SERIA M—ANUL H, No. 314.
Ediţia a treia
MARŢI, 26 NOEMBRE 1896
NUMARUMO BANI
ABONAMENTELE
încep la 1 şl 15 ale fle-c&rellun! şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In Bucurtjtl la Casa Administraţiei In judeţe şi ttreinătaU prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei
?ase lnnl ... 15 >	>	>	15 »
rel luni . . . 8 »	>	>	13 »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU^SE INAPOIAZÂ REDACŢIA
No. 9—STRADA CLEMENŢEI—No. 9
NUMĂRUL^ 10 BANI
ANTJNCIIJBIIJK
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai !* Administraţie
[In streinătate, flired Ia admtmsIrafM şi la toate oficiile de publicitate
Anuncinrl la pag. IV.....0.30	b.	linia
>	»	»	III .... . 1.— iei »
*	»	»	II.........3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul
Ca eanii rochii 90 baaî
ADMINISTRAŢIA
No. STRADA CLEMENŢE! -No. 3.
FLEVA ŞEFUL PARTIDULUI LIBERAL
PROGRAMUL
NOULUI MINISTER
«Noul minister va lucra cu toată «ardoarea şi cu toată rîvna la re-«alisarea programului nostru», a zis noul şef al guvernului, d. Au-relian, în aplausele parlamentului liberal.
Această declaraţie este o inovaţie fericită. Noul guvern a voit prin ea să umple o lacună de care mal toate guvernele parlamentare din lume se făceau vinovate pănă a-cum. când să prezentaţi pentru prima oară în parlament.
In adevăr, este absolută nevoe ca guvernul unul partid să declare, venind la putere, că va urma... programul partidului... Fără această declaraţie lumea ar putea fi în drept să creadă, că un guvern poate foarte bine să lucreze pentru realisarea programului partidului advers...
Pentru oameni cu principii intransigente, cum sunt liberalii, e-cbivocul nu trebue să existe. Bine a făcut deci d. Aurelian când a declarat că va urma programul partidului liberal. Prin aceasta, vădit că el a voit să dea o palmă conservatorilor, pentru al căror program noul cabinet nu e dispus de loc să lucreze. Iu această privinţa îl găsesc superior d-lul Salisbury. Acest nobil lord, luând guvernul Angliei, acum trei ani, nu s’a gândit să facă declaraţia că «va urma «programul partidului conservator». Din această cauză mulţi partizani de al săi aă fost îngrijiţi şi sunt îngrijiţi încă, căci să tem ca nu cum-va şeful conservator din Anglia să nu lucreze pentru realizarea... programului partidului liberal...
Este deci înlăturată o confusie care putea să aibă consecinţe constituţionale foarte grave pentru existenţa celor două partide.
Declaraţia d-lul Aurelian mal are şi altă calitate. Ea este foarte precisă şi foarte sugestivă.
Trebue să fie cine-va un răii voitor, neruşinat, saQ un om dificil, ca să nu înţeleagă până în cele mal mic! detaliurl campania parlamentară a noului cabinet, campanie care resultă clară ca lumina zilei din declaraţia ministerială.
In adevăr, poate sa rârnînă confusie în capul cuiva când un savant ar face declaraţia : «voi lupta pen-«tru descoperirea legilor după cari «lumea se conduce cu toate ma-«nifestaţiile el?!»
Poate să fie îndoealâ cînd un general pe cîmpul de bătălie, întrebat care îl este planul, va răspunde: «planul meQ este ca să mă «lupt cu duşmanii ţârei mele?»
Evident că nu.
Noul cabinet inspirîndu-se din marile concepţii politice liberale ale omenire!, bine a făcut ca a dispreţuit detaliul şi precizarea factice a lucrărilor parlamentului, pentru a să menţinea în regiunile de generalităţi ale vieţel de partid, singura care indrumează spiritele pe o cale positivă.
In al treilea loc, declaraţia guvernului Aurelian ca strategie politică, este de o perfidie de care numai Machiavel a fost capabil... pe hârtie...
D. Aurelian ne-a desarmat pur şi simplu prin această lovitura, care îmi aduce aminte cele mal frumoase lovituri de sabie citate.
Căci ce să răspunzi, ce să critici In declaraţia unul om care îţi spune verde că se va purta in conformi-
tate cu felul său de a fi şi de a ghidi ?
Poţi critica omul, dar nici odată ideile şi apucăturile inherente na-turel lui.
Prin urmare tot ce am putea face noi faţă cu declaraţia ministerială, ar fi ca să începem a ciitica programul partidului, iar nu noul cabinet. De cit chiar şi aşa încă ne lovim de o mare dificultate, fiind-că partidul pe lîngă că are o mulţime de programe neabrogate oficial, începînd cu acela de la 1848 şi sfirşind cu cel de la 1892, dar apoi partidul mal are un program nescris, vid, care să transmite din gură în gură, din liberal, în liberal şi care este adevăratul şi unicul program.
Voesc să vorbesc de programul pe care l’ain văzut pus în aplicaţie de la 1885—1888, program pe care d. D. Sturdza şi fostul cabinet l’au pus în practică pînă mai alaltăerî...
Faţă cu aceasta încurcătură de programe, îmi permit a zice noui-lor miniştri: Realizaţi dacă voiţi programnl de la 1848, realizaţi pe cel de la 1892, realizaţi programul lui Ştefan cel Mare şi Mi bal Viteazul, realizaţi pe acela al lui Tudor Vladimirescu. Un program însă vă rog să nu’1 realisaţl, acela al regimului lui Ioan Brătianu din cel din urmă ani de guvernare, precum nici acela al ministerului Sturdza în unicul an de existenţă deplorabilă...
Cred că mă înţelegeţi ce voesz să zic.
G. 5*aiui.
MEŞTEŞUGUL POLITIC
Una din căuşele cari au atras căderea şi deconsiderarea partidului liberal, a fost fără îndoială lipsa totală de cultură politică, de cunoştinţe economice şi administrative ale bărbaţilor cari aă întocmit şi condus a-cest partid.
Dacă am lua rînd pe rînd pe toţi liberalii eu cari se mal făleşte pînă îu ziua de astă-zl clubul din faţa Sărindarului, am a-vea mare greutate să găsim între dînşil un singur om cu educaţie şi instrucţiune de-săvlrşite, crescut Ia altă şcoală de cît la aceea a cafenelelor In cari perorau capii insurecţiunilor trecătoare din Statele vecine.
Aproape unanimitatea acestor celebrităţi liberale se compun din bărbaţi cari aă părăsit fără vreme băncile liceului, spre a intra în armată cu gradul boeresc de jun-cărl, a demisiona apoi, spre a ocupa o funcţiune administrativă pe care o părăseau spre a face politică.
Din această pricină, liberalii n’au privit politica de cît ca un meşteşug în loc de ştiinţă şi au căutat să recurgă la pehlivâ-niî spre a ascunde nepiiceperea lor complectă in cele necesare pentru dezvoltarea unul Stat.
Cunoştinţele financiare, vederile economice, cercetările administrative le-ail înlocuit imediat priutr’un fel de prietenească tovărăşie între mulţime şi ministru.
Tot meşteşugul politicianului liberal se rezumă în arta de a ajunge popular, de a păstra cu întregul public un fel de ena mu ke ena su, cum zice grecul: Uşile casei deschise pentru toată lumea, strlngerl de mină distribuite pe nealese în dreapta şi în stingă, vizite la mahala pe la toţi alegătorii, sticla cu bere împărţită prieteneşte între Costache uşierul cu Escelenţa sa viitorul Ministru ; apoi fâgăduell de o apropiată eră de prosperitate pentru toţi.
Cum şi ce fel urmează să se îutemeeze prosperitatea, lucrul nu prea e clar, proec-tele sunt confuse, dar totuşi lumea se mulţumeşte cu făgăduiala că îu curind are să scadă birurile şi să mărească bogăţiile poporului.
Dar a sosit în sftrşit ziua mult dorită, ziua în care liberalul e chemat să arate ce şlie, să dovedească temeinicia cunoştinţelor sale economice. In momentul acela el nu mal găseşte In ereeril săi de cît amalgamul trecutului sătt sbuciumat, amintirea ceasurilor petrecute vre-o cîte-va luni la regiment, vre’o clţl-va ani la cafenea, clte va zile la întruniri de mahala, şi cînd trebue să făurească ceva, se trezeşte din mare om politic ce se credea... uu simplu Pa-ladi!
FLEVA Şl GUVERNUL
FLEVA, ŞEFUL PARTIDULUI LIBERAL
Bazele împăcării.—.Şedinţa «le intiiic a Camerei.— I>. N. Fleva şeful partidului liberal
Razele împăcării
Împăcarea dintre d. N. Fleva şi guvern se poate socoti definitivă. Fără a comenta această împăcare, putem constata că bunăvoinţă a fost în ambele părţi ş-i mal ales la guvern, care a făcut multe avansuri d-lul N. Fleva.
Condiţiunile de împăcare puse de d. N. Fleva sunt următoarele :
a)	. Revocarea imediată a decretului de suspendare a Mitropolitului Primat Ghenadie ;
b)	. Disolvarea imediată a locotenen-ţel mitropolitane;
c)	. Reinstalarea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat în scaunul său ;
d)	. Eliberarea imediată a cetăţenilor arestaţi în mod ilegal în cursul ororilor săvîrşite de poliţie şi de bandele lui Roibescu ;
e)	. Urmărirea tutulor funcţionarilor poliţiei şi primăriei Capitalei, cari au ordonat, comis saii patronat barbariile din zilele din urmă.
Şedinţa <le miiite a Camerei
Cu aceste condiţii d. Fleva a declarat că nu va fi ostil guvernului.
D. V. Lasr.ar, în numele întregului guvern, a cerut d-lul Fleva patru zile de gîndire asupra acestor condiţii şi mai ales asupra cestiunei reintegrării Mitropolitului Primat.
Ca să arăte însă oare-care bună-vo-inţă, guvernul a destituit-deja pe bandiţii Ionel Antonescu şi Szilaghyi, va înlocui pe judecătorul de instrucţie Va-siliu şi pe procurorul Nicolau, şi a ordonat o anchetă judiciară la poliţie.
Mîine expiră termenul de patru zile cerut de guvern şi în şedinţa de mîine a Camerei se va declara în mod oficial împăcarea.
D. V. Lascar, In cursul discuţiuni-lor ce se vor face asupra declaraţiei guvernului, va declara în şedinţa de mîine, că guvernul e liotărît a rezolva Gestiunea Mitropolitului Primat în mod pacinic şi midţumitor pentru toată lumea, că va da în judecată pe toţi bandiţii şi că va înlocui pe toţi funcţionarii poliţieneşti şi administrativi, cari vor fi dovediţi ca vinovaţi saii părtaşi în ultimele evenimente, şi că va îndeplini cu sinceritate programul de la Iaşi.
In urma acestor declaraţii, d. N. Fleva va declara la rîndul său că va ajuta pe guvern in îndeplinirea acestor făgăduieli.
D. N. Fleva .«şeful partidului liberal
E incontestabil că această împăcare e cea mai straşnică palmă ce se putea da d-lul Dum. Sturdza, căci ea dovedeşte că actualul guvern, precum şi majoritatea partidului, ţin mai mult la d. N. Eleva, de cît la d. Sturdza.
De alt-fel mal mulţi deputaţi liberali sunt foarte mulţumiţi că d. Sturdza nu e deputat şi n’au fost puşi în poziţia penibilă de a-l alege preşedinte al Camerei în locul d-lui Aurelian. Această împrejurare înlesneşte pe de altă parte dorinţa majorităţii ca d. N. Fleva să devie în curind şef al partidului liberal.
E în afară de orl-ce îndoială, că d. N. Fleva prin temperamentul şi per-zistenţa sa în programul de la Iaşi e desemnat a fi şeful partidului. Aceasta o doreşte şi guvernul şi mal ales majoritatea partidului liberal.
Şi hotărit lucru, d. E’leva se va impune ca şef, iar nu se va alege prin surprindere ca d. Sturdza.
