SERIA M—ANUL tt, No. 312, H SAMBATA, 23 NOEMBRE 1896 NUMARUL^IO BANI ABOKAMGNTI3JE încep Ia 1 şi 15 ale fie-c&rellnnl şi se plătesc tot-d’a-nna înainte In Bttcueeştf la Cana Administraţiei In judeţe şi aireinătait prin mandate poştala Un an In ţară 30 lei; In străinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > » > 25 » rel luni . . . 8 » > > 13 » Un număr Sn streină! a te 30 bani MANUSCRISELFJÎU^SE ÎNAPOIAZĂ KEDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 Ediţia a treia NUKARUL 10 BANI ASHLWIUmî.E In Bucureşti şi judeţe te primeze nutnsl ia Administraţie £ln streinătate, direct la ad«**»4smj#« şi la toate oficiile de publicitate Amiuciori la pag. IV...0.30 b. '.ini* » » » III........1— lei » » » » n.........8,— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul Un flamă* î«chîi 80 bani AD5IIII8TRAŢIA No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 3. TURBURARILE din CAPITALA Este regretabil că avem să înregistrăm încă o zi de turburăm şi de represalii. Fără să susţinem legitimitatea unor maniîestaţiunl asupra legalităţii cărora opiniunile noastre sunt cunoscute, nu putem să nu aruncăm o grea răspundere asupra unul guvern, care prin nedibăcia şi cruzimea sa inutilă a adaos încă la exas-perareauncTpopulaţiunlîndestul de surexcitată prin ororile şi torturile poliţieneşti din ultimele zile. IDOLI RASTURNATI D-nil Sturdza, State seu, Stolo-jan, etc., au căzut de la minister după un an de putere !... Locul lor este luat de d-nil Au-relian, V. Lascar... Acest fapt este aşa de elocuent —de o elocuenţa tristă pentru liberali—în cit mal ca nu e nevoie de nici un comentariu. Omul care de la moartea lui I. Brătianu a fost designat ca şef, şi a fost şef efectiv, omul care de la 1892 a fost oficial proclamat ca şef, omul care a condus toata politica, saU mal drept, toate campaniile în opoziţie: D. D. Sturdza, cu un cuvînt, cade de la guvern după un an de o ne inal auzită zăpăceală guvernativâ!!! Acesta este şeful !! Liberalii hrăneau un fel de cult feticist, pentru alt bărbat de al lor, pentru d. Statescu. D. Statescu era fruntaşul între fruntaşi, omul enigmatic, aproape providenţial, care avea menirea ca să acopere cu imensul său credit, insuficienţele combinaţiilor liberale! Iata-1 la pămlnt şi pe acesta! Iata-1 şi pe acest idol cu picioarele de argila, răsturnat la pămînt! In curs de un an abia, fruntaşii printre fruntaşi, oamenii mari al trecutului şi al viitorului partidului au dovedit o incapacitate, o lipsa de tact şi o nesocotinţa aşa de mare, Sn cât partidul a trebuit să le reia locurile prime în cari îl plasase. Şi când zic incapacitate, lipsă de tact şi nesocotinţă, nu zic ea aceste lucruri, le zic evenimentele, le spun liberalii, afi dovedit'o cel în chestie prin faptul că sunt nevoit! să se retragă cu ruşine faţă de evenimente pe cari el singuri le au produs, pe cari în cel mal mal bun caz, nu au ştiut sa le înconjoare!... Şi cine le ia locul, mare D-zefl!. Oamenii de mina a doua, dacă nu de a treia, oameni cari pînâ mal deunăzi, eraO cel mult nişte utilităţi, oameni jle rezervă şi de expedient. Căci aşa a fost—sănu ascundem lucrul—tot-d’auna considerat d. Au-relian în partid. Ml-aduc aminte ce rol modest şi cam umilit juca In Senat d. Au-relian pe lîngă d. Sturdza. Blînd, supus, uilîndu-se vecinie în ochii şefului, înainte de a deschide gura sad a face un pas. D. Aureliauera modelul soldatului care nu aspiră de cît cel mult la gradul de locotenent, nici odată de şef!... Şi astă-zl !.. astâ-zl cine înlocueş-te pe trufaşul şi pe îngîmfatul şef Sturdza ? Umilul soldat, bun ca să ia cuvîntul numai în chestii speciale şi încă şi în acestea numai cu aprobarea şefului! Nu mal vorbesc de d-nil V. Lascar . . . cari erau consideraţi în partid ca nişte pigmei faţă de d-nil Stătescu şi Cantacuzino!.. După un an, fruntaşii la coadă, şi codaşii în frunte !... Si acest lucru are loc nu graţie unei oposiţil serioase parlamentare, unei lupte crîneine duse de noi — trebue să o mărturisim—ci graţie incapacităţel de a guverna, graţie greşelelor pe cari de la sine guvernul de un an le-a acumulat gratuit, neîtnpms de nimiuea şi nemotivat !! Această schimbare de minister are o importanţă deosebită pentru partidul liberal; ea dovedeşte că acest partid este perdut de vreme ce nu are oameni capabili cari să poată guverna ţara. Fruntaşii partidului au făcut faliment după cîte-va luni de guvern. Ce poate fi şi ce va fi de rest?. Ci. Pauu Ce face parchetul? !>e cinci zile lumea strigă, presa protestează, victimele gem şi parchetul tace, cercetează eu o încetineală «le broască. Autorii sălbăticiilor din beciurile poliţiei beau acum în onoarea isprăvilor lor, iar parchetul aşa sprinten în alte ocasiî, e «le o lenevie înspăimititătore ! Călăii se plimbă sub cerul deschis şi victimele abia azi au văzut toată lumina zilei. Prefectul poliţiei în persoană mărturiseşte ziariştilor că într‘adevăr s‘au eoutis atrocităţi in aresturile prefecturei, se «liscul-pă însă zfcîittl că ele s’au săvîrşit fără ştirea, fără voea sa. Prefectul poliţiei citează numele călăil«»r; parchetul primeşte denunţări în regulă şi autorii o-cestor crime sunt tot liberi ! Ce morală este aceasta? Ce nume să dăm acestei justiţii ? Pe eîn«i bamliţii sunt încă liberi, victimele tor cu manei ele uf «rimate, cu fetele siuf/erate, sunt a-«tuse la parchet intre baionete, spre a li se asculta plhtff evite ! ! Ruşine! TURBURÂRILE DIN CAPITALA Eţlrea t litru ni reî de la I>acia. — Iu-terveuirea poliţiei.—In piaţa Teatrului.— l’rluia şarje.— I.upta eu armata. —‘Baricadele. Bătăuşii Mi pompierii Eţirca întrunire! do la Dacia După eşirea de la întrunirea de la Dacia, mulţimea formează un imens cortegiu şi se îndreptează spe calea Victoriei. In fruntea cortegiului sc aflau doamnele cariau asistat la întrunire, însoţite de comitetul de 300 in cap cu d. Fleva şi oratorii. Mulţimea ajunge în această ordine pînă la intersecţiuneu stradeî Şelari cu strada Carol, grosul cortegiului urmînd pe d. Fleva, îşi continuă mersul spre calea Victoriei, o parte dtntr’tnsul însă scurtează drumul, ia pe strada Stnîrdan şi strada Lipscani şi iese în calea Victoriei. Aci manifestanţii se unesc din noii. Trecînd prin faţa poliţiei, mulţimea îşi aminteşte de barbariile săvîrşite de shiril regimului şi face o manifestaţie ostilă. Tot convoiul defilează fluertnd şi huiduind. Intervenirea poliţiei In faţa clubului rezerviştilor şi a cofetăriei Capşa se află postat un cordon de sergenţi de oraş, care opreşte trecerea şi vrea să respingă publicul. Intr’o clipă mulţimea străbate prin cele două extremităţi ale cordonului; la mijloc se încinge o luptă între sergen ţi şi public. In timpul acesta piaţa teatrului se umple de lume. In piaţa teatrului In piaţa teatrului a fost un adevărat măcel. Aci îi aştepta greşul armatei. Două escadroane de jandarmi călări craii aşezate pe piaţa teatrului, iar stradele laterale şi calea Victoriei, erau închise cu şiruri dese formate din jandarmi pecleştri. Pe piaţa teatrului Paul Stătescu cu tot statul major al poliţiei şi parchetul, aşteptau înconjuraţi de o mulţime de agenţi secreţi şi comisari. l’rima şarjă Când mulţimea cetăţenilor cari rupseseră rîndurile de sergenţi din faţa cofetăriei Capşa, au sosit pe piaţa teatrului, jandarmii călări aii făcut prima şarjă. Mulţimea a respins cu huidueli şi fluerăturl jeandarmeria, care ameninţa să-l calce în picioarele cailor. In acest timp, piaţa teatrului şi stradele învecinate erau literalmente pline de lume. Se poate evalua la mai mult de zece mii numărul total al persoanelor cari se adunaseră în acel punct. Prefectul şi directorul poliţiei cu ajutoarele lor respingeau mulţimea şi văzînd că nu