SKHIA II- ANUL O, No. 30T, Ediţia a tr*eia LUNI. 18 NOEMBRE 1890 NUMARUL^IO BANI ÂBOHinrJTFXE Ineep ta 1 qi 16 ale fla-cărelluni qi se plătesc tot-d’a-una înainte In Hmc«veşti la Casa Administraţiei In j*i4*t* ş> *tr«nătait prin mandate poştale U an in ţari 30 lei; in atreinitate 50 lei fase luni ... 15 > > » 35 > rel luni . . . 8 * > » 13 > Un nnmir In streinitate 30 bani MANUSCRISELFJJU^SE ÎNAPOIAZĂ KEAAt'ŢIA No. «-STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMĂRUL 10 BANI vn i!% i > fii...........3.— lei > » » » II.........8.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndnl II n amil rochii «0 hani ADMININTBAŢLA No. 8.- STRADA CLEMENŢE! -Ho. 3. Cetăţenii C u pilulei, convocaţi la o înlrunlre publică, au vrut să înainteze o petiţiune C'ameriî. Guvernul i-a împiedicat, scoţînd .si asuiuţînd asupra lor armata, poliţia ^i bandele de bătăuşi, In capul acestui guvern stă d. Dumitru Sturdza, care a dus lumea la Cameră pentru a protesta coutra linei legi de taxe comunale absolut necesară, atit ile necesară în eît d-sa a lăsat-o şi o va lăsa neatinsă. Grozavă cădere pentru şeful guvernului şi partidul _ V w sau. Să abuzezi dincolo de orice margine de un drept — şi să interzici altuia în mod violent, a doua zi chiar, uzul legal al aceluiaşi drept, e mai mult de eît trebuie pentru a deschide ocliii tuturora asupra firii adevărate a partidului liberal. Faptul brut ar fi de ajuns pentru a osîndi greu guvernul de astăzi. Mai e însă ceva, ee nu trebuie pierdut din vedere. l’entru a împiedeca pe cetăţeni de la uzul pacinical unui drept, guvernul nu s’a servit uumai de armată şi poliţie. £1 a întrebuinţat bande, a făcut apel la bî-tele plătite, cari au lucrat subt protecţia poliţiei şi armatei. împrejurarea aceasta îi agravează foarte mult po- zitiuuea. © A întrebuinţa forţa publică împotriva cetăţenilor — aceasta era un lucru îndrăzneţ din partea şefului oposiţiunei de eri. A întrebuinţa pe lîugă forţa publică şi bătăuşi—a-eeasta aruncă o gravă răspundere asupra guvernului. ZIUA DE 16 NOEMBRIE Omul slut la chip şi spurcat la suflet, organizatorul şi conducătorul manifestaţiei căruţaşilor ce protestau în contra legei maxi-mulul, Dimitrie Sturdza, care invoca datoria sacră a poporului de a lupta pentru desfiinţarea unei taxe în curtea Mitropoliei, a venit astăzi el, ca Preşedinte al unui Minister liberal, să tăgăduiască aceluiaş popor dreptul de a depune respectuos o petiţiune în miinile Preşedintelui Camerei, spre a cere să nu se calce în picioare sfînta noastră Religie strămoşească. Pentru această operă blestemată, el a recurs, conform tradiţiunilor colectiviste, la bandele sale avinate şi ciomegile lui Cdmilă, Cantuniari— demni moştenitori ai Ulme-nilor de odinioară — au fost chemate să sboare creerii celor ce nu se pot împăca cu necinstea adusă Bisericei noastre. Ultima injurie asvirlită în faţa magistraturei, toate aceste scene sălbatice, tot acest înfiorător spectacol al creştinilor bătuţi şi schingiuiţi de către bandele de bătăuşi guvernamentali, s’au petrecut în pragul Palatului de justiţie, monument ridicat pentru a adăposti dreptatea şi a lovi inichitatea omenească. De la ferestrele camerilor lor de deliberare, preşedinţii şi membrii înaltelor Curţi, magistraţii chemaţi să pedepsească pe cel ce nesocoteşte drepturile noastre, au putut privi cum sub scutul săbiilor jandarmilor şi călăraşilor, bandele de bătăuşi agresive loveau cînd în dreapta cînd în stingă, iar armata închidea drumul victimelor ce voeau să scape neatinse. Eram în drept să ne aşteptăm ca simţul datoriei să facă să bată, în sfîrşit, inimele membrilor parchetului ; eram in drept să nădăjduim că se va coborî în mijlocul mulţimei vre un procuror sau judecător de instrucţie, spre a înhăţa de piept pe bătăuşi şi a pune capăt barbariilor din stradă. Dar nu, nici unul nu s’a mişcat, bundele au operat fără temere. A ştiut bine guvernul că’şî poate permite toate mişeliile, că poate nesocoti toate legile omeniei, chiar sub nasul magistraţilor meniţi să impue respect acestor legi. Ziua de 16 Noembre 1896 ne va aminti nu numai reînceperea unei noui serii de sălbăticii pe stradele capitalei, dar şi cutezanţa guvernului împinsă pînă la ultimul grad: bandele operînd pe treptele Palatului de Justiţie! PARIAMENT CU BOTNITA S’afl deschis Camerile... EI, şi ? Adicătelea o să Îndrăznească Parlamentul să ia guvernul la socoteală pentru nenumăratele nelegiuiri şi ghe-şefturl săvlrşite ? Aşa ar trebui să fie; dar nu se poate. Şi nu se poate pentru că, după ce are aproape unanimităţi, guvernul stă-pîneşte prin interese şi fel de fel de slujbe pe cel mal răsăriţi din majorităţile sale. Toţi cel cari ar putea să deschidă gura, ah botniţă. Iată, aşa din fugă, un şir de parla-lamentarl a căror gură se astupă cu ciolane pe cari guvernul li le-ar lua îndată cc ar îndrăzni să crîcnească : D. Aureliau Membru la Cred. Func. rural Membru la Societ. de asig. Dacia Bianu Bibliotecar al Academiei E. Costinescu Direct, la Banca Naţională Membru la Societ. de Construcţie idem la Dacia Romlnia idem la Naţionala idem la Patria N. CrXtuneson Avocat al Cred. Func. Burai Pr. Dimitrescu Director la Banca Naţională N. Gane Agentul Societ. Dacia Rominia, bez o sumă de slujbe (după vorba d-sale : atttea slujbe cîţl copii, şi are multişori copil). Ghiinpa Avocat la Cred. Urban C. Gârlcşteana Agentul Societ. Naţionale Iancovescu Avocat al Eforiei Spitalelor A. Lupaşcu Preşed. al Cred. funciar urban V. Lascar Avocat al cred. func. rural C. Na«u Membru la Cred. func. urban Direct, la Banca Naţională Membru al Societ. Naţionala Avocatul lui Halier E. Porumbaru Membru tn Cont. Căilor ferate Avocat la Cred Urban Membru la Naţioaala M. Ferekydi Membru tn Cons. Căilor ferate H. Rosetti Avocat Cred. Urban C. P. Robescu Inginer la Crid. func, rural L. Sachellary Agent al Societ. Dacia G. ŞtefXnescu Agent al Societ. Naţionala M. Schina Avo at al Eforiei Spit. G. Vulturescu Avocat la cred. func. rural I. Villacroz Avocat al cred. func. N. Xonopol Avocat la Eforie De altmintrelea, pilda o dă d. Dim-Sturdza, preşedintele consiliului, al căruia catastif e destul de Încărcat: D. Sturdza Preşedinte al consiliului şi mi- nistru de externe, Secretar general al Academiei, Om de afaceri al princesti Gor-ctacoff. Director demisionat la Creditul rural, dar netnlocuit şi cu locul rezervat. ORORILE DE ERI Bandele Iul Stolojan şl St&tescu. Concentrarea bundelor.—Operaţia. — Banalele la Palatul justiţiei. — Yieiiinele banalelor.— Teroarea In palatul justiţiei. — Şeful banalei nniijil eu lui-llgar. Bandele lui .Stolojan şi Stăteseu Cititorii cunosc deja amănuntele ororilor săvirşite eri de bandele de bătăuşi întocmite de escrocul Stolojan şi de pungaşul Paul Stăteseu. Lumea uitase de la 1887-88 şi pină azi, cum operează bandele. Eri, în sfîrşit, bandele au reînviat şi întreaga Capitală le-a văzut şi sute de oameni le-au simţit. Să complectăm acum amănuntele ce le-am dat eri. Concentrarea bandelor Bandele au fost concentrate încă de dimineaţă în Dealul Mitropoliei ; erau vr’o 400 de inşi, cei mal mulţi sergenţi de stradă deghizaţi, măturători de stradă şi vr’o 40—50 de haimanale. Fie-care a-vea cîte un ciomag în mină. Pe la orele 12 şeful bandelor, escrocul Paul Stăteseu, s’a dus la Mitropolie pentru a da ordine. Sergenţii uitind că sunt deghizaţi, dintr’odatâ s’au pus în poziţie, salu-tînd milităreşte pe şeful lor. Un comisar observind salutul armatei de bătăuşi, s'a răstit spre ei: — Aţi uitat că sunteţi cetăţeni, mă ! — D’apoî e don prefect,—răspunde unul din cei deghizaţi. — Taci, mă ! Mizerabilul Paul Stăteseu a ordonat apoi lut Cantuniari şi Zaharia, ca să iasă la pod cu vre 100 de oameni din cel mai voinici. Bandele erau organizate pe căprăril şi împrăştiate prin vr’o zece părţi. Conducătorii lor au fost: Zaharia, Cantuniari, Berlescu, Benone Tănă-sescu şi Melissiano, slujbaşi la primărie, apoi Chrislescu, funcţionar la ministerul de finance, Ionel Antonescu, Otnescu şi căpitan Popovict, inspectori poliţieneşti, agentul secret Orrigoriu, Cămilă, Berechet, etc. Operaţia Bandele aii operai întil aproape de Spitalul Brîncovenesc. Sergenţii şi jandarmii, cari năvăleau cu ciomege şi Ies a ce asupra mulţimei la hală, înhăţau cîte un cetăţean şi trecîndu-l prin cordoanele jandarmilor pedeştri îl dedeau pe seama lui Berlescu. Bandiţii săreau asupra nenorocitului, îl trînleau in noroiu şi-l Urau aşa o bucală de loc, apoi cu ciomege, vine de boii şi pumni dădeau într’însul pînă-l lăsau aproape mort. Acesta a fost sistemul practicat. Este remarcabil, că şeful bandelor, Paul Stăteseu, nu s’a mulţumit numai a dirigia ororile, ci el însuşi lua pe cîte un cetăţean cărlndu-î la pumni sub protecţia baionetelor jandarmilor pedeştri. Numai un laş de cea mai scîrboasă specie face aşa. Ast-fel între cel sttlciţi la hală, dar cari au scăpat la secţie, cităm pe următorii : N. Ionescu, lovit cu tesacul la cap de către sergentul No. 1191; bietul om a fost umplut Ir minut de sînge. Martori sunt d-niî Ştefănescu Brăila, Sfetescu fost prefect, colonel Costescu, Ioniţă Stă-nescu şi alţii. Simeon Rovinaru, proprietar în strada Povernei 29, a fost grav rănit la cap. Lovitura cea mai gravă a primit-o în partea dreaptă lingă ureche. Faţa i-s’a umplut de sînge. Bătăuşul care l’a bătut a fost faimosul Iancu Cămilă. Leonida Nicolaă, un copil de 18 ani, servitor la drogueria C. I. Cristescu din strada Carol, pe cînd ducea marfă la diferiţi clienţi., a fost izbit de zbirul poliţienesc Szilăgyi cu un ciomag enorm cu care era înarmat, rupîndu-l zgîr-ciul nasului, desfigurîndu-l cu desăvîr-şire şi umplîndu-l de sînge. Numele acelora, mulţi, cari aii fost înhăţaţi de poltronul San Marin, director al poliţiei, de ridicolul bandit de operă bufă maior Bolintineanu, nu-l ştim. Bandele Ia Palatul Justiţiei In credinţă că d. deputat Vasile Lascar va interveni pentru a lăsa pe cetăţeni să meargă la Mitropolie pentru www.dacoromanica.ro a prezintă Camerei petiţii, mulţimea imensă s’a luat după el, dar bandele de bătăuşi, în număr foarta mare, precum şi cordoanele de sergenţi, de jandarmi călări şi jandarmi pedeştri, le-a oprit drumul. Şi acum se începe o bătaie singeroa-să, bătaie îngrozitoare, cum nu s'a văzut de peste opt ani în Capitală. Sub ocrotirea poliţiei şi a parchetului, în faţa magistraţilor cari priveau îmbrăcaţi în toge de la fereslrile Palatului, bandele la un semn al lui Cristescu au năvălit din două colţuri, din colţul Palatului Justiţiei şi din colţul grădinei Domniţei Balaşa, asupra mulţimei dezarmate. Ciomegele şi vinele de bou şuerau prin văzduh, oamenii cădeau pe jos şi erau călcaţi în noroiu ; înjurături triviale răsună din partea bandelor şi a sergenţilor. Şi toate aceste sălbătăcii îngrozitoare se săvîrşeau înăuntrul cordoanelor şi sub ochii parchetului. La un semnal dat de ofiţerul de sergenţi, bătăuşii, printre cari s’a distins mai mult agentul secret Grigoriu, s’au retras repede în dosul cordoanelor. Două minute repaus. Şi iar, fără de veste, bătăuşii au năvălit asupra lumei pacînice, spărgînd capetele tutulor acelora cari nu s’au putut refugia, şi inhăţînd pe cîte unul, pe care apoi ’l dedeau pe mina cîtor-va sergenţi cari in pumni il duceau la secţie sau la spitalul Brîncovenesc. Ca prin farmec, bandele aii dispărut iar în dosul cordoanelor. Şi iar aii revenit stîlcind pe cinepu-teau şi arestind pe cîte unul. Aceasta s’a repetat de vr’o zece ori, pînă clnd bandele au obosit şi aii plecat la poliţie prin dosul Palatului Justiţiei, unde le aştepta Puiu Alexandrescu. Dar tn locul lor aii venit alte bande noui conduse de Zaharia, Cantuniari şi inspectorul căpitan Popovict. Aceleaşi operaţii au reînceput şi aii durat pînă la orele 3. Trebue să recunoaştem că bătăuşii aii operat admirabil. Era o sălbatică frumuseţă să vezi cum zburau bolovanii prin văzduh, cum şuerau ciomegele şi cu cită iuţeală apăreau şi dispăreau bandele. Totuşi au, comis trei greşeli mari : Pe veneticul Skupiewsky l’aii luat drept reporter la Epoca şi i-au, dat o lovitură aşa de zdravănă în cap, în cit bietul de el a fost nevoit să se ducă la spitalul Brîncovenesc; Pe deputatul colectivist Nicolaescu l’aii luat drept căpitanul Păpurică de la Dreptatea şi i-au dat un pumn zdravăn; Pe d. Nenoveanu, prim-grefier la Curtea de Casaţie, l’au luat drept un opozant şi l’aii înhăţat dindu-i vite-va lovituri. Dar d. Nenoveanu mai îndrăzneţ, a luat de guler pe agentul secret care Va lovit şi Va scuturat aşa de zdravăn, în cit gulerul paltonului i-a rămas în mină. Cine vrea să-l vază, poftească la Casaţie. Victimele banalelor Victimele sunt în număr foarte mare ; poate peste 100. Cităm pe d-nii: Petro Dragomirescu, mare proprietar, care vroia să meargă la tribunal la o înfăţişare. A fost grav bătut şi pe urmă arestat; Dinicu Băldăneanu, proprietar şi antreprenor, bătut grav şi arestat la secţie; Iancu Teodorescu, proprietar în strada Teilor 222, grav bătut şi tirît prin noroiu; Ilie Purendea, proprietar, bătut şi a-restat; H. Mareovieî, proprietar în strada Locotenenta 24, lovit grav la cap de un e-pistat pe cînd trecea prin strada Şelari; M. C. Marinescu, proprietar, strada Timpului 1, cu capul spart şi plin de sînge; Alexandru Staicovicî, proprietar în str. Măcelari 22, bătut grav de Cantuniari şi Cămilă, trîntit jos; bastonul şi pălăria i-au fost furate de Cantuniari ; C. Petrovicî, proprietar strada 11 Iunie, grav bătut şi arestat la secţia 30; C. Bovina, proprietar, strada Ocol 4, capul spart şi arestat la secţia 30; (1. Constantinescu, proprietar, strada Ghiocel 30, bătut şi plin de sînge, arestat la secţia 30; Dancu Marinescu, proprietar şi comerciant, bătut de Zaharia şi arestat; Al. Pandeli, proprietar, strada Teilor 47, cu capul spart, faţa plină de sînge, arestat la secţiu 30. Nu ştim încă numele tululora, dar putem preciza numărul victimelor şi al celor arestaţi la cel puţin 100. Teroarea tn palatul justiţiei Bandele aii pătruns şi în palatul justiţiei, terorizînd pe împricinaţi. De frica lor justiţiabilii s’au refugiat aşa că un mare număr de procese au trebuit sd fie amînate. In bufetul Palatului chefuiau San-Ma-rin, Puiu Alexandrescu, etc. şi primeau din cînd în cînd rapoartele bătăuşilor, pe cari ii cinsteau apei cu cîte un pahar de vin. La orele 3 şi jumătate vine la Palat şi şeful bandei, Paul Stăteseu, şi se duce la procurorul general al Curţii, rugîndu-l să facă muşama toate plîngerile victimelor în contra bandiţilor poliţieneşti. Procurorul general, — nu de giaba îl chiamă Stăteseu,—i-a făgăduit că parchetul va ocroti pe bandiţi. Şeful bandei intnjit ca băllgar Părăsind Palatul Justiţiei, şeful bandei Paul Stăteseu, s’a dus spre hală. înaintea halei văztnd pe un biet bătrîn, l’a luat de gît şi a început să-i care l» pumni şi la palmi. Bătrînul striga desperat: — N’am făcut nimic, boierule; acum viu de acasă să-mi tîrguesc ceva. Dar laşul şi mizerabilul bandit nu s’a astîmpărat. Atunci cîţî-va cetăţeni revoltaţi de a-ceastă barbarie, Văii scuipat in faţă şi a-poî cu băligar luat din teleguţele primăriei l’au stropit bine şi Vai* mînjit pe obraz. Poftă bună t GENERALUL BUDISTEANU Dacă al da pe dînsul cit dlnsul se crede, al da foarte mult; dacă al da cit face, al da foarte puţin. A fost comandant de corp de armată, este Ministru de răsboid, dar nu e militar, cum păiajenul nu e armăsar. Ca să fii militar, trebue mal lntlid să fii disciplinat şi el a Înjurat tot-de-a-una pa toţi şefii ciţl nu-i-au Împlinit chefurile, In-ceplnd cu Ion Brătianu. Cere disciplină de la alţii, pe clnd sufletul săil e de başibuzuc.— Nu merită sfi eo-mande, căci nu are simţimtntul dreptăţii; nu are nici chiar trupul unul soldat, căci abia e In stare să Încalece din clnd tn clnd la defilările de la 10 Maid; nu are nici temperamentul, de oare-ce În loc de sînge rece, e stăplnit de isterie. Are mal mult natura unei femei neurastenice de cit liniştea omului chemat să eo-mande zecimi de mii de oameni, pe cari să-I ducă la biruinţă şi la moarte. Fericitul glonţ ce-1 poartă In trup i-a slujit drept talisman de Înaintare. Pe aceat glonţ Pa exploatat mal mult de ctt Englezii minele de briliant din Sudul Africel. Şi clnd te glndeştl că norocul la unii vine dormind, iar la alţii... fumlnd ! Sta de vorbă cu un camarad şi fuma In şanţurile din faţa Griviţel, cu spatele eătre redută, clnd un glonţuleţ vagabond, ttşnind dintr’un şrapnel turcesc, merse de se aşeză In pielea acestui colonel, care nu eale de cit pielea şi osul. Şi carnea fuge de oasele Iul, a căror măduvă e de venin închegat, cum fuge şi simpatia hunei. Din această Împrejurare de o dată generalul Budişteanu s’a pomenit erod. De unde plnă aci, adică plnă la vîrsta de 45 ani nu citise nici o carte militară a-fară, poate, de cel trei muşchetari, şi de unde nu se ocupa de cit cu curtea pe la mahala şi cu citirea romanelor, iată-1 plămădit om de răsboid. Şi, pe cînd In urma glonţului ce-1 primise, dacă ar fi fost om conştiincios, trebuia să devie pensionarul unul asii de infirmi, iată-I băglndu-se In armata activă ca Intr’un caşcaval şi asurzind ţara civilă cu capacitatea sa militară. Acestei Împrejurări Încurcate, generalul datoreşte şi reputaţiunea şi ministerul săd. El susţine că nu face politică de pardid Iu oaste, dar face ceva mal răd: face politică budiştenească. Plin de toane şi secăturos, el este o păpuşă In mtinile linguşitorilor. II iubesc camarazii ctt Îl iubesc şi Corpurile legiuitoare. Ca Ministru a dat dovezi de o strălucită incapacitate. Nu are cunoştinţă de organizarea armatei : probă, nechibzuitele proiecte de legi ce le-a supus adunărilor, nestudiate de fel şi nerespirind alt interes de cit acela de a-şl prelungi putinţa de a sta cit de mult In armată; exemplu : abrogarea disposiţiel bine-fâcăteare ca un militar să poată fi scos din cadrele armatei permanente după un servicid de 40 ani. Nu are cunoştinţă de oameni, dovadă gaşca ce-1 Înconjoară şi cu care se serveşte. Nu poţi pune temei nici pe cuvtntul nici pe judecata Iul: probă, declaraţiile publice că puşca armatei noastre Mannlicher, e un ciomag. Este un creer şubred Intr’un trup bolnav, Învelit necontenit In norul unei ne-ţărmuite Înfumurări. Se zice că e un caracter de fier, este de fier cum şi strma din care se fac droturile canapelelor este de fier. 2 EPOCA 11 chiamă generalul Costică Budişteanu, dar el se crede pe de o parte Moltke, iar pe de alta iMo> Imorency. Acest schelet de cm, şi această caricatură morală a fost aleasă ca să regenereze oastea romină. EPOCA LA TIRBOViŞTE Tlrgovişte, 15 Noembre, 1896. Alegeri comunale.— întrunirea conservatorilor Atitudinea administraţiei şi ingerinţele. Cestia Mitropolitului. Consiliul comunal, redus la două treimi prin retragerea unora din consilieri, cori n'aO mal putut suporta potlogăriile primarului Niţă Ste-inatiu A- comp., urinează, conform legel, să fie complectat cu o treime, în care scop s'aii fixat alegeri în ziua de 19, pentru două locuri la coi. n. De si ar fi trebuit să ia parte la discuţiile consiliului şease consilieri, insă trei si anume d-nil d-r. Ir’escu, fonia Câmpeanu şi Enuţă 11. loan, susţinind ca lucrările publice să fie dale in antreprisă conform legel, iar nu in regie cum se lucrează acum, au făcut disidenţa şi de cile ori vin la consilia votează contra; ba ce e mal mult d. Ireseu şi Euuţă, îngroziţi de răspundere, ’şi-au dat de cile 2-3 ori demisiile şi li s’afi respins, nsa cS afacerile comunei sini cu lotul pe mina d-uilor Niţă Stematiu, primarul, care administrează în regie accizele, pădurea oraşului, iluminatul, etc. ele. Ştefan Panaitescu, ajutor de primai-, care executa in regie lucrările pavajelor iu valoare de 60.000 lei şi de la care are netăgăduite beneficii şi Răducunu Stfinoscu, care avînd fabrică de cărămida, a procurat toată cărămida pentru localul primăriei şi trotuare cu preţuri colosale. Aceşti trei administrator! ai averel publice, lipsiţi de cunoştinţele necesare unor asemenea demnitari, şi pe de altă parte ca toţi colectiviştii lacomi de a se îmbogăţi fără muncă în scurt timp, aiî compromis cu desă-virşire afacerile comunei, în care interesele lor personale aO ocupat primul loc. Nechibsuinţa şi reaua lor credinţă a făcut să arunce comuna în prăpastie cu lucrări de bulevard pe cari d’abia fa început şi n'aQ să'l termine nici odată, ne avind fonduri şi cu clădirea localului Primăriei în luna Noembre a cărei zidire d'abia s’a ridicat pînă la primul elagiu, răroîind espusă In timpul emel ne învelită chiar. întrunirea conservatorilor Faţă de o asemenea stare de lucruri şi văzind compromisă averea publică dată pe mina unor oameni ca cel expuşi, conservatorii s’aii decis să lupte în aceste alegeri parţiale, şi în seara de 14 curent aO ţinut o întrunire intimă la d-1 Sache Negoescu, la care aii luat parte mal toate persoanele marcante ale partidului, şi după o oare-care consfătuire s’a decis a se susţine candidaturile d-iul Ilie Angelescu, fost casier general, la col. I, şi d-nil Nicu Sasu, avocat şi I. Grigorescu, mare proprietar, la col. II, persoane onorabile şi demne din toate punctele de vedere, şi cari au de scop să cheme la respuudere pe gheşeftarii lacomi al ocultei. Atitndinea aduiinistraţeî şi ingerinţele. Administraţia şi in special prefectul V. Dit-mitrescu, cel care a lăsat în vuitoare Comuna, pe mina unor nedestoinici, şi a înşelat pe alegători, părăsind postul Jo Primar pentru acela de Prefect, faţă de energica opoziţiune şi de nemulţumirile generale ce a creat, se găseşte în cea mal mare încurcătură şi s’a zăpăcit aşa de tare, in cit şi-a perdut capul. Nu mal are încredere nici în agenţii poliţiei pe cari i-a pus să ameninţe şi să inlimideze pe alegători, ci el în persoana şi cu Niţă Stematiu Primarul, in-gereazâ pe faţă, umblă din alegător în alegător, pe unii ’l ameninţă, altora le promit... însă în zadar căci alegătorii ’I cunosc: ba ce e mal mult Prefectul uitînd demnitatea sa, se duce singur şi ascultă pe la uşele şi ferestrele opozanţilor de cari au teamă, luând eară-şl rolul scîrbos de spion ee-1 avea pe eînd era odâiaş la Prefectură. Despre Poliţie nu mal vorbesc, căci n’npucl să eşl din casă şi eşti urmărit imediat de spioni. Protestăm energic asupra acestor ingerinţe. Cestia Mitropolitnluî-Primat D'abia se anunţase sosirea aici a petiţiunel către M. S. Regele pentru nedreapta judecare a I. P. S. S. Mitropolitulul-Primat, şi numeroşi cetăţeni s’afi grăbit s’o iscălească, ast-fel că în 2—3 zile s’a acoperit de peste 1000 semnături. Prefectul văzînd că cu toate presiunile şi cu toate ordinele severe ce a dat, nu poate opri curentul, a chemai, la dînsul pe un însărcinat al nostru, şi i-a promis (.00 lei dacă ’I va da in mină petiţiunea cu semnăturile. Omul nostru respinge ruşinoasa propunere şi ’l face cuvenita morală. Văzind că nici cu acest mod nu reuşeşte, trimite poliţia să ameninţe pe cetăţeni cu* puşcăria, că a semnat o petiţie contra *M. S. Regelui şi că să semneze o altă petiţie prin care să-şi retragă semnătura după pruna petiţie. Chiar primarul a umblat cu acele neruşinate minciuni, insă ati fost răii înlîmpinaţl pe unde aii fost. Neruşinaţi, mişel şi iaşi. .Yi.ri. IJKFOBMAţli Teroarea bandelor Bandele concentrate pe cheiul IMmbovitci ah eonii-nnat toata ziua .să terorizeze şi sa zuopeaseă lumea. Un deputat din ISoinan, —numele ne scapă, — luat drept un opozant, a fost bătut. Capul i s’a spart «ie către agentul Origoriu de la siguranţă. Alexandru Staicovicl, proprietar în strada Măcelari 22, a fost înhăţat pe la o-rele patru de Cantiiniari şi predat unei bunde condlise de Cămilă. Uaţa-I e plină «le vînătăi, i s’a furat şi pălăria. * * * Armata este consemnată. Soldaţii sunt gata eu ră-niţele pe spate. In faţa halei, şeful bandelor, anume Paul Stătescu, a înhăţat pe un cetăţean şi a început să-l pălmuiască. Lumea, indignată de acest banditism al prefectului poliţiei, l a stropit cu băligar şi noroiu. Banditul a fost mînjit şi pe faţă cu băligar. Părintele Dem. Radu de la ar-chiepiscopia catolica din Capitala, a fost numit episcop romln unit la I.ugoş, în Banat. ITn comitet de advocaţi #’a constituit pentru a susţine Înaintea instanţelor judecătoreşti victimele bandelor de bătăuşi ale guvernului. Aducem Ia cunoştinţa cetăţenilor eă primim In redacţia noastră, toate denunţările şi luăm sarcina de a da asistenţă victimelor guvernului liberal. Arestările D. Fleva s’a dus a-seară la pol il ie, spre a cere el ibera rea celor arestaţi şi i-s’a mărturisit că numai la poliţie sunt 29 de arestaţi. Pe Ungă acestea, s’aii făcut o mulţime de alte arestări. In tot cursul nopţei s’a dat goană prin mahalale oamenilor cari au fost eri la întrunire şi mulţi din eî, de teama poliţiei, nici n’au cutezat să meargă să doarmă a-casă. Iar unii din cei cari s’aii întors pe la locuinţele lor, au fost răpiţi de hordele poliţieneşti şi arestaţi. ŞEDINŢA CAMEREI La orele 1 şi 80 şedinţa se deschide sub presidenţia d-lul P. S. Aurelian. Sunt pre-senţl 114 deputaţi. D. N. Fleva e înconjurat de disidenţi cari 11 interpelează asupra celor ce se petrec afară. I). Scorţescu cere cuvîntul. Preşedintele răspunde că nu se poate a-corda cuvîntul nimănui înainte de a se fi constituit biroul Camerei. D-sa suspendă şedinţa pentru 15 minute pentru a se consfâ-tui deputaţii Intre dînşil asupra candidaturilor de susţinut. Pe banca ministerială guvernul e repre-sintat prin avocatul casei Hallier; cele 15 minute se scurg repede şi începe votarea. Se procede la despoierea scrutinului. In timpul despuierii scrutinului soseşte primul ministru ; toţi deputaţii formează grup în jurul lui şi îl cer lămuriri asupra scandalurilor ce se pe!rec pe stradele capitalei. I). Sturdza răspunde că nu e nici un scandal, poliţia a împrăştiat pe ciţl-va turburători cari eşiseră de la o întrunire publică şi voiai! să facă agitaţiuni pe stradă. Iată resultatul scrutinului: P. Aurelian 129. N. Fleva 1. Au fost cinci buletine albe. D. P. S. Aurelian mulţumeşte în termeni deslul de banali. B. Fleva cere cuvîntul. Preşedintele refusă să i’l acorde pînă la definitiva constituire a biuroulul. Camera procede apoi la alegerea a patru vice-preşedinţl. In timpul acesta comisarul de serviciu postat în curtea Camerei interzice servitorilor ziarelor de a primi manuscrisele redactorilor şi de a sta în vestibulul tribunei presei. Comisarul dă ordin ca toate manuscrisele să treacă prin mina Iul. Representanţil ziarelor protestează.; el se adresează mal multor deputaţi şi le cer să intervie pe lingă preşedintele Camerei; d. Ionel Grădişteanu ne promite să comunice d-lul P. S. Aurelian, disposiţia arbitrară a comisarului de poliţie. In sfîrşit măsura se revoacă şi censura se ridică. Iată resultatul scrutinului pentu vicepreşedinţi : DD. S. Şendrea 112 voturi M. Ferekide 110 » C. Naen 10S » N. Lupaşcu 104 » Buletine anulate 4 Se aleg apoi 8 secretari. DD : Dan Bră-lianţi 93. N. Enâşescu 95. Gr. Grădişteanu 95, G Ghiţeseu 84, G. Văsescu 86, C. Va-silescu 96, C. G. Vernescu 96, P. Zarifo-pol 98. Sunt aleşi chestori dd : Caton Lecca, Moroianu, I. Pilat şi P. Ştefănescu. Interpelarea Preşedintele acordă cuvîntul d-lul G. Scorţescu. D. G. Scorţescu întreabă dacă ministrul de interne are cunoştinţă de atacurile poliţiei asupra poporului, fără provocare din partc-i, la eşirea din sala Dacia pentru ci-şl exercita un drept constituţional, acela de petiţionare. I). Scorţescu spune că azi la ora 11 a fost o întrunire publică, după care cetăţenii s'au îndreptat spre Cameră pentru a în mina preşedintelui o petiţiune de protestare pentru ilegala surghiunire a Mitropolitului Ghenadie. (Maioritatea devine turbulentă, ea întrerupe pe orator. Preşedintele roagă Camera să respecte cuvîntul d-lul Scorţescu). D. Scorţescu. Viu uzi cu durerea în suflet, eu liberal, să protestez în contra şarjelor de cavalerie comandate de un guvern liberal (aplause). Dacă ministrul de interne e vinovat de aceasta, daţi-l în judecată. O voce . A mal fost dat in judecată. 1). Hlinistru Stolojnn. Sa urmat conform ordinelor mele şi 'mi ian răspunderea. Pînă acum oposîţia a făcut întruniri şi manifeslaţiuni pe stradă fără a fi împiedicată de nimeni. Mi s'a sims că s'a delegat cîte-va persoane ca eă aducă la Cameră o petiţiune. Am răspuns că delegaţiunile pot trece, dar manifestanţii nu. Constituţia recunoaşte dreptul do petiţionare, dar nu proclamă pe acela de a se depune petiţiunile do delegaţiuni numeroase, la Cameră. (Pro testări)-2 Conform ordinelor mele s’a împedicât mulţimea de a veni, după eşirea de la Dacia, spre Cameră. In fruntea manifestanţilor nu erau liberali, ci conservatorii, şi el au fost impedicaţl. Ministrul de interne, cu o neruşinare ne mai pomenită, spune că sergenţii s’au slujit de tesace, fără să Ic scoată. 1). Nicolaesc.u (intrerupînd) am fost lovit şi eu de bătăuşii de la întrunire. D. Scorţeanu. Unde d-le ? Trebuie să aibl vre-un semn. Ministrul de interne aruncă vina asupra conservatorilor, afirmând că aceştia au organisat bande de bătăuşi ca să atace pe deputaţi... In urma intervenţiei poliţiei şi jandarmilor mulţimea s’a împrăştiat. D sa sfătueşte pe persoanele cu apucături catilinare sa se astîmpere, fiind-că partidul liberal e hotărît să-şl facă datoria. Ministrul, fără ruşine, contestă că au fost răniţi de poliţie şi crede că oamenii s’au rănit în învălmăşeală. D. Stolojan termină zicând că şi-a făcut datoria. I). N. Fleva constată cu durere că guvernul liberal se face vinovat de fapte cari nu au fost săvârşite de guvernele poreclite reacţionare. Trecând la fapte, d. Fleva spune că întrunirea despre care a vorbit d. ministru de interne a fost foarte pacinică şi la dînsa n’au luat, parte nici turburători, nici bandiţi. Naţiunea n’avea nici o in-tenţiune rea şi ministrul de interne a fost răii povăţuit, încercând să o împrăştie cu şarje de jandarmi. Conservatorii n’au împiedicat pe aceia cari protestau în contra lege! maximului să vină în curtea adunării deputaţilor. Tirania guvernului liberal actual a trecut orl-ce margine. Protestez în contra dreptului pe care şi-l ia ministrul de interne de a împiedica pe cetăţeni să depună petiţiunea lor la Cameră. Dreptul acesta e înscris în Constituţie şi el nu poate fi nesocotit de guvern, necum de prefectul poliţiei. Acum doul ani d. Sturdza, actualul preşedinte al consiliului, se puuea în capul mulţime! şi cerea să se respecte drepturile eî; azi d-sa dă ordine să se şarjeze mulţimea. D. Fleva nu contestă că s’au întâmplat încăerărî între autoritate şi mulţime, dar aceasta din causa excesului de zel al au-torităţel. Intru cît priveşte dreptul de petiţiune, d. Fleva spune că cetăţenii nu puteau fi impedicaţl de a-l exercita, de oare-ce el nu veneau să facă o manifestaţiune în corpore, ci individual să depună cîte o petiţiune. D. N. Xenopol cere cuvîntul. D. Scorţeanu. Nu vorbi că se casează concursul. A. Xenopol apără guvernul. Face procesul disidenţei d-lul Fleva şi susţine că întrunirea avea scopul de a provoca tulburări. D-sa întreabă dacă u’aă fost agenţi conservatori la întrunire. D. Fleva. N’aO fost. D. Xenopol exprimă aprobarea sa pentru procedarea ministrului de interne şi ÎI cere să intervină tot d’auna pentru menţinerea ordine!. D. Iancovescu cere cuvîntul. 1). Scorţeanu (intrerupînd). D-voasIră faceţi teorie conservatoare saO liberala ? fiind că le cunoaşteţi pe amiudouă (ilaritate). D. Iancovescu justifică măsura ministrului de interne pentru a asigura libertatea deliberărilor parlamentului. D. Stolojan, ministru de interne, replică spunJnd că oposiţiuuea vrea să introducă şcoala jacobină, şi în contra acestei porniri va lua tot d’auna măsuri. Se cere includerea discuţiuneî. I). Ionel Grădişteanu. Vă rog să nu includeţi discuţiunea, de oare-ce azi nu s’a vorbit numai de şarjele jandarmeriei, ti s’au făcut şi teorii constituţionale. D. ministru de interne, cind e în oposiţie, preconizează manifestaţiuuile de stradă, iar cîiul o la putere numeşte pe aceiaşi manifestanţi jacobini. Discuţiunea se închide. Şedinţa se ridică. SENATUL Şedinţa de la 16 Noembre Presidează d. G. Mîrzescu. D. C. Bastaki, secretar, începe apelul nominal, chemînd: I. P. S. Sa Mitropolitul Primatul. .. . D. Gîlcă spune că s’a observat de mul mulţi domni senatori că pe apelul Senatului figurează numele unei persoane fără drept.... Foci: Lasă, lasă .... I). Dini. Sturdza vine In faţa d-lul Gîlcă şi-I spune să tacă... şi d. Gîlcă se aşează pe bancă. Se procede la alegerea preşedintelui. Resultatul votului: Votanţi..............................92 Principele Dim. Gbica................90 Buletine albe.........................2 Principele Dim. Ghica se urcă la tribună şi mulţumeşte Senatului pentru noua dovadă du Încredere ce-i se dă. — Mă voiţi sili ca să merit In tot-d’a-una această încredere. Să trăiţi. (Aplause). La orele 3 se procede la alegerea a palm vice-preşedinţl. Resultatul votului: Votanţi 82 G. Mîrzescu 79 N. Canea 71 P. Grădişteanu 72 Nicolaid 60 Crâtunescu 27 V. A. Urechiâ 3 Buletine albe 2 Fel patru vice-preşedinţl rr.ulţâinese şi fac apel la Senatori ca să fie uniţi iu jurul steagului partidului naţinnal-liberal. Seeielar! se aleg d-nil C Rasiali C. Climescu, Al. Cnnstantinescu, Al. Filipescu, Dr. Peirini Paul. C. Poroint-anu, M. A. Slurdza şi C. Viişo-reanu, adecă tot acel de anul trecut. Chestori se aleg d-uiî : General G. Calargi, George Esarcu, Colonel Dimitrie Negel şi Gr. Cireşeanu. Se trag la sorţi secţiunile. Se Iragn la sorţi (.-omisiunea de verificare; ies : Episcopul de Argeş, d-nil Şoarec, Dr. Culcer, Bonachi. Gheorghiu-Parpalea, col. Obedeanu, Mănescu-CălăraşI. Ies la sorţ! în comisiuneâ de indigenate d-nil: Dr. Mihaihseu, Simulescu, Brabeţcanu, Perie-ţeanu-Buzâtî, Orleanu, Miceseu, Iluriu Isvoranu. Şedinţa se ridică la orele 4 şi un sfert. EDIŢIA #r (Serviciul Agenţiei Romîne) Londra, 15 Noembrie. Se anunţa din New-Ywrk ziarului Standard că ministerul de resbel va cere afară de cele 12,000.000 dolaripentru apărarea coastelor. încă o sumă de 10.00,000 pentru a face inatacabile coastele americane, chiar de cea mal formidabilă flotă inamică. Paris, 15 Noembrie. Comisiuneâ vămilor a adoptat premiurl de export pentru zahărurî, premiurl --ari variază de la 3 franci Ia 4.50. Afară de astă a mal adoptat taxe de distanţă variind de la 2 franci Ia 2 fr. 50: pentru zanărurile colon ilor şi pentru zahăruriie brute franceze expediate rafiuăriilor porturilor. Vieua, 15 Noembrie. Se auunţă din Pelersburg «Corespondenţei Politi'-e» că gestiunea provisorie a ministerului afacerilor străine nu va ţine pînă la primăvară, după cum a pretins o parte a presei străine, ci numai cîte-va săptămînl, după părerile cercurilor bine informate. Kiel, 15 Noembrie. Principesa Enric a născut un Prinţ. Bruxelles, 15 Noembrie. Camera a terminat discuţia asupra interpelării privitoare la demisiunea ministrului de resbel ereneral Brassine. A adoptat cu 73 vo-turl contra 38 ordinea de zi pură şi simplă primită de guvernul. AO fost 10 abţineri. Roma. 15 Noembrie. Regele Humbert şi Regele Serbiei ati arisfat la o revistă a trupelor, care a fost minunată.— Suveranii s’afl întors la Quirinal la amiazT. salutaţi de mulţime în mod respectuos — Regele Serbiei a plecat după amiazl la Neapole. A fost însoţi* la gară de Regele Humbert şi antoritâtl. — Majeslăţlle Lor şî-aO luat rămas bun în modul cel mal cordial. Londra. 15 Noembrie. Parlamentul este convocat pentru 7 Ianuarie. Neapole, 15 Noembrie. Regele Serbiei a sosit seara într’un mod ce totul privat. Berlin. 15 Noembrie. Cercurile competinte desminf ştirea dală de mal multe ziare străine şi după care prinţul de Ilobenlohe ar avea de gtnd să plece în Decembrie la Viena şi Petersburg. Paris. 15 Noembrie. Camera a adoptat un proiect de lege care tinde să îinpediee introducerea şi circulaţia In Francia, a monezel de bilon străin. Camera a reluat discuţia bugetului. Paris, 15 Noembrie. Contele de Turin a făcut o vizită d-lulFelix Faure. întreţinerea a dura1 20 minute. Explozie de dinamită.—Din Perpignan primim o depeşă care anunţă exploa tarea unei fabrici de dinamită. Clădirea s’a dări nat. Doi lucrători cari erau în*' apropiere ati fost omo-rîţt, mal mulţi răniţi. Viena, 16 Noembre. Neu Wiener Abenălatt zice că discursul tronului românesc dovedeşte marea iuseranălate ce M. S. Regele Carol oa menţinerii relaţiuni-lor amicale cu Austro-Ungaria. Amicii Românie! vor li adine mişeaţl de a-cest discurs şi vor saluta tot-d'a-una cu o bucurie sincerâ noile sale progrese pe terenul muncel şi al păcii. Constantinopol, 16 Noembre. Poarla a declarat ca răspuns la ultima re-clamaţie a ambasadorilor, că misiunea generalului Laaddedin, nu este politică, ci militară şi administrativă. Belgrad, 16 Noembre. Skupşliiia a ţinut eri prima sa şedinţă. Ministrul de finanţe a depus proectul de buget pe 1897 ; el prevede 66,731.749 fr. la chel-tuelî şi 66,790.500 la venituri. Venitul imposite-lor. mal cu deosebire al impositelor indirecte, vor depăşi prevederile; tot aşa va fi şi cu tac-sele de vamă. Exportul, mal cu deosebire acela al grîurilor şi al porcilor, a fost foarte satisfăcător anul acesta, iu urma recoltei buue. Economiile depuse la diferite bănci ati crescut. Petersburg, 16 Noembre. Petersburgskija Wiedomosti declară că Etiopia este un obstacol influenţei Engliterel în A-frica — Alianţa cu Etiopia nu numai că este a-vantagioasă pentru Rusia, dar este şi o necesitate politică. Berlin, 16 Noembre. Norddeutsclie Algemeine Zeitung desminle ştirea că ambasadorul german la Constantino-pol a fost chemat la Berlin. Paris, 16 Noembre. D-1 Ilanotaux a comunicai consiliului de mi-niş'ri că ambasadorii la Constantinopol continuă să lucreze in înţelegere comună şi cu energie; ol se ocupă in special cu supravegherea proeedurel curţii criminale. Paris, 16 Noembre. Se anunţă din Constuntinopol «Agenţiei Ha-vas» că nu este exact că ambasada Rusiei ar avea o atitudine diferită de aceea a celor l’allo puteri. Din contra demersurile d-1 ui Jadowski, însărcinat do afaceri, nu pol lăsa nici o îndoială in spiritul Sultanului, asupra resoluţiunel Rusiei de a nu se sepatu de cele l'alte puteri. Ronia, 16 Noembre. Maiorul Nemzîni va părăsi Itnrrar, Ia începutul lui Decembrie, cu 300 de prizonieri. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 15 Noiembrie. Eri, ambasadorii nfl cerut Porţii rechemarea generalului Suaddedin, trimis in misiune in Creta, precum şi aceea a comandantului militar din Creta, şi Înlocuirea sa printr’un alt general. Ambasadorii au mal declarat că preşedintele curţii supreme şi procurorul superior trebuie să fie creştini. Poarta a reiniii ambasadorilor un memoriu redigiat de Knratheoilory paşa, asupra reformelor realisate pină acum. AGITAŢIUNILE DIN BULGARIA Sofia. 16 Noembre. Agitaţia în vederea alegerilor generale ce se vor face miine, a ajuns la culmo in ultimele zile. Toţi miniştrii, afară de d. Stoiluv, şi toţi şefii oposiţiel, întreţin de săplămiul o agitaţie ferbinle care n'a dat lo.- la nici un incident. Ziarele guvernamentale acusă oposiţia că vrea să influenţeze alegătorii prin teroare. Mir anunţă că In Vrut za s'a răspindit o proclamaţie îu care d. Zankov îşi pune candidatura şi recu-comandâ parlisanilor sfll să formeze bande armate, up-ovisionate cu dinamită, pentru a ameninţa autorităţile şi biroul, în ziua alegerilor. Asemenea preparative se semnalează şi in alte localităţi unde sini. candidaţi de ai oposiţiel Cu toată această deplină libertate de a face agitaţie, şansele guvernului sini foarte bune. Un mare număr de oraşe au oferit candidaturi diferiţilor miniştri. Trupele vor rămâne în gar-nisoanele lor obişnuite. DIVERSE I)IN ŢARĂ Incendiu. — Joul seară, pe la orele 7 şi un sfert, un foc îngrozitor s’a declarat la casele d-lul Homina Camiucher, situate în strada Buc-şinescu No. 1. Iaşi. Focul s’a comunicat de la finăria evreului Leiba AbramovicI cc locuia in acele case, In-tr’uu apartament compus din 2 odăi şi cari ati fost distruse cu desăvîrşire de flăcări. De la aceste case focul s’a transmis la casa de alăturea ce vine în strada Cuza-Vodă, locuită de d. Gheorghe Mola, agent la percepţia Statului, compusă diti 2 odăi. de la cari apoi s’a aprins şi ars aeopeiămîntul de la bucătăria d-nel Leonida, profesoară. Pompierii sosind la timp ati localizat focul, care luase proporţii mari. La locul incendiului aO sosit în grabă d-nil V. Gheorghian, comandantul serge (ilor, şi Gri-gore Barescu, ajulorul comand, sergenţilor cari împreuna cu concursul sergeuţilor de stradă att scos parte din lucruri, pină la. sosirea pompierilor. La acest incendiu ca in tot-d’a-una, d. ser-gent-major al pompierilor, a fost la înălţimea misiune! sale. Toate aceste case incendiate, n’afi fost asigurate la nici o societate. Paguba se urcă la suma de 4 mii Iei. dinştreinai^te Ciocnire de trenuri. — O depeşă din Petersburg cu data de astă-zî ne anuuţă că la 13 Noembrie a fost o ciocnire intre două trenuri lingă Nachitschewan.—AQ fost mulţi călători răniţi şi cîţl-va morţi.— S'au sfărimat 15 vagoane. Duel int r*;iu şopron.—Trădătorul Drey fus a fost acum iu urma cauza unei aventur-tragire intre doul tineri din quartierul latin (Paris). Cu ocaziunea trecerii ultimului doctoral, şease studenţi in medicină se strinsese să P'înzeasi-ă împreună şi să bea lu memoria Iul Hippocral;—cind la dessert veni vorba de fostul căpitan Dreyfus. O ceartă violentă se iscă între doi din asistenţi, dl. V. de religiuue catolică şi dl. D. israelit. O intllnn-e pe teren cu spada fu hotăritâ pentru a doua zi dimineaţa pe platoul G'avelle lingă Paris Cum insă terenul era umed şi a* lunecos adversarii împreună cu martorii rugară pe un proprietar din apropiere să le dea o odaie, care găsi cu cale să’şl scoaţă (răsura dmtr'un şopron transfonnîudu’l ast-fel in sulă do arme. Duelul începe numai de cît şi la a doua repriză doctorul izraelit fu atins sub ţîţa dreaptă. Rana fiind gravă se puse capăt duelului. Martorii rănitului II duseră pînă la trăsură şi îl conduse la Paris. Cît despre adversar şi martorii lui, el nu nial strlnserâ mina rănitului şi satisfăcuţi de victoria lor aă tras un chef la uu restaurant din apropiere pină a doua zi de dimineaţă. Un «rssş inundat.—0 telegramă primită a-seară din Atena anunţă că In urma ploilor torenţiale, oraşul Pireu este cu desăvîrşire inundat. Uzina de gaz fi'nd copleşilă de marile torente de apă, întreg oraşul este in întuneric de două nopţi. Mal toate fabricele din părţile mărginaşe ale oraşului sunt înconjurate de apă şi lucrătorii ’ trag focuri de puşcă în semn de primejdie. Pe lmgâ enormele pagube materiale pe cari le-ail produs ittundaţiunile. se semnalează do asemenea foarte multe victime omeneşti. Pină acum s’atl găsit nonă cadavre a diferite persoane din oraş In rîul Ilio. Se crede că victimele acestui sinistru suni cu mult mal numeroase. întreg oraşul este îngrozit, panica este indescriptibilă. Alena, 15 Noembrie. Cartierele populare din Pireii sunt inundate. Marinarii bastimentelor de resbel francezi, ruşi şi greci ati lucrat ţoală noaptea la scăparea victimelor, in mod supraomenesc.—Numărul vic-lin elor este de 70. Liniile ferate sunt stricate In mal multe puncte. XIII In tol-d’auna in ţările calde şi In timpul verii in cele-l’alte ţări este preferabil pentru a potoli setea să întrebuinţăm vinul de Quinium Laba-naipte amestecat in apă gazoasă, în loc de *fl S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI CALEA VICTORII)’,!, 132 EN6LISH-H0TEL Proprietatea d-luî GRIGORE HELIADE Situat in faţa Teatrului Naţional Pentru Domnii deputaţi şi Senatori se pun la disposiţiune Camere cu un pat cu 5 lei pe zi, la Etagiul I-iO sau 2-lea, cu încălzitu, iluminaţii, Ceaiă saă Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu creton sistemul cel mal nod, introdus la Londra. Paturi cu somiere elastice de oţel, Lavoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avînd şicul englezesc, Leu-geria toată de olandă de Scoţia. Interiorul Hotelului este astă-zl acoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra. Pot beneficia de această reducere şi cel l’alţl d-nii Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile. Se mal pune în vederea d-lor Pasageri că la ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunile se găsesc camere încălzite. De asemenea în acest hotel se găsesc apartamente pentru familie, dintre sare un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoane de marmoră, precum şi odăi iucepînd de la 3 lei in sus pe zi. Se pot închiria, atit oame'-e, cit şi apartamente cu luna, cu alte eondiţiunl. Cu stimă Direcţiunea De vinzare HOTELUL C. D. BiDULESCU cu toată mobila şi casa din Strada Dorobanţilor, ambele situate în oraşul Giurgiu, sunt puse în vinzare de bună voe, la Tribunalul de Vlaşca, în ziua de 19 Noem-brie 1890. Pentru informaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia B&dulescu, Bucureşti, Str. PrimAverel 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 de la 1 Iunie 1896 După ce acest public, e alungat pe cheiti, gendarmil călări ÎI şarjează In galop. Şi publicul acesta nu provoca pe nimeni, ci privea liniştit la cele ce se petreceau pe pod. Pînă în momentul clnd scriem aceste rîndurl, aii fost pansaţi la spitalul Brînco-venesc 12 răuiţl. Numărul răniţilor carî, de teama poliţiei, care ’l aresta, n’ati tndrăsnit să se a-rate la spilal, trece peste 100. INDEPENDANCE ROUMAINE dă seamă pe pagina 1 despre cele petrecute erî şi constata cu surprindere că sergenţii de stradă aruncai! cu pietre lu mulţime, sub ochii prefectului poliţiei—precum şi că gardiştii deschideau rîudurile pentru a permite bătăuşilor să se năpustească asupra cetăţenilor. Din CONSTITUŢIONALUL: La ambele poduri de peste Dîmboviţa, sunt două companii de jandarmi pedeştri, două companii de jandarmi călări, cari fac şarje, toţi gardiştii, prefectul poliţie! Capitalei, Zaharia şeful poliţiei comunale, toţi inspectorii de poliţie cu comisarii lor şi agenţi. Bandele de bătăuşi, opresc, trecerea cetăţenilor. Aci bâtaea se Încinge Intre armată, poliţie şi cetăţeni, care aruncă cu pietre, şi daU cu bastoane In dreapta şi sttnga. Mal multe capete se sparg, şi unii din cetăţeni sunt prinşi de sbiril poliţiei, crunt bătuţi şi apoi duşi la secţie. La ora 1 şi un sfert, cetăţenii se îndreptă spre palatul Justiţiei unde sunt întlmpi-naţl de bandele de bătăuşi ale guvernului, şi de soldaţi. O luptă crlncenă se începe între cetăţeni şi bătăuşi. Victime nenumărate s’ati transportat la spitalul Brîncoveneasa. Toată calea Rahovel e împănată de bande de bătăuşi. La intrarea dealului de la Mitropolie, peste 200 de bătăuşi sunt sub comanda inspectorilor Olnescu şi Antonescu. Curtea Mitropoliei de jur Împrejur e înconjurată de bătăuşi, gardişti de zi şi gardişti de noapte îmbrăcaţi în haine civile. Tribunele oficiale de la Cameră de asemenea sunt împănate cu mutre suspecte aduse de poliţie. Din DREPTATEA : Se produc îneăerărî sîngeroase între gardişti cari brutalizează lumea şi public. Sunt o mulţime de răniţi. Banditul Sila-ghi loveşte cu laiul săbiei pe un biet copil care cade jos leşinat şi plin de sînge. Toate victimele aQ fost transportate la spital. Pe la orele 1 jum., poporul s’a transportat Iu faţa Palatului de justiţie. Aci noul şarje de jandarmi. Zbirii poliţieneşti lovesc fără milă în mulţime. Sunt mal mulţi grav răniţi. A se vedea urmarea Im pag. IV. BMJUIjIOGHAFli A apărut £ Just Ua Militară cum este şi mm trebue să fie. de Locot. Al. Teodorescu, advocat. De vinzare la toate librăriile şi la autor, str. Ecoului 74-, Bucuresci. Preţul nn led. Doctorul Galimir de la facultatea din Paris Special pentru lxtah-le «le utomae 27—Strada Doamnei—27 Consult. 2—4____________ Doctorul HARALAMB - MEDIC AL SPITALULUI COLTEA -IIOALE DE PIELE Şl SIFILITICE BOALE DE FEMEI S’a mutat în strada Renaştere!, No. 3 _____Consultaţinni de la 2 la 5 ore__ Dr. CRĂI^ICEANU STRADA FONTÎNII No. 5 (Casa Generalului Dunca) Consultaţii 1—3 |». m. Doctorul I. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor BălţăţeştI Stabiliudu-se în Capitală dă consultaţiunl la orele 4—6 p. m. Strada Dionisie No. 28. Kog eiliţf tot eoprinsul Depositul general el fabrirel de Şoşonî-Guloşi ItiiMNii, JtUNsinn 4in«ri«au Siulia' IS I»l»er A C'-nie, din St. Peler_ sburţi, a pus deja în vinzare anul acesta Şoşoni şi (.aloşl cu Talpa duhlii cu următoarele preţuri: Şoşoni «le hxuie pcreclion Le! 7.50 .. ,t Măritaţi ,, „ 8.50 iar Galoşii mal eflin cu 20 /» de cit anul trecut. Depositul general undase afla de vinzare pentru (oală Rominia, Serbia şi Bulgaria la MAR LE MAGtSIN „IA BALON" ILIE DIU1TKEMT — Proprietar, furtusorul Curţel Regale — Strada Carol I ,\«’>. 72 — Colţul marelui Hotel Dacia — NB. Pentru că a început j»e piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiuni din alle fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabrice! St. Pe-icrsburg. — 1* tSTKAŢI A PULSA. DUMINICA 3 NOEMBRIE S’A DESCHIS BERARIA EiPERiALA (Sub Hotel Imperial) - CALEA VICTORIEI — BEE£ de LUTHER DIFERITE MÂNCĂRI RECI 0 orchestră compusă din 15 persoane va dilecta pe onor. public cu un repertoriu foarte ales. INTTBAREA LIBERA Cu deosebită stima M. A. BOERi ATELIER SPECIAL DE MODE ReparaţiunI aproape GRATIS Lucrări artistice în fior! naturale, Deco-raţiunî simple şi grandioase, Flori artificiale şi naturale PRIMA FABRICA DE COROANE DULCAMA IM Calei Victorie! 152, vis-â-vis de Palatul Ştirbei Salon special pentru Coroane, Pălării şi Rochi! de doliu Strada Lipscani 10, Etag. I. Intrare strada Stravopoleos METRI PANZARII NATI0NALA Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut TREI COJI LA UN LEU AVIS Fac cunoscut onor. P. T. public că am «împărat n cantitate de onnnnn metri diferite panzarh na CUUUUUţjonALE pentru ROCHII. CĂMĂŞI şi altele lucra'e in ţară cu RESBOIUL ROMÂNIE de care le pun In vinzare cu preţ de TREI COŢT LA UN LEU, în localul din CALEA VICTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopie). Ocasiune! Ocasiune! Ocasiune! MUMM IN MAGASINUL „LA 1000 ARTICOLE 4 sub Hotel Conţinem al,!vis-ă-vis de Tetru Naţional Continue de astă-zl vinsarea Mănuşeriei M-iiic Şenkovici, veniţi şi profitaţi de rara ocasiuue î MÂNUŞI 4 şi 6 bufoni extra-fine NUMAI cu fr. 2.75 perechea. MÂNUŞI iînă cu blană şi flanelă de fr. 1 50 în sus. !Şoşom-C>}aIoşi veritabili cu marca triunghi din renumita fabrică din Petersburg, pentru dame.fr. 7.50 » bărbaţi.......» 8.50 10.000 Flanele lină pură JtTMtl cu » 3.50 20.000 Ciorapi fild’ecosse Iînă barchent. Lingerie. Cravate, Parfumerie. se vinde fabulos de eftin numai ,.LA 1000 ARTICOLE46 Sub Hoiel Continental, vis-a-vis de Teatru CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand în meITV BUCUKESCI Vis-a-vis de confeseria Capşa Atrage atenţiunea bogatei sale clientele, care n’aă primit Catalogul săfi diu acest seson, că tiragiul de 10000 e-xemplare fiind deja epuisat, se pune la dispoziţia D-lor lor cu toate echantillionele noutăţilor deja sosite pentru sesonul de Toamnă şi Iarnă, şi gata a trimite la ort ce cerere, fie ea venită de Ia ori ce colţ al Ţării. Cu ocazia mSrirel Magazinului nostru s'a Înfiinţat nul multe rayoane, între care notăm azi denumirea’ a două rayoane,-promiţînd a continua cu denumirea celor l’alte din 10 in 10 zile. RITOS DE C'OAFEFŢIIA I Pelerine de stofe şi diverse qualitSţî băute Nouveautes. Pelerine de velour de Nord. Pelerine de Astrahan. Pelerine de Catifea brodate şi combinate. Retunde în diverse Modele noul şi în diferite qualităţî. Jasquete numai după comande în diverse Modele nota ale sezonnlni actnal. Itayou «le Stofe «le Mobile Stofe de Mobile de la 1.75 metri în sns. Portiere Naţionale „ 6.75 pereche „ „ Portiere de familie „ 22.60 „ „ „ „ Panouri diferite mărimi şi preţuri. Covoare de saloane mari şi mici. Covoare cu bordură pentru scări. Cocos, diverse lăţimi. l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. Asemenea facem cunoscut că tn toate rayoanele noastre, sunt puse în vlnzare mărfuri (le ocaziune eu preţuri reduse—aceasta pentru a satisface o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să se poată îmbrăca frumos şi bine. Cu deosebire atragem atenţiunea că am pus tn vlnzare I'ailte leger tont voie 1,50 metru I'ailte franeaive v 3,50 Iii verve gr artere ele ntăfaveeri itenfree Itteeve vi Jutmtitie 3,50 Cup 29-2 V V Precum şi în toate Duminicile, numai pînă la ora 2 p. m. se vinde Cupoane cu un rabat de 50 o/o HBBSraBBBaaBBBgra&gK EES I ^ I £ O XJ Transportaţi la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care ‘ 40 KILOGRAME Sacii sunt PECE-TL UIŢI cu plum-buri. COMPANIA DE GAZ BCCC UF. SCI TURNATORIA DE FIER FABRICA !TUL“ ADOL? SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depozitul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe 5îci«lliiigcr, parigiue, &ol»e «Cornetul» I i(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vuîcaii (interiorul zidit, pentru cărbuni), Muşine «le bucate, j Mobile «le fier, Jnealziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. ©S&, Depozite in provincie: Iaşi. la d, Jacqnes Davidovid, strada Lă-I puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu. <;nvre de l’Art au XIX e siecle, 5 volumes gH «o, 111 ustriSs, frs 100, payables 8 frs par mois. Encj-clopCdie de» CounuiHMKiice.» civile» ot milltaircs. Pabllee sous la dlreotjon de M. Gnstave Oslet. aveo le coneours d'Ingenieurs diven, d'Archltectes, de Profssseurs et sous le patronnge de la Rdunion des Offloiers, 13 volumes gd 8“ parus, lrs 730. Payables 35 lrs par mois. Subscrisul se aiigajaaS a procura cu preţurile Editorilor iiln Paris, prlnoipalele uvragie publicate in Frauda de Ilret ţi Jurtsprudenţă, Economie politicii, Literaturi, AruhitecturS, Cvragll Uolinioe pentru coustrncţluul ţi lucrări publice, Hidraulică, Navigaţiune, Porturi de mare, Eiploataţiune de mine, Mecanică, Electricitate, eto. BSSILE NSOOLESG^ Librar. 8, Strada Biserica EneT.- But-urescT. M ,p execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. tSCU 43, Calea Victoriei» 4‘i vis-A-tns de cofetăria Capşa, Bucureşti! Aduce la cunoştinţa j onorabilului public, că in atelierul meO se confecţionează încălţăminte pentru daine, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se j efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. I j N. B. Pentru conservarea mc&lţ&mintelor re- j | comand verltal 11a Cr*ma*rti4Uonian& neagră şi I : oulorl din fabrloA «B1IOWN şi SON Londra: Feriţi-vă de contrafaceri A. MONTAUERANU 81, — Calea Victoriei. 81 — Bucureşti Casă de Ir.credere Instalaţinnî de Apă şi Gaz | Canalizări şi Tout â I ’egout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz. Telograf, Telefon, Tuburi vorbitoare’ Şi I*jsriitonpre Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lumină Incandescentă sistemul cel tnal practic Lavoare, Urinate, Instalajiuni de tot fetid de băl Sob(! (le Illcil|zit apil pentru bai, La Typograoa ErocA s» ,ii» d» Furtuni pentru stropit vinzare lilrtio maculatură cu 50 ban1 Pompe pentru grădini kilogramul in pacheteile cîto 10 ki- Closete de toate sistemurile cele mai noi, TEIRICH & BUCUREŞTI 9. -Strada Berzei.-9. INSTALAŢIUNI DE ‘ TELEGRAF GAZ şi APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate ele iraz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.— Biurofi de construcţie.— Export. SOBE CALORIFERE BELG1ANE %’niea specialitate in felul lor Prin excelenta lor ventilaţiune aii devenit sistemul cel mal higienic, recomandate j prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, «lr. Măldărescu, dr. Var- j lam, ele. Aă fost premiate la toate expoziţiunile I internaţionale, precum şi la cea din An-| vers şi Chicago cu medalie de aur. Consumind puţin material afî un foc ne-1 conlenit, care produce căldura cea mal piă-î cută şi neschimbătoare. Vlnzaroa sobelor se face cu condiţiune I ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să so primească înapoi. Singurul depozit pentru Romînia al casei Do-quenne A Comp. din Bruxelles şi Paris Marcns I Jttmann S-sor X NVai>pnei* et, CALE t VI< TeiUt.1. «1. (VlH-a-vlH «te j La vechiul magazin de Lămpi se află : Hlasfne