ERA FĂŢĂRNICIEI
Noul guvern a venit fădnd apel la încetarea luptei, şi d. Aurelian, luind steagul alb în mină, ne-a Înştiinţat că intră în misiunea d-sale să potolească spiritele cu drept cuviut Înăsprite.
Nici nu are In realitate altă chemare mal serioasă noua combinaţie ministerială, cu înlocuirea prefectului poliţiei Capitalei, de cît desarmarea bandelor de bătăuşi, pedepsirea cetelor cari aă făcut ruşinea ultimelor svlrcolirl ale guvernului Sturdza-Stătescu.
www.dacoromanica.ro
Spre a-şl atrage imediat, dacă nu concursul, dar cel puţin simpatiile opoziţiei, d. Aurelian cu al săi eraă datori să se arate ceva mal viol în acţiune şi cu o grabă care le-ar fi făcut cinste să des-titue fără milă, să dea în judecată, să aresteze pe autorii intelectuali şi morali ai sălbăticiilor din săptămina trecută.
Mare ne-a fost insă surpriiderea cînd am văzut că o eră de făţărnicie intocu-eşte era sălbăticiei şi că toate măsurile de rigoare in contra vinovaţilor se rezumă la nişte dulci şi blinde schimbări în personalul poliţiei, la primirea unor demisiunl de epistaţl.
Aă trecut 48 de ore de cînd guvernul cel noii ne stăpîneşte, şi nu vedem unde e energia sa, unde e pedepsirea făgăduită.
Voinţa ne-a anunţat pur şi simplu înlocuirea lui Silaghyi, asl-fel în cît te întrebi dacă Silaghyi el singur a produs necinstea şi căderea cabinetului, şi dacă acest Silaghyi care ese pe o uşă sub a-cest nume, nu e chemat să intre pe altă uşă in altă slujbă, sub un alt nume.
Sunt oameni martirizaţi, răniţi, incapabili de a munci nu ştim cit timp, cari zac bolnavi pe la casele lor ; sunt bine cunoscuţi autorii acestor crime şi guvernul se mulţumeşte să ne dea vestea că Silaghyi a fost înlocuit!
Dar cu Prefectul poliţiei Stătescu, care el cu mina sa a lovit pe mal mulţi deţinuţi, ce faceţi? In jloc de destituire v’aţl mulţumit cu demisiunea sa, şi drept pedeapsă îl pregătiţi Prefectura de Tul-cea saQ un loc de membru la Curtea de CompturI!
Dar cu scărbosul C. F. Robescu, primarul Capitalei, care după chiar mărturisirea Prefectului Poliţiei a organizat bandele comunale, a dat lui Zaharia ordinele şi banii spre a arma mina lui Cantuuiari, ce faceţi, domnule Vasile Lascar ?
1-1 lăsaţi să răspundă în Consiliul comunal că nu ştie nimic, că nu s’a in-tîmplat nimic, cu toate că judecătorul de instrucţie a cules deja toate mărturisirile victimelor contra agenţilor lui Robescu!
Ionel Antonescu, San Marin şi toţi cel-l’alţt vor avea şi el drept pedeapsă... primirea demisiunel, şi credeţi că noi ne vom găsi satisfăcuţi cu acest simulacru de dreptate, cu această panglică-rie colectivistă, şi că avem de gînd să vă dăm pace ?
Vă înşelaţi. Nu vă cerem ce nu puteţi da. N’avem pretenţiunea să vă vedem jucînd un rol peste puterile dv., acel de organisator in Stat şi creator de legi trainice. Aţi făgăduit dreptate, dreptate să ne daţi grabnic, cinstit, dacă nu voiţi ca în curind să vă aştepte soarta predecesorilor dv. de tristă memorie.
TRIBUNA POLITICA
împăcarea liberalilor cu d. Fleva trebue să pricinuiască acestuia o profundă satisfacţiune personală, dar să-I inspire tot-o-dată şi un profund desgust pentru vrăjmaşii săi de pînă erl.
Tratat, timp de aproape un an, de nebun, boţ, contrabandist, nici o injurie nu-I s'a cruţat. Azi, victorios, oculta, biciuită de dinsul, se tăvăleşte la picioarele Iul. Omul izgonit pentru a satisface morala publică e chemat ca salvator spre a apăra lefurile, tantiemele şi slujbele ocultiştilor îu primejdie.
OrI-cît ar fi măgulit d. Fleva de a-ceste omagii, ne place a crede că d-sa, reîntors la matcă, va şti să cureţe 0-culla din partidul liberal.
Aceasta ar fi singurul mijloc de a scuza o împerechere care altminteri ar fi în stare să uimească opiniunea publică chiar la noi în ţară, unde totuşi suntem deprinşi cu cele mal fantastice împerecheri.
TRIBUNA LITERARA
UN CERO LITERAR BERMAN
Am promis în articolul Mişcarea literară în Germania, apărut In No. 300 al acestui ziar, că vom descrie—spre documentarea acestei mişcări—unul diutre cercurile literare din Milnich, centrul artistic al Germaniei moderne. Ne ţinem astă-zl făgăduiala dată şi sperăm, că în modul acesta vom reuşi să dăm mal uşor cititorului o idee sigură despre starea actuală a lite-raturel germane, de cit printr’o înşirare de nume şi de titluri, procedett arid şi rare ori interesant.
Am avut Inşi ne prilejul de a face parte din societatea pe care voim s’o descriem, am asistat la multe din şedinţele sale şi cunoaştem personal pe mulţi dintre membrii importanţi al el, cari aă astă-zl un nume şi o situaţiune In Germania literară.
Societatea aceasta are un început şi un nume foarte curioase. Acum cîţî-va ani e-xista In Milnich o societate de artişti şi literaţi Allotria, din care fâceaă parte toţi fruntaşii de pe vremuri şi mare parte dintre tinerii, cari aii constituit in urmi socie-tetea de care vom vorbi mal la vale. Cel ajunşi, aparţinînd generaţiei mal vechi, a-veail multe din cusururile cari alimentează satira antiuemţească: pedantismul, netole-ranţa faţă cu avinturile mal independente, cultul tipicului şi al formei în dauna fondului. Tinerii se simţeai! strimtoraţî în a-cest cenaclu, unde vorba Iul Paul Hevse era cuvîntnl Evangheliei şi unde or(-ce a-vtnt în afară de sfera aşa zisei Schongei-sterei provoca strigăte de oroare.
La una din întrunirile Allotrieî, cîţî-va tineri nemulţămiţl se retraseră într’o odae de lingă sala de şedinţe şi se hotărlră să ieasă din cenaclul bătrînilor şi să se adune cu elemente de seama lor. Tocmai discutau asupra numelui viitorului cerc literar, clnd intră colonelul von Roeder, un bătrtn cu i-nima ttnără, poet şi prozator cunoscut, şi le spuse în glumă :
—	De ce v’aţl retras aci ? Formaţi o «Nebenregierung» ? (guvern suplimentar, petit comiţi).
—	Da, răspunse Ruederer, să trăiască Nebenregierung!
Şi acesta rămase numele noului cerc literar, din care fac parte astă-zl cel mal talentaţi şi mal cunoscuţi scriitori şi pictori al junei Germanii. Ruederer fu proclamat preşedinte şi noua societate se constitui.
In Germania nu e greii de găsit un local, mal ales în Munchen. Sunt acolo mii de restaurante, cari aU «camere pentru societăţi.» Aceste camere se obţin gratis, saft cu o chirie ridicol de mică; după numărul membrilor societăţel, adică după cantitatea de bere pe care o consumă. Cu cît consumaţia e mal mare, cu atit chiria e mal mică. Une ori ea constă numai într’o urcare nesimţită a preţului consumaţiunilor.
Nebenregierung număra anul trecut peste o sută de membri, între cari mulţi pictori cu renume ca Schlittgen (de la Fliegende Blătter), Otto Eckmann (de la Jugend), Louis Corintli, etr. Printre literaţi : Max Halbe, Otto Erieli Hartleben, Iosef Ruederer, Conrad, Panizza, Fulda, Schaumberg, Hegeler şi alţii. De asemenea e membru şl Emil Messlhaler, care e pentru germani ceea-ee Antoine e pentru francezi.
Pentru a li primit în societatea aceasta se cere numai să locuieşti In Miliicheii, să fi trecut peste obligaţiunile legel instrucţiei şi să fit om de treabă.
Societatea se adună în mod normal de trei ori pe săptămlnă: Luni seara, cînd se citesc şi se comentează operile literare ale membrilor. Ori-cine a scris ce-va (şi de o-biceiă scriă numai acel cari ştiă scrie şi al căror scris e bine cotat pe piaţa literară) anunţă pe preşedinte cu cîte-va zile înainte şi acesta vesteşte pe membri. Uneori citesc mal mulţi în aceiaşi seară.—Joi seara se adună glumeţii societăţel; e serată umoristică, fără nici o restricţiune de cit: tot ce se debitează să fie de spirit. Multe pagini din Fliegende Blătter se alimentează cu scîntel scăpărate din ereeril cenaclului acestuia.—Vineri seara e joc de popiee sub prezidenţia lui Max Halbe, care ţine o disciplină de fier Intre popicarii societăţel.
Aceste trei feluri de adunări sunt mal ales pentru bărbaţi. Une ori stnt admise Luni seara şi femeile membrilor.
Lectorul şade la o masă pe unpodittmal înalt şi citeşte, membrii şed la mese îusală cu halba d’luainte, fumează şi ascultă într’o tăcere religioasă. Numai după ce s’a sfirşit lectura încep să se manifeste semnele de aprobare şi se comentează opera auzită. Nici odată nu e ceartă. Fia-care îşi spune părerea în mod obiectiv, fără înconjur, dar cu urbanitate. Nu există elice, nu există intrigi.
Cînd am fost introdus pentru înliia oară In societate (ori cine vrea să fie membru, trebue să asiste o dată ca mosafir la o lectură) citea Ruederer o nuvelă. Am ascultat-o liniştit ca un neamţ şi cînd am plecat îmi venea greii să spun, daeftmi-a plăcut mal mult nuvela saft spiritul colegial simplu şi f ără formalism, lipsa de adula-ţiune şi de clevetire cari domneai! acolo.
EPOCA
Intr’o altă seară a citit Max Halbe o nuvelă care a provocat entuziasmul asistentei nemţeşti. Mie nu mi-a prea plăcut şi, Întrebat de vecinii mei de la masă, mi-am spus părerea. Mi se părea tn genere prea meşteşugită; introducţia era prea mare, proa migălită, iar sftrşitul, care conţinea întreg miezul, mi s’a părut prea neglijat In raport cu începutul. In genere mi-a făcut efectul unei compoziţii prea umflate, iar subiectul mi s’a părut mal potrivit pentru o dramă. Fiind vorba de nişte tipuri din clasa ţăranilor prusienl, n’am putut şti dacă ţesătura dramatică, foarte originală de altfel, e verosimilă sad nu.
La Întrunirea următoare, autorul se a-propie de mine şi mă roagă, de oare ce a auzit că nu mi-a plăcut nuvela, ca să’lspun pentru ce. Părerea unul strein 11 interesa, l’am spus-o verde. In loc să se supere, mi-a mulţumit pentru francheţa mea şi ca să-şi apere compoziţia, a zis: «Noi suntem nemţi; tot ce construim e gotic : baza largă, vîrful ascuţit». Şi in’a poftit la dîn-sul acasă. Aş vrea să văd pe scriitorul romîn, care să aibă aci situaţia literară pe care o ocupă Max Halbe In Germania, şi să se poarte ast-fel cu un nechemat care nu-I ar acorda o admiraţie oarbă.
Nuvela în chestiune: Frâu MOsek, a apărut de curlnd In Freie Bilhne.
0 particularitate interesantă a societăţel In cestiune este albumul de caricaturi, la care colaborează pictorii membri şi care conţine desemnurl adesea foarte decoltate şi reprezenttnd pe principalii scriitori şi artişti. Albumul acesta are o mare valoare artistică şi va r&mlnea mal tîrziil, cînd societatea nu va mal exista, un monument tipic al spiritului german.
