SERIA n.—ANUL II, No. 305. Ediţia a treia SAMBATA, 16 NOEMBRE 1896 NUMARULJO BANI ABOUiMENTELE încep Ia 1 ţi 15 ale fle-c&rellonl ţi se pIAteae tot-d’a-una înainte In BncureţU la Casa Administraţiei In jud*{6 şi etroinătal» prin mandate poştale U < an In ţari 30 lei; In strein&tate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei !«nl . . . 8 » » » 13. » Un număr In streinătate 80 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ REDACŢIA No. 8—STRADA CLKMKNŢKl—No. 8 NUMARULJO BANI AN d N CII7RIXE In Bucureşti şi judeţe *e primite numai ia Administraţie In streinătate, dinc. la uâministtafit şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV .... . 0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » * » * n..........8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul tJn unii Teehli 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8TBADA CLEMENŢEI -No. 3. COIPLIMTl! iN CHESTIUNEA NITROPOLITULUi Guvernul n’are dc eît un «singur gtiu!: acela «le a slîr-şl cit m«i repede cu afacerea ml iropol itană. Totuşi, afacerea se complică din zi in zi mai mult. Împiedecat, prlntr’o înaltă interveniiune, de a tran-.sa fără «liseiiţiune şi prin-tr’o alegere pripită de mitropolit, această chestiune iritantă, iei speră că peste cîte-va zile va sfirşi cu a» ceasta afacere, din momentul ce va urca pe scaunele mitropolitane pe căzutul in copilărie losif al Moldovei şt pe banditul Partlienic. Ilar nici atunci afacerea nu va ti terminată. Se zice că toate Bisericile ortodoxe vor refuza sa intre în relaţiuni eu losîf şi eu Partlienie şi aceste complicaţi uni vor veni să mai sporească colosalele difi-cultăţi în cari va intra Biserica noastră după o aşa silnică dezlegare a chestiunii. -----— ■ nmi--------- PARTHENIE P’De fel din judeţul Ilfov, păşeşte pe al 50-a an al vîrstel sale, pe care II poartă cu înginfareadeşnehiatâ a unul bădăran parvenit în toată puterea cuvlntulul. După aerul de bandit de codru, ce radează figura sinistră, ar părea o lepădătură a băieţilor lui Paleologu, din Slobozi.vClin-cenil. Excelează în trista îndrăzneală de a se afişa cu cinizm pretutindeni, ca stîlp al colectiviştilor şi operează ca cel mal neruşinat bătăuş ori agent electoral: aceasta fireşte, In numele sfintei opinci, talpa ţărel, pentru democraţie şi libertate ! Ceea ce n’a împiedicat pe un frate al său să ucidă acum ctţt-va ani un biet ţăran, pe care, după ce l’a bătut piuă la moarte, i-a dat foc la tălpi cu gaz, ca să vadă dacă mal trăeşte!... Şi acest asasin, scăpat de ocnă, prin minune colectivista, este un liberal şi democrat înfocat !.. După ce a terminat patru clase ale seminarului central, a fost chirotonissit Diacon pe seama bisericel Mihaiă-Vodă din Capitală ; şi a rămas de pomenă, pentru scan-dalele de bătăi ce făcea, prin cîrciumile mahalalei ; aşa că lumea îl zicea, că era bun de bouar nu de preot; el însuşi, în mo-mentele’l pierdute, zbiera că nu era făcut să fie popă! Zurbagia din fire, violent pînă la brutală cruzime, prin excesele sale a făcut viaţa nesuferită nefericitei Diaconiţe, care ’şl află sărmana scăparea de chin, in-tr’o moarte fără devreme. Rămas văduv, era cît p’aei să se lepede de popie, cînd la 1873, ministrul conservator generalul Teii, după stăruinţele Episcopului Melcliisedek, creă trei burse pentru studiul tbeologiel la Atheua; una din aceste burse o obţinu Partlienie, după mari stăruinţe, datorite fratelui săil celui mal mare, care avea legături cu marii proprietari şi care a muncit foarte mult pentru proeopsirea familiei. Văzîndu-se liber şi cu bani în străinătate, a dat drumul tutulor patimelor depravatei sale firi: Sunt vestite scandatele des-frîuate ce a duş la Athena, cu fratele săil de cruce respopitul Dragomir, şi care aii culminat prin deseălugărirea acestuia, spre a face o căsătorie în care îl Încurcase Partlienie servindu-î de naş, ca mal calpuzan. In sfirşit, după cîţl-va ani, obţinu licenţa în theologie, cu nota grecească Kalos, a-dică bun pentru export!,.. Întors în ţară la 1877, fiind Roşifîn toiul puterel, fu trimis ca preot la capela din Lipsea; şi la 1880, fu numit superior la capela din Paris, unde umbla cu joben şi era ziua unul dintre slîlpil cafenelelor iar noaptea cel mal deşănţat eroii al balurilor de la Mabile !... Ca dovadă a deşerlăciuneî şi a desfrînatel vieţi, cu care şi-a perdut vremea prin aceste ţări, timp attt de îndelungat, este că piuă azi, nu cunoaşte cum trebue nici una din limbele acestor naţiuni. Vorbeşte o grecească de tarabă, o germană de bucătărie şi o franceză de hală !... f La 1885, Domnul Partlienie, fu sacrat Archiereil cu titlu de Bacaoanu, şi curlnd după aceasta la 1880, ajunse Episcop al Dunărel-de-Jos. De şi era colectivitatea Su apogeul sţăptnirel sale, datoreşte repedea sa promoţiune stăruinţelor reposatulul general Radu Mihaiil şi chiar fostului Episcop al Argeşului Ghenadie, care spre a’I asigura alegerea, cu pericolul propriei sale popularităţi, riscă în plin Senat grava observaţie: ca guvernul să aibă în vedere la viitoarele alegeri de Episeopl şi ArchiereT, faptul că, mal întreg Sinodul fiind ocupat de moldoveni, pe viitor să se facă loc în proporţie egală muntenilor. Ajuns Episcop, domnul Parthenie şl-a arătat toată goliciunea, de om fără fiica Iul Dumnezeu, nici ruşine de oameni !... La început, poză cu osteniaţie în prelat reformator, arătmd un dispreţ ridicol pentru anticul ritual al cultului bisericel noastre. pentru care Sf. Sinod ’I a administrat 0 zdravănă dojană şi apelpesitul Episcop, ’şl a pus botu pe labe. Cu totul necredincios şi allieu, Domnul Parthenie consideră sacerdoţiul ca o meserie lucrativă şi face caz de comandamen-tdc divine, precum şi dc orînduelile canonice, ca de fuiorul popel; fftctnd ce vrea în biserică şi cum ’I vine mal bine la cîştig. Ast-fel, pentru toate oficiile sale episcopale cere cu neruşinare şi insistenţă să fie bine plătit; şi credem a nu risca o des-mioţire zieînd că, chiar colectivitatea nu scapă, la oficiile bisericeşti-politice ce Înscenează periodic, neglobită de Parthenie, dar de sigur, cu preţ mal moderat!.. El împinge lăcomia de cîştig şi de bani pînă la cea mal revoltătoare ingratitudine: Aşa, Incetînd din viaţă generalul Radu Mihaiti, inconsolata sa văduvă a obţinut învoirea Kiriarhuluî locului, ca înmormîntarea să fie oficială de Partlienie, în consideraţia legăturilor de prietenie şi de recunoştiinţă ce a-vea cu repusatul. După înmormîntare, văduva generalului, trimise pre fiul săfl la Episcopul Parthenie, cu o graţioasă scrisoare de mulţumire, la care a alăturat şi două bilete de bancă de cîte 100 lei. Roşul episcop, a avut neauzita obrăznicie a înapoia scrisoarea cu bani, cu arătarea, că este prea puţin plătit!.. Familia răposatului general, indignată şi desguslată, trimise de astă-dată nesăţiosului şi ingratului prelat, suma de 500 lei, fără nici un. cuvînt; iar Partlienie încasă banii, şi spălă putina fără rămas bun !... De asemenea, la un parastas al unei mari familii din judeţul Brăila, care obici-nuia a da Episcopilor după vremi, cîte 200 lei pentru aceste oficii, chiemlnd şi pe Parthenie, ca nod Episcop, ’l-a trimis pentru slujba parastasului 300 lei, la primirea cărora a strîmbat din nas, spunlnd că de ştia, nu se deranja pentru atita lucru !.. Pentru hirotoniile întru preoţi, Domnul Parthenie avea tarif; există dovezi scrise. In care se fixează unul nenorocit de candidat, suma de plată, spre a fi făcut Preot!... Dar, Domnul Parthenie, întru îndeplinirea celor mal înalte căderi episcopale, nu se dă înapoi nici de la sacrilegiile şi blasfe-mele mortale!.. Aşa, spre a complace unul mare colectivist, în complicitate cu Arhiereul Calistrat, a hirotonissit întru preot pre un seminarist văduv !.. Aceasta esle o crimă canonică capitală şi aşezămintele apostolice, ca şi acelea ale Sf. Părinţi sunt categorice: «Nu se poate hirotonisi preot cine-va care a intrat în a doua nuntă, iar făcîndu-se, unuia ca acesta să i se ia danii preoţiei Episcopul care a sâvîrşit hirotonia, să1 se caterisească.» Pseudo-preotul în cestiune există şi din Dobrogia, cu singhilia Episcopului Partenie, şi prin stăruinţele aceluiaşi colectivist puternic, a fost transferat în judeţul Ialomiţa, unde săvlrşeşte cele preoţeşti !..’