n
Ediţia a treia
JOI, 14 NOEMBEE 1896
SERIA IL—ANUL II, No. 303.
NUMĂRUL 10 BANI
D
ABONAMENTELE
Ineap la 1 şi 15 ale fle-earel luni şi ee plătesc tot-d’a-ana înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi wtreinătate	prin	mandate	poştale
Uj an tn ţari 30 iei;	In	strein&tate	50	lei
fase luni ... 15 >	»	»	25	>
rel Ioni . . . 8 »	>	»	13	»
Un n«m6r In streinătste 30 bani
MANUSCRISELEJRJ^SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMĂRUL 10 BANI
AJrjNfClCBl l.E
In Bucureşti şi judeţe ae primus numai U
Administraţie
In strein&tate, direct la cxlminietraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la	pag.	IV............0.30	b.	linia
>	>	»	UI...............1—	lei *
*	»	»	n.............3.—	» *
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul
Ua unit Toehiă 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 8.
Eliminarea D-lui Stoieeseu
PRIN ŞANTAJ
Şefii trecuţi al partidului liberal se slujau de presiunea morală.
Mal slabi de cât înaintaşii lor, capii de asta-zl al acestui partid sunt siliţi a se servi de un mijloc mal drastic.
Mijlocul acesta e şantajul politic.
Pentru a lua puterea, partidul liberal a sâvîrşit uu şantaj din cele mal odioase.
Calcînd în picioare interesele ţârei şi interesele neamului, acest pârtia a exploatat chestiunea naţionala în aşa chip, în cât sa facă a se naşte credinţa ca e stăpân absolut. pe voinţa întregului popor romînesc şi ca de la dînsul atîrna sa turbure sau nu mersul politicei generale.
A izbutit ast-fel să fie scos din opoziţiune şi pas la buget.
Venit prin asemeni mijloace necinstite — a căror întrebuinţare a plăti t-o scump cauza naţională — partidul liberal avea să caute a se menţine la putere tot prin silă, cum venise. Alt-fel, îndată ce chestiunea Romînilor din Ungaria pierdea caracterul ameninţător, regimul liberal nu mal avea nicî un rost să e-ziste şi putea fi suflat de cea mal mică adiere.
Şantajul politic, în sus şi în jos, trebuia perpetuat.
Şi a fost. Din prima zi a noului regim şi pînă în clipa aceasta, ţara sta subt apăsarea unul lanţ de neînchipuite şantajurl.
Chiar în timpul campaniei electorale, primul ministru a săvîrşit un îndrăzneţ şantaj asupra cetăţenilor.
—	Războiul bate la uşă, a spus premierul în întruniri publice.
înfricoşată, masa electorală a dat guvernului unanimităţi. Dar a trecut iarna, a venit primâ-vara, a trecut şi ea şi vara, am ajuns în iarnă—şi război n’a fost. N’a fost decît un şantaj din cele mal cutezătoare, săvîrşit fără ruşine de guvernul liberal.
Dar unul guvern constituit fără vre-o nevoie reală, nu-I pot da putere nici cele mal desăvîrşite unanimităţi. Iţele s’au încurcat curînd-curînd şi o ruptură s’a făcut în cabinet şi in partid. Lucrurile luau o faţă foarte urîta şi ameninţătoare. Pentru galvanizarea regimului trebuia un non şantaj; şi s’a săvîrşit unul neînchipuit de îndrăzneţ, fără pic de cruţare pentru cele mal gingaşe interese ale Statului :
—	Puşca oştirii noastre e un ciomag, a spus ministrul de război in Camera şi la Senat.
întreit şantaj, acesta : asupra Regelui, care e şeful suprem al armatei ; asupra oştirii, care trebuie să creadă în armele ce i se daţi ; asupra naţiunii, căreia primul ministru îl spusese ca războiul bate la uşă.
Dar e o lege fatală organizmelor istovite, cari se susţin prin mijloace artificiale; escitantele trebue să fie din ce în ce mal tari, pentru ca sa poată produce e-fect.
N’a trebuit multa vreme pentru ca şantajul cu puşca Mannlicher să-şi piardă puterea şi guvernul s’a văzut silit să mal săvîrşască unul.
—	Mitropolitul-Primat al Romî-niel e boţ de vase sfinte şi complice cu un ocnaş, a spus guvernul.
Şi punînd sub ochii Regelui scrisori plastografiate, a obţinut de la M. S. suspendarea Mitropolitului, l-a osîndit pe acesta prin Sinod şi l-a dus surghiun, în mal puţină vreme de cit trebuie pentru a face instrucţiunea celui mal de rînd boţ prins asupra faptului.
După şantajul cu chestiunea naţională, monstruosul şantaj cu detronarea Mitropolitului e acela care a reuşit mal bine guvernului liberal. De peste şase luni, ţara întreaga se sbuciumâ şi încurcătura a ajuns grozavă, pentru Şeful Statului, pentru Sinod, pentru naţiunea romînească.
Iar în mijlocul încurcâturel generale, guvernul trăieşte.
Intre aceste şantajurl mari, colosale, monstruoase, par aproape jucării o suma de alte şantajurl, cum e acela pe care ministrul justiţiei îl sâvîrşeşte în permanenţa asupra magistraturel, acela al guvernului întreg asupra propriului sau partid, acela cu amestecarea Coroanei în nelegiuirile guvernului, şi altele.
Nici nu le mal amănunţim.
întocmai ca un balaur din poveşti, Împroşcînd venin prin nenumăratele*! guri, guvernul liberal împroaşcă lumea cu şantajurl politice, pentru ca să nu se apropie şi sa nu-1 ra-puie.
Venit prin şantaj, pin şantaj e silit sa se menţie.
Dar ulciorul nu merge de multe ori la fîutînâ.
I. Popescu
.„S’A SFÎRSIT!
— S’a itlrţil, clieitia Mitropolitului Ghciînrfie e închisă, definitiv închisă, nu Încetează de a repeta presa liberala.— Dacă nu eîtă vreme va trăi Regele, dar cel puţin cit timp voi ti eu şeful guvernului liberal, chestia Ghenadie uu va mii ti o chestie guvernamentală, a zis d. Sturdza în întrunirile de la consiliul de miniştri.
Dar iată că faptele şi împrejurările, mult mai tari de eîf dorinţa şi voinţa micului Sturdza, viu să-l desmintă în mod izbitor şi chiar îngrijitor.
Iu ţară curentul creşte si întrunirile conservatoare devin nişte meelinguri monstre, întrecînd aşteptările cele mai optimiste.
Petiţia către M. S. Regele se acoperă de mii şi mii de semnături.
Iu capitală agitaţia e atit de mare, în eît ziua de Sîuibătă, pentru cîud e anunţată întrunirea de Ia Dacia şi manifestaţia de Ia Cameră, a pus guvernul serios pe gîndurî, căci ci Începe să-şi dea seamă de starea de surescitare a spiritelor.
tyi de sigur eă Ia această surescitare, care merge pînă a hotărî pe cetăţeni să iea în masă drumul spre cameră, au contribuit mult ultimele nătăugiişi nemernicii ale celui mal păcătos şi in-eapahil guvern pe eare l’a avut vr’o dată ţara voastră.
... îşi colectiviştii... Iu orbirea lor; repetă mereu : fe»'a sfârşit !
CRIZA GUVERNAMENTALA
Consfătuirea de la <1. Stolojan. —O «lele naţio la d. Nlăteacii.—Eliminarea il-luî Stoieeseu.
Consfătuire» de la d. Ntolojau.
I). Stolojan a dat Luni seara un fel de ceaiu parlamentar, cu scopul de a-şl număra partizanii. Deşi d-sa a făcut numeroase invitări, totuşi abia s’au a-dunat vr’o 30 de persoane, printre cari d-nil:
Aurelian, Costinescu, V. Lascar, Porumbarii, Djuvara, Iancovescu, I. Poe-naru-Bordea, Ghimpa, Crătunescu, P. Grădişteanu, Malta, ele., precum şi miniştrii Pont şi Sturdza.
D. Sturdza a fost invitat mal mult de complezenţă.
Nu s’a ţinut nici un discurs, ci s’a discutat numai în grupuri asupra situaţiei şi asupra cestiunel Mitropolitului Primat.
Relevăm că mal mulţi amici al d-lui Sturdza, deşi au fost invitaţi, aii refuzat să meargă la d. Stolojan.
O delegaţie Ia d. Eugen Stăteam
Zvonul despre intrarea în minister a d-lui Al. Djuvara a produs o nemulţumire atîl de adîncâ, în cît d-nil V. Lascar, Porumbarii şi alţi dout, aii fost acasă la d. Stătescu rugîndu-l să renunţe a mal susţine intrarea sa în minister.
D. Eugen Stătescu s’a arătat însă a-tît de inflexibil, în cît unul din delegaţi a exclamat:
— Destule hapuri am înghiţit pe urma Iul Trandafir Djuvara, care ar trebui să fie la Văcăreşti, iar nu la Con-slantinopol. Vrei acum va prin Alexandru Djuvara să nemulţumeşti pe toată lumea ?
D. V. Lascar a observat apoi, că intrarea în minister a d-lul Djuvara ar crea o situaţie alît de gravă guvernului, în cît criza ministerială în curînd ar fi inevitabilă.
Eliminarea d-lui Stoieeseu
0 nouă încurcătură pentru guvern şi în special pentru d. Sturdza:
La consfătuirea intimă a comitetului executiv al partidului guvernamental, consfătuire ţinută Duminică seara la ministerul de externe, d-nil P. S. Aurelian şi P. Grădişteanu au i nsistat foarte mult asupra potlogăriilor săvîrşite cu darea în întreprindere fără licitaţie a secţiune! a Il-a a lucrărilor portului Constanţa.
D. P. Grădişteanu a fost chiar violent şi a declarat, că dacă d. Stoieeseu nu se va retrage din minister, atunci guvernul se poate aştepta la interpelări şi scandaluri dureroase.
D. 0. Stoieeseu, căutînd a se desvino-văţi de aceste acuzări, a declarat că e gata a se retrage în curînd din minister, ca să previe ast-fel un scandal public.
Şi d. Stoieeseu se simte atit do vinovat, în cît a ropotat mai multor amici ai săi, că se va retrage pe la sfîrşitul acestei luni şi fiind obosit va pleca în străinătate.
REÎNVIEREA bătăuşilor
Cele din urmă spasmuri ale colectiviştilor au fost în tot-d’auna oribile.
La 888, regimul ciomagului a expirat sprijinit po bîta lui Uimeauu ; azi acelaşi fenomen se petrece şi acelaşi sfirşit prevesteşte.
In Bucureşti, după întrunirea de Ia Dacia, Duminecă, Cămilă, comanditarul lui Pavel Stătescu, a arătat ce poate guvernul cîud nu mai poate trăi. Sistemul, însă, se generalizează.
Ni se trimit din Drăgăşanî amănunte fioroase asupra unei recente ticăloşii a lui Simulescu.
Printre amicii noştri din Drăgăşanî, sunt mai aleşi trei : d-nii Matache Con-stantinescu, M. Dimitrescu şi M. Constan-tinesou, cari încurcă combinaţiile sîngo-rosuluî satrap.
Celui dintiiu ’î au înjghebat un proces infam, ’i au gonit martorii (le la înfăţişare, şi, făciud ne inai auzite presiuni asupra unui prezident bolnav, aă stors o sentinţă mizerabilă care, de o cam-dată, a liniştit teama lui Simulescu.
Col de-al douilca trebuia de-a dreptul desfiinţat.