Acum e vorba ca societatea Nebenregie-rung să scoată o revistă, al cărei program va fi identic cu al societăţel; absolută libertate de concepţie, cu o singură condi-ţiune: execuţiunea să fie artistică.
Fireşte, societatea aceasta nu e unică în felul el. Chiar In Mttnchen mal există multe altele, fie-care cu tendinţa sa, cu luceferii săi. Nebenregierung Insă e una dintre cele mal însemnate prin calitatea membrilor el, şi cînd un scriitor a avut succes cu o lectură în această societate, poate să fie sigur că va găsi un editor.
Societăţile acestea sunt nu numai un mijloc de emulaţiune, dar ele contribuesc foarte mult la educaţia literară a talentelor reale. Nu se hotăreşte cine-va uşor ca să citească lntr’un cerc cult şi inteligent ca acesta o operă a sa. Trebue să aibă cunoştinţa valorel sale, trebue să fie bine înarmat, pentru a se decide să înfrunte critica tot-d’auna obiectivă, dar nici odată indulgentă, a unul ast-fel de auditor. Ceea ce se numeşte la noi «un talent tînăr», care promite şi deci trebue încurajat, acolo intră Intr’una din aceste academii libere, unde ascultă şi observă pînă să cuteze a se produce.
Am pomenit de cîte-va ori în aceste rin duri numele lui I. Ruederer. In viitornl articol voi rezuma un roman al săO, care va dovedi că acest scriitor nu ocupă de geaba o situaţie de primul rang în mişca rea literară din Germania de astă-zl.
W.
Erat&.—In articolul precedent s’a strecurat, din scăpare din vedere, o greşeală destul de însemnată : in loc de Peter Rosegger, scriitor artistic din Stiria, s’a pus Fritz Rueter care e prusian.
' t‘fl T E *ARTA‘

C R OJM C A
Odinioară, când era Vodă nemulţumit de administraţie, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat şi sfatul:
—	Bine, mă! da nu vedeţi voi ce mur-
dărie ? voi trăiţi ca vitele, mă! t — Ca vitele, Măria Ta !	!	P*
•— O să vă dau afară, mă!
—	Să ne dai, Măria Ta! feM ££
—	Mari ticăloşi sunteţi, mă ! f&V
—	Ticăloşi, Măria Ta!
—	Afară!
Astea se petreceafi pe vremea de tristă memorie când naţiunea română nu-şî dăduse încă, în suveranitatea el, o constituţiune belgiană, şi când presa noastră politică se reducea la «Cantorul de Avis» şi la «Buletinul ofiţial» al lui Karkaleki.
Acest celebru publicist «întemeietorul presei politice române, era însărcinat între altele să facă în «Buletinul Ofiţial» dările de seamă despre petrecerile de la Palat.
Vodă, care ţinea foarte mult să’sl lumineze norodul, adusese cu mari cheltueli de la Braşov vre-o douăzeci de lăzi cu luminări de spermaţet — primele luminări de spermaţet cari veneau în ţară. Pentru a face neuitat în istorie acest pas însemnat pe calea progresului—suprimarea mucărilor în aşteptarea suprimării archondologhieî şi privileghiilor—Vodă dăduse la palat o serată cu nouele luminări. Succes enorm şi Vodă încântat.
A doua zi, îndată după apariţia numărului din «Buletinul Ofiţial» cu darea de seamă asupra acestei minunate serate, se pomeneşte Karkaleki cu un dorobanţ că ’l cniamă în fuga mare la palat. Cum intră publicistul, Vodă sare de pe divan şi, fără vorbă, şart part! cătcva palme şi pe urmă trage’I pe spinare cu ciubucul.
—	Ştii pentru ce te-am bătut? întreabă Vodă ostenit.
—	Nu, să trăieşti, Măria Ta! răspunde ameţit Karkaleki.
—	Pentru că eşti un ticălos!
—	Ticălos, Măria Ta. Iartă-mt!
E drept că întemeietorul presei noastre
politice merita palmele şi ciubucele. Nu fusese destul de clar şi de entusiast în darea lui de seamă asupra luminărilor de sper-
maţet şi nu pomenise nimica despre suprimarea mucărilor.
Pentru aceea, a fost după bătae dat în brîncl afară dela palat.
Seara, după această corecţiune meritată, Karkaleki se afla la teatru. Sala, după înalta poruncă, era luminată cu luminări de spar-maţet, dăruite de Vodă. Era multă lume, boerl şi cocoane de toată mîna şi ne-gustorime de seamă, cari nu avuseseră parte să fie poftiţi la prima experienţă lăcută la palat. Luminările făceau mare sensaţie. De odată se simte în sală o detinătură puternică — cutremur. Vodă şi toată lumea în picioare. Un moment se privesc unii pe alţii galbeni de spaimă, cînd, o a doua cle-tinătură porneşte şi mal tare. Dar Karkaleki, fără să’şl piarză mintea, se ridică în picioare pe um scaun (şi, jucînd ochii galeşi, de la Vodă la policandru care se legăna, strigă tare:
—	Staţi! Toţi să murim, numai Măria Sa să scape !
In următorul număr al «Buletinului ofiţial», Karkaleki, dând seama despre cutremur, a vorbit foarte puţin de panica mulţimii, dar a accentuat cu multă căldură importanţa suprimării mucărilor.
—	Vezi aşa, ticăloşiile! i-a zis Vodă mulţumit, dându’I cinci galbeni.
—	Ticălos! sărut mîna! să trăeştl Măria Ta.
Ce vremuri de ticăloşie! ce moravuri ruşinoase! ce putrejune socială!
Mi se revoltă sîngele democratic cînd mă gîndesc la aşa ignominie! Bieţii slujbaşi şi isnafl, ispravnici, zapciî, maghistrat, sfat, mal înţeleg; dar tu, tu publicist, tu om politic să mănîncl palme şi ciubuce, să te facă ticălos, să te arunce pe scară, şi tu, ca un slugoiu nemernic, sal săruţi mîna! Mă mir cum n’aîi murit de ruşine cel ce au trăit în aşa vremuri.
Dar, în fine, a bătut vîntul puternic al liberalismului, vîntul bine-fâcător al ideilor democratice, care a curăţit atmosfera de miasmele infecte ale slugărniciei reacţionare, ale tîrîril înjositoare, ale ciocoismului greţos.
Neuitată fie memoria martirilor de la 48! Să ne descoperim cu respect şi recunoştinţă amintindu-ne de faimosul Popa Şapcă! Strălucită remină în istoria noastră noaptea în care d. Carada cel d’întîiu a tradus pentru naţiunea romînă constituţia belgiană.
S’aii dus de mult luminările de spermaţet: astă-zl avem lampa electrică incandescentă. Astă-zl suntem moderni: după ce Regele primeşte demisia cabinetului liberal, pe care a cerut-o, a doua zi d. Dim. Sturdza, şeful partidului, face un mare act de demnitate politică; d-sa strigă în Senat:
—	Să trăiască înţeleptul nostru Rege.
Ce departe suntem de vremurile lui Karkaleki :
—	Afară, ticăloşilor!
—	Ticăloşi! Măria Ta!
Ion.
OFOBMAŢll
Aflăm că d-niî procuror Uiicolau şi judecătorul de instrucţie Vasilin dela tribunalul de Ilfov, vor fi în* locuiţi.
Aceasta e una din condiţiile de împăcare pusă de d. W. Fleva guvernului.
In privinţa alegere! Mitropolitului, Ambrosie, Agenţia Romînă ne comunică următoarea telegramă :
Constantinopol, 23 Noembrie.
După intervenirea Rusiei, patriarhul ecumenic a fost chemat la Ildiz-Kiosk, unde i s’a exprimat dorinţa să nu ratifice alegerea Mitropolitului Ambrosie. Patriarchul a declarat că, alegerea fă-cîndu-se în condiţiunile legale, el nu poate să ordone o alegere nouă fără avizul Sinodului.
Depeşile din Uskub anunţă că cu toată nemulţumirea produsă de această alegere, membrii competinţi ai Sinodului declară că e cu neputinţă de a crea un asemenea precedent şi că influenţa slavă nu trebue să fie predominantă.— Cei-l’alţl membrii ai Sinodului se tem de o schismă strbească în cas de refuz al patriarchului.
rat că nu va lăsa neurmărită o aşa gravă crimă. Agenţii cari aii dirigiat bandele umblu prin mahalale rugîndu-se de cetăţenii bătăuşi a declara, la cercetări eventuale, că n’au avut nici o legătură cu autoritatea comunală şi, că au lucrat din propria lor indignare de cetăţeni liberi. Se zice însă că d. Vasile Lascar ar fi avînd deja destule probe, pe cari să-şl întemeieze raportul de disolvare. Intre bătăuşii primăriei domneşte o mare consternaţie.
Comisarul Romano de la secţia 5, care s’a distins prin barbariile sale cu ocazia ultimelor evenimente, va fi destituit azi saQ mîine.
într’o boală atU de dureroasă ; nu s’a putut înţelege cu el de loc şi, ce e mai sfişietor, nefericita vietimă nici n’a recunoscut pe soţia sa.
Relevăm din nou, că d. Băldăneanu, om bine reputat în piaţa bucureşteană, a fost înhăţat de mizerabilii zbiri ai lui Robescu în momentul cînd urca scările Palatului de justiţie pentru a plăti nişte taxe de citaţiunt. In contra lui s’a dresat un proces verbal falş de către cei mal mizerabili bandiţi ai lui Robescu şi Paul Stătescu.
D. Eugen Stătescu a în* trunit Vineri seara la d-sa acasă pe vr’o 15 deputaţi pentru a se consfătui asupra situaţiei.
S’a liotărît ca în ceştiu-nea Mitropolitului Primat grupul d-lui Stătescu să facă opoziţie guvernului.
La Senat va lua cuvîntul însuşi d. Eugen Stătescu, iar la Cameră d. Al. Dju-vara.
D. Mîrzescu trebuia să plece erl la 9 dimineaţa la Căldâruşanl, şi după cite am aflat a şi plecat.
Faţă cu această hotărîre a ministrului cultelor, d. Fleva a plecat la 5 ore dimineaţa spre a vedea pe Mitropolit.
Suntem informaţi că în zilele din urmă nici un act nu s’a putut elibera şi nici o căsători e nu s’a putut celebra la oficiul stârel civile din Capitală din cauză că şeful de serviciu Berlescu eră ocupat cu conducerea bandelor de bătăuşi în piaţa Ghica, la Mitropolie şi la U-niversitate.
Banditul Paul Stătescu a fost numit inspector administrativ în locul d-luî Luca Ionescu.
Aceasta, probabil, ca o satis-facţiune pentru d. Fleva, care a cerut pedepsirea tuturor acelora cari au schingiuit lumea în ultimele evenimente.
Generalul Budiş'ieanu, fost ministru de răsbol, a pus să se dis— tribue în Camera proeetul săQ de lege pentru înaintare în armată, proiect deja votat de Senat.
Acest proiect coprinde o anexă în care sunt expuse în mod amănunţit legile de înaintarea în armatele celor-l’alte ţări, precum şi un studiu comparativ asupra acestor legi şi proiectul presintat de d. general Budişteanu.
Aflăm că ministrul de interne d. Vasile Lascar, a cerut demi-siunea banditului San-Marin, director al prefecturei poliţiei Capitalei.
Banditul a refuzat să-şi dea demisiunea, ceea-ce va hotărî pe d. Vasile Lascar a-’l destitui sau cel puţin a-’l înlocui.
Se vorbeşte că în locul lui va fi numit un oare-care domn Dănescu.
Pisoivarea consiliului comunal al Capitalei
In numărul nostru din urmă am anunţat că şeful bandelor primăriei, numitul C. F. Robescu, şi-ar fi înaintat demisiunea.
Am fost induşi în eroare, căci în realitate ministrul de interne d. Vasile Lascar, a cerut numitului C. F. Robescu demisiunea.