. Dar, Episcopul Parthenie s’a mal făcut vinovat de cea mal înfricoşată nelegiuire în slujba preoţiei, nesocotind chiar Sfînta-Sfintelor, temelia dumnezeeştel litliurghil, de oare-ce acum un an, la parastasul prinţului Gr. C. Şuţu în Brăila a cutezat a sluji sftnta li-thurghie fără utrenie !... In cazul sfinţirel cathedralel din Constanţa, Domnul Partlienie nu s’a dat înapoi de la cel mal sfruntat şantagiu şi cea mal rafinată escrocherie: După ce s’a opus la sfinţirea Cathedralel trei ani, sub cele mal perverse şi îndrăzneţe pretexte, văzînd că Sinodul, prin comisiunea trimeasă la faţa locului, a respins obiecţiunile ce ridicase asupra caracterului anli-canonic şi ne or-thodox al pieturel, nelegiuitul Episcop, a avut îndrăzneala a spune pe faţă ministrului cultelor, că nu va consimţi la sfinţirea bisericel, de cît cu condiţia de a i se număra 7000 lei! Ministrul după vremi, ca să scape ţara de rîsul străinilor, care priveau cu uimire cum sta măreaţa cathedrală închisă, a fost nevoit a ’i da suma de bani pretinsă; iar Parthenie ştergtud cu buretele toate scandalele ce provocase, a sfinţit biserica !... Acelaş şantagiu ’I n încercat neruşinatul Parthenie şi cu inaugurarea podului Carol 1 peste Dunăre, silinduse din resputerl a stoarce şi ministrului Lucrărilor Publice 7000 lei, pentru botezul podului. Ministrul a supus cazul M. S. Regelui, caro a ordonat să nu i se dea nici un ban şi să se invite numai I. P. S. Mitropolitul Primat Ghenadie la ceremonie. Neobrăzatul de Partlienie însă, nu s’a ruşinat a veni nechemat, a se îmbrăca şi a lua parte la sfinţirea aghiaziuel. Mal mult, spre cel mal mare scandal al Curţel şi al înaltei asistenţe, a îndrăznit a se aşeza la masa regală şi ca un ritan ordinar, a suferit dis;; preţuitorul afront de a nu li băgat în sea- mă, neadreslndn-i-se cnvîntul de nimeni!... Kir Parthenie, se slujeşte de puterea’! episcopală pînă şi în certurile sale de familie; aşa, fratele săil cel mal mare, fiind într’o judecată casnica de familie. Episcopul fără nici un scrupul uman ori moral, a împins răutatea’l mârşavă, pînă a sili pe surori să jure falş contra fratelui. Bietele rnuerl temîndu-se de păcat, n’att îndrăznit a se hotărî, de cit, după ce Parthenie le a ameninţat cu puterca’l de E-piscop, că le va afurisi de nu vor jura şi ie va dezlega de vor comite sperjurul, ceea ce a şi făcut după ce aii jurat!... Depravat piuă în măduva oaselor, Parthenie a pângărit chiar şi monăstirile E-parchiol cu desfrîul săil criminal : Ducîndu-se în inspecţie la mănăstirea de maici Cilik-Dere din Dobrogen, cum a sosit, şi după Îndeplinirea ceremonialului obicinuit, văzînd printre călugăriţe, o grecoaică ttuără, bine făcută şi frumoasă, a dat ordin stariţel sâ’i o trimeaţă la conak în ascultare... Tlnăra călugăriţă primind porunca, a izbucnit în lacrimi amare, refu-zînd a se supune cu desperare ; dar Stanţa Inspăimîntală de îndărătnicia nenorocitei şi ştiind ce urgie o aşteaptă pe dînsa şi pe monăstire, dacă nu o îndeplini poftele libidinosului Episcop, a chemat încă vr'o trei maici mal bătrlne şi cu ele plîn-gtnd, dtnd în genuche tinerel călugăriţe, d’abia aii Induplecat’o cu sila a’şl jertfi cinstea metaniei, ducîndu-se plingîud în ghiarele lut Partlienie, care fără a se înduioşa de iucrimele nenorocitei, ca un basi-buzuc sălbatic ’şl a săturat pofta bestială, violînd eu cel (lin urmă ultragiu pre nenorocita călugăriţă !... Mizerabilul, se vede că citise din scrisorile indiane atribuite Domnului de Voltaire, desgustătoarea istorie a jezuitulul pater Fa-Tutto, care fiind însărcinat în Indii cu misiunea convertirel la biserica papistă, a primit In catihisire o tînără princesă, pe care a sfirşit prin a o viola... Kir Parthenie insă, a lăsat pe jos pe prototipul săfl jesuitic Fa-Tutto şi cu o altă maică, s’a fotografiat în costumul lui Adara ! Această preţioasă fotografie, ce a tost văzută la Mitropolitul Ghenadie, se a-flă acum în colecţia de documente a primului Ministru D. Slurdza. O dată cu venirea sa la Eparhia Dună-rel-de-Jos, Parthenie, asemănat prietenului şi complicelui săU primul ministru Sturdza, a voit să dovedească lumel că ; «n'are teamă de Rusia» şi s’a năpustit cu o feroce urgie asupra călugărilor din Monăs-tirea Cocoşul, îu cea mal mare parte rus-neacl de origină, jefuindu'l de tot avutul şi Iuîud monăstirel piuă şi cenuşa de sub vatră. Şi, dacă guvernul nu prindea de veste ia timp, Parthenie era gata sil vînză pădurile monăstirel de o mare valoare, pe preţul de 300.000 lei ! De la intrarea în Sinod a lui Parthenie, adunarea acestui sacru corp, a devenit a-rena celor mal josnice scandale, prin in-trigele perfide şi cuvlutările, sad mal bine înjurăturile degradatoare, cu cari iniba-lează desbaterile. Intrigaut pervers, dar laş, Parthenie este prototipul spionilor poliţieneşti şi agenţilor provocatori. In ceî din urmă ani ai domniei colectiviste dinainte de 1888, a fost însărcinat a face viaţa amară prin cele mal murdare injurii regretatului Episcop Melcliisedek, pre care Ioan Brătianu lntr’-un discurs celebru, pronunţat la Iaşi, ’l numise : «farul luminos şi principele Episcopatului Romîniei». Şi la moartea Episcopului de Roman, ticălosul de Parthenie, a avut neruşinarea a lua parte la oficiul prohodului, vărsînd lacrimi de croadil, spre cea mal mare indignare a prietenilor marelui reposat; fâ-cîndu’I elogiul a zis : «Episcopul Melcliisedek a fost un ierarh atît de mare şi erudit adine, în cît generaţia sa nu ’l a putut înţelege !»,.. Văzîndu-se scăpat de cel mal puternic adversar al săil, Parthenie s’a apucat să tiranizeze Sinodul şi prin cele mal infame intrigi şi tot felul de mişelil, a izbutit a înlătura din scaun pe Mitropolitul Primat Io* sif Gheorghian, în speranţa că, din cauza unul non sens strecurat In legea din 1872 pentru alegerea mitropuliţilor, potrivit căruia după 20 ani nu se mal puteati alege de cil Episeopl titraţi, socotea a se impune chiar conservatorilor la Primaţie, fiind singurul Episcop titrat aflat alunei In Sinod. Din norocire şiretenia a fost simţită la vreme, şi legea îndreptată. Prin alegerea mitropolitului Ghenadie, al cărui intim prietin se arăta, Partlienie nu s’a dat Învins; într’un moment de uitare, a mărturisit-o chiar unul ministru conservator: «prietin, prietin, clar eu tot îl mănînc pe Ghenadie, cum o veni ai noştrii la putere»... Şi mişelul s’a ţinut de «uvlntl... E de prisos să mal insistăm, totul s’a dat pe faţă, cum că Partlienie în tovărăşie cu primul-ministru Sturdza, este demonul damnat al monstruoasei nelegiuiri cu detronarea Mitropolitului Ghenadie. Opera este demnă dc ambii nemernici, attt (le mârşavă şi fără seamăn de neomenoasă, a fost înscenarea infamiei săvirşite!... O dată cu venirea sa la putere perfidul prim-ministru Sturdza, cu lacrimi tu ochişi cele mal umili oare protestări de devota- ment, s’a însărcinat a adormi pe Mitropolitul Ghenadie desarmlndu-1 de cele mal elementare precauţiunl. Pe (le altă parte spionul Parthenie, des-făştirînd cea mal călduroasă prietenie, Împingea pe Mitropolitul Primat a lua măsuri disciplinare contra mal multor episeopl păcătoşi, şi făcu ast-fel în jurul Mitropolitului un gol primejdios în Sinod. In altă direcţie, amtndoul inlriganţil împinseră din răsputeri pe Mitropolitul Primat, a fi recalcitrant în conflictul cu epi-tropia aşezămintelor Brlncoveneştl. Se ştie ce parte scandaloasă a luat atît Sturdza cît şi Partlienie la adunarea Biîncovenească, necruţînd nimic spre a provoca scandalul. Cel d’tntiiă, a mers cu neruşinarea de a vorbi cu drept de rubedenie, iar Partlienie intrlnd în comisia de luarea socotelilor, a avut îndrăzneala a striga la prima şedinţă, în cancelaria epitropiel, că s’au comis fal-şuri de unii epitropi !... După ce aii reuşit ast-fel, a izola pe Mitropolitul Ghenadie, de toată lumea şi a-1 înstrăina pînă şi pe cel mal buni prietini, infamii eomparşi Sturdza-Parthenie, s’atl aruncat cu o feroce turbare asupra victimei lor, sfâşiind-o ca nişte hiene cu nelegiuita hotărîre a Sinodului, datorită perversei concepţiunl a votrului Parthenie şi a supuitorului săO, răspopitul Dragomir!... ItaO crescut până la cea mal grosolană mojicie, Parthenie este strein de noţiunile celei mal elementare bunel-cuviinţe, ori bunel seanţe: Pre subalternii săi, ’l înjură surugieşte; de câte ori ese în public, ul-tragiază buna cuviinţă, tolănindu-se in birje ea cel mal deşuchiat derbedeii, cil picioarele în spatele vizitiului! Seara umblă pe bulevardele Galaţulul, agăţându se de femeile pierdute, ca cel după urmă stricat!.. La Senat chiar, n’are cel mal mic scrupul al înaltei demnităţi ce Îmbracă : stă tolănit pe bancă cu capul descoperit şi părul vîlvoiQ ca cum s’ar afla la cafenea. In bufet face eele mal obscene glume, scăr-pinîndu-se ca un dobitoc. In vremea din urmă, a făcut conservatorilor îndelung răbdători, cea inal obraznică opoziţe ; ceea-ce nu’l împiedica a cerşi zilnic Ministrului bisericesc, bani sub diferile pretexte, până şi bilete gratis de cale ferată pentru tot neamul Iul. — Activitatea’l senatorială, a probat’o şi încununat’o cu prilegiul desbaterilor legel asupra îmbunătăţire! soartel clerului mirean, când Parthenie, ca să se arate procopsit, dar mal mult spre a ţine ison mititelului său stăpîn Sturdza, a recitat un discurs de o