SERIA n.—ANUL U, No. 302.
MERCTTRI, 13 NOEMBRE 1896
Kdiţia a treia
NUMARUL^IO BANI
AJBOXAJUafTEXK încep :a 1 ni 15 ale fle-c&rellnnl fji se pi&tese tot-d’a-una înainte In BucurajH la Casa Administraţiei In judeţe şi gfrwMate prin mandate poştale Ud au In ţară 30 lei; Iu 3trein&tato 50 lei Şase luni ... 15 >	»	»	25 >
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 »
Un num&r In streinatate 30 bani
MANUSCKISELFJfUjSE ÎNAPOIAZĂ
redacţia
No. 8-fTRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMĂRUL 10 BANI
AirvircnjBiiJE
In Bucureşti şi judeţe te primesc numai 1*
Administraţie
In străinătate, tiirect la at^nunldroţit şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV .... . 0.30 b, linia
»	»	»	III.........2.—	1»!	»
»	»	»	II..........3.— »	*
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndu!
CJ fi fixns&r t e c iî î £ £0 to *t aa 1
No. S.
ADMIS ISTB AŢI A
STRADA CLEMENŢEI -No. 3.
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
LIBERAL Şl CONSERVATOR
Ziceam mal deuna-zi că situaţia începe a se limpezi între liberali şi noî.
In adevăr, pînă acum şeapte, opt ani din urină, o confuzie şi o neînţelegere exista în spiritul public cu privire la ideile şi menirea celor două partide dominante din ţară.
Publicul, graţie unei necinstite agitaţii politice, şi graţie unei fal-şif'icărl fără de seamăn din partea liberalilor, a rolului şi tendinţei partidului conservator, a fost mult timp indus în eroare. Se făcea între cele două partide, o deosebire de principii, de năsuinţe, de tendinţe. Partidului liberal i se atribuiau toate nobilele şi democraticele idei şi tendinţe, cînd cel conservator era considerat ca un partid reacţionar si antidemocratic.
» »
Această distincţie falşă şi arbitrară, a avut între altele următoarea consecinţa :	publicul nu a
judecat aceste două partide după valoarea şi capacitatea oamenilor lor respectivi, nici după actele şi faptele lor reale, ci după un fel de prevenţiunl nejustificate.
Aşa se explică pentru ce in timpul din urmă valoarea personală şi politică a bărbaţilor de Stat conservatori a fost nesocotită.
Aşa se explică pentru ce opinia publică a trecut cu vederea insuficienţa vădită intelectuală şi politică a statului major liberal. Această insuficienţa, liberalii aQ căutat să şi-o ascundă în dosul unei frazeologii goale şi a unei pretinse dragoste pentru popor şi democraţie.
In aşa mod comparaţie nu putea avea loc între ambele cîmpurl, de vreme ce lumea le considera şi judeca din puncte de vedere deosebite: pe liberali din acela al iubi-rel pentru progres şi popor, pe conservatori din acela al unor principii aşa zise reacţionare.
Astă-zl această stare a încetat. Astă-zl imensa majoritate a publicului cunoaşte perfect că liberalii nu sunt nici mal iubitori de progres, nici mal drăgăstoşl de popor de cît conservatorii.
Astă-zT, in urma unei triste şi deplorabile experienţe, opinia publică a părăsit în sfîrşit prevenţiile şi eresurile pe cari le hrănea cu privire la conservatori.
Astă-zl nu mal poate fi nici o altă deosebire între liberali şi conservatori, de cît aceea a meritului, a cinstei, a capacităţel şi a superi-orităţel politice.
S’a dus timpul în care cuvîntul liberal avea un efect magic, făcînd din acel care îl purta un om capabil şi superior din o fiinţă ignoranta şi mediocră.
S’a dus timpul în care cuvîntul conservator, arunca impopularitatea asupra celor mal de valoare bărbaţi politici.
Terenul de luptă s’a netezit, armele au devenit egale între ambele partide. Nici un echivoc safi confuzie nu mal poate încăpea asupra tendinţelor şi ideilor ambelor
partide. La toate spiritele luminate cuvîntul liberal fără nimic alt merit nu cîntâreşte mal mult de cît acela de conservator.
Rămîne la valoarea, meritul şi puterea de concepţie de guvernământ ca să-l deosebească pe unii de alţii în bine sad în râO.
Rezultatul acestei evoluţii politice îl vedem. Deja discreditul începe a cuprinde liberalismul şi pe liberali. Deja oamenii lor politici se compromit în curs de cîte-va luni, deja guvernul liberal, de şi tînăr, este gîrbovit de bătrîneţă precoce.
Şi lucru demn de remarcat: cu toate apelurile lor desperate la vechile fraze şi formule, odată fermecătoare, cu cari ameninţau lumea, astă-zl aceasta lume rămîne în cea mal mare parte indiferentă, dte odată ironică.
Liberalii ah perdut talismanul politic de care servindu se isbuteaQ să treacă de ceea ce nu eraQ.
In locul unei tinereţe vecinie înfloritoare, astă-zl publicul priveşte cu mirare la figura lor sbîrcita şi descompusa.
Mal poftească liberalii dacă le dă mina ca să caute şi în viitor să bată monedă tot cu vechile lor procedimente.
O. Panii.
exista sentinţa
Cînd vom avea deosebita plăcere să ni se pue sub ochi prosa lui Vasiliu, vom discuta cu de amănuntul scîrboasa sa ordonanţă în afacerea plastografiilor de la Voinţa, ordonanţă al cărei cuprins noi l-am dat deja în trăsuri generale.
Din numeroasele considerante ce a a-dunat sluga lui Stătescu de la stăpînul său, spre a salva de pedeapsa juraţilor pe falşificatorl şi calomniatori, unul este privit de Vasiliu ca cel mai puternic şi chemat să închidă gura nemulţumiţilor : Conform disposiţiunilor codului penal, nu se socotesc calomnioase învinuirile aduse unei persoane, cînd acele învinuiri sunt bazate pe o sentinţă.
Or, zice Vasiliu, de vreme ce în contra Mitropolitului Ghenadie există o sentinţă a Sinodului în care se pomeneşte ceva şi despre faptele relatate de Voinţa, calomnie nu mai există, autorul scrierilor nu poate să fie urmărit.
Va veni timpul să discutăm dacă poate saă nu poate să fie urmărit calomniatorul, şi cine poate să se rostească în a-ceastă privinţă.
Va mai veni asemenea timpul să discutăm dacă în mod cinstit şi strict legal se poate pune pe o sentinţă sinodală de pur ordin canonic aceeaşi bază ca pe o sentinţă judecătorească. De o cam dată să ne mulţumim cu o simplă întrebare:
Dacă Voinţa Naţională nu e pusă în urmărire pe motiv că faptele comise de dînsa sunt acoperite printr’o sentinţă, —apoi ce nevoie a mal fost să se facă un simulacru de instrucţie timp de cinci luni ?
Sentinţa Sinodală exista deja atunci cînd Mitropolitul a chemat în judecată pe calomniatorii săi. De ce atîta stră-gănire, atîta prefăcătorie de echitate cinci luni întregi, cînd so putea răspunde imediat reclamantului, pe drept sau pe nedrept, ceea ce i s’a răspuns acum:
Există o sentinţă!
CÂRPEALA MINISTERIALĂ
Succesorul <1-1 ui Palladi.— Refuzul d-Ior Aurclism şl CTosti-uescu.— Criza latentă.
Succesorul <l-lui Pallaili
După două luni de zbuciumuri, combinaţii şi trageri pe sfoară, d. Dim. Stur-dza a găsit în fine în marele partid naţional liberal pe omul care să ia succesiunea d-lui Palladi, să salveze situaţia guvernului şi cărui să-î încredinţeze apărarea bănceî ministeriale.
E tînărul Alexandru Djuvara, care a-bia acum un an a luat diploma de absolvent al şcoalei de ştiinţl politice şi de Stat de la Paris.
In lumea politică şi ziaristică, d. Al. Djuvara e cunoscut, e chiar prea cunoscut.
Era de vr’o 23 de ani, cînd în 1886 Ion
C.	Brătianu l’a ridicat de pe băncile şcoalei şi l’a azvîrlit în viaţa politică. Nu s’a aflat însă bine în partid şi a trecut în disidenţa d-lui N. Eleva, sub protecţia căruia a început să debuteze în viaţa parlamentară cu oare-care succes.
După căderea guvernului colectivist, tînărul ambiţios a trecut prin o serie de grupări şi partide; a început să facă curte d-lui Carp şi văzînd că n’are şanse de a fi ministru, a trecut la vernescani; apoi, văzîndu-se ne băgat în seamă, iar s'a întors la d. Eleva şi printr’tnsul în partidul liberal.
Era un admirator al d-lui Eleva pînă astă iarnă, apoi s’a gudurat pe rînd pe lingă Sturdza, pe lingă Stătescu, apoi pe lîngă Gogn Cantacuzino, şi iar pe lîngă d. Fleva şi d. Stătescu, pînă cînd în cele din urmă i-s’a încredinţat ministerul domeniilor.
Ce idei şi ce program are pentru acest vast departcu rent,—nici el nu ştie.
Refuzul d-lor Aurelian şi Costi-uescu.
D.	Aurelian era de mult desemnat să ia porto foind ministerului domeniilor, şi d. Dim. Sturdza a stăruit aproape două luni pe lîngă d-sa să intre în minister.