D. Robescu a refusat.
*
* *
In urma acestui refuz, consiliul de miniştri ţinut eri dimineaţă s’a ocupat cu ccstiuuea disol-vărei consilia iui comunal.
Această disolcare se impune cu atît mai vîrtos că d. Procopie Dumitrescu, pe care guvernul ar dori sâ-’l vază primar în locul banditului Robescu, a declarat următoarele :
— îîu voi primi nici o dată să 11 îi primar, cîtă vreme consiliul comunal al Capitalei e împănat cu pungaşi şi bandiţi ca Melisiauo şi alţii!
In urma acestei declaraţii, gu vernul pare a fi hotărît să disolve consiliul comunal al Capitalei.
Proeetul d-lul Eugenio Stătescu de a desfiinţa o secţie a Cur-ţel de apel din Iaşi, nu este împărtăşit de d. Şendrea, actualul ministru de justiţie, care e Ieşean.
Totuşi d. Şendrea va căuta să dea o satisfacţie d-lul Stătescu propunând, după dorinţa acestuia, un proiect de lege pentru înfiinţarea unnl noul secţiuni la Curtea de a-pel din Bucureşti.
Se zice că d. Vasile Lascar ar fi hotărît să disolve consiliul comunal, in sarcina căruia cade in cea mai mare parte răspunderea pentru ticăloşiile din zilele trecute. S’ar fi dovedit că primarul şi a-genţiî săi au fost organisatorii bandelor de bătăuşi cari aii terorizat Capitala şi au exasperat populaţiunea pacinică. Actualul ministru al internelor ar fi decla-
Procesul asasinilor lui Hagi Nicola, mare comerciant din Galaţi, a venit Sîmbătă înaintea secţiunel I-a a tribunalului de Covurlul. Se ştie că ambii asasini sunt minori.
Tribunalul a osîndit pe asasini la cîte 15 ani închisoare, maximul pedepsei ce se aplică in asemenea cazuri.
D. deputat Orleanu a declarat că va combate pe guvern în cestiu-nea Mitropolitului Primat şi va susţine la Cameră, ceea ce a susţinut şi la consfătuirile intime, că partidul liberal trebue să se retragă de la putere spre a se reorganiza în opoziţie.
Suntem informaţi că d. Băldăneanu, mare antreprenor, in urma torturilor a căror victimă a fost din partea bandelor lui Robescu, a înebuuit la penitenciarul Văcăreşti.
Soţia sa, avînd o permisie de\la judecătorul de instrucţie, a fost Sîmbătă seara la Văcăreşti să vază pe d. Băldăneanu. D-nia sa a fost însă crud izbită, cînd a văzut pe soţul său căzut
www.dacoromanica.ro
In urma celor publicate în Voinţa de Sîmbătă seara relativ la incidentul petrecut la Senat între d. Gr. C. Gliyka şi numitul Stamatian de la acea gazetă, d. Gliyka a trimes erl următoarea scrisoare d-lul director al «Voinţei Naţionale:
Domnule,
Am citit în murdarul d-tale pamflet o relaţiuue relativă la altercaţiunea mea cu individul numit Stamatian, impiegatul d-tale de la acelaşi pamflet.
Am trimes doul amici al mei la redacţie şi d-ta, în numele acelui individ, al decla rat că hu este loc şi că n’are să se dea nici o satisfacţie.
Amicii mei nu venise la redacţie oficial ca martori, voind înainte de toate a avea informaţiunl asupra moralului acelui iudi vid murdar.
După ce amicii mei m’aU pus In curent cu răspunsul d-lale (ăcut In numele acelui impiegat, m’am convins că nu era posibil să ies pe teren cu un asemenea individ şi m’am decis a publica tn Epoca că acel in divid este un bătăuş ordinar de meserie
Acum te fac pe d-ta responsabil pentru mincinoasa şi necuviincioasa relaţiune din Voinţa Naţională.
Eşti, o ştia, prea laş pentru a primi martori, de oare-ce le-ai exprimat deja în acest sens tu numele individului Stama-tian.
Sunt sigur că conţinutul acestei scrisori nu te va ofensa nici pe d -ta, nici pe nimeni dintre redactorii şi proprietarii acelui ziar, de oare-ce sunteţi meniţi a fi ast-fel trataţi.
Primeşte tot dispreţul mefl
Gr. C. Gliyka
Ca complectare la acestea, putem a-dăoga că d. general Gh. Catargiu, chestorul Senatului, a desaprobat cele publicate de Voinţa la adresa d-lul Gr. C. Gbyka, declarind că sunt cu totul neadevărate.
Infamiile de la poliţie
Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei publice, îşi face de cap. Cele mal mari infamii ce se comit la poliţia capitalei sunt puse la cale de acest individ.
Iată o pildă pe care o aducem la cunoştinţa publicului şi la aceea a d-lu! prefect al poliţiei.
Un cetăţean, d. C. PetrovicI, arestat de agenţii poliţiei acum zece zile, abia erl a fost pus în libertate. El a fost bătut pe drum şi la secţia 30, de unde apoi a fost dus la poliţie.
In arestul poliţiei, unde a fost închis, se aflau şi patru indivizi cari îşi făcuse osînda în Văcăreşti, dar pe cari Puiu Alexandrescu, fără nici un drept, îl ţinea încă arestaţi pentru a se sluji de dînşil la săvîrşirea unei infamii.
Unul din aceştia, anume Lupu Ferma», a declarat lui C. PetrovicI că el fusese reţinuţi la poliţie în scopul de alarunca, într’o noapte, o rogojină a-supra Iul PetrovicI, şi a ’l bate pentru a i se putea apoi înscena un proces, pentru violare de arest; şi ast-fel să poată fi depus la Văcăreşti.
Cel patru indivizi, abia eşiţt din puşcărie, n’afl voit să ’şl încarce conştiinţa, şi afi dat pe faţă planul lui Puiu Alexandrescu.
Acest sbir, vâzîndu ’şl planul dejucat, a dresat un procss verbal pentru violare de arest lui Lupu Formam şi Va trimis la Văcăreşti.
Am ruga pe d. prefect de poliţie să cerceteze cazul şi să se încredinţeze
ce fel de funcţionar e Puiu Alexandrescu, un sbir căruia sub poliţia conservatoare nu i s’a dat nici o dată o altă importanţă de cit merita un sim-)lu comisar de siguranţă. Colectiviştii aă ştiut de ce e în stare să facă acest mizerabil şi l’afl făcut şeful poliţiei de siguranţă.
DE IA COMUNA
Sîmbătă seara, Ia orele 9, consiliul comunal al capitalei a ţinut şedinţa. LipseaQ d-nil consilieri: Chr. Alexandrin, I. G. Bi-bicescu, Major. Ath. Fănuţă, I. Procopie Di-mitrescu, D. Eustaţiu, V. Hermia, D. Pe-trescu, Dr. C. Râuţoiu, C. G. Solacolu, Nae Ionescu-blftnarul şi Niţă Sterie.
D. ^ intilu Rosetti spune că a Inttlnit pe d. Paul Stătescu, fostul prefect al poliţiei capitalei, şi puntndu-I în vedere interviewul publicat de ziarul «Lumea Nouă» — pe care d-sa îl şi citeşte—D-nul Stătescu i Va confirmat pe deplin, zicînd că cele publicate de acel ziar în privinţa toturilor sălbatice săvîrşite în arestul poliţiei sunt absolut exacte şi că acele orori au fost în adevăr făptuite de bandele primăriei, conduse de inspectorul de poliţie Ionel Antonescu şi ajutorul şefului poliţiei comunale Cantu-niari.
D. Rosetti cere suspendarea agenţilor comunali vinovaţi şi facerea unei severe anchete.
D. C. F. ltobescu protestă contra insinuărilor (?) că agenţii comunali ar fi luat parte activă şi ar fi provocat turburăiile din ultimele zile din capitală. — Ce ? strigă primarul — poliţia este a mea ? Si dacă aă intrat torturatoril noaptea In arestul poliţiei, ce răspundere am ett ? Desfid pe oricine să-’ml arate un singur agent comunal care a fost la Senat.
După ce vorbeşte despre iubirea sa despre ordine (?) şi atacă pe fostul prefect de poliţie, care cată să arunce răspunderea asupra altora, d-nul Robescu termină spu-nlnd că dacă i se va dovedi că a fost cine-va de la primărie la Senat, lea răspunderea.
D. 0. St. Bolintineanu. — D. Maiorescu mi-a spus că agenţii comunali afl lovit pe studenţi şi studente; se zice chiar că d. ministru Sturdza a reproşat d-lul primar că agenţii comunali aă insultat în curtea Mitropoliei pe deputaţi. Mi-aU afirmat mal mulţi că aâ văzut pe agenţii comunali huiduind pe deputaţi.
D. Bolintineanu formulează apoi o propunere prin care «Consiliul comunal desa-probă amestecul administraţiei comunale în scenele din ultimele zile şi, infierînd purtarea agenţilor comunali, cere darea lor tn judecată».
D. C. F. Robescu. — Nu s’a probat că agenţii comunali aă luat parte la orl-ce scene. Vorbele ce se atribuesc d-lul Sturdza sunt minciuni sfruntate; d-sa nu mi-a spus nimic.
Primarul cere respingerea moţiunel propusă de d. Bolintineanu.
D. Barbu Păllineann spune (că este de dorit ca pe viitor să nu se mal audă vor-bindu-fe de agenţii comunali. Se poate ca un agent inferior să fi făcut zel; atunci trebue să se rtnduească cea mal severă anchetă. — Să rugăm pe d. primar să cerceteze piuă şi cele mal mici bănuell.
D. C. F. Robescu cere să se jlase liber curs justiţiei; va cerceta şi d-sa şi-I va da ajutor; la nevoe chiar va suspenda pe a-genţii bănuiţi.
Primarul cere cu insistenţă închiderea discuţiei.
D. Micşunescu cere rînduirea unei anchete din sinul consiliului.
Propunerea d-sale se răspinge şi majoritatea consiliului închide discuţia.
In tot timpul acestei discuţiunl s’a observat grija primarului şi a Melisianilor săi de a nu se urma o desbatere mal pe larg şi mal documentată, stăruinţa cu care cerea pur şi simplu Închiderea discuţiei, şi dispreţul cu care vorbea de fostul prefect de poliţie, căutînd să arunce toată răspunderea asupra acestuia.
La orele 10 consiliul intră în ordinea zilei, chestiuni de administraţiune comunală fără nici un interes deosebit.
împreună cu acest număr îm-păiţim, în supliment gratuit, discursul rostit de d, N. Filipescu în întrunirea conservatoare ţinută la Iaşi.
EDIŢIA * 3*
r .aSăS»;
(Serviciul Agenţiei Roraîne)
Constantinopole, 23 Noembrie.
Sinodul patriarchatulul a respins cererea de anulare a alegerii Monseniorului Ambrosie, ea mitropolit din Uskub, cu toată protestarea a 50 de familii sirbeştl din Uskub.
Vieua, 23 Noembrie.
«Camera deputaţilor» a abordat discuţia generală a bugetului.
Atena, 23 Noembrie.
0 remaniere ministerială este iminenta. Miniştrii de resbel, justiţie şi instrucţiune publică vor fi înlocuiţi.
Berlin, 23 Noembrie.
«Reichstag». D. Posadowsky declară că cancelarul Imperiului are de ghid să presiule Reichstagului un proiect de conversiune a datoriilor imperiului ca aceia presentat dietei prusiene,
Roina, 23 Noembrie.
«Italia» şi «Esercito» anunţă că la Massanab s’atî Îmbarcat 200 de asearis pe bordul lui «Volta», cu destinaţia coastei Benadir.
EPOCA
S

Atragem atenţiunea publicului asupra ru-bricel din pag. 4-a Hld anunţuri. care sunt menite a înlesni transacţiunile individuale ţi comerciale.