reuşesc, poruncesc să se facă o nouă şarjă de cavalerie şi dau ordin şi jandarmilor pedeştri ca să intre în acţiune. Lupta eu armata Jandarmii se reped in galop asupra mulţi mei, înghesuind o mare parte din lume pe trotuarul din faţa cafenelei Fial-cowski, Se auzeau ţipetele celor călcaţi de cai şi strigătele de indignaţiune ale celor înghesuiţi şi striviţi pe trotuare. La un moment dat, văeîndu-se ameninţaţi să fie cu toţii striviţi sub picioarele cailor, cetăţenii desperaţi încep a se apăra cnbas-toanele, lovind caii peste picioare şi în pept pentru a-i împiedica ast-fel să mai înainteze. Jndarmil însă împing mereu şi cu a-jutorul infanteriei care şedea gata reuşesc a respinge o parte din mulţime, care de groază şi de teama baionetelor şi paturilor de puşti cari U goneau de la spate s’aii refugiat în stradela de lîngă casa Torok. Toată lumea era indignată de a-ceste noui barbarii ordonate de poliţie şi încă sub impresiunea torturilor îngrozitoare săvîrşite de aceşti sălbatici în beciurile poliţiei, pe stradele Capitalei şi în sala universităţei, se decide a riposta a-cestor sălbatecii şi înarmindu-se cu lemnele locatarilor din casa Toruk cari erau depuse pe acea ulicioară, ies în stradă şi resping armata. Timp de o oră au urmat scene înfiorătoare. Nici odată, nici la 14 Martie 1888, n’am văzut o încăerare atit de înfiorătoare. Jandarmii calări, eu săbiile scoase, goneaţi în galopul cailor mulţimea lovind cu sabia pe coi cari If întâlneau în cale, iar infanteria cu baionetele lovea în toate părţile. Mulţimea se apăra cu lemne de slînjen şi de multe ori a reuşit să respingă a-taeurile armatei. S’aii petrecut scene de o emoţiune pal-pitanlă. Cirul jandarmii veneau asupra mulţimei în galop cu săbiile scoase, ei fugeau îngroziţi asvîrlind cu lemne şi cu pietre în ei. S’aii văzut nenorociţi cari, în-spăimîntaţi, aii sărit peste grilagiul care limitează acea terasă în partea dependinţelor cele noul ale teatrului şi căzînd de la o înălţime de patru metri în curtea teatrului. In văzduh nu se aud de cît sunetul Ir om- | www.dacoromanica.ro petelor, bubuitul tobelor şi strigătele mulţimei. Baricadele Acum şarjele sunt foarte dese şi jandarmii alungă mulţimea în galopul mare al cailor de a lungul stradeî Cîmpineanu. Pentru a se apăra, cetăţenii formează o baricadă de grilajuri vechi şi tot felul de alte obiecte găsite în ulicioara unde se refugiaseră, şi fac ast-fel imposibile şarjele trupei călăreţe în acea direcţiune; mai târziu un alt escadron de jandarmi voind să vină pe din dosul teatrului ca să-i surprindă fără veste, se împiedică da o altă baricadă făcută la colţul stradeî Cîmpineanu cu scări mari de fier scoase din curtea teatrului. Şi de astă dată cavaleria este respinsă şi izgonită cu lovituri de lemne şi bolovani. In timpul acesta infanteria din deal încearcă să atace din noii pe apărătorii baricadei din faţă, dar sunt respinşi iu ace-laş fel ca şi cavaleriştii. Scandalul este indescriptibil, poliţia sc agită din toate părţile, jandarmii călări din faţa teatrului şarjează continuu imensa mulţime din calea Victoriei şi piaţa teatrului. Toţi fug îngroziţi, huiduind şi fluerînd pe poliţişti cari de cîte-va zile terorizează întreaga Capitală şi au îndirjit toate spiritele. Bătăuşii şi pompierii Faimosul Paul Stătescu, văzînd că nu poale calma mulţimea care era înfuriată In contra procedeurilor barbare ce a întrebuinţat pînă atunci în contra-l şi pe care le practica şi acum, dă ordin să se scoată din noii la lumină bandele bătăuşilor şi cheamă în grabă şi pompierii de la postul central. Această batjocură iriteasă şi mal mult mulţimea. Infanteria atacă cu baioneta, iar bandele de bătăuşi scoase în rîndul întîl azvîrl cu pietre, ciomege şi lemne în contra mulţimei. Piaţa teatrului e plină de lemne groase de foc şi de bolovani din pa-vagiu. Oroaza este la culme; bătăuşii sub aripa poliţiei asvîrl cu bucăţi mari de lemne, cari unde lovesc, doboară. Mişeii asvîrl cu bucăţi de lemne în ferestrele clubului conservator, sparg mal toate geamurile şi peste două zeci de reteveie asvîrlitede el, trec prin ferestrele sparte ale clubului. Toate acestea se pot constata. Lemnele şi pietrele s'aii păstrat. Cîţl-va din membrii clubului, cari priveau cu oroare la sălbătăciile cari se petreceau afară, au fost loviţi de zburaturile asvîrlite de bandele bâtă uşilor colectivişti. Nimeni, absolut nimeni, n’a protestat. Lumea înspăimîntată se refugia pe unde putea de groaza acestor atrocităţi. In toate casele din partea teatrului îşi caută lumea adăpost. La clubul conservator o fetiţă de 12 ani s’a refugiat îngrozită şi tocmai spre seară a fost dusă acasă, La orele 7, armata era încă la locul el, şi bandele bătăuşilor operau. Se zice că sunt foarte mulţi răniţi, dintre cari unit foarte grav. TRIBUNA POLITICA Ne aşteptam la un minister ridicol. In adevăr, dacă scoţi pe Sturdza şi pe Stătescu, al înlăturat fără îndoială pe reprezintanţil răutăţii şi sălbăticiei colectiviste, dar în acelaşi timp triineţl la cămara vechiturilor tot ce e mal destoinic în partid. In afară de dinţii, In statal major al marelui partid liberal nu mal sunt de cît figuranţi. Cum s’a constituit însă, guvernul e mal mult de cit ridicol. Fără să cunoască cine-va lista noui-lor miniştri, va fi destul să spui: Ministerul se compune dintr’un gă-găuţ încrezut, dintr’un vajnic escroc, dintr’o secătură pomădată, pentru ca numai de cit să ţi Înşire numele strălucitelor Excelenţe de mîiue. Mult s’a trudit marele partid pînă să dea naştere acestui guvern — şi n’a a-juns de cît să provoace risul publicului. Lumea a botezat slirpitura aceasta: O uvern de lichidaţiune. Şi adevărat că are aerul unul sindicat de lichidare a regimului liberal a-juns atît de repede la faliment. TRIBUNA LITERARA TĂTARUL Anecdotă Bucovineană — Val, nevastă, vin Tătarii, Zice omul spălmîntat. Fugi degrabă de te-ascuade Căci acuş ajung lu sat. — Ef, şi ce de vin Tătarii ? Dacă vor să vină, vie— II răspunde iute nevasta— Şi de vin el ce-o să fie ? !... — Ce să fie, zice omul, Cind un neam de-acestea vine, Un neam varvar ca Tătarii, Negreşit că nu e bine. — Cum nu-I bine ? — De, nevastă, înţelegi că nu e bine... De... Tătaru-aşa de varvar Nici nu scie de ruşine !... Şi doar, uit Te, cad acuşa: Sunt în zare, vezi pe unde ? Du-te, zău, nevastă dragă, Pleacă puică de te-ascunde. — Cam să plec ? De ce nevoe ? Aolio ! Fricos ce’ml pari!... — Dar, nevastă, vin Tătarii. — El, dar voi să văd Tătari. * * * Au intrat in sat Tătarii. Un Tătar c’un cal turbat, Tocmai către omul nostru Drumu ’n fugă l’a luat. Vine, vine ca şi-un fulger Drept spre casă, ce-o fi asta ? ? Se opreşte ’n faţa casei, A văzut acum nevasta! Chiar se uită la nevastă, Şi se uită-aşa ciudat: Frumuşică’!, nu-I pricină, Nu-1 aşa de lepădat. Se mal uită iar la dlnsa, Parcă’şî face plan In minte, Apoi, hal, şl-o lea pe caluT Şi la fugă: hil nainte ! * # * A furat nevasta, bolul, Numai cît al fi clipit!!. Omul ’u urmă ca de piatră A rămas încremenit: Cată ’ntr’una după dinşil, Catră soare mîna’şl pune Şi priveşte şi priveşte, Dar cuvînt măcar nu spune. Tot se uită după dînsa, Par’că ochilor nu crede, Tot se uită, tot se uită Pînă chiar din ochi îl pierde. Iară cînd nu mal zăreşte Nici Tătarul nici nevasta, In pămlnt îşi lasă ochii Parc’ar zice : ce-o fi asta ? ! Ast-fel şeade dus pe gîndurl, Ca de piatră ’ncremenit, Ca şi omul cui se’ntimplă Lucru straniu, negîndit. Insfirşit ridică ochii, Un suspin din peptu-I scoate Parc’ar zice ’n glndu-I: Doamne, Nu se poate, nu se poate ! !.. Apoi iar in depărtare Ţintind ochii zice rar Şi c’un glas duios şi jalnic: «Val, sărmane, biet tătar !... TIi. D. Speruuţia Atragem atenţiunea cititorilor supra importantului articol «F-vcuimenlrlc zilei» publicul iu i&ifttiîiiltl. niiIi iniţialele d-lul Viutilă Itosctti, po care II reproducem In pagina a doua. Acest ziar. care piuă Iu ultimul moment u susţinut guvernului ur-dza, dă amănunte foarte preţioase asupra crizei. 