3/0 SERIA TI—ANUL II, No. â&î. Ediţia a t vei a JOI, 21 NOEMBRE 1896 NUMARUL^IO BANI iBONAnKNTELi; încep la î şi 15 ale fle-cărel luni şi te pl&tasf tot-d’a-una înainte Ic Bucureşti la Cana Administraţie) In judeţe şi itreinăiat• prin mandate poştale U an In ţară 30 lei; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » > 25 » trei Iun) . . . 8 » » > 13 > Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELFJJU^SE ÎNAPOIAZĂ BEDAtţIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMĂRUL 10 BANI Ml MltKllF In Bucureşti şi judeţe te trimese numai îs ’ Administraţie [în străinătate, direct la udmwţstraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI ia pag. IV..0.30 b. licit » » * IU.........8.— lei » » * » II........3.— * * Inserţiile şi reclamele 3 tel rlndul 8.5 a annir vachii 80 tani ADniMINTBAŢIA No. 8.- STRADA CLEMENŢEI— No. 8. ORIGINA BĂTĂUŞILOR Bătăuşii au reapărut. Acesta este un semn neîndoelnic că liberalii sunt la guvern. Cine se poale îndoi de sosirea prima-verel când întâlneşte pe şe-surile mlăştinoase cele Intil cucoa-re ? Cine mal are nevoe sa întrebe ce regim are ţara când pc strade şi prin sălile Universitaţel, întâlneşti figurele patibulare şi respingătoare ale bătăuşilor ? Bătăuşii sunt o instituţie eminamente liberala, după cum legiunea era eminamente romana şi falanga eminamente macedoneană. Nobila instituţie a bătăuşilor s’a născut din nevoele şi condiţiele politice ale partidului liberal, după cum constituţia moderna s’a născut din caracterul şi condiţiele deosebite ale poporului insular englez. Bătăuşii lac parte din organizaţia partidului, după cum elocuenţa face parte din viaţa politică a A- tenel şi a Romei. Pe liberali ni-I putem închipui lipsiţi de oratori şi de oameni politici de valoare; nici o dată însă nu’I putem concepe fără bătăuşi. Este un proverb care zice : pe câtă vreme va rămînea un rus şi o carboavă, imperiul Ţarilor va exista. Cu mal multa dreptate se poate zice că: pe cât timp va rămânea un bătăuş în ţară, pe atît timp liberalismul nu va fi mort. Sunt organizaţii sociale cari s’aO rezemat veacuri pe o instituţie şi cari aQ trăit cît a trăit acea instituţie. Vechile imperii egiptean şi indian, s’aO sprijinit pe instituţia castelor; monarhia franceză pe cler şi pe nobleţă, turcii pe enicerl. Organizaţia liberala de la noi are şi ea un sprijin puternic, instituţia bătăuşilor. D. Statescu, ni se spune, că vorbind de d. Al. Djuvara ar fi zis că acesta este cîrja pe care se reazemă batrîneţile sale. Cu mal multa dreptate pot spune că bătăuşii aQ fost cîrja tinereţe-lor şi va fi şi a bâtrîneţelor partidului liberal. Am zis că această nobilă instituţie a eşit spontaneQ din nevoele partidului, înarmată cu ciomege după cum Minerva a eşit înarmata din capul lui Jupiter. In adevar, liberalii sunt din popor şi al poporului. Aceasta este tema, motivul desfâşurărel lor politice. De aici urmează că poporul trebuie sâ’I ajute şi să’I sprijine în toate actele şi manifestările lor. Cînd deci poporul cel adevărat nu se mişca, ba chiar se întoarce de la el, e natural ca să înlocueas-câ—pentru a se conforma cu tradiţia—pe poporul cel real, cu o adunătura factice şi plătită care sa aibă aerul ca îndeplineşte rolul fără de care partidul este pierdut Bătăuşii ţin deci loc de naţie, cu deosebire că aceasta naţie este tot-d’u-una indignată. Retragerea Guvernului Aud în jurul mett spunîndu-se că de ce liberalii nu uzează mai bine de armată pentru a menţinea ordinea, de cît de bătăuşi. Cine face această objecţie nu cunoaşte pe liberali. Liberalul nici odată nu-ţl va ţinea un limbagiQ franc, nu va lua o măsură pe faţa, nici va merge cu fruntea sus, drept spre ţinta care o urmăreşte. Liberalul tot-d’a-una va ţine un alt limbagiQ de cît faptele sale, va recurge la duplicitate. A renrima tulburările—dacă tulburări sunt— cu armata, înseamnă a arăta ca uzeasă de forţa publică, lucru care de alminterea nu e de loc ruşinos. Uzînd de nobila instituţie militară a bătăuşilor, el tind la alia ceva: el tind a dovedi că pentru a respinge atacurile adversarilor, el nu au nevoe de puterea militară constituita, ci ca poporul care este tot-de-a-una cu el, sa însărcinează a reprima pe tulburători şi a apăra guvernul!... Existenţa bătăuşilor este la dîn-şil o chestie de principiu. Cînd liberalii nu să vor mal rezema pe dînşil, nu vor mal putea vorbi în numele poporului!.. Partidul va deveni un partid reacţionar!!.. Iată concepţia ridicul de îngustă şi de perversă la care aceşti oameni ţin încă, fără să ’şl dea seama de monstruosul discredit în care cad, tocmai cînd luptă pentru a nu pierde încrederea ! Conclusia ? Conclusia este că pentru ca să dispară bătăuşii, trebue să facem să dispară liberalii ca partid şi ca organisaţie. Cît timp va remînea un liberal, acela va avea în dosul lui un bătăuş, dacă nu cum-va nu va fi bătăuşul el însuşi. Religiele îşi au fundamentul intim în credinţă şi o forţă superioara în afară de lume; liberalul îşi are credinţa în o fiinţă superioara pentru el— bătăuşul. Aceeaşi credinţa în fond; cu deosebire că religiosul şi-a ales ca object de închinăciune un semn, un simbol, pe cînd liberalul crede în ceva foarte real şi concret : în o bîta saQ în un ciomag. O. Panii Xniumiile poliţieneşti continuă. Arestările continuă (lin ordinul prefectului de poliţie şi bandele plătite de primarul capitalei continuă a teroriza noaptea mahalalele. Mulţi din cetăţenii cari au luat parte la ultimele întruniri, încă nu îndrăznesc a se întoarce pe la casele lor. C'ercin ea, fără nici o întârziere, să se pue capăt a-eestei stări de lucruri şi ea să se dea o satisfacere locuitorilor ('apitaleî, izgonind şi dînd în judecată pe cei (Soni bandiţi cari de opt zile terorisează iSucurcştii: Paul Mtătescii şi C. F. Ro-bescn. RETRAGEREA GUVERNULUI Consiliul «le uiiui*t2i de la Palat, neuiiftiiinea guvernului.—Iu»âr-cinarea «1-luî Anrelian. — Combinaţiile Consiliul «le uiiuiştri de la Palat Criza ministerială s’a pronunţat erl la amiazl la consiliul de miniştri, fiind la Palat, sub preşedinta M. S. Regelui, în următoarele condiţiunl: M. S. Regele, deschizînd consiliul, a aşteptat ca vr’unul din miniştri să ia cuvîntul. Toţi aii tăcut. Atunci M. Sa a spus; — Situaţia e complicată. Maiestate. a .-.t/wi n răspunse d. Eugen Stâtescu. — Atît nu ajunge, — observă M. Sa şi miniştrii se uitau unul la altul. — Vă las să deliberaţi, — a zis M. Sa şi a plecat în aU salon. Atunci o vie altercaţie se naşte între d-nil Sturdza şi Cantacuzino pe de o parte şi d-nil Stâtescu şi Stolojan pe de altă parte, asupra demisiunel lut Paul Stâtescu. Eugen Stâtescu a declarat că nu poale admite destituirea sau demisionarea fratelui săU. Demisiunea guvernului In urma altercaţiei, d. Sturdza a declarat că demisionează şi imediat a prezintat M. Sale Regelui demisiunea cabinetului. M. Sa a chemat apoi pe preşedinţii Corpurilor Legiuitoare. La orele. 3 p. m. prinţul T)ini. GliicA a declarat, M. Sale, că e. prea hătrîn şi se simte prea. slab pentru a forma un cabinet, dar crede că d. P. S. Aureli an e singurul om care ar putea să ia asupra sa o asemenea însărcinare cu oare care succes. însărcinarea d-lul Anrelian Chemat, la Palat, d. P. S. Anrelian a fost întrebat asupra situaţiei. D-sa a recunoscut că cestiunea Mitropolitului Primat este foarte gravă şi o soluţie pacinică şi mulţumitoare se impune. In urma acestora M. Sa a însărcinat pe d. Anrelian cu formarea ministerului. Combinaţiile Retragerea guvernului a produs o vie senzaţie mal ales prin cercurile guvernamentale. Pînă la orele 9 seara situaţia nu s’a limpezit,: majoritatea partidului crede că nu poate fi o altă soluţie de cit un minister Sturdza, alţii speră că d. P. S. Anrelian va izbuti pe deplin. D. Slur-dza e dispus a da concursul săii d-lul Aurelian şi viceversa. Totuşi cumpăna e în favoarea d-lul Sturdza şi dacă d-sa va triumfa, atunci va forma un guvern fără d-nil Stolojan, Stâtescu şi Stoicescu. In ori-ce caz însă cestiunea Mitropolitului Primat se va rezolva în mod pacinic prin revizuirea sentinţei ilegale a Sinodului. Amănunte la informaţii. DREPTUL DE A MANIFESTA PE STRADA In privinţa manifestaţiunilor pe stradă, cari dacă pot fi tolerate nu sunt privite, de noi conservatorii, ca un drept, iată ce scria Voinţa Naţională la 13 Martie 1894 : «tind «-«Ioana ajunse în drep Ini otelului «le France, inspectorul Dristorian, întovărăşit «le eîţî-va agenţi, eşl în capul ei şi soma lumea să se retragă. «Cetăţenii nu ţinură niei o seamă de uceaNiă somaţitine Ilegală, «le vreme ce atitudinea mulţim<>i era din eele mai pael uic eşi asemenea inanilestaţiunî www.dacoromanica.ro liniştite nefiiud tmpedieate «le niei o lege.» Coraentlnd, in articolul de fond din acelaşi număr, aceste evenimente, Voinţa Naţională adresa Regelui următoarea ameninţare: «Regele să-şi aleagă !» «Nu voeştc Regele să se desfacă de asasinii săi?» «Poporul romîn este slă-pîu pe el şi dator să-şi croiască o altă soartă.» TRIBUNA POLITICA UA AJC/-CA W ijuineniala. Afacerea Mitropolitul rufirai mu o uitifguvn Din dezlegarea crizei se va vedea ca partidul conservator va fi contribuit mult, foarte mult la re-zolvirea cestiunel Mitropolitului şi nu s’a gîndit cîtuşl de puţin a suscita o criza. Pe noi aceasta criză nu ne interesează cîtuşl de puţin, de oarece preţuim că ar fi o nenorocire pentru partidul conservator ca să nu se ducă pînă în capăt experienţa cu partidul liberal. Se va vedea când cestiunea Mitropolitului va fi închisă, că partidul conservator, care nu s’a agăţat de putere, nu s’a gîndit a exploata o cestiune de gravitatea celei ce frâmîntâ ţara de şease luni, în scop numai de a pune mîna pe guvernul ţârei. BANDELE CONSERVATOARE După întrunirea âe la Dacia, banda d-lul Fleva împreună cu bătăuşii conservatori. aii năvălit in palatul Universitătel. Voinţa Naţionali. OrI-cît de mare este ura noastră contra regimului colectivist şi dorinţa de a nu-1 scăpa de nici o răspundere a faptelor sale mişeleştî—totuşi ne simţim datori să nu a-runcăm asupra celor nevinovaţi culpa scenelor petrecute în palatul Universităţel şi bătăilor săvîrşite în camera de studiu a tinerilor studenţi. Fie-care trebue să plătească păcatele sale şi ne simţim datori să recunoaştem împreună cu Voinţa Naţională că acel cari aii spart capetele, tăiat urechile băeţilor şi chiar fetelor la Universitate, nu sunt alţii de cît bandiţii din bandele conservatoare. Dar nu este de ajuns să mărturisim a-ceste fapte, e nevoe să intrăm în amănunte, ca să ştie bine publicul la ce perverse manopere aii recurs şefii bandelor de bătăuşi conservatori spre a îndeplini ticăloasa lor misiune. Aşa, s’a spus în toate ziarele şi chiar în Epoca, cum că acel ce a năvălit în capul bătăuşilor în sălile de studiu ar fi fost ofiţerul de poliţie Szillagyi. Mulţi răniţi au declarat chiar că aii recunoscut în acel care-I lovea pe acest călăii poliţienesc. Să restabilim adevărul. Szillagyi nu era Szillagyi, victimele nu ştiu ce spun: Szillagyi era Nicu Filipescu, fostul primar al Capitalei. Folosindu-se de asemănarea sa, cu mustaţă blondă ca aceea a sbi-rulul Szillagyi, Nicu Filipescu s’a îmbrăcat în uniforma de ofiţer poliţienesc, cu sa :ia la briu, chiveră in cap, botfori lungi, şi în Irontul bandelor a putut sub masca lui Szillagyi să taie în dreapta şi stînga, com-promiţînd pe acest brav reprezintant al ordine! publice. Avem adresa croitorului care i-a confecţionat uniforma. Cît pentru ceî-l’alţl sergenţi cari au lovit pe studenţi, mărturisim asemenea că nu erau sergenţi. Am recunoscut în mijlocul lor, sub uniforma păzitorilor ordinel publice, tuleii lui Victor lonescu, nasul fenomenal al lui Max, burta proeminentă a lui Bră-tescu. Regretăm însă foarte mult că M. S. Re gele n’a avut prilejul să citească mărturisirea noastră încă de erl, căci de sigur n’ar fi cerut demisiunea cabinetului, acestui ca binet blând ca mielul lui Dumnezeu! TRIBUNA LITERARA n o nouri,: — Din Isteria Republicai Ploeştene — In secolul nostru s’a născut şi s’a sflrşit un stat foarte interesant, pe care nu’l este permis unul istoric conştiinţios să’l piarză din vedere. Voiţi sft vorbesc despre Republica dela Ploeşll, un stat care, deşi a durat numai vreo cinsprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră In istoria contemporană. Născută din, prin şi pentru popor, pe la douo ceasuri In dimineaţa zilei de 8 august 1870, tiu era republică a fost sugrumată în aceeaşi zi pe ia ceasurile patru după amiazl. Nu face nimica : mărirea şi importanţa 9 ural a lor, ci după fonii rilai mult sad mal puţin strălucit pe care 1-atl jucat In complexul universal. Cadrul meii e prea strimt ca să pot închide Inlr’insul istoria generală a veselei republice podgorene. Voesc numai să con-tribuesc şi eti la consemnarea materialului necesar unul viitor istoric; şi sunt autorizat a o face : ed am fost cetăţean al acelei republice. Am asistat la mărirea şi decadenţa el, şi nu In cablate de gură-cască, cj jn calitate oficială. Când poporul a călcat P°l'ţia, eti m’am repezit şi am desar-mat pe un sub-comisar de servieid,luându’l sabia din cuiiî. M’am încins cu ea, şi am avut norocul să treacă atunci pe Ungă mine Prezidentul Republice!. Eram de 17 ani; înfăţişarea mea hotărltă atrase privirile Prezidentului : md numi sub-comisar în locul sbirnhil pe care’l desarmasem. Astăzi, când s’a prescris, sper, vina mea contra monarchiel. am curajul s’o spun cu mândrie. Da. am fost unul dintre cel mal aprigi susţinători a! ordinii în Republica Ploieştilor. Ceasuri glorioase, n’am să vă nit! Sefnl med, poliţaiul, era simpaticul şi bravul S*an Popescn, unul dintre cel 1000 al Ini Ginseppe Garibaldi, vobntir în Italia, volintir într’o revoluţie polonă, vrăjmaş jurat al tiranilor şi frate pasionat al poporului. Cu astfel de şef, mergi In foc bucuros pentru o idee mare. De cu seara din ajun, 7 august, mal mulţi conspiratori, între cari şi Stan Po-pescu, aşteptînd veşti (de unde ? istoria nu poate încă spune) jucaseră, în salonul dela otel Moldova, la chilometru. Ce însemnează la chilometru P E un joc inocent, foarte puţin complicat; iată. Jucătorii,indiferent de numărul lor, se aşază la o masă în colţul unul salon. Se aduce fiecăruia clte o sticluţă de vin- încep să bea. Ctnd unul şl-a isprăvit porţia, aşază sticla goală pe jos lingă zid In lungul salonului. A doua sticlă golită, o aşază cu fundal în gîtul celei d’antîia, şi aşa mal departe, pînă cînd şirul sticlelor ajunge la zidul din potrivă— la chilometru Cel ce a ajuns mal Intîifl la chilometru a eîştigat partida—ceilalţi treime să’l plătească sticlele băute, în proporţie dreaptă cu numărul de sticle ce le lipseşte lor pînă la chilometru. Se ’nţelege, cînd jucătorii sunt toţi de talie, se’ntîmplă să se joace o contra şi adesea partida să fie remisă. In seara aceea, Stan clştigase cu mare avant partida tnttia. Pe la unu trecute după miezul nopţii, când era să se ’nceapă o nouă partidă, se aud trei lovituri rare în geam. Toţi jucătorii, uitînd de petrecerea lor inocentă, se ridică încruntaţi. Tocsinul sunase. Cauza sfintă a poporului ÎI chema pe clmpul de onoare. Era ceasul acţiunii. Toţi pornesc tăcuţi şihotărlţlln grămadă. Ies pe gangul otelului şi apucă spre obor. Pilcuri, pilcuri vin din toate părţile; se contopesc toate în grămadă; cu cit înaintează acest brav popor, cu atît numărul sporeşte. La 27» despre ziuă, telegraful e în mîna republicanilor—toate firele rupte şi mal a-Ies casa confiscată. La 4, uşile temniţei de pe drumul Ru-duluî se deschid pentru clţl-va republicani închişi In prevenţie. La 5, batalionul de linie din cazarma dela Sf. Nicolae face act de supunere în mâinile Prezidentului. La 57» poliţia republicană este organizată ; poporul, ca gardă civică a Republice!, e înarmat cu săbii confiscate dela pompieri şi dela ipistaţi, cu puşti de vînat, cu pistoale şi bastoane particulare. La 6, In piaţa Unirii plină de popor— tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră statua Libertăţii (cetăţenilor PloieşlenI, Naţiunea recunoscătoare!)—Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat eărnaţl, citeşte actul solemn al întemeierii Republicii. La 7, se desfundă în toate răsplutiile bo-loboace, în sunetele marşului eroic dela 48. La 8, o parte din popor, cu poliţaiul şi un taraf de lăutari, mergem la grădina Li-pănesculul. Aci, pe iarbă, se încinge un ziafet nepomenit In analele celor mal bă-trlne republice. Grătarele sftrlie arunclnd în aer valuri de miros fierbinte şi gras. ca nişte altare antice pe cari se ard ofrande unul zeii tutelar. Canalele odată deschise nu se mal închid. Boloboaeele golite se rostogolesc hodorogind departe, ca nişte ruginite insti- epoca tu ţi uni ce nu mal corespund exigenţelor moderne, şi In locul lor, se ’mping cu greutate alte boloboace pline, ca uişte reforme pe cari le reclamă spiritul timpului şi interesele ‘vitale ale societăţii. Ce veselie ! ce avint! ce entuziasm ! A ! sunt sublime momentele când un popor mar*ir sfărâmă obedele şi cătuşele tiraniei şi, arunc&ndu le departe, tare de dreptul seă, fără ură, uilănd trecutul odios, Închină des, dar sincer, pentru sfănta Libertate şi — te pupă ! O 1 Eram la Lipânescu ’n grădină de vreo câteva ceasuri. Uraganul entusiasmulul creştea merefl, c ând o onoare neînchipuită veni să ’l ridice la paroxism. Prezidentul—el, în persoană !