Preţul excepţional de eflin ce se face pentru aceste anunţuri, este un indemn pen-I ru toată lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane lntr’o afacere ca : închiriere» unei case, arendare» unei moijii, vlnzarea miei trîisnri, ele.
Tot pentru o mal eftiuă plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rlndurl.
PREŢUL: piuă la IO pnblicaţii 30 hani linia pentru iie care dată. •ţi de la 10 in sus 30 hani linia.
Brest, 215 Noembrie.
Noaptea trecută s’aft produs desordine cu ocasiu serbării S-te Barbe, patroana artileristilor.
Artileriştil afi străbătut stradele cu sabia iu mină, ameninţînd pe trecători, stingiud gazul şi resistind poliţiei şi patrulelor militare.—S’aQ făcut multe areslărl. —Un sergent şi un agent de poliţie aii fost răniţi-
Florenţa, 23 Noembrie.
Regele Serbiei a sosit. — A fost primit la gară de primarul oraşului, de primul aghiotant al prinţului moştenitor şi de o mulţime numeroasă.
Paris, 23 Noembrie.
r	Agenţia Havas află din Atena că Regele a
indicat guvernului măsurile de luat pentru stabilirea unul lagăr permanent şi pentru chemarea a două clase de reservă pentru exerciţii.
Viena, 24 Noembrie.
Contele d’Eulenburg, ambasador al Germaniei, a plecat la Berlin.
Atena, 24 Noembrie.
D-nu Delyannis a luat interimul ministerului instrucţiunel publice, in locul d-lul Petridis, grav bolnav.
Leaderil oposiţiel, întrebaţi asupra mesagiu-lui regal, aO declarat, că evenimentele aii silit guvernul să modifice atitudinea sa şi să adopte programul oposiţiel.
Berlin, 24 Noembrie.
Comisarul de poliţie Tausch a fost suspendat în mod provisoriu din funcţiunile sale oficiale.
Cair, 24 Noembrie.
Guvernul egipţian a plătit suma de 50,000 lire casei datoriei publice egipţene; această sumă s’a luat din fondurile Statului. Este vorba de a o rambursa prin mijlocul unul împrumut de emis în Englitera.
Berlin, 24 Noembrie.
Ambasadorul german la Viena, conte d’Eulenburg, a cerut telegrafic să fie ascultat în procesul Leckert. El soseşte la Berlin diseară.
Belgrad, 24 Noembrie.
Oficialul anunţă că guvernul a remis Băncii Naţionale din Serbia, Iul Borliner Gandelsge-selfschaft şi Băncii otomane la Paris suma necesară pentru plata cuponului de Ianuarie al împrumutului de Stat (lin 1895, de asemenea a remis Băncii de Stat din Petersburg, interesele împrumutului contractat în Rusia în 1876.
ORGANIZAREA ARMATEI GRECEŞTI
Atena, 24 Noembrie.
Mesagiul regal adresat primului ministru, zice că Regele dorind ca armata să fie la înălţimea misiunel sale, a crezut de nevoie să înfiinţeze un lagăr permanent, unde armata se va consacra cu desăvîrşire instrucţiunel militare. Regele a mal crezut de nevoie încă ca reservele să fie chemate sub drapel în aşa mod, în cit ele să formeze o forţă de 12.000 oameni.
De asemenea se va constitui o comisiune de ofiţeri superiori însărcinată să aleagă o puşcă pentru armată.
Regele crede că măsurile propuse vor permite armatei să atingă scopul urmărit de mult timp. Mesagiul conchide zicînd că dorinţa cea mal vie a Regelui este ca armata să fie demnă de misiunea sa. Lucrările de reorganizare vor fi inaugurate prin înfiinţarea unul lagăr permanent.
Acest messgiO a produs o vie seusaţie. — Demisia în masă a ofiţerilor de cavalerie pare a fi fost oprită de mesagiul Regelui.
faptul eă luăndu-se la ceartă tu cArciumarul C. Trifan, împreună cu alţi patru bătăuşi, atl lăbărit asupră-I şi l’aîl bătut in mod îngrozitor Un alt consumator din cărciumâ, lăcătuşul, C. Lfizărescu, a primit o groaznică lovitură de ciomag. Cel doul răniţi nQ fost transportaţi la spitalul Filantropiei, iar bătăuşii arestaţi.
Tllhurfilc In Dobrogea.— Ni se tele-grafiazâ din Constanţa că Vineri seara, pe drumul dintre Constanţa şi Osiduluc, s’a găsit cadavrul locuitorului Antoni Iwanof,
Se crede că nenorocitul a fost ucis de o bandă de tilharl cari mal înlil 1’atl jefuit.
Cadavrul lui Iwanof, poartă pe faţă răni a-dînel provenite din lovituri de cuţit.
Autorităţile locale ati început cercetările şi luat măsuri de urmărirea tilharilor.
DIN^TREINATATE
BunriitUiiiul In Ungaria. — Wiener Private Correspondens anunţă că principelb Ernest de Windischgraelz, locotenent în regimentul de artilerie din Lemberg, a fost jefuit de o bandă de tîlharl la Dissavorna, unde principele se instalase cu doctorul săfl pentru căutarea sănătăţel
Nici o ştire n’a sosit încă la palatul principelui din Viena.
Se afirmă insă că principele avea cu dînsul o sumă însemnată de bani şi bijuterie de mare valuare pe cari. tîlharil le aii furat.
ULTiiE 1NF0RMATIUNI
Diseară se vor întru ni 1» o consfătuire intima membrii comitetului executiv al |>arti«lului liberul, împreună cu miniştrii.
Se vor discuta : ceşti linca împăcării cu «l-nu Ei. Fleva, «ieclaraţlile p© cari le va fac© guvernul mîiue la Cameră, precum şi modul «le rezolvare a ceştiu-neî Mitropolitului Primat.
Consiliul de 25 al societăţii de cultură ;Macedo-Romîiiă se întruneşte diseară, fiind la ordinea zilei mal multe cestiunl importante.
Ieri s’aQ făcut alegerile colegiului I comunal din R-Sărat.
S’aQ prezintat două liste : una a comisiei interimare în cap cu d. Gherghiceanu şi alta în eap cu d. dr. Christescu, susţinută de dinastia colectivistă a Lupeştilor.
Lista patronată de colectivişti a reuşit cu cîte-va voturi.
Putem afirma că acum două zile d. Sturdza a ţinut foştilor sâî colegi următorul limbagiu despre d. Fleva :
— Pe omul ăsta Vani scos de urechi din noroiul în care zăcea şi l’am pus alături de mine. Am voit să ’l vadă lumea cit de hidos este. Şi după ce l’am arătat aşa cum este, l’am dat jos şi i-am pus 'călcîiul pe gnimaji ca să ’l strivesc pentru tot d’a-una.
AFACERI TURCEŞTI
Constantinopol, 24 Noembrie.
îO de condamnaţi la exil ati fost îmbarcaţi pe bordul vasului «Dechanik», aparţinind socie-iăţil de navigaţie Massuse, fără ca să cunoască punctul unde vor fi conduşi. Transportul do resbel «Ismer» e gata să transporte îa Djedda slţf condamnaţi la exil.
Atena, 24 Noembrie.
Camera a adoptat propunerea aprobind politica guvernului în cestiunea cretană.
DIYERSE
DIN CAPITALA
Vestit pungaş prins.— ErI, la orele 3 după amiazl, agenţii poliţiei de siguranţă au prins pe un pungaş de meserie şi vestit spărgător numit Trifu Manole.
El este autorul inal multor spargeri de prăvălii şi furturi săvîrşile în dauna d-lor Cer-uescu căruia i s’a furat tutun in valuare de peste 800 lei, Ghiţă Bobescu căruia i-a spart prăvălia şi i-a furat toţi banii din tejghea şi mal multe articole de băcănie.
Tot acest Trifu este autorul mal multor spargeri importante săvîrşile în zilele din urmă în Capitală.
încercare de sinucidere. — ErI după
amiazl d-na A. J. domiciliată în strada Cosma, a încercat să se sinucidă, înghiţind două hapuri de corosiv pe cari doctorul i le prescri-sese pentru usagifi extern.
Cuprinsă de dureri teribile s’a observat că d-na J. a încercat să se omoare şi un doctor fu în grabă chemat.
Ati trebuit stăruinţele cele mal mari pentru ca d-na J. să consimtă a lua un antidot, care să o scape din ori ce pericol.
Nu se pot cunoaşte cauzele cari aii decis pe d-na J. a lua această funestă rezoluţiune.
Nou «Intciii de pungăşie.— Un mare număr do persoane din Capitală atl reclamat poliţiei că un individ bine îmbrăcat s’a pre-zintat la d-lor şi le-aO perceput taxe de con-dicuţă şi de servitori, liberînd chitanţe scrise de mină şi purtlnd sigiliul Primăriei Capitalei Direcţia Comptabilităţei.
Reclamaţiunile primite pînă acum la biuroul de servitori sunt foarte numeroase şi sumele Încasate piuă acum se ridică la peste 300 de lei.
Poliţia urmăreşte pe acest pungaş.
BAtne cu rănire. Doul indivizi, Gheorghe Ghlţe şi N. Dinescu, atl fost arestaţi erl pentru
D. N. Fleva s’a întors a-seara de la CaldaruşanI.
Un membru marcant, foarte marcant, al partidului liberal, întrebat la palatul de justiţie ce mal zice despre d. Eugeniu Stâtescu nomo-filax (aşa îşi zicea Ion Brătianu), a răspuns :
— Nomo-filax ? Ce nomo-filax ? Zi-i mat bine Scatofilax.
Logica populara!
La Botoşani, cînd s’a auzit de căderea guvernului Sturdza, poliţaiul s’a pus în capul unei manifestaţii strigînd : Trăiască conservatorii !
Ni se afirmă ca în circulara prin care guvernul Sturdza-Statescu a anunţat retragerea sa, a spus că guvernul s’a retras din ordin superior.
Ce o fi şi asta?
Tribunalul de Covurlul a proceda Shnbătă, împreună cu consulul grecesc din Oalatî, la inventariarea avarei re-posatulut Valsamaki, cunoscutul armator.
Inventariarea s’a făcut în presenţa d-lul Pana, executorul testamentar ; a-verea se evaluează la peste 6 şi jum. milioane.
De şi Valsamaki era membru al comitetului spitalului Elisabeta din Galaţi, fondat prin iniţiativă privată, şi membru al mal multor mici instituţiu-nl de bine-facere, el nu le-a lăsat, prin testamentul său, nici o centimă. Toată averea a fost lăsată unul nepot al său din Grecia; nici un ban de al Iul Valsamaki nu va rămîne prin urmare in tară.
Monitorul oficial al guvernului austriac, Wiener Zeitung, publică în 0 numere consecutive pe larg şi pîna în cele mal mici detalii recep-ţiunea ce s’a făcut împăratului Frantz losef în Romînia.
Autorul, d. dr. Zweifel, face adeseori reflecţiunl foarte măgulitoare despre Romînia şi poporul romîn.
Citim în Times de la 3 Decembrie :
«O a doua colisiune intre poliţie şi mulţime s’a inlîmplat erl lingă Universitate, unde şi Senatul işl ţine şedinţele. Poliţia a intrat înăuntru. Profesorii au protestat.
«Agitaţia in favoarea Mitropolitului depus continuă. Condamnarea sa de către Sinodul Romîn nu a fost recunoscută de către Mitropolitul Romînilor din Transilvania şi guvernul se Îngrijeşte să nu urmeze tot ast-fel şi alte biserici ortodoxe răsăritene.
«Alaltăerl seara Regele a sosit din Sinaia şi erl dimineaţă ministerul şi-a anunţat intenţia de a se retrage. Seara studenţii Universităţel au făcut o manifestaţie Regelui în curtea Palatului şi au cîntat imnul regal. Mulţimea a strigat : Trăiască Regele ! Se crede că noul cabinet va căuta o soluţie prin bună învoială a cestianel arzătoare care a adus criza, anulind sail revizuind sentinţa de condamnare».