D. Aurelian însă simte situaţia detestabilă a guvernului şi crede că speranţele multor liberali se concentrează într’însul pentru un viitor mai bun. De aceea d-sa refuză să intre în minister, căci în cazul foarte probabil al unei apropiate crize ministeriale, d-sa crede că fiind preşedinte al Camerei, M. Sa îl va însărcina cufor-marea cabinetului.
In vederea acestui ideal, d. Aurelian şî-a înjghebat deja un grup parlamentar destul de numeros. care la nevoie poate să dea lovitura de graţie d-lui Sturdza. In acest grup d-sa numără pe d-nil Nacu,
P.	Grădişteanu, Em. Costinescu, Porumbarii, etc.
D. Em. Costinescu a declarat la rîndul său, la consfătuirea de la ministerul de externe, că nu poate aproba conduita guvernului prin intrarea sa in minister Dar nici afacerile-î particulare nu-i permit să se sacrifice pentru d. Sturdza.
Criza latentă.
Impresia generală în partidul guvernamental, e că cîrpeala ministerială în loc să amelioreze situaţia, din contra a înveninat'o, căci multe, foarte multe ambiţii au fost tăiate. Cei cu pofte în cui văzînd că nu mai pot avea nici o speranţă, se vor grupa împrejurul d-lui Aurelian.
Partidul se află în criză, se află pe un povîrniş de unde nu mai este întoarcere.
P.	S.—In ultimul moment aflăm că d Sturdza a revenit asupra primei sale ho-tărîrî, rcfuzînd a chema în minister pe d. Djuvara. Amănunte la informaţii.
fAtarnicijimincinoşi
Negocierile de împăcare între guvern şi d. Fleva n’au izbutit; dar n’aă mers în pagubă, căci de pe urma lor tot a rămas ceva.
A rămas vădit, în primul loc, nemăr ginită şi revoltătoarea făţărnicie a colectiviştilor.
Era destul de scandalos lucru ca organele guvernului să batjocorească cum făceai! şi pînă acum, pe un frun taş liberal ca d. Fleva, care a jucat în partidul său un rol aşa de însemnat, şi să-l înjure mojiceşte de îndată ce a
’ vSvW:tocoi‘Gînanica.ro
Dar scandalul a atins culmea în cursul tratărilor de împăcare: peclndd-nil Stătescu, Nacu, Aurelian, Delavrancea, negociat! împăcarea cu d. Fleva, ziarele guvernului batjocoreai! şi insultai! pe acelaşi Fleva mai răi! de cît orl-cind.
Dacă împăcarea se făcea, era să vedem pe aceleaşi ziare cari în ajun aruncau tot noroiul asupra d-lul Fleva, ridi-cindu-1 a doua zi în slava cerului.
Mal mare făţărnicie de cit asta nu se xoate închipui.
Şi s’a mal dovedit ceva cu încercarea de împăcăciune: s’a dovedit că cel mal de frunte colectivişti sunt, ca şi cei din urmă, nişte mincinoşi neobrăzaţi.
D-nil Stătescu şi Nacu s’aQ lepădat, ie rînd, de încercările făcute.
D. Nacu tot a recunoscut ceva. dar a spus că a tratat în numele săi! personal, ca şi cum aceasta ar fi fost cu putinţă.
D. Stătescu însă tagădueşte cu desă-vîrşire, deşi ştie bine că nimeni nu-1 poate crede. Căci e absurd să presupună cine-va că un om în vîrstă şi nepătimaş ca d. Bolintineanu ar fi putut să născocească din curat senin, o întreagă convorbire ca cea publicată în ziarul Dreptatea.
Tratările de împăcare cu d. Fleva ai! dovedit o dată mal mult că colectiviştii sunt nişte făţarnici şi mincinoşi fără păreche.
TRIBUNA POLITICA
Cu cît creşte mişcarea în ţară, cu cît sporeşte succesul ca mpaniel opoziţioniste, cu atîta guvernul se coboară
mal mult în ticăloşie.
•
Pînă aci, administraţia se mărginea să facă cele mal mari presiuni asupra cetăţenilor pentru a-I împedica să meargă la întruniri. Poliţia se servea de toate mijloacele ce-1 staă la dispoziţie; ea recurgea şi la bătăi, pe ici pe colea, prin părţile mal excentrice ale Capitalei.
întrunirile însăşi, nu ajunsese pînă acum guvernul să le atace.
Duminică s’a făcut însă începutul. Bandele colectiviste, cari operau prin mahalale la întunericul nopţii, s’aă coborît Duminică la centru şi aft împănat împrejurimile localului unde liberalii disidenţi îşi ţineaţi întrunirea.
La eşire s’aîi şi întîmplat bătăi.
A ajuns deci guvernul liberal la ultimul grad de ticăloşie, la ajutorul bite!. Aceasta e ultima lui nădejde.
Firul de la 1888 e acum complect reluat, nu mal lipseşte nimic. Dar şi sfirşitul guvernului e aproape.
Guvernul liberal va cădea mal rău de cît la 1888.
D’ÂLE LUI CIOMAG
Un ordin ciudat al generalului Ciomag a produs nemulţumire şi mîhnire în toată armata.
Se ştie că la noi, ca în toate ţările, soldaţilor cari se elibere ază după-ce ai! terminat serviciul de trei ani, li se dă o uniformă din cele numite «reformate», adecă cari ai! fost atit de uzate îneît nu se mal pot întrebuinţa şi trebuesc vîndute la licitaţie. Rare-orI o uniformă întreagă este plătită mal mult de 50 de bani sau 1 leu.
EI bine, generalul Ciomag a ordonat ca pe viitor să nu se mal dea nimic soldaţilor cari se eliberează, să fie scoşi gol după-ce au slujit trei ani ţării.
Această măsură este nu numai neumană, dar va cauza în aplicarea el o mulţime de greutăţi.
Intr’adevăr, bieţii soldaţi, al căror termen de servicid s’a sfîrşit, vor trebui să prevină din vreme pe rudele lor ca să le aducă un rînd de haine cu cari să poată pleca de la cazarmă, căci este cu neputinţă să se păstreze la cazarmă timp de trei ani de zile hainele cu cari erau îmbrăcaţi cînd aiî venit.
Şi toată această neomenie pentru a face o economie de 10—12,000 lelpean
Speriaţi că aO ciomege în loc de puşti şi goniţi de la cazarmă în costumul lui Adam, frumoasă soartă fac liberalii soldaţilor noştri.
TRIBUNA LITERARA
AMOREAZA KNEAZULU1
Duminică a fost dus la locaşul vecl-nicel odihne sărmanul C. Cantacuzino— poreclit Kneazul—pe care tot Bucureş-tiul l’a cunoscut, dar la care puţini oameni au ştiut să aleagă griul de neghină.
A dus el negreşit o viaţă destrăbălată, a cutreerat zi şi noapte toate localurile publice, a dormit mal adesea la secţie sail sub mesele berăriilor de cît acasă, dar a avut două calităţi e-minente: devotamentul şi cinstea.
Cînd iubea pe cine-va, dragostea sa se deosebea de prietenia obicinuită a oamenilor, spre a se asemăna cu credinţa neşovăitoare a cîinelul către stăpînul săO ; şi să nu credeţi că era lucru lesne să’I cazi tronc la inimă Kneazul ui.
Două pasiuni, două singure mari pasiuni i’am cunoscut: una pentru C. Câm-pineanu, fostul consilier al Curiei de Apel din Bucureşti, cea-l-altă pentru Sică Bolintineanu, inginerul.
Să fi îndrăznit cine-va chiar în glumă să zică cea mal mică răutate pe socoteala acestor persoane cînd era de faţă Kneazul, dacă avea poftă să se trezească cu capul spart şi oeărît ca la uşa cor tulul!
In afară de dragostea sa pentru aceşti bărbaţi, el a mal iubit şi o femee în vremurile sale cele bune, cînd era îmbrăcat la modă şi se juca cu napoleonii, căci n’a fost Kneazu tot-d’auna sărac lipit. A avut şi el cîţe-va luni de bogăţie; a fost o licărire, dar tot a fost.
Simţindu-se cu punga bine garnisită— făcuse o moştenire de vre’o 15.000 lei, — s’a hotărît să iubească o femeie, care să fie numai pentru el ziua şi noaptea, de şi nu o luase cu cunuuie, ba poate chiar pentru că o luase fără cununie.
Intîmplarea ’i’a scos în drum pe o Poloneză de vre’o 25 de ani, naltă, voinică, destul de nostimă, dar cam certată cu ceea ce se numeşte credinţa către un singur bărbat.
Pe la început dragostea mergea strună, căci Poloneza nici prea avea loc de joc; Kneazu nu o perdea din ochi şi de dimineaţă pînă seara la braţ cu dînsa, o plimba prin toate localurile publice, nu o lăsa singură nici timpul necesar spre a ferbe un oîl— limp care după părerea lui Napoleon I este mal mult de cît suficient pentru ca o femee să cadă în ispită.
Au trăit cîte-va luni în cea mal perfectă armonie, însă era între amînduoî amorezii o diferenţă de obiceiuri care urma să producă o catastrofă : Kneazu luptase cît putuse contra năravului săi! de a nu dormi noaptea şi de a inspecta berăriile, iar Poloneza de asemenea luptase din răsputeri contra somnului.
La urma urmelor, amînduoî s’aă declarat învinşi, Kneazul şi’a reluat singur rondul la Gambrinius, Luther, iar Poloneza s’a pus pe somn. Dar Kneazu era zuliar, zuliar ca Othello, şi nu se împăca el cu ideea să’şl lase dragostea singură acasă. Atunci a avut o idee genială : a cumpărat o broască la uşă cu o chee de siguranţă sistem Wertheim, şi de cîte-orl pleca la petreceri singur noaptea de acasă, Întorcea cheea de două ori şi lăsa pe Poloneza ca în bună pază.
—	Mă Kneazule, te-a lăsat amoreaza —îl zicea lumea spre a’l necăji, când îl vedea singur pe la două-spre-zece din noapte.
—	Hal sictir, pîrlitule, răspundea Kneazul.—-Na coltuc! Puica doarme; uite cheia. Am închis’o cu sistemul Wertheim.
Cine ştie care nobil cavaler a tot dat târcoale Polonezei şi a scos’o din minţi, dar istoria spune că aii început să i se pară şi el nopţile prea din cale afară lungi,fşi cugetând mereu în singurătate, s’a hotărît sâ’şl procure o altă chee pentru aceeaşi broască de la uşâ.
Kneazu pleca la 8 seara întorcând Wertheimul, iar Poloneza sucea şi dînsa cheea peste cinci minute şi sbura spre alte părţi.
Adesea atunci, întâlneai la Gambrinius pe Kneazu care’ţl zicea :
— Puica doarme, pîrlitule ! Pe mine nu mă înşeală nici dracu.
Iar pe altă stradă mal dosnică îţi eşea puica înainte la braţ cu vre-unul din vitejii apărători al ţăret.
Să nu firi insă prea răutăcios cu Poloneza.
Câte femei sunt în lume cari nu se mulţumesc nici cu două chel pentru o singură broască!
IM iu. R. Rosei M.
2
EPOCA
Am publicat sapi Amina trecută «Bibliotecele» spuntnd că acel articol era extras d n noua operă a Iul Sir John Lttbock intitula'ă întrebuinţarea vieţii. Dăm azi încă un capitol din această interesantă lucrare.
Cărţile suni pentru omenire ce este memoria pentru individ. Ele cuprind istoria acestei rase. Descoperirile sale, înţelepciunea şi experienţa grămădite de secole : ele sunt oglinda minunilor şi frumuseţilor naturii, ele ne sprijină tn nenorociri, ne min-gtie cînd suntem Întristaţi, ne schimbă ceasurile de urît, în ceasuri de lnclnture, ne umplu spiritul de idei, de cugetări înţelepte şi bine făcătoare ; ne fac să uităm orl-ce ticăloşie.
Intr’un basm oriental o vorba de doul inşi dintre cari unul era rege, dar visa în toate nopţile că era cerşetor, celălalt, din potriva, era cerşetor şi visa că era rege şi că locuia tntr’un palat. Nu ştiil care era mal fericit din atntndoul, dar citirea ne îngăduie să fim fericiţi şi, de voim, să fim adevăraţi regi şi să locuim in palate bogate, ea ne duce—ceea ce e şi mal bine— în faţa munţilor şi a mărilor in cele mal frumoase părţi ale lumel fără oboseală, fără urît şi ţâră cheltuială.
Daţi 'ml, zice Flechter:
Voi să pelrec cum îmi place;
Locul unde ’ml sunt cărţile, cel mal buni al
mei tovarăşi,
E pentru mine o curte regală, în care în orice ceas pot
Să statl de vorbă cu înţelepţi) şi cu filozofii do
odinioară
Şi ades spre a-ml mal schimba plăcerile, vorbesc 6u regi şi împăraţi, le discut sfaturile Şi le judec cu străşnicie şi condamn Victoriile lor de n’au fost repurtate pe drept Şi în spiritul meti le zdrobesc statuete ce nu meritai!. Putea-re-aş dar Să mă depărtez de aşa sigure plăceri spre a
dobindi
Deşarte şi nesigure bogăţii? Nu.
Strlngeţl eît vreţi aur,
EU mă voi sili a stringe ştiinţa.
Adesea s’aii comparat cărţile cu prietenii. Dar de vreme ce printre tovarăşii noştri, moartea ne ia pe cel mal buni şi mal bine înzestraţi, timpul din potrivă, omoară cărţile rele şi le purifică pe cele bune. Mulţi oameni eari s’aii bucurat de bine-facerile averel, ati Încredinţat că fericirea cea mal mare o aflaseră în citire.
Ascham şi al săh Institutor ne spune într’un chip mişcător cum a fost pentru cea din urmă oră la lady Ione Grey. A aflat-o stîndlafereastră cetind descrierea morţii lui Socrate In Platou. Rudele el rămtn în parc, clinii sc auzeai! lătrlud, şi spuse că semirâ că nu se dusese şi ea. «Dar, răspunse ea, sunt Încredinţată că toată plăcerea ce gustă el In parc nu e de cit o umbră în cumpănă cu cea pe careo simt eii cetind pe Platou»,
Macaulay era bogat, puternic, celebru şi sănătos, şi cu toate acestea nj spune In biografia sa, că ceasurile cele mal fericite din viaţă le datora cărţilor. Intr’o scrisoare către o fetiţă zice:
Iţi mulţumesc pentru prea ^frumoasa ta scrisoare. Sunt fericit că pot să fac pe fetiţa mea dragă, fericită şi simt nespusă plăcere că văd că-I plac cărţile, căci cînd va fi mare ca mine, va vedea că sunt mal bune de cit toate prăjiturile şi bomboanele, de cit toate jucăriile şi spectacolele din lume. De aş fi cel mal mare rege de pe pă-mlnt, de aş avea palaturîşi grădini, şi mese, şi vinuri, şi trăsuri, şi haine scumpe, şi sute de servitori, dar cu condiţie să nu am nici o dată cărţi de citit, nu aş vrea să fih rege, mal bine aş vrea să fi’h sărac într'o cocioabă cu o grămadă de cărţi alături, de cît rege căruia să nu l placă a citi.
Cărţile într’adevăr ne dah cheia palatelor fermecate. «Mal departe vezi de pe muntele Parnas, zise I. P. Richter, de cit de pe un tron». Ele ne dah chiar o ideie mal vie despre lucruri, de cit însăşi realitatea. Şi dacă vre-o carte nu ne interesează, nu e tot-d’auna ea de rină. E artă să ştii citi. Toată lumea crede că ştie să citească şi să scrie, dar In realitate, foarte puţini şliil seri sah citi cu folos.
«Studiul, zice Ascham, te învaţă într’un an mal mult de cit experienţa In două-zecl; el te învaţă fără pericol, pe cită vreme experienţa ne dă mal multă suferinţă de cit ştiinţă.
E nemernic negustorul care ajunge bogat, ori Înţelept, numai după ce dă mal multe falimente.
înţelepciunea ce cîştigi prin experienţa tc costă foarte scump.
Alegerea cărţilor ca şi alegerea prietenilor e o datorie înseninată. Suntem tot atît de răspunzători de cele ce citim, cît suntem de cele ce facem. «O carte bună— cităm nobilele cuvinte ale lui Mii ton—este sîngele preţios şi vital al unul spirit ales înbâlsămat şi ferit într’adins pentru o viaţă eare va depăşi viaţa.»
Spre a scoate din cărţile noastre, nu zic numai cel mal mult bine, dar numai cea mal mare plăcere putincioasă, trebue să le citim spre a ne instrui spiritul mal mult de cit spre a petrece. Cărţile ce se citesc uşor şi sunt plăcute la citit sunt şi ele folositoare, după cum zaharul e o parte însemnată din hrana noastră,—dar nu putem trăi numai cu zahăr.
Unele cărţi nu sunt bune de nimic; de le citeşti Iţi pierzi vremea. Ba unele sunt aşa de periculoase, In cât nu poţi cili fără a te murdări. Sunt împrejurări lu cari e bine să ştim pericolele şi ispitele vieţii, dar ceea-ce ne familiarisează cu răul, e răh. Dar sunt cărţi—din fericire sunt multe — pe cari nu se poate să le citeşti fără să te simţi mal bun.
Cele mal frumoase cărţi ne ridică până în regiuni de cugetare neinteresatâ. unde orl-ce consideraţie personală este neînsemnată şi unde uităm toate grijile şi necazurile vieţii. E foarte dureros să fii întrerupt din asemenea citiri. Hamerton se plânge de aceasta într’un chip mişcător :
«Să zicem că un cititor se află cu tot ul
cufundat In citiera unul autor care e, poate, din altă epocă şi civilizaţie. Să zicem' spre pilda, că citiţi apărarea lui Socrat lu Platon şi că toată scena se desfăşură în faţa ochiului vostru lăuntric ca un tablofl. Vedeţi senatul celor cinci sute, «urata arhitectură greacă, publicul atenian ascultând, pe nesuferitul Melitas, pe duşmanii pizmaşi, pe prietenii mult iubiţi plini de Întristare ale căror nume nemuritoare ne sunt scumpe, în mijloc pe omul îmbrăcat ca un sărac, cu lina grosolană pe care o poartă şi vara şi iarna, cu figura ordinară şi aproape n-rltâ, dar luminată de o bărbăţie şi sinceritate pe care nici un actor n’o poate arăta. Ii auziţi vocea. Începeţi sublimul paragraf în care Socrat se oslndeşte a fi hrănit la Prytaneh. Dacă s’ar putea să nu fiţi întrerupţi până la sfârşit, veţi gusta unul din acele minute de plăcere nobilă cari sunt răsplata muncel intelectuale».
Nu se poate să citeşti un ceas o carte interesantă şi bună fără să fii mal fericit şi mal bun. Şi plăcerea aceasta ţine : ne dă o comoara de cugetări fericite şi lmpu-ternicitoare. Literatura noastră e moştenirea şi dreptul inalienabil al rasei noastre. Ea e cel mal bun titlu de glorie al unei ţări.
DuuiUrn StAncescu.
ESTFOaS MAŢII
REMANIEREA MINISTERIALA
Svonul răspindit ieri despre intrarea d-lul Djuvara în minister, a produs o rea impresie, o furtună de protestări în partidul guvernamental.
Credinţa generală e că situaţia ar fi miilt mai gravă în acest caz de cît azi, de oare-ce nemulţumirile numeroşilor guvernamentali, cari se cred ministrabili, s’ar da pe faţă.
Speriat de aceasta, d. Sturdza se opune acum din nou stăruinţelor d-luî Stătescu de a aduce în
minister pe d. Djuvara.
*
* *
E vorba din nou ca d. Aure-lian să fie rugat a lua ministerul domeniilor. Şi d. Sturdza speră, că îndată după deschiderea Camerelor va determina pe d. AureUan, care şi azi refuză, să ia succesiunea d-lui Palladi.
Deci plnă după deschiderea Camerelor, d. Sturdza va ţine încă interimul ministerului Domeniilor.
D. Al. Djuvara este dezolat.
Guvernamentalii răspîndesc ştirea ca atît în ziua deschiderel Cor-purilor Legiuitoare, cît şi în ziua convocării marelui colegii! electoral, trupele vor fi consemnaie, dealul mitropoliei înconjurat de sergenţi şi jandarmi pedeştri, posturile de sergenţi întreite prin toate stradele principale.
Toate acestea,—spun guvernamentalii,—pentru a înăbuşi orl-ce fel de manifestaţie în favoarea Mitropolitului Primat Ghenadie.
Aflam ca acum cîte-va zile s’aft pus în greva advocaţii din R.-Vîl-cea, nemulţumiţi de purtarea preşedintelui tribunalului.
D. general Arion, comandantul corpului Il-a de armata, a inspectat erl regimentul 4 Ilfov No. 21.
In consiliul de miniştri ce se ţine azi după amiazi sub preşe-denţia M. Sale Regelui, se va hotărî data convocării marelui colegiu electoral pentru alegerea unui Mitropolit Primat.
Prin cercurile bine informate se spune că d. Sturdza va propune M. Sale Regelui ca alegerea să se facă în ziua de 21 Noembrie.
Vorbind deunăzi de reorganisa-rea ministerului justiţiei, am omis a spune că prin proiectul de or-ganisare direcţiunea penitenciarelor, care depinde actualmente de ministerul de interne, va fi alipită pe lingă ministerul de justiţie.
In viitor directorul penitenciarelor, in conformitate cu noua lege de organisare, va trebui sa fie titrat şi el va fi egal în grad cu consilierii curţilor de apel, avînd aceleaşi drepturi ca şi dînşil.
O neînţelegere s’a iscat intre d. Gogu Cantacuzino şi cel l’alţl miniştri cu privire la întocmirea bugetelor.
Miniştrii se plîngca abia cu multa dificultate aQ putut sa-şl echilibreze
bugetele, faţa cu stăruitoarea cerere de economie a ministrului de finanţe ; el constata azi ca d. Gogu Cantacuzino le-a desorganisat aprdpe serviciile pentru a fa^e economii, cari sa slujească la orgatiisarea ministerului de finanţe şi la sporirea numărului funcţionarilor sal.
Bugetul finanţelor a fost întocmit de d. Tache Protopopescu, care e în acelaş timp şi autorul proiectului de reorganisare a acestui departament, proect prin care vrea sa capatuiasca mai mulţi devotaţi al sal din Olt.
lnlr’un cerc de deputaţi guvernamentali se discuta erl după amiazi următoarea ideie :
D. deputat Scorţeanu a spus prin mal multe părţi că dacă n’ar fi răguşit şi ar avea glasul d-lul Politimos, ar întrerupe pe M. Sa Regele, cînd va citi Mesagiul, cu următoarele cuvinte:
— Dar cu Mitropolitul ce se aude ?
Dacă în adevăr d. S< orţeanu sau vr'un alt disident şi-ar permite această întrerupere, ce va face guvernul şi majoritatea ?
Discutînd aceasta, deputaţii guvernamentali au hotărît să facă o ligă care să se grupeze împrejurul amicilor d-lul Fleva şi să aplaude cu putere fie-care proposiţiune a Mesagiulul. Ast-fel s’ar evita orl-ce fel de incident.
Un candidat foarte stăruitor pentru postul de prefect de Ilfov este şi tînărul d. Lapati, vecinie fara noroc.
Pe cînd sunt liberalii la putere d. Lapati s’a transformat în candidat perpetua.
Criza prezidenţială
Prinţul Dini. («Iile» a declarat Ia consfătuirea de Duminică scara că perzi.stă în hot&rirea «a de a nu mai primi prezidenţia Senatului.
Toate stăruinţele d-lui Dim. Sturdza au rămas plită acum zadarnice.
Guvernul speră însă eă prin intervenţia persotaală a Jî. Sale Eegcbu, va iace pe d. Glifca să revie asupra katărlreî sale.
«ic
* *
CTţi-va guvernamental» aii deschis o campanie în eoutra d-luî I9. S. Aurelia»», cu scopul de a’l ti'înti de la prezidenţia Camerei.
Candidatul guvernului pentru prezidenţie este d. Take Gianl.
Guvernul să teme de d. Aure-lian ca nu cuni-va să lase discuţia liberă în ceştiuatea Mitropolitului Primat, de aceea stărue din toate puterile sâT determine a intra in minister, ameninţîudu-1 că în caz contrar nu va ti nici preşedinte nici ministru.
„EPOCA" LAjlHBOVIŞTE
Banda de exploatare. — Jafurile. — Alte hoţii.
Banda de exploatare
Banda de puşcăriaşi şi prevaricatorl, în cap cu prefectul V. Dimitrescu, şi ginerele săh deputatul C. I. Nicolaescu, căreia ministrul de interne le-a hărâsit spre a lor îmbogăţire nenorocitul judeţ Dîmboviţa, s’a a-runeat ca şi o haită de lupi spre a nimici şi sfâşia tot ce le stă în cale, Cum un sălaş de zavragii cari simt că sunt urmăriţi de aproape, ’şl adună tot, spre a fugi în altă parte, ast-fel şi bandiţii ocultei de aici., simţind că li se apropie sfirşitul, s’aii pus pe jaf, să adune ce vor putea, după cum a zis odinioară rabinul partidului lor : «bani albi pentru zile negre».
Jafurile
Pe cînd pe de o parte, deputatul C. I. Nicolaescu şterpeleşte apa de iod delaVul leanu, pe cînd fură fără nici o ruşine co-caua de piatră din curtea Prefecturel, care spre desfiderea opiniunel publice o ţine şi azi Iu grădina sa, pe cînd acest prevarica-tor, operează ca în pădurea Vlăşiel, jefuind pe G. I. Matei de 300 lei spre a-I face treburi la Ministerul Domeniilor; luind 2.000 lei de la cel interesaţi pentru disolvare, Cousiliulul Comunei Brăniştea, fără să e-xiste macar un raport al sub-prefectului, numai prin înţelegere cu socrul săh prefecl tul, pe cînd d-sa impune Cons. Comunai Tîrgoviştea să-l dea 4000 de lei pentru susţinerea a două procese de nimic, pe cari ar fi putut ca alesul oraşului să le apere gratis, şi pe cari suntem siguri că le-ar fi apărat fără plată alţi avocaţi buni orăşeni, dacă li s’ar fi făcut apel, pe cînd încasînd sume grase pentru protegiarea hoţilor de la Gura-Şuţi cari ah jefuit peste 80 ţărani făcîndu-1 să plătească de două ori banii împrumutaţi de la Creditul agricol, unde se găseşto administrator d. Iancu Nicolaescu, tatăl ahtiatului deputat; pe de altă parte prefectul judeţului (socrul sâh), în unire cu primarul Niţă Stematin, fură proprietatea oraşului; şi la Primăria Urbei Tirgo-vişte, o bandă de gheşeftari neruşinaţi speculează afacerile Comunei. Lucrări lu regie, cu gheşefturl colosale, sunt nimicuri pe lingă puugăşiile ce le vom da publicităţel în curlnd cu detalii
Pe cînd iarâşi prefectul Îşi construeşte case avlnd ca supra-vegbetorl, funcţionari tecuicl judeţeni şi obliglnd pe Primărie să-I
facă pe o stradă dosnică pa vagi fl numai cit ţine casele sale, iar parcul caselor se lucrează de grădinarul judeţului cu zile de prestaţie—In acelaşi timp puşcăriaşul Scăr-iătescu. numit secretar al săli. şi din toate punctele de vedere demn tovarăş al lui Vasilache In escrocherii, jefueşte In numele prefectului pe ţăranide la Doieeşll» şi-l face să nu plătească arendaşului cuvenita dijmă; iar prefectul complicele lui, Scărlâtescu, în loc să menţie «statul quo, după cu îl obligă legea decare habar n’are îndemnat de amicul săfl pune resoluţil pe suplica arendaşului reclamant: «să se a-dreseze justiţii»; încurajat de atîtea isprăvi, banditul Scărlătescu face gheşefturl cu compturile comunale chiar în prefectură iar afară fură poliţa de 300 lei femeel Ma-ria Marcu Popa Gbeorghe, întrebuinţlnd tot felul de escrocherii.
Alte hoţii
Pe clndDincă Bucşeneanu, directorul prefecturel (care de alt-fel este recunoscut şi de «Voinţa Naţională» No, 2461 ca *abusiv şi pervers* prin luare da mită calcă legea introduce febra şi aftoasă în judeţ,nesocotind prescripţiunite veterinarului; iar pe de altă parte umilă 120 lei d-nel Popescu de la Cazaci pentru servicii ilegale, abusivul Dineă, autorul faimoaselor afaceri cu ste-lajele şi carnetele poştelor rurale, rărnîne ne pedepsit pentru faptele-I mîrşave, iar veterinarul judeţului, cel care posedă originalul bilet constutâtor de zisele abuzuri, e persecutat şi urmărit pe ţoale căile, cu anchete peste anchete, fiind ameninţat cu mutarea şi scoaterea. Iu acelaşi timp la spitalul judeţian se comit cele mal mari hoţii de către intendentul d. C. Negoescu-Cotoniuş, sub oblăduirea prea bunului şi cu prisosinţă demnului nostru senator dr. Iovitz, medicul spitalului, şi cu toată denunţarea făcută la minister, lucrurile s’aft făcut «Muşama» de către prefectul Vasilache Scărlâtescu şi se vor face şi de aci înainte, căci ah perdut orl-ce ruşine.
Curat regim de bandiţi!
Jfixi.
(Serviciul Agenţiei Samîne)
Atena, 11 Noembrie
Se anunţă din Salonic ziarului Asly că in satul Lanrjovani, Bulgarii au năvăl't în biserica grecească, cetind ca liturghia să fie celebrata in limba bulgară. De aci au rezulta’ tur-burărl, poliţia a intervenit, a închis biserica şi a pecetluit porţile, cu toate protestările energice ale Mitropolitului din Salonic.
Ebenthal, li Noiembrie.
Prinţul Bulgariei a sosit aci spre a asista la serbar»a onomastică a Principesei Clementina, celebrată lu familie şi în presenţa tutulor rudelor Principesei.
Prinţul Ferdinand s’a dus peut-u cîlj-va zile la Viena, pentru a consulta acolo eîţl-va doctori şi a visita Agenţia Bulgariei.
Sofia, 11 Noiembrie.
Agenţia Balcanică desminte in mod absolut ştirea după care d-nu Stoilow ar fi plecat în turneQ politic în vederea viitoarelor alegeri.
Viena, 11 Noembrie.
«Corespondenţa Politică» zice că Rebele Serbiei a făcut o vizită după amiazi conlelul Go-luchowscki. întreţinerea a ţinut o oră şi un sfert.
Slrassburg, 11 Noembrie.
Se anunţă din Maursumenster ziarului «Post» că un gard-forestier german a împuşcat pe un un braconier francez care trăsese asupra lui mal multe focuri de puşcă şi-l rănise.
Roma, îl Noembrie.
D. Serrera, deputat, a fost numit sub secretar de Stat la ministerul de interne.
AFACERI TURCEŞTI
Constantinopol, 11 Noembrie.
Plecarea comisiunel însărcinată cu reorgani-sarea geandarmeriel cretană, fixată pe Marţi, s’a amânat, din causa unor cestiunl de detalii ridicate de Rusia. — Membrii străini al eonii-siuuel judiciare pleacă Joi.
Aghiotantul Saaddedir-paşa a plecat In misiune în Creta. — El este însoţit de Kostaki-effendi.
D. Caillard, delegat englez la administraţia datoriei publice, a plecat la Paris şi Londra.
Paris, 11 Noembrie.
Se anunţă din Atliena «Agenţiei Havas», că cea mal mare parte a membrilor adunării revoluţionare cretane, întruniţi la Vamos, aii decis să trimeaţă consulilor o protestare cetind aplicarea imediată a reformelor — Isi caisul uuui răspnu» negativ, el «Sectara că vor ti siliţi mă revendice prin l'orţâ drepturile Hor clştgiate.
DIN CAPITALĂ
Incendii.—Astă noapte, pe la orele 2 şi jumătalo, un incendiu s’a declarat la imobilu-din strada Olteui 38, proprietatea d-nel Sevas-tiţa Rădulescu.
A ars un grajd şi parte din dependinţele proprietăţii.
Focul a luat naştere din negligenţa vizitiului Ion Hamangr.che, care a făcut foc. ia grajd, şi din negligenţa a lăsat ca focul să se comunice clădi rel.
Din aceasta cauză Iluinangache a fost arestat.
»% Un alt incendiu a iszbucnit azi dimineaţă
iu strada Icoanei 8, consuraînd un depozit de lemne al d-lul Melinţiauu.
Focul a fost localizat de pompieri, după ce o mare parte diu depozit era distrusă.
Contrabandă vamală.—In urina unul denunţ primit !d direcţiunea vămilor prin care se arăta că comerciantul de manufactură din strada Lipscani 4-6—56, Herman Carpenişanu, ar fi introdus prin punctul Predeal o mare cantitate de mărfuri, fără ca să plătească cuvenitele taxe vamale, d. inspector vamal Herişes -u. a sezisat parchetul tu această privinţa şi erl după amiazi, d. jude instructor al cabinetului 4 şi d. inspector Herişuscu, ah făcut o perchi-ziţiune sus numitului comerciant.
In această perchiziţiune, e’a confiscat registrul de facturi, registrul copier, 2 passepoarte şi o scrisoare.
Instrucţiunea continuă.
Om prevăzător.— Frigul so întăreşte din ce In ce şi iarna promite să fie aspră. Bietul GheorgheJNicolae surprins pe neaşteptate de ri-gurositalea timpului şi neaviml vreme ca să-şi cumpere paltonul bine-făcător si datator de căldură, se plimba melancolic şi tremurînd de a lungul calei Victoria.
Trecînd prin faţa magazinului de blănărie al d-lul Nae lonescu, din calea Victoriei 89, zări o frumoasa blauă de samur aliniată la uşa prăvăliei. Aceasta fu do ajuns lui Niculae ca să vază intr’lnsa salvarea suferinţelor sale.
încet şi cu multă băgare de seamă, tremurînd de emoţiune şi de frig, Niculae şterpele-şie samurul cu pricina.
Cînd să se bu uro de fructul ostenelilor şi dibăciei sale, sărmanul Niculae fu prins de poliţie tocmai cînd începuse să simţă căldura binefăcătoare a blănilor.
Acum tot tremură Niculae, dar In loc să tremure pe strade, tremură în arestul poliţiei.
DIN ŢARĂ
BST35!2E25S«fEn R
Crimă «Sin riiubanare. — Erl, pe Ia o-rele 9 dimineaţa, pe soseaua naţională, lingă comuna Slrehaia, perceptorul Miluţă G. Sibiescu din acea comună a fost ucis cu o lovitură de cuţit în inimă, de către o rudă a sa G. Sibie-seu, cu care perceptorul era de mal multă vreme în răi termeni.
Criminalul a fost arestat şi pus la dispozi-ţiunea parchetului, caro instrueşte afacere.
Va por liiămoîit in in are. — Vaporul «Loyd». care trebuia să sosească în portul Constanţa, Duminică la orele 11 din noapte, s’a inămolit în mare Ja capul Tuzîăh.
In urma ajutoarelor date da alte vapoare din port, bastimentul englez a fost scos şi a putut intra în port erl după amiazi.
DIN STRĂINĂTATE
Pungaşi sas! anaroliişti ?—Vineri noaptea, mal mulţi indivizi suindu-se pe conductele de gaz ce sunt aşezate dealungul palatului de justiţie dia Limoges, pentru iluminaţie, ah ajuns pînă In faţa ferestrelor de la biurourile parchetului. După ce sparseră un geam, deschiseră fereastra şi intrară în biurourl.
Două-spre-zece dulapuri aQ fost sparte, atît iu biuruul substitutului, cît şi in biuroul procurorului. Dosarele cari eraQ aşezate în cartoane nu ah fost nici chiar mişcate de la locul lor, dar toate actele şi piesele justificative cari priveau pe anarchiştil diu Limoges aQ fost parte distruse, parte furate.
S'aQ furat de asemenea un ac de cravată de aur cu briliante şi 150 de franci cari se gă-seaQ în biuroul substitutului şi cari ÎI apar-ţineaQ.
înainte de a eşi pe unde intrase, îndrăsne-ţil pungaşi aQ lăsat pe parchet urme mirositoare de trecerea lor.
Teribili explozie «Se Ia Iteckîing-haiisea.—Iată noul detalii asupra exploziunel îngrozitoare care a avut loc în minele de cărbuni de la Recklinghausen:
Exploziunea s’a produs Joul pe la orele 9 şi jumătate dimineaţa intr’o galerie situată la 570 de metri adincime, în care se afla 32 de lucrători. Directorul lucrărilor, d. Oflendorf, şi 24 de lucrători aQ fost ucişi pe loc.
Imediat minele învecinate aQ trimis oamenii lor pentru a da ajutor. După două ore de muncă cadavrele morţilor aQ fost extrase diu mină ; toate erau arse în mod oribil şi cea mal mare parte groaznic mutilate. Duul uvrieri grav răniţi şi trei contuzionaţl aQ fost trimeşi la spital. Cea mal mare parte din victime eraQ Polonezi.
Inmormîntarea lor a avut loc Duminică.
Ciocnire «le trenuri lu Spania.— Ni
se comunică din Lerida că o ciocnire s'a produs Joia trecută între două trenuri de marfă pe tiuia ferată între staţiunile Cervera şi Ba-nega. Cel douî mecanici al ambelor trenuri aQ fost grav răniţi. Un mare număr de vagoane aQ fost s fă rimate şi mărfurile distruse.
Pagubele sunt mari.
Pop* ucigaşi.— O telegramă din Slrehaia ne face cunoscut* că locuitorul Dumitru Geamăn a murit alaltăerl-seară în urma unei bătăi ce popa V. Gherghiţescu din acea comună şi un altul din comuna Jirovul i-afi administrat.
Sfinţiile lor aQ fost arestate.
Parchetul local instrueşte afacerea.
XIAltELE ÎME AZI
Sub titlul «O răzbunare oculţi stă», Dreptatea spune:
Persecuţiunile guvernului în potriva amicilor noştri, în potriva adevăraţilor liberali, ah început.
Iată un caz a căruia gravitate cititorii vor aprecia-o :
1). dr. Tliiron din Iaşi, e îu acelaş timp şi profesor de patologie la universitate şi medic militar lu gradul de maior. D. dr. Tliiron este unul din numeroşii oameni de caracter cari’s revoltaţi de nelegiuirile să-vîrşite de guvern — şi aceasta nu putea sâ’I-o erte, generalul Budişteanu.
In adevăr, deunăzi, ministrul de războih permută pe medicul militar Tliiron Îs Roman, in dispreţul legeî asupra poziţiei ofiţerilor care prevede că orl-ce militar care ocupă un post inamovibil nu poate fi transferat în alt oraş.
Intenţia ministrului nesocotind legea era ca să silească pe amicul nostru să opteze pentru catedra universitară şi să-şi dea demisia din armată.
Cum primeşte ordinul de transferare, d. dr.| Tliiron telegrafiază imediat directorului nostru rugtndu-l să facă In Cameră ministrului de războih o interpelare asupra acestei revoltătoare purtări.
www.dacoromanica.ro
nan
EPOCA
3
Atragem al eliziunea publicului asupra ru-briccl din pag. 4-a Mici anunţuri. care sunt menite a înlesni transacţiuuile individuale şi comerciale.
Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste-anunţuri, este un îndemn pentru toată lumea de a so folosi fără mijlocirea vre-unel persoane intr’o afacere ca : Închirierea iniei case. arendarea «inel moşii, vtuzarca unei trăsuri, de.
Tot pentru o mal eflină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rindurl.
1’KE'i'i'I.i: piuă ta io imtilieaţii 30 Pani tiuia pentru Hi- care «lată, ţi de la 10 In num 30 bani linia.
Dar autorităţile militare opresc această telegramă şi pedepsesc pe d. dr. Thiron cu 40 de zile arest pentru Îndrăzneala de a li protestat Iu contra unei strigătoare nedreptăţi.
Acum d. dr. Thiron se află la arest.
Toată populaţia laşilor este indignată de faptul acesta ne mal auzit care aruncă o deplină lumină asupra micimel de suflet a ocultiştilor.
Profesorii universitari, colegii d-lul dr. Thiron se vor întruni spre a trimite ministrului de războia un protest colectiv In contra actului săfl arbitrar care aduce a-tingere şi prestigiului corpului profesoral şi legilor.
Vom ţine pe cititori în curent.
~~— Vorbind de campania noastră de întruniri Timpul scrie:
Când eram la guvern nu ne-am sfiit a ne pune în contact direct cu opinia publică, u’am fugit de întruniri publice, ci le-am provocat.
Astă-zl, In opoziţie, ducem o luptă legală dar energică pentru a lumina ţara într’o cestiune atât de mare ca aceea a Mitropolitului şi a risipi întunericul in care regimul colectivist voeşte a o înfunda.
Capitala ţârei ne-a urinat; mii de cetăţeni ad venit lu apelul nostru şi »d aclamat decisiunile luate de direcţiunea partidului In cestiunea Mitropolitului, veştejind pe acel cari ad pângărit Biserica şi dreptatea.
Capitala Olteniei a urmat pilda dată de Bucureşti. întrunirea noastră de la Craiova a arătat îutr’uu mod strălucit că vocea noastră a fost ascultată.
Erl capitala Moldovei a urmat calea a-rfttată de capitala ţărel.
întrunirea publică a partidului conservator care s’a ţinut erl la Iaşi şi ale cărei amănunte le dăm mal la vale, a dovedit intr’un mod strălucit că leagănul unire!, oraşul strâvechid din care ad plecat atitea mişcări patriotice şi generoase, ţine a-şl menţine reputaţiunea de independenţă.
Colectiviştii sunt nimiciţi la Iaşi precum încep a fi nimiciţi în toate centrurite mal însemnate ale ţărel. Chiar în oraşele din provincie, mişcarea opoziţională creşte din zi iu zi, dovadă întrunirea de la Bîrlad, care va fi urmată şi de alte întruniri la Brăila, la Galaţi, la Ploeştl, etc.
------L’Independance roumainc făeînd
darea de seamă a întrunirel de la Iaşi îucepe ast-fel:
După capitala Olteniei, capitala Moldovei a adus ert, la rîndul ei, un omagiu călduros şi entuziast marelui bătrîn care, bra-vind ostenelile vîrstel, conduce cu bărbăţie mişcarea de rezistenţă la atacurile îndreptate contra instituţiunilor ţărel, pentru a cărora întărire a lucrat toată viaţa sa.
De şi timpul era foarte urît, o mulţime compactă, cuprinzînd tot ce laşul are mal inteligent şi instruit, aştepta ieri dimineaţă pe peronul gărel trenul care aducea pe d. Lascar Catargiu şi pe notabilii partidului coiiservator.
—— Toate ziarele independente spun că întrunirea conservatoare do la Iaşi a fost foarte frumoasă.
SJLTIiE INFORMATIUN!
In urma refuzai!tiî «1-iuî Ditai. Slurdza de a primi în minister pe <1. Al. l)j n-vara, reiaţi imile dintre d-sa !ji d. Eugen Stătesen au devenit foarte acute.
I>. Stateseu caută acum o apropiere cu d. 1*. An-relian şi eu amicii acestuia pentru a crea greutăţi d-lui Sturdza.
!®e de altă parte guvernamentalii, amici ai d-lui ftturdza, sunt revoltaţi în contra <1-1 ui fttătcscii, pe care ’1 acuză că vrea să tî-raseă după «ine întreg partidul în groapă.
^i guvernamentalii sturd-ziştî nu «e «iie«e a «pune, că, dacă le va permite situaţia parlamentară, ccaiu-tîiu grije a lor va li să «e «cape de d-uii Stătescu şi Htolojan.
Deocamdată însă situaţia d-luî Sturdza este desperată din cauza atitudine! d-lui 1*. S. Aiireliau.
Sâptămîna trecută s’a ţinut la Brăila o consfătuire intimă a conservatorilor locali.
Ati luat parte vr’o 85 de persoane.
După un schimb de vederi asupra situaţiei, s’a ales un comitet de acţiune din care fac parte 15 fruntaşi al partidului.
D. N. Fie va a convocat pe di-seară vre-o 300 de amici ai d-sale la o consfătuire în cestiunea în-fiinţăreî unui comitet de acţiune.
In acelaşi timp d-sa convoacă o întrunire publică pe Simbătâ în următorii termeni:
«La 16 Noembrie, în ziua Sîm-betei,—a doua si după ce Maiestatea Sa Regele va citi Mesagiul de deschiderea Parlamentului,— cetăţenii Capitalei sunt chemaţi la Dacia, spre a lua ultima măsură.
«Nu se vor rosti discursuri multe; dar hotar ir ea ce se va lua va trebui să fie executată de poporul Capitalei. Ţara reală, ţara care întreţine din munca ei întreaga organizaţie civilizată, trebuie să ’şi spuie cu energie voinţa. Şi această voinţă este mal tare de cit puterea trecătoare a unui tiran ridicol.
«In ziua de 16, creştinătatea va fi la postul ei de onoare. »
D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, a plecat azi dimineaţă la Sinaia.
Aflăm că prin Monitorul Oficial de Joul va apare decretul de de-misiune a d-lul G. D. Palladi.
Anunţăm pe cetăţenii Capitalei, că sub egida primarului Capitalei şi cu aprobarea guvernului s'au organisat mai multe bande de bătăuşi comandate de Ber-lescu, Cantuniari, Zăharia, Meli-sianu, Benone Tănăsescu, slujbaşi la primărie şi inspectorul poliţienesc Ionel Antonescu.
Dreptul de legitimă apărare se impune fie-cărui cetăţean şi-î prevenim să fie gata.
Consiliul de miniştri care urma să se întrunească azi sub preşi-denţia M. Sale Regelui, s’a amînat pe Joul după amiazl, de oare-ce M. Sa şl-a amînat sosirea în Capitala pînă Joul la amiazl.
l>uminică, 17 3îoeml»rie, partidul conservator va ţine o întrunire publică în Capitală.
lîumiitieă, S4 Noembrie, partidul conservator va ţine la ISotoşuni o întrunire publică.
Pînă acum numai în coloarea de galben din Capitală s’a subscris de peste o mie persoane cu vază petiţia către M. S. Regele.
Consfătuirea intimă a guvernamentalilor e convocată pe Joul seara la Senat, iar nu pe Vineri seara după cum se proiectase acum cîte-va zile.
Deputaţii şi senatorii aO fost înştiinţaţi telegrafic ca pe Joul să se afle în Capitală.
Conservatorii din Galaţi s’au întrunit a-searâ în casele d-lul advocat Zabaria Kiriac sub preşidenţia d-lul M. Deşliu, fost secretar general al ministerului de interne.
S’a hotărît ca în vederea viitoarelor alegeri comunale, partidul să convoace o mare întrunire publică.
Lista pentru alegerile comunale nu s’a întocmit încă.
I>. Dim. Sturdza a tacul aseară o vizită <1-1 uî I*. S. Aurelia», eu care s’a tntrcţiuut fără nici un rezultat, timp dc o jumătate de oră.
Cu toate aceste demersuri in-fruetuoase.guveruanieutani stur-dziţti răsplndesc ştirea că d. 1*. M. Aurcliitiijj va primi ministerul domeniilor «lupă alegerea Mitropolitului l’rimat.
D. Ulacolu, fost funcţionar la ministerul de finanţe depărtat pe nedrept din cauza furtului ce s’a comis astâ-vară la casieria centrală, a fost numit Impiegat de clasa 11-a la casa de depuneri.
Prin Monitorul Oficial de azi a apărut următorul comunicat :
Ziarul L’Inddpendance Roumainc a-tribue preşedintelui consiliului de miniştri trei declaraţiunl că nici un parlament nu va putea redeschide cestiunea Mitropolitului Ghenadie cit va trăi Regele,—că pacea Europei e în pericol şi că numai d-nia sa singur este iniţiat în secretele diplomatice ale cestiune! Orientului,—şi că relaţiunile sale personale II fac o’posiţiune unică în Stat şi în partid.
Aceste afirmări ale ziarului L’Indtî-pendance Roumainc sunt pure inven-ţiunl şi li să dă cea mal formală des-minţire.
Luăm act.
Caterisirea Mitropolitului şi l*atriarchii
JU» interrlew eu arcliiinandritiil
Sabăreanu
Archimandritul C rnilie Săbâreanu a avut fericita idee de a aduce la cunoştinţa Capilor celor-Talte Biserici ortodoxe caterisirea Mitropolitului Ghenadie şi a cere pa-triarehilor părerea lor asupra votului Sinodului.
Răspunsurile pali iarchilor sunt foarte importante şi de aceea am căutat să luăm un interview archimandiitulul Săbâreanu.
Am văzut pe Cuvioşia sa care, cu multă bună-voinţă, ne-a declarat următoarele:
—	In Iunie trecut m’am dus la Ierusalim şi am văzut pe patriarchul Glte-rasim care a fost foarte surprins de i legalitatea hotărîrel Sinodului. Prea Fericirea Sa a spus câ Sinodul a călcat canoanele şi a judecat cu patimă, şi că patriarchatele nu vor recunoaşte nici o dată pe un alt Mitropolit de cit pe Ghenadie.
Aceeaşi declaraţiune aă făcut-o toţi episcopii din jurul Ierusalimului, adăogitul că dacă Biserica Romină n’ar fi fost autocefală, patriarchatele ar fi trebuit să intervină imediat pentru stabilirea ordinel în Biserică şi liniştirea spiritelor.
Patriarchul Spiridon, al Antiochiel Damascului, pe care l’am văzut în urmă, mi-a făcut declaraţiunl identice, ne-a spus archimandritul Săbâreanu. Biseri-cele ortodoxe nu vor recunoaşte hotă-rîrea pătimaşă şi nelegiuită a Sinodului Romln ; pentru ele locotenenţa Mitro politanâ e ilegal instituită şi nu recunosc de cît pe Mitropolitul Ghenadie ca Primat al Rominiel.
Archimandritul Săbâreanu a voit să se oprească apoi la Conslantinopol pentru a vedea pe patriarchul ecumenic, şeful tuturor celor l’alţl patriarchl. Tur-burările armenilor cari aveaţi loc la Constantinopole în vremea aceea, l’aă Smpedicat de a se opri la Stambul şi s’a reîntors în ţară.
—	«La 29 Octombrie, după ce s’aO liniştit lucrurile la Constantinopole, ne-a spus archimaudritul Săbâreanu, am sosit acolo şi am cerut să fiu primit de patriarchul ecumenic. Pentru a nu fi singur şi a avea un martor ca să justific exactitatea declaraţiunilor patriarchu-lul, am luat cu mine pe un mare comerciant din Constantinopole, d. Nico-lae Ion Dunka. «Patriarchul ecumenic a fost foarte mirat când a auzit că şeful Bisericel Române a fost luat cu forţa din scaunul săil, fără a fi judecat şi surghiunit Ia monastirea CăldăruşanL Prea Fericirea Sa m’a întrebat îndată :
«— Cuvioase, ce face poporul romîn?
«— Am plecat capul şi nu-l am răspuns nimic, zice archimandritul Săbă-reanu.
«— Un alt popor ar fi pus pe Mitropolit în scaun, fără nici o altă judecată, după cum sfîntul Ioan Gurâ-de-Aur a fost reintegrat în scaunul său tot de popor. Poporul e în dreptul lui, a zis patriarcul ecumenic.
«Prea Fericirea Sa, zice archimandri-tul Săbâreanu, a adaos apoi că o asemenea judecată nelegiuita nu a pomenit ; atita patimă omenească n’a mal întîmpinat.
«Patriarchul din Conslantinopol mi-a declarat că e foarte ciudat că Bisericile ortodoxe n’au nici o încunoşciinţare despre botărîrea nelegiuită a Sinodului, şi că Prea Fericirea Sa, ca şef al celor l’alţl patriarchi, îl autorisă pe archi-mandrilul Săbâreanu să comunice drept-credincioşilor din Romînia că Ghenadie e socotit de toate patriarchatele ca fiind pe scaunul Mitropoliei Ungro-Vlachiel.»
Asupra acestor cuvinte am sfirşit întrevederea cu archimandritul Săbâreanu, nevoind a stărui mal mult asupra unor chestiuni pentru cari Cuvioşia Sa avea scrupule.
Tot ce am putea spune e că părerile patriarchilor aă fost atenuate cu mult.
ULTIMA ORA
Aflăm că d. C. Stoicescu, ministru al lucrărilor publice, va fi silit să demisioneze peste cî-te-va zile, în urma potlogăriilor de la portul Constanţa.
Aseară, la orele 9, a font un ceaiîi parlamentar, un fel de consfătuire intimă la d. Slolojan.
www.dacoromanica.ro
SALA
FIALOOW8CKY
Piaţa 'JTeatriiltiî
Joui “7 Noembne 1896
C9MCEIET
l>it*eeţiît, PICOL A <iin VAenxx Orele 8 la 12 noaptea
COJV8UJTAŢJA: JPItETSJBSHjE OBISMUITE
INTilAltEX LIBfiBl
D. Stolojan invitase la această■ consfătuire peste 60 de persoane şi in special pe toţi reprezintan-ţiî Craiovei.
N’au răspuns insă■ invitaţii de cit vr’o 30 de persoane, printre cari nici un craiovean şi nici măcar d. senator Viişoreanu, care locueşte în Capitală.
S’a discutat asupra situaţiei şi în special asupra eventualei intrări în cabinet a d-lui Dju vara.
Majoritatea celor întruniţi şi în special d. V. Lascar a combătut această numire.
Amănunte pe mîine.
A ne citi urmarea foiţe! im pagina IV.
COMUNICĂRI
Pentru ca publicul să fio călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor miel.
Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiuue acestei ruhriee.
POŞTA REDACŢIEI
Kixi. Ttrgovişte. Rog seriţî pe o singură faţă. înlesnirea tipografiei
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de la 15 Noembrie viitor, sunt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-vo-iască, în caz de reînoirea abonamentului c*e atl să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o întîrziere sau întrerupţi e a ziarului nostru.
ENGUSH-HOTEL
Proprietatea d-luî GRiGORE HELIADE
Situat in faţa Teatrului Naţional
Pentru Domnii deputaţi şi Senatori so pun la disposiţiune Camere cu un pat cu 5 Iei pe zi, la Etagiul I-ifi saâ 2-lea, cu incălzitu, ilumi natu, Ceai ii satt Cafea cu lapte şi servici. Ace ste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezeas că, tapisate cu creton sistemul cel mal noii introdus la Londra. Paturi cu somiere elastice de oţel, Lavoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avînd şicul englezesc, Len geria toată de olandă de Scoţia.
Interiorul Hotelului este astă-zl acoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra.
Pot beneficia do această reducere şi cel l’alţl d-ni! Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile.
Se mal pune în vederea d-!or Pasageri că la ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunile so găsesc camere încălzite.
De asemenea în acest hotel se găsesc apartamente pentru familie, dintre eare un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoane de marmoră, precum şi odăi începînd de la 3 lei în sus pe zi.
Se pot închiria, atît camere, cit şi apartamente cu luna, cu alte condiţiunl.
Cu stimă Direcţiunea
Ocasiune! Ocasiune! Qcasiune!
NUMAI
IN MAGASINUL
„XiA 1000 ARTICOLE14
sub Hotel Continental,ivis-ă-vis de Telru Naţional Continue de astă-zl vînsarea Mănuşeriei M-me Seisltovicî, veniţi şi profitaţi de rara ocasiuue!
MÂNUŞI 4 şi 7 buton! extra-fine NUMAI cu fr. 2.75 perechea. MANCÎJI lină cu blană şi flanelă de fr. i 50 în sus.
Şoşoni-Galoţi veri i nî> ii!
cu marca triunghi din renumita fabrică din
Petorsburg, pentru dame...fr.	7.50
» bărbaţi........»	8.50
10.000	Flanelelînii pură NUMAI cu » 3.50
30.000	Ciorapi fild’ecosse lină barchent. Linrjerie. Cravate, Parfumerie, se vinde fabulos de eftin numai „I.A 1000 AHTICOLE"
Sub Hoiel Continental, vis-a-vis de Teatru
200000
METRI PANZARI! NAŢIONALE Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut
TREI GOJI LA M LEII
ÂVIS
Fac cunoscut onor. P, T. public câ am cumpărat o cantitate de
onrmnn metri DIFERITE PANZARH NA CUI/UUUţI0NALE pentru ROCHII. CĂMĂŞI şi altele lucrate în ţară cu RESBOIUL ROMÂNIE de care le pun în vînzare cu preţ de TREI COŢI LA UN LEU, in localul din CALEA VICTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopiei.
fidiimi» şi vin<l eltin
€7 U M P A «
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunî comemorative de nur, argint şi a-ramâ, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde.
La cerere mă voia prez«uta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl.
BIJQUTERIE 4 HOROLOGERIE
Ij’EO N WEI&® 13liITT n
Bucuregtr, — strada Carol I, No. 20
S’a mutat în Calea Victoriei 40
vis-ă-vis de Grand Hotel Bulevard. Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei câ magazinul meO în tot-deauna e bine asortat cu lot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cinaute, rubine, safire, smarande, perle, etc.
Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate
SSogiit asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, tasoanele cele mal noul.
Mare «ieprn! de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
Mare as or ti meat cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi do aur argint şi aramă.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
MIGRENA
NEVRALGIE
SCIATICA DURERE DE MIJLOC
PER Lg
CU ESENŢA DE
TEREBINTINĂ
DE
/CLER'U'l
2 la 4 Perle fac sâ dispare în cate-va minute cele mai durerose nevralgie.
 se cere numele
In tdte Farmaciile.	CLERTAN
Şuncă veritabilă de Praga
Calitate superioară Zilnic proaspătă In depozit la:
A.. JEUaxi CVie
4. Str. Şrnîrdan, Hanu Ghermane
"HÎHZFoEBKEi”
AVOCAT
No. 00,—Calea 3J<i!le.|tî'-NTo. <>0,
Doctorul O-alimir
de la facultatea din Paris Special pentru boalele de atoRiav
27—Strada Doamnei—27 __________Consult. 2—4_
Boctor J&aâovici
de la Facultatea de medicină din Paris
dă consultaţii de medicină internă de la 3—6
111, Calea Victoriei, 111.
Dr. CRAIMCEANU
STRADA FONTÎNII No. 5 (Casa Generalului Dunea)
CunsiiUaţil 1—3 p. un,
Doctorul I. N. Stamatin
Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Slabilindu-se în Capitală dă consultaţiunl la orele 4—6 p. in.
Strada Dionisia No. 28.
din calea Victoriei colţ cu
_______________ strada Model, proprietatea
d-luî Ştefan Pascal, s’a mutat vis-a-vis colţ cu strada Episcopiei No. 1.
FARMACIA
MAŞINI DE VÎNZARE
Tres iintşhn cis abur, una sistem Com-pound do 81) cal putere, alta sistem Corliss cu un cilindiu de 70 cal putere, ambele <-u con-densaţiunT puţind funcţiona separat saiî combinate, şi a treia sistem Nohicbvr Meyer 40 cal putere.
I’n cazan de abur, sistem cu ţevi, apar-ţinind maşinelor.
Ocnă îurăţttoare de grifi. «Eurica Stau-bere, complect de fier sistem WOrner No. 4 şi o pompă marc de apă.
De vînzare în total saO Sn parte, condiţiunl şi preţuri foarte avaulagioase. Inforinaţiuul la comptuarul d-lul' Andrei A. i’ojjovicî str. Lipscani 86 In faţa Slt. Glieorglie.
DE ARENDAT moşia ^ittTf AREŞTU'
din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de pesta 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str SI. Voivozi 8 sail slr. Pitar Moşii 2.
m
’îSUi
DE MOBILE Şî PERDELE
Ii. DJABOUROV, CALEA VICTORIEI, 72-74
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pînă la 10 publicaţii 30 bani linia pentru Ae-eare dat*, şl
0 la 10 în sug 20 bani linia.
Spectacole
Teatrul National. Marţi 12 Noerabrie a« va representa «Hamlet* tragedie fn 6 acte do Schackspear, traduşi de
Gr. Manolcscu.
Opera romi aii. MercurI, 13 Noombrie se va repreaenta pentru a treia oari -Carmen» operă In 4 acte de H. Mel-lach şl Halevy, traducţle de d. Burlătie»cu-Alln.—Muslca de Qeorges Bteet.	___________________________
Teatru/ Hufjo, Marţi 12 Noembrie mure represeuta-ţle de gali. Debutul M-lie Naya grand etolle Paris dc Paris şl al AI. şl M-rae Daffaut de la Foile Borgere de Mrs Leopoldl et Droli, cel mal celebri VelocipedtştI umorişti, excentrici şl Molie Plerny, una din stelele Parisului : direcţiunea tratează do asemenea cu frumoasa Otero pentrn duci representaţlnnl- In curind va sosi Julians._______
Circul G. Sidoti. Marţi 12 Noembrle mare represen-
taţle brllantă. _____________________________________
Qtf'rjul CmoarSidoli. In curind va soal în capitali.
Ţeatrtil Dneltfc
Sala ISraf/adiru. Di fie-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul Petcrs. Vinerea concert Hlgh-Liffe.
Gafe Naţionala» Orchestra Kublnştein şi-a început
c
Jconcertele.
Teatrul Mecanic (lingi tipografia statului) in fie oare seară de la ora 8—11.
DeJ
Închirieri şi arendări
e Închiriat, caselo din strada Poloni No. 130. Doritorii vor adresa: Str. Batlştel, 16.
De arondat Moşia Yîrtoapele de jos din judeţul Teleor mau. A se a dresa la d-nu G. Robesou, Galaţi, ne arendat cu începere chiar de acum moşia -Ianca» Udin judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate
arabile, avînd două mii pogoane grîfi arate ou sărainţa cea mal bună. A se adreBa la d. M. Kachtivan, avocat, strada Fintînel 28, Bucureşti.
De Arendat cu începere de la s-ftu Gheorghe 1899 moşia -Dudescu* din judeţul Brăila în întindere de şease mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Kachtivan, advocat strada Frumoasă 28, BuourescI.J
Camere mobilate
-Cana Fraţi Olbrlcb strada sr.
HotMul Pieţei nibcNcu-t odA,
bunale.	___________________
Ionică
lingă Cameră şl Tri-
Cereri şi oferte de serviciu
Vînzărl şi cumpărări
De vlnsare lemne din pădurea Paşcani. Stinjenul, după calitate, 85 şi 60 franci. A nv adresa : Str. Batlştel 15 O caretă nouă (Cupeti) este do vînzarc cu preţ de 2000 lei. A se adresa la adm. -Epoca».
De vtnznrn un loo viran, situat pe calea Rahovel No. 24, colţ cu strada Artei proprietatea d-nel Maria Al. C. Nl-oulescu- A se adresa la d. Mihall A. Rachtlvanu, advocat, strada Frumoasă No. 2s Loco.
8e eautfi a se cumpăra o rusă de fler Chadvood şart Rat-ner. Posesorii a se adresa la bluroul Tipografiei -Epoca»
De vinzare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Plţl-gaia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 40. Patru cal de lux, de vînzare; Strada Mlnervel 14.
Informaţiunî utile
Pn pianist routlnat oferă serviciile sale la soirele dansante şi baluri pentru un hoaorarlu modest. S. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90.	___
Unt proaspfit (De prima oalitate) Se găseşte la ISptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteaau şi Dr. E. Popu, cu 5 lei kilogramul dus la domiolllu. Orî-ce cerere se va face prin cartă poştală la farmacia I. Munteanu calea Victoriei No. 78.
O doamnă onorabilă dă lecţiunl de plano. A sd adresa la administraţia -Epoca».
Ktrltlll d<* mure se găsesc de vînzare la D-nul Delpuech, Biserica leul, No. 8, BucurescI, şl se faoe cunoscut amatorilor că prlmesce zilnic Stridii de Ostenda şl Arcaohou. Asemenea şi melci (Mode de Bourgogne); că poate să vîndă cu preţuri foarte eftlne, imposibil de orice altă conoorenţă.
Preţuri curente :
Duzina 8trldll de Ostenda calitatea I fr. 2.75.
Arca«hon de maro calitatea I fr, 2. 50
Arcachon de mare calitatea II 176.
Arcachon de mare calitatea III 1.50.
Mlelof duzina 1.25.
Morun, Bakala Tarre Neuve 1.50
Se cautn 60 vaol de lapte, rasa moldovenească sau bivoliţe. A se adresa în strada Dionlse No. 40 direcţiunea lăptirrie) Arouda.
Librărie, Pnpeterle şi Depozit <le ziare -La
Şcolarul din DudeştI» Calea DudeştI No. 43, se găseşte tote articolele de biurort şi ziarele din capitală. — La cerere -EPOCA» se trlmete şl la domiciliu._________________
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
13 Umil A. ltm tilivatiu
Advocat
28 Strada Frumoasă
D. A. G. Florescu, avooat, s’a mutut in Calea Doroban-ţllor No. 40._________________________________________________
Doctori
D-rut Albcmcu. Calea Văcârentl ’3i£. /io\*le In-erne şf de copii.
Schimbări de adrese
7	CASA DE SCHIMB
HESKIÂ k SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani a. 5 Cumpără şