurg la cele mal îndrăzneţe imagini şi comparaţii, fac apel de multe ori la cele mal joase instincte ale omului, căutînd să discrediteze pe adversari prin toate mijloacele. In oare-care măsură aceste defecte sunt ale meseriei. Ori cât de culţi şi de inteligenţi ar fi, oratorii populari sunt nevoiţi să se scoboare la oare-care nivel, din causa condiţiilor inherente acestei arte, care, esteticeşte vorbind, este de mîna a doua. Mal întll, un orator de întruniri publice trebue să ridice diapazonul pentru ca să se poată face auzit. Eată’l deci nevoit să vorbească pe un alt ton de cât acela de care să serveşte in viaţa zilnică. Şi acest lucru nu este u-şor, mal ales cănd el caută ca să ră-mînă în acelaş timp natural şi neafectat. Admirăm lâ Teatru pe actorii cari cu toate că au aerul de a vorbi cu glasul lor obicinuit, totuşi el sunt auziţi până şi de cel din ultima galerie. Numai dinşil ştiti în urma căror exerciţii continue şi obositoare ajung a vorbi tare şi natural’, fără ca să pară că n’afi schimbat întru cât-va timbrul şi tonul glasului lor. In al doilea loc, oratorul politic are un scop, acela de a triumfa, precum şi a face să triumfe ideile sau ambiţiile partidului săă. Adresindu-se la o sală de mii de oameni de toate temperamentele şi de toate culturile, este vădit că după cum e neveit să ridice glasul pentru a se face auzit, e de asemenea obligat ca să sforţeze argumentarea, să denatureze faptele, să silească logica, să facă apel la patimi pentru a să face înţeles şi pentru a convinge. Un orator popular care ar face apel numai la logică şi la argumentarea riguroasă pentru a atrage după dînsul mulţimea, acela ar face mal bine să se lase de această ocupaţie, căci fiasco cel mal mare Tar aştepta. Exageraţi» şi umflarea gîndire! şi a sentimentelor, este aici o nevoe de perspectivă, o chestie de multe ori de artă. Trebuie să dai proporţii mari celor ce spui tu, pentru ca publicul să fie în poziţie de a pricepe şi a să convinge. Urmează însă de aici că în oratoria de întruniri publice totul este permis ? Urmează că oratorul nu trebuie să se respecte, nerespeelînd nici pe public, pe care să’l trateze ca pe o adunătură de brute sati de amatori de scandaluri ? De sigur că nu. Exageraţia şi mărirea artificială a faptelor şi a sentimentelor la cari un orator face apel, este o chestie de optică şi de perspectivă politică. Fără ea, oratoria nu mal este artă. Ca orl-ce artă, oratoria trebuie să aibă ceva artificial. Ceea ce Insă să cere de la orator ca şi de la artist, este ca fondul să fie sincer, este ca mijloacele de cari sft serveşte să tindă a atinge un scop 0-nest şi bine-făcător. Oratorul, cu toate libertăţile lui de limbagiO, trebuie să iasă de la întrunire cu respectul de sine şi cu acela al adversarilor săl^serioşl chiar. 2 EPOCA El nu trebuie a sacrifica balaurului care să numeşte public de cit atlt din sinceritatea gmdirel şi din respectul a-devărulul, cit trebuie pentru a încălzi şi a interesa pe acel public Ia un scop bun şi utilitar, dacă nu superior. In toate cazurile, pentru a fi orator de Întruniri publice, trebuie să ai temperament de artist. Arta, chiar de un gen inferior, işl are încă exigenţile şi respectul de sine, pe cari oratorul-artist nu trebuie să Ie peardă din vedere chiar In mijlocul celor mal tumultuoase şi agitate intru-nirT. O. Panu OFOBMAŢII Banditul San-Marin, directorul prefecturei poliţiei, a fost silit să demisioneze. Ministrul de interne, d. Vasile Lascar, a primit demisiunea. Complectul secţiunel Jl-a a tribunalului de Ilfov a achitat ieri pe d. Gr. C. Ghyka, dat în judecata de banditul San-Marin pentru ultraj în exerciţiul functiunel. Tribunalul unguresc din Cluj a condamnat pe ţăranul romîn Ioan Podea la două luni închisoare, pentru ca a cîntat într’un birt «Deş-teapta-te Romîne.» Ruy-Blas--Da debut— ResSrital unei stele. Sîmbătd s’a jucat la Teatrul Naţional superba copilărie dramatică Ruy-Blas. Câte mii de versuri are această dramă romantică în original n’aş putea spune sigur, fiindcă n’am avut'niciodată curiosita-tea academică a le număra ; ceeace pot spune însă cu siguranţă—presupunând că traducătorul a fost fidel ca Ruy-Blas, nu trădător ca don Salluste, nici uşurel ca don Ce-sar—este că textul versiunii româneşti tre-bue si fie mal bogat cu de atâtea ori trei silabe câte mii de versuri are originalul. In adever, originalul este scris în alexandrine alternând două rime feminine cu două masculine, după maniera consacrată franceză, adică 50 de silabe la patru versuri; iar versiunea romînească e în versuri tro-chcice de 16 şi 15 silabe, alternând asemenea două rime paroxitone şi două oxitone. Şi sunt peste trei mii de versuri ; asta ne dă un spor de vreo 10000 de silabe. Dar e bine. Desigur traducătorul a voit să prelungească spectacolul ca să obosească mal puţin pe spectatori. Cuminte lucru : arta trebue să ne o favoare, iar nu un chin—publicul nu trebue obosit niciodată. Dar, mal la urmă, nu de aşa cunoscutul Ruy-Blas, de ce pauvre ver de terre a-moureux d’une etoile (nenorocită rîniă înamorată de o stea), voiu să vorbesc, ci chiar de o stea, de d-ra Ecaterina Mihăi-lescu, noua debutantă. Debutul acesta, după mine, înseamnă răsăritul unei stele. Eu, ce e drept, n’am fost la teatru, dar iată ce ’ml scrie un amic: «... nu numai aplauzele cu cari o parte din public încuraja pe d-ra Ecaterina Mi-hâilescu erafi într’una întrerupte de sîsîi-turl, dar la urmă s’a auzit şi fluere...» Fluere? în Teatrul nostru naţional, fluere? Dar e ceva nepomenit. Fluerată ? AI fost fluerată, domnişoară ? Brava! Bravissima! Stăpîneşte orice falsă emoţiune de mâhnire, tînără debutantă, şi ţine minte dela mine următoarele, cari’ţî vor fi de mare folos în cariera d-tale. In artă, în această arenă în care, graţie sfintelor principii egalitare ale democraţiei, toate gloabele aâ dreptul să alerge alături cu produsele de rasă, e mare lucru să te mal poţi distinge, astăzi, în faţa marelui ju-rifi popular. Distincţiunea, cu toate astea, iată marele cuvînt în artă... distincţiunea, şi mal ales pe teatru. EI 1 cum te puteai distinge pe teatrul nostru ? Prin aplauze ? Dar cine nu capătă aplauze într’o sală garnisită cu elemente e-galitare. Egalitarismul, de care trebue să fie insuflat publicul nostru modern, împinge la o dreaptă şi echitabilă împărţire a aplauzelor. A nu aplauda pe unul dintre artişti ar fi a’l distinge, şi niminl astăzi nu trebue distins. Jos distincţiuni’e ! Ele sunt urmele odioşilor timpi, cînd arta era bucuria câtorva distinşi. Jos cine’şl permite să se distingă ! e o creatură primejdioasă liniştii publice! Să nu ne distingem ! EI ! cînd în o aşa stare de lucruri, dta al nororul ca publicul să’ţî sacrifice sfin-tele’I principii egalitare, crezul politic al naţiunii; cînd al norocul să Li, ce nu s’a mal pomenit în teatrul nostru, fluerată, eh, deşi nu te-am văzut jucînd, îmi pun mîna în foc, şi sunt sigur că nu mă frig, că dta al mare, foarte mare talent. Debutul dtale, sunt sigur, este răsăritul unei stele strălucitore... Dă’ml voe mie, care am debutat tot aşa, să te felicit. La o parte, domnişoară, orice modestie, şi curaj ! AI fost fluerată: asta nu e glumă la Bucureşti. Din ziua întâia al biruit egalitarismul—de sigur al un mare viitor. Ion Zilele acestea a apărut Iu editura librăriei Socec o lucrare intitulată Din Toponimia Ro-mîneaecă, datorită d-lul D. Dan. Lucrarea aceasta e foarte bine apreciată în cercurile noastre literare şi e menita să reîn-vieze vechile discuţiunl asupra teorii lui Rflsler. In eurînd vom face o dare de seamă despre dinsa. -----------—----------------------- £ o o uni Anunţăm cu o deosebită plăcere logodna Domnişoarei Coralie Sevesco, fiica fostului procuror al Curţel de compturl, cu d-nu sublocotenent Cestel Sideri, ofiţer la Şcoala de aplicaţie. Luni seară, s’a băut şampanie In casa părintească