GUVERNUL LAJJALDSRUSAHI
Scrisoarea rt-luf Mlrzcweii. — Cornii*
ţiiinilc guvernului.— Măsuri provizorii.— UăspuiiHul mitropolitului.—Vizita d-Iui Fleva.
Scrisoarea rf-lui Mtrzescu
Guvernul a mers la Canossa.
Ieri prefectul de Ilfov, d. Luca Ionescu, trimes în misiune la Căldăruşani, a dus Mitropolitului o scrisoare a <1-1 ui Mfr-zescu.
Scrisoarea ministrului cultelor începe cu cuvîntul Despote, calificativ ce’l dă guvernul Mitropolitului.
Prin această scrisoare d. Mîr-zescu zice în rezumat acestea:
Cvtivernul actual a venit la putere pentru a face dreptate I. P. S. S.
Rog dar pe I. P. $. Sa să uu ia uiei o liotărîre piua uu voiii ii mers eu la Căldăruşani.
E>. Luca Ionescu, prefectul Judeţului, va va arăta cari sunt «lisposiţiuuile guvernului.
Rog a înapoia «l-nulul Luca Ionescu această scrisoare după ee o veţi fi cetit.
C’oudfţiuuile gvsrunulul
D. Luca Ionescu a arătat a-tuncî prin viu graiii condiţiunile guvernului.
Aceste condiţiunl sunt :
Revizuirea procesului Mitropolitului, fie prin Sinod, fie prin Curtea de Casaţie, în urma votării unei legi cu efect retroactiv care va autoriza recursul la Casaţie, îu contra hotărîrilor Sinodului.
Mitropolitul îşi va da demisia rămănînd arhiereu.
Mitropolitul se va angaja a nu veni în Bucureşti.
măsuri provizorii
De o cam dată s’au ridicat jandarmii cari păzeau pe Mitropolit.
S’a dat afară sub-prefectul plă-şiî care făcea miserii Mitropolitului.
D. Luca Ionescu a anunţat că judecătorul de instrucţie Vasiliu va fi scos.
Răspunsul mitropolitului
Mitropolitul nu a dat nici un răspuns d-lui Luca Ionescu. I. P.
S.	S. a spus că va comunica răspunsul săă d~luî Mirzescu, cînd acesta va merge la Căldăruşani.
Ceea-ce a spus numai, e că nu poate fi vorbă de demisie înainte d a i să fi făcut dreptate.
Ylsita <l-luî Fleva
Am spus că d. Fleva era să meargă la Căldăruşani, precum şi d. Mirzescu.
In locul d-luî Mirzescu a mers de-ocamdată d. Luca Ionescu, iar ministrul cultelor va merge azi ori mline la Căldăruşani.
D. Fleva însă s’a dus erî dimineaţă la Mitropolit.
D. Fleva a spus I. P. S. S. că va interpela pe guvern asupra următoarelor cestiuni:
Dacă s*a revocat nelegala locotenentă mitropolitană.
Dacă s'a adus in loc, vicarul mitropoliei, arcliiereul Nil fon.
C’ând va (i adus mitropolitul pe scaunul de pe care* tu mod nelegal, a fost smuls.
Cam acesta e rezumatul interpelării ce-şl propune a adresa d. Fleva şi din care să poate vedea cari sunt şi părerile d-sale asupra soluţiunel cestiunel.
Rurala ministerului
Un cititor al nostru a rezolvat ast-fel cestiunea gravă a duratei actualului minister :
Şendrea C. Stoicescu Gh. Mărzescu Vas. Las car Porumbarii G. Cantacuzino Aurelian
Guvernul va dura deci doă luni.
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 22 Noembrie
Se precede la alegerea preşedintelui.
Resultatul scrutinului :
Votanţi 181. Voturi expr. 116. Voturi albe 15.
D. Tache Gianni 116.
Preşedintele a întrunit unanimitatea voturilor. I). Morţun s’a abţinut.
D. Take Giani mulţumeşte. D-sa spune că se simte mişcat de a ocupa un loe la care s’afi succes atitea ilustraţiunl ale Statului romîn. Datoria noastră este să nu lăsăm să se ştirbească; nimic din drepturile cîştigate, şi să luptăm cu rîvnă pentru a merge neîncetat înainte.
Partidul liberal aţarătat tot-d’auna că aceasta este calea Iul; lui îl a fost dat să în-fringă toate greutăţile şi predicele şi să păşească cu liotărîre spre scopul său.
Face apel la unire pentru realisarea programului partidului. (Aplause nu tocmai prelungite.)
Preşedintele. La ordinea zilei avem dis-cuţiunea asupra declaraţiunel guvernului.
D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului. Ar fi de dorit să se complecteze mal Intll biuroul şi apoi să intrăm în altă dis-cuţiune.
Camera, conform dorinţei guvernului, pro-cede la alegerea unul vice-preşedinte, în locul d-lul Ştefan Şendrea, numit ministru de justiţie.
In timpul scrutinului, un deputat plictisit de discursul d-lul Take Giani, se apropie de dînsul şi ÎI spune: «Dacă ţineai discursul înainte de alegerea preşedintelui, eă au te votam.»
Resultatul scrutinului:
Votanţi 102, bilele albe 1 şi o abţinere.
D. Gr. Păucescu 98 voturi.
Două voturi anulate.
Preşedintele declară apoi vacante scaunele decedaţilor: Balănescu Gr. (I Putna), Urzică (I Botoşani), Tlieodor Bancu (I Ro-manaţl), şi al d-lor Daniel Zorilâ (II Covurlul), Calligari (III Fălciu) şi Caton Leca (II Bacău), numiţi prefecţi.
Camera alege apoi pe d. floria Rosetti, cesior în locul d-lul Caton Lecca, numit prefect de poliţie
In incinta adunării dd. Aurelian, V. Lascar, Ghiţă Mirzescu, Porumbarii şi Şendrea, aproape tot cabinetul, vorbesc cu d. Fleva. Deputaţii surprind la un moment dat această consfătuire, şi miniştrii se retrag.
Se procede apoi la complectarea comisiu-nel de răspuns la discursul tronului.
D. Epurescu protestă. Sunt chestiuni de prima importanţă cari aşteaptă răspuns şi biuroul nu trebue să intervertească ordinea zilei.
Preşedintele spune că îndată după complectarea comisiunei de răspundere la discursul tronului, Camera va intra în ordinea zilei.
Sunt aleşi în comisiunea de răspuns, în locul d-lor Şendrea, Porumbarii, Lascar şi Giani, dd. Gr. Păucescu, G. Dem. Theodo-rescu, Matei Corbescu şi Ionel Brătianu.
Camera intră apoi în ordinea zilei.
D. V. Epurescu. împrejurările politice prin cari trecem reclamind de la patriotismul membrilor săi să fie strtnşl uniţi şisă aibă o mare abnegaţiune, declar că renunţ la intenţiunea ce aveam de a cere explica-ţiunl în privinţa retragerel fostului cabinet.
D. Ionel Grfulişteanu spune că erl Camera s’a găsit în faţa unul noii cabinet. Din declaraţiunea preşedintelui consiliului nu se văd cauzele retragerel cabinetului Sturdza, nici scopul nouel formaţiuni. Voese prin urmare să fim lămuriţi asupra acestei chestiuni.
Nu voiesc prin aceasta să-mi exprim părerea de răii faţă cu guvernul trecut ; din potrivă, istoria...
Preşedintele Consiliului. Vă rog nu criticaţi cabinetul trecut...
Preşedintele Camerei. Lăsaţi istoria.
Protestări.
D. Aurelian. Voi biţi de noul cabinet, iar nu de cel vecliiu; aţi luat cuvîntul asupra de-claraţiunel guvernului, vorbiţi asupra el.
D. Iouel Grădişteanu. Voi vorbi atunci asupra presentulul, iar nu asupra trecutului...
D. G. Mărzescu, ministrul cultelor, foarte nervos; d-le Grădişteanu, regulamentul spune...
D. I. Grădişteanu. Regulamentul nu vă dă voie să-nil tăiaţi discursul In două, nici să-mi luaţi cuvântul.
(D. Mărzescu se aşează din nofl).
Preşedintele, vorbiţi asupra declaraţii, nu asupra unei alte cestiunl.
Protestări, sgomot.
Mal mulţi deputaţi cer cuvîntul in chestiune de regulament.
D. Fleva crede că se poate discuta de-claraţiunea guvernului şi adaogă că şi d-sa are ceva de spus asupra acestei chestiuni.
ŞF D. Vasile Lascar spune că e fericii să constate că guvernul e de acord, încă din prima zi a presentărel sale, cu minorilatea. Aceasla poate fi un bun augur şi o speranţă că in viitor poate minoritatea şi ma-ioritate vor fi tot una. (Aplause).
Noi suntem gata să explicăm cauzele retragerel fostului guvern şi scopul actualului cabinet. Chestiunea aceasta insă nu poale fi discutată într’un timp scurt şi, ora fiind înaintată, e bine să amânăm discuţiunea pe Luni sau Marţi. Guvernul va da ţoale lămuririle atit In privinţa retragerel cabinetului trecut cit şi asupra scopului noului minister. (Aplause)
Camera hotăreşte să se discute Marţi a-ceastă chestiune.
Şedinţa se ridică la orele 4 20.
Şedinţa de la 25 Noembrie
Preşedinţia d-lul Take Giani.
PresenţI : 95 deputaţi.
D. Gr. Păucescu, vice-preşedinte, mulţumeşte pentru onoarea ce-i s’a făcut de a fi ales vice-preşedinte. D-sa consideră această alegere ca un Îndemn la muncă. D. Păucescu face apel la unire pentru a se putea îndeplini dorinţa de propăşire a ţărel. (A-plause.)
I D. V. Kogălniceanu cere aducerea In discuţie a proiectului de lege pentru repao-sul domiuical.
D. P. S. Aurelian, presidentul consiliului, răspunde că are aceiaşi părere asupra repaosuluî domiuical şi în curbul această chestiune va fi adusă în discuţia Camerei.
Adunarea admite urgenţa asupra discu-ţiunel aceslul proiect de lege.
D. Ştefăneseu roagă pe guvern să aducă în discuţiune proiectul de lege pentru pensiunile funcţionarilor judeţeni şi comunali. Guvernul trecut luase angajamentul să pre-sinte un proiect de lege în acest sens; o-ratorul vrea să ştie dacă noul cabinet e de aceeaşi părere.
D. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, răspunde că proectul de lege, depus din iniţiativă piivată, are lacune şi trebue revăzut.
D. Pană Buescu e de părere că guvernul trebue să adere la proectul guvernului trecut şi să’l modifice, lu caşul când nu’l admite în totul, în secţiuni.
Şedinţa continuă.
SENATUL
Şedinţa de la 25 Noembrie 182S
I). Vericeauu cere dosarul lucrărel liniei de joncţiune pe la Rîul Vadului, pentru a putea formula o interpelare.
Dl. Aiulrcî Yizanti întreabă pe dl. ministru de finanţe dacă n’a venit momentul ca să se modifice legea pensiunilor, cel puţin în ce priveşte reducerea reţinere! de 18 la sută.
A se citi urmarea foiţei tu pagina IV.
A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Lonvre.___________
ninijioGiiAi'ii
A apărut:
Justiţia Militară cum este şi cum trebue să fie. de Loeot. Al. Teodorescu, advocat.
De vînzare la toate librăriile şi la autor, str. Ecoului 74, Bucurescl.
Preţul un lea.
A YIN
Moştenitori! defunctului D. V. Hernia informa pe cel interesaţi, că, în urma schimbăreî de administraţiune la moşia lor Cîmpina, toate drepturile de administrator ale d-lul Benjamin Hernia afl încetat, lichidindu-se toate datoriile ce aO fost asupra moştenitorilor pînă la 1 Noembrie 96.—OrI-ce pretenţiunl s’ar mal ivi privesc personal pe d. B. Hernia.