—urmat do un adiutant, veni să viziteze petrecerea noastră populară şi să spargă o oala cu poporul Iul Marele om ne zise câte cuvinte. Era Încântat de purtarea bravilor sfii Ploieştenl, cari aii ştiut ca tot-deuna să se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie! Oalele loate de pâmlnt, căciulile ’n sus şi Ura ! Vivat Republica ! Prezidentul a plecat, luînd cu dtnsul pe Stan Popescu poliţaiul... lncet-lncet, cu ultimii cârnaţl, cu ultimele fleici şi oale, se strecură şi poporul martir... Probabil cheltuiala lrugalcl gustări populare remase să fie trecută In viitorul buget al Republieel. Mi-adusel aminte că am părinţi, cari m’aş-teptafl, şi mă dusei degrab acasa Încins cu sabia mea peste jiletca. Rbposata mama era toarte buna, clar o femee de moda veche, un spirit reacţionar; era departe de a ’nţelcge importanţa politica a formelor democratice. Aflase tot ce se petrecea in o-raş şi tremura de grija mea văziud că nu mal vifl la dejun. Mi-a făcut o sCenă grozavă—că de ce m’am amestecat cu derbedei), că doresc s’o fac de rls în mahala, că vreail să grăbesc, poate, sfirşit UI lui tala, care era gretl bolnav; pe urmă, nii-a poruncit aspru să remăn acasă. In zadar am protestai; îu zadar i-am spus, ar&tlndu-l arma, că am o funcţiune publică de lnde- UiiUik MtAjillftt şi‘,lii\-a'uincViVa>r glieteTe fî pălăria în scrin. O săptămliiâ m’a ţinut ast-fel captiv, piuă s’a potolit primejdia. Atlt mal bine! Ctnd eă plângeam acasă de ciudă soarta ruşinoasă a sabie! mele, c# se ’ntlmpla In inima Republieel ? Pe la trei şi jumătate după amiaz, în vagoanele de material ale liniei ferate Bu* cureştl-Ploieştl, atunci încă în construcţie, sosea grabnic în Republică un grozav oaspete. Ce era ? Era Reacţiunea, Reacţiunea cu tot ce are ea mal oribil şi mal hidos: un batalion complet de vlnâtorlsub comanda maiorului Gorjan. Cum puseră piciorul pe pămîntul sacru, începură vînătoarea după republicani, lteac-ţiunea căuta însă mal cu seamă pe Prezident; dar acesta, prinlr’o inexplicabilă coincidenţă, ieşise prin graniţa de răsărit alte-publice!, bariera Bucovulul, pe ctnd Reac-ţiunea intrase pe graniţa de apus, bariera nudului. In Irel ceasuri de goauă, vînătoril arestară mal bine de 600 do copil a) poporului. Puşcăria şi patru hanuri, prefăcute in puşcării, gemeai! de republicani. Cuminte mama, Dumnezeii s’o odihnească! Era o femee fără multă Inveţălură, dar ce prevedere politică! Dacă mă priudea Reacţiunea cu sabia la brltt! Reacţiunea restabili cu brutalitate statu-quo ante. Pe Prezident 1-afl prins călăreţii prefecturii cătră seară detot, pe drumul Buzăului, din colo de Lipia, la vreo două poşlil departe de graniţele răsăritene ale Statului sâil. Cind i-aii strigat călăreţii din goană : «Slăl !» el, care era pe jos, a avut curajul să stea. Iar ctnd 1-aă întrebat: «Ce făceai aici ?» el a răspuns scurt: «Mă plimbam.» Şi fiindcă esle inditereut, ctnd te plimbi, dacă te plimbi aşa ori aşa, l-aii pus mizerabilii să se plimbe ’napol. Tot Înapoi şi iar înapoi ! nici odată naiute! iată deviza Reacţiunil. Dar poliţaiul ? ce se făcuse Slan Popescu ? Se dusese să ia In posesiune jeţul Iul de muşama în cancelaria poliţiei. De două zile nu dormise... Partida la cliilometru... apoi alergâLuriie cu poporul... pe urmă festivitu-tea de dimineaţă la Lipânescu... enlusias-mul... Se simţea sdrobit, şi era afît de plăcută răcoare în cancelarie. O dulce aromeală, foarte naturală după atîtea emo-ţiunl, după atîla triumf, 11 apăsa cu putere brava cerbice. Omul Îşi tmrueişâ mlinile pe biuroul său, Îşi aşezâ bine capul şi, gîn-dind cu drag la viitorul tinerii Republice, adormi butuc. Pe dlnsul il cruţaţi mal lnttitl după Prezident, a cărui urmă o aflaseră şi în goana căruia porniseră călăreţii. Si 1-afl şi găsit. Maiorul Gorjan, dlnd uşa de perete, intra cu sbiril sfii în cancelarie. Poliţaiul horcăie cu capul pe masă. Maiorul face patru paşi mari şi trage o puternică lovitură cu palma pe masă. Slan Popescu tresare cu ochii clipiţi. — Cine te-a pus pe line aici! ? răcneşte blrajnic reacţionarul. — Booborul ! r6»punde gras republicanul. Allta le-a liebuil sbiriloi 1 Clnd a auzit de boobor, aii linbat: l-au şi ’nhaţat pe Slan şi, val-vlrtcj cb. el, drept la banul Călugărului ! Aşa s’a sfirşit cu lepublica noaslră! Aşa a sflşiat Reacţiunea cea mal delicioasă pagină a liberalismului romlu! Caragiitlc ISTORIA BUCUREŞTIlJLUI Se ştie cit de înapoiaţi slntem noi Intru cit priveşte Istoriografia. (De altfel in ce slntem mal Înaintaţi ?). Aşa că nu fără o vie plăcere aflăm de apropiata apariţie a unei lucrări de mare valoare istorică şi naţională. E vorba de Istoria Buvureştiulul, pe care distinsul nostru istoriograf d-1 G. Ionescu-Gion, o prepară de mal bine de trei ani. De foarte multă vreme d-1 Gion se ocupă cu cercetarea bâtrineştilor hrisoave romineştl, cu răsfoirea documentelor streine din cele mal neguroase vremuri ale trecutului nostru naţional. întinsa erudiţie istorică a d-lul Gion, e cunoscută de toată lumea ; sîrguinţa cu care se ocupă, răbdarea şi talentul expunerel va face din această lucrare, unică In domeniul el pină acum, unică şi ca valoare ştiinţifică. S’a inlimplat insă ca înaintea d-lul Gion, să înceapă un ănmn a publica în foiletonul unei gazete din Capitală, tot o Istorie a Bucureştilor. De oare-ce însă nu dintr’o adunătură de documente, puse unele peste altele, fără nici o caracterizare a epocel, scoasă din ele, fără nici o idee originală şi fără nici o formă literară, siâ valoarea unul studiu isto ric, de aceea lucrarea d-lul Gion va fi lot cea d’intîl, şi cea adevărată Istorie a Bucureştiulul. De mal bine de trei ani de zile, d-1 Gion, îi mijlocul multiplelor sale ocu-paţiunl, lucrează neîncetat ia această o-peră; probabil că peste câte-va luni va fi gata. Toate oraşele mari, civilizate, numără mal multe istorii ale lor; aşa e cu Parisul, cu Roma, Madridul, Constanti-nopol, ele. Bucureştii noştri n’afl avut încă nici una pînâ acum, după cum de alt-fel şi ţara întreagă, pînâ mal acum nu are Încă o complectă istorie a sa. Pentru aceea lucrarea d-lul Gion este aşteptată de toată lumea cu cea mal mare nerăbdare, căci se ştie bine, că autorul «Doftoricescului meşteşug în trecutul Ţănlor Romîne» nu scrie numai gemrn camirarl , Bogăţia sa de stil, limba fluentă, fraza plină, face din scrierile d-lul Gion mărgăritare admirate atlt de specialişti, cit şi de cel cari caută numai frumosul expunere!. Sperăm că în curlnd vom putea fi puşi în plăcuta poziţie de a da cititorilor noştri un fragment din această interesantă lucrare. Duminecă seara s’a dat la Teatrul Naţional Doctorul Satan, dramă în 5 acte şi Tablouri. Această dramă, care în franţuzeşte poartă titlul de «Jacques l’Honneur». face parte din acelea cari, ca Două orfeline, Curierul de Lyon, etc, fac mare impresie asupra publicului. Doctorul Satan, într’adevăr a fost mult aplaudată de un public foarte numeros. Pentru cine ÎI place ast fel de spectacole, această dramă e frumoasă safl adevărat mişcătoare ; a fost jucată cu un ansamblu foarte corect de cî-nil Notara, Pe-treseu, Leonescu, Jianu, Mârculescu, d-nele lţasuaş, Ionaşc.u. Gănescu, Ştefânescu, etc, şi de iual toată trupa. * Aflăm că d. Dumitru Stăuceseu va prezenta zilele acestea direcţiei teatrelor noua sa tradueţie Familia Pont Biquet, una dintre cele mal vesele comedii. IUFORMAŢII Suntem iu măsură de a alinau, în modul cel mai positiv, că Sinodul e dispus a revisul .sentinţa Mitropolitului. Luni, un sub-prefect s’a dus la Căldăruşani să Înmâneze I. P. S. S. Mitropolitului Ghenadie copie de pe ordonanţa ignobilului Vasiliu. I. P. S. Sa refusînd a o primi, sub-prefectid a lipit-o pe uşă, constatând prin proces-verbal că Mitropolitul nu are la Căldăruşani nici un servitor cărui să fi putut să-i înmâneze copia. Ieri, la orele 12 din zi, comisarul Marinescu de la secţia 47, însoţit de şease jandarmi şi de puşcăriaşul Nae Feraru, agent de poliţie şi ajutor al bătăuşului inspector Ionel Antonescu, a ridicat din prăvălia d-lul I. Jonescu pe d. Mitu Mihal, şi-l deţine nelegal la secţie. Eri, după isprăvile pecari le-a făcut în sălile universităţei faimosul Sillagyi, in stare de complectă ebrietate, se lăuda că în fine el, ungurul, şi-a răsbunat contra studenţilor cari au înjurat a-tita vreme pe unguri, că sin gete apă nu se face, şi că de mult le purta simbetele naţionaliştilor studenţi pe cari îi avea ma i dinainte încondeiaţi. La o observaţie ce i-a făcut-o cine-va zinibind că «nu se teme de răspundere ?» Sillagyi a răspuns că el a lucrat sub ordinele prefectului şi directorului poliţiei şi că se spală pe mîini de ori ce răspundere. Sillagyi a zis : < Mi-a dat or- din să bat, să znopesc pe ciue nu le pla'ie d-lor, «Iacă mi-a scăpat mlua, am dat Îl în cine nu-mi place mie. 2iî sunt ungur.» In urma barbariilor poliţiei mai mulţi membri ai baroului capitalei au semnat azi următoarea pe-tiţlune, care a fost îuinîuată d-lul procuror al tribunalului Ilfov : Domnule Prim-procuror, Sub-semnaţilor avocaţi ni s’a denunţat de către cetăţeni că în arestul Poliţiei, afară de oamenii aduşi azî la parchet se maî află trei, ast-fel de crunt bătuţi, în cit n’au putut fl aduşi aici. Aceştia sunt numiţii Baboi, An-ghol Zugravu şi un altul al cărui nume nu-1 cunoaştem. Cerem a se ancheta faptul la poliţie şi a fl aceş'ia examinaţi de unii din doctorii Severeanu sau Florea Teodorescu. Primiţi vă rog, etc. De la întoarcerea M. S. Regelui de la Sinaia, n’a primit pe nimeni afară de miniştri. In Timpul de ieri s’a publicat un articol intitulat «Asasinul» foarte iiuicin uu numai ia adroco guvernului, dar şi la adresa Capului Statului. Articolul confratelui nostru face parte dintr’o serie de păcălituri în contra liberalilor : este reproducerea unul articol din Voinţa Naţională, foarte recent de altminteri. Istoria se repetă Soarta guvernului Brălianu a fost hotă-rîtă clnd cu convenţia consulară. Pe atunci răposatul Brălianu a stăiuit in persoană pe lingă d. Mateifl Corhescu să fie raportorul comisiei pentru admiterea convenţiei propuse de guvern. Dintr’un sentiment de exagerată corectitudine politică, d. M.Corbescu nu a semnat alături cu minoritatea comisiunil; a opinat însă, pe alte motive, pentru respingerea convenţiei. Se cunosc urmările. In greaua împrejurare politică în care se găsea guvernul Sturdzaa voit să recurgă ia-la d. M. Corbescu, pe care-1 uitase de tot răşî partidul libeial, şi pe care colectiviştii nu crezuseră nici odată de cuviinţa să-l consulte, nici cînd în 24 de ore aă plăsmuit acte falşe, aă surghiunit pe Mitropolitul Ţărel şi afl făcut din judele Vasiliu un complice al lui Mărgăritescu ocnaşul. Aă vrut să aleagă pe d. M. Corbescu îu comisia de petiţiunî pentru ca să le facă treburile în resolvirea petiţiunil Mitropolitului Ghenadie. Neapărat că d. M. Corbescu nu se putea face unella guvernului la aşa murdării şi ticăloşii. A demisionat cum trebuia s’o facă, declarînd că, daca nu i se primeşte demisia, este hotărît a renunţa şi la mandatul de deputat. Torturile «le la Poliţie Aseară, la orele 5, a fost liberat din beciurile prelecturel poliţiei d. Guţâ Constanlinescu, proprietar In strada Ghiocel 28. D-sa a venit la redacţiunea noastră într’o stare desperată, şi ne-a povestit că a fost arestat Sîmbătă, la amiazl, la podul de la palatul Justiţiei. De aci bietul om a fost dus la secţia 30, unde a fost bătut. Seara Guţâ Cons-tantinescu a fost dus la secţia 5, la poliţie, unde a fost lovit cu pumnii de comisarul Romanov, de Cantuniari şi de Ionel Antonescu. In urma unei perchiziţiunl care i s’a făcut, i s’afl luat 18 lei şi 30 bani cari nu i-afl fost încă restituiţi. Seara el a fost închis Intr’o carceră strimplă, bătut din nofl şi liberat abia a-seară. Procesul Or. Gltica-Nan Mari u Eri s’a judecat înaintea tribunalului Ilfov secţia II procesul de ultragiu făcut de directorul prefecturel poliţiei d-lul Gr. C. Gliica. Tribunalul era compus din dd. E. Mi-clescu şi Lupaşcu. Fotoliul ministerului public era ocupat de procurorul Nico-iau. San-Marin, fie că era încă ocupat cu torturile de la Poliţie, fie că i-a fost ruşine, nu s’a prezintat la înfăţişare. După citirea faimosului proces verbal dresat de epilepticul şef de bande de Ia 1G Noiembre, se procede la ascultarea martorilor. Dl. Maior Broeiner declară că a a-sistat la o discuţiune ce a avut loc între San Marin şi d. Gliica in privinţa unei trăsuri, dar u’a auzit pe acesta a-dresind nici un cuvînt şi nici un gest ameninţător directorului prefecturel. Ceva mal mult, martorul declară că rău crescutul director nevoind să creadă pe cuvint pe dl. Chica, a voit să îl confrunteze cu vizitiul, lucru care a su- www.dacoromanica.ro părat pe dl. Gliica şi a spus Iul San Marin că are să-I trimeală martori. Un spion poliţienesc, Becarian, chemat ca martor propus de reclamant, spune că dl. Gliica a insultat pe San Marin, pentru că i-ar fi spus că aceste lucruri ce i se fac sunt şicane şi că penlru acest lucru va reclama primului ministru. Atîta tot. Procurorul face istoricul cestiunel şi se sileşte să dea al'acerel o turnură serioasă, citind exemple din vechime şi avticiteite (?) D. Take lonescu, din partea d-lul Ghica, arată căln această afacere a fost o simplă greşală de persoană. Nu d. Gr. Gliica era vizat de Prefectul poliţiei a fi şicanat, ci un alt d. Gliica. Afacerea nu se poale istorisi de cît in şedinţă secretă şi, fiind cu totul privată, apărătorul nu insistă asuprâT. Explică d. Take lonescu tribunalului, că directorul Prefecturel este brusc şi foarte arogant cu publicul, din care cauză chiar clientul d-sale i-a trimes martori; că de altminteri nici faptul tri-metere! martorilor, nici ameninţarea cu reclamaţiunea către primul ministru iui poate constitui o insultă. Terminînd, d. Take lonescu cere a-chitarea. Din depoziţiunea martorilor şi din instrucţiune, afacerea era deja judecată de numerosul public din sală şi chiar de judecători. Toţi aveau convincţiunea făcută despre dreptatea d-lul Ghica. Tribunalul insă In urma opunerel vădită a supleantului Lupaşcu, intră în deliberare şi după o oră de discuţiune ese din nofl şi declară divergenţa Intre d-1 membru Miclescu care era pentru a- ©l»il«r© ni Luj/nncu, i uiimaUil d-lur 31“ hlcauu şi Delavrancea, care susţinea condamnaţiunea. Procesul se va judeca din nofl în complectul tribunalului Joi 21 curent. Maiiifcstaţfnnea studenţilor Aseară, la orele G, studenţii au ţinut o întrunire, in care s’a adus la cunoştinţă hotărîrea d-lul Rector de a lua asupră’şl întreaga răspundere a aeţiu-nel întreprinse. Vestea a fost primită cu aplauze, cariafl devenit furtunoase, cind se mal anunţă căderea guvernului. In urmă s’a făcut o manifestaţiune de recunoştinţă la palat şi la d-nu Titu Maiorescu. D. Maiorescu aflîndu-se la Universitate, studenţii afl salutat pe d-na Maiorescu şi s’afl retras. In strada Episcopiei, in drumul lor, studenţii afl intllnit pe d. Maiorescu care se înapoia acasă. El i-a făcut o călduroasă manifestaţie, mulţumindu-I pentru apărarea ce le-a luat-o! D. Maiorescu a răspuns că va stărui să se facă deplină dreptate şi să se pedepsească vinovaţii şi autorii morali al sălbâtăciilor de Luni. Poliţia n’are ce căuta la Universitate, a zis d. Maiorescu. Rectorul, după ce a mulţumit din nofl studenţilor pentru manifestaţia ce i-o făceaţi, ii a rugat să se retragă în linişte pentru a evita desagramente şi a nu trece drept turburători. Manifestanţii s’a împrăştiat în perfectă linişte. ISamlele «le bătăuşi M. Sa Regele a fost foarte viu impresionat de reapariţia bandelor colectiviste In consiliul de miniştri ce s’a ţinut ieri la Palat, Majestatea Sa a accentuat nemulţumirea şi mîhnirea d*> care a fost cuprins aHînd de sălbăticiile bătăuşilor, exprimîndu-şi dorinţa ca actuala administraţie comunală să fie imediat schimbată. * D. Stolojan a cerut azi demisia d-lul Paul Stâtescu. Acesta a refuzat să şi-o dea. D. Stolojan s’a plins despre aceasta d-luî Eugen Stătescu. caro a răspuns: — Numai ciad voi ieşi din minister, va ieşi şi fratele încă de Ia prefectura poliţiei. Aceasta n’o zic numai fiind-eă e frate cu mine, ci liind-că nu el e principalul vinovat în scandalurile din urmă. Provocatorul este imbecilul Kobescu cure a organizat bandele şi le-a dat friâ liber. * * * Astă-zi, pe rind se cercetau numeroşii arestaţi, de către primul procuror, cu oroare publicul a putut vedea că eeî mai mulţi fu-ese stîlciţi in bătăi. Arestaţilor li se oferea -ă fie puşi in libertate, ducă vor declara că n’aă fost bătu i la p- li-ţie. Alţii fusese la poliţie bătuţi îugrozi-tor, pină ce au consimţit să declare că aă fost puşi la cale de d. Filipescu şi do alţii. Nici o dată în Bucurj şti nu s’aă făcut ast-fel de orori ca acuin. € U 1 % A Asupra fazelor prin cari a trecut criza guvernamentală înainte de izbucnirea el oficiale, putem da următoarele amănunte : Marţi 12 Noembne, adică trei zile înainte de deschiderea Corpurilor legiuitoare, d. Dini. Sturdza s’a dus la Sinaia cerind Regelui să semneze decretul de convocare a marelui colegiu pentru a-legerea unul nou mitropolit. Majestatea Sa a rămas foarte surprinsă de noua dovadă de uşurinţă a primului său consilier, care cu utila seninătate îşi închipuia, sărmanul, că chestia Mitropolitului Ghenadie e definitiv tranşată. Nevoind insă să bruscheze lucrurile, Regele a răspuns d-lul Sturdza că e mai bine să amine convocarea colegiului după deschiderea Camerelor. * ♦ * D. Sturdza s’a întors a doua zi Miercuri 13 Noembrie (zi fatală) la Bucureşti şi a comunicat consiliului de miniştri refuzul regelui de a semna convocarea marelui colegiu. Deja în acest consiliu, unii miniştrii au relevat faptul că amînarea Suveranului Irebue luată drept un avertisment serios, că chestia Mitropolitului Ghenadie nu e încă tranşată, şi că guvernul ar trebui să se retragă. D. Sturdza însă a stăruit în a convinge pe colegii săi că are deplina încredere a Şefului Slutului şi că Regele nici nu se mat gîn-deşte la Mitropolitul Ghenadie. Bietul d. Sturdza /... *% Vineri 15 Noembrie, după ce Suveranul s’a întors de la Cameră unde citise Mesagiul, d. Sturdza a solicitat din nou semnătura r [ Aceste cestiuni s au agitat maî mult în con vorbiri particulare. Membrii comitetului să arătau in genere puţin dispuşi a se înţelege cu d. Fleva. In privinţa compunerii cabinetului, ces- EPOCA 3 ti unea cea mai grea părea găsirea unui titular pentru externe. Singurul ministru de externe pînă la un punct posibil, părea d. Ferekiai. Insă d-sa pentru cestiuni de interese nu vrea să ptrimească. D. Sturdea a făgăduit că va susţine ministerul. Din cele ce s’aii vorbit, resultă că una din căuşele de căpetenie a crizei a fost o ceaiiă dintre dd. Stnrdza şi Stătescu. Deja de o zile d. Stătescu îşi dăduse demisia. E probabil