2 EPOCA CUM SE NAŞTE 0 REVIS TĂ ? Iată o Întrebare la care desigur se poate răspunde In mal multe feluri. Efl, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s’a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Li tere, Ştiinţa, Arte, ele. Intr’o zi, m'ara pomenit cu urmîUorea circulară: Domnule, Un cerc compus de mat mulţi tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, ştiinţifică şi artistică, cunoscându-vă ca iubitor al Uterelor, ştiinţelor şi artelor, vă roagă să luaţi parte la desbaterile preaiubite, ce se vor face asupra chestiunii înfiinţării acelei publicaţiunt periodice. La ordinea cilii, fixarea titlului şi alegerea Comitetului de redacţ mie. întrunirea se va ţine t la cafeneaua Fiul-h'oiesky, Sîmbătd, 15 ale curentei la 8 orc seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilio Constantinescu de la. Ţarloaia. Comitetul provizoriii nu greşise. Da, sînt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, ştiinţelor şi artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate ca să nu zic şi modestie. Dar nu face nimica : asta nu mă poate descuraja. Când cine-va Începe, lie începutul cât de prost, asta trebue să promită. După socoteala greşită a unor pedanţi demodaţi, Începuturile, ca să poată fi corsiderate ca promiţătoare, trebuesc să lie stângace numai ca execuţie ; Ia noi, din norocire, începuturile promit muit chiar când sînt stupide ca intenţie ; căci, la noi, slăbiciunea inteligenţii şi nulitatea imaginaţiei sunt considerate ca stările primitive a spiritului şi a talentului, şi deci trebuesc Încurajate. M’am dus la Întrunirea unde eram invitat Amicul mefl, d. N. Ilie Constantinescu de la Ţurioaia, m’a recomandat cercului tinerilor: domnii Nicolae Georgescu, George Nicolaeseu, Marin Dumitrescu, Dumitru Ma-rinescu, Basile Ştefâneseu, Ştefan Basilescu, Mihaifl Dobrescu, Dobre Miliăescu, Traian Necşulescu şi Râul Popesc». Eram cu toţii 12. După Îndelungate desbaterl, ne-am stabilit asupra titlului—Avântul Tinerimii. Apoi, am procedat la alegerea Comitetului de redacţie compus din 12 inşi. Afl Întrunit majoritatea voturilor: Preşedinte, d. N. Ilie Constantinescu de ia Turloaia; Vice-preşedinţI, trei, dd. Râul Popescu, pentru partea literară; Traian Necşulescu , pentru partea ştiinţifică, şi Dobre Miliă-iescu pentru partea artistică; Secretari, opt, dd. Nicolae Georgescu, Geo:ge Nicolâeseu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ştefăcescu, Ştetan Basilescu, Mihaifl Dobrescu şi subscrisul. Am procedat apoi Ia aranjarea şi stabilirea sumarului numărului lntîl, sumar, pe care l-am comunicat («cu rugăciune de a se publica Împreună cu ctte-va cuvinte binevoitoare») la toate ziarele din Capitală, «Avântul Tinerimii» apare irevocabil la 1 ale curentei cu următorul interesant SUMAR Programul Avântului de N. Ilie Constantinescu de la Ţurioaia. La Venosia, sonet (poezie) . de Râul Popescu. Artele la noi..............» Dobre Mihăiescu 0 epileptică (poezie) . . . »Ştefan Basilescu Natura în Artă şi Arta îu Natură...............> Mihaiii Dobrescu In Seraitt, pastel (poezie) de George Nicolaeseu Câteva cuvinte asupra Pelagrei (după un studifl statistic al, d-lul Dim. Sturdza)............de Nicolae Georgescu In Spital, sonet (poezie) . » Basile Stefănescu Teatrul la Chinejî (studifl) > Ion Mediul social şi viceversa » Marin Dumitrescu La mormîntul unei Prostituate (poezie) ...» Traian Necşulescu RecensiunI, Note, Bibliografie, AnunţiurI Premiile Noastre ete. de Dumitru Marinescu. Trebue să spun drept—toate bucăţile din sumar erafl absolut originale. Şi studiul mefl, Teatrul la Chinejî, 11 alcătuisem în-tr’un mod foarte original din citatele găsite Inlr’o dare de seamă a unui jurnal francez de provincie, tradusă după un jurnal american, asupra unei interesante lucrări a lui Bob Schmeker, publicată la San Francisco şi intitulată Chineze Divertissments (Petreceri Chinezeşti). Am primit multe complimente măgulitoare pentru studiul meii. A trebuit, arând afaceri de familie, să părăsesc Bucureştii şi să slafl la ţară vre-o trei luni. Cum m’am întors,am dat fuga la Fialkowsky, să iafl parte la şedinţele Academiei noastre libere. La Fialkowsky, nimeni. Chelnerul mi-a spus că de mal multă vreme Întrunirile cercului nu se mal ţineaţi. Am alergat la tipografie. Aici am aflat cu mâhnire că «Avântul Tinerimii» Încetase să mal apară. Pâcal! tocmai cînd, sătul de atmosfera rurală, mă pregăteam să caut un alt studifl. Intr’o seară, mâ ’nlâloesc din tntlmplare cu preşedintele, N. Ilie Constantinescu de la Ţurioaia. — Bine, zic: ce s’a 'nlimplat eu «Avântul» nostru ? de ce nu mal apare ? — S’afl risipit toţi, monşer. — Baul Popescu ? — E In Tlrgul-Jiulul. L-a luat tat’sâfl, popa — afl venit al lor la putere... e secretar la comitetul permanent. — Dar ceilalţi ? — Dracu ştie. — A propos... dar poetul Necşulescu ? — Necşulescu ? Ce ! nu slil ? — Nu. — A murit! — Nu mal spune ! Iată ce s’a ’nttmplat cu «Avântul Tinerimii». Iată cum se naşte o Revistă. Nu aşa grefl. fon. EVEilMjlE ZILEI — Din ziarul sRomînul» — Evenimentele ce s’ati petrecut sunt pentru noi dureroase, căci ne-afl dovedit că neînţelegerile ce existai! în partidul liberal l’afl Împins la greşeli ale căror consecinţe le suferă azi. Din prima zi am considerat detronarea Mitropolitului ca una din acele mari greşeli prevăzînd agitaţia la care va da naştere. Guvernul liberal a stăruit îu itleea sa şi aprobînd toate actele revoltătoare ale Sinodului, s’a făcut solidar cu el. Era de prevăzut că M. S. Regele, care u’a iscălit decretul de detronare, nu va a-proba pîaă In cele din urmă, pe guvernul săii. Escesele din zilele din urmă afl contribuit şi ele, de sigur, la hotărîrea Regelui de a provoca o criză ministerială. După cit se afirmă, M. S. ar fi spus în mod categoric, că a consimţit *a executarea hotărîrel Sinodului, cu condiţie ca guvernul să o aducă la o îndeplinire, fără a provoca scandal şi fără a fi nevoit a recurge la forţa armată. «Aţi depăşit acele instrucţiuni, zis-a Suveranul primului ministru, nu mal pot deci să vă las a merge înainte». D. Stătescu, ministrul justiţiei, înţelegtnd că aceasta este un blam direct ce i s’a a-dresat, d-sa, ca ministru de justiţie, jucînd uu mare rol în afacerea mitropolitului, a fost cel d’Intifl care a depus demisia sa. Aceasta a înţeles-o cu atlt mal mult că Regele 11 ceruse în trecut să seziseze curtea de casaţie spre a revizui procesul Mitropolitului. Crisa, îu urma acestor declaraţii ale Regelui, devenise deci inevitabilă. Nu mal putea fi de cit două soluţiunl : Revenirea asupra măsurilor luate, safl retragerea cabinetului. In primul caz s’ar fi părut că guvernul capitulează, ceea ce Far fi slăbit, şi s’ar fi impus chiar demisia d lui Poni, aruneîndu-se asupra sa toată răspunderea. D-nil Sturdza şi Stătescu, n’afl voit a-ceasta, declarînd că sunt solidari cu ministrul cultelor. Afl adoptat deci soluţia retragerel lâslnd să se formeze un cabinet liberal, cu persoane cari nu sunt angajate In cestiunea Mitropolitului. Aceştia vor putea să recurgă la soluţia pe care o dă d. G. Vernescu şi amicii săi, soluţie care a fost propusă In întrunirea de la ministerul de interne de d-nil E. Costi-nescu, V. Lascar, Em. Porumbarii, aceea d’a se reforma legea sinodului şi d’a se cere noului sinod revizuirea procesului mitropolitului. E probabil că ast-fel se va pune capăt şi agitaţiei de stradă care a grăbit crisa, fie chiar numai prin aceia că a