Vinul de Quinium Labarraque, febrifugiu, tonic şi digestiv, este un medicament energic şi dulce care convine ori-cărei persoane slăbite prin vîrstă, bolnavilor, pentru excese, ori obosiţilor prin muncă. Quinium Labarraque a fost considerat de Academia de medicină ca un re. mediu terapeutic important şi în Tratatul de Terapeutie de Treusseau şi Pioux s’a constatat eă quinium ar trebui să înlocuiască toate cele-l’alle preparaţiunî de quinină. Se găseşte în toate farmaciile şi 19. rue Jaeo-Pibnr.
AVOCAT
No. <iO,— Calea Du< şis-—No. tiO,
Doctor Eadoidd
de la Facultatea de medicină din Paris
dă consultaţii de medicină internă de la 3—5
111, Calea 'Victoriei, 111.
Doctorul I. N. Stamatin
Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor BălţSţoştî Stabilindu-se în Capitală dă consullaţiuiil la orele 4—6 p, m.
Strada Dionisie No. 28.
DUMINICA 3 NOEMBRIE S’A DESCHIS
BERARIA IMPERIALA
(Sub Hotel Imperial)
— CALEA VICTORIEI —
BEEE de LUTHEB
DIFERITE MÂNCĂRI RECI O orchestră compusă din 15 persoane va dilecta pe onor. public cu un repertoriu foarte ales. INTUA REAgJLIBERA
Cu deosebită stima
M. A. BOER
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pînă la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-care dată, ţi de la 10 în sus 20 bani linia._____
Spectacole
y««fruf Naţional.
Opern Itoinlnfr Luni 25 Noembrie 1690 se va reprezenta FAUBT operă tn 6 acte de I. Berber ţi M. Carrd. Mnslca de Ch. Gounod, traducţle de 8t. Baţlanu._
Teatru Hiitfo. Luni 26 Noembrie 1890, primul debut al Celebrului Sextet «Julians». Debutul oelal mal rcnumiţ te cîntăreaţft engleză Misa Kubini, Debutul Brothers k Francoia acrobaţi şl Eqqlllbriţtl.__________
Circul G. Sidoli. Luai 25 Noembrie mari rtpreseu-taţil. Intîla cu preţuri scăzute înoepe la ora 3 p. m. jjfr.ru/ CesarSidoli. In curînd va sosi in capitali.
gala Lelblich'Jiţiiilza.
Ţeutrul Dacia
Sala Bragadiru. In fle-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul Peters. Vinerea concert Hlgh-Liffe.
\afe Na [tonala. Orchestra Bubinţteln ţi-a început | concertele.
Închirieri şi arendări
De Închiriat, oasele din strada Polonă No. 130. Doritorii se vor adresa: Str. Batlţtel, 15.
De vinzare lemne din pădurea Poţoanl. Stînjenul, după calitate, 55 ţi 60 frauol. A sa adresa: Str. Batlţtel 15 O caretă nouă (Oupefl) este de vînz&re cu preţ de 2000 lei. Are adresa la adm. «Bpooa».
De t ,nzare un loc viran, situat pe calea Rabovel No. 24, ocf i cu strada Artei proprietatea d-nel Măria Al. O. Ni-cnle «cu. A se adresa la d. Mlhaii A. Baohtivanu, advocat, strLda Frumoasă No. 25 Looo.
Se caută a se cumpăra o eaaâ de fler GhadvOod sau Rat-ner. PosasorU a se adresa la bluroul Tipografiei “Epoca»
De vtnxare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştl-Piţi-gaia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. Patru cal de lux, de vinzare; Strada Mlnervel 14.
De nrendat eu începere chiar de acum moşia «Ianoa» din judeţul Brăila, in întindere de zeee ml! pogoane toate arabile, avînd două mit pogoane grifl arate ou săinlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Raehtivan, avooat, strada Pîntinel 28, Bucureşti.
De Arendat cu începere de la s-ftu Gheorghe 1899 moşia «Dudesou»- din Judeţul Brăila în întindere de şease mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Raehtivan, advoeat strada Frumoasă 28, BucurescI.
Camere mobilate
Cereri şi oferte de servicii!
Un tlnăr absolvent a olnol clase liceale, doreşte a găsi un post fie în oapltală sad provincie, A se adresa la red. ziarului -Epoca» sub iniţialele M, M.______________________
Vînz&ri şi cump&rârl
Informaţimii utile
Fu plantat routlnat oferă serviciile sale la soirele dansante Şl baluri pentru un bonerariu modest. S. Iareslav, Oalea Moşilor No. 90.
Fnt proaspăt (De prima calitate) 8e găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şl Dr. E. Popu, ou 5 lei kilogramul dus la d cxnlollia. Ori-ce cerere se va face prin cartă poştală Uf • aoia I. Munteanu «alea Victoriei No. 78.	___
O doamnă onorabilă dă leoţi^nl de plano. A s3 adresa la administraţia -Epoca».
Stridii d<* mare se găseso de vînzare la D-nul Delpuech, Biserica Ieni, No. 8, BucurescI, şi se face cunoscut amatorilor că prlmesoe zilnic Stridii de Ostend >
şi Aroaahon. Asemenea şi metal (Mode de Bourgogne); oă poate să vindă cu preţuri foarte eftlne, imposibil de orice adtă concurenţă.
Preţuri ourente :
Duzina Stridii de Ostenda calitatea I Cr. 2.75.
Areaehon de mare calitatea I Ir. 2. 50 Arcachon de mare calitatea II 1-75.
Areaehon de mare oaliUtea III 1.50.
MlelcI duzina 1.25.
Morun, Bak&la Terre Neuvel.50
Se eaut& 50 vaci de lapte, rasa moldovenească safl bivoliţe. A se adresa în strada Dionlse No. 40 dlrocţiunea lăptărriel Arcuda.
Renamlta Cărtar&rează Marlţa Ale«şeln, romi noă, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şi viitorul, s'a mutat în strada Scărlătcscu 44. Ghiceşte şl la domiciliul amatorilor cari or inştllnţa-o printr’o carte poştală.
Franvaise dlplomce deşire leţons particulieres. Ad. bu* re au du Journal.
Firme recomandabile
Adrese_____________________
Advocaţi
Mihail A. Raelitivanu
Advocat
28 Strada Frumoasă
D. A. G. Floreseu, avocat, s'a mutat în Oalea Doroban-ţllor No. 40.______________________________
Doctori
D-rut Albcmctt. Calea Văcăreşti Mii Boule f«-erne şt de copil.___________*
Schimbări de adrese
Bibliografii
A eelt de sub tipar în Jtditura Librăriei Socee k Comp. ►Novele» de -Ion Slavici», Preţu 4 lei.
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce
schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 2+ Noembrie, 1898
		Cump.		Vînd	
4°/o	fteută Amortis&bilă. . .		—		Tt
5°/o	» Amortisabilă. . .	99	*/.	100	'/*
6°/o 5°/o	ObligaLdeStat (Cov. R.) . » Muuicipale din 1883	toi 97		(02 97	•5
&»;„	> > > 1800	96	—	96	V.
5°/o	Scrisuri Funciar Rurale .	94		95	—
50/0	» » Urbane .	91	V»	92	—
5«/.	» » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională.	86		87	—
		1850	—	1870	—
	» » Agricolă .	222		227	—
	» Dacia Rominia asig.	450	—	460	—
	» S-tea Naţionala asig.	485	—	490	—
	S-tatea de Co»istrucţiunI .	208	—	212	—
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane . . . .	1	23	1	25
	Bacnole Franceze . . .	100	—	101	—
	» Italioue. . . .	89	—	93	—
	» ruble hîrtie . .	2	65	2	70
li1
cotidian
Imprimarea cu marinele âublucilindrice, din fabrica Albert A Ci®, Frankonthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsoh di» Frank-furi AIM-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
1231
L0CIS JACC0LLI0T
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA ŞEASEA
CAPITOLUL III
Serbarea. — Origină, moravuri, obiceiuri şi credinţele Mîncătorilor de foc.
In acest moment, urale şi aelamaţiunl entusiaste In limba franceză, engleză şi In Nagarnook, primeaţi pe Canadian şi pe a-micii săi. Atunci Olivier părăseşte pe căpitan pentru a merge la şeful tribului.
— El este salvatorul mefl, murmură Ion-liatan, zăpăcit Încă de această nuvelă ; şi eu care m’am legat pe cuvîntul med de onoare de a-1 preda lui IwanovicI, s’ad cel puţin de a-1 conduce înaiutea consiliului suprem al Invizibililor! Dar acest angajament, ett nu-1 pot ţine !... Ştiam efl oare de cine este vorba ? să trădez pe singurul om care a avut milă de mine, singurul care mi-a întins mîna ? nici o dată! Da, omeni-
rea este rea, o urăsc, o dispreţuesc : ca copil am fost năpustit şi torturat; tot cel-slab este strivit; tot ce-I cinstit, ridiculizat; nu este de cit forţa brutală, care inspiră respect, care ţine lumea la distanţă... Iacă zece ani de cînd aştept răzbunarea mea şi II voi secera ca pe spicele cele coapte; val de aceia cari îmi vor eşi în cale.
Dar trebue oare să încep chiar cu binefăcătorul mea... acela a cărui inimă s’a înduioşat la lacrăinile mele ?... oh ! nu, aceasta nu se poate... aceasta nu se va întlmpla ! Trebue ca Ivanoviel să mă dezlege de cu-vtntul meă... şi dacă refuză, el bine! voi impune voinţa mea, nu sunt eă oare stă-pinul ?
De o dată izbucni într’un hohot de rîs strident.
—	Oh! să-ml ţiu cuvîntul; cănd totul lu jurul meă nu este de c&t falşitate, minciună şi abuz de putere! el bine, voi abuza şi etl de a mea, eă trădez pe singurul om bun, cinstit şi uman pe care l’am întâlnit de când sunt pe lume ? aş preferi să pun foc lu cele patru colţuri ale lumeţ.
Apoi zărind pe Olivier pe care indigenii îl înconjuraţi cu tot respectul posibil:
—	A ştiut să se tacă iubitor, chiar şi de aceste braţe... Aide, inimă generoasă şi legală, n’al să te temi de nimic de la mine; din contra voi veghea cu o grije uemal a-uzită asupra fericirel tale, ca nimeni să nu o poată atinge... Ah! Invizibilii sunt inamicii tăi!.. el bine, el să tremure de acum înainte, etl sunt adevăratul eăpitan Roşu!
Sărmane Ionhatan Spiers, nici nu ştii că tn acest moment eşti neputincios şi dezarmat.
El voi să alerge la ţărm pentru a merge să Împiedice ori-ce deznodămtnt, dar natura lui furioasă se linişti şi se decise ca să aştepte noaptea pentru a se întoarce pe Remamber; cu chipul acesta, va evita ca toată lumea să afle secretul puterel salo.
In acest moment, toată lumea era adunată la un oc şi serbarea era să Înceapă.
Momentul este favorabil de a face o cunoştinţă inal detaliată cu amicii noştri, Mtn-cătoril de foc, populaţiunea cea mal importantă din centrul Australiei.
Cuvîntul Nagarnook Înseamnă mîncător de foc, iar cauzele cari a£i făcut ca acest trib să poarte numele acesta le’am explicat deja.
Din punctul de vedere etnografic, origina acestui trib ca şi a celor-l’alte grupări de oameul din Australia, este necunoscută.
Australia are cel puţin cincl-spre-zece tipuri de oameni, foarte diferite din punctul de vedere etnografic, adică avînd o o-rigină separată. Printre aceste tipuri, multe din ele sunt cu totul superioare rasei galbene şi celei mongolice şi unul dintre ele, cel Nagarnook, nu este inferior, ca formă a corpului, celor mal frumoase rase; figura este mal puţin fină ca aceea a rasei ariene şi caucasiene şi nu realizează ideea pe care ne-o facem despre frumuseţe, iar după o şedere de cît-va timp în acele localităţi, cînd ochiul este obicinuit, se poate observa că ele nu sunt lipsite nici de graţie, nici de distincţiune. In general, luînd bine înţeles tipuri sănătoase şi viguroase, un sculptor ar fi fericit să-I ia modelul pentru a obţine o sublimă formă omenească.