că d-sa va pleca în străinătate. întrunirea s’a sfîrşit la 12 şi jumătate noaptea. EDIŢIA ' T* (Serviciul Agenţiol Roieîne) Paris 19 Noembrie. «Camera deputaţilor» a adoptat moţiunea in-sărcinlnd o comisiune să studieze mijloacele de a Ii tari marina ceea ce va necesita o sumă de 2011,000.000. Comisiunea va asculta pe d-nil Măline, Besnard şi Cochery. Petersburg, 19 Noembrie. «Gazeta Bursei» cere ca numai corăbiilor ruseşti să fie permisa trecerea liberă a Dardane-lelor. Te oare ce ltu-ia este aceea care a provocat conveuţiunea de la 184-1, ar fi drept deci ca ea sa fie desfiinţată prin şi pentru Rusia. Paris, 19 Noembrie. împărăteasa Elisabeta a Austriei a trecut prin Paris incognito, meigtnd la Biarritz; a fost salutată la gară de Preşedintele Itepublicel. AFACERI TUR CEŞTI Constantinopol, 19 Noembrie. Delegaţii turci pe lingă comisiunea de reor-ganisare a jandarmeriei cretane şi ataşa'ul militar austro-ungar atl plecat In Creta —CelTalţl ataşaţi militari II vor urma poî-tnîine. I) Pansa, ambasador al Italiei, s’a întors la Constantinopol Kostaki efendi, membru al cnmisiunel judiciare cretane. şi-a dat demisia, şi a fost înlocuit prin Nazirnbey, procuror de Stat al consiliului Statului. ALEGERILE DIN BULGARIA Sofia, 19 Noembrie. Unul din geandarin'I rănit! alaltă-ierl, în timpul atacării poliţiei de către mulţime, a murit azi şi va fi înmormîntat inîine In mod solemn. Se asigură că procurorul va urmări pe d. Tontchew, fost ministru, şi alţi doul indivizi ca autori morali al desordinelor ce s’afl produs în faţa palatului şi în privinţa cărora Prinţul este foarte indignat. Guvernul a primit numeroase depeşî de felicitări cu ocasia succesului săfi electoral şi mulţumiri pentru libertatea ce a domnit in timpul alegerilor; printre acestea din urmă sunt şi din partea membrilor oposiţiel. PACEA ITALO-ABISINIA Ni Roma, 19 Noembrie. Camera deputaţilor. D-l Imbriani aprobă tratatul italo-abisinian şi cere părăsirea coloniei Eritreel. D-l di Rudini expune politica africană a gu-vernulu' care e sigur că a făcut un serviciu patriei obţinînd o pace onorabilă şi că n evitat, prin recunoaşterea Eritreel, ca Menelik să a-dopte un alt protectorat. Eritreea trebue să fie transformată în mod gradat din colonie militară în colonie civilă şi comercirlă. — Italia nu va deveni mare nici o dată, cât timp va fi angajată în vr’o întreprindere colonială disproporţionaţi cu mijloacele sale (Aplause). D-l Francbetti cere ca parlamentul să fie consultat asupra cestiuneî din Africa. D-l di Rudini pune cestiunea de încredere, a-mînînd sine die, ort-ce moţiune asupra AfriceT. D-l Imbriani depune o moţiune cerînd să se discute p ste 8 zile părăsirea Eritreel. D-nu Senino şi Ferlis primesc aintnarea Sine die. dar refuză sa voloze ordinea de zi de încredere. de oare-ce d. di Rudini a manifestat tendinţe de a evacua Africa.—Acesta răspunde că nu a vorbit de evaeuiare, dar a declarat în ce condiţiunî se poate conserva colonia. D-nu Crispi a declarat că va vota In contra guvernului. La apelul nominal asupra mofiunel Imbriani, nu s’a atins numărul reglementar al votanţilor. Votarea se va face din noO mîiue. Totuşi, se asigură că moţiunea Imbriani a fost respinsă cu 159 voturi contra 25.—Aă fost 58 de abţineri. să bage pentru vecii vecilor spaima în sufletele ticăloase ale acestor mizerabili măcelari de carne omenească. Autorii intelectuali al torturilor între cari ţin rîndul întîiu, Paul Stătescu prefectul Poliţiei, C. F. Robescu primarul Capitalei, San Marin, directorul Prefecturel, organisatorî şi călăuzi aî bandelor de bătăuşi, precum şi autorii materiali al torturilor între cari Cantuniari, Ionel Antonescu, Szilagy, Puiu Alexandrescu, Becarian, şi compania, trebuesc imediat arestaţi, daţi judecă-ţel şi pedepsiţi cu ultima severitate. Trebue ca pedeapsa să fie aşa de straşnică, în cît opiniu-nea publică să fie împăcată. Al tm inter ea nici ian guvern nu va găsi liniştea şi sprijinul în ţară ! 1). Ilcnrj Gherghcl laţii povestirea pe care ne-o face Însăşi d. H. Gherghel, una din victime; Arestat Luni după amiază pe cină mă plimbam pe bulevard însoţit de un domn student universitar. Un sergent de stradă mă loveşte peste baston şi vre-o 20 de indivizi să năpustesc a-supra mea, mă lovesc cu pumnii şi duc tlrişi pînă în dreptul statuei lui Mihai Viteazul, unde am fost dat în primirea unei companii de sergenţi de oraş;—vre-o 20 dintr’înşii m’au luat pe sus şi m’au transportat, lovindu-mă neîncetat cu pumnii, la secţia 6, din strada Ba-tiştea. Aci, după intervenirea unui subcomisar, aii încetat bătăile şi am fost închis într’un arest fără geamuri, unde am fost ţinui pînă la 8 seara, cînd am fost trimes cu un agent la prefectura poliţiei. Aci spectacolul pe care Vam văzut întrece ori-ce descriere. In corpul de gardă, unde eram şi eu, arestat, am găsit pe un negustor de la Jilava, anume Tancu Marinescu, pe llie Purendea şi pe C. Bobin, aceştia erau culcaţi jos pe rogojină. In arestul comun se aflau G. Paras-chivescu, Ghiţă Georgescu, Dinicu Băl-dăneanu, Ion Vasilescm, Alexandru Stă-nescu, Alexandru Pândele, Gheorghe D. Trandafirescu, C. Constantinescu şi un bătrîn G. Livescu. Aci am aflat următoarele: In noaptea de Sîmbâtă spre Duminică pe la orele 2, aă sosit la poliţie inspectorul Ionel Antonescu, Mişu Cantuniari sub-şeful poliţiei comunale, comisarul Romano, de la secţia 5-a, însoţiţi de cîţi-va agenţi secreţi. El aă dat ordin să se scoată din arest pe G. Paraschi-vescu, care fu dus în cabinetul şefului de siguranţă, unde a fost ţinut mai bine de două ore. Cînd a fost readus în a-rest, Paraschivescu se afla într’o stare îngrozitoare: ochiul stîng scos din orbită, şi cu totul tumefiat; avea patru din dinţii de sus rupţi, iar toţi dinţii de jos, afara de unui care abia se mal ţinea, îl lipseafi. Paraschivescu a declarat că, în cabinetul şefului de siguranţă s’au petrecut următoarele: inspectorul Ionel Antonescu şi cu Mişu Cantuniari l’au luat labâ-tae sub pretext că este omul de încredere al d-lui N. Filipescu. După ce l’au bătut şi l’au umplut de sînge, l’au pus să se desbrace la piele şi să stea pe scaun, Ionel Antonescu îi dat taba-cherea să’ştfucâ o ţigară, Paraschivescu refuză; Ionel Antonescu îl luă atunci la bătae pînă ce Paraschivescu a trebuit să fumeze. Luat din nou la bătae pentru a da declaraţie cum că a fost plătit de d. N. Filipescu ca să facă turburări, Paraschivescu n’a fost trimes în arest de cît după ce, în urma loviturilor primite, a văzut căzînd 4 dinţi de sus şi aproape toţi de jos. Sbirii poliţiei au adus apoi în cabinetul şefului siguranţei pe Băldăneanu. Acesta era îmbrăcat cu o blană şi avea gulerul ridicat; pe cînd Cantuniari şi Ionel Antonescu îl dădeau gulerul în jos, spunînd că-i stă mai bine, mai mulţi agenţi, cari se aflau la spatele lui, îl loveau cu pumnii. După Băldăneanu a fost luat la rînd Purendea, care a fost crunt bătut de a-genţi, din ordinul comisarului Romano. In sfîrşit au fost bătuţi Bobin şi Al. Ştefănescu. Toate acestea le-am aflat in arestul poliţiei. Luni spre Marţi, pe la orele 1 noaptea, toţi arestaţii aă fost visitaţi de inspectorii Ionel Antonescu, Durma şi de D. C, Giani, şef de cabinet al ministrului de interne, care a văzut starea îngrozitoare a victimelor. Eri a fost transportat la Parchet G. Paraschivescu pentru a fi interogat de primul procuror. D. dr. Minovicl, medic legist, a văzut pe pacient, căreia, în laţ i primului procuror, îl a căzut ccl «lin urmă dinte. Paras-chivcNcu a cerut D-ruluI Vlino-viei un certificat medical; acesta îi a răspuns că nu poate menţiona într'in.sul de cît căderea linul singur dinte, a aceluia căzut în prcNcuţa sa, cit despre cei-l'alţi nu. Paraschivescu a fost readus la poliţie. Eri dimineaţă d. prim-procuror Să-răţeanu a fost la poliţie şi a cerut să radă, în urma unei denunţări primite, pe Pândele. Prefectul dete ordin să se aducă în cabinehd său un cetăţean care răspundea la acest nume. — Te am bătut, eu, întrebă prefectul? — Nu d-ta, alţii. — Dar eu, întrebă sbirul San-Marin? —-D-voastră nu, agenţii «I-voastră, răspunse Pândele. Mai c încă un Pândele mai rău bătut ca mine. —Să sc aducă aci, zise d. prim-procuror. — Au c nevoie, răspunse prefectul. Acela e arestat pentru altă vină. — Măruiesc să se adncă, adao-se primul procuror. In sfîrşit şi acest Pândele fu adus; la vederea lui, — o stare îngrozitoare, — primul procuror zise: destul, scoateţi-i afară. Iată ce se petrece in arestul poliţiei. Eu, fiind liberat azi dimineaţă, nu ştiu la ce torturi vor mai fi fost supuse victimele. Henry V. GherglieJy. Bucureşti, 20 Noembrie 1896. 