In scopul acestu, administraţia a angajat un bandit caro să cureţe pc d. Dimi-trescu, pentru a redalui Simulescu odihna de care are nevoie. înainte, însă, (le a recurge la această măsură sumară, Siinu-lescu ’şî-a făcut datoria de a încunoştiinţu pe d. Dimita'escu că dacă nu<si schimba
www.dacoromamca.ro
credinţele politice, va fi silit să’şî ia cimpil.
D. Dimitrescu n’a fost următor sfatului părintesc al Iui Simulescu, de aceea Simulescu jiu l-a mal cruţat.
Dumiuecă scara, pe Ia ÎL ceasuri, d. M. Dimitrescu plecase de la cafenea cu un amic, d. P.M. Constnntineseu, văr cu Simulescu. înaintea lor mergea d. Filipescu, primarul oraşului ; la întorsătura unei strade, primarul dispare şi tu locul lui se arata un bandit, îmbrăcat cu cojocul pe dos, care loveşte cu parul în cap pe cei (louî trecători.
I). Dimitrescu cade jos de la prima lovitură; tovarăşul său rezistă cit-va, dar e biruit şi el, in fine.
La ţipetele victimelor aleargă vecinii. Sorgenţii insă nu se văd—şi notaţi că punctul unde s’a comis tîlhăria e tocmai post de gardist.
Ridicat pe braţe, d. Dimitrescu se ti-răşte, cu tovarăşul săă, Ia cafenea, unde găsesc po poliţaiu. Acesta rcfueâ categoric de a începe urmărirea şi victimele sunt silite să se adreseze telegrafic procurorului general din Craiova, pe caro l-au încunoştiinţat că fliudu-le viaţa în primejdie vor purta arme pe viitor pentru a se apăra de bandiţi.
A doua-zi, d. Dimitrescu se prezintă la d. dr. Soiu, medicul spitalului şi al oraşului Drăgăşanî, care’i eliberează următorul certificat medical :
CONSILIUL SANITAR AL ORAŞULUI DRĂGAŞAN*
CERTIFICAT MEDICAL
1)	D’asupra arcadei sprîncenate a ochiului stâng şi la partea externă a acesteia, se constată o plagă contusă cu marginel» neregulate în lungime de doui centimetri, tivind o direcţiune antero-posterioară şi care interesează numai părţile mol.
2)	Ambele pleoape ele la ochiul stăng, sunt echimosate şi tumefiate.
3) Toată regiunea tempore-frontal stângă, înapoia plagel mal sns descrise, este umflată, echimosată şi dureroasă.
4) Articulaţiunea umărului stâng este puţin tumefiată şi dureroasă.
Aceste lesiunl sunt grave, fiind situate la cap- E/e sunt produse prin lovire cu un corp contondent şi întru căt nu se vor produce corn-plicaţiunl, se vor vindeca după o îngrijire serioasă de cinci-spre-zece zile de azi înainte.
1896 Noembrie 11 Drăgăşanî.
Medicul Urbei Dr. I. Soiu.
lată şi certificatul medical liberat d-lui Costieă Ionescu, care a fost bătut la eşi-rea întrunirii de Duminică din Capitală :
Subsemnatul, doctor în medicină, atestă că d. Costieă Ionescu, presintindu-se încabinetulnostru astă-sn 11 Noembrie, am constatat că purta următoarele leziuni :
I)	O Echimoză în jurul ochiului 'sting, ocu-pînd atit pulpilora superioară, cît şi pe cea inferioară; întimîndu-se pînă în regiunea molară.
II)	Ochiul sting congestionat, roşiii şi o echi-mosă sub-conjuetivală.
III)	Buza superioară la faţa el internăpre-sintă asemenea o echimosă profundă şi internă.
Aceste lesiunl aă fost produse prin esercita-rea unul corp contondent, mal mult saîî mal puţin rotund, asupra ochiului sting şi a buzei superioare.
Aceste U tăuni, îl daiî o incapacitate de lucru cel puţin 3 zile. dacă nu vor surveni alte corn-plicaţiunl ulterioare.
96/11 11 Dr. Toiueacu
TRIBUNA POLITICA
Clţl-va confraţi par a pune oare-care interes pe chestiunea dacă in Mesagiul Tronului pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare se va vorbi safi nu de chestiunea Mitropolitului Primat.
Pentru no! chestiunea nu are nici o importanţă.
E în de obşte cunoscut că Mesagiul e un act făcut de guvern şi care numai pe dînsul il angajează. Majestatea Sa Regele îşi pune iscălitura pe acest act întocmai cum şl-o pune pe Mesagele cari însoţesc proiectele de legi safl pe alte acte.
E absolut indiferent dacă în Mesagiul de la 15 Noembrie se va vorbi sad nu de chestiunea Mitropolitului Primat. De o li una, de o fi alta, chestiunea nu se schimbă întru nimic.
Dacă guvernul va vorbi în Mesaj despre chestiunea Mitropolitului, aceasta va fi din parte-1 o nouă încercare de a face pe naivul—dar numai pe naivul—să creadă că purtarea sa nelegitimă are aprobarea Regelui.
A mal făcut insă guvernul asemeni încercări şi ori ci Le va face nu va isbuli, pe cită vreme monstruoasa sentinţă a Sinodului a fost executată fără decret regal.
TRIBUNA LITERARA
DRACIÎ
Anecdotă populară
Un om ce-a fost în viaţa lui De soaţa-I tras pe sfoară, Plecat’a in codri saQ păduri,
Uitat de toţi să moară.
Plecat’a bietul şi-a lăsat Avere, casă, toate ;
Lăsat’a marnă, tată, fraţi,
Surori, nepoţi, nepoate.
Din tot ce-avea pe lume scump Atit luă cu el :
Un mic copil de patru ani,
Un sdravăn băeţel.
*
Plecat’a omul şi s’a dus In locuri depărtate,
Pe unde oameni n’au răsbit Şi nici puteafl răsbate.
Trăit’a dînsul pe-acolo,
Cum singur numai scie,
Cu rădăcini, cu ce-a putut,
Ca omul prin pustie.
Trăit-a dinsul ani mal mulţi, Precum o fi putut;
Şi an cu an, cu bine răQ,
Copilul şi-a crescut.
Şi cît aă stat ei p’acolo De toate i-a vorbit,
Iar de femei cuvînt măcar Să zid c'a pomenit.
*
Venise omul în pustia,
Fugind de lume doară,
Şi hotărit uitat de toţi Pe-acolo chiar să moară.
Dar cînd văzu el în sfirşit Băiatul măricel,
Holteia colo, curat flăcăii, îşi schimbă gîndul el.
Şi cum gîndesce, negreşit,
Că nu ştim noi anume,
Se hotăreşte vrînd ne vrind Să vină iar în lume.
*
Pornesc el ast-fel amîndol Şi vin la lume iară Şi dau de odată de-uu oraş,
In uu ştiu care ţară.
Cînd vin acum el în oraş Băiatul nu mal poate De nerăbdare, sare’n sus Să afle despre toate:
Şi ce-’I aceasta de colea,
Şi-aceea, tată, spune :
Pe tată ’ntrebâ el mereu,
Răspuns să-I dee’l pune.
Şi omul spune rînd pe rînd Aşa precum îl cere:
Voia şi el să-l spună chiar Şi chiar simţea plăcere *
Dar cum tot merg el şi vorbesc Pe drum aşa ’ntre el,
Deodată Iată că ’nttlnesc Pe-acolo şi femei.
Dar astea, tată, ce mal sunt?
Baialu-acuma zice,
Că nicăiure n’am văzut De-acestea pin’ aice.
—	De-acestea, dragă, ori cînd vezi, Tu cruce iute să’ţl faci;
Răspunde omul pe minut: Acestea, dragă, ’s draci!
—	Dar, ce sunt dracii ? Voiă să ştiQ, Răspunde’ml, dragă tată.
—	O! Dracul, dragă, pot să’ţl spun, E fire blestemată,
E tot ce poate fi mal reu In lumea de sub soare.
E şarpe crud şi veninos,
Jivină stricătoare.
De n’ar fi dtnşil nici de cum Pe aice pe pâmlnt,
Necazuri, dragă, n’ar mal fi Şi rele clte sunt.
Şi eu din lume de am fugit,
Doar cine a fost pricina ?
Un drac de acestea mi-a stricat Şi traiul şi hodina !
Şi tu, copile, cit vel ti Cu grijă iii merefl,
Să nu se intiniple să păţeşti Precum păţit-am eO.
*
Cu aceste vorbe isprăvind,
Vorbind încet şi rar, începe omu-a suspina Suspin adânc şi-amar,
Iar când încheie vorba el,
Băiatul lăcrămând,
Cu glas duios vorbeşte aşa,
Cu drag la el cătând:
EPOCA
«Ascultă, tată ; orî-ce vrei «Să fac, aceea’tl fac; «Dar fii acum aşa de bun «Şi cumpără-mi uri drac.
DOMNIA UNUI CUVÎNT
Mi se plîngea o-dală un fecior de la o casă boerească mare, că prea îl iubesc mult stăpânii.
— «N’am o clipă de odihnă, domnule. Co-conaşul mă trimite peste tot: ba la bancă, ba la cutare invitat, ba la cutare bancher ; zice că efi ştifl să vorbesc mal bine ; Coconita mă trimite iar peste tot: la prietene, la modistă, la croitoreasă, pentru că «nu sunt urât», aşa îmi zice; iar Coconita a mică numai să mă vadă că statt şi mă clria-mă să mă ţie de vorba: zice că sunt mal deştept... Aşa că n’am o clipă de odihnă; barem, dacă mal ’ml ar spori leafa, dar ’ţl al găsit!»
0 soartă analongă aă avut şi aii Încă linele cuvinte în literatura romînească. Fie-că e o înclinare generală, o dispoziţie a vremel de a 'şl desfăta simţirea prin auzi-rea unul anumit cuvînt, fie-câ un scriitor mal de seamă la repetat mereO, şi deci l’a sugerat mulţimel, un lucru e sigur : abuzul făcut cu unele cuvinte în anumite vremuri, e grozav de mare In literatura noastră. Şi —vorba feciorului—barem dacă i-ar fi a-dus vr’o îmbunătăţire, vr’o rafinare înţelesului acelui cuvînt. Din contra : uztnd prea mult de el, scriitorii aO început să’l lepede în urmă, ca pe o treanţă nefolositoare, treanţă care o-dată o fi fost o splendidă haină de gală.
Aşa s’a întîmplat, aşa s’a uzat şi s’a a-buzat cu deosebire în literatura noastră, între altele şi de cuvintele dulce şi lin. Să vorbesc astă-zl numai despre cel d’lntîl. Ce este dulce ? Fireşte că se va răspunde foarte simplu, dulce este... opusul Iul amar. Nici psihologia nu poate da altă definiţie. Până pe la 1848. sensul lui dtdee rămăsese acesta. Poeţii vechi fac rar uz de el: Văcă-reştil, Momuleanu, Konaki, rar îl pomenesc.
1848 însă cu toate că ne-a îneîntat eu migdale amari, dar a adus şi domnia lui dulce. A fost o adevărată invazie de cotropire. De unde pînă atunci romlnul ştiea că dulci sunt bucăţelele de zahăr, turta dulce, şi une-orl vorbe dulci, acum se pomeneşte de o dată că toate cele de pe lumea asta sunt dulci... cînd vrea poetul. Iacă bunăoară câte-va monstre din Bolintineanu şi din Alexandri—ca să nu mal vorbim şi de căţeluşii cel-l’alţl.
La Bolintineanu găsim versuri ca acestea
Gîcî copilă înclntâtoare,
Raza se prevede oare,
P’ale tale buzişoare ?
S’aO micuţa ta gurică,
Se prevede ’n răsuriei ?
Gîcl, o dulce frumuşică ?
Aici «frumuşica» e dulce pe de-a ’ntre-gul, ca şi în :
«0 înger dulce al vieţii mele»
Mal găsim apoi:«,. .RiurI, sile dulci şi bune...»
Şi mal găsim:
Spune-ml ferice şi dulce nume.
«Un nume dulce» probabil că înseamnă un nume iubit, frumos. Tot la Bolintineanu mal găsim şi versuri ca acestea :
Şi râspîndea departe mirosul dulce
al lor.
«Un miros dulce» este o zicere forţată cu totul, cînd ne gîndim la vremea în care a zis-o autorul. Franţa n’avea p’atuncl şcolile de literatură rafinată, dusă la un grad attt de înaintat ca astăzi, cînd se vorbeşte de «sonurî calde», ele. Dar cel care în ţară la noi dintre poeţi a Întins mal mult pelteaua Iul dulce, a fost Alexandri. E ceva grozav să vezi cum a întrebuinţat de des şi de fără nici un Dumnezeu, acest cuvînt. lată cîte-va monstre :
Dorul arde ca un soare,
A juniel dulce floare.
Apoi:
Luncă, luncă, dragă luncă, raia frumos
al ţării mele.
Mîndrâ ’n soare, dulce ’n umbră, tainică...
Şi:
Ah! mi-e dor, mi-e dor de tine
îngeraş cu dulci lumine.
Alta :
Frumoasă e cîmpiea cu dulcea-i liniştire Pentru acel ce fuge de a lumel amăgire...
Precum şi:
«Un soare dulce se prevede printre nori, Ca un vis de tinereţe printre anii călători.»
Toate acestea prinse în fugă, slut nimicuri pe lingă colosalul număr de sensuri sad mal bine zis, de non sensuri, în cari poetul întrebuinţează acest cuvînt. Căci la urma urmei «o luncă dulce», nişte* lumini dulci», o «liniştire dulce» şi aşa mal departe, slut expresii pe cari psihologiea rafinată de azi nu le poate tilmăci de cît cu o prea mare subtilitate. In adevăr, azi se ştie că asociaţia domneşte nu numai în comerţ, dar şi in idei, şi în sentimente şi în sensaţil. 0 sensaţie poate da naştere la un sentiment care ar părea fără nici un rost la prima vedere, dar care psihologiceşle se explică bine, prin asociaţie. Aşa, cînd zic «sunet cald,» sensaţiea de cald mi s'a trezit de nişte sensaţil vecine, asemănătoare întru eeva, dar de un domenid foarte deosebit. Wundt numeşte acest principia: principiul de asociaţie al sensafiilor analoge.
Dar iută-ne ajunşi de la Bolintineanu la Wundt, şi pasul e forţat. Poeţii noştri habar n’aveail de psihologie cînd întrebuinţau cuvîntul dulce.
El uzad de el ca de un fel de forţă în rezervă, guta şi bună la ori-ce.
Dacă ritmul lipsea, dacă nu găseafi calificative nimerite, trlnteaO pe dulce şi scă-pad de năpaste. Numai la sfirşitul versului nu-1 prea găsim, vezi că puţine vorbe rimează cu dulce.
Probabil că năvălirea Iul dulce se dato-reşte tot curentului franţuzesc de la 48. Se ştie că douce, în franţuzeşte are o mulţime de aplieaţiunl şi de senzurl : dulce, bltnd, încet (doucement) etc. Bonjuriştii aă crezut că pot şi în romîneşte să dea tot aşa de multe aplicaţii şi lui dulce, dar nu le-a mers în plin.
De la Eminescu, abuzul de dulce a încetat, spre a veni altele în loc cu flori de tel, troiene, rîndurl, gtndurl, patru scindări etc.
In orî-ce caz, e bine că ne am scăpat de dulce-mania aceia de la 48, că alt-fel am fi ajuns de ziceam şi ghete dulci, cevrigl dulci, călimară dulce, ba poate chiar: varză acră... dulce.
Zarnthiistra.
*
* *
Sincere volumul de poesil ol lui Badu D. Bosetti, a fost retipărit şi a apărut în N. 92 al «Bibliotecii pentru toţi.» Preţul unul exemplar 30 de bani.
--------HM ■ Wl	--
mFOBMAŢll
CRIZA LATENTA
D. Sturdza a fost primit ieri în audienţă de către M. Sa Regele.
Primul ministru a raportat Suveranului asupra situaţiei.
Nu ştim în ce culori a expus preşedintele consiliului situaţia, dar ştim că desele consfătuiri au produs un rezultat contrar celui aşteptat de guvern.
Criza preşidenţială, ref uzul d-lui Aurelian de a intra în minister, stăruinţa d-lui Stătescu pentru d. Djuvara, retragerea iminentă a d-lui Stoicescu, divizarea partidului în trei grupuri egal de puternice, cestiunea< extra-ordinar de gravă a Mitropolitului Primat, etc. — toate acestea au agravat atît de mult situaţia, în cît om să fii, iar nu Sturdza ,*s'o descurci.
*
* *
Situaţia se va modifica din nou în faţa zvonului perzistent despre retragerea silită a d-lui Stoicescu.
Se va schimba într’atît, că vor răsări vr’o 20 de poftitori pentru ministerul lucrărilor publice. Şi cum nu pot fi satisfăcuţi toţi ministrabilii ridiculi ai partidului, bomba va exploda în curînd,
distrugînd şandramaua.
*
* *
Dar ast-fel fiind situaţia, cum rămîne cu afacerea Mitropolitului Primat?
Iată o întrebare la care nu poate răspunde nici d. Sturdza.
Căci e dorinţa M. Sale Regelui, ca înainte de a se alege un al douilea Mitropolit Primat, să se dea timp Senatului şi Camerei să discute această gravă cestiune.
D. N. Fleva va deschide focul în Cameră şi d. colonel Obedeanu la Senat.
Se vor produce scandaluri, guvernul va concentra naţia indignată, vor fi manifestaţii, se vor depune moţiuni de încredere şi de neîncredere. Şi cine poate prevedea rezultatele în situaţia actuală a guvernului ?
ErI după am ia zi a fost o întrunire de episeopl şi archierel la e-piscopul Silvestru de Huşi.
S’atl certat asupra modulul cum şi cine sa fie pricopsit.
D. Dini. Sturdza s’a întors aseara în Capitală, venind din Sinaia.
D. Al. Djuvara a spus erl cu un aer dezolat, la palatul justiţiei, unul amic al nostru :
—	Cîte-va ore am fost şi eu ministru, dar acum adio !
Fac o trista meserie gazetele guvernamentale, cînd înregistrînd întrunirile noastre, cifrează numărul participanţilor la 200-300 de baeţl şi jidani.
Mal ales în ce priveşte ultima noastră întrunire de la laşi, suntem gata sa primim arbitragiul prefectului judeţului, V. Gheorghian, care credem ca nu-şl va compromite si-tuaţia-I în localitate contrazicînd afirmaţia noastră, ca :
—	Nici odiita laşul n’a văzut o întrunire mal splendida ca cea de Duminica trecuta.
O nouă nemulţumire începe a se nceentua In sinul nenorocitului partid guvernamental, nemulţumire eare s'a manifestat şi pe la consfătuirile intime.
Ea se tndreptea/.ă în contra d-lul Foni.
l)-nli Epurescu. C’rStimeseu, Iancoveseu, Folitiinos. Sililcauu iji alţii cer cu insistentă capul lui Foni, în contra căruia s'aîi revoltat şi mult: profesori universitari şl secundari.
Ba profesorii universitari din Fapitală au întins o cnrsiî foarte ciudată ministru3;:» instrucţiei, despre care vom <!n amănunte mîlne.
Mal mulţi tineri liberali din Galaţi, desgustaţl de cele ce se petrec în partidul liberal, au hotărit sa se înscrie în clubul conservator.
D. general Arion, comandantul corpului II de armata, va inspecta azi companiile de jandarmi rurali din Ilfov şi Vlaşea.
Reţeaua noastră telefonica a fost întinsă; cu începere de erl s’aQ
înfiinţat doua staţiuni telefonice,
• •
una la Iaşi şi alta la Botoşani.
Aseară, la orele 8 şi 35, un cutremur de pămint s’a simţit în capitală; el a durat cîte-va secunde.
EDIŢIA a 3A
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Viena, 12 Noembrie.
Regele Serbiei a plecat azi diminiaţă Ia Roma.
.Atena, 12 Noembrie,
«Camera deputaţilor*. D. Delyannis, preşedinte al consiliului şi ministru de finanţe, depune proiectul de buget pe 1897. — Veniturile se urcă la 95.344.00o franci şi cheltuelile la 94.753000.
D. Delyannis constată că controlul datoriei publice care a făcut servicii necontestabile pentru cestiunea împrumuturilor, se va îmbunătăţi.
Vorbind de negoeiările angajate cu creditorii, ministrul zice că ele sunt suspendate, dar nu rupte in mod definitiv. Guvernul e dispus în tot d’auna să încheie o învoială echitabilă, care însă trebuie să lase statului suma necesară eheltuelilor de administraţie şi să respecte suveranitatea naţională.
Viena, 12 Noembrie.
Prinţul Bulgariei va pleca la miezul-nopţil la Sofia.
Viena, 12 Noembrie.
împăratul Frantz Ioseph a plecat la Budapesta, spre a asista la deschiderea Reichstagului.
La ultima şedinţă a consiliului municipal, în timpul discuţiei învoelil financiare, d. Brunner, liberal, a propus un vot de blam sever primarului şi l-a invitat să-şi dea demisia.
S’aft produs scene foarte sgoniotoase între liberali şi antisemiţi.—Liberalii aQ părăsit sala.
Madrid, 12 Noembrie.
DepeşI oficiale din Manilia, zic că insurgenţii aă fost bătuţi In mal multe lupte. Trupele a îi repurtat o victorie cu baioneta în oraşul Pasanjan, după o resistenţă vie.
Petersburg, 12 Noembrie.
Azi a fost deschiderea expoziţiei franceze da arte in preseuţa Ţarului, a Ţarinei, a marilor duci şi a unul maro număr de demnitari. Maiestăţile Lor afl cumpărat mal multe tablouri.
Teheran. 12 Noembrie.
Şahul a primit demisiunea primului ministru. Muschir ed davuleh a fost numit ministru al afacerilor sliăine, Mukher ed davuleh, ministru de interne, Muzze! ed davuleh, ministru de resbel şi Abbas Mirza Mukara ministru de justiţie.
Bruxelles, 12 Noembrie.
«Camera deputaţilor».—Răspunzind la o interpelare în privinţa demisiuuel ministrului de resbel, ministrul preşedinte declară că este vorba ile oportunitate, iar nu de principiu, care separă guvernul de generalul Brassine.
Guvernul nu vrea nici desfiinţarea armatei permanente, nici poporul armat, dar vrea să lnbuuătăţească armata.
AFACKRI TURCEŞTI
Athena, 12 Noiembrie.
1)1. Delyannis, preşedintele consiliului de miniştri al Greciei, face In Cameră un apel în favoarea Cretei şi declară că guvernul a lucrat în înţelegere cu Regele şi a urmat sfaturile puterilor.
Guvernul şi-a impus ca datorio a face să coneordeze dorinţele Sale cu politica puterilor inarî, care în general este şi a Sa ; adică menţinerea păcii şi urările Sale pentru succesul silinţelor puterilor. Guvernul va vegbia in tot-denuua asupra soartel cretenilor.
Pentru a nu se abate de la datoriile sale către ţară inlr’o discuţie ăsnpra declaraţiuniior sale,’ D-uu Delyannis refusă să depue documentele ce îl s’aQ cerut asupra ceşti unei învoelil cretane. declarind că este cu neputinţa preseu-tarea acestor documente asupra unor eesliunl ce n’afi primit Încă o soluţiune definitivă.
D. Halii vorbeşte cu vehemeuţă în contra polilicel guvernului in cestiunea cretană şi iu contra refusulul de a depune documentele cerule.
D. Delyannis se apără că rupe cu politica d-lul Deligeorge care a declarat că dogma integrităţii Turciei este neacceptabilă pentru popoarele din Orient de sub jugul otoman.
Camera n’a luat nici o hoUrire Asupra cestiu-nel documentelor cerute.
Filipopole, 12 Noembrie.
După ştirile din Constantinopol, s’au făcut numeroase arestări printre Turci, mal cu deosebire printre preoţi.
Constantinopol, 12 Noembrie.
Delegaţii turei de pe lângă comisiunea de reorganizare a gendanneriel crelane au protestat In contra angajărilor de elemente străine cerute de ataşaţii mili1 ari. •-întrunirea ambasadorilor se va ocupa de această afacere mâine.
Comisiunea va pleca în Creta la 19 Noembrie.
Paris, 12 Noembrie.
La consiliu] de miniştri ce s’a ţinut Ia Eli-seft, d-1 Hanotaux a întreţinut consiliul de si-luaţiunea din Turcia. — Reformele administrative continuă a fi aplicate In provincie, mal cu deosebire acea privitoare la reconstituirea municipalităţilor mixte.
ECOUBÎ
*** Şcoala superioară de ştiinţe de Stat va Începe cursurile sale sâptămtiia viitoare.
Iată programul cursurilor:
Luni, d. N. Procopescu,—Dreptul Civil, a. 111. şi d. C. G. Ion, (Directorul şeoalel), —Dreptul administrativ.
Marţi, D. C. Crâsnaru,—Dreptul şi Procedura penală ; d. G. Kernbaeh,— Statistica.
Miercuri, D. C. 1. Băicoianu,—Economia politică ; D. M. Caloiauu,— Istoria diplomatica a Europei.
Joui, D. Stern,—Dreptul Comercial.
Vineri, D. Victor Antonescu,— Dreptul Civil a. II.
Sîmbătă, D. Oscar Niculescu,—Dreptul internaţional public ; d. Stei. Meitani, — Dreptul Internaţional privat.
Duminică, D. Em. Porumbaru, —Dreptul Constituţional.
D. Barbu Păllineanu,—Dreptul Civil a. I.
Cursurile se vor ţine seara de la 7 juni.—9 juni., afară de cursul de drept civil al d-lul Păllineanu care se va ţine Duminica dimineaţa de la 10 jum.—11 jum.
D-niJ membri al Societăţii studenţilor universitari «Unirea» sunt rugaţi a lua parte la şedinţa ordinară de la 15 Noiembrie 18%, ora 8 seara (precis), fiind la ordinea zilei :
1)	. înscrieri şi votări de membri.
2)	. Conferinţa D-lul Pupa: «Vrăşmaşul din ’năuntru e pericolul din afară».
3). Comunicări.
o i v e r & £
LIN CAPITALĂ
Falit fraudulos.—Constatîndu-se că falimentul lui EmaiioiI Diamant, comercinnt de manufactură la Obor, era fraudulos, acesta a fost arestat erl.
Moarte subită.— Ieri, pe la orele 3 jumâ-taie după amiază, numitul Şubert, poleitor. în vîrstă (le vr’o 65 de ani, trecînd pe Bulevardul Elisabeta, a căzut de odată şi a încetai subit din viaţă.
B&tae in trannray.— Erl dimineaţa, tl-nărul T. M... dentist din Bucureşti, întllneşte într’un vagon al vechol societăţi" de tramway pe dl. Sch... casier la o societate comercială, şi nici una nici două il ia la palme. Afacerea nu credem să aibă urmări, pentru că dentistul fusese atras astă vară într’o cursă de pălmuitul de astăzi împreună cu alţi tovarăşi şiaemn nu făcuse alta de cît că-şî răsbunase. Fundul acestei afaceri este cu poale lungi şi minte scurtă.
Mamă do natura tă.—A-seară s’a găsit in sala de aşteptare a <•]. III din gara de Nord. o fetiţă ca de vre-o opt luni. Poliţia caută acum pe mama fără suflet care-şi a lepădat copila.
Servitor hoţ.—Ivan Anghel, care era în serviciul d-lul C. Mateescu, comerciant în strada Sălcuţel, a furat de la stăpinul sâQ un ceasornic de aur, o broşă cu diamante, trei inele cu diamante, mal multe acte şi bani, şi a dispărut. Acum a fost prins la Cîmpu-Lung şi s’aQ găsit la el toate giuvaerurile furate şi parte din bani.
Incendiu.—Asia noapte, pe la orele 10. aC luat foc două grajduri din şoseaua Colentina No 50 şi a ars şi o eanlitate de fin al d-lul Grigore Gheorghe.
LIN ŢARĂ
mm—iitb
Dramele geloziei.—Costachi Gîdea, din Huşi, de 20 ani, era amorezat de fata Elena Vasile Pusraşu in elale de 16 ani şi fata a rămas însărcinata. Gîdea de un timp bănuia că amanta lui 7 înşeală cu un altul, de aci ură şi ceartă cumplită intre amanţi.
Sîmbătă seara uinîudoul întilnindu se pe malul unei rîpe, Gidea luind’o la bătaie ’i-a dat o puternică lovitură la Umplu stingă, după care a căzut, la pămint; ucigaşul văzJnd-o că mal Irăeşte, a aruncat’o în rîpă şi a acoperit’o cu nisip şi moluz, pînă ce a încetat din viaţă.
Vâzîndu-se lipsa fetei, băuuelile au căzut a-supra lui Gidea. Acesta fiind arestat a mărturisit crima.
Parchetul a deschis o anchetă la faţa locului, ear in urmă s’a făcut şi autopsia cadavrului.
Accident nenorocii. — Duminică, Iancu Mendelovic), căruţaş din Iaşi, pe cînd se întorcea în oraş cu căruţa încărcată cu lemne ce luase din pădurea Ţibana, răsturalpdu-se cu căruţa pe drum, lemnele i-afi prins piciorul drept, zdrobindu-l cu desăvlrşire de la geuunchiQ tu jos.
Nenorocitul căruţaş a fost scos de sub lemne de nişte tovarăşi de drum şi dus a-casă.
Incendiu.—In seara de 10 Noembrie focul a consumat pătulele cu porumb şi toate dependinţele din jurul lor. de pe moşia Bojila din judeţul Iaşi, ale arendaşului lobau Goiel-chi. S’a constatat că locul s’a propagat de la casa lui Ioan Meluţă.
Pagubele sunt de mal multe inii de Iei.
LIN STRĂINĂTATE
Prea muliă iubire.— Sunt doi ani de cînd d-na Augusta Petit, o foarte frumoasă femeie în vîrstă de 24 ani, deschisese un magazin de fructe în strada Saint Jaeqties din Paris. De utuucl în continuu un comptabil numit Gaspurd Clerc, încercă sa inlre în bunele graţii ale frumoasei negu torese şi cum era însurat, divorţa şi propuse iubitei sale să o ia de soţie.
Augusta Petit, văzînd inlenţiunile serioase ale lui Gaspard Clerc. se informă şi află că divorţul se pronunţase contra lui. Ea atunci îl eongediâ.
Gaspard se retrase şi furios el jură că-şl va resbuna. Zilele trecute se duse la fosla lut iubită, lulnd cu dînsul un revolver, decis fiind să o omoare. Prăvălia insă era inclusă şi Cler bâ-tlnd in uşă nu căpătă nici un lăspuns. In culmea furii el apuca o bară de fer, sparse uşa şi intră in prăvălie. D-na Petit d’nben avu timp ca să se Închidă iu o cameră din fundul magazinului unde Clerc nu putu să pătrunză. El a-tunel începu să spargă tot din jurul Iul; vecinii, auzind gălăgie, alergară şi unul dintre el se asvirli asupra comptabilulul spre a-1 dezarma. O luptă teribilă se Încinse şi Clerc trase asupra adversarului săQ, care lovit la ureche căzu scăldat iu sînge, apoi întoarse arma spre el, o îndreptă spre tîmplu dreaptă, trase şi căzu mort. Glonţul, după ce-I traversase capul din-tr’o parte înt’alta, pătrunsese în zid, după ce în drumul Iul răni la gît şi pe o femeie care în faţa acestei scene singeronse rămăsese pironită pe loc.
Mliieiitoarc «le uee. — Acum patru luni in comuna Trie (Franţa), o fală în vîrstă de şeapte-spre-zece ani a înghiţit din nebăgare de seamă un mic pachet cu ace de cusut.
Părinţii fetei speriaţi, o duseră pe la doctorii din Tarbes şi Toulouse, cari cu toţii fură de părere, mal cu seamă că fata nu simţea nici o durere, că acele vor eşi singure afara.
In adevăr, după cîte-va zile tînăra fată simţi uşoare împunsături în genuchl, apoi dureri puţin c’am vil şi prin epidermă eşiră la iveală cincl-zecl de ace.
După alte cite-va zile alte patru ace eşiră tot prin acea parte.
Fapt ui este destul de curios : să păstreze cin-cl-zecl şi patru do ace patru luni în stomac şi să te pomeneşti 'cu ele că-ţl ies prin ge-nuchiQ.
O nebunii octogenar».— O lucrătoare. Josephina I... in vîrstă de 80 ani, domiciliată in strada Sainaritaine din Paris, fu cuprinsă de un subit acces de nebunie, Sîmbătă trecută.
Lulnd una cite una toate mobilele din camera el. le sfăritnă în bucăţele şi începu să le as-vîrle pe fereastră.
Toată ceata copiilor din acel cartier se adunase în faţa locuinţei sermanel bătrîne pgntru ca să asiste la aces singular spectacol.
Un scaun frint şi alte bucăţi de mobile as-virlite pe fereastră de nebună, răniră foarte grav pe doi copil din stradă. In sfirşit poliţia fiind Înştiinţată, un agent sosi în grabă şi sparse uşa camerei in care nebuna se închisese. Bătrîna a opns o rezistenţă desperată agentului, care cu multă greutate putu să conducă pe nebună la secţia cea mal apropiată.
In urina unei cercetări medicale, nenorocita a fost expediată la azilul provizoriu al spitalului Saint-Jean.
O descoperire macabrii.— Locomotiva trenului care a sosit alalţfl-erl din Havre în gara Sainl-Lazare, era plină pe roate de bucăţi de carne omenească.
Comisarul special al gărei a deschis o anchetă. Mecanicul şi fochistul locomotivei întrebaţi au declarat că n’afi văzut absolut nimic în tot timpul parcursului. S’a telegrafiat apoi la ţoale staţiunile liniei ferate pe unde trecuse trenul şi s’a aflai în sfirşit că corpurile a doi necunoscuţi au fost găsite pe linia ferată lingă staţiunea Pont-de-l’Arche.
ZIAKFXE I>E A XI
------Dreptatea spune :
In culoarea de negru din Capitală s’aO organizat bande de bătăuşi întocmai ca în pădurea Vlăsiel.
Aceste bande sînt patronate de agenţii forţei publice ca Ionel Antonescu inspectorul coloarel, Zaharia şeful poliţiei comunale, Cantuniari, inspector comunal şi Ma-leescu, comisar comunal, cumnat al Iul Za-haria.
Aceste bunde sunt conduse de Nae Fe-raru, Alexandru Georgescu, Ilie Buzatu, vestiţi puşcăriaşi şi agenţi ai poliţiei de siguranţă, fraţii Calpac!, nişte bandiţi ordinari.
Iată şi cîte-va din faptele acestor bătăuşi :
Fraţii Calpacl, în capul unei cele de 7—8 indivizi, au aţinut calea, Iul Gh. Marin din strada Mătăsar 26, şi 1-afi bătut pînă cînd victima a rămas iu nesimţire. A doua zi Marin a reclamat parchetului, dar fără nici un ruzultat, căci plîngerea lui a fost pusă la dosar.
Alte bande de bătăuşi conduse de Nae Fieraru, Al. Georgescu, Ilie Buzatu, umblă ziua îii amiaza mare pe strade şi dacă în-tîlnesc in cale pe vr’un cetăţean neagreiat de el saO de inspectorul Antonescu, îl iatt h b&tae. Aşa s’a întîmplat cu Marinescu C. Miliail, care, pe cînd trecea pe bulevardul Ferdinaml, a fost atacat de bandă, şi bătut aşa de rătt în cit a stat trei zile bolnav în pat. După aceea bandiţii cari l’afi atacat s’afi dus la inspectorul Antonescu care le-aO dat bani de băutură.
Toţi comisarii şi sub-comisaril din culoarea de negru, din ordinul inspectorului, fac cele mal mari presiuni asupra tuturor comercianţilor bănuiţi că nu au simpatii pentru guvernul actual.
Acel cari nu se lasă convinşi de ameninţările sbjrilor poliţiei sînt persecutaţi. Ast-fel sub-comisarul Petrescu de la secţia 45, a ameninţat pe toţi comercianţii din strada Popa-Nan, Ţepeş, etc.
Comerciantului iilaimle din strada Popa-Nan colţ cu Mecet i-a făcut înlr’o săptă-mină opt procese de contravenţie.
Inspectorul comunal Mişu Cantuniari, se serveşte de agenţii poliţiei administrative pentru a schingiui şi persecuta cetăţenii din culoarea de negru.
Un mare număr de cetăţeni din acea culoare aii făcut o petiţie către primul procuror, cerind autorizaţie de a purta asupra lor arme cu cari să se apere in contra bandelor cari-I atacă ziua numiaza mare.
E singurul mijloc de a pune la rezon a-ceste bande; cît şi pe conducătorii şi în-scenătoril lor.
Reproducţnd duminicalul Monitorului iu chestiunea nesocotitelor ile-claraţiunl făcute de d. Dini. Sturdza în
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Atragem atenţiunea publicului asupra ru-brieel din pag. 4-a Mlcî aiiunţiiri. care sunt menite a înlesni transaeţiunile individuale şi comerciale.
Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste anunţuri, este un indemn pentru toată lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane Intr'o afacere ca : închirierea unei case, arendarea unei moşii, vin/.areu linei trAmnrî, etc.
Tot pentru o mal eftiuă plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rîndurl.
PREŢUL: piuă la IO publicaţii 30 bani linia pentru fle care data», şi de lai IO In niih 30 bani linia.
întrunirea inajorilâţel, Constituţionalul
adaugă:
Această desimi)ţire însă trebue luată astfel cum este şi anume că afirmările al căror ecoii s’a făcut ziarul «L'lndependan.ee Roumaine», sunt pure invenţiunl, insă invenţiunl de ale d-lul Dini. Sturdza.
Acum ne lutrebăm ce mutră face d.Dim. Sturdza faţă de cel ce au auzit cu urechile lor aceste afirmări inventate ?
Această desininţire pare mal curiud a fi o desminţire dată însuşi d-lul Sturdza de cil Independentei.
Lumea Nouă zice :
Guvernul începe a-sl mobiliza rezerva da la 1888.
Primele exerciţii ale valoroşiler rezervişti afl fost făcute, In faţa unul numeros public în urma întrunirel de Duminică, ţinută la Dacia şi asupra cetăţeanului Ionescu, comerciant din strada Batistei 10.
Pe eimpul de luptă a rămas slnge şi fă-rîmăturl de dinţi, iar capul cetăţeanului a fost devastat după ţoale regulele ariei.
Bravii luptători aparţineai! poliţiei de siguranţă şi cele comunale.
Onoare dar şi d-lul Paul Stătescu şi d-lul C. F. Robeseu—onoare şi guvernului.
Armurierii să-şl pregătească marfă şi parchetul să fie gata de a lua act că «vom purta revolvere».
ŞTIRI IUN ZIARE
Din Timpul :
Din Bîrlad se denunţă o nouă hoţie la comună. Ajutorul de primar, P. Mihal care ţinea locul primarului Vidra pe cînd acesta era în concedia, a pus de şl-a pavat curtea cu piatră adusă pentru pavarea stradelor.
Costul acestui pavagifi e de vr’o mie de ley bani plătiţi din casa comunei.
ULTIME INFORIRATIUNI
Aflăm din izvor autorizat că guvernul, înspăimîntat de proporţiile ce ia mişcarea în afacerea Mitropolitului, vrea să opue curentului un fapt împlinit. In acest scop va convoca pentru Sîmbătă marele colegiu pentru alegerea unul nou Mitropolit.
Amănunte pe mîine.
O dovada despre acuta neînţelegere dintre miniştri şi despre a-propiata retragere silita din minister a d-lul Stoieescu, este şi următoarea :
întrunirile intime ale guvernamentalilor nu se mal ţin, ca asta iarnă, în casele d-lul Stoieescu, ci la ministerul de interne sau la cel de externe.
iar consiliile de miniştri de vre-o trei luni nu se mal ţin acasă la d. Stătescu, ca înainte, ci la ministerul de interne.
I). Vasile (.lieorghian, prefectul judeţului Saşi, chemat telegrafic de d. niin. Sturdza, a sosii azi dimineaţă în Capitalii.
Imediat d-sa a făcut o lungă vizită preşedintelui consiliului, apoi prin poliţie i-s’a arvunit o trăsură pentru a merge la Uăl-dăruşani iu misiune pe lingă fratele său, fostul Mitropolii Primat losif.
D. Cumpănăşescu, sub-inspector financiar, trimis la Galaţi sa ancheteze gestiunea fostului primar Malaxa, a căzut bolnav.
Comisia interimară a cerut ministerului de interne să delege pe d. inspector financiar Constantines-cu pentru continuarea acestei anchete.
Aseară un mare număr de a-mici ai d-lul Fleva s’au întrunit la redacţia ziarului «Dreptatea». S’au adunat în total peste 200 de persoane.
După o discuţie animată, s’a instituit un comitet pentru închirierea unul local, unde se va instala clubul liberal-democrat.
Apoi s’a hotărît să se facă o vie propagandă pentru întrunirea de Sîmbătă şi pentru ca ce- I
tăţenii in număr cit se poate de mare să se adune în curtea Mitropoliei.
S’au discutat şi măsurile ce se vor lua în contra bandelor de bătăuşi, organizate de primărie sub protecţia guvernului.
In tine s*a ales un comitet de 14» persoane ea să redacteze o petiţie către C'amerai,'petiţie care se va citi in întrunirea de Sâmbătă şi care se vai duce de către comitetul de 14» împreună eu toaită adunairea lat Cameră.
Aflăm că cwiivenţlti consulară tliufre <j»rociasi Ro-miiiia se va semna zilele acestea.
Această convenţie se va întinde în curţii ti asupra tutulor ţărilor cu cari a-vem convenţii comerciale.
Pentru deseară, d. Dum. Sturdza a invitat la d-sa acasă pe cîţî-va amici ai săi la o consfătuire in-timissimă.
Au fost invitaţi d-nil Fer eh i-de, Tahe Giani, Gogu Canlacu-zino, Delavrancea şi alte cîte-va persoane.
Primul ministru le va comunica rezultatul audienţei, pe care a avut’o ieri la Castelul Peleş.
Fostul primar de Galaţi, deputatul Malaxa, a înjghebat o delegaţie de 100 de cetăţeni din localitate cu însărcinarea de a veni în Capitala spre a se plinge d-lul Sturdza în contra d-lul Stolojan şi a comisiei interimare.
Delegaţia va sosi săptâmîna viitoare în Capitala.
I). A. A. Beldiman, ministru al ţării la Berlin, în urma inspiraţiei d-lul Dum. Sturdza, publică prin oficiosul german Koelnische Zeitung o corespondenţă datată din Bucureşti, prin care se afirmă că «guvernul romîn se află intr’o situaţie foarte bună din cauza succesului obţinut în politica sa externă şi a recoltei celei bum, care a ameliorat starea financiară a Romîniel.
«Singură cestiunea Mitropolitului Primat îngrijeşte pe d. Sturdza, dar şi a-ceastă cestiune va fi în curînd sfir] şitâ prin retragerea d-lui Poui, ministrul cultelor şi instrucţiei publice, care va lua usupra-şî responsabilitatea, iutregeî afaceri.
«Ministerul Sturdza, adaogă oficiosul german, va sta la putere şi aşa cum se află astăzi, răminîud a se găsi doui miniştri tu locul d-Ior Poni şi Palladi. F probabil eă în locul acestora vor veni doui tineri liberali, cari in primăvara trecută voiau să facă disidentă».
*
D. Constantin Georgescu-Vâlcea, judecător al ocolului Olteţu, judeţul Vîl-cea, a fost permutat în aceeaşi calitate la Bârca, judeţul Vîlcea, în locul d-lul Toma Ionescu, care trece în postul o-cupat de d. Georgescu. ţ D. P. Georgescu-Carpaţeanu, actual supleant la Prahova, este permutat în aceeaşi calitate la Muşcel, In locul d-lul M. I. Nacian, care trece în postul d-lul Georgescu-Carpaţeanu.
In ziua de 1 Decembrie, la orele 9 dim., se va procede la alegerea a doui membri al Camerei de Comerciu din Capitală, în locurile rămase vacante în urma Încetării din viaţă a lui I. V. So-cec şi a demisiunel d-lul Chr. Alexandrin.
D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, a avut azi o lungă întrevedere cu I. P. S. Mitropolit al Moldovei, care a sosit en în Capitală venind din Iaşi.
M. S. Regele soseşte in Capitală mâine, la ora 5 şi 30 p. m.
Locuitorii comunei Vărăştl-ObedenT plasa Sabaru, judeţul Ilfov, afi reclamat ministerului de interne, in contra primarului Dociu Stan, a ajutoarele sale Gheciu şi Ivan şi a notarului C. Pe-trini.
Ilegalităţile acestor oameni aă speriat pe toţi locuitorii comunei; cînd s’aă a-dresat la minister, plingerea lor a fost ascultată de d. Gr. Giani, care îndeplinea funcţiunea de secretar general; d-sa le-a făgăduit că se vor lua toate măsurile pentru ca plingerea locuitorilor să fie salisfăcută.
Făgăduiala d-lul Gr. Giani a rămas simplă fâgăduială şi piuă azî.
Cu venirea d-lul Giani la prefectura ds Ilfov, era de sperat că starea lucrurilor din comuna Vărăştl-Obedenl nu va rămine aceiaşi, cu loate acestea locuitorii sunt încă la cheremul primaru-
lui şi notarului cari s’au făcut culpabili de abus de putere şi incorectitudini in administraţia comunală.
Ţinem la dispoziţia d-lul loc-ţiitor de prefect de Ilfov, toate amănuntele pe cari le avem in această privinţă.
Că dreptate se va face,., nejndoim.
DESCHIDEREA CORPURILOR LEGIUITOARE
(Programa oficială,.)
La orele 11 de dimineaţă se va celebra un Te Deum la Mitropolie In presenţa:
D-lor senatori şi deputaţi;
D-lor miniştri;
înaltei curţi de casaţiune;
înaltei curţi de complurl;
Curţilor, tribunalelor, corpului profesoral, autorităţilor administrative, militare, consiliului comunal şi camerei de comerdă.
La orele 11 şi juni. înaltele corpuri şi autorităţi se vor întruni Iu sala şedinţelor Adunărel şi vor ocupa :
înaltele curţi de casaţiune şi de compturl tribuna a doua, în dreapta tribunei diplomatice ;
Curţile, tribunalele, corpul profesoral, autorităţile administrative, comunale şi camera de comercifl, tribuna oficială.
*
* *
D-nil senatori vor ocupa Inliiele bănci a-le Adunărel, din dreapta Tronului. D-nil deputaţi băncile din faţa Tronului.
Pornirea cortegiului regal de la Palat se va anunţa prin 101 tunuri.
La orele 12, M. S. Regele este primit la scară de către d-nil miniştri. M. S. Regele va intra în sala şedinţelor Adunărel, precedat de Casa Sa civilă şi militară, şi Se va urca pe Tron, înconjurat de d-nil miniştri. Casa civilă şi militară a M. S. Regelui se aşează d’inapoia Tronului.
Locul liber se ocupă de ofiţerii superiori.
*
* *
M. S. Regele, după citirea Mesagiulul de deschidere, părăseşte sala Adunărel, şi Corpurile legiuitoare proced îndată la începerea lucrărilor. D-nil senatori trec la localul Senatului.
Biletelu de intrare In sala Adunărel, pentru această zi, se vor da d-lor senatori şi d lor deputaţi prin biurourile Corpurilor legiuitoare.
Biletele pentru tribuna diplomatică se vor da de către d. ministru al afacerilor străine, care face şi invitaţiunl Jd-lor repre-sentanţl al Puterilor străine, spre a asista la această solemnitate.
Biletele pentru cele-l’alte tribune se vor da prin pveşedinţa consiliului de miniştri.
PROECTUL GUVERNULUI
Mesagiul de deschidere al Corpurilor Legiuitoare a fost definitiv întocmit, d. Dumitru Sturdza l'a supus unei ultimi citiri din partea M. S. Regelui, erî, la Sinaia.
Mesagiul se ocupă in primul rînd de relaţiunile noastre cu puterile streine, stăruind asupra vizitei M. S. împăratului Frantz Iosef în Romlnia.
După aceea Discursul Tronului se o-cupă de proiectele de legi pe cari guvernul Majestăţel Sale le va aduce în discuţiunea Corpurilor Legiuitoare în sesiunea aceasta.
Ministerul de interne
Ministerul de interne va presenţa Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege pentru modificarea lege! alegerilor consiliilor judeţene, în sensul de a se forma un colegiu unic.
Ministerul de finanţe
După ce Mesagiul se ocupă de prosperitatea finanţelor noastre şi de ridicarea creditului nostru în afară, făgăduieşte un proiect de lege pentru modificarea legel timbrului şi organisarea serviciului exterior al vămilor.
De asemenea Mesagiul vorbeşte de proiectul de lege pentru înfiinţarea u-nuî munte de pietate,—proect conservator, tot atît. de conservator ca şi cel al modificării legel timbrului şi patentelor elaborate sub guvernul trecui.
Ministerul domeniilor
Ministerul domeniilor va aduce în Cameră proiectul de lege pentru modificarea legel burselor şi a comerciulul ambulant, precum şi a unul proiect de lege pentru modificarea mal multor dis-posiţiunl din legea minelor, privitoare la proprietatea sub-solulul.
Ministerul lucrărilor publice
După ce se va accentua asupra importanţei inaugurării lucrărilor portului Constanţa, Mesagiul va promite un proiect de lege asupra regimului apelor.
Ministerul de justiţie
Ministrul justiţiei va aduce în desba-terea Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege pentru modificarea legeî sindicilor, un altul pentru întinderea inamo-vibilităţel la judecătorii de instrucţie şi un al treilea pentru reorganisarea ministerului de justiţie.
Ministerul instrucţiei
Acest departament pregăteşte legea asupra organisăril învăţămintulul secundar şi un proiect de lege pentru şcoala rurală.
La resbel
Mesagiul, după ce va constata buna stare a trupelor noastre, va vorbi despre coniplectarea armamentului şi reducerea serviciului militar de la 3 la 2 ani în armata permanentă şi de la 5 la 4 ani în cea teritorială. De asemenea el va anunţa un proect de lege pentru modificarea legel căsătoriilor ofiţerilor şi studiarea unei reforme a codu-
lui de justiţie militară. Îmbunătăţirea flotilei noastre va fi de asemenea anunţată prin Mesagiul de deschidere.
Acestea sunt proectele pe cari guvernul le va anunţa prin mesagiul de deschidere ; după cum se vede aproape loate fac parte din stocul de reforme al partidului conservator.
Ne mărginim azi a le anunţa numai şi ne reservăm dreptul a ne ocupa de ele îndată ce Mesagiul va fi cunoscut.
A s© ©Iii urmarea foiţei In pagina IV.
COMUNICĂRI
F. \OVAIi
PRO PUI ETA RUE M AG ASINI LUI
de
Piaimri §i Mîsraşi
are onoarea de a aduce la cunoştinţa clienţilor sfii şi onor public, că deja
S’a mutat
In calea Victoriei No. 72 în faţa pasa-ginlui Romîn, magasinul său de pianurî şi mănuşi, care piuă acum se afla în calea Victoriei 59 (Holel Imperial).
Pentru ea publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ee-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici.
Cititorii sunt. rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice.
A »e vedea rubrica spectacolelor tu pag. IV.
*
* *
A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Louvre.
Facem cunoscut cititorilor noştri! că cu începere do astă-zi d. Manole I. A-vram este în Buzăă singurul depozitar al ziarelor : Epoca, Adevărul, Dreptatea, Lumea Nouă, etc.
POŞTA A DM INISTR AŢ IE 1
Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de la 15 Noembrie viitor, sunt rugaţi ca plnă la acea dată să bine-vo-iască, in caz de reînoirea abonamentului ce au să înainteze costul pentru a nn suferi vre-o întîrziere sau întrerup-ţie a ziarului nostru.
XII
Pofta de mîncare si aperitivurile.—Vinzlndu-se cantităţi enorme şi fabuloase de băuturi cari se consumă sub titlul de aperitiv, s’ar credea într’adevâr că pofta de mîncare, dacă nu foamea a dispărut, putem crede că omenirea merge spre sfîrşit, dar văzîndu-se relele efecte ce produce băuturile zise aperitiv, se poale afirma că adevăratele aperitive igienice sunt ori prea rare, ori necunoscute, ori sacrificate usulul şi la modă nepăsătoare, cari ne face să preferăm otrăvurile ascuuse sub aceste numiri.—Tonicile amare cu baza de ({uinâ ar trebui singure să servească ca aperitiv şi între ele Qniniuin La-barraque care conţine toate principiile împreunate de quinquină, fără nici o amestecătură de uu alcool de proastă calitate.
Casa d@ S&n&tate
Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gyneeologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte In institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a’ boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu ori-ce medic *ati specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
ConsultaţiunI în tte-eare zi, pentru boalele interne şi syphilitice de ia 10—12 p. m.
Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
Rog citiţi tot copriiisul
Depositui general al fabrice! de Şoşonl-Calaşi ItitMcştl, KuMsiun America»» India Robi»©»- iV C'-nie, din St. Peter-sburg, a pus deja în vînzare anul acesta Şoşoni şi (biloşi cu Tuijia «Iublă cu următoarele preţuri:
Şoşoni de Dame perechea Lei 7.50 ,,	„ Bărbaţi „	„ 8.50
iar Galoşii mal eftin cu 20 /» de cît anul trecut.
Depositui general unda se află de vînzare pentru toată Romlnia, Serbia şi Bulgaria la
MARELE sSSSâSîii „II BALQl"
IMF, SIUIUTitESC’U
— Proprietar, furnisorut Curţel Regale — Strada Carul I N». 73
— Colţul marelui Hotel Dacia —
NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi iraitaţiunl din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabricel St. Pe-ier sburg.—V 4 ST St A ŢI ,41» fi ES A.
DE USSINĂ
1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domicilii! în saci.
BRIQTETTE.
CAltUUM 5»E PIATRA din minele Petroşani şi Cardif.
COÎi. 8 UE TOPIT.
COli8 I>E FEUAKIE.
COK8 MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragine şi belgiano.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Iielios.
G UEUT ATE (• .1 tî ANTA Ti
Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romine.
OEPOSIT CENTRAL
STRADA SB1MŢII VOIVOZI No. 5
TELEFON No. 274 CAttOMj MjO J’JENJiUACli
B-rul D. LERBL
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Casa D-rului Capşa
Coiianltaţinnî de la 1 pitişi Ia 3 p. m.
—Pentru săraci gratis—
tomastemIă
AVOCAT I>IN IAŞI
S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI
FALEA VICTORIFJ, 182
CEL MAI BOGAT DEP0SIT
de VEIQGIPEDE li Frai ii Mep i rit
152 — Cales» Victoriei, — 152 4, Strada Şelari, 4
Vtnzare In rate
Oepomit ele Maşini de cusut cu aparatul »'e brodat, Vînzare în rate mici.	. .,
FRAŢII Ii EPICII
Strada Şelari No. 4. lingă poarta Hotelului Victoria DcpomiCttl ta JVo. 2 nu ara nici un atncNtic cu
noi• Singurul deposit pentru Romînia a Luminel Incandescente de gaz a D-ruluI Auer la Fraţii liepick, strada Şelari No. 4 lingă poarta Hotelului Victoria.
Toate cele l’alte sisteme sunt falsificări a luminel d-rt î Auer fără cea mat mică valoare numai beourl pe < « ri este încrunt ut ti. Aitt*r sunt adevărate, şi numai u.t*-procurate din depositui nostru sunt aiul dr. Auer.
Un Iteo iuntalat Lei îl.
Una Sita D-ru Auer Lei 2.
Depozitul la No. 2 nu axe nici un ainestic cu noi spre a vite erori-
SeiiimuS» şl vlmî eftin
€ U M F 11
HîIPÂIl	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît ori-unde.
La cerere mă voii! prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzători.
BIJOUTERiE & HOR0LOGERIE
WEISSBLriH
Bucureşti, — strada Carol I, No. 20
S’a mutat în Calea Victoriei 40
vis-ă-vis de Grund Hotel Bulevard. Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mei! în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, cmante, rubine, safire, smarande, perlo, etc.
Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate
Kogat asortiment cu lanţuri (numite Pauţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantîrid pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
Doctorul S. Stamatin
Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabilindu-se iu Capitală dă ConsultaţiunI la orele 4—6 p. m.
Strada Dionisie No. 28.
CONSTANTIN SIMIONESCU
Iloctorand în medicina,
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris ConsultaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu ^specialişti de Ia Facultatea de medicină din Paris.
DR‘ CHiRiAC TEQHARI
Special în boale de FEMEI şi FACERI
S’A STABILIT IN BUCUKESTI
Strada ioîtei 58.
Mim mm ii /Ine HS I.TO
LUTRU VERITABILE BIBER CU SPIC, NURCI, OTTER DE VIRIGINA, etc. etc.
CU PREŢURI KAT <IltOS
se vinde la
MAGAZINUL DE BLĂNĂRIE „LA LED” wr ALTEB» HOBOVITZ
STRADA SOARELUI, NO. 1 Casele Iouu Puneau iei, intrare prin Covaci NB. A se observa bine firma.
flDC&SfflflT P« un period d. i .ui uii» HnLîîUR I începători de la 1 Martie 1897 lotul No. I pin moşia Kilila-Mogoşuaia în întindere de 1815 pogoane din cari: 1142 pogoane arabile, 208 pogoane defrişabile iar, restul de 465 pogoane pădure numai cu dreptul de păşune plnă la tâere. Cu uu han mare pe moşie, vad vechia, qualitate de pâmtut superior. pămînt noQ.
Dorii orii sa «o adreseze la proprietar !><»©-
1 torni Famiitcaicii, Bucureşti strada Luiui-nel No. 10 spre a lua informaţiunl.
www.dacoromamca.ro
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pînă la 10 publicaţii 30 bani linia pemra fle-care dată, şl
de la 10 i.} stu* 20 bani linia.
Spectacole
Trntvnl Naţional. Joul 11 Noembrle se va reprezenta
«Dttniso* p esi în 4 acte de Duiuos Fiul tradusă de d*nu Dumitru Stânuesou.
Opt-.ru rutninil, Sfere uri, 13 iNoeinbrie se va ropresenta pentru a pair a oara «Drngonlf* (Les dragons de Ylllars*, operă fomicA in 4 acte de Lockroy şl Cormen. Muşina de Aline Maiiiart, tnnluoţic de d. .Mau ricin Cohen._
Teatrul Slugo, Joul, li Noembri® mure represeuta-ţle Uiffb-Llfe ou debuturi noul : M-lle Naya grand etolie de Paris raportorul schimbat primul debut M-lle Nora Gil-lis escentriijue franţnise. Direcţiunea tratează de asemenea cu frumoasa Otero pentrn cinci representaţiuul. In curînd va sosi Jallnns.
Circul G. Sidnll. Mercur! 13 Noembrio maro represen-taţie High-Lije, debutul The Gaelanos Olloms neintrecu-
tul imitator ae p-isAri________________________________
Cenari&idoli, In curînd va sosi in capitală.
*re«trnl Dacia
Suta Braf/udiru, In fie-eare seară concert de orchestră sub conducerea d-!u! Peters. Vinerea concert Hlgh-
Llffe.________________________________________________
Ţţafe Naţionala» Orchestra Rubinşteln şi-a început
*7 ooncortol*.________________________________________
y«»islrciil Mecanic (lingă tipografia statului) in fie care I seară do la ora 8—II.
lrnniriori şi arendări
De lueSilrfa^ casele din strada Polonă No. 130. Doritorii se vor adresa; Str. ButiHtel, 15.
Be arondat Moşia Vîrtoapele de jos din.judeţul Teleor mau. A se a dresa la d-nu G. Robe seu, Galaţi.
Oo arosulat cu începere ehiur do acum moşia «Ianca* din Judeţul Brăila, în îutindere de zece mii pogoane toate
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
116)
L01ÎI8 JACCOLIlftT
DE FOO
PARTEA CINCEA
Dispariţiunea Iul Tanganook, nu sciiirnba în nimic proiectele pentru a doua zi, de oare-ce doliul familiei nu începea de cît din ziua In care cadavrul lui se va găsi în a-pele lacului.
In aşteptarea semnalului care să deschidă serbarea In tabăra Nagarnookilor şi în cercul exploatatorilor lui Oliviei-, o vizită pe Iiemamber, mc va da explicaţiunile necesare asupra ultimelor evenimente cari s’afi încheiat cu pierderea Feodorownei.
Prima intllnire pe care căpitanul Roşu o avu cu vaporul comandat de Gtien, a fost efectul unei adevărate luilmplărl, cea de a doua din contra, a fost plănuită cu voinţă. Ionhataii Spiers a prevăzut că raportul pe care îl va tace căpitanul asupra evenimentelor întîmplate, va stărni de sigur în şefii expioataţiunel dorinţa de a se asigura el însăşi asupra acelor fapt* şi el s’a decis a le da o nouă ediţiune a evenimentelor.
arabile, avînd două mii pogoane grifi arate eu sămlnţa cea mal bană. A se adresa la d. M. Raohtivan, avocat, strada
Fintiuel 28, Bucureşti.
D* Arondat cu începere de la s-ftu Gheorghe 1899 mo-“ia -Dudeseu* d'.n Jude al Brăila în întinde.e ce şeaae mi. pat* a sute pogoane. A se adresa !a a. M. Raohtivan, advocai, strada I ramolişi 28, BucurescI^
Camere mobilate
dasu Fraţi Olbrlcli strada sT. Ionică olfeltil Plvţel HibONcn-Vodâ, Ungă Cameră şl Tribunale^^_______________
Cereri şi oferte de serviciu
Vînzărl si cumpăniri
De vtnzare lemne din pădu.ea Paşcani. 8 înjenui, după caMt&te, 55 şi 60 .raneî. A ac adresa : Str. Batistei 15 O caretă nouă (Cupeti) es.e ue vinzarc cu preţ de 20*00 lei. A se adresa ’a adm. -«Epoca*.
Ce vlaiy. ire un loc v ran, situat pe calea Ral ovei No. 24, col; ou s,rrda Artei p op-ietatea d-nel Măria Al. C. Nl-culescu. A se adresa la d. Mlhall A. Uaohtivanu, advocat, strada Fru uoasă No. 2. Loco.
8e caută a se cumpăra o casă de fier Chadvood safi Rat-ner. Poseso.ii a se adresa la bluroul Tipografiei -«Epoca*
Do vluitare spre tăere pfdurea de pe moşia Orlştî-Plţl-gala jud, ILfov. Amato.r. s» se prezinte str. Scaunele 46. l*ntrt. cal de lux, de vlnzare; Strada Minervel 14.
Informaţiunl utile
17n |>tanfi«it routln“t •/(u & servici- e sate soirele dansante şl baiu I pe itru un honorarlu modest. S. Iaroslav, Calea Moşllo.' No. 00.
Unt proaspăt (De prima cantate) 3e găseşte la lăptă-rla elveţiană u fa.mac'- rîr x. Hun eamu «1 x)r. E. Popu, cu 5 lei nUogramul dus 1 i omiciriu. Ori-ce cei ere se va face prin certă poştală la .'armada I. Munteanu calea Victoriei No. 78.
Acest capricii! al căpitanului Roşu contraria foarte muie pe IvanovicI, care cu drept cuvînt găsea de prisos ca să mal atragă atenţiunea locuitorilor din Franc-Station.
El judeca că misiunea şi scopul săfl va fi mal greii de îndeplinit dacă în fie-ce moment el forţat! pe Contele d’Entraygues să fie în gardă prin atîtea variate şi multiple evenimente cari se repetat! zilnic.
Dar faţă cu scenele ce avusese în timpii din urmă cu Ionhatan, nu-şî putea permite să-I adreseze nici cea mal simplă observa-ţiunu în această privinţă.
F.1 aştepta ocaziunea etnd căpitanul Roşu, cu toată dorinţa de a păstra secretul Re-mumberulul numai pentru el, sătul şi plictisit de a sta tot timpul închis în colosul de maşinărie, va eşi să răsufle aerul liber al cîmpuluî. Atunci va fi obligat de a-şl a-lege un alter-ego despre care vorbise deja, căruia să-I arate cel puţin cîte-va din secretele de conducere ale colosului, pentru a putea In lipsa Iul să pareze cel puţin a-facerile urgente. De sigur chiar că Spiers, cînd îl va alege pe el ca confident al acestor lucruri, nu se va opri a-I arăta numai mişcările principale, ci ’i va face un memoriu complect asupra tutuler lucrărilor.
Odată stăptn pe «Remamber», IvanovicI va trăzni dintr’o singură lovitură instala-ţiunea de la Franc-Station cu toţi locuitorii el, satisfăcîudu-şl pe de oparle ast-fel ura şi ambiţiunea sa, iar pe de alta îndeplinind misiunea ce societatea Invizibililor ÎI încredinţase.
Cu acest plan noii, prinderea imediată a contelui d’Entraygues nu era pentru el de cît de un interes secundar şi de acum înainte el făcea tot posibilul ca Ionhatan să nu observe desaprobarea lui şi necazul ce i-a cauzat plimbările nocturne din ajun.
(Va urma)
O doamnă onorabilă dă lecţiunl de plano. A se adresa la administraţia -«Epoca*.
Mtrldll d£ mare se giseso de vîuzare la D-nul Delpueok, Biserica leul, No- 3, Bucurosul, şi se face cunOTcnt amatorilor că primesc#» zilntc Stridii de Ostemla şt Arcochon. Asemenea şl mele! (Mode de Bourgogne) ; că poate să vînda cu preţuri foarte eftine, imposibil •• erl-oe a> ă concurentă.
Preţuri curente :
Duzina 8t;ldll de Ostenda calitatea I fr. 2.75.
Arcaeho \ oe mo-e calitatea I. fi- 2. 60
Arcachon u.e mare calitatea JT 1.75.
Arcachon de p'ave calitatea iA 1.50.
MielcI dvz*na i.-J.
Morun, Baiu .a Terre Neuve 1.60
Se caută 60 vac* de lapte Te sa moldovenească aafi bivoliţe. A se adresa în strada Dlonise No. 40 direcţiunea l&ptărlel Arcuda.
Librărie, Pnpeterie şi Depozit de ziare «La
Şcolarul din DudeştI* Calea DudeşU No. 45, se găseşte tote articolele de biurou şi ziarele dtn capitală. — La cerere «EPOCA* se trimete şi la domiciliu.	__________
Firme recomandabile
Adrese _________
Advocaţi
jtlIliaSl A. ItiM-litt viu iu
Advocat
_______________28 Strada Frumoasă
D. A. G. F'oresou, avooot, s a mutat in Culea Dorobanţilor No. -“O.
Doctori
D»rut Albcmcu. Calea VarefremTÎ 8?. itouirTIn-erne Şi de copil,______________
Schimbări de adrese
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
Ko. S Strada Lipscani Na. &
Cumpăra şi vinde efecte publice fac# ori-ca schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 12 Noetnbrio 1S66
		Cump.		Vtnd	
*®/o	Roată Ainorbsabiiă. . .	' 88			!<8	*/i
6»/0	> Amoriisabilă. . .	09	—	99	V»
6»/«	Obiigaţ. de Stat (Cov. R.) .	101	—	102	
5V	» Municipale din 1S83	97	—	97	•/,
5°/o	» » » 1890	98	_	58	
. B»/e	Scrisuri Funciar Rurale .	94	V,	94	i 8/4
5°/ii	» » Urbane .	90	$	91	
5«/,	» » » Iaşi.	85	’l-l	80		
	Ac iun! Banca Naţiouală.	1830		1870		
	> » Agricolă .	225	—	230	—
	» Dacia Roniinia asig.	450	—	455	—
	> S-tea Naţionala asig.	485	—	490	—
	S-tatea de Co,istrucţiunI .	210	—	213	—
	Floriul valoaro Austriacă.	î	1?	2	13
	Mărci Gormtme ....	î	23	1	25
	Bscnole Franceze . . .	100			101	—
	» Italiene. . , .	89		81		
	» ruble htrtie		fi5	2	75
xmprit.i arta cw maşineh (htblu-cilindric», din fabrica libert & C*l, Franhmihal si ou carac-tire din fonderia <l« liiam ninscb din Frank-furi AIM
59l®oIleM£sIibsi66
JSt/ratla ArtneMitawtî! SO
Consiiltaţiunl gratuite in toate zilele afară de Joia şi sărMterile : de la 8 — 9boale de pele venerice.
» »	9’/s—11 boale interne
» » ÎO'/s—11l/» boale de copil.
» »	12—î boale de dinţi.
» »	1 */a— 2'/» chirurgie şi boale de femei.
» »	2 — 3 boale de gît, nas şi urechi.
Joia )a aceleaşi ore consultaţiunî a 2 lei vizita
pentru fondul Policlinicei.
________ ,,
BĂILE REGALE
DI2V PALATUL EFORIEI BULEVARDUL ELiSABETA
Din nod amenajat® şi apropriata pentru cea mal mar« atisfacere a onor. public.
Pe lingă băile de apă caldă, aburf şi pişf'ină, în curînd se va deschide şi secţiune* de HIDROTHEIlAPIE după cel din urmă sistem, adoptat în cele mal mari stabilimente de băl din Europa.
ilpii e de laroare
DIRECŢIUNEA
Doctorul Gr. A. Ţaranu
Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare.
Strada Băziceî Naţionale
colţ cu strada Caragheorgheviel de asupra teatrului Hugo.
Consultafiunl dela 4'ii pină la 7. p. m : pentru dame de In 3—4_________________________
din calea Victoriei colţ cu f n tvl HţJ1! strada Model, proprietatea d-lul Ştefan Pascal, s’a mutat vis-a-vis colţ cu strada* Episcopiei No. 1.
D3- STER IE H. GiUROU
IX Palikangasae—Dfo. 10. Viena
Consultaţiunî cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
W. STAADECKER
Furnisorul M. S. REGELUI
al fertnelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agricultură
E furnisond dome-niulal Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară
PLUGURI Universale „SACK“
de oţel, ultima construcţii!na
PLUGURI Polibrazdare „SÂCK“
da oţel, c«n*trnite după un noă sUtera fdrte avantagioa
SEMĂNĂTOR! prin împrăştiere
—da fer şi oţel—
SEMAHtTOARE Iii RENDURI
Sack de oţol şi americane Havan»
TRIO ARE „IA YE R“
de toate mărimile
V în t ur â t o a r e Ho. 5
ORIGINALE CLAYTON
construite din materialul cel mal ales
Grape flexibile şi fixe
— de oţel —
P©ir© d© Moară;
ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Laferte sj Jouarri
Mori de fer „Suston11 PIVE DE POSTAT Orî-ce fel de unelte şi maşini agricole
Expoziţie permanentă
Strada Smîrdan, 12, şi Bibeseu-Vodă 6
„EP0CA“ ziar cotidian
CUPON
l.î Noeinbrîe 1890
Orî-elnC »n tiiin	cnpnn di» «EI*0-
CA> ui *1 va trimite, «au ti va prfzcnla la librării Io arătate mai .|<>», «ro cir opt la tuiul din premiile UIT PREŢURI UE-1*1 Si: dSn	raspocllve.
Cuponul aventu «> valabil ptn& la 15 JVooiubrlct ora 7 loara.
Cititorii clin provincie pot trimite costul tu mărci poştale nclKOS'liid porto.
Premiile ,,EP0CE!*‘
La Librăria CXltAL lîtl-LER
Calaa Victoriei No. 53.
Uelltede- Radtilrmcu Amintiri asupra istoriei rfgenarărel Komîne, saft Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 800 pagini ....
Richter Euţ/ru, Unde duce sooislieinul. Jurnalul unul lucrător. Traducere de Ai. A. C. Sturdza ou o prefaţă de N. Flilpeseu. ......
Filipe*ru JY», Albii şl Roşii	-
Nefjutrmru Fetru, Polemice -
Pslehologta stilului ....
Vtahn\ă Ale*j., Un an de luptă
— Iubire, poesil...................
—■ Din goana vieţeî (ediţia Graeve) Zamffrevcu Du (tiu Lume Nouă şl Lume Vechlă -------
H<\jduu O. P., Ioan Vodă^ cel cumplit^ volum ilustrat Introdus în şcoli. Copr4/ Frauyoim, Poveste tristă, roman trndus de D. Stăncesou -Slivhnftemru St, f'., Încercări critice asupra învăUmîntuluI nostru prima*, ed. II Liwexcu i. Jîoaat, îngerii Iul Rafnel fantezie originală în versuri în 3 aote . Lohmeyer iii,. Un noii mijloc pentru a preda copiilor limba germană Roman i. />., Poezii (ediţie populară) Radu D, Ronetti, Epigrame . ikarn II,, Copilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Maioresou -,W. Drnffcmiremcu, Critioa ştiinţifică şi
Emiuesca........................
Butculemcu Marin, Religie ai ştiinţă -liachelin <$• Juiem Rrttn, Sept C roumalns ....
I,;i Librari» C. SPETEA
(Sf. Gheorghe)
Vatra, anul I..........................24.00
—	anul II...........................20.00
Caraglale, Note şi Schiţe- *	-	-	2.00
Theodoreacu G, Dem,, Cronica	din
Nfirnberg -	-	-	-	-	-	1.00
Flamarfen, Urinit....................1 00
Aug ier, Aventuriera -----	2.00
Ia» IAhiiirm î,. ALCALAY
(Calea Victoriei, hotel Boulevard) Speranţa ThPopa cel de treabă nuvele. 2.06
—	Mama 8ooră, teatru .... g,oo Dr, Mu »rr(Englez), Calauza mamelortinere 2.00 Dr. Fortuna, Remedii practice pentru
vindecarea boalelor oopiilor -	-	0.60
Teleor D., Durere, diferite nuvele -	•	1.56
Xanflrol, Manualul lucrului de mină pentru familii.............................2.00
Wartha II,, Corespondenţa Comercială
pontru usul comerclan. comptabil,	etc.	4 eu
Zanflvot G,, Metoda Croitului -	-	-	2.06
Bejan Gr,, Harta Romînieî şl a ţărilor
vecine, format mare şl în culori ’.	-	1.25
In loo <1e Numai	
3.-	6.69
0.50	0.15
0.60	0.10
1.50	0.76
2.00	1.00
2.50	1.60
8.00	1.80
3.60	1.56
3.00	1.00
3.00	1.60
1.50	1.10
2.00	1.29
2.06	1.96
2.00	1.06
1.00	0.76
2.00	1.09
IDO	0.60
1.50	1.00
0.76	ojo
400	1.69
12.00 10.00 1 06
0.75
0.60
1.06
1.00
1.06
0.56
0.30
0.50
2.00
1.66
Administraţia siardlul nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocea, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate «Slrcct librăriilor a-rătatc îu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.
SE CAUTĂt
Posesorii a se Epoca.
se cumpără o casa de fier Cî adwood siiti Ratner. adresa la biuroul tipografie!
REDACŢIA şi ADMINI STRAŢIA ziarului „EF0 CA“ se află în Strada Cle mentei No. 3.
Bucuresci I	Galaţi
—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Pendulai—49.
Toate articole technice CAUCIUC ASBEST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde— Tire
Aprinderea şi stingerea automatică! la distanţa pentru becuri cu gaz ae-! 1 rian. Instalaţiunea se poate vedea fun- ] l cţioniud In biuroul nostru. Garanţie ! j pentru fi ani. Plata în rate trimestreale. 0 sită incandescenţi Lei 1,50.
TJn bee compleet montat cn lumină Incandescentă pentrn gaz aerian LoI i 7.50.
I Mal posedam un sistem nofi de tot! [ de lămpi, foarte practic Cil şi fără | lumina incuudescentâ de atîruat şi de I masa, neavind trobuinţâ de gaz aerian.
I ci este întreţinut de un liquid supranu-I mit «Gamioîb, care se transforma I in gaz aerian.
I întreţinerea acestor lămpi e mal | oflini» de cit s lămpilor cu petrol con-Isumiiul pe oră ll/« centime.
| Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. I Acest sistem de lâmpl Încă u’a i existat in ţară şi recomandam lăm-I pile călduros pretutindeni maî ales | unde nu există Societăţi de gazaerian
i i ii u fji sciiituF
Bucureşti, Soarta Sniîrdan, 8
Ji»uoineîri
Ilohiurie—Tenlile-Sîielc pentru nivel fî
Pompe pentru vin Pompe de incendiu | Muşamale
:-T.: s-.-«
SOBE CAL0EIFERE BELol^E™^
Unica speeiaUSate in frâul lor


Prin excelenta lor ventilaţiuue afi devenit sistemul cel mut bigienic, recomandate prin certificate do onor. d-nif doctor! general! Theodori, dr. Măldărascu, dr. Var-lam, etc.
Afi fost premiate la toate expoziţiunile internaţionale, precum şi la cea din An-vers şi Chicago cu medalie de aur.
Consuralnd puţin material au un foc necontenit, caro produce căldură cea mal plăcuta şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor se face cu condiţiuue ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine sa se primească înapoi.
Singurul depozit pentru Romînia al caseî De-quenne k Comp. din Bruxelles şi Paris
Morcus Littmann S-sor I Wappner
eu, CAMÎA VUTORir.1. «I. (Vt*-A-TU de L|>iMOpt«)
La vechiul inaga/in de Lampt se află : ifiHslne «ie bncătilrlc. Hăi, Closete,
(sistem tont a l'dgout)
SINGURUL RSPBSSENTANT Wfl w Jf» JUT £v JffTf jr STRADA CAR0L I, No. 14,
pentru toatS Romînia	Jsi J ® Jk e MM JSslâ Py Fy	M J	in BUCURESCI
’ Cataloage pentru sezonul 1896 eu proţuri scăzute se trimet Ia cerere franco şi la domiciliu *^3® 5TABE ATELIER CIT IVIOTOR
pentru repararea şi reconstruiroa ae orî-e fel de Yelocipede eu garanţie, fie Velocipede do orî-unde cumpărate Refacerea	«anelor fităouate «lup» orî-ce docnin.
IPOaAFIA „EPOCA” execută tot feiui de lucrări atingătoare de această artă.
La Typografia EPOCA «e află de viezure liirtie maculatură cu 50 banî kilogramul în paclietede cîte 10 kilograme.
FILABET
!-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
ADOLP SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul: Slr. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
8»be Meidlinger, parlgiue, NoIm» «Cornetul»
(interiorul zidii, spacial penlru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Macine «le bucale, Mobile «le lîer, luenl/Jri e«»iitrale de orî-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
rtofr Depozite îu provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidomdt, strada LS* pnşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Ândreescu, & Fi! str. Lipscani.
Transportaţi la do miciliu în SACI con ţinînd fu-cart
Asemenea facem cunoscut eă tn toate rayoanele noaslra, sunt pusa iu vlnzare mărfuri de ocaziuue preţuri reduse—aceasta pentru a satisface o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să poată îmbrăca frumos şi bine.
Cu deosebire atragem atenţiunea că ani pus în vtnzare
F’aifle l(•&<•>• tont etote l,&t> «)«(<' H faiUe f^ U,SO n Mrerttr grnrttri tl» niclfetnic,vi	„
peiib'ii JlltiMft fi Jfuttoatte
l'raoum şi îu toate Duminicile, numai piui la ora 2 p. m. se vinde Cupoane eu nn rabat de 50 ./•
COMPANIA DE «IA/. BUCUHKNCîI
Trăda Clemenţei No. 3
Bncureştl. — Tipografia LFUi.