Nagarnookul nu trăeşte de cit din vînă-toare şi din pescuit, el nu cultivă ; cu toate acestea se hrănesc aceşti oameni şi cu oare-cari rădăcini leguminoase cari se găsesc de cît în centru şi în jurul lacului Eyreo. Indigenii mal cunosc şi un fel de plante, ale eăror fol sunt comestibile In genul spanacului şi măcrişulul nostru. Tot aci s’a găsit şi arto-carpus sad arborele de pîne. Hrana animală şi vegetală a Nagarnooku-lul este dar destul de variată şi abundentă lucru care a contribuit foarte mult la fru-
museţea şi vigoarea rasei pe cînd popu-laţiunile coastelor, cari de multe ori mor de foame, sunt urîte şi diforne.
Căsătoria, filiaţiunea, rudenia şi agrega-ţiunea socială ajunsese la un nivel destul de ridicat la Nagarnooki.
In urma unul obiceid, care odinioară era cousideratnu numai ca oexcepţiune,"darcare s’a găsit chiar în leagănul mal tuturor popoarelor, tînărul luptător, dud a primit Învestitura focului sacru, fura cu forţa pe soţia ce şi-o alegea dintr’un trib vecin. întrebuinţarea torţei însă nu era de cît un simulacru simbolic, totul fiind înţeles şi convenit de mal înainte între părinţii viitorilor soţi.
Căsătoria a via oc după furtul violent şi după liniştea celor două familii. Cel doul tineri erad conduşi Iu coliba tocului sacru, unde păzitorul cel venerat al focului le turna cărbuni aprinşi pe cap şi le punea câte o bucăţică de jar şi limbă.
AceaşI ceremonie, şi la naşterea copiilor. Focul juca un rol prineipal în viaţa Na-garnookilor, nici o ceremonie, nici o serbare de familie, nici un contract nu se putea face fără în ternenţia lui pentru a da actului valisarea legală. Cînd un Nagarnook a jurat pe focul sacru, orl-cine putea fi sigur că-şl va ţine jurămîntul.
Pentru faptele şi eriniile comise, în cavi însă autorul nu a fost prins asupra faptului, exista de asemenea uu fel de judecată Dumnezeească, în care focul îşi avea rolul principal. înainte ca consiliul să delibereze asupra pedepsei la care trebuieşte supus vinovatul, era necesar ca mal întil un membru al tribului să susţină acuzaţiunea pe riscul săd şi apoi să stabilească culpabilitatea, şi se proceda în chipul următor.
(Va urma.)
,EPOCA" ziar
CUPON
25 Noembrie 1800
Ori-eln» va tftli» .tont nipon din «F.FO-CA» şl ’l vn trimit*, sau 11 va prezenta la llbrftrttle arfttate mal Jom, are drept la mini din premiile CIT PHIlŢIIU KK-Dl Ni: din Halele respective.
Cuponul acesta e valabil pinii la 2H Noembrie ora 7 seara.
Cititorii din provincie pot trimite costal In ui&rci poştale adaogluri porto.
Premiile „EP0CEI‘
La Librăria CAROL lli LLER
Calea Victoriei No* 13.
Ueliadc* Bădulemcu #.♦ Amintiri asupra istorici regenerăret Komîne, eafl Evenimentele de la 1848. Un voiam mare de peste 800 pagini .... Bichtmr Eugen, Unde duce sooializmuL Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C. Sturdza ca o prefaţă de N Filipesou. —	—	—	—	—	'
Filipemeu N., Albii |i Roţii -Negulemcu Petru, Polemioe •
—	p6lchologia stilului	-	-	-
Vlahul A Alea;., Un an de luptă
—	Iubire, poesil -
—	Din goana vieţel (ediţia	Oraeve)
Zatnflreocu Duilitt Lume Nouă ţi Lume
Veehlă.......................M
Hăjdăti B. P., Ioan Vodă cel cun volum Ilustrat introdus în ţcoll. Copee Franpoim, Poveste tristă, roman tradus de D. Stăncesou Michăitemeu St. InceroărI critice turn pra învăţlmîntulul nostru primar, ed. II Ltvemcu I. ioan, îngerii lui Rafael fantezie originală tn versuri în 3 aote . Lohmeyer M., Un nod mijloc pentru s preda copiilor limba germană Botnan I. IV., Poezii (ediţie pepulară) • iladu D. Bonettt, Epigrame .
Ihsen II-, Copilul Eylef (dramă în 3 aote!
traducere de T. Maioresou -M. Dragontiremcu, Critica ţtiinţlfioă ţi
Emluescu..........................
Butculencu Marin, Religie şl ştiinţă -Bacheiin 4' Jale« Brun, Sept C roumalns -
La Librăria C. SFETEA
(Sf. Gheorghe)
Vatra, anul I..................
—	anul II-------
Caragiale, Note ţi Schiţe-Theodoremcu G. Dem., Cronioa din
Nurnberg...................
Flamarlon, Urania..............
Aug ier, Aventuriera...........
La Librăria L. ALCALAY
(Cvlea Victoriei, hotel Boulevard) Speranţa ThPopa cel de treabă nuvele.
—	Marna Soură, teatru -Dr. Matcr(Englez), Calauza mamelor tinere Dr. Fortuna, Remedii practice pentru
vindecarea boalelor copiilor Teioor D., Durere, diferite nuvele •
Zanflrot, Manualul lucrului de mină pentru familii....................
FfarfAa ii., Coreipondenţa Comercială pentru usul comercl&n. eomptabil, eto. Zanftrol G., Metoda Croitului -Bejan Gr., Harta Romînlel ţl a ţărilor vecine, format mare ţi în culori .
In loo de Nnmal	
8.-	6.50
0.50	0.15
0.50	0.10
1.50	0.76
2.00	1.00
2.50	1.50
3.00	1.80
3.50	l.fiO
8.00	1.60
8.60	1.60
1.50	1.10
2 00	1.20
2.60	1.00
2.00	1.00
1.00	0.75
2.00	1.00
1.00	0.60
[- 1.50	1.00
0.75	6*60
4.60	1.50
24.06
20.00
2.06
1.56
1.06
2.06
2.00
8.06
2.00
0.56
1.50
2.60
4.00
2.00
1.25
12.00
10.00
1.06
0.7§
6.50
1.60
1.00
1.00
6.59
0.30
0.50
160
2.66
1.60
106
Administraţia ziarului nostru primind silnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor F.poceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate tu josul cuponului însoţite de preţul redus cm care se oferă acele premii.
SE &AUTÂ Chadwood
Posesorii a se Epoca.
adresa la
ăra o casa de fier sad Ratner. biuroul tipografiei
N. Grigforescu
43t Calea Victoriei, 43
vi8-ă-vis de cofetăria Capşa, BucurescI I Aduce la cunoştinţa! onorabilului public, c8 ‘ în atelierul med se confecţionează încălţămin-1 te pentru dame, co-1 pil, din materialele cele I mal ine. Comandele se I efectuează prompt: se găsesc şi în-1 călţăminte gata cu preţuri moderate. I
I N. B. Pentru conservarea încălţămlntelor re-1 I comand veritabila Orema-mtltonianH neagră ţi f | culori din fabrica
«BROWN şi SON
| din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri
TEIRICH &
i
'IPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
Ld Typografla EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 50 bani kilogramul în paclietede cîte 10 kilograme.
MARELE MA6AS1N DE LOUVRE
Calea Victorie! 41 fost Hotel Broft
DIN BUCURESCI
Vis-a-vis de confeseria Capşa
Din cauza sosirilor zilnice de mari cantităţi do mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spaţid, cu toate toate că magazinul, în urma transformărel tăcute, este cel mal vast din ţară, pentru ea să realizăm o desfacere mal promptă a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa începlnd de;
Jouî 21 Noembrie pînă la 15 Decembrie a. c.
O Mare punere în Vinzare
CU PRE1ŢURI foarte reduse
de : Lănuri pentru rochi, anglais. tantazie, şi unele cu preţuri de 2.25, 3.25, 8.76, 1.50 metrul, şi mal sus. Mătăsuri nouveat^ în toate genu-m-ile.
La ltayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri
de mătase, Pluşuri vegetale, etc.
MARE EXPOSIŢIUNE
de Noul modele de Pelerine şi Ronturl ultima creaţiune din
Paris şi Ber'in.
Colecţiune Bogată
IVeckiul Birou peu-j |tru Vlnzarea de Po- I {troleu din Str. Rega-llă No. 9 s’a redeschis! diu nou.
Ana «noare a vă recomanda pe-|trol regal superfin şi cu preţu foarte | moderat.
Serviciul în Bidoane de cîte 5, | 10 şi 20 Litrurl.
Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă carte poştală şi I [expediem imediat la domiciliu.
9 Strada Regală 9
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică j I la distanţa pentru becuri cu gaz ae-'
| cian. Instalaţiunea se poate vedea fun-: cţionînd în biuroul nostru. Garanţie I pentru 6 ani. Plata în rate trimestreale. I
0 sitS incandescenţi Lei 1,50.
Un bec complect montat cn lumină I I Incandescentă pentru gaa aerian Lei 17.50.
Mal posedăm un sistam noft de tot I de lămpi, foarte pracUc cn şi f&ră lumină incandescenta de atîrnat şi de I masă, neavind trebuinţă de gaz aerian. I ci este întreţinut de un liquid supranumit «Gassfoff., care se transformă | | în gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal | eftinâ de cît a lămpilor cu petrol con-Isumînd pe oră i'/« centime.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acost sistem de lămpi încă n’a | I existat în ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal aleşi unde nu există Societăţi de gazaorian |
FillIR şi 8CIIRFF
Bacurega, Strada Smlrdan, 8
L
■BMnBBBiiii
BUCUREŞTI
O.—Strada Berze» -O.
INSTALAŢ1UNI DE ‘
TELEGRAF GAZ ?i APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Ajmrate <le gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — BiuroO de construcţie. — Expert.
LANTERNA JflAGICAî
Cea mal nouă LANTERNĂ MAGICĂ cu necesariele tablouri intere-
, sânte upre apariţiune. Cel mal frumos joc pentru mic şi mare ! Cu ; 12 platte, care conţin aproape 74 ' tablouri mari, împreună cu o lam-j pă de petroliâ, 1 Chromotrop, 1 ta-! blofi de schimbare comic, în ramă de lemn, costa numai lei 8.
Lanterna este eît se poate de elegant executată, fin montată, a-provizionat cu prescripţia de întrebuinţare şi împachetat într’o ea-selă elegantă.
KOOTROPEN (apparat care face tabloul să apară viu)
eu 12 tablouri. Tablourile puse înăuntru în acest aparat apar imediat ca vio Tablourile sunt următoarele : Un cime sare printr’un cerc. Un Clown se dă adese ori peste cap. Călăreţi. Dănţuitori (jucătorii, Comici, etc. Aceasta mumii pentru Lei 5.50.
Lanterna şi apparatul de mal sus se trimit franco porto şi ambalagiu. Comandele se execută numai atuucl cînd se trimite costul înainte saO un acompt de lei 5, şi restul con-jgr* tra ramburs. Comandele să se facă la :
(Magazinul de specialitate de cadouri de crăciun
R R INOVICZ
VIE NA, I WALLFISCHGASSE 4. E
de ; .Jupoane de mătase şi de moarA de lină, Garnituri elegante pentru rochi
de bal şi de purtare.
I»a Typografia «Epoca» se vinde htrtie maculatură cu 45 bani Kilo-gramul în pachete de 10 kilograme.
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EP0-CAW so află în Stradn Clementei No. 8.
. KEPPIC H
Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mai mare şl cel mai bogat Bepozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum l*olI-candre, Braţe, Lyre, etc. de Cristal, bronz şi metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, Biurourî, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Franţa, Germania şi Euglitera. Bai ef-tin ea or l-unde.
Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină Incandescentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută In consumaţtunea gazului.
preturi reduse om
Bncureştl.
enţei, No. 3