1). G. Paraschivescu Voinţa Naţională se lăuda mal eri că d. G. Paraschivescu, fost funcţionar sub conservatori, ar fi dat declaraţie scrisă că a primit ordin şi bani de la d. Filipescu pentru a face scandal la Mitropolie. Pentru a arăta că e la mijloc o infamie poliţieneasca, am răspuns Votn-ţei că-I putem da probe materiale că numitul G. Paraschivescu are azi legături cu guvernamentalii. In adevăr, în chiar ziua scandalurilor de la Mitropolie, şi cu câte-va momente numai înainte de scenele sînge-roase din ţaţa Palatului justiţiei, d. G. Paraschivescu a fost văzut vorbind cu un deputat liberal, care imediat l’a recomandat favoarel şi protecţiunet d-lul Malla, cumnat cu ministrul justiţiei. Acum, însă, o altă dovadă vine să confirme infamia poliţiei. Dacă d. Paraschivescu a dat sau a promis o declaraţie împotriva d-lul Filipescu, lucrul se explică prin torturile sălbatice la cari el a fost supus în arestul poliţiei. Am văzut pe acest om şi mărturisim că ne-am îngrozit de halul în cari se găseşte. I s’aQ scos dinţii cu cleştele, şi banditul Cantuniari a arătat azi umil fost sub-prefect dinţii victimei. Dar despre torturile care se practică la poliţie, vorbim pe larg mal sus. D-nu Anton Carp, actual guvernator al Băncii Naţionale, a fost numit din noO pe ziua de 16 No-embrie, pe un period de un an, în aceeaşi calitate. AA. LL. RR. Principele Ferdi-nand şi Principesa Maria aQ sosit la Siginaringen, venind din Darmstadt. S’a spus în ziarul nostru că Luni, cînd bătăuşii regimului aQ dat asalt Universităţii, d. profesor V. A. Urechia nu s’a dus să-şi facă cursul de istorie. D. Urechia ne scrie că a încercat pe la toate intrările Universităţii, dar n’a putut răzbate. Nu e dar vina d-sale dacă nu şl-a ţinut lecţiunea. Facem cuvenita rectificare. Astă-zl la Senat Episcopul Dio-nisie al Buzăului era furios şi spunea la mal mulţi senatori că, cum se poate ca d, Sturdza, după ce i-a împins la mişelia comisă cu Mitropolitul Primat, acum să-î părăsească. Marţi a apărut la Galaţi un noQ organ conseivator intitulat Ordinea. Urăm confratelui nostru isbîndă. De cînd s’a aflat Ciă banditul de la justiţie a căzut, infamiile, pe cari acest om le acoperea, începe» a să da pe faţă. Aşa în afacerea jţlastograflilor, un preot a fost pus la cade de arhimandritul Damascbin pentru a face anume de-posiţil cari să confirme denunţările lui Damaschin. Preotul şi-a făcut deposiţiile şi după ce le-a făcut a primit o scrisoaro de la Damascbin cace îl aerobă şi îl îndeamnă www.dacoromanica.ro să stărulască şi mal departe în declaraţiile sale. Preotul ne-a adus această scrisoare care să află în mîinile anul amic al nostru. Această piesă să va publica în broşura prin care să va răspunde ordonanţei lui Stâtescu-Vasiliu şi prin care să va dovedi că instrucţia plastografilor s’a făcut cu plastografii. Micile boli ale stomacului nu sunt întru clt-va, de cit începutul disepsiel. Ast-fel începe deteriorarea vitală. Digestia devine greoaie şi penibila, asimi-laţiunea neregulată: slăbiciunea, anemia, inerţia generală, marasmul şi epu-isarea nervoasă sînt consecinţele sigure ale relei elaboraţiunl alimentare. E scurtă şi penibilă existenţa cînd nu trăeştl de cit din indigestii! Doctorul Delatour a dovedit renaşterea imediată şi reînvierea defintivă a nutriţiunel, sub influenţa Vinului Bravais: un păhăruţ, după fie-care masă, în timp de 3—4 săptămlnl, este de ajuns pentru a realiza această minune. De si sărbătoare, Epoca va apare mîine în trei ediţii, la o* rele obicinuite. CRIZA D. P. S. Aurelian întîmpină mai multe dificultăţi în formarea cabinetului. Astă noapte şi azi dimineaţă d-sa s’a întreţinut mai mult timp vu d. C. £fim>vzt pe care cauta a i determina să primească portofoliul internelor. D. P. S. Aurelian a declarat că nu poate să ia de cit numai portofoliul domeniilor şi că se simte absolut nedestoinic pentru interne. D. C. Nacu hezită însă, sub cu-vînt că ar trebui să renunţe la afacerile sale de avocatură, cari îi produc acum foarte mult- precum şi la funcţia de director al Băncei Naţionale, care-î aduce 20,000 de lei. D. Aurelian speră însă, că va determina pe d. C. Nacu să facă acest sacrificiu. * * * O altă greutate întîmpină d. Aurelian la ministerul instrucţiei. D-sa ar preferi pe d. C. Dimi-trescu-Iaşi, dar mulţi moldoveni îi impun pe d. Ştefan Şendrea. Pînă la ora 1 nu s’a decis încă nimic în această privinţă. D. Aurelian continuă a trata încă la ministerul de interne. * * * E vorba de d. Ionel Brătianu pentru ministerul lucrărilor publice. D. G. Mârzescu aleargă şi stărue din fonte puterile să ia Ministerul instrucţiei, dar i-s’a tăiat pofta în mod foarte categoric. D. Al. Djuvara a rămas acum cu d. Eugen Stătescu, pe care vrea să-’l urmeze în străinătate. * * Până Im ora 1 s’a stabilit definitiv intrarea în minister a următorilor: P. S. Aureliau, preşedinte şi domenii; Ferekide, externe; Costineseu, tinance; Porumbarii, justiţie; V. liascar, lucrări publice; Oeneral Pliat, răsboiu. * * D. P. P. Carp, tntîlnind azi la a-miazl lîngâ Capşa pe d. Eugen Stătescu, i-a spus: — De ce nu v’aţl retras de tot P Nu vedeţi că aveţi nevoe de duşă rece ?Aurelian n’o să stea mal mult de două luni şi tot acolo veţi ajunge unde sunteţi azi. * * >(s Astă-zl dimineaţă, la orele 10, d-nil Dim. Sturdza şi P. S. Aurelian aQ fost primiţi de M. S. Regele ; el aQ stat la Palat plnă la orele 11 jumătate. Din aceasta causa nu s’a putut ţinea consfatuiiea anunţata pentru dimineaţa la ministerul de interne. * * * La orele 3 se ţine o conslatuire» In cerc restrîns, Ia ministerul de interne, când se va face cunoscută formaţiunea cabinetului. * # * Asla-Zl s’a lipit la Senat o convocare prin care d-nil miniştri chea- mă pe toţi deputaţii şi senatorii din majoritate la o consfătuire politica intima, la orele 8 jumătate seara, în localul Senatului. * * * La orele trei comitetul executiv s’a întrunit din noă la ministerul de interne. D-nil Nacu şi Ferekide aă declarat în mod categoric d-lui P. S. Aurelian, că refuză a intra în combinaţia ministerială. In urma acesteia, încercarea d-lul P. S. Aurelian de a compune cabinetul, pare zădărnicită. Totul atîrnă de la hotărîrile co se vor lua la consfătuire. Refuzul d-lui Ferekide se atribue îndemnurilor d-lul Sturdza, care lucrează pe sub mînă pentru zădărnicirea formării unul minister Aurelian. Prin cercurile guvernamentale se agită ideia retragere! definitive a partidului liberal de la putere. * * * Un redactor al nostru întîlnind pe d. general Filat, acesta i-a răspuns : — Dacă voiu fi ministru, ort unde mă vel vedea să-mi spui mereu : te plttig! c aFFra Şedinţa de la 20 Noembrie 1806 înainte de deschiderea şedinţei o mare animaţie domneşte în incintă. D. P. S. Aurelian e omul zilei; el e asediat din toate părţile, deputaţii îi strîng mina cu multă căldură. In jurul său se formează un cerc numeros de amici, cari îi pun tot felul de cestiuni. Preşedintele Camerei însă face pe misteriosul şi nu pn***» s7âojinio n fft.ro rn\ifirlonfp rJj» rî.t 'H.'M.uX număr restrîns de deputaţi. Sgomotul circulă că guvernul demisionat va anunţa azi oficial Camerei retragerea sa şi însărcinarea dată de M. S. Regele d-lui Aurelian pentru formarea unui noii cabinet. La ora 1 şi 25 şedinţa se deschide în mijlocul unei vii animaţii, d. Şendrea presidează. I>. fŞendrea. După cum ştiţi domnilor deputaţi, suntem în plină criză ministerială, şi după u-zul parlamentar, Camerile nu pot prin urmare să lucreze. Vă propun să suspendaţi lucrările d-v. pînă la rezolvirea crizei. Ridic dar şedinţa, anunţînd cea viitoare pentru poimîine Vineri; mîine fiind sărbătoare. Şedinţa se ridică. SENATUL Şedinţa de la 20 Noembre Şedinţa Senatului s’a deschis astă-zl la orele 2.20. După facerea apelului nominal—sunt pre-senţl % domni senatori—şi citirea sumarului şedinţei precedente, nefiind nici un ministru pe banca ministerială, principele Dim. Ghica. care presida, ridică şedinţa, anunţînd şedinţă publică pentru Vineri la orele 2 din zi. *** Iată lista care circula astă-zl la Senat, înainte de deschiderea şedinţei. P. S. Aurelian, interne şi preşidenţia consiliului; M. Ferechide. externe ; Em. Porumbaru, justiţie ; V. Lascar, lucrările publice; Sp. Măreţ, instrucţie : St, Şendrea, domenii; general Filai,răsboiu ; Em. Costinescu, finanţe. ULTIMA ORA Fostul Mitropolit Primat losif Glieorgliiaii, a sosit azi «lupă amiazi la orele 3 şi juni. în Capitală. P. S. Sa a descins Ia Hotel Continental şi va ii primit azi în audienţă de că-tre M. Sa Regele._____________ ^ -V I & Moştenitorii defunctului D. V. Hernia informa pe cel interesaţi, că, in urma schimbărel de administraţiuue Ia moşia lor Clmpina, toate drepturile de administrator ale d lul Benianiin Hernia aQ încetat, lichidîndu-se toate datoriile ce aO fost asupra moştenitorilor piuă la 1 Noembrie 96.— OrI-ce pretenţiunl s’ar mal ivi pri-vesc personal pe d. B. Hernia._ XIV In timpul călduros, acela care voeşte a-şl conserva puterile, trebue să se lonifire luînd după mîncare un pahar de liqueur din Vinul Quinium Labarraque aprobat de Academia de medicină din Paris.— Nici Porto, nici Xeres nu so poate compara cu Quinium Labarruque fie ca aperitiv, fie ca tonic, fie ca digestiv. — Din causa energiei lui şi a înărimel flacoanelor, a-cest vin este de un preţ moderat şi mal ieftin de cit toate cele-l’alte producie similare. Mare Ocasiune de Mobile In Calea Dorobanţilor No. 36 Proprietatea d-lui Brătianu Se vliule in toate zilele Diferite mobile elegante precum : 1 odaie de culcare, 1 Sofragerie, 1 Salon, 1 Salonaş, 1 Pian negru. Diferite oglinzi, Etagere, Piedestale, Scaune de fantesie, etc. TOMA 8TELIAN AVOCAT OIIV lAtyl S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI CALEA TICTOBIEI, 13» ULTIME INFORMATIUNI TORTURILE DE LA POLIŢIE Ultimele ştirî pe csx\ le primim astă-zT,ne destă'inuesc torturile cele mai îngro2 itoare să-vîrşite asupra deţinuţilor în a-resturile şi beciurile poliţiei. Aceste sălbăticii întrec tot ceea ce poate concepe închipuirea omenească. Nu găsim destule cuvinte spre a protesta în contra acestor grozave sălbăticii. Trebue un exemplu sev«r care 1 EPOCA MICI ANUNŢURI Pini la 10 publicaţii 20 bani linia pentru Au-care daţi, ţi d e la 10 In atu 20 bani llnlq.L______ Spectacole jenh'Hl Naţional. 0 ,pera r tunisul Mercur! *20 Nosiubrie se va reproseuia -Cavalerismul ŢXrftnei«> (Cavaleria rustioaufi) operă in 2 tablouri de G. TarglOJii-T or.ee fti ţi . © nroxiflal Moşia Virtoapele de Jos din judeţul Teleor mau. A «o a dresa la d-nu G. Itobeaou, Galaţi.* © arendat ou începere chiar de acum moţia -Ianoa» Qln Judeţul Brăila, In întindere de aere mii pogoane toate arabile, avîed două măi pogoane urii arate eu sămlnţa «ea mal bună. A se adresa la d. M. Raehtivan, avocat, strada Fîntînei 28, Bucureşti. D© Amulut cu începere de lo s-ftu Gheorghe 1899 moşia -Oudeaeu* din judeţul Brăila în intindere de şeaae mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Rachtlvan, advooat strada Frumoasă 26, Buouretirî.? H* Camere mobilate -Cana Fraţi Olbrlcb str..In „r. lomo* «inul Flrţcl lUbf-Htii-VixlA, tine» O «meri ţl Trl-bnuals._____________________________________ Cereri şi oferte de servicifl Vînz&rî şi ciimp&r&ri D© vinznrc lemne din pădurea Paşcani. Stinţenul, după calitate, 65 şl 60 franci. Aw adresa : 8tr. Batlştel 1B O caretă nouă (Cupeu) este de vinraru cu preţ de 2900 lei. A f e adresa la adm. -Epoca». De i .maro un loo viran, situat pc calea Rahovel No. 24, cc | cu strada Artei proprietatea d-nel Măria Al. C. Nl-cuh >eu. A se adresa la d. Mlhail A. Itaohtivanu, advooat, stri.da Frumoasă No. 2» Loco. Se caută a se cumpăra o easă de fler Chftdvood sad Rat-ner. PoBeeortl a se adresa la bluroul Tipografiei «Bpoeu» D© vluzare spre tăere pădurea de pe moşia Orfiştî-Piţi-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să ae prezinte str. Scaunele 40. Patru oui de lux, de vlnrare ; Strada Minervel 14. lnformaţiuni utile Un plantat routlnat oferă serviciile sale la soirele dansante şl baluri pentru un honorarlu modest. 9. Iarosluv, Calea Moşilor No. 00. Unt proaMpitt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şi Dr. K. Popu, cu B lei kilogramul dus la domiciliu. Ori-ce cerere se va face prin cartă poştală la farmacia I. Munteanu calea Victoriei No. 78. O doamnă onorabilă dă leeţiun! de plano. A se adresa la administraţia «Epooa». fttrldli «1* mar© se gătesc de vineare la D-nul Delpueoh, Biserica leul, No. 8, Bueuresel, şl se faee eunosout amatorilor cu primeşte ntlnlo fcMsidlî de Ostenda şl Areachon. A*>« menea şl melci (Mod# de Bourgogue); el poate să vîndă ou preţuri foaite eftiuo, imposibil de orice altă concurenţă. Prrţuri curente : Duzina Stridtf de Ostenda calitatea I fr. 2 76. Arcaehou de mare calitatea I ir. 2. 60 Aruaohon de mare oalitatea U 1.7§. Aroochon de mare calitatea IU I.B0. MieicI durina 1.2B. Morun, Bak&la Torre Neuvel.60 Se canin 60 vaci do lapte, rasa moldovenească sad bivoliţe. A se adresa in strada Dlonise No. 40 direcţiunea lfiptftriel Arcuda. Renumita (6rlurfir«asă Marlţn Aleeşeiu, ro- mîncă, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presentnl şl viitorul, s'a mutat in strada Bcărlătescu 44. Ghiceşte şi la domiciliul amatorilor cari »r înştttnţa-o printr'o c as te poştală. Firme recomandabile Adrese Advocaţi lli Im II A. Unchii vanii Advooat 28 Strada Frumoasă D. A. (i. Fioresou, avooat, s'a mutat ni Calea Doroban-ţiior No. 40.____________________________ Doctori D-rut AlOcacti." Calea Văcăreaţi £%. Aiouia in-mrne fi de copil. Schimbări de adrese 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMTJEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani s'a. 5 'umpâră şi vinde efocte publice faee orî-ee schimb de mouetî. Cursul pe ziua da 10 Noembrie, 1896 4»/: 53JIi 6*/0 5% 6»/s 5»/, 5®/. m Cump.| Vind Bontă Aîeortisabllâ. . . fB, — *7» > Amortieabilft. . . 95 b 9(5 — ObligaLdeStat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 7. 102 — 97 97 7» > » » 1890 96 — 96 >/• Scrisuri Funciar Rurale . 94 a'. 96 — » » Urbane . 91 S 91 »l< » » » Iasl. W — *e 7. AeţiunI Banca Naţională. • 87u — i906 » » Agricolă . 220 — 5*0 — » Dacia Romlnia asig. 4i4 468 — » S-tea Naţionala asig. IH* ■ — 492 S-tatea de Coastructiunl . 210 213 Fiorini valoare Austriacă. 2 îl 2 1* Mărci Germane . . . . 1 23 1 26 Bacnote Franceze . . . i<;o — toi - » Italiene. . . . 89 !« » ruble birtie 2 65 2|70 Imprimarea ci» marinele dublu-cdindrice, din fabrica Albsrt & C1®., Frankenthai ţi cn earoc-isre din fonderia de litere Flicsch din Frank f uri Am FOITA ZIARULUI «EDUCA» LOilS JACC0LLI0T 121) MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA ŞEASEA Apoi se Întoarse clintind cu privirea pe Olivier spre a-1 zice bună ziua. De o dată se opri, ochiul sâfi se umplu de lumini sălbatice; timp de căte-va secunde era oribil la vedere, şi cu toate aceslea nici o fibră după figura lui nu se schimbase din loc... El zărise pe Ionhatau, omul pe care îl plodise dimineaţa cu Koanook. Dar im presiunea pe care o simţise fu tot atlt de iute ca şi fulgerul ceresc; nimeni nu-şl dedea seama de furia violentă care era gata să-l facă să uite prudenţa lui o-bicinuită: şi tot atît de liniştit lu aparenţă, ca şi cum nimic nu se petrecuse In sufletul sări, el Inaintă cu braţele întinse spre tînărul săfl prieten care se grăbi să-I ureze bun sosit. — Cel mal ilustru şef Australian, Vulturul Negru, şi amicul nostru cel mal devo- tat. zise contele prezentlndu-1 oaspetelui saă ; apoi adaogă lntorcăndu-se spre Wi* ligo: d. Ionhatau Spiers inginer American, care a biue-voit să primească pentru căte-va zile ospitalitatea noastră. Atunci, tntr’adins, Wiligo în ştiinţă pe O-livier că-I compusese o gardă de onoare din cel mal bravi luptători din tribul sâă, cari de aci înainte nu-1 va mal prăsi nici ziua nici noaptea. — Ce Îndrăcită idee a avut afurisitul ăsta de sălbatec, se gândi Ionhatau. Iacă eeea-ee poate să’ml modifice planurile mele. — Lasă! clte-va lovituri de revolver vor li de ajuns. Isl zise el. Dar din acest momeai se simţi toarte jenat sub ochiul scrutător al Iul Wiligo care nu-1 slăbea nici un moment. El, omul de fier, pe care nimic nu-1 făcea să tremure, al cărui nume chiar era sinonim al îndrăzneţei şi al cruzime! reci, căpitanul. Roşu în stlrşit, era influenţat, turburat, de către un sălbatic australian pe cari piuă acum 11 socotea ca pe nişte brute nedemne de numele de om. In acest moment el făcu un gest imperceptibil servitorului săli negru care eşi lri modul cel mal natural. S’ar fi putut crede că Vulturul Negru a-vea cunosciinţă de efectul pe care îl producea, căci se părea că prelungeşte cu plăcere această scenă. Cu toate acestea după clte-va cuvinte banale, el părăsi în mod brusc sala, urmat de Koanook. înţelesese el oare ordinul ce căpitanul dăduse negrului Amîndoul traversară încet grădina, apoi esplanada care mergea de la reşedinţă piuă In lac, dar abia primele boschete 11 ascunseră privirilor tutulor, căci luară pasul forţat în direcţiunea pădurel ţărmului, unde In zorii zilei i-am văzut ascunşi spionlnd manevrele Swanultti. CAPITOLUL II Atac subit. —Captura SmamUut. — Asasinarea negrului lui Ionhatan.—Recunoştinţa cipi-tanului Roşu şi a cont-lui Olivier. —Cn zece ani înainto.—Scăpat de el. In ajun, după nenorocita escursiune semnalată prin pierderea FeodorowHeî şi dis-pariţiunea Iul Tanganook, Vulturul Negru şi inseparabilul săft Koanook care îl urma, se deciseseră ca toată noaptea să supravegheze Împrejurimile lacului; ghemuiţi In mărăcinii după ţărm, el aşteptaseră fără ca să facă cea mal mică mişcare, fără să scotă un cuvlnt, ca vre un eveniment revelator ca lo doo-opepo teribilul şi misteriosul secret al evenimentelor la cari fuseseră martori. In primele ceasuri, absolut nimic nu se înlîmplase ca să le atragă atenţiunea. începuseră să despereze de lunga lor răbdare, etnd cu puţin timp Înainte de revărsatul zorilor, el văzură apa agitlnduse Încet şi o formă neagră, de trei, patru ori mai mare ca aceea care urmărise pe Feo-dorotvna, apăru ochilor lor încremeniţi, cu alte două forme cari păreai! lipite de laturile el. Şi unul şi altul, simţiră toată făptura lor tremurind, atît de violentă era e-moţiunea care îl cuprinsese. Alunei văzură că forma cea mare se deschisese în partea el superioară şi că o fiinţă omenească urmată de alte trei eşise pentru a lua Ine In una din făpturile cele mici a-şezută In stingă. Aceste patru fiinţe a căror siluetă era întunecoasă pe masa limpede a lacului, nu pronunţa nici un cuvlnt Intre ele ; păreai! a fi patru spectre cari profitlnd de tăcerea nopţe! mergeau să să-vlrşească vre o operă tenebroasă. Situaţiu-nea era foarte mişcătoare. Wiligo, ale cărui idei superstiţioase nier-geail creseînd, auzi de o dată următoarele cuvinte pronunţate Intre doi din el: „EP0CA“ ziar cotidian CUPON 30 Noembrie isyfl Ori-ei ii* va iflln acest cnpon dlu «EPOCA® şi *1 u trimite-, sau II tn preaenln la librăriile arătate mal Joh, ara «Irept la imul din premiile CU PKJu'ţ'Ultl UE-DUSE din listele raspeetlee. Cuponul acesta c valahii piuă la 311 Koemhrie ora 7 seara. Cititorii din provincie pot trimite «ostul tn mărci poştale adăogluc! porto. — AU is tvell captani. — AII right! Ceea ce lusemuneaxă: Totul esle în re gulă căpitane»— «Bine». Aceasta asigură pe Wiligo că avea In faţa lui fiinţe omeneşti. Aproape In acelaş timp, capacul se In chise fără zgomot peste forma cea mare şi ea dispăru In valurile lacului. Atunci I cea mică—In care cele patru persoane intraseră—porni cu o iuţeală vertiginoasă de de a lungul lacului, fără însă a se depărta de larm. Wiligo şi Koanook începură să urmărească, lucru cure cu toată reputaţiunea lor de buni alergători, nu ar 11 reuşit al face, dacă după clte-va minute, forma neagră n’ar fi micşorat iuţeala, câutlnd un loc pe ţărm pentru oprire. Clnd acest loc fu găsit, forma făcu o mişcare scurtă spre ţărm şi opri. Atunci Vulturul Negru şi tovarăşul lui se ascunseră Intr’un tufiş din apropiere de unde vedea totul fără ca să fie observaţi. Drama care a urmat (lescinderel căpitanului Roşu este cunoscută. Cel doi Australieni vizitară strania mă-şină care avea întocmai forma unul peşte imens, dar nu putură să vadă nimic, deschizătura răspunztnd într’un fel de vestibul pătrat, în pereţii căruia se găseai! patru uşi. toate ermetic închise. Wiligo, vroind să apese pe clanţa uneia din ele, primi o emoţiune atît de puternică, că fu azvîrlit In peretele vecin, gala să-şi rupă mijlocul. Speriaţi, cel doi sălbatici e-şiră pe punte şi săriră repede pe ţărm. (Va urna) Premiile „EPOCEF La I.lbrîirla CAHOI, MtLLF.K Cttl«a VUtorie! No. 61. T»i loo «le Numai Heliatle-năftuleacu /., Amintiri asupra istorie! re^enerărel Hotnîno, saft Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 800 pagini . . . . Richte.r Euyen, Unde duce soci alternul. Jurnalul unu! lucrător. Traducere de Al. A. 0. Sturdsa eu o prefaţă de N. Fllipeaou..........................0.B0 0.16 V'ilipeaeu jV., Albii şl Roşi! • 0.60 i.l# ISeyuleHcu Petru, Polemice - - - 1.69 t.7§ — Paiehologia stilului ... - 2.09 1.09 Vlahu(ă Alea., Un an de luptă - - 2.10 1.69 — Iubire, poesil - 8.09 1.8# — Dlu goana vloţel (ediţia Graeve) - 8.69 l.a§ Zainflreucu Duiliu Lume Nouă şl Lume Teehli.............................8.09 1.99 ISi\fdăCi U. P., Ioan Vodă «el cumplit, volum Ilustrat introdus tn şooll. - 8.09 1.8# Copee Pranpoia. Poveste tristă, roman tradus de D. Stăncescu ... 1,69 î.i# Ut tch ăl temea fiit. încercări critice asupra tnvăţămtntulu! nostru priraar.ed.il 2 99 1.20 tAreneu t. toan, îngerii lui Rafael fantezie originală in versuri în 8 acte. • 2.09 1.99 Lohmeyer M., Un nod mijloc pentru a preda oopiilor limba germană - - 2.09 1.09 Roman /. /V., Poezii (ediţie populară) - 1.09 0.76 Radu U. Rouetti, Epigrame . - 2.99 1.99 Ibien II-, Copilul Eylof (dramă tn 8 acte) traducere de T. Meioreseu - - - 1.09 9.69 M. Dragomiremcu, Critica ştiinţifică şi Emlnescu - - • * - - 1.89 1.99 Rutculeot'u Marin, Religie şl ştiinţă - e.T* 9-69 Jlachetin Jjr Jutem Rrun, Sept Contes roumalnţ........................ 4 99 1.19 ha I.ibrăria C. SPETEA (if. Gheorgke) Vatra, anul I ----- 24.09 12.99 — anul II.......................... 20.09 10.09 Caragiale, Note şl Sehlţe - 2 99 1.09 Theodoreomu O. Den»., Cronici* d!n NArnberg - - - - - - 169 9.76 Flamarion, Uranla..................... 1 09 9.59 Augier, Aventuriera.....................2.99 1.99 I.n Librăria L. ALOALAY (Celea Yletorlel, hotel Boulevard) Speranţa TU., Popa cel de treabă nuvele. 2.09 1.09 — Mama Socră, teatru - 8.09 1.89 Dr. Ma ier ('Englox). Calauza mamelor tinere 2.09 9.69 Dr. Fortuna, Remedii practice pentru vindecarea boalelor copiilor - - 9.59 0.39 Teleor H., Durere, diferite nuvele - • 1.69 9.69 Zanflrul, Manualul luerulul de rnîuă pentru familii.............................2.99 199 Wartha HCorespondenţa Comercială pentru usul conaercian. oomptabll, ete. 4.09 2.90 Zanflrol GMetoda Croitului - - - 2.99 1.99 Rejan Gr., Harta RomînleT şl a ţărilor veoine, format mare şl în culori . - 1.26 1.99 Administraţia ziarului nostru primind silnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor 13giocel, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate tu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. fkf* PRIITĂ ase cumPăra o cnsft de fier Oh urtU I n Chad'Tood sad Ratner. Posesorii a se adresa la biuroul tipografiei Epoca. ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL 3“ A M MS - « A Sj A Ti Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinarfl şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau erl-ce soiţi, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, sbliviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi Alambicurilor obişnuita, prin aceia că produce sad din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după voinţă, u:. spirt rectificat do o calitate ma bună, cu o economie mal mare do timp, de apă şi de conbustibil. A se adresa d-lul «EOIRUES A. < AHANFIL, Galaţi, sad ia agenţii săi acreditaţi dia diferite ţări şi localităţi. Deponl general Bncnroscî str. Doamnei 27 easa Bileescn. Iu. K K PPICH Colţ cu str. Lipscani 2, Stracla Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mal mare şl cel mai bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum l*olI-eaisdre, ISraţe, Lyre, ele. de Cristal, bronz şi metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mat renumite fabrici din Franţa, Germania şi Unglitera. Mal ef-tln ea orl-nnale. Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină Incandescentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută In consumatiunea gazului. bw preturi reduse « SOBE AMERICANE PERFECŢIONATE var iSO J3E : foarte elegant decorate smălţate şi aurite SPECIALE pentru Antreuri, Sofrageril, Restaurante şi Casinurt încălzire temperată şi permanentă| VFMT3LAŢIUNE şi regulator perfecţionat MAKE ECONOMIE de COMBUSTIBILI Deposit general Ia E. Demeirescu lirea ]Vecblui DiroiT pen-itru TInzarea «le Do-jtroleu «lin Str. Regn-|lă IVo. 9 s'a redeschis | «lin noii. Am onoare a vă recomanda pe-itrol regal superfin şi cu preţu foarte «moderat. Serviciul în Bidoane de cîte 5, | 110 şi 520 Litrurî. | Comaudele se poate face de onor. I iPublio cu o simplă carte poştală şi ; |expediem imediat la domiciliu. 0 Strada Regală 9 Dentistul IVI. BACHER Medic al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta deutistică la expoziţia din Hrnxcllrs, Bordeaux ţi Lyou etc. Suecesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa Tfirek. Consultaţiuul 9—12 a. m. şi 2—5 p. m LaTjpografia «Epoca» se vinde hiftie maculatură cu 45 bani Kilogramul in pachete de 10 kilograme. A. MONTÂUERANU 81,- Calea Victoriei, 81 — Bucureştii Casă de încredere Instalaţiunî de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout â I ’egout Autorizat ae Primărie şi de Compania de gaz. Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare’ Şi Paratouere fiUare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lumină Incandescentă sistemul cel mai praotic I Lavoare, Urmate, Instalaţiunî de tot felul de băl Sobe de încălzit apă pentru bai, Furtuni pentru stropit Pompe pentru grădina Closete de toate sistemurile eele mat noi, Robinete, etc. Closete pai: tru cast! Vergele pentru scări si Porto-TablonrI. P H. Gri^orescu «, < Vletorlvl, «S * vis-â-vis de cofetăria Capşa, Bueuresel Sj Aduce lu cunoştinţa Vpff onorabilului public, efi AM tn atelierul mei! se con- fe Q fecţiouează iucălţămiu- te pentru dame, co-pil, din materialele cele mal liue. Comandele se efectuează prompt: se gflsesc şi Încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea îmfilţămlutelor re-oomand veritabila Qrtma-nidtonianli neagră şl culori din fabrh'H ■ imowx şi sov din Londra : Feriţi-vă de contrafaceri MAGAZINUL „IIELlOS“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile .SIBITS. en i>ntent reipilator noul model 1896. «Sirius» sunt c!e o construcŢiuue solidă şi elegantă, cele m->I higicnico dlnd o căldură plăcută si temperată după dorinţa, care se obţine prin )nniUoff>, care se transformă j In gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal | eltină de cit a lămpilor cu petrol cou-sumind pe oră 111 centime. Un kilo de (lasstoft costă 30 bani. Acost sistem de lămpi Încă n’a existat In ţară şi recomandăm lăni-pile călduros pretutindeni mAl ales* unde nu există Societăţi de gazaurian 9 Fl'lllt şt MTIHIJF Bucureşti, B^ada Binirdsn, 8 ! ârîaTuC! reme im. bi. 8