servit de pretext. E indiscutabil că penlru aceasta şi pentru ca guvernul cel notl să poală avea o stabilitate se cere ca d-nil D. Sturdza, E. Stătescu şi alţi membrii din cabinetul aciuai. să dea sprijinul lor souel formaţiuni. După cit ştim, acel concurs îl este asigurat, acum depinde de la înţelepciunea majorităţel parlamentare ca noul desbinărl şi nou! obstacole să nu se ivească şi să facă imposibilă opera Întreprinsă de guvernul cel nofl. Liberalii trebue să Înţeleagă că numai prin unirea lor vor împedica ca Regele să fie nevoit a face apel la conservatori. V. K. IW F O' M• M âf .fi NOUL MINISTER Misiunea d-lul P. S. Aurelian de a forma ministerul era aproape să se zădărnicească, din cauza d-lul Ionel Brălianu, care în ultimul moment a refuzat categoric să intre în minister. In urma refuzului d-lul Brălianu, d. Gogii Cantacuzino a anunţat pe d. Aurelian că nici dînsul nu mal intră în cabinet. I). Aurelian era deja pe punctul de a depune mandatul, cînd întîlnindu- se cu d. V. Lascar, i-a comunicat situaţia, rngindu-’l să ia portofoliul internelor. I). Lascar a primit şi s’a însărcinat a împăca şi pe d. Gogii Cantacuzino. * # * Ast-fel, pe la orele 5 fără un sfert, ‘ministerul s’a putut constitui în modul următor : jP. S. Aurelian, preşedinte şi domenii; St. Sensit •ea, lucrări publice ; Gh. Mm •zescu, instrucţie; V. Stoicescu, externe şi ad-interim la răsboiu ; Km. Porumbaru, justiţie ; ? ttftile A^ascar, interne; G. Vantacuzino, finance . Ministerul a depus jurământul la Palat la orele 6 seara. * * * Ministerul e primit foarte rău prin toate cercurile. Chiar liberalii sunt foarte nemulţumiţi şi îî prevestesc puţine sile. Pînă acum e aproape sigur că grupul Stătescu-Stolojan, deşi nu va face opoziţie pe faţă în contra guvernului, totuşi nu-iva da nici un concurs. Parlidui conservator kotărîse a ţine Duminică o întrunire publică. E probabil că această întrunire nu se va mai ţine. Azi comitetul partidului va hotărî. dacă faţă cu agitaţia care a cuprins toate spiritele, va trebui să se renunţe a să ţine întruniri în aceste împrejurări. Cei răniţi in ultimele evenimente, cari nu să află în spital şi cari n’au fost încă văzuţi de medici, sunt rugaţi a veni azi la 3 ore la redacţia Epocel, unde rănile lor vor fi constatate de o comisie de medici. Gazeta colectivistă a încetat de a inal apare. In mod greşit am publicat la ediţia de a-seară declaraţia lui Paul Stătescu, făcută, eri dimi-neaăţ mai multor ziarişti, asupra torturilor de la poliţie. Iată declaraţia exactă a prefectului : — Pecunosc că au fost torturi la poliţie. Dar nici eu, nici directorul prefecturei şi nici şeful siguranţei nu sunt vinovaţi, căci torturile au fost săvirşite dimineaţa la orele 4 de către Ionel Antonescu şi Cantuniari, cari în capul unei bande a primăriei au năvălit la poliţie, — în absenţa noastră,—şi au săvîrşit torturile ştiute. Infaimil Individ caro a mai fost Iacii |»c ziua de eri In capul poliţiei, pe lingă eă e un bandit, c şi un spion mincinos wl neruşinat. Aflam eă acest individ a răs-plndit svoiiul şi a raportat II. S. Regelui eă partid ni conservator a avut vre-un amestec în evenimentele de erî. Aceasta e ultima Infamie a a-cestui vestit bandit. Anrmaţiunca sa eă înălţimea a inat Senine din curtea clubuEui conservator este o sfruntată minciună. In stradela care desparte ciulin! conservator de casa T5r$b să aflau cîţi-vn stfnjenlde lemne reziiuatc de zidul cafenelei! Fiai-koivsky şi aparţiuiud proprietarului acelei cafenele. 2>e acolo a luat mulţimea parii csî cari s’a înarmat. Membri» clubului aii privit de Sa ferestre ia cele ce să petreceau pe piaţa teatrului şi etnd au în-ceput soldaţii şi bătăuşii să a-rnnee ciomege şi pietre fin geamurile clubului toţi s’au retras, iară ea unişi singur să riposteze. La un moment dat o sumă de oameni. Intre cari şi copii şi fete, au căutat uu adăpost in club ca şi tu casele vecine şi toţi au fost poftiţi să se retragă prin o seară dosnică, prin care puteau evita contactul cu beligeranţii. Cîţl-va copii miei de tot, Intre cari o fetiţă, au fost;«adăpostiţi plită ce liniştea s’a restabilit în stradă şi atunci aii fost duşi la casele lor. Aflăm că d. Mişu Scliina a refuzat postul de prefect de poliţie. Hap» 7 ore seara s’aii făcut o stimă de arestări. Aflăm că d. deputat Caton Lecca va fi numit azi prefect al poliţiei Capitalei. Consfătssirea majorităţi» Aseară la orele .9 s’an întrunit în sala Senatului majorităţile pentru a primi defilarea noului cabinet. Iţind pe rînd soseso nouii miniştri; cel mal radios e între dinşil Ghiţă Mîr-zescu, care -şi plimba triumfător privirile asupra muritorilor. D. Dum. Sturdza se pune în poziţie de sărbătoare şi cu un aer emoţionat a comunicat că Sultanul a înfiinţat o Mitropolie romînoască în Macedonia cu reşedinţa la Bitolia şi a numit pe arhio-roul Antim în scaunul mitropolitan. Mitropolitul a celebrat ieri un To-Deum în limba romînă la Pera. Iar Mărgărit a fost decorat cu marea stea a Medjidîeî. Sultanul, în dragostea-î pentru romînî, cari au fost ceî maî credincios! supuşi a! imperiultiî otoman, a maî acordat 150 de burse anuale din caseta ea particulară pentru tineri! romînî cari doresc să-şî desăvîrşească studiile superioare. Aceasta cu gîndul de a aplica apoî pe tineri! romînî în funcţiunile Statului. D-sa a făcut apoi apel majorităţii să sprijinească pe noul guvern. D. P. S. Aurelian dă citire apoi listei ministeriale, făcînd apel la concursul deputaţilor şi senatorilor. D. Vasile Lascar a fătul întîiu un act de supunere fată de «şeful partidului, d. Dum. Sturdza», la a cărui poruncă se va supune în tot d’auna. Apoi d-sa « declarat eă guvernului I se impune ca prima datorie rezolvirea chestiune! Mitropolitului Primat. î|i face apei la patriotismul tutui ora, la ţara întreagă să ajute pe guvern în această cestiune pentru ca biserica şi armata să fie mai presus de luptele de partid. D-sa sfirşeşte declarînd că se va sili a menţine ordinea. întrunirea s’a sfirşit la orele 10 şi jum. ÎNTRUNIREA de la dacia Lume multă, care discută, grupuri grupuri, criza ministerială. La ora 2‘/s se deschide şedinţa. D. Căpitan Argliir e aclamat la preşedinţie. Preşedintele rosteşte cîte-va cuvinte de mulţumire şi adaogă că poporul capitalei trebue să lupte cu bărbăţie pentru apărarea drepturilor sale şi pentru triumful lega ţiţei. I>. colonel ©bedeann Toţi aţi răsuflat, numai guvernul are năduf ; fiind-că nu văd guvern nofl, eu adresez această graţiositate guvernului trecut. Trectnd apoi la mobilul mişcărel, d. colonel Obedeanu constată că s’a cerut prin întruniri legalitatea, pentru că guvernul, care făgăduise domnia legilor, înfiinţase domnia nelegiuirilor. Mişcarea care s'a făcut va rămîne unică îu analele ţărel; cetăţenii capitalei afl fost împedicaţl să’şl exercite un drept constituţional, nu de autoritate, ci de bandele avi-nate ale guvernului, concentrate din toate oraşele. Toate s’afl petrecut Iu ochii guvernului, fără ca el să apei e pe victime; ori ce prefect de poliţie, trebue să fie autoritar, dai pe cale legală, iar nu să se transforme Iu dantist. (Aplausej. î>. 