săptă-mînă : Un monument de compilaţie stupidă şi de polologhie ridiculă, care a culminat printr’un sacrilegii! criminal în gura unul Episcop, de oare-ce ’şl-a încheiat insipida’l cuvîntare cu invocaţia : «De este un Dumnezeu în coruri, această lege nu se va vota /»... Această exclamaţie a trădat într’insul pre allieul împietrit, dar ca Episcop a profanat în public cea d’întll şi cea mal de căpetenie poruncăă dumnezeiască: «Să nu ei în deşert numele ’Domnului Dumnezeului tău /»... Şi acest Partlienie, tîlhar de cele sfinte ea şi de cele lumeşti, este farul spiritual al colectiviştilor !... Acest nemernic, pervers de toate simţi-mintele omeneşti, are Îndrăzneala a aduce la cunoştinţa lumel catherisirea Mitropolitului Ghenadie, pentru că ar fi lipsit de credinţă şi virtute... Cu adevărat, o-dată cu 'revenirea colectiviştilor la putere, s’a întors lumea pe dos! Şi ca culme a neruşinăreî, se ameninţă ţara, cu înălţarea unul Parthenie la scaunul de Mitropolit al Ilomînilor. Să sperăm în misericordia Dumnezeului neamului romlnesc, că această ţară va fi scutită de cea după urmă ruşine, prin mijlocirea trăsnetului proniei cereşti, care va afunda în cele după urmă îutunericiml ale pămîntuluî, pe acest nelegiuit, spre a scuti biserica ortodoxă romînă de o crimă !... fiSaSm-Xovak. ORDONANŢA SLUGOIULUI Acum nu mal încape îndoealâ, cuvintele noastre din trecut sunt consfinţite şi de organul oficios al colectivităţii, ceea ce am prevestit s’a îndeplinit, Va-siliu a iscălit ordonanţa redactată de Stătescu. Redactorii Voinţei şi cu toată banda de falşificatori pot calomnia în linişte, judecătorul de instrucţie i-a luat pe toţi sub scutul săă, i-a pus la adăpostul juraţilor. Vasiliu a dat ordonanţa sa de neurmă-riro în procesul de calomnie intentat de Mitropolitul Primat plastografilor şi tovarăşilor iui Mărgăritescu. „Voinţa4* a făgăduit să jertfească coloanele sale întregi pentru publicarea a-cestui act. Ar face bine să’l puo şi în ramă în a-mintiro* memoriei slugei lui Stătescu, care a scăpat’o do puşcărie. BOTUL PE LABE Dorinţa. VI. Sale Kegelul.—f.'ostiu-nea prezidenţialii şl ministerialii. Dorinţa JI. Sale Regelui Era hotărîtă convocarea marelui colegiu electoral pentru Simbătă. Guvernul făcuse deja toate pregătirile, hotă-rît a tranşa o cestiune atît de gravă in mod violent şi prin surprindere. 1). Sturdza, pe cit ştim, a supus Marţi după amiazî M. Sale Regelui decretul pentru convocarea marelui colegiu. Alaltăseară însă, d. Sturdza—după cît se asigură—a comunicat consiliului de miniştri, că 31. Sa Regele ar II refuzat «a semneze decreta,! expri-nifndu-Şi dorinţa ca parlamentul să discuite pe larg această Gestiune gravă, care a zguduit timp de peste şecise luni liniştea ţării. Deci guvernul nici azi nu ştie cu siguranţă cînd se va convoca marele colegiu. Cestiuuea preşidenţială şl ministerială Tot aşa, d. Sturdza nu ştie încă cine va fi ministru al domeniilor. Atît ştie şi d-sa şi toată lumea, că d. Stătescu n’a renunţat încă la d. Dfuvara, pe care prinţul ministru nu’l vrea; că d. Aurelian continuă a refuza; că Stăteş-tii spun: ori Djuvara, ori nimeni. Şi tot ast-fel stă şi Gestiunea preşi-denţială. Prinţul Ghica continuă să refuze, iar cu d. Aurelian nu se ştie ce va fi. De alt-fcl cestiunea preşidenţială s’a discutat şi la întrunirea intimă de a-seară a majorităţii. D. Zăgănescu a propus ca să se ho-tărească alegerea vechiului biuroii ca un semn de armonie deplină între partid şi guvern. Dar d. Aurelian, care se vede că nu armonizează pe deplin cu d. Sturdza, a cerut ca această cestiune să nu se discute. Gestiunea remanieret nici n’a fost atinsă. TRIBUNA POLITICA Ca să-şi capele adevărata fizionomie, nu-I rămînea guvernului de cît să recurgă la ajutorul bandelor de bătăuşi. A făcut o şi p’asta. Nu ne aşteptăm, e drept, ca regimul să isprăvească alt-fel. Dar se găseau oameni cari credeaţi că va mal trece un an cel puţin pînă cînd guvernul să ajungă la această tristă necesitate. De altmintrelea, fiind-că era fatal să ajungă aci, mal bine mai curînd. Ion Brătianu, cînd a ajuns să se ra-zime pe Ulmeni şi pe Tobocî, a căzut de la putere; şi era Ion Brătianu. Piticul Sturdza va cădea şi mal iute, o dată ce-a ajuns să se razime pe Ro* bescu, Antonescu, Zaharia şi Nae Fie-raru. TRIBUNA LITERARA UN DOCUMENT PREŢIOS PENTRU ISTORIA PRESEI ROMANEŞTI Iu «Crăeasca Tipografie a Uuiversifăţil ungureşti din Buda», s’a tipărit în 1814 un apel-prospect pentru publicarea unei gazete româneşti. Alexie Lnzaru, patriot român, constatînd lipsa unei fol, care să ţină publicul româuesc în curent cu mişcarea politică europeană, face apei la acest public să’l ajute a da îa lumină o asemenea foaio de două ori pe săptămină. Nu ştim dacă apelul săli călduros a avut răsunet şi daca foaia proeelată a apărut. OrI-cum acest apel-prospect este prea interesant ca să nu’l reproducem aci. El re ailă lipit ia sfirşitul unei alto publicaţiuul tipărită iu aceeaşi tipografie cu cheltuiala lui Alexie Lazaru tot iu 1814 şi întitulată: «întâmplările resboiulul Franţuzilor şi întoarcerea lor de In Moscova şcl. tălmăcite do pre nemţie de nu iubitor de u’ea-mul românesc.» Iată apelul-prospect al lui Alexie Lazaru : ÎNŞTIINŢARE Toate neamurile Evropel cele deşteptate au aflat cuincă u scrie gazete, sati novele, şi acele a le împărtăşi oamenilor neamului său, e cea mal încuviinţată mijlocire de a lumina noroadele, cu inlimplatele ale allora fapte a le a-bate de la răfi şi a le aduce spre cele mal bune. Prin novele ne înştiinţăm aşa zicând că mal esle lume şi afară de ţara noastră, si ni se descopere a şti şi cele ce se întîmplă In toate zilele prin alte împărăţii şi ţttrî departe; www.dacoromanica.ro EPOCA '.vA.kWfg «v igjsjmwm cu care nu numai se desfâtează inima şi mintea omului, carea din fire aşa e întocmită, rât pururea se luptă spre ştiinţă şi spre agonisire de cunoştinţe noue; ci şi sufletul se imbunătăţeazâ, de vreme ce cetitele fapte rele aie al-rora cele ce s’afl întîmplat asupra pă-tinţilor şi a fraţilor sâl, asupra Domnilor şi Boerilor săi, asupra patriei sale cu fâră-de-lege, cu necredinţa, cu îndărătnicie îndrăznite ne fac a ne îngrozi, precum de pedeapsa şi certarea unor fapte ca a-cestea; aŞa mal vîrtos de necuviinţa şi răutatea ce o cuprinde în sinul sâO;— aşa ne învăţăm a nu lucra unele ca acestea. Din potrivă, cunoscutele ale altora fapte bune de credinţă şi de cucerie spre Împăratul şi spre patrie, de dragoste frăţească către de aproapele, de ascultare către Domnii şi Boeril locurilor, de vitejie In oaste şi de linişte în vreme de pace, ne aprind inima noastră şi cu putere ne îndeamnă a urma unora ca acestea. Nu numai dară frumos si desfătat lucru este a ceti novele, ci şi de lipsă celui ce nu vrea să râmîe orb de amîn-dol ochii. De aceea, iată că şi Grecii, ba şi Sârbii, dobludind dela înălţatul împărat al Austriei privilegliium spre aceea, cu sirguinţă datt novele, ce se tipăresc la Viena, neamului sâO; şi neamul alît cel grecesc, precum şi cel sîrbesc, nu numai cu bucurie, ci şi cu mulţumită le primesc. Singuri noi RominiT, măcar că ne tragem viaţa dela cel mal slăvit neam in lume, adică dela Romani, suntem de acel scump vistiariă lipsiţi. Insă sub stăplnirea prea-bunulul împărat al Aus-tiiel Francisc Intîiă, carele părinteşte doreşte ca şi Romîniî să vie Ia mal bună învăţătură, mi s’afi învăpăiat inima de dragoste—ca şi întru acest lucru să slujesc neamului meii. Pentru aceea, de voii! fi înştiinţat de Ia iubiţii mei Romînl, că bucuros ar primi un lucru folositor ca acesta, şi de se va aduna atăta număr de prenu-meranţl, cît să pocia purta cheltuiala tiparului, aici, în crăiască cetate Ruda, la crăiască tipografie, mă voiţi incumâta a mă apuca şi de acest lucru pentru dragostea neamului. Intru care întâmplare pururea şi necurmat cinstiţii pre-numeranţl în toată săptămina de cie-două ori ar primi dela mine novele pe căte o jumătate de coală, adecă o coală pe săptămână, une ori iacă şi mal multe alte vrednice lucruri vom adăoge; a cărora preţ, cu toată cheltuiala, va ti de la un prenumerant 20 de florinii nemţeşti pe an, sati, carele va vrea numai pe o jumătate de an, 10 florinţî nemţeşti; iară In bani turceşti pe un an 30 lei; pe jumătate de an 15 lei. Cînd voiu fi înştiinţat despre vrerea Romînilor in treaba aceasta, voiu anii-mi şi locurile unde, şi la cari cinstiţii neguţitorl să numere mal sus arătaţii bani, ca să-I pociţi primi în vremea sa. Nu lipseşte alta, fără Românii să se arate, Înaintea Iuti il şi înainţea neamurilor celor străine, că nu cruţă acea puţina cheltuiala ce afl a face pentru novele. Alexie ¥>nzsiru. (1814). ’ Iată acum şi interesanta prefaţă la publicaţia, pe lingă care am spus mal sus că ani găsitlipit apelul lui Alexie Lazaru : CĂTRE CITITORI Nu puţini ani sunt, de cînd Sucepînd Franţuzii resmiriţă In ţara lor, şi de aci Înainte nu vrură să aibă craitt stă-pănitoriti preste dînşil, ci îşi întocmiră Republică, cu care a Frîncilor grea faptă se aţîţâ acel resboiu in Evropa, a căruia sflrşit abia acum nădăjduim să’l vedem; mulţi ani steagurile oştilor fran-ţozeştl pretutindenea scurdate flutura biruitoare, cît nu numai Franţozil se credea pe sine a îi nebiruiţi, şi cum că preste scurtă vreme el vor s’tăpini preste toată Evropa, ci şi alţii mulţi se aluneca cu aceeaşi părere. Ci cum este firea nestatornică şi jocurile lor foarte schimbătoare, iată cînd gindea Franţozil că el ţin norocul de păr, cit nici odată să nu se poată smulge din biruitoarele lor iniini, iată, le veni sburdare ca să se scoale cu res-boiQ asupra Muscalilor, cari, venitul Franţozil cu Indrăznire asupra lor, încel-încet trăgându-se înapoi, feaceră cale vrăjmaşilor FranţozI cătră cetatea Moşea. Unde ajungînd aceştia, cel mal norociţi pe lume a fi se socotea, pentru că nu se îndoia că Muscalul acum va fi silit a cere şi a face pace după plăcerea lui Bonaparte, şi aşa Franţozil şi de aici se vor înturna biruitori. Ci tocmai fapta aceea, cu care credea Franţozil că vor încorona biruinţele sale cele mal denainte, tocmai aceea fu lor începutul durerilor şi a nefericirii. Întâmplările Franţozilor şi fuga lor cea amară din ţara Muscalului o puiO efi înaintea cititorilor Români in cărticica aceasta, nu pentru ceva dobândă a mea, ci pentru petrecerea cititorilor şi pentru ca şi Românilor celor ce nu şliil limbi străine să fie cunoscute aceste mari lucruri ale Evropel cu prilejul franţuzeştii rezmiriţe căzute ; şi fieşte carele să vază schimbările norocului In lumea aceasta şi să se înveţe a nu se încredinţa norocului, carele, aceluia cui părtineşte mal tare, pre urmă se face cumplit vrăjmaş. IMFOEMAŢI1 Prefectura Poliţiei a luat obiceiul sa convoace în toate zilele pc cetăţeni la secţii, unde sunt aine-ninţaţl sub felurite pretexte daca nu încetează de a se amesteca in politica. Ast-fel a fost chemat astă-zl de către celebrul bătăuş inspector Ionel Antonescu, d. C. Vladescu din coloarea de Negru. Spre a constata aceste ilegale citaţiunî, d-nu N. Filjpescu a luat hotarlrea sa însoţească pe d. C. Vladescu la secţie, unde afi şi găsit pe numitul bătăuş, Cerînd d. Filipescu explicaţiunl asupra motivelor acestei convocări ciudate, inspectorul a mărturisit ca într’adevar a citat pe d. Vladescu spre a ’I cere socoteala despre injuriile ce pretinde ca le-ar li rostit prin cafenele la adresa sa. Noi ne facem datoria să vestim pe toţi cetăţenii, ca nici unul din-tr’inşil nu este dator să se supuie unor asemenea convocări, ca nici unul prin urmare sa nu facă cel mal mic caz de asemenea citaţi-unl şi pe viitor să vestească pe membrii partidului conservator de cîte ori lichelele poliţieneşti îşi vor mal permite să ’I cheme la secţie. Suntem autorizaţi să dăm cea maî formală desminţire articolelor de reportaj publicate prin Adevărul şi Evenimentul, relative la încercarea da contopire a grupului junimist cu tinerii liberali disidenţi. E o curată născocire toată întrevederea şi atribuita convorbire dintre d. Maiorescu cu tinerii liberali, precum este o curată născocire tot planul de organizare a-mănunţit în sus zisele ziare. De aitminterea acest basmu se istoriseşte publicului de prea mult timp, cu oare-cari variante, fără a se adeveri nici o dată, pentru ca să maî aibă nevoe de desminţire. Junimiştii sunt şi rămîn membri fideli ai partidului conservator. Aceasta au dovedit’o în tr cut; vor dovedi-o şi în present. Şi aceasta ne-afi rugat să o declarăm din parte-le. D. Arapu, prefectul judeţului Botoşani, a fost chemat în Capitala peiitiu a i-se da ordin din vreme în privinţa întrunirel pe care partidul conservator o va ţine la 24 Noembrie în localitate. Curtea de Casaţie a trimis erl Camerei de punere sub acuzare dinCraiova dosarul afacerel Steiner. Agenţii colectiviştilor cutreeră mahalalele pentru a împedica pe cetăţeni să ia parte la întrunirea publica pe care partidul conservator o va ţine în sala Dacia. Allăm în mod pozitiv că cea d’întîî grijă a 51. 8. Regelui, îndată ce a sosit a-seară în Capitală, a fost să previe pe îi. liim. Stwr-«Iza, cit şi pe prefectul «le poliţie, personal, eă nu voe-şte sub nici nu cuvîiit să vadă repeţittdu-se scenele sălbatice eu bătăuşii cari au mînjit in aşa grad guvernul de piuă la 1888. Allam că prinţul Dim. Chica, preşedintele Senatului, se află indispus de cîte-va zile. II urăm o grabnică însănătoşire. D-nil Dim. Sturdza şi P. Poni ah făcut o nouă vizita Mitropolitului losif al Moldovei, cu care s’afi întreţinut aproape o ora. Grupul vernescan se va întruni azi după amiazl la d. G. Vernescu spre a lua o hotârlre definitiva în privinţa atitudinel sale. In afară de amicii d-lui Vernescu, au fost invitaţi la această consfătuire şi d-nil Gr. M. Sturdza, Nicu Catargiu şi alte cîte-va persoane. Nelegiuita locotenenţă mitropolitana a rechemat în ţara pe diaco- nul Ghenadie de la capela romîna din Paris şi trimeţîndu-1 la mînăs-tire, i-a interzis de a mal sluji la vr’o biserică. Singura vină a diaconului Ghenadie, unul din cel mal străluciţi absolvenţi al facultăţii de teologie, e că a fost trimis de Mitropolitul Primat Ghenadie la Paris. D. Leonida Panopol, noul pre-ect al judeţului Roman, a depus erl juramîntul, iar aseară a plecat la postul saci. D. Softa, prefectul judeţului Suceava, a sosit în capitală. D-sa e în mare gîlceava cu primarul Iorgu Radu şi se pretinde ca a venit în capitala pentru un aut, aut.» Guvernul a afuns într’un hal neînchipuit de degradare. S’a ţinut alaltăerî o întrunire ki secţia poliţienească 49, unde oratorii au fost preotul Matei de la biserica Iancu Vechiu, d. Ionel Antonescu, inspectorul coloa-reî, şi d. Cantuniari comisar comunal. Gazeta afirmă că arcbimandritul Să-băreanu a fost depărtat din postul de stareţ al minăstirel Cocoş, pentru incorectitudini. Afirmaţiunea ziarului colectivist e mincinoasă. Arehimandritul Cornilie Săbăreanu posedă un certificat al Ministerului Cultelor, cu No. 737 din 24 Ianuarie 1891, prin care se constată că după adresa episcopului Dunărei de jos, No. 394 din 25 Maiă 1890, arcbimandritul Săbăreanu a fost descărcat după a sa cerere de sarcina de stareţ al mînăstirei Cocoş. De asemenea dintr’un proces verbal dresat de comisarul PopovicI de pe lingă poliţia din Tulcea, se constată că nu stareţul a fost incorect, ci călugării monastirel Cocoşu, cari In lipsa stareţului au intrat in camera acestuia cu chel streine şi aO sustras sigiliul minăstirel şi mal multe efecte ale Stareţului Săbăreanu. Acest proces-verbal poartă data de 10 Maia 1890 şi el este dresat in pre-senţa archimandritulul ca reclamant şi a trei martori. Se vede clar că afirmaţiunea Gazetei e calomnioasă. Regretăm însă că ziarul colectivist nu ne vorbeşte de istoria unei blănl, asupra căreia episcopul Partenie ar fl putut da confratelui nostru multe amănunte. CONSFĂTUIREA INTIMA DE LA SENAT Aseară la orele 9 s au întrunit în sala Senatului deputaţii şi senatorii din majoritate, în număr de vre 120. Era o deprimaţie generală, cu atit maî vîrtos, că afară de d. Gogu Cantacuzino nici un ministru nu venise. Se formaseră mai multe grupuri cari discutau cu foc cestiunea Mitropolitului. D. Gogu Cantacuzino a simţit aceasta şi pentru a evita eventuale întrebări şi imputări, s’a retras în dosul băncilor cu d. C. Nacu. La orele 9 şi un sfert soseşte d. Sturdza şi e primit fără nici un aplaus. * * * D. Dum. Sturdza ia cuvtntul şi după ce face o teorie foarte slabă asupra armoniei din partid şi guvern, spune că în timpul vacanţei parlamentare, guvernul a avut să treacă prin multe gretuăţî, fiind atacat din toate părţile. Şi ar vrea să ştie dacă acum, în a-junul deschidereî Corpurilor Legiuitoare, are încrederea desăvârşită■ a partidului. D-sa promite că guvernul e ho-tării a intra pe tărîmul reformelor şi pentru aceasta are nevoie de unirea şi concursul devotat al partidului. D. P. S. Aurelian a făcut un apel la unire, cu atit mai vîrtos, că guvernul vrea acum să prezinte legi monumentale... D. St. Şe idrea : Ce fel de legi? D. P. S. Aurelian: Peforma im-positdor şi multe alte legi, pe cari guvernul ar vrea să le voteze în sesiunea actuală... D. Vergatti; Protestez! Noi nu vom vota legi prin surprindere, ci vrem discuţie. * * * D. P. Grădişteanu a făcut de asemeni apel la unire, dar cu oare cari rezerve, anume cu condiţie că guvernul va căuta să-şi realizeze făgăduielile de altădată. D. Zăgănescu-Slatina începe în-jurtnd pe d. Fleva, care trebuia să fie exclus de la început clin partid. Dar dacă d. Sturdza n’a făcut aceasta, acum ar trebui să vie cu o lege, prin care să oprească pe acest om de a mai face a-gitaţiî. Drept manifestaţie a deplinei armonii dintre guvern şi partid, d-sa propune, ca să se hotărască acum realegerea vechilor biurouri ale Senatului şi Camerei. D. P. S. Aureliau cere ca realegerea biurourilor să nu se discute acum, şi mai tirziu, şi în orî-ce caz să se lase deputaţilor latitudinea ele a alege preşedinte al Camerei pe cine vor voi. D. Dim. Sturdza a invitat apoi pe senatori şi deputaţi ca azi după amiazl, la orele 2, să se întrunească la o nouă consfătuire la Senat. * * * * S’a remarcat foarte mult, că nici unul din oratori n’a atins de loc, cu nici un cuvînt, cestiunea Mitropolitului Primat şi cestiunea remaniereî ministeriale. întrunirea s’a sfîrşit la erele 10 şi jumătate. In frumoasa sa carie despre lurbnră-rile digestive, doctorul Monin a dovedit cum tensiunea obişnuită a nervilor slăbeşte şi conrupc tot sistemul de nutri-ţiune. Stomacul e punctul slab la toţi cel cari muncesc cu creerul, zice el prin expereinţă ; şi omul care cugetă mal mult este adesea acela care digerează mal puţin. Aceste supărătoare efecte reacţionare ale contenţiunel spiritului se neutralizează prin întrebuinţarea regulată, la prînzurl, a dozelor medicale de vin Bra-vais singurul tonic digestiv în adevăr patronat de prinţii terapeuticei. Sir Eilurin Palmer, consilier ia departamentul de finanţe, a depus bugetul pe 1897. Veniturile se urcă )a 10,235,000 lire egipţene şi chel-tueJile la 10.230,000. Armata va fi sporita pe cheltuiala provinciei Dongola, cu 4 batalioane, 2 escadroaue şi o baterie. Berlin, 14 Noembrie. Democratil-sorialiştl depun o inleril^^^HKprivinta regimului vamal in îtu-sia, a u^P^uor de piele fina. D. de Bfitti-clier, secretar de Stat Ja interne, declară ca ne-gociările asupra executării tratatului de comerţ ruso-germau liiiid incit pendinte, se vede silit să decline orî-ce răspuns. O propunere a democraţilor socialişll, do a discuta interpelarea cu toate declaraţiunile D-luI de Bfltticher nefiind in deajuus sprijinită, interpelarea cade de la sine. Paris, 14 Noembrie. Academia franceză a decernat premiul Go-fcert do 10,000 de franci, d-lul Hanotaux. pentru isloria sa asupra cardinalului de Richelieu. Camera discutlnd bugetul instrucţiunel publice, respinge o propunere u d-lul" Jourdan, radical, cerind laicisarea tutulor scoulelor de fele. D-nu E. Arago, fost ambasador la Berna, murit. AFACERI TURCEŞTI Coustantinopol, t4 Noembrie. Ambasadorii att declarat Porţii că împărtăşesc părerile ataşaţilor militari asupra reorganisărel geaudarmenel cretane şi uii cerut ca comisiu-nea să plece la 19 Noembrie. — Ataşatul militar rus, colonel Peschkow, a declarat că nu pleacă Înainte de fixarea tutulor amănuntelor. REGELE SERBIEI IN ITALIA Roma, 14 Noembrie. După ce’a dejuuat JaQuirinal, Regele Serbiei însoţit de suita sa, s’a dus Intr’o trăsură a Curţii la d-I BogicevicI, ministrul Serbiei, de unde apoi In Răsură privată s’a dus la Vatican, iu audieuţă Ia Papa. Regele a stat aproape */« do oră singur cu Papa; apoi uft fost introduse personagiile suitei sale.—După această audienţă Regele s’u dus să salute pe cardinalul Rampolla.—La plecarea sa de la Vatican, II s’afi făcut onorurile militare. Un prlnz diplomatic s’a dat seara la Quiri-ual, apoi a fost represeutaţie de gală la teatrul Coslonzi. Regele Serbiei va merge tnline la Neupole şi se va Întoarce l.unl aci. Circula ştirea că Regele a cerut Papii să în-tinţeze un episcopat catolic la Belgrad. DIN CAPITALĂ Copil găsit fii cănit ii.—A-seară s’a găsit Intr’o căruţă din curtea’d-lul Niţă Ionescu, din Bulevardul Ferdinand.uu copil de sex masculul in virslă ca de două Imn Mica fiinţă a fost transportată la secţia respectivă şi de acolo la spitalul Maternitatea. Poliţia cercetează pentru a găsi pe denaturata mumă care ş’a lepădat ast-fel copilul. Moarte subită..—A-seară, po la orele 8, Moritz, In virslă de 40 de au!, servitor, In prăvălia d-lul IvQliner din strada Şelari 2. a căzut de-o-dată in prăvălie şi a Încetat subit din viaţă. Poliţia fiind Insciinţală de această întîmplare, procurorul de serviciu care a venit imediat la i'aţa locului a ordonat transportarea cadavrului la Morgă pentru u i se face autopsia. Tis Incendiar.—Am anunţat erl că Mer-eurl noapte un incendiu s’a declarat în circiuma d-lul Sloenescii din strada Mărcuţel 87. Din cercetările făcute erl, s’a constatat piuă la evidenţă că focul nu a putut lua naştere altfel de cit fiind pus cu intenţiune de o persoană răii voitoare, de oare ce in acel moment nimic nu se afla In prăvălia care să poată propaga un incendiu. In urma unei anchete minuţioase, s’a dovedit că incendiarul este un anume losef Leibu Juris, domiciliat in curtea circiumei, care era in termeni răi cu proprietarul prâvăliol. Leibu a fost arestat şi condus la secţia respectivă unde cercetările urmează. DIN ŢARA __ _. _ . «E®S5*ESSS£ÎJ!8 Stare iuccitdiu.— Erî ua incendiu violent a isbuenit In Crai o va, lu depozitul de gaz al d-luî GoJdemberg, siluat lingă magaziile de mărfuri ale C. F. R g Focuţ luase proporţiunl îngrijitoare şi abia azi dimineaţă pompierii au putut reuşi să-l localizeze. Pagubele suni mari. DIN SI D -. > A^ATE ji) contesă hoaţă.—Contesa Ug... a cumpărat dinaintea tribunalului core-ţional din Londra, inculpată fiind de hoţie iu marile ma-gasine alo Urmii Peter Robinson. Afacerea nu va da naştere Ia nici o contosta-ţiune, de oare-ce hoaţa a fost prinsă in momentul cînd eşea din magazin ţinlnd ascuns sub polerina sa un pachet de dantele a 15 ir. melru şi al cărui cost iiu’1 achitase, la casă. Ea sc apară spunind că este atinsă de isterie şi prin urmare nu poa’e fi făcută responsabilă. Cu toată criza de nervi ce a avut ia audienţă, contesa Ug... a fost condamnată. SnmidaţiUc fn C3r«*t*i5S.— O telegramă din Athena anunţă că nişte ploi torenţiale aii cauzat pagube colosale in Grecia. Mal multe riarl sitt debordat. Circulaţimiea intre Pireu şi Athena esle Întreruptă. Terasămentul liniei ferale a fost surpat pe o mare distanţă, producind pagube însemnale di-rec ţiuite I. Mal multe persoane afi fost găsite înecate în torentele formate de apele ploilor şi a riurilor debordate. Un oraş bizar.—Locuitorii din Uro-Preto, oraş însemnat din Mexic, s’afi decis de a se muta cu toţii în corporo şi a merge in altă parte pentru a-şl alege reşedinţa. Rezoiuţiuuea este gravă şi puţin banală; cu toate acestea ea se esplică avînd in vedere fi-sionomin particulară a acestui oraş. Uro-Preto, de şi are două-zecl de mii de locuitori, nu are de cît o singură stradă pe o lungime de mal multe mile engleze, şerpuind prinlre numeroşii munţi al localilăţel. Altă particularitate a acestui oraş este şi următoarea : cu toate că localitatea este situată la ciucl mii picioare d'asupra nivelului mării, aerul este foarte umed, ast-fel că ţoale lucrurile cari nu sunt conservate în recipiente ermetic închise mucezesc foarte repede. Vehiculele, de orî-ce fel, sunt necunoscute în acest oraş de munte, şi este chiar periculos ca să se aventureze cine-va chiar călare pe măgar, prin acest oraş a cărei stradă unică, care şerpueşte pe o distanţă de mal multe mile, este de sigur cea mal muntoasăţstradă din lume. KIABFX£ ::5>B ASS ~ D. Angel Demetriescu, cunoscutul profesor şi publicist,; publică în L’Independance roumaine, asupra chestiune! mitropolitane, un foarte important articol din care reproducem cîte-va pasaje. Este in firea instituţiilor religioase ca durata lor să fio de veacuri şi miniştrii lor, incepîud de la treptele cele mal do jos, să se bucure de o inamovibilitate, care numai lîrzifi şi mimai pentru o parte dintr’înşil. s’a recunoscut funcţionarilor laici, fie el administratori, magistraţi safi membri al învăţăiulntulul public. Poporul a înconjurat cu o aureolă de sfinţenie biserica şi pe cel cari o slujesc. In credinţa sa, adincă, el vede într’înşil pe unşil Domnului, şi val do acela care ridică asupra lor o mină sacrilejă. De aceea popoarele îşi schimbă cu mult mal iute formele de guvernăuiînt de cit religia, şi pe cînd privesc cu ataraxia epicureă rftsiur-narea miniştrilor lumeşti, se ridică cu energie in contra depunerel miniştrilor cultului. GSţI miniştri nevinovaţi nu aii fost victimele cru-zimel regilor fără ca pentru aceasta poporul să se pană în mişcare ! Enric II dă ordin să se ucidă archiepiscopul de Canterbury Thomas Becket. L'ar Prelatul căzut victimă miniel regale devine un sfint; mii de pelerini se duc la mormîntiil silfi, şi re-gelo însuşi este silit să dea un exemplu eclatant de căinţă primind să (ie flagelat pe mor-miutul martirului şi să petreacă noaptea pe recea pardoseală a criptei. lată unde duc actele do nedreptate şi violenţă asupra servitorilor altarului! Prin patima oarbă ce guvernul actual pune fn toate laptele sale, prin inepţia de care dă dovezi pe fie-cure zi, dar mal ales prin depunerea uelegală a Mitropolitului Primat, el a pierdut cele din urină simpulil ce’I rămîneafi in ţară. Oamenii cu totul indiferenţi pentru schimbările politice suni revoltaţi contra purtării guvernului iu afacerea Ghenadie. O mj. www.dacoromanica.ro caro puternica, o fierbere generală domneşte in Iară. De la mic plnă la mare, poporul eslo agitat de o ii.are cesliune de principiu. El voeşte indrep'aroa crimei sâvlrşile de d. Sturdza şi colegii săi îu persoana Mitropo'itulul Primat; nu voeşte revoluţie ; el voeşte scăparea dinastiei de acel sfetnici nevoiaşi şi răi cari o in-ping către prăpastia impopularităţii şi a pierzării ; el voeşte să pună un frîu abuzurilor fără seamăn pe cari o oligarchie neruşinată nu se sfieşte de a le acoperi cu numele Suveranului. Acest popor, unit inlr’un cuget şi intr’osimţire, avînd in frunte floarea partidului conservator, va duce la bun sfirşit, nu ne îndoim, marea luptă pe care a Întreprins-o contra unei facţiuni temerare. In pace sau în convulsiunt, in unire cu guvernul, dară guvernul se va schimba tn bine, săli pe deasupra guvernului, dacă această firmă pătată vc conLinua a fi la clrina afacerilor publice, dreptate trebue făcută şi se va faco. O agitaţie, care îşi are rădărinele in slratelo cele mal adinei ale naţiune!, nu se va potoli piuă cînd legitima şi dreapta ol cerere iui va fi satisfăcuta. Mulţumită lui!)-zcQ. trăim înlr’uu secol în care ideile nu se mal pot sugruma. Ele îşi vor face drum pe canalurl o-prilc, dacă trista facţiune ce ne guvernează va încerca să-I tuchiză canaturile legale. Şi vina va fi a celor ce nu ati voit să cedeze Ia timp. DESCHIDEREA CAMERiLOP Azi la orele 12 precis s’au deschis Ca-merile cu solemnitatea obişnuită. Tribunele oficială şi publică fusese ocupate din vreme de agenţii poliţiei şi de mutre suspecte cărora comisarii de poliţie şi inspectorii le Înlesneaţi intrarea fără a le cere cărţi; aceia cari erau cunoscuţi ca fiicînd parte din oposiţie puteai! pătrunde cu multă anevointă, de şi aveafi cărţi. In Cameră In Cameră, plnă la sosirea 51. S. Regelui, senatorii şi deputaţii se întreţin Intre dluşi!; grupurl-grupurl de deputaţi ţin mici consfătuiri Intre dlnşil; grupurile acestea sunt vizitate foarte des de d. Stolojan, ministrul de interne, care e curios să cunoască tot ce se petrece. E dc notat că episcopii sunt foarte an-turaţl de bătrinil deputaţi, cari le adresează tot felul de chestiuni. Sosirea M. S. Regelui La orele 12 precis, 51. S. Regele, după oficierea Te Deumulul, intră iu sala Adunării şi dă citire 51esagiulul de deschidere. Tribuna publică e foarte puţin atentă, a-genţii poliţiei sunt aproape lipsiţi de cuviinţă şi nu fac de cât să vorbească Intre dlnşil. In incintă domneşte o maro linişte, toţi ascultă discursul Tronului. La primul paragraf privitor la relaţiunile noastre cu puterile străine, adunarea a dat un semn de aprobare, subliniind cu mici aplause pasagiul privitor la primirea făcută Principilor Bloş-tcnilorl la Moscova şi la visita 51. S. împăratului Frautz Ioscf In Roiuîuia. Pnsagiul tu care s« vorbeşte despre des-voltarea armatei noastre a fost singurul a-plaudat mal călduros. Gele-Talte paragrafe piu cari se anunţă reformele guvernului aii trecut fără nici un semn de aplaus din partea Adunării. Ultimele cuvinte ale Regelui ai! fost dc asemenea aplaudate, însă cu puţină răceală. După aceia d. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, a declarat sesiunea corpurilor legiuitoare deschisă. tmpresiunea generală a fost foarte rece. După citirea Mesagiulul atît în Incintă cit si prin tribune nu s’auzea de cît o singură frasă: — Despre Mitropolit n’a spus nimic. M. S. Regele, Însoţit de Casa sa Civilă şi militară, părăseşte apoi Sala Aduuăre! şi reintră la Palat. Mesagiu Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Deschizînd astă-zl a doua sesiune a acestei legislaturi, salut pe Repjresentanţil Ţă-rcl cu bucuria ce resimt de câte ori ’i văd Întruniţi împrejurul 5Ieii. Relaţiunile noastre cu toate Statele sunt cele mal bune şi importanţa crescândă a Romîniet s’n vădit, tn anul acesta, într’un mod deosebit. Primirea cordială ce s’a făcut la Bloscova Moştenitorului Tronului şi Soţiei Sale de către împăratul Nicolae II şi împărăteasa Alexandra cu ocasiunea măreţei solemni-nitâţi a încoronărel Majestăţilor Lor este o dovadă cât de preţioase sunt legăturile de apropiată rudenie cu Curtea împărătească a Rusiei pentru menţinerea şi desroltarea relaţiunilor prietenoase dintre puternicul Imperiu şi România. Am asistat cu o vie mulţumire la inaugurarea lucrărilor de la Porţile-de-Fer cu cari Tractatul de Berlin însărcinase pe Imperiul Austro-Ungar, şi 'cari sunt destinate a ne aduce foloase Însemnate, Înlesnind productelor noastre a străbate în miezul Europei prin calea marelui fluviu al Dunărei. Majestatea Sa împăratul Austriei şi Regele Ungariei, de a căruia prietenie sinceră şi de mare preţ 516 bucur de un lung şir de ani, a onorat România cu visita Sa. Prin primirea călduroasă şi inimoasă ce 1 s’a făcut, Ţara întreagă a exprimat Monarchu-lul vecin recunoştinţa tutulor pentru acest semn prea graţios de aniicie şi de bunăvoinţă. Ni s’a dat o oeasiune solemnă să arătăm Europei că Poporul român a muncit cu succes şi tn plin tn marea operă a renaştere! şi a consolidărel sale. Interesele, cari leagă între (Husele Statele din Orientul european în năzuinţele lor comune de a-şl asigura un mers paclnic, sigur şi repede pe calea progresului cultural şi economic, ati căpătai o expresiune vie, — pe de o parte In visita Majestăţel Sale Regelui Serbiei, prin care s’uft reînnoit şi cimentat din noii vechile şi netulburatele relaţiuui amicale dintre amtndouă ţările, — ar pe (lo alta In restabilirea cu Regatul eciel a relaţiunilor normale, cari sper că se vor desvolta şi închega spre mulţumirea ambelor Regate. Ast-fcl, Romlnia ’şl îutăreşle pe fie-care an mal mult posiţiunea sa între State şi poale întlmpiua cu încredere viitorul. sideră ca o mărturisire a guvernului că e neputincios să resolve chestiunea. nă cu amicii săi să ia parte la această consfătuire şi probabil va lua cu vîntul pentru a susţine candidatura d-lul Aurelian la prezidenţia Camerei. I. P. S. S. Mitropolitul Primat a trimes Senatului o adresă prin care reclamă că guvernul a pus jandarmii să’l oprească a veni să ia parte la lucrările maturului corp. Adresa se va citi mîine. Mitropolia din Sibiu avînd a comunica, în chestie de serviciu, cu Mitropolia noastră, a adresat hîrtiile Mitropolitului Ghenadie al Ungro-VlahieT, iar nu locotenentei Mitropolitane. Duminică 17 Noeinbrie, ora 5 seara, se va celebra in Biserica Albă din Bucureşti, cimuniea d-rel Elena Dopescu cu d. George Roman. Nunii: d-na şi d. G. Lăzăreanu. Duminică, 17 Noembrie, studenţii universitari sunt convocaţi in localul societăţii studenţeşti Unirea, Calea Plevneî (în dosul prefecturel poliţiei) pentru a alege Comitetul Naţional. Importanţa acestui comitet pentru a-nul ce urmează e mal mare ca ori cînd, probă e lupta ec se dă între candidaţi. A apărut deja un manifest din partea a 9 candidaţi, prin care fac apel la independenţă ! Ora de votare va fi între 8 şi jura, a. m. şi 4 p. in. Pentru studenţii de la drept : Duminică 17 Noembre seara, la orele 9, d. Va-sile Th. Cancicov va începe la soc. sttid. în drept un curs de 25 lecţiunî din Istoricul Constituţiuuilor Engleze şi Bel-giane. ihu'liiraţiile Miii BucurescI S’a remarcat foarte mult că în Fi/3esagiii! de deschidere a Corpurilor Legiuitoare nu se atinge cu nici un cuvînt grava chestiune a IVIitropoiituSm-Pri-mat. Tăcerea aceasta e comentată de toată lumea şi se con- D. Lascar Catargiu va fi primit azi după amiazl, la orele 5 jumătate în audienţă de către M. Sa Regele. I. 1». 8. Sa Mitropolitul Primat €2hei»adie a făcut 0 petiţie ambelor Corpuri Xsegiuitoare, care va ti prez iu tată de <1. N. Fleva la Cameră şi d. colonel O-bedenaii Sa Senat. I*riu această petiţie Mitropolitul Primat arată cum a lost judecat fără apărare şi fără a i se permite a-d si cerea «le probe în descărcare ; cum j» fost răpit eu jandarmi şi internat cu silăs îu mănăstire ; cum a fost apoi caloiniuîat şi nu 1 s’a dat voe să tragă pe calomniatori în faţa justiţiei ; csim în sfîrşit s’an călcat faţă de el foaie legile civile şl bisericeşti, canoanele şi constituţia. Ci upul Orleanu din Galaţi, sim-ţindu-se prea slab în faţa viitoarelor alegeri, a oferit disidenţilor,— spune «Galaţii»,—şeapte locuri în consiliul comunal făgăduind, că după douit luni d. Orleanu va demisiona din demnitatea de primar îu favoarea şefului disidenţilor, d. C. Plesnila. Comercianţii liberali din Galaţi în număr de vre-o 50, aii format un grup a parte şi sunt hotăriţl a [tune o lista deosebita la alegeri. Mal mulţi prefecţi de judeţe aQ fost primiţi azi dimineaţă în audienţa de ministrul de interne. Aseară, după consfătuirea membrilor majorităţii din Sala Senatului, mal mulţi senatori şi deputaţi s’atî întrunit în saloanele clubului liberal, disculînd asupra situaţiunel. Tinerii liberali 11’aO participat la această a doua consfătuire, numai habotnicii partidului aQ crezut ca e inal bine să mal pună încă o data ţara la cale, după miezul nopţel. D. Al. Catargiu, care a însoţit pe Augustul său nepot Regele A-lexaudru al Serbiei pînă la Viena, a plecat de acolo la Paris. Ne prescriindu-se încă dreptul primăriei Galaţi de a reclama suma de 28.000 lei d-lul Malaxa, fost antreprenor al lucrărilor de la Vadu-Bănceanu, membrii comisiu-nil interimare vor da un vot pentru intentarea unul proces civil lui Malaxa. Ministerul de finanţe a delegat pe d. inspector financiar I. Dumi-trescu, să înlocuiască pe d. Cum-panăşescu, căzut bolnav, în ancheta orînduita la primăria Galaţi. D. Dumitrescu a şi sosit la Galaţi şi a luat parte ieri la lucrările comisiunel de anchetă. Voinţa Naţională a comis un noii falş. Oficioasa guvernului spune, că prin surprindere s’aQ zmuls numeroase iscălituri din Olteniţa, pentru petiţia adresată către M. Sa Regele în cestiunea Mitropolitului Primat. Şi pentru dovedirea acesteia, Voinţa publică protestul vre-o 25 de persoane. Azi primim din Olteniţa ştirea că din cel 25 de protestanţi numai patru inşi aii semnat petiţia, iar restul nici naii văzut’o, căci sunt nişte nenorociţi accizarl, fanaragil şi măturători de stradă, cari nici carte nu ştia. Gel patru,' ati fost siliţi să ’şl retragă iscăliturile fiind ameninţaţi de poliţaii! şi siib-prefect cu procese de contravenţii. Pe as] la 3 ore s’au convocat unanimităţii e parlamentare la Senat. D. Fleva, ca membru al partidului liberal, se va duce întpreu- —mBine, dar cel de la linşi vrea să zică nn oîştigă nimic / — EÎ, jsi vrcii wă «ie găsiri» beleaua cu muscalii ăla! Ala ne vinile ţara la ruşi. — Dar cînd ave să se convoace marele colegiu P — Săptămîna viitoare. — După cum se vede sunt locuri multe la ranguri şi are să se facă încă multe. — Da ? — Se înţelege. Lasă să treacă dara-vera cu alegerea şi o să vezi. — Cum adică 1 — Iacă bine ! — U, înţeleg: e vorba V O € A T BucurescI, Str. Academiei No. 19 Consultaţium de la8-10 am. şi 4-6 p. m MAG ASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie. Argintărie 28, Calea Victoriei, 28 Casa Villacros, vis-â-via do Politia Capitaloi Face cunoscut onor, sale clientele ci a sosii noul mărfuri de Bijouterie lina. ceasornice de precisiune In toate speciele, orfevrărie ele pentru şoşonul de logodne, nunii şi cadouri. PREŢURI MODERATE flme BE latm LUTRU VERITABILE BIBER CU SPIC, NURCI. OTTER DE VIRIGINA, etc. etc. nc!a Sala flragadirn, In fle-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lu! Peters* Vinerea concert High-Lifte. Gafm .Vri ţiu na la. Orchestra Rublnşteln fi-a început concertele. T «mirul tlonuiic (lingă tipografia statului) in fie oare î * ‘ I seară de la ora 8—11, Închirieri şi arendftrl © Închiriat, oasele din strada Poloni No. 130. Doritorii se vor adresa: Str. Batlştel, ÎS. © arendat Moşia Vîrtoapele de Jos din judeţul Teleor man. A ee a dresa la d-nu O. Robesou, Galaţi. © arendat cil începere chiar de acum raofia «Ianoa* din judeţul Brăila, în întindere de zeco mii pogoane toate arabile, avfnd două mit pogoane grîfl arate ou sămlnţa eea mal bună A se adresa la d. M. Racktlvan, avocat, strada Fintinel 28, BuoureftI. De Arendat eu începere de la s-ftu Gheorghe 1899 nto-yla -Dudesou» din judeţul Brăila în întindere de şeasa mii patru sute pogoane. A «e adresa la A. M. Rachttvau, advocat strada Frumoasă 28, Buouresol.* Camere mobilate «Caftit Fraţi Olbrfch strada sf. Ionică HotMul Pleţ©l Bibescu'lodă, lingă Cameră fl Tribunal-.___________________________________________ Cereri şi oferte de serviciu VînzftrI şi cumpărări D© vfnznre lerune dlu pădurea Pafcani. Btînjannl, după calitate, 55 şi CO franci. A s» adresa : Str. Batiytel lft O caretă nouă (Cupafi) este de vînsore cu preţ de 2000 lei. A se adresa la adm. sBpoea». D© vtnzar© un loc viran, situat pe «alea Rahovel No. 24, colţ ou etrada Artei proprietatea d-nel Măria Al. C. Nl-calescu. A se adresa la d. MLhail A. Raohtlvanu, advocat, strada Frumoasă No. 2* Loco. Be naută u se cumpăra o casă de flar Chadvood sad Rat-nor. Posesorii a se adresa la blaroul Tipografiei «Epoca* D© vtnzar© spre tăere pădurea de pe moşia Orăytl-Piţl-gala jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 48. Patrn cal de lux, de vînzare; 8trada Minerve! 14. Informaţiunl utile Un pianist routinat oferă serviciile sole la solrele dansante el baluri pentru uu honorarln modest. S. loroslav, Oalea Moşilor No. 90. Unt pronMp&t (De prima calitate) Be găseşte la ISptă-rla elveţiană a farmacistului I. Munteanu şl Dr. E. Popu, cu fi lei kilogramul dus la domlolllu. OrI-ee cerere se va face prin cartă poştală la farmacia I. Munteanu calea Victoriei No. 78. O doamnă onorabilă dă leeţlunl de plano. A 68 adresa la administraţia «Lpoca*. Ntrldll dl mitre se găsesc de vînzare la D-nul Delpuech, Biserica Ienl, No. 3, Bucuresel, şl se face cunoscut amatorilor că primesc* zilnic Btrldll de Ostonda fl Aroaohon. Asemenea şi melci (Mode de Bourgogne); oă poate să vîndă cu preţuri foarte ©ftine, Imposibil de orice altă concurenţă Preţuri curente : Duzina Btrldll de Oetenda calitatea I fr. 2.73. Arc&ehon de mare calitatea I fr. 2. 50 Arcachon d<- mare calitatea II 1.7®. Aroachon de mare calitatea III 1.50. Mialei duzlhr 1.29. Morun, Bakala Terre Neuve 1.50 Se cantA 60 vad de laptTTTusa moldovenească safi bivoliţe. A se adresa in etruda Dionlse No. 40 direcţiunea 14ptăriei Arcudu. Renumita fărturorcriMă Marifa Alecşelti, ro- miueă, care ghiceşte perfect în cărţi, trecutul, presantei şi viitorul, s a mutat in strada Suărlătescu 44. Ghiceşte şl la domiciliul amatorilor cari ar înştilnţa-o prlntr'o carte poştală. Firme recomandabile Adrese Advocaţi JUiliail A. Itnelitl vanii Advocat 28 Strada Frumoasă D. A. G. Fiorescu, avooat, t>'a mutat în Calea Doroban-ţllor No. 40. Doctori n-rut Albe,cu. Calea ■JH. 0oulm In- «rne ţl de empiî. Schimbări de adrese 7 CASA DE SCHIMB HESKIA k SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscan! V,>. 6 Cumpără şi vinde efecte publice *1 face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 14 Noembrie, 1896 1 . Cump. Vtnd P/o Hentă Amortisabilă. . . b8 - 68 Vi 5«/« > Amortisabilă. . . 99 __ 99 ««•/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 — 102 — 5 °;'o » Municipale din 1883 97 — 97 V» 8«/o » > » 1890 98 — 98 5 "/o Scrisuri Funciar Rurale . 94 94 ./« 5°/c » » Urbane . 90 "/• 91 tyo » » » Iaşi. 8b 'h Mi — Acţiuni Banca Naţională. !83o ;8'0 — » » Agricolă . 226 230 — » Dacia Rominia asig. 450 455 — » S-tea Naţionala asig. 485 — 490 — S-tntea de Construcţiunl . 210 — 215 — Floriul valoare Austriacă. 2 iî 2 !3 Mărci Germane .... t -23 1 Î5 Bacante Francez* . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 81 — > rubla hlrti* . . 2 05 2 75 Imprimarea cu maşinele (U Mu-cilindric,. din fabrica. Albert h Cj*, Frankenthal ţi cm carac-tere din fonderia de Utere Flinsck din Frank-furt AjM FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 1181 LOUIS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA CINCEA Dispăxmse abia de cîle-va minute, etnd de o dată ramurile unul tufiş, vecin cu a-cela pe care Îl căutase căpitanul, se des-i'âeură şi figura zugrăvită în mod oribil, a unul sălbatic indigen, eşi Încet printre fol... O satisfacţinne indescriptibilă era Întipărită pe toată, figura sălbatecului, satisfacţiune care era amestecată cu o expresiune de ferocitate care ar fi înfiorat pe cel mal cu-ragios chiar. Era Wiligo, marele şef al Nagarnookilor. El imită de trei ori clnteeul cioelrilel plîngătoare în revărsatul zorilor. Era un semnal, căci In acelaşi moment un alt indigen care nu era de cît Koano-ok, eşi din tufiş. Cel doul indigeni se furişară fără zgomot In direcţiunea tn care se adăpostise Swan, păzindu se ca să nu fie observaţi de păzitorii maşinel. De o dată, In urma unul semn al lui Wiligo, arntndoul se sculară de o dată. ca tigri cari stafl la pindâ şi se reped asupra pradel; iataganele sburară îu aer cu iuţeala unei săgeţi, şi cei doul oameni din Swan căzură grămadă lingă uşa de intrare cu capetele sfărlmate. Wiligo şi Koauook izbucniră într’un urlet triumfal, care speria şi făcu să f gă o ceată de lebede cari se plimbai! pe tac. PARTEA ŞEASEA O sărbătoare la Mîucătorii ,f Uu an de luptă - - 2.60 — Iubire, poesil..................8.00 — Din goana vieţeî (ediţia Graeve) - 3.50 Xamfireaeu Duiliu Lume Noufifi Lume VeehiS.........................3.00 ilajdăii B, /*., Ioan Vodă «el cumplit, volum ilustrat introdus în fcoll. - 3.00 Capee Franpoim, Poveste tristă, roman tradus de D. 8tăncescu • 1.50 Mirhâitemeu St, Cîncercări critice asupra învăţfimfntulul nostru primar,ed. II o 00 Limemeu /. i, Îngerii lui Rafael fantezie originală in Tersurl în 8 acte . - 2.00 Fohtneyer ,07., Uu nod mijloc pentru a preda copiilor limba germană - • 2.00 Rotnan f, N,, Poezii (ediţie pepulară) - 1.00 Radu D, Rometttf Epigrame . - - 2.00 itimen //.f Copilul Eylof (dramă în 3 acta) traducere da T. Maloresou - - - 1.08 Jti, Dragontirmmcu. Crltloa ştiinţifică şi Eminescu -.....................1.50 Buteuleacu Marin, Rallgie fi ştiinţă - 0.75 Bachettn 4' Julem Rrun, Sept Oontes roumalos.......................4 80 O.lft 0.18 0. 