din strada Minerveî, In sănătatea viitorilor soţi cărora le urăm şi noi oate fericirile, f Primarul Capitalei a afirmat că nici un agent comunal n’a fost Luni la Senat. Noi pretindem că Senatul era împănat de agenţi comunali şi că mai ales Sîmbătâ bandele, cari de altminteri au aclamat pe primar, erau organizate de primărie. Dar pentru a răspunde la afirmaţia precisă a primarului, îi vom cita un funcţionar înalt, care a fost în mijlocul bătăuşilor la Senat. Cităm pe d. Berlescu, şeful oficiului stăreî civile. Presenţa a-cestuia o putem dovedi, ori-eînd, cu martori. D. Eugeniu Statescu va pleca în eurînd în străinătate, unde va petrece iarna. Fostul ministru de justiţie aşteaptă însă să vadă resolvirea ches-tiunel Mitropolitane. Gazeta colectivista, a cărei agonie a durat vr’o două săptămînl, a încetat ieri din viaţă pentru ve-cinicie. Ziarului Neue Freie Presse i-se telegrafiează din Constantinopol cu data de 23 Noembre următoarele: Fostul locţiitor ie episcop al Mesem-briel, Monseniorul Antim, pe care ro-mîniî vor să-l recunoască de exarh, are să sfinţească mîine o casă din Pera a-daptată ca biserică romînească. Patriarhatul ecumenic protestează în contra a-cestul fapt şi vrea să ceară ajutorul Porţii. străitie cu cele din ţară şi se iau măsuri perdru asigurarea frecuentării cursurilor şi severitatea examenelor de licenţă. Regulamentul este ast-fel un noii pas spre progres în universitatea noastră şi este datorit mai ales rectorului universităţii şi profesorilor universitari cari şi-au făcut studiile lor în Germania. PRESA SI CRIZA WINISTERIAtA Ială cum apreciază «Le Temps» şi «Tribuna» din Sibiu căderea guvernului. Constatăm aici că partidul naţional romîn din Transilvania şi Ungaria consideră căderea d-lul Sturdza drept un eveniment fericit pentru rominil subjugai!. Din «Tribuna» extragem următoarele; «D. D. A. Sturdza s’a retras dară, mal bine zis, a fost înlăturat de la puterea de care s'a folosit un an de zile în mod atit de păgubitor pentru propria sa vază şi reputaţiune ce şi-o cîştigase ea şef al partidului naţionul-liberal din Romînia, cită vreme acesta se afla în opo-ziţiune. D. Sturdza a venit la putere in împregiură-rile cele mat avantagioase şi se retrage acum, după un an de guvernare, în nişte împregiurărl foarte urîte, pentru d-sa aproape ruşinătoare. D. D. A. Sturdza s’a dus dară, şi s’a dus de silă, nu de voe, a fost—dat afară. Acesta e sfirşiiul tutulor oamenilor de seama d-sale. Oameni lipsiţi de sinceritate şi statornicie, pe lîngă aceasta mal înzestraţi Încă şi cu urîta patimă a răzbunării, nu pot să stea in fruntea unei ţări de cît numai pînă ce’I cunoaşte ţara şi nu pot să abuzeze mult nici de încrederea pusă în el din partea Coroanei. Căderea d-lul Sturdza nu o va regreta dară nimeni, nici în Romînia, nici în alte ţări. D. Sturdza a dovedit, cît a fost la putere, o totală lipsă de tact şi de prudenţă peltică în toate chestiunile mari, pe cari le-a pus singur la ordinea zilei. Nu mal vorbim de scandaloasa a-facere a Mitropolitului Ghenadie, de care s’a scirbit întreaga lume civilizată, şi pe care alt oin, cu mal mult tact şi mal mare circums-pecţiune. poate că ar fi rezolvat-o intr’uu mod mal’ puţin alarmant, poate chiar mulţumitor pentru toate părţile. Lipsa de tactad-lul Sturdza a făcut insă din această cestiune un scandal ruşiuător naţional. Dar părerea d-lul Sturdza în* chestiunea naţională e şi mal condamnabilă, pentru că d. Sturdza curat acestei chestiuni poate să mulţumească venirea sa la putere. Ajuns la putere prin chestiunea naţională, primul lucru ce’l a făcut a fost, că a lovit cu piciorul In — chestiunea naţională. Şi a negat toate ideile măreţe, toate principiile frumoase, întregul săti trecut, iar ce era pînă aci negru pentru d. Sturdza s’a făcut dintr’odată alb, ba alb de tot. D. Sturdza, venind la putere, s’a pus să înă-buşască mişcarea naţională. Impedicarea mişcării naţionale în Romînia însă nu ’l-a mulţumit, ci d-sa s’a pus să o ni- eari n’atl dorinţa de a descredita peste măsură Biserica lor, Sfintul Sinoil din Bucureşti printre 18 membri cari 11 compun numără foarte mulţi ambiţioşi fără conştiinţă, corupţi fără pudoare, şi laşi fără ruşine. Cînd cine-va cunoaşte conturul acestor polemice, nu numai pe acelea ale lui Parlhenie al Dunării de jos, ale lui Ioani-chie Băcăoanul, dar şi pe acelea ale episcopi-lor in partibus Calistrat Bărlădeanu şi Melelie Gălăţeanul, se întreabă cu oare-care spaimă ce trebue să fie in clerul de jos, într’o Biserică unde rangurile superioare ale erarchiel pre-sintă specimene de acest fel. Ori cum ar fi, Sfintul Sinod se pune Sn grevă în ultima lui sesiune de primă-vară. Ministerul liberal, iu loc do a se îndupleca la cererile de concurs pe cari i le făcea Mitropolitul, îmbrăţişa cauza adversarilor lui. Din simplu corp administrativ, Sfintul Sinod se transformă în tribunal. Acuzatorii se făcură judecători. Inlr’o singură şedinţa, la 20 Mal, Mitropolitul, care lipsea, se văzu condamnat pe baza a 14 capete de acuzaţie, din cari 9 pur spirituale şi cinci de delicte civile, la depărtarea din scaunul Mitropolitan, la pierderea puterilor spirituale de episcop şi a caracterului săii de preot, la degradarea în simplu monacii şi surghiunirea lui pînă la ultima-î suflare, în mînăstirea unde-şl avea metania. Pe cît se vede, prelaţii din Sfintul Sinod nu mergeau cu una cu două. De la Thoinas Be-cket şi de la Enric II nu s’a văzut încă o executare mal sumară, condamnare aşa de aspra şi judecată atît de pătimaşă. DouT-spre zece membri din Sintul Sinod, din patru-spre-zece presenţl, semnară sentinţa : era tocmai minimul voturilor necesare pentru validitatea unei deliberaţiunl. In zadar Mitropolitul Ungro-Vlahiel, primatul Romîniel, protesta în potriva grabei şi lipsei de forme a sentinţei care-1 lovea; in zadar ol făcu apel la al douilea prelat al regatului, la Mitropolitul Moldovei şi Sucevei; în zadar cutare semnatar al holărîrl îşi retrase iscălitura smulsă prin intimidare. Totul era sfirşit. Nu mal râmînea de cât să se execute hotârirea. Până a doua zi noferici-tul Ghenadie se văzu surghiunit la monas-irea Căldărusanî, sub supravegherea unul stareţ. vrăjmaşul săfl de moarte, care-şl făcu o plăcere să-l persecute în lucrurile mari şi mărunte, să-I impună tot felul de umiliri şi toate suferinţele. D. Sturdza putea să se creadă Învingător. El putea să-şi împartă spoliile cu creaturile sale printre cari se afla şi Partenie. Se părea că o mare nedreptate trebuea să se Înceapă, că un mare scandal se săvîr.şise şi că nu mal era nimic de făcut Atunci isbucni puterea opiniunel, cu deosebire când un sentiment de indignare morală o însufleţeşte şi o aţlţă. Poporul romîn se puse Î11 mişcare. Femeile semnară protestări la Rege, protestări la Sfintul Sinod ; ele întreprinseră pelerinagil la mănăstirea unde era închis monahul Ghenadie Petrescu. Cel mal indiferenţi în materie religioasă declarară răsboiul fie că el vedeail în aceasta un frumos pretext pentru agitaţiune politică, fie că simţul dreptăţii rănit se revoltase în el. Peste graniţă, Biserica Ro-mînească din Ungaria, această precioasă avangardă a patriotismului, această vigilentă sentinelă a iredentismului moldo-valach, refuză a recunoaşte legitimitatea unei usurpaţiunl anti-ca-nonice. Liberalii simţindu-se compromişi ar fi bătut bucuros în retragere. Ce le păsa lor de un Mitropolit mal mult saîi mal puţin, cind aveail puterea ? D. Sturdza s’a încăpăţînat, s’a menţinut în atitudinea sa de violenţă şi de persecuţiune. micească chiar cu desăvtrşire. A băgat ceartă şi zizanie intre amicii cauzei noastre do dincolo, şi a băgat ceartă şi neînţelegeri şi între I s'pera'^‘fă^ăîndoială’că“'va putea iinîşTT fer noi. Ne-a spart şi ne a dezbinat. Ast- e . - bere (rei;atoare şi că la urmă va ingenunchi: îndeplinit d. Slurdza promisiunile făcute cînd | gjserica La universitatea di-i Toulouse se predai! în anul acesta şi în anul viitor cursuri despre istoria romî-uilor şi în special despre situaţia romînilor din Ungaria şi Transilvania. De asemeni şi la şcoala de slu-din superioare din Paris Ecole des hautes etudes se predă un foarte frecuentat curs asupra istoriei romîne. Iar la şcoala de limbi orientale din Paris, cursul de limba romînă este frecventat de peste 40 de studenţi francezi. Cu începere de azi orele de serviciO ale ministerului de justiţie aO fost schimbate de la 9 — 12 dimineaţa şi de la 3—6 p. m. Ministrul justiţiei va acorda audienţe numai Marţi şi Sâmbătă, de la 10—12 dimineaţa. Simpaticul şi distinsul magistrat al tribunalului de Ilfov, d. Victor Anto-nescu, care cu elogii a trecut doctoratul în drept la Paris, reţinîndu-i-se şi teza la Facultate, şi care în scurt timp a cucerit un nume aşa de bun în toată lumea noastră juridică, va fi în eurînd numit profesor suplinitor de drept civil la facultatea de drept din Bucureşti, In locul d-lul Mîrzescu. Noul regulament al facultăţilor de litere ţi ii 1 oho lie. lnovaţiunile principale ce se vor in troduce în noul regulament al facultăţilor de litere şi filosofie, sunt următoarele : Vor fi patru licenţe în filosofie şi litere, anume: licenţa în filologia clasică, licenţa în filologia modernă, licenţa în filosofie şi licenţa in istorie. La fie-care din aceste licenţe sunt o biede principale obligatorii şi obiecte secundare neobligatorH. Ast-fel se dă studenţilor facultăţii de litere posibilitatea de a se specializa după bunul lor plac şi de a-şi alege studiile de predilecţie. Se mai introduce doctoratul în filosofie şi litere cam în felul cum se dă acest titlu în Germania. Se introduc se-minariile universitare, se regulamen tează chestia echivalenţei diplomelor era In opoziţiune. El bine, un ast-fel de om, condus, nu de principii, ci de interese personale, nu poate să se joace mult cu încrederea primită de la concetăţenii săi. ’L-a cunoscut Coroana, ’l-a cunoscut ţara şi catastrofa a urmat, a trebuit să urmeze. D. Sturdza s'a dus de la putere fără a fi de-plîns de nimenea, afară doar de oamenii săi de casă. Şi d. Sturdza, cu căderea aceasta, urmată în nişte împregiurărl atit de regretabile, ’şî-a încheiat cariera de bărbat de Stat al Ro-mînieî pentru tot-d’a-una. De aci încolo se va îngropa în chrisoavele cele vechi ale Academiei Romîne, şi îşi va petrece timpul cu descifrarea lor; de la conducerea atacerilor ţării însă îl va dispensa pe viitor chiar partidul săti, căruia s’a dovedit a-I fi nu spre folos — ci chiar primejdios. * * * Iată acum magistralul articol al ziarului Le Temps, în toată extensiunea sa: Ceea ce se petrece de cît-va timp la Bucureşti se aseamănă cu un fel de Lutrin «fin de sujcle» in cit umbra lui Duprieux trebue să fi tresărit de mulţumire. In jurul scaunului mitropolitan al Ungro-Vlahiel, adică In jurul primului represinlant al înaltului cler romîn. se desfăşură scenele variate ale acestei tragi-co-medii religioase. Cu toate că, încă de la 1864, autoritatea supremă în Biserica romînă nu aparţine numai unul prelat, orl-clt este el de sus pus, dar şi Sfintulul Sinod, poziţiunea Mitropolitului din Bucureşti este încă destul de ridicată în ochii laicilor şi al clerului, pentru a face din acest personagiu una din cele d’intîl persoane din Stat. De trei ani această demnitate era îndeplinita de fostul episcop de Argeş, P. S. Ghenadie Petrescu, care îşi atrăsese respectul tuturor prin trecerea sucsesivâ în diferitele ranguri ale strălucitei sale cariere, şi în particular se legase printr’o strtnsă afecţiune cu şeful partidului liberal d. Dim. Sturdza. Din colaboraţiunea prelatului şi a omului de Stat a eşit o publi-caţiune de documente relativă la istoria contimporană a Romîniel. Adus pe Scaunul Mitropolitan prin votul Senatului, al Camerei deputaţilor şi al Sfintulul Sinod, învestit chiar cu încrederea familiei regale care a voit sâ-T dea o dovadă strălucită fâcindu-1 naş al princepelul Carol şi al prince-pesel Elisabeta, primii IlohenzollernI născuţi în Romînia, I. P. S. S. Ghenadie părea că n'are Înaintea sa de cit zile de aur şi de fericire, mul cu seamă cînd a văzut că în capul afacerilor Statului viue amicul şi colaboratorul său d Sturdza. Tocmai această ultimă circumstanţă trebuia să-l precipite tntr'un abis de necazuri nes-firşite. Iu urma unor intrigi obscure Î11 cari se găsea amestecat în primul rînd numele Episcopului Pnrthenie al Dunării de jos,—un prelat ale cărui moravuri prea uşoare sunt atestate, după cît spun istoricii acestei afaceri, prin cea mal compromiţătoare şi incontestabilă probă, o fotografie foarte puţin eclesiastică, ca să nu zicem foarte puţin episcopala, — Mitropolitul se găsi implicat Sntr'un conflict deplorabil cu doul din principalii representanţl al Înaltei aristocraţii, principii George Bibescu şi Dumitru Ştirbei. ambii filai foştilor principi domnitori din Valakia, şi ambii efori saO administratori al unei fundaţiunl de familie, ospiciile Brînco-veami. Provoeînd acest scandal, vrăjmaşii lui Glie-UHdie, prelat care pare a împinge simplitatea columbei peste limita prescrisă de evanghelie, aveaţi de scop de-al certa cu o parte din înalta societate romînă, unde el şi-arfl putut găsi cel mal preţios sprijin. Puţin după aceasta conspiratorii aruncară masca. Dacă trebue să credem istorisirile avocaţilor nenorocitului Mitropolit, adică pe credincioşii El nu socotise însă două lucruri: mişcarea care-şl ridicase capul ameninţătoare, care tirîse după dînsa o tinerime generoasă şi imprudentă. Regele, care îngrijat de interesele permanente ale Statului, s'a reîntors la Bucureşti pentru a cere, a pretinde chiar demisiunea stîngaciulul duşman al lui Ghenadie. Un liberal, presiden-tul Camerei, d. Aurelian, a fost. însărcinat cu formarea noului cabinet. Cu toate acestea partidul liberal e tot aşa de încurcat ca şi înainte. Nici odată cel cari violează drepturile conştiinţei nu remîn nepedepsiţi. ‘3'# (Serviciul Agenţiei Romîne) tuţiane|a Turciei care este in contradicţie cu vilisaţia sfirşitulul acestui secol, precum şi ofensă către creştinism. Mesagiul zice că în împrejurările actuale este cu neputinţă de a recunoaşte pe insurgenţii cubanî ca beligeranţi.—Fâcind alusiune la dificultăţile Spaniolilor în insula Cuba, mesagiul respinge ideia de a cumpăra Cuba, cit timp Spania nu va face o asemenea propunere. — Mesagiul exprimă speranţa că Spania va oferi Cubei autonomia sa, ceea ce va face să se termine rosbelul, fără a aduce vr’o atingere onoa-rel Spaniei. Propunerea făcută de Statele Unite, într’un mod confidenţial, de a acorda oare-care garanţii unei convenţiunl asigurlnd Cubei o autonomie suficientă, pare a fi fost primită în mod favorabil, dar pînă acum n’a sosit vr’un răspuns definitiv. Mesagiul vorbeşte apoi de posibilitatea unei situaţiunl care ar putea să creeze Statelor U-nite cele mal mari obligaţiuni atit faţă de Cuba cît şi de suveranitatea spaniolă. Preşedintele exprimă speranţa că neînţelegerea cu Venezuela se va aranja în mod satisfăcător pentru cole două părţi. In ceea ce priveşte cestiunea tarifelor, mesagiul se mărgineşte să afirme menţinerea legilor existente. SITUAŢIA FINANCIARĂ A ITALIEI Roma, 25 Noembre, Răspimzlnd la o întrebare, d-1 Visconti Ve-nosta, declară că neînţelegerile cu Brasilia s’aQ aranjat In mod cu desăvîrşire satisfăcător. D-1 Luzzatti citeşte expunerea financiară care este foarte aplaudată. — Declară că exerciţiul 1896—97 se incliee cu un escedent de 8.300,000 franci şi acela din 1897—98 printr’un excedent de 2,000,000. Ministrul declară că situaţia financiară generală este satisfăcătoare. Insistă asupra necesităţii de a modera cheltuelile şi anunţă revisu-irea iiripositelor asupra capitalului mobiliar. Se vor lua măsuri în favoarba agriculturel precum şi pentru Sicilia în Sardinia. Se studiază cestiunea introducerii unul timbru facultativ de 50 lire (lei) pentru soldaţii cari nu voesc să facă al treilea an de serviciu. Ministrul expune apoi reformele proiectate în ceoa-ce priveşte băncile de Neapole, Sicilia şi Italia. D-nu Luzzatti speră că mulţumită păcii se va desvolta prosperitatea şi se va îmbunătăţi situaţiuuea monetară. Proiectul privitor la reforma băncilor s’a trimes unei comisiunl speciale, cele-l’alte proiecte s’aii trimes comisiunel bugetului. DIVERSE DIN CAPITALA O extrădare.