43. Scos (eseu Deputatul de sus; constată că In toata ţara domneşte un sentiment general de recunoştinţă pentru retragerea omului înfierat de popor. Trebue să se şlie Insă dacă s’a schimbat regimul anarchiel safl numai unele pai ■ sonne fără a se schimba sistemul. Piuă cînd nu se va întrona legalitatea ş: nu va domni ordinea în toată ţara. D-voas tre nu puteţi fi mulţumiţi. Atît.timp cit nu se vor pedepsi aceia cari afl torturai pe concetăţenii d-voastre, nu vor fi pedepsiţi exemplar, d-voastre nu trebue să de-sarmaţl. D. Scorţeseu arată auditorului pe un cc- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 121) L0UI8 JA OCOLIJOT DE FOC PARTEA ŞEASEA Care era acea forţă misterioasă şi atlt de puternică ? Indigenii făcură mii şi mii de reflecţiunl mal, bizare una de cit alta. La urma urmelor el conduseră că aceasta trebue să fie o maşină de locomoţiune şi sub impresiunea acestei gtudirl se deciseră a se sui din nofl pe punte penlru a vedea cum se pune în mişcare. — De oare ce acel cari scoborlseră din •a erafl aşezaţi pe punte, de sigur că de acolo trebuea să se dea direcţiunea şi mişcarea acestei maşine. Şi începură ast-fel să caute în bolta metalică care servea de punte Svanului. Multă vreino toate încercările lor rămaseră zadarnice. După cîte-va minute, fără voia lui Wiligo scoase o esclamaţiune ; o lamă subţire de bronz II alunecă în mină, lâslnd descinsă o cavitate ca de20 centimetri patraţl. Înfund erafl aşezaţi pe trei riad uri o serie do butoane de cristal. De sigur că aceste butoane nu erafl făcute ca să dea comoţiunl, căci pentru ce atunci ar fi fost ele ascunse cu atlta îngrijire ? Ca să se asigure, Wiligo puse niîna pe ele. — Ah ! zise el cu o bucurie copilărească nu mal sunt lovituri aci. Chemă apoi pe Koanook care păzea în a-propiere. — Wiligo a găsit secretul pentru a conduce corabia, îl zise el cu orgoliu. — El bine ! fâ-1 să meargă, II răspunse tiuărul luptător, care avea o încredere oarbă în superioritatea şefului săfl ; cel albi nu pot ascunde nimic ochiului pătrunzător al Vulturului Negru. Bietul Wiligo, fu foarte încurcat In faţa lui Koanook, de expresiunea Iul, dar pentru ca să nu aibă aerul că dezarmează, împinse încet primul buton. O minune! Stvanul se puse în mişcare; şeful mări presiunea, şi iuţeala se mări. Incuragiat, indigenul apăsă pe butonul de al douilea, şi de o dată maşina făcu o mişcare la stânga. Al treilea buton din rîndul înlîl era pentru mergerea înapoi. înainte, înapoi şi evoluţii ; mişcările e-ratt complecte: Wiligo începu să bată din mâini întocmai ca un copil care a descoperit secretul unei jucării noul. La ce puteai! servi oare cele-l’alle butoane ? După o esilaţiune oare-care, Wiligo apăsă cu sfiială primul buton din rlndul al douilea şi Stvanul, al cărui acumulatori trebuia să fie încărcăţl peste măsură, se ridică în aer, cu aripele deschise. Şeful ţipă de spaimă, şi lăsă totul penlru a se repezi spre uşa do eşire. Atunci Stvanul susţinut de aripele sale se scobrî încet. Este greii de descris zăpăceala Vulturu-lui-Negru; el era decis ca să ascundă co- rabia într’un tufiş al lacului, şi acum iată a nouă dificultate; Stvanul eşit din apă se scoborîse pe ţărm. Ce să facă el pentru a-i aduce la loc ? Tînărul, Koanook, strigă de odată : — Şefule, maşina asta are roate ca şi căruţele. Aceste cuvinte fură o descoperire nouă în mintea lui Wiligo; el se glndi că imbar-caţiunea trebuia să meargă pe părntnt ca şi pe apă şi apăsă pe primul buton : Siva-nul se puse în mişcare şi era gata să intre în lac, cînd şeful se glndi că cel-l’alţl albi cari erafl pe colosul pe care îl văzuseră eî, i-ar găsi foarte repede, făcînd ocolul lacului pe sub apă. Atunci, schimbîndu-se ideea, el chemă pe Koanook lingă dînsul şi pu-nînil maşina în mişcare ajunse într’o elin-pie la o depărtare de o jumătate de milă de la lac; apoi, dînd cea mal mare iuţeală Smanulnî, sosiră repede la intrarea unei văl, în fundul căreia, în mijlocul unei grămezi de stlnel de granit, se găsea o grotă naturală, tapisată cu nisip mărunt, care se prelungea sub munţi pe o întindere de maî multe sute de metri. Aci îndreptă el maşina furată şi pentru ca să o ascundă şi mal bine, o împinse în grotă piuă acolo unde pereţii şi tavanul tunelului natural II permiteafl ca să intre. Cînd Wiligo. triumfător descinse din trăsura Iul de bronz, fu cuprins de un teribil sentiment de orgoliu. — D-zefl, zise el Iul Koanook cu un superb gest de vioiciune, a creat pe ce! albi ca să lucreze ca muierile, pentru ca să inventeze o mulţime de lucruri, dar a făcut pe omul negru cu mult mal inteligent, de oure-ce fără să lucreze, el ghiceşte toate secretele lor, şi le batjocoreşte toate şiretlicurile. Aceasta era culmea dispreţului; de oare- ce în Australia, orl-ce muncă este lăsată în seama femeilor, ca un lucru dezonoră-tor. Koanook era înmărmurit de admir&ţiune, el contempla pe şeful săfl cu aşa mare respect, în cît era aproape să creadă că D-zeul lor Împodobise pe Wiligo cu un spirit mal superior de cît al restului muritorilor. Wiligo şi Koanook nu numai că nu-şl pierduseră noaptea, dar actul îndrăzneţ pe care avuseseră fericirea să-l Îndeplinească, trebuia să aibă consecinţele cele mal grave. Intorcliidu-se la reşedinţă, Wiligo care avea planurile sale, ordonă Iul Koanook să nu spună nimic despre cele petrecute. Cînd, după întoarcerea lor, el văzu în timpul conversaţiunil cu Olivier pe Tona-Noh, pasărea împuţită, nume pe care îl dăduse lui Spiers, făcînd un semn servitorului săfl negru, el înţelese imediat, că Spiers îi dă un ordin pentru oamenii cari rămăseseră pe bastiment, şi pe dată cel doi indigeni se luară pe urmele nenorocitului pentru a’l Impudica să observe dispari-ţiuuea Srvanulnl şi să comunice stăpiiiulul săfl despre aceasta. El înllluiră pe negru care fugea In goana mare şi cu o lovitură de iatagan îl trînti la pămînt, fără ca să poată scoate o plîn-gere. După cîte-va minute cadavrul lui fu Înghiţit de valurile lacului. Mulţumiţi pe deplin şi de această nouă victorie, care luase căpitanului şi singurul Iul sprijin şi mijloc de comunicaţie, Wiligo şi Koanook se Întoarseră in marele lor sat pentru a se pregăti de rolul ce aveai! să joace In serbarea focului care trebuia să înceapă peste puţin. Gtndindu-se cu bucurie la planurile sale, căpitanul Roşu era cu toate acestea, preocupat de o idee siugularâ, care lueă de di- mineaţă îl frămtuta capul. După prezentarea sa la Olivier, după înfăţişarea şi sunetul voce! tînărulul conte, i se părea Iul că nu este pentru prima oară că-1 întllneşte; l’a început nu a dat mare importanţă acestei impresiunl, cu toate acestea ori de ctte ori tînărul conte vorbea pe neaşteptate, adrestndu-se, fie lui fie altei persoane, a\ea sensaţiunea cunoscutului, pe care cu cît vroia să o respingă, cu atlt ea prindea consistinţă în spiritul lui. Se decise ca să se intereseze de acest lucru ; el erafl pe drum spre marele sat al Nagarnook'lor, si tuat aproape la o milă depărtare de reşedinţă şi căutafl oeaziunea de a începe con-versaţiunea. El abordă de o dată cesliunea. — Domnule conte, ÎI zise el lui Olivier, care atunci părăsise pe Canadian, iartă ml indiscreţiuuea, dar ţii! mult să vă întreb asupra unei cestiunî care mă preocupă de cît-va timp. — Mă rog, sunt gata să vă răspund. — Cu cit vă văd mal mult, cu atît uii se întăreşte convingerea că v’am mal văzut deja îu altă parte, aşi vrea să ştifl dacă nu cum-va şi eu v’am făcut aceeaşi impresie. — Se poale ca să vă fi văzut deja replică tînărul conte, de oare ce efl am călătorit toarte mult, şi de sigur şi d-ta, dar de sigur eă nu am nici un suvenir. Nu cum-va v’am văzut îu Rusia ? — Nu cunosc această ţară. — Atunci în Fran|a ? — Nici în Franţa n’am călătorit încă. — Atunci In ţara d-tale, In America am putut să ne hitlinim. — Cari sunt oraşele pe cari le aţi văzut? (Va urma.) www.dacoromanica.ro Atragem atenţiunea publicului asupra ru-bricel din pag. 4-a Mici anunţuri, care sunt menite a înlesni transacţiunile individuale ţi comerciale. Preţul excepţional de eflin ce so face pentru aceste anunţuri, este un îndemn pentru toatil lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane tntr’o afacere ca : Închiriere» unei case, arendare» unei moşii, vânzarea unei trăsuri, ete. Tot pentru o mal eftină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe riudurl. PSîEÎifL: pinii I» IO publicaţii 30 bani tini» pentru fie care «iată, şi de 1» 10 in sus SO bani linia. lăţeau, <]. Liveseu, bătu!, de poliţie, şi spune că opinia publică cere schimbarea regi mulul, Trecind la o alta ordine de idei, d. Scor-ţeseu spune că o altă satisfacţie ce se datorează opiniei publice, este răsturnarea locotenenţel mifropolifaue, instituită ilegal. Auditorul isbucueşte In strigăte neîntrerupte de: jos ! jos ! jos! Cerem restabilirea ordinel şi păcii In biserică şi reîntronarea Mitropolitului Che-nadie (Aplause). S>. W. Fler» Oratorul constată că ţara e foarte bucuroasă de retragerea cabinetului Sturdza. Acest guvern a ştiut să turbure torie simţimintele; el a întronat desordinea şi azi zecimi de mit de oameni il resping. Ai trebui să dresăm inventariul acestui faliment fraudulos, cu allt mal mult cu cîl falitul n’a avut curajul să ’şl depună bilanţul şi registrele. Azi trebue Să facem apel la acel care a fost însărcinat cu formarea cabinetului ca să readucă pacea şi liniştea I» ţară. V’ain convocat la întrunire nu uumal pen tru a vesteji guvernul coe cade, ci pentru a face lumină pentru guverne în viitor. Pe mine mă Întristează că pe clnd bolnavul Îşi trage sufletul, el deliberează dacă eti trebue să intru s-U nu în cabinet, ca şi clnd eO li-aşi fi cerut aceasta. Eil nu cei să intru in minister, ci să reintre poporul în drepturile Iul şi guvernul în legalitate. Acum vom căuta să scoatem de la puşcă rie pe nevinovaţi şi să băgăm Înăuntru pe bandiţii de azi. Am văzut şi altă-dată banda, dar nu ca azi, fnneţionlud la spatele autoritate!. Opinia publică trebue să vegheze pentru realizarea scopului mişcărel: Readucerea Mitropolitului în scaun. Plod ce nu vom vedea pe Mitropolitul Glienadie la locul lui, noi nu vom renunţa la lupta întreprinsă Re asemenea să cerem pedepsirea autorilor ultimelor nelegiuiri; exemplul trebue dat şi dat cu severitate. Dacă noul guvern va continua sistemul de guvernare al regimului căzut, vom continua şi noi agitaţiunea întreprinsă. Dacă veţi dezarma, zice d. Fleva ternii-nînd, sunteţi ameninţaţi să pierdeţi rezultatele doblnditc pînă acum. (Aplauze furtunoase). O doamnă din sală îşi manifestă dorinţa da a vorbi. Ea este chemată la tribună şi adusă pe braţe piuă pe scenă. D*ra Sevastifa State povesteşte cum a fost lovită de admiaistra-ţiunea comunală, deşi nu avea de cit un mic post la spitalul Zerlendi. Nu s’aă mulţumit s’o Înlocuiască fără nici un motiv, ci au şi brutalizat-o. Cuvintele d-şoarei State produc o toarte bună impresie; ele sunt salutate cu aplause călduroase. I). Anton Bacalbaşa dă citire unei moţiuni prin care adunarea declară că va desarma numai după ce: se va revoca decretul de suspendare a Mitropolitului Primat; se va depărta locotenenta Mitropolitană instituită pe nedrept; se va reintegra Mitropolitul pe scaunul său; se vor libera din arestul poliţiei toţi a-restaţii în silele de Shnbătă şi Luni; şi se vor da judecăţii toţi aceia cari vor fi vinovaţi de excesele petrecute în silele din urmă. După citirea moţiuneî, d. Bacalbaşa spune că poporul Capitalei trebue să dovedească că e un popor de ordine şi-l roagă să'se manifesteze in linişte, pe calea Victoriei. Eşirea In capul manifestanţilor pornesc doamnele urmate de comitetul de 300 In cap cu d. Fleva. La intcrsecţiunea stradel Şelari cu strada Carol manifestanţii se Împart In două: unii In cap cu d. Fleva şi cu doamnele merg pe strada Carol; alţii o iaQ prin strada Smlrdaii, strada Lipscani şi ies pe calea Victoriei, în faţa poliţiei. Mulţimea face o manifestaţie ostilă în faţa poliţiei pe dinaintea căreia defilează lluerînd şi huiduind. Scandalul In faţa lut Capşa manifestanţii sunt in* tlmpiuaţl de un cordon dublu de sergenţi de oraş, cari barează drumul manifestanţilor. Mulţimea ezită un moment şi apoi se precipită asupra cordonului, care cedează la ambele extremităţi. La mijlocul cordonului se încinge o vie altercaţie între poliţie şi public. Un a! doilea cordon de sergenţi de oraş intervine şi opreşte pe manifestanţi. Scandalul creşte. Armai» In timpul acesta acel cari străbătuseră prin primul cordon, înaintează spre piaţa Teatrului. In piaţa teatrului, In faţa Cafenelil Fial-eowski, se afla o escundă de jandarmi călări. Intrarea In calea Victoriei spre Palatul Regal e Închisă de un îndoit cordon de sergenţi de oraş. In fruntea lor stă d. Paul Stătescu, prefectul poliţiei, d. San-Ma-ri i, directorul poliţiei şi fratele acestuia. La 10 paşi lu urma cordonului sergenţilor de oraş, se află un cordon de jandarmi pedeştri; Intre acest cordon şi al sergenţilor de oraş stă d. prun procuror Sărăţeanu. Şarjele Cavaleriei Mulţimea înaintează. D. San-Marin sbirul poliţiei, face un semn escuadel de jandarmi călări care înaintează spre public şi face o şarjă. Lumea dă îndărăt. Jandarmii călări se retrag un moment şi apoi reîncep manevra, pe care o repeta de mal multe ori. I.a Palat Prefectul poliţiei Capitalei lasă In piaţa teatrului pe sbirul San-Marin şi vine la Palatul Regal. In strada Sfîntu Ionică, la spatele Palatului, se află un alt cordon de jandarmi pe-deştri şi o altă escuadă de jandarmi călări, gala a împiedica accesul calei Victoriei în spre Palat. Deasemenea In strada Vamel staţionează o altă escuadă de jandarmi călări. In curtea palatului aşteaptă trăsura regală pentru a duce pe M. S. Regele la gară intru întimpinarea M. S. Reginei. Baricadele din piaţa teatrului In vremea aceasta jandarmii şarjează de mal multe ori mulţimea, oamenii furioşi pun mina pe ce le era în cale; îulr'o curte sunt clţl-va stinjenl de lemne cari le aruncă lumea pentru a se apăra. Din toate stradele cari dau acces în piaţa teatrului aleargă oamenii. Jandarmii călări, postaţi în strada sfîntu Ionică, înaintează spre piaţa teatrului prin strada Cinipineanu. Mulţimea face baricade; ea aduce, la un moment dat, un grilaj de fier pe care T aşează Intre strada Ctinpi-neaiiu şi piaţa teatrului. Cetăţenii se Înarmează cu lemne şi răspund şarjelor jandarmeriei. La un moment dat sosesc pompierii, cari manevrează pe piaţa teatrului; cu toate a-ceslea mulţimea nu se împrăştie. Apariţia bandelor începe a Inopta. Poliţia ne puţind ţine piept mulţime!, primarul trimele Iu ajutor bandele sale cari lovesc pe cetăţeni şi a-runcâ cu pietre în ferestrele clubului conservator. (Serviciul Agenţiei Homfne) Belgrad, 21 Noembrie. Sorginte oficială sîrbească. Populaţia din Ueskueb a iiupedicat pînă acum pe noul Mitropolit, M. Gr. Ambrosius, de a lua in posesiune biserica mitropolitană. Mgr. Ambrosius a eerut sprijinul valiulul care i-a răspuns că faţă cu excitaţia populaţiei, el nu i-ar putea li de nici un ajutor, decît lntrebuinţînd armata, lucru Ia care nu este autorisat. Ieri, Mitropolitul a făcut, să seînebiză porţile bisericel pentru a împedica serviciul divin slovac, dar porţile att fost silite şi s’a celebrat serviciul. Pelersburg, 21 Noembrie. Cu răspuns la alegaţiunile unor ziare străine, cari zic că există divergenţe Intre Rusia şi Francia In cestiunile de politică străină şi mal cu deosebire în cestiunea din Orient, Agenţia Rusească este în stare să declare, după infor-nmţiunl luate din sorginte autorisală, că aceste ştiri sunt absurde. O inţolegero perfectă există asupra tutiilor cestiunilor între cele două ţări, cum d-uu Qanotaux a declarat-o in sinul consiliului de miniştri. înţelegerea intre to te puterile este complectă. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 21 Noembre. S’au făcut arestări noul printre turci; cea mal mare parte a persoanelor arestate s’a făcut pentru că s’aă găsit in posesiune de ziare tinere turceşti şi pentru că au manifestat nemulţumirea lor, avmd ca motiv principal neplata salariilor ce li se datorează. Intru ce priveşte ştirea In privinţa descope-rirel unul complot, ea este lipsită de orl-ce temei. Constantinopol, 21 Noembre. Ministrul Serbiei a făcut demersuri în contra numire! Monseniorului Ambrosius ca episcop din Ueslcueb ; de oare-ce patriarchil DyuQis, Nephyl şi Antimos aQ promis să numească un preot sîrb la eparchia din Ueskueb. Constantinopol, 2! Noembre. Mareşalul Iviazim a fost numit comandant al oraşului Constantinopol. ALEGERILE DIN BULGARI A Sofia, 21 Noembrie. Din toată Bulgaria continuă să sosească de-peşi de mulţumiri, pentru libertatea ce a domnit in timpul alegerilor şi pentru atitudinea cu desăvirşire corectă a autorităţilor.- . Cu toate aţiţările opoziţiei, ziarele neutre sunt unanime a constata rezultatul excelent al alegerilor, favorabile unul mers bun al afacerilor atit în interior cit şi afară. «SSvoboda» publică o depeşă n unul partizan al d-lul Petkow, din Stanimaka, anunţindu-I căderea candidatura! salo, cu toată libertatea a-legeriler şi atitudinea corectă a autorităţilor, -----------—-otjcmîs»- ««as®»*—------ J> IYK lî. K mNŢAKĂ Acoidcnl ueiiOracU.-- Erî după amiar.I, Chiriţă Simion, in virată de 2"> ani locuitor din comuna Bufla, lntorclndu-se cu sania Încărcată cu snopi de trestie din lacul Căldăruşanl, pe drum sania s’a răsturnat şi l’a lovit allt de răii, in cit nenorocitul a murit pe loc. După cîle-va ore, Chiriţă u fost uăsil mort sub maldărul do snopi. Familia lui incunoscunţată, a transportat cadavrul la domiciliu. Ne fiind nici o bănuială asupra morţel lui, parchetul a autorizat iumorminturea cadavrului. Incendiu. — AbiltăcrI un incendiu violent, a distrus localul oficiului tolegrafo-poştal din comuna Gruia judeţul Mehedinţi. Graţie ajutoarelor d tto de locuitori, aparatele telegrafice şi telefonice aQ putut fi scăpate. TUN STREINA TA TE lTn ziarist atacat de ofiţeri. — 0 telegramă din Olmulz, nnunţă că d. Meitlmer, directorul ziarului Maehrischcr Volksfreund, e-şind alaltă-erl seara de la Teatru, a fost atacat, do doul ofiţeri, cari 1’aO rănit cu sabia. Causa acestei agresiuni este un articol apărut xu ziarul d-lul Meitlmer şi judecat injurios de aceşti doul ofiţeri. Atacaţi de xomaJî. — O depeşă a consulatului din Zanzibar anunţă că d. Cecclii, consul genoral. însoţit de comandanţii a două corăbii italiene, de şeapte ofiţeri şi de şease subofiţeri şi soldaţi Ase ari s. lndreptîndu-se cu o caravană către ţărmurile lui Webbi Chebeli, a fost atacat de Somaţi. Caravana a sucombat după o apărare vitejească. — Un caporal rănit şi doul soldaţi aîi putut să scape. O companie de matoloţt trimeasS în ajutorul caravanei n’a putut de cit să găsească cadavre. S’aQ arestat mulţi indivizi aparţinind triburilor culpabile: el vor fi pedepsiţi in mod e-xeinplar. drnntnl Ini Yorick.— Marele tragedian Rossi, pe clnd se afla o dată la Londra, fu rugat de un impresario ca împreună cu o trupă de artişti să meargă la Brighton ca să joace pe Hamlet. Propunerea fu primită şi întreaga trupă pleacă voioasă. In seara reprezentaţii, in momentul de a intra in scenă, directorul scenei observă spre marea lui ciudă că craniul lut Yorick lipseşte. Ce să facă ? Nu se putea lipsi de acest accesoriu macabru care este unul din părţile sublime ale piesei. Ne trebue cu ori ce preţ un craniu! striga el din toate puterile şi lutulor. Unul din lucrătorii cari erau pe scenă il spuse: Ştiu efi unul a-proape de aci; in zece minute îl veţi avea. Cortina se ridică, primele acte se joacă. Ilain-let şi Ofefia sunt de nenumărate ox-I aplaudaţi; in sfîrşit la Începutul actului al patrulea iniii-vidul soseşte cu un craniu superb şi lustruit care fu aşezat în groapa ce se pregătea Ofeliei. Actul al patrulea începe şi tlamlet intră melancolic in scenă, găseşte craniul scos din groapă şi i se spune că este al lui Yorick. — «Val! Sărmanul Yorick ! I’nm cunoscut Horaţiu I era bufouul cel mal glumeţ!... Aci,aQ fost buzele lui pe cari le-am sărutat de alitea ori.. Sărmane Yorich ! JUnde-ţi sunt cuvintele tale de spirit, glumele tale, cântecele tale ?... De odată în tăcerea profundă pe care o provoacă această scenă lugubră, craniul începe să se mişte, ca şi cum ar fi voit să răspundă; cu toate silinţele ee-şl dedea artistul de a o-pri, falca inferioară urma o mişcare regulată de deschidere şi închidere. Ce se lnllmplase 1 Lucrătorul luase craniul de la un dentist din apropiere şi artistul incons-cient apăsase pe resortul care pune in mişcare fălcile şi pe care nu mal putea să-l oprească. Scenă lugubră se transformă instantaneu în-tr’un caraghioslâc şi toţls pectatoril izbucniseră in hohote de ris. Ilaritatea era atit de mare. In cit direcţiunea teatrului a fost nevoită să lase .modiat cortina. D. Dum. Sturdsa a anunţat la consfătuirea■ intimă de a-seară, că in curînd va adresa guvernului o interpelare în cestiunea naţională. D. Sturdza vrea să-şî refacă virginitatea politică agitînd din noii cestiunea naţională. Fostul Mitropolit Primat, Iosif Gheorghian, a fost primit azi după arniazi, la orele 2, în audienţă de către M. Sa Regele. D. general Budişteanu e hotârît a cere un concedia de cinci Juni şi să plece în streinâtate. In Aprilie viitor împlinind anii de serviciu, d-sa îşi va regula drepturile la pensie. A-seară şefii de servicii al ministerului instrucţiei şi inspectorii învăţătnîntulul aQ dat un banchet în onoarea d-lal P. Poni. V. Izascar, ministru «le interne, a declarat în ees-tliiEsea Mitropolitului 2®rl-mat următoarele : — Voiu convoca in cu-rîml o consfătuire a mal multor personalităţi politice «Mîi toate partidele, pentru a rezolva cestiunea Mi-tropolituliii Primat. Noul prefect al poliţiei Capitalei, d. Caton Lecca, a depus azi dimineaţa jurâmîntul. Aproape toţi prefecţii aQ sosii în Capitală pentru a se prezintă noului ministru de interne. Ministrul de interne, d. Vasile l.as-car, a primit azî dimineaţă intîl pe şefii de servicii. 1>. Dinii. Slurilza a făcui azî o lungit vizită fontului !!IitropoI!t Primat Iosif CJtieorgliIau. P. S. Ka « declarat d-lui 8tur VOGA T Bucuresot, Str. Academiei No. 19 Consuitaţiuriî do la8-10 am, şi 4-6 p. m www.dacoromamca.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI PînS la 10 publicaţii 80 bani linia pautru fle-care dată, şl de la 10 în sus 20 bani linia. )'uatrnl IVaUonai. Spectacole KOiutim Vineri 22 Noembrle mo va representa I «Cavalerismul Ţărănesc» (Cavaleria rustioană) operă tn 2 tablouri de Q. Targleni-Tozzctti şi O. Menasci. Muslca de 3‘ietro Mascagni traducţle de Th. Aslan şi «Cînte®ul Iul Fortuulo» operă într’un act de H. Breraieux şi li. Halevy. Muslca de Offenb&ch. Ten al i Colebrulul Sextet «Julians». Primul debut al.celwl mal renumite cîntlreaţi engleză Mlss Rublei, primul debut Brothers & Fraucoia acrobaţi şl EquilibriştI._______________________ circul G. Zjiiloli. Vineri 22 Noembrle mari repreaen-Jtaţll. Intîia cu preţuri scăzute începe la ora 3 p. in. ţalnfiil Atenenlni Hoiniii Simbătă 22 Noembrle 18M CONCERT dat de d-şoara Paulina Steiufeld absolvontă premiată a conservatorului do canto din Bucureşti cu bine voitorul concurs al d-nel Marla Taban-Okefaliadi pianistă, al d-lor Gustav Steinau bariton, M. Dafin violoncelist şi D. Dimltriu. PROGRAMA : Partea I. 1. G. Bizet. Balada din opera «Le jolieflllo de Perth» d-şoara «P. Steiufeld» 2. a) Henselt. Entschwundenes filuck b) Eoheverria, Serenade Espagnole d-na . BUCUREŞTI —Strada Berze» -O. INSTALAŢIUNI DE * TELEGRAF GAZ şi APĂ Lumină incandescentă pentru Gfaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — Biurou de construcţie. — Expert. | Litografia Grassiany s’a reinstalat Bucnrenol 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer) Execută oil-ce lucrare de artă şi d« lux în Litografie şi Tipografie. L. KEPPICH Colţ eu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ eu str. Lipscani Cel mai mare şl cel mai bogat Ikepozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum I*oli-candre, ISraţe, Lyre, etc. de Cristal, bronz si metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabriel din Franţa, Oermania şi JEnglitera. Mai ef-tln ca orî-umle. i Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină incundescctită sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută In eonsumaţiunea gazului. bw preturi reduse « A. MONTAUERANU 81, - Calea Victoriei, 81 — Bucureşti Casă de încredere Instalaţiuni de Apa si Gaz Canalizări şi Tout â l^gout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz. Telegraf, Telefon, TmburI vorbitoare’ f» Paratoner* Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lumină Incondescsntă sistemul cel m«I practic Lavomre, Urinate, Instalaţiuni de tot felul de băl Sobe de încălzit apă pentru băl, Furtuni pentru stropit P«mp« pentru grădini Closete ie toate sistenurlle «ele mal noi, Robinete, ete. Closete pentru casă Vergele pentru seărl fi Porto-TablonrI. Cea mal bună calitate aristentă «ie DE UZINA DE GAZ vi se furnisează la domiciliu, în saci, per tena d« 1060 kgr. greutatea garantată ggr LEI 4L5 Bacă vă adresaţi printr’e carte poştală sat personal casei A. OOX.DŞTBIN 9, Mrnda Decclia!, O. Bucureşti, Telefen Ho. 60. Tet acelo se afiă depozit de coen mărunt pentru eobe Parigine si Belgiane, cocs de fenderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti ae Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros fi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. IVechiul ISiroîi ]»cu>| jtru Vînzare a «le i*o-1 Itroleu din Str. Rega-glii 3fo. O s’a redeschis j «Un noii. Am onoare a vă recomanda pe-Jtrol regal supertin şi «u preţu foarte (moderat. Serviciul In Bidoane de ette 5, 110 şi 20 Litrurl. Comandole »e poate faee de onor. (Public ca o simplă carie poştală (expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 Şl La Typogrufla EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 50 bitul kilogramul în paclietede cite 10 kilograme. PATRIA" LaXypogralm «Epoca» se vinde hîrtie macniatură cu 45 bani Kiî»-gTanml în pneheto de 10 kilograme. SOGIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CA PITAI. SOCIAL VARSAT LEI l \' SULÎOS Sediul Souietăţel: Bucureşti, Strada Smirdau Xe, Grig°orescu Societatea XIV BUCURESCI Vis-a-vis de oonfeseria Capşa Din cauza sosirilor zilnice do mari cantităţi de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spaţid, cu toate toate că magazinul, în urma transformărel făcute, este cel mal vast din ţară, pentru ca să realizăm o desfacere mal promptă a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa îucepind de: Joul 21 Noetnbrie pină la 15 Decembrie a. c. O Mare punere în Vînzare lETI CU PREŢURI FOARTE REDUSE l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. de : î.ănnrî pentru rochi, anglais. lantazie, şi unele cu preţuri de 2 25, 3.25, 3.76, 4.50 aietrul, şi mal sus. Mătăsuri nouveată în toate genrui-ile. La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri de mătase, Pluşuri vegetale, etc. MARE EXPOSIŢIUNE de Noul modele de Pelerine şi RonturI ultima creaţiune din Paris şi Ber’in. CoîecţlGfiiie Mogată de ; Jupoane de mătase .şi de moare de lină, Garnituri elegante pentru rochi de bal şi de purtare. 45 ui AUIS-GA Sja tu Acest apural este de o simplicitate ex-fra-ordiuară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune si de orl-ce fel de fructe. Cu et se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ee soiţi, precum şi Serile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, sh ii viţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazauelor şi Aţinu-Mcnrilor obişnuita, prin aceia că produce sa fi din o singură dată gradul cei-ut saft prin rectificare după voinţă, o:. Transportaţi la domiciliu în SACI contenind fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PE CETI UIŢI cu plum-burî. spirt rectificat de o ealitale ma bună, eu o econcmie mal mare de timp, de apă şi de conbustibil. A se adroea d-lul GFOKOEN A. CARAXFIL, Galaţi, safl la agenţii săi acreditaţi dim diferite ţări şi localităţi. Depoul general Buenresel str. Doamnei 27 easa Bileescu. OTTB HARNISGH Galaţi 49.—Strada Portului—49. 1 iE OOYEN & C" Reims Representant pentru Romînia UUliDMA^NT Bucure li. COMPANIA DE GAZ KI7CCKESCI REDACŢIA şi ADMINI- STRAŢIA ziarului „EPO-I Bucurescl ! 41—Strada Academiei—41 Toate articole techniee CAUCIUC A HMMMT | Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde— I^ire 1 CURELE DE TRÂSMISIUNE MAGAZINUL SBBLIOS44 21 Strada Doamnei 21 Sobo americane veritabile sinics. cu patent regulator uoal m«xlcl 1180. «Sirius» sunt de o coustrueţrune (solidă şi eleganta, cele mul higienice j dînd oeăldură plăcută si temperată du-l dorinţa, care se obţine prin «pu-nt-regulator», care Ie deosebeşte | cele l'alte produse similare. încălzitul se face prin orl-|ce fel de cărbuni de piatră. M aşi ne şi Site sistem cel mal j perfecţionat pentru lumina iucan-j descentă de gae aerian şi de spirt. Mare asortiment de jlămpi de petrol. Depozit general : IA. RECHENBERG Bucuroscl. Str. Donmuel 21 PIANINE De la renumita fahîeă GUST. ADOLPHIBACK BARMEN FONDATĂ IN AXUL 1704 De vînzare de preţurile fabri-cel la A. FELDMANN BUCURESCI, Strada Decebal Ne. 20 80 afla în Strada Cle [mentei No. 8. Manometri—Itohinete—Veniile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale anmanBi La Typografla EPOCA sa afla do vînzare hîrtie inaeuîatură eu 40 bani kilogramul în pachete de cîto 40 ki-olgrame. Dentistul M. BACHER smKmmumi Medic al academiei uuiversale de ştiinţe diu Bruxellos, medaliat pentru meritele sale tn arta dentistică la expoziţia diu JttruxellcM, ltordcaux ţi Ljou c<«. Succesor dentistului M. Uosentiml, Bucureşti piaţa Teatrului casa Tflrek. Consultaţiunl 9—12 a. in. NOU DE TOT Aprinderea şi atingerea automatică la distanţă pentru bocuri cu gaz aerian. Iuatalaţiunea se poato vedea fun-cţionind tu biuroul nostru. Garuuţie pentru 6 ani. Plata in rate trimestreale 0 sită incandesaentă Lei 1,E0. Un bea eomplect montat cu laminl Incandescentă pentrv gaz aerian Lei 7.50. Mal posodăin un sistem noă de tot de lămpi, foarte practic eu şi ftră lumină incandescentă de atîrnnt şi de masă, neavtnd trebuinţă de gaz aerian, ci este Întreţinut de un liquid supranumit «Gsutaioff», eare se transfermă tn gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cît a lămpilor cu petrol con-sumind pe oră l1/» centime. Un kilo de Gasstoff costă 39 bani. Acoat sistem de lămpi încă n’a existat In ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gazaerian Fi nit ţi sit’IlHFF Bucureşti, Bffad» Rmlrdiln' 8 ainaassa«ggaa-:;;-ji SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate in felul lot■ •zs&sam*# BncureştI. "W^w3â60î®^a$tt6iai.miuienţel, No. 3 Prin excelenta lor ventilaţiune nti devenit sistemul col mal bigienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Tbeoderi, dr. Măldărescu, di1. Var-lam, etc. Afi fost premiate ia ţoale expoziţiunile internaţionale, precum şi la cea diu An-vers şi Chicago cu medalie de aur. Consnmînd puţin material aii un foc necontenit, «are produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vinzarea sobelor se face cu condiţiuno ca In cazul etnd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Singurul depozit peutru Romînia al căsoi Do-queuue & Comp. din Braxolles şi Paris Murcuw Littînnnn S-noi* I Wappner 01, CALEA VICTORIEI. 61. (Vi«-*-v!x dc E|.l La vechiul magazin de Lămpi se află : Muşine