75 1.00 1.50 1.80 1. »0 1.00 1.80 1.10 1.20 1.08 1.00 e.7ft 1.00 1.00 0.50 La Librăria €. SFETE4 (Bf. Glieorghe) Vatra, anul I 24.00 — anul II...........................20.08 Cara/fiale, Note ft Sohlţe - - 2 08 Theodoremcu G, Dem,y Cronica din Ndrnberg.........................1.50 Fia marian, Urania.....................1.00 Aug ier, Aventuriera...................2.00 I.R Librăria ¥,. AI.OAI.AY (Calea Victoriei, hotel Bonlavard) Speranţa Th,y Popa cel de treabă nuvele. —■ Mama 8oorâ, teatru -Dr, Matcr ('Englez), Calauza mamelor tinere Dr. Fortuna, Remedii practice pentru vindecarea boalelor copiilor Teleor D., Durere, diferita nuvela -Xanflrol, Manualul lucrului de mină pentru familii..................... Wartha 1/., Corespondenţa Comercială pentru asul comercian. eomptabil, etc. Zanfiro! G., Metoda Croitului -Bejan Gr,, Harta Rominiel şi a ţărilor vecine, format mare fi în culori . 2.00 8.00 2.00 0.50 1.50 2.00 4 00 2.00 1.2ft 1.50 12 00 10.00 1.00 0.75 0.50 1-00 1.00 100 0.50 0.80 0.50 1 08 2.00 1.00 1.00 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rutnte lu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. SE bMJ I H Chadwood sad Ratner. Poseioril a ss adresa la biuroul tipografi*! Epnca. fl fi SiVfi * se cumpăra o casă de fier li AU I A ci ■ ' MIRELE MAGASIN DE LOUVIE Calea Victoriei 41 1>I]BUCURESCI fost Hotel Broft - Vis-a-ris d« confeseria Capşa Atrage atenţiunea bogatei sale clientele, care »'aă primit Catalogul săti din acest seson, că tirayiul de 1«DM e-xemplaro fiind dejn epuisat, se pune la dispoziţia D-lor lor cu toate echantillionele noutăţilor deja sosite pentru sesonul de Toamnă şi Iarnă, şi gata a trimite la ori ce cerere, fie ea venita de la ori ce colţ al Ţării. Cu ocazia raârirel Magaziuulul nostru s’a înfiinţat mal multe rayoane, între care notăm azi denumirea a două rayoane, promiţlnd a continua cu denumirea celor l’alte din !• ln 10 zile. li A AON B»K i’OXFEUf’IOI Pelerin* de stofe ţi diverse qnalitSţl băute Nouveautes. Pelerine de velonr de Nord. Pelerine de Astrahan. Pelerine de Catifea brodate ţi combinate. Rotunde în diverse Modele noul ţi în diferite qualităţi. Jacqnete numai dnpă comande în divers* Modele noul ale sezonnlnl actnal. liiLvon do Stofe de Mobile Stofe de Uebile de la 1.7S metri în sas. Portiere Naţional* „ 6.75 pereohe „ „ Portiere de familie „ 23.(0 „ „ „ „ Panouri diferite mărimi ţi preţtrl. Certare d» saloane mări ţi miel. Ceveare en bordură pentrn seări. Ceoti, divers* lăţimi. Asemenea facem cunoscut că tn tonte rayoanele noastre, suit puse îa vînzare Mărfuri de ocaziune eu preţuri reduse—aceasta pentru a satisface o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să se poată îmbrăca frumos şi bine. Cu deosebire atragem atenţiunea că am pus în vînzare JYmiUm leger tout anlc l,&m mrfr m JFaitle ft-ieitcmimc ^ #,*• „ tflrermc gen,-uri de mtUamuri „ ttentru Mume mt JfuitoMnm 3,SO Precnm şi în toate Daminieile. nainaî pînă la ora 2 p. m. se vinde Cupoane cn nn rabat de 60 */* x 29-2 MARE DICŢIONAR UNIVERSAL ln 17 volume FORMAT MARE ln 4. LIBERATE IN DATA LEGAT 750 LEI franco de port si de vamă, Plătibil 20 leî pe lună Trouseet, Nomeau DicUommire Rncjclopdatque nulversel, 6 volumes graud in 4°, illuslre de 4.000 gravures et 110 curtes en couleur, reliw voyages et «ies aventores «le terre et de iner, 38 volumes gd in 4», illustrds de 6.000 gravures, trs 151. Payal)les 8 frs par mois. Oeuvres cnmplrics «le Yit'tor llugo, ddition naţionale, 43 volumes in 4°, iiustrds de 2.000 compositions i-nddites et gravees sur «-uivre et de 250 eaux-fertes borş texte, frs 1.290. Collcctiou .Iu ltC|>eri<,lre ilt-a 1‘undi'rlei f'rniu-afeeN, 1’anUccte» cbroiioIo|(i«in«s cl Bcencll utcnsnl, «a Tolameu îu 4* frs 030, Payables par trăite* inensuelles. nmitlo-Lueantliierlo. Truit^ tlilorique et |>rnti<|«ie «le «lrolt civil, 14 volumes parus, frs 140. Payables 20 frs par moto. Laiireul, l*rli»cl|i«‘N «|«» «li olt civil, 33 volumes frs 207, payablea 25 frs par mois. Paul Ii«-fort. Leu» Uliefs-'Uoeuvre «Ic PArt au XIX o bi’t*clc, 6 volumes gd 8©, illustres, frs 100, payables 8 frs par moLs. Encyclopldle de» Connaluuinces civile» et lullitalrcM. Publice sous la dtrectlon de M. Gustave Oalet* aveo 1© couoours dTug«nleui-s diveru, d'Architecies, de Profe.sseurs et sous le patronage de la Reunion des Offloiers, 43 volumes gd 8Q parus, Irs 730. Payables 85 frs pnr mois. Subscrisul se angajaxă n procura cu preţurile Editorilor flin Paris, principalele uvragie publicate in Francla do Drot fl Jurlsprudenţă, Economie politică, Literatură, Arohiteofcură, Uvragll teohnlco pentru construcţiunl fi lucrări publice, Hidraulică, Navigaţiuua, Porturi de mare, Exploataţluno de mine, Mecanică, Electricitate, etc. BISILE NICOLESC1'. Librar 8, Strada Biserica EneT.— BucuruscT. REDACŢIA şi ADMINI-ISTRAŢIA ziarului „EPOCA" sg află în Str&dn Clo-mentei No. 8. NOU DE TOT Aprinderea şi stingerea automatici la distanţă pentru becuri cu gaz ae-I rian. Instalaţiunea *e poate vedea fun-! cţionînd in biuroul nostru. Garanţie 1 pentru 0 ani. Plata în rate Iriinestrealo. 0 aită incandescentă Lei 1,50. IJn bee complect moatat cn laaiină I I Incandescentă pentru gaz aerian Lei [ 17.50. Mal posedăm un sistem nqtt;.<4e tot I | de lămpi, foarte practic cu -şf fării I lumina incandescentă de atlrnat şi de masă, neavînd trebuinţa de gaz aerian. J ci este întreţinut de un liquid supranu-1 mit «Gaumtoff», care se transformă | | In guz aerian. întreţinerea acestor lămpi • mal I eftină de cit a lămpilor eu petrol con-1 jsumind pe oră 11 « centime. Uu kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi Încă n’a I I existat in ţară şi recomandăm lăm-1 pile călduros pretutindeni mal ales | I unde nu exista Societăţi de gazatrian FLHR şi KCIIRUF Bucureşti, S^ada Smirdaa, t UZINA DE BAZ FILA1IET COR l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. SOBE CALORIFERE BELGLANE Unica specialitate in felul for Prin excelenta lor ventilaţiun* afl devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldărescu, dr. Var-lam, etc. A0 fost premiale la foat* expoziţiunile internaţionale, precum si la cea din An-v*re şi Chicago cu medalie de aur. Consumind puţin material aă un foc necontenit. care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vlnzarea sobelor se face cu condiţiune ca ln cazul cînd nu vor funcţioua bine să s* primească Înapoi. Singurel depoait pentrn Romînia al oaeeî Da-qnenne & Comp. din Bruxelles ţi Paris Marcus Littmann S-sor I Wappner Cl, CiLZA VUTOKIFI, *1. (Tis-*.vi* «r Epl«copl4) Lu rechiul magazin de Lămpi st *flă : Blasine «le lm«-nlftrie, Ral, Closete, (sistem tout ă l’dgout) fer iMMnnBnS Uea mal bună calitate earistentd de DE UZINA DE GaZ vi s* furnisează la domicilia, ln saci, per tona d* 100# kgr. greuta t*a garantată ssr L L I 4 5 “«o Dacă vă adresaţi prinlr’* carte poştală safi personal cas*I A. GOLBŞTEIN t>, Strada Decehnl, O. Bucureşti, Telef«n N». 66. Tot ac*l* s* află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, coca de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti ile Cardiff, antracit engleeesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expo-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. 45 LEI Transportafi la domiciliu în SACI contenind fie-care ‘ 40 KILOGRAME Sacii sunt PECETLUIŢI cu plum-burî. COMPANIA DE GAZ BUCURESCI BIII TURNATORIA DE FIER FABRICA „COMETtîl^ ADOLP SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabrice! se găsesc : Sobe nridllnger, parigine, Sobe «Cornelul)) I(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Hohc Vulcan I (interiorul zidit, pentru cărbuni), Muşin© «Ie bucate, Mobil© «1© fier, I ucai/.iri centrale de orl-ce sis-I tern : aer cald, apă caldă şi de abur. Csft, Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jact/ues Davidovicî, strada Lă-I puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petracho Andreescu, Sc Fii str. Lipscani. Bncureştl. ^W^ptetP0F0ffla(MB&.lHÎ,r,enleI, No S