—Alexandru Majdu, profesor din Ungaria, fiind urmărit de autorităţile locale, şi în urma intervenţiunel guvernului Austro-Ungar, extrădarea lui a fost admisă şi el a fost transportat erl pînă la frontiera Ungară. Moarte subită. — Aseară, pe la orele 7 şi jumătate, Zamfir Crăciunescu, fost vizitiu, îu vlrstă de 56 de ani, pe cînd mînca în circiuma lui N. I. Rădulescu din strada Nisipari 7, a căzut pe masă şi a încetat subit din viaţă. Că/.ntă Intr'uu l*uţ.— Aseară, sergentul de stradă postat ia capătul calei Rahova, aude strigăte de desperare cari veneafl din curtea caselor cu No. 209. Inlrînd in curte pentru a vedea de unde vin acele plîngerl, după cît-va timp de căutare, spre marea lui mirare observă că, ţipetele cari din ce în ce erau mal acute, veneab din pămlnt. In adevăr o m n arecită de femee, căzuse într’un puţ părăsiLşi fără apă, ce era in acea curte. Cu ajutorul veci iilor, sergentul de stradă reuşeşte a sesate p e femee din puţ. Din cauza unor g ave leziuni ce femeea avea pe tot cerpul. ea a fest transportată îu îngrijirea spitalului Bi acovenesc. DIN ŢARĂ Roma, 25 Noembrie. Volta a plecat la Mogadiscin cu cinci mitralieze şi cu material de rezbel.— Opinione confirmă ştirea că Volta va trece pe la Massauuh, unde va îmbarca 200 de Ascaril cu destinaţie la Mogadiscin. Paris, 25 Noeinbrie. Camera deputaţilor. D-nu Lebon desvolta o interpelare Î11 privinţa expediţiunel din Rara-tum şi aceleia din Niger. Ministrul afacerilor străine II răspunde că Franciu n’a părăsit nici o dată revendicările sale şi că guvernul en-gles a dat asigurarea că nici o posesiune fran-cesă nu este ameninţată (Aplause). ORGANIZAREA ARMATEI GRECEŞTI A tena, 25 Noembrie- Mesagiul Regelui continuă să provoace o sensaţie enormă. Opoziţia anunţă o interpelare la Cameră. Lagărul militar va fi instalat la Atena. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 25 Noembrie. Poarta a comunicat ambasadorilor o notă scrisă, conţinind reformele aplicate sad pe cale de aplicare, In vilaietele Dyarbekir, Bitlis, Man nure şi Tulezio. O corabie duclnd 70 de exilaţi printre cari doul foşti ofiţeri de marină, amploiaţi de al poliţiei şi funcţionari, a plecat la Alexandriotu Tripoli', Bongliaz şi Djedda. MESAGIUL PREŞEDINTELUI STATELOR-UNITE Washington, 26 Noembrie. Mesagiul d-lul Cleveland către congresul face alusiune la cestiunea armenească şi zice că s’a făcut totul pentru a se obţine o soiutiune grabnică a cererilor americane. D. Cleveland crede că nu se va mal tolera mult timp trista consti- Doul fratricizi.—Se telegrafiază din Cîmpina că Duminică noapte fraţii Dumitru şi Ion Vlâ-descu a ti Încercat să ucidă pe fratele lor Si-mion, dîndu-I patru lovituri de cuţit în pin-tece. Rănitul a fost transportat la spitalul din localitate. Starea lui nu este gravă. Cel doi fratricizi au fost arestaţi. Incendiu.— Un incendiu violent a distrus erl grajdurile şi dependinţele după moşia Vînă-toril, proprietatea d-lul Oteteleşeanu. Flăcările comuniclndu-se cu mare iuţeală pa tot coprinsul clădirel grajdurilor, opt cal pur singe ad fost arşi. Furt Însemnat Ia Inşi. — Simbătă noapte un furt însemnat s’a savîrşit în dauna comercianţilor Veesman şi Rappaport. cărora s’a furat obiecte de valoare şi diferite monede de aur în valoare de peste 5000 de lei şi 4.379 de lei în numerar. Poliţia din Iaşi a dat o circulară in toate o-raşele din ţară pentru urmărirea şi prinderea spărgătorilor, cu toate detaiiurile efectelor şi monedelor furate. Auaeiuat. — O telegramă din Giurgiu a-nunţă că ciobanul Gheorghe Voicu din comuna Slobozia, a fost ucis erl de nişte mocani dupe câmpul Barnaşulul. Gendarmiî rural! din localitate sunt puşi in urmărirea criminalilor. Vapor scufundat In Dnnăre.— Afiăin din Sulina că alaltă-erl noapte, Vaporaşul Tul-cea, cu pavilion român, s’a scufundat în Dunăre In faţa atelierelor comisiunel Europene. Se crede că această scufundare se poate a-tribui vechirael vaporaşului. Proprietarul susţine că a fost lovit de sloiuri de ghiaţă şi că din această cauză s’a scufundat. S’a deschis o cercetare de către eomisiuneu maritimă. O crinul cocoloşită.—In mijlocul oraşului Focşani, acum clle-va zile s’a omorlt un băiat, elev al cursului superior de liceii, Î11 e-late ca vr’o 20 ani, anume Slăniceanu, el era originar din R.-Sărat. Asasinii după ce 1’aQ lovit şi l’aQ Împuns îu ureche, l’att pus pe şinele liniei ferate Focşani-Gujeştî, să’l caice trenul. Din iultmplare a fost găsit de cantonier şi adus In oraş. Un martor a spus că a fost oinorît tn casa unei fete de moravuri uşoare, de căi re un alt amant al el, şi dus de acolo cu trăsura la drumul de fler. Rumoarea publică cu martorul Atanasiu u-cuză pe fratele unul deputat de acest asasinat şl însemnat agent electoral al d-lul Sâveanu, şi că influenţa acestora intervenind, nici o măsură serioasă nu s’a luat contra bănuiţilor, aşa că a putut deruta In timp de 85-20 zile instrucţia. Aceea ce este cert este, că aceşti doul, mortul Si bănuitul, frequentaO aceiaşi casă, că înainte, anuitul ’) a vizat prin nişte rude pe Slăniceanu www.dacoromamca.ro EPOCA 3 Atragem atenţiunea publicului asupra ru-bricel din pag. 4-a Mici anunţuri, care sunt menite a înlesni transacţiunile individuale şi comerciale. Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste anunţuri, este un indemn pentru toata lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane Intr’o afacere ca : închirierea unei case, arendarea unei moşii, vlnzarea unei trasuri, etc. Tot pentru o mal eflină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rlndurl. PRETIIL: piuă la 10 publicaţii 30 hani linia pentru fie care dată, si de la 10 Iii sus 20 bani linia. »ă nu’l mal prinza pe la fată, că’l face ceva ; că bătaia s’a tnlimplat in acea casă şi dacă se luau măsuri energice din vreme şi se separai! atlt fata care a ajutat safl la care s’a petrecut faptul, cit şi părinţii el cari atl văzut cine a venit in acea seară, precum şi pe bănuit, s’ar fi descoperit Intr’un fel sati într’altul. Astă-zl lumeă e alarmată peste măsură că din cauza moleeiunel agenţilor poate rămlne un asasinat nedescoperit. Medicul care a făcut întîiO autopsie, este şi el cumnat cu bănuitul. Iată în ce Împrejurări s’a petrecut şi Înăbuşit un asasinat. Aceea ce e mal curios, este că Procurorul pledează inocenţa asasinului prin localuri publice, elnd pentru toate nimicurilo Închid» lumea şi face apeluri 1 ULTIME IStFORMATIUfil M. S. Regele a primit din partea M. S. R. Marele Duce de 01-denburg o scrisoare prin care-I notifică căsătoria Fiului săQ, A. S. R. Marele Duce Moşţenitor Friede-ric-August de Oldenburg, cu A. S. Ducesa Elisabeta de Mecklemburg. Proiectul de lege pentru înfiinţarea unei case rurale, care să înlesnească sătenilor cumpărarea moşiilor de la particulari, va fi elaborat de d. Gr. N. Macri, deputat de Iaşi. Unul dintre deputaţii Galaţilor, va cere, după cît se afirmă în Cameră să se depuie raportul care a motivat transferarea d-lul Atanasiu, prim-preşedinte al tribunalului Co-vurlul, în aceeaşi calitate la Prahova. Acest raport ar coprinde, pare-se, mal multe constatări de o mare însemnătate pe socoteala d-lul Zorilă, actual prefect de CovurluT, care a ştiut să exploateze foarte bine calitatea sa de văr al fostului prim-preşedinte. Comitetul diriginte al partidului conservator din Brăila s’a reorganizat prin următoarele persoane: Nicolae Perlea, GhiţăDimitrescu, N. Filipescu, CamildeRoma, Const. Fotin, Ştefan Economu, M. Rachti-vanu, Ion Suditu, N. Vîlcu, Anast. Simu şi Const. Georgescu. D. General Berendey a rezistat mat multe zile. In cele din urmă a intrat, de-clarînd totuşi că se va mărgini a administra departamentul său şi nu înţelege intrînd în minister a intra în politică. E vorba de demisiunea principelui Dim. Ghica de la preşedinţia Senatului, pentru motive de sănătate. Aceasta demisiune va fi dată în scopul de a înlesni alegerea d-lul Dim. Sturdza care, ca preşedinte al Senatului, îşi va avea cuvîntul săO în caz de criză. Mesagerul Brăilei, vechiul organ conservator, a reapărut sub direcţiunea unul comitet. Facem, vechiului nostru confrate, toate urările pentru isbîndirea în lupta pe care a întreprins-o în contra regimului şi a administraţi uni locale. D. Victor Lecca, care era să fie numit inspector de poliţie în locul banditului Ionel Antonescu, a refuzat să intre în slujbă poliţieneasca. D. Caton Lecca, prefect al poliţiei Capitalei, a asigurat pe cl. Cancicoff, student în litere, că va pedepsi pe toţi bandiţii cari au comis ororile la universitate, dar cere în schimb ca studenţii să nu-t îngreuieze situaţia prin întruniri. D. Cancicoff a dat prefectului lista tutulor bandiţilor, printre cari figurează San-Marin, căpitan Popovici inspector de poliţie, comisarul Becvrian, Zaharia, Cantuniari, comisarii Romano, Iliescu şi Ionescu, apoi Berlescu şi alţii. Bacă in trei zile prefectul nu va destitui şi va da în judecată pe bandiţi, atunci studenţii sunt hotărîţl a lua măsuri în consecinţă. Faimosul Malaxa cu vr’o 40 de amici al săi a trimes o telegramă de felicitare d-lul Dim. Sturdza, asigurînd-1 câ-I va fi mereO devotat. La 1 Ianuarie se va inaugura internatul ataşat pe lingă liceul din Ploeştl. Director al internatului a fost ales eminentul profesor d. Const. Calmus. Internatul va primi deocamdată 40 de elevi. Citim în Ordinea, organ conservator din Galaţi: Mişcarea conservatorilor a băgat grozav In sperieţl pe actuala administraţie. In faţa numeroaselor dovezi de simpatie ce ni se aduc din toate părţile, şi prefectul şi interimarii ’şl au perdut sărita pînă înt’atîta, că nu se dau în lături de la nici un mijloc pentru a rătăci lumea. Cum se află că cutare comerciant sau proprietar s’a manifestat în favoarea noastră, d. Zorilă în persoană merge la acel alegător şi, cu promisiuni saQ ameninţări—după cas— caută a’l face să meargă cu colectivitatea. Am putea înşira nume, dar ne ferim de aceasta, ca să nu facem răă acelor prieteni, expunîndu-I la tot felul de persecuţii şi loviri în interese. Fai:::csul Zaharia, şeful poliţiei comunale> ’şi-a dat demisia. D. Costi C.luvara a fost însărcinat cu girarea provisorie a poliţiei comunale. Icţl miniştrii, au tâbărît asupra Generalului Berendey şi doar că nu’l-au căzut în genunchi ca să primească portofoliul resbelului. Trebuea să mă simt atins de neexacti-tudinea acestui domn ? Trebuea să-I trimet martori ? De sigur că nu. Ar fi fost laş din parte ml să trimet martori unul domn care nu are noţiunea celor mal elementare regule de bună cuviinţă. Primiţi, domnule, toată stima ce vi se cuvine. Gr. Koutzo. Comisiunea de răspuns la discursul tronului s’a constituit ale-gînd preşedinte pe d. M. Ferekide şi raportor pe d. Ion I. C. Bră-tianu. Membrii ligel culturale secţiunea Bucureşti, sunt convocaţi în adunare generală pentru Duminică, 1 Decembrie, orele 2 p. m. La ordinea zilei vor fi : raportul secretarului asupra mersului secţiune! şi o dare de seamă asupra gestiunel financiare. CRIZi latenta ţ Prinlr’o decisiune a ministrului de răsboiă, ofiţerii în retragere cari comp-tează In cadrele ofiţerilor de reservă, miliţii şi gloate şi sunt funcţionari în administraţiile publice, comunale saă la diferite societăţi, nu pot purta uniforma în exerciţiul funcţiunilor; orl-ce ofiţer reformat care, conform legeî, nu face parte din nici un element constitutiv al armatei, nu are dreptul a purta uniforma ; ofiţerii din jandarmeria rurală, din orl-ce armă safi serviciu ar proveni, nu aă dreptul a purta de cit uniforma a-cestul corp. Telegraful Romîn, organul Mitropoliei ortodoxe romîne din Sibiu, vorbind despre căderea guvernului d-lul Dim. Sturdza, încheie ast-fel reflecţiunile sale: Noi credem, că înţelepciuneî bărbaţilor de stat aî Romîniei va succede a afla o soluţiune fericită, care să redea Statului şi bisericeî demnitatea ce ’i s’a vătămat, şi cetăţenilor liniştea sufletească, care li s’a răpit cu judecata neumană, adusă şi executată faţă cu primul dignitar al Bisericeî din Romînia. Să se facă dreptate, să piară cel vinovat, însă intact să rămî-nă Statul şi biserica pentru fericirea poporului din Romînia. D-nu Gr. Soutzo ne trimite spre publicare, următoarea scrisoare a-dresată redacţiunel ziarului Voinţa Naţională: Domnului Prim redactor al Voinţei Naţionale Domnule, Numărul diu 24 Noembrie c. al ziarului d-voastră conţine o relaţie prin care sunt somat să declar : l-a Dacă este adevărat că d. Gr. Soutzo a trimes martori d-lul Stamatian ? 2 a Dacă este adevărat că dl. Gr. Soutzo a venit împreună cu dl. R. Catargiu la dl. Stamatian pentru a l provoca în numele d-lul Gr. Ghjka ? Declar că aceste două aserţiuni, reproduse de Timpul de Miercuri, sunt cu de-săvîrşire falşe. Cu toate acestea, de oare-ce se face apel la mărturia mea, să ml fie permis, Domnule Redactor, se stabilesc şi neexactită-ţile conţinute In Voinţa Naţională de la 24 curent. M’am presentat la dl. Stamatian după turburările de la Senat pentru a încerca să aranjez prin bună înţelegere incidentul Ghyka-Stamatian. D-l Stamatian mi-a părut însufleţit de cele mal bune intenţiunl şi am obţinut de la domnia-lul o înttlnire in aceeaşi seară, la orele 6, la cafeneaua Cosinan. Trebuea să mă aflu acolo cu d-l Grigore Ghyka şi d-l Stamatian trebuea să declare prietenului meii că nu avusese de loc in-tenţiunea de a-l ofensa. La 6 ore, am aşteptat in zadar mal bine de un ceas pe d-l Stamatian. Guvernul este ameninţat să cază. A-ceasta este ştirea care circulă cu inzis-tenţâ de a-seară. In adevăr, a-seară a fost o scurtă întrunire intimă la ministerul de interne între miniştrii şi comitetul executiv al partidului. La întrunire n’au luat parte d-nil Sturdza şi Eugen Stătescu. S’a discutat asupra cestiunei Mitropolitului Primai. D-nil V. Lascar şi Mtrzescu au declarat că surd dispuşi a revizui sentinţa Mitropolitului, dar guvernul tre-bue să se asigure de concursul d-lul Eleva. Delegaţii d-lul Fleva au declarat că nu pot lăsa nimic din condiţiile puse, anunţ»: reintegrarea imediată a Mitropolitului. Ast-fel fiind lucrurile, d. Vasile Lascar a declarat că se va pronunţa azi definitiv la Cameră. * * * De la ministerul de interne miniştrii şi cîţî-va membri ai comitetului executiv s’au întrunit la d. Dum. Sturdza, unde a fost şi un prînz diplomatic. Consfătuirea a durat pînă la orele 12 noaptea. 1). Sturdza a declarat că nu admite nici împăcare cu d. Fleva, nici modificarea legeî sinodale, ci numai o propunere de revizuire a sentinţei Sinodului, indiferent dacă Sinodul se va supune sau nu. In caz contrar, d-sa va considera orî-ce act al guvernului ca o reprobare a politicei fostului guvern şi va proceda în consecinţă. Zadarnice au fost toate rugă-mintele şi stăruinţele d-lor Aure-lian şi Lascar, căci d. Sturdza nu numai că n’a voit să cedeze nimic, dar e ameninţat în următorul chip : — Eu sunt şeful partidului şi, ori va supuneţi, ori mă retrag cu întreg parti dul în opoziţie. Interesant e că d-niî Gogu Can-tacuzino, Stoicescu şi Şendrea au fost de părerea d-lui Sturdza. întrunirea s’a sfirşit fără să se fi luat nici o hotărîre. * * * O altă întrunire a fost la d. Eugen Stătescu. La această întrunire au, luat parte d-nil Stolojan, Al. Djuvara, Or-leanu, Malta şi alţii. S’a liotnrît ca imediat ce guvernul va face o declaraţie Ia Cameră favorabilă I. P. &. Sale Mitropolitului Primat, d. Eiigeu Stătescu să-i anunţe o interpelare Ia Senat, iar d. Al. Djuvara să ia cuvintul la Cameră. * • * * Azi dimineaţă s’a întrunit consiliul de miniştri şi s’a hotărî! ca in cestiu-nea Mitropolitului să se facă declaraţii vagi, cari să nu angajeze pe guvern în nici o soluţie. In urma acestei declaraţii, d. N. Fleva va anunţa o interpelare ministerului in cestiuuea Mitropolitului. Împăcarea dintre guvern şi d. N. Fleva se poate considera ca zădărnicită în acest moment. * * * Aflăm că una din condiţiile de împăcare puse de d. X. Eleva a fost iutrarea îu minister a d-lui eolouel Grădişteami, pentru care ceruse portofoliul răsboiu-lui, şi a d-lui Seorţescu. Iu urma acestor condiţii, tratările de împăcare s'au întrerupt. CONVORBIRE CUJhJUM, STURDZA — De cît strigai d-ta < Trăiască înţeleptul nostru Rege>, mai bine trebuiau să strige amicii şi pretinşii d-tale amici : * Trăiască înţeleptul nostru şef h Cu aceste cuvinte deschise alal-tăerî vorba un liberal cu fostul piesident de consiliu. — De ce ? întrebă jumătate mirat, jumătate flatat d. Sturdza. — De ce ? Fiind-că, încă de a-cum şease luni, d-ta i-aî prezis lui Aurelian şi tutulor acelor microbi inteligenţi, cari murmurau prin colţuri, slăbind partidul şi pîndind cîte un portofoliu,—că în cele din urmă te veî retrage de la guvern lăsîndu ’i pe dinşiî să se descurce cum vor putea. — N’al dreptate; e şi nu e tocmai aşa. E drept că sunt vr’o şease luni deja de cînd am declarat neastîmpăraţllor că intr’o bună dimineaţă am să ’mî dau demisiunea, dar n’am spus că ’î voi părăsi şi că ’i voi lăsa să se descurce cum vor putea. Dovadă că am declarat la Senat că voi da tot concursul meu noului guvern, întru cît îl cred tot ca ema-naţiune a partidului liberal şi menit a continua opera începută de mine. — Opera începută de d-ta par’ că era—aşa ne ziceai—«curăţirea partidului de oameni ca Fleva şi izgonirea din Biserică a unor prelaţi ca Ghenadie. — Aşa e. — Atunci cum se potriveşte politica d-lor Aurelian-Mârzescu cu a d-tale P Ce sunt tratările cu Fleva şi demersurile de împăcare cu Ghenadie ? — Eu le desaprob cu desăvîr-şire, şi dacă n’am făcut’o încă în mod public, este pentru că nici guvernul de azi nu şi-a spus încă in mod oficial tot gîndul cu privire la chestiunile la ordinea zilei. Iu ziua însă cînd împăcarea cu Eleva s’ar face, sau guvernul ar readuce pe Ghenadie la Mitropolie, eu îmi voi da demişiuuea motivată diu şefia partida* lui liberal. * * * Noi garantăm autenticitatea acestor importante declaraţiuni făcute alaltăerî de d. Dumitru Sturdza şi repetate ieri de d-sa către mai mulţi intimi. CAMERA Şedinţa de la 26 Noembrie Tribunele sunt pline de lume. In incintă domneşte o mare mişcare. D. Giani presidează. 5 D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, dă citire decretului regal prin care d. general Berendel este numit ministru de resbel. D. Popovici constată că secţiunile nu pot lucra fiind-că [nu sunt constituite. Cere trecerea In secţiuni pentru constituirea lor. D. Aurelian. Guvernul aderă. Preşedintele consultă Camera. Camera se pronunţă pentru ordinea zilei şi apoi trecerea în secţiuni. Tactica guvernului de a evita discuţiu-nea dedaraţiunel guvernului n’a prins. D. Ionel Grădişteanu ia cuvîntul şi constată că prin declaraţia noului cabinet nu se spun cauzele retragerel fostului guvern, nici motivele nouel’formaţiunl. D. Grădişteanu crede că e^bine ca o explicaţiune In această privinţă să fie dată de guvern. D-sa declară că nu voeşte să silească pe guvern a face cine ştie ce declaraţiuni, dar că cuvintele pentru cari a venit la putere actuala formaţiune trebuesc cunoscute. Este un guvern cu o nouă direcţie ? Este el hotărlt să rupă cu sistemul d-lul Sturdza? Este el continuarea guvernului d-lul Sturdza şi Sn caşul acesta pentru ce fostul preşedinte al consiliului s’a retras ? Pe banca ministerială văd şi pe d. Mir-zescu, un advocat al Mitropolitului Ghena-die. Această presenţă ne-ar da a crede că guvernul are o soluţie în chestia Mitropolitului Ghenadie. D. Steicescu a trecut la externe şi d-sa e dator să ne spună ce politică va urma şi dacă e hotărlt să continue politica d-lul Sturdza saQ dacă menţine declaraţiunile făcute In opoziţie, In chestia naţională. Mal dorim să ştim dacă se adevereşte svonul Împăcării guvernului cu d. Fleva. Discuţia continuă In mijlocul unei mari atenţiuni. SENATUL (Urinarea şedinţei de la 25 Noembrie) Se procede la alegerea unul vice-preşe dinte. Resultatul votului: Voturi exprimate...................84 D. V. A Urecliiă...................47 D. Andrei Vizanti..................35 Buletine albe ..................... 2 Cu toată opoeiţiunea învierşunată ce i-a făcut d. Dim. Sturdza, care este foarte nemulţumit de resultatul votului, d. V. A. Urechiă, care lipseşte, este proclamat vicepreşedinte. In Senat aceasta se consideră ca prima manifestaţie în contra şefului. Senatul procede apoi la votare de indigenate. Şedinţa de la 26 Noembrie D. G. Mîrzescu citeşte Mesagiul regal prin care se face cunoscut Senatului că d. general Anton Berendeitt este numit ministru de răsbol. ULTIMA ORA Iu cursul discuţi unii de In Cameră, primul ministru Aurelian a declarat eă guvernul caută soluţiuuea paşnică a chestiunii Mitropolitului. Iu cursul discursului d-lui deputat I. C. Grădişteanu, d-nii Tuşile Lascar şi 3T. Eleva s’atî retras în salonul miniştrilor pentru a discuta eoudiţiile de împăcare. Circulă zgomotul eă în loc de împăcare se va în-clieca un scurt armistiţiă. A se citi urmarea foiţei tn pagina IV. COMUNICĂRI Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pag. IV rubrica anunţurilor mici, Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * * A se vedea rubrica spectacolelor In pag. IV. MIGRENĂ NEVRALGIE SCIATICA DURERE DE MIJLOC PERLE CD ESENŢA DE TEREBINTINĂ DE aCLERT^ 2 la 4 Perle fac sâ dispare în cate-va minute cele mai durerose nevralgie. ~~k se cere numele In tote Farmaciile. CLERTAN ENGLISH-HOTEL Proprietatea d-luî GRIGORE HELIADE Situat in faţa Teatrului Naţional Pentru Domnii deputaţi şi Senatori se pum la disposiţiune Camere cu un pat cu 5 lei p» zi, la Etagiul l-io sat! 2-loa, cu încălzitu, iluminaţii, CeaiQ sad Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu creton sistemul cel mal noă, introdus la Londra. Paturi cu somiere elastic* de oţel, Lavoar, Sifonierâ, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avînd şicul englezesc, Len-geria toată de olandă de Scoţia. Interiorul Hotelului este astă-zl acoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra. Pot beneficia de această reducere şi cel l’alţl d-nil Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile. Se mal pune in vederea d-lor Pasageri că Ia ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunii» se găsesc camere încălzite. De asemenea în acest hotel se găsesc apartamente pentru familie, dintre eare un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoan» de marmoră, precum şi odăi începlnd de la 3 lei in sus pe zi. Se pot închiria, atît camere, cit şi apartamente cu luna, cu alte condiţiunl. Cu stimă Direcţiunea CONSTANTIN SIMiONESCU Doctorand tn medicina Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. I DE MOBILE Şl PERDELE B. PJABOLROV, CALEA VICTORIEI, 72-74 www.dacoromanica.ro EPOCA MICI ANUNŢURI PînS la 10 publloaţa 30 bani linia pentru fle-c&re dată, ţi de la 10 în sus 20 bani linia._____________ Spectacule Teatrul JVaţlonal Marţi 26 Normbrle se va representa pentru a doua oară PATRIE dramă în 6 acte fi 7 ta-blouri.____________________________________ Opera KouiliiA Mercnrl 27 Nocmbrle se va reprosenta •«De a-ţl fl Itege» (8i J’etais rol) operă comică în 8 acte ţi un tabloti de A. D'enuery ţl J. Bre sil. Musica de Adolphe A 8 iun. Traducţle de Stix. Teatru Jtlu^o. Marţi 26 Noembrle 1806, primul debut al Celebratul Sextet «Jullans». Debutul celei mal renumlj te oîntăreaţă engleză Misa Kubini, Franco!» acrobaţi şl Equllibriţtl. Debutul Brothers k Circul Ir. £1idoli. Mrrţl 26 Noembrle mari represen* t aţii. Iot îi a cu preţuri scăzute începe la ora 3 p. m. g»V.cnf Ce&ar/S$idoli. In curînd va sosi în capitală. £»la Lcibllch-J l^nUza. Srtfa Hratjadlru. In fle-care seară conosrt de orches* tră aib conduc» rea d-lul Peters. Vinerea concert Mlgh Life. Caţ'e Naţionala, concertele. Orchestra Rubinţteln ţi-a început Închirieri şi arendări De Arendat cu începere de la s-itu Gheorghe lhvy moşia -Dudescu» din judeţul Brăila în întindere de şcase mii patra sute pogoane. A se adresa la 4. M. Raohtivan, advocat strada Frumoasă 28, Bucuresd. rtc nrciiilat cu începere chiar de acum moţia «Ianca» Udin judeţul Brăila, în întindere de zoce mii pogoane toate arabile, avfnd două mii pogoane grifl arate cu săznlnţa uea mal bună. A se adresa la d. M. Iiachtlv ai. avocat, strada Fîntfnel 28, Bucureşti.___________ Camere mobilate Hotelul Pieţei Blbemcu- IWrf, lingă Camera Tribul nale. Cereri ţi oferte de servicifl Un tînăr absolvent a cinci clase liceale, doreşte a găsi un post fie în capitală sau provincie, A se adresa la red. ziarului «Epoca» sub iniţialele M, M. Vînz&ri şi cumpărări Be caută a se cumpăra o casă de fler Chadvood sad Rat-ner. Posesorii a se adresa la bturoul Tipografiei «Epoca» De vtnunre spre tăere pădurea de pe moţia Orăştî-Piţl-gaia Jad, I lfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46 ■ Patru cai de lux, de vînzare; Strada Minervel 14. De Ttnxnre lemne din pădurea Paşcani. Stinlenul, după calitate, 55 ţl 60 franci. A se adresa : Btr. Batistei 15 O caretă nouă (Cupefi) eete de vînzare cu preţ de 2000 lei. Are adresa la adm. «Epoca». De v .uzare un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, ocl i ou strada Artei proprietatea d-nel Marla Al. O. Nl-culf icu. A se adresa la d. Mlhail A. Raohtivanu, advocat, strLda Frumoasă No. 28 Looo. Informaţi uni ntile Fu pianist rontinat oferă serviciile sale la soirele dansante ţi baluri pentru un honorarlu modest. 8. Iaroslav, Calea Moţilor No. 90. Unt proaspăt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu ţi Dr. E. Popu, ou 5 lei kilogramul dus la d omJoilia. OrI-ce cerere se va face prin cartă poştală la acta I. Munteanu calea Victoriei No. 78. O doamnă onorabilă dă lecţiaril de plano. A sg adresa la administraţia «Epoca». Nlrid I! «14 mare se găsesc de vînzare la D-nul Bclpuech, Biserica lent, No. 8, Buourescl, fi se face cunoscut amatorilor că primesc© zllnlo Stridii de Ostenda şi Aroachon. Asemenea şl melci (Mode de Bourgogne); oă poate să vlndă cu preţuri foarte eftlne, imposibil de orice altă concurenţă. Preţuri curente : Duzina Stridii de Ostenda calitatea I fr. 2.76. Arcaehon de mare calitatea I fr. 2. 60 Aroachon de mare oalltatea II 1.75. Arcaehon de mare calitatea III 1.50. MlelcI duzina 1.25. Morun, Bakala Terre Nenve 1.50 Se caută 60 vaci de lapte, rasa moldovănească safi bivoliţe. A se adresa In strada Dionlse No. 40 direcţiunea lâptăriel Arcada. Reuumlta CărtnrărcaNă Mari ţa Alccţoln, ro- mîucl, care ghiceşte perfect îu cărţi, trecutul, presentnl ţi viitorul, s a mutat in strada Scărlătotou 44. Ghiceşte ţi la domiciliul amatorilor cari ar înţtiluţa-o printr’o carte poştală. Franţaise diplomoe deşire letona partlculieres. Ad. bure au du Journal. ______________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Al llinII A. ltac'htlvann Advocat 28 Strada Frumoasă D. A. (1. Floresou, ţUor No. 40. avocat, s’a mutat în Calea Doroban- D-rul AlbcKcu. Calea ar tio grf de copil, Doctori VdeflreHtl SZ, Boule in- Schimbări de adrese Bibliografii A eşlt de sub tipar în AJLitnra Librăriei Boeeo k Comp. ►Novele» do «Ion Slavici», Preţu 4 lei. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipcani Na. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi schimb de monezi. Cursul pe ziua de 25 Noembrie, face orl-c 1896 Cump.| Vind 4°/o Menta Amortisabilă. . . 68; — 88 V. 5°/o » Amortisabilă. . . 99 100 */* 6»/o 5«/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale diu 18833 101 97 V» 102 97 *7. 5°;o > » » 1890 90 — 90 V» 5°/u Scrisuri Funciar Rurale . 94 95 &o/c, » » Urbane . 91 92 — 60/, » » » Iaşi. b6 87 — Acţiuni Banca Naţională. 1850 •— 1870 — » * Agricolă . 222 — 227 — » Dacia Romi aia aaig. 450 — 400 — » S-tea Naţionala asig. 485 — 490 — S-tatea de Co.istrucţiunl . 208 — 212 — Florini valoare Austriacă. 2 îi 2 12 Mărci Germane . . . . 1 -2:1 1 25 Bacnote Fraucoze . . . 100 — iol — » Italiene. . . . 89 93 — » ruble hîrtie . . î «5 2 70 Imprimarea cm marinele dublu-ciUndrice, din fabrica Albert & C!-, JTrankenthal si cu caractere din fondorin de litere IPli-Bsch aia Erank-furt AIM- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 12*1 LOFIS JACCOLLIOT IftiBATORIi I>E FOC PARTEA ŞEASEA In ziua indicată, acuzat şi acuzator erau conduşi în coliba focului sacru; intrafl u-nul după altul lingă marele preot păzitor şi rămîneafi singuri cu el ctt-va timp ; a-pol, în faţa mulţime! adunate, preotul le umplea amlndorora gura cu cărbuni aprinşi şi 11 ţinea ast fel pînă ce el număra de două ori pe fie-care deget de la mînă; după aceasta se deschideafl gurile justici-abililor şi acela care prezenta senine de arsură, era declarat vinovat şi consiliul decidea apoi de soarta Iul. Poligamia nu exista la Nagarnook şi căsătoria nu se putea desface nici chiar prin moarte; In această privinţă femeea şibăr-liatul eraţi socotiţi de o potrivă: nici unul nici altul nu aveai! dreptul de a se recăsători, afară numai dacă consiliul superior permitea, şi, aceasta In cazul numai eînd soţul decedat nu lăsa nici un copil. Nagarnookil eraiî foarte buni soţi şi ex- celenţi părinţi de familie. Bărbatul singur mergea la vînâtoare saft la pescuit, pe clnd munca femeel era mărginită numai la grija casei. In călătorie Insă muma era însărcinată să ducă în braţe pe copiii cel mici cari nu puteai! umbla, precum şi previziunile şi micele aparate cari formaţi întreaga lor avere mobilă. Bărbatul se considera înjosit cînd afară de armele Iul mal avea vre-o sarcină. Cînd Nagarnookul mergea la vînat. sau la pescuit, el lăsa vînatul ucis în pădure şi peştele pe ţărmul mării şi femeile eraţi însărcinate să meargă să caute şi să aducă vînaturile acasă. Obiceiurile Nagarnookilor în timp de răsbol şi tratamentul prizonierilor era în general dulce şi uman ; cu toate acestea exista la el un obiceiil crud, ale căror motive în zadar am căutat să aflăm ; la toate întrebările, el răspund : — Nu ştim, este un obicei al nostru. Dacă într’o familie se năşteaft doul copil gemeni, tatăl era obligat, sub pedeapsă de moarte, să sugrume imediat pe unul din el. Ideea generală era că dacă nu făcea acest lucru ar fi atras cea mal mare nenorocire asupra tribului întreg. Nagarnookil nu cred In moartea naturală ; pentru el boala saft accidentul care ÎI ucide este rezultatul unul blestem dat de inamici; aceasta pricinueşte adesea teribile răzbunări. Din această cauză, cum vre-unul din el se Inbolnăveşte, cu toţii a-leargă la vrăjitor, nu pentru ca să vindece pe cel bolnav, dar pentru ca să arunce un blestem egal asupra inamicului pe care îl bănuiesc el că le-a pricinuit răul. Aceasta este In deosebi un izvor bogat de speculaţiune pentru vrăjitori. CAPITOLUL V Serbarea focului.—Stâlpul supliciului.—0 luptă pe ţărmul lacnluf.—Wiligo şi Koanook răniţi de moarte. ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL PA fi 18 - a A JL A TI Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinarft şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de more, de pere, de prune şi de orl-ee fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau erl-co soift, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shliviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi AUe.ni-bicnrllor obişnuita, prin aceia că produce sati din o singi-ră dată gradul cerut saft prin rectificare după voinţă, un ! Nagarnookil construiseră un vast umbrar de frunze pentru a adăposti pe amicii lor Europeni de arşiţa soarelui. Numeroase bănci şi scaune Împrumutate de la reşedinţă, eraţi instalate sub acest salon pitoresc. Tribul Nagarnook era comandat de către şease şefi cari exercitat! puterea pe rînd, fie care cîte două luni. Wiligo era u-nul dintre aceşti şefi; el avea Încă şi titlul de mare comandant al războaelor. El singur iu adevăr exercita toată puterea cînd tribul era în război. Această funcţiune inamovibilă era în tot-d’a-una încredinţată celui mal viteaz dintre şefi şi ÎI asigura, chiar în timp de pace, o supremaţie venerabilă. Marele şef, în exerciţiu,'asistat de Wiligo, a eşit înainte ca săfprimească pe Canadian şi pe prietenii săi şi să-I instaleze sub umbrar. Dick avea în dreapta sa pe Oii vier şi Laureat, iar In stînga pe cultivatorul Kirley şi Ionhatan Spiers. Cel doul căpitani al vapoarelor şi mecanicii lor, precum şi Întregul lor personal se instalaseră in spatele proprietarilor de la Franc-Station. In acelaş timp apăru şi marele preot urmat de întreg tribul împărţit în două tabere : într’o parte bărbaţii, iar lntr’alta femeile intonlnd imnul solemn al focului sacru. După terminarea imnului, şease prizonieri păstraţi din ultima luptă cu Nirbasi fură aduşi şi legaţi de stîlpul supliciului. Nici unul nu tremura şi nici nu cerea graţia inamicilor; din contra el cînfaft imnul lor răz- Litografia Grassiany sa reinstalat lîiicnrescî 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasirul de musică Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă si de lux boinic, arătînd în mod detaliat cum ucisese pe Nagarnooki, vi tiniele lor, şi înjurînd a-pol pe cel de faţă. — Ce se face cu aceşti oameni ? Întrebă Ionliatan Spiers. — Sunt victime nenorocite, destinate rugului, răspunse Olivier. — Şi afi să-I ardă aci, în faţa noastră, şi noi vom lăsa ca asemenea orori să se să-vlrşeaseă ? — Linişliţi-vă, am obţinut do la amicii noştri Nagarnooki, ca să nu facă de cît un simulacru; aceasta a fost una din condiţiu-siie exprese a prezenţei noastre la această serbare ; acest spectacol oribil nu se va înfăţişa ochilor noştri, cred chiar că In vederea aniversărel Iul Dick, nenorociţii vor fi puşi îu libertate după ce vor fi speriaţi puţin va fi poate pentru prima oră că tufişul vede un asemenea act de clemenţă. Un foc imens, care era continuu alimentat pe marea piaţă din satul Nagarnook, trebuia să ardă pînă la sftrşitul serbărel şi să servească la Îndeplinirea mal tutulor ceremoniilor. Imnului sacru, urmă dansuri simbolice esecutate de toţi tinerii tribului cu cîte o torţă aprinsă In mină. Această parte a ceremoniei, din causa marelui număr al dănţuitorilor, avea un puternic efect de originalitate. Mii de torţl aprinse, descria!! în aer, după mişcările dănţuitorilor, forme curioase. Scînteele sburafi In pilcuri robuste In aerul lnbăcsit de pumnul gros şi negru al torţelor reşinoase. Nici vrăjitoarele nu lipseai!, căci femeile bătrîne, cari sunt cîntăreţele oficiale ale tribului, tncuragiafl pe dănţuitori prin ciute-cele şi gesturile lor. (Va urma.) „EPOCÂ4^ ziar cotidian CUPON Noeuibrle 1800 Orl-clnfe va tftia acest cupon «lin «EPOCA» si -I va trimite, nafi tl va prezenţii la ltbr&rflle arătate mal Jos, are ilrept Iu unul din premiile CIT PKEf 1 HI BE-l)lTKE din llntele respective. Cuponul acesta e valabil plită la 2S Noembrie ora 7 seara. Cititorii «lin provincie pot trimite costul tu mărci poştale adăugind porto. Premiile „EPOCEF La Librăria (’AIU)I, Mt'LLKIt Calea Victoriei No. 53. Heliade-Rndulcmcu l., Amintiri asupra istoriei regnnerărel Homîne, Raft Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 800 pagini .... Richtrr Eugen, Unde duce sociallzmul. Jurnalul unul lucrâtor. Traducere de Al. A. C. Sturdza cu o prefaţă de N. Filipescu....................... Ptlipeneu iV., Albii ţi Roşii -Aegulencu Jf*etru, Polemice - — Pslchologia stilului • Vlahuţtl AleaUn an de luptă — Iubire, poesl!.................. — Din go; na vieţeî (ediţia Oraeve) Zant/lrencu Uulllu Lume Nouă ţi Lume VechJă năjdtiu B, P.» Ioaii Vodă cel cumplit, volum ilustrat introdus în şcoli. Copee Pranffti», Poveste tristă, roman tradus de D. StAncesou ftIlchtUleneu St, C.% încercări critice asupra învăţămîntulul nostru primar, ed. II Licef*cu I, Moatt, îngerii lui Rafael fante zie originală în versuri în 3 acte . Lohmeger Un noii mijloo pentru f preda copiilor limba germană Roman /. A., Poezii (etiţie pepnlară) Radu D, Uonetti, Epigrame . Ibften //., Copilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Maiorescu -M, Drugomiremcu, Critica ştiinţifică ţi Eminescn.................... Butculevcu Marin, Religie şl ştiinţă Bucltelin Jule* Uruit, Sept Con roumains ----- I.» Librăria C. SFETE1 (Sf. Gheorghe) Vatra, anul I........................24.00 — anul II..........................20.00 Caragiale, Note şi Schiţe- ... 2.00 Theodoreocu G, Den»,, Cronica din Niirnberg ------ 1.50 Flamarian, Urania ----- 1.00 Auyier, Aventuriera.....................2.00 I.a Librăria L. ALCALAY (Celea Victoriei, hotel Boulevard) Speranţa TI»,, Popa cel de treabă navele. 2.00 — Mama Socră, teatru - 8.00 Dr, Ma\rr(Y.ng\*v.)t Oalauxa mamelor tinere 2.00 Dr. Fortuna, Remedii practioe pentru vindecarea boalelor copiilor - - 0.60 Teleor D., Durere, diferite nuvele - - 1.50 Zanflrol, Manualul lacrulul de mină pentru familii.......................2.00 Wartha tl,. Corespondenţa Comercială pentru usul comerclan. eomptabil. eto. 4.00 Zanflrol G., Metoda Croitului - 2.00 Bejan Gr,, Harta Romînieî şi a ţărilor vecine, format mare şl in culori . • 1.26 In Ioo de Numa! 3.- 0.56 0.50 0.15 0.50 0.10 1.50 0.73 2.00 1.00 2.60 1.60 3.00 1.80 3.30 1/0 3.00 1.00 8.00 1.60 1.50 1.10 2.00 1.20 2.00 1.00 2.00 1.00 1.00 0.75 2.00 1.00 IDO 0.60 1.50 1.00 0.76 0.5 400 1.50 12.00 10.00 1.00 0.76 0.50 1.00 1.00 1.00 0.60 0.30 0.60 1.00 2.00 1.00 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epo«eî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-răiute tu Josul cuponului însoţite de preţui redus cu care se oferă acele premii. SE CAUTĂ Posesorii a se Epoca. a se cumpăra o casă de fier Chadwood safiRatner. adresa la biuroul tipografiei §1 şi Tipografie. m Litografie Dentistul M. BACHER SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica spcciall/ate ia felul tor Medic al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentistică la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux şî Lyon eţc. Succesor dentistului M. Rosenllial, Bucureşti piaţa Teatrului casa Tdrek. ConsultaţiunI 9—12 a. m. şi 2—5 p. m spirt rectificat de o calitate ma bună, cu o economie mal mare de timp, de apă şi de conbustibiî. A se adresa d-lul GEORCiES A. CAII ANEII,, Galaţi, saft la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. 99 MAGAZINUL IIi3SaI®S“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile .SIRIUS. cu patcnl regulator model 169(1. Cea mal bună calitate eacistentă «te DE UZINA DE GAZ vi se furnisează la domicilift, în saci, per tona de 1900 kgr. greutatea garantata Bacă vă adresaţi printr’o carte poştală saft personal easel A. OOIsDŞTEIN B, Strada Beccbal, 9. Bucureşti, Telefon No. 60. Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, cocs de fonderie, oocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prime calitate pentru sobe Helios, Briquette ete. Expe-diţiunl en gros şi en detaU de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. «Sirius» sunt de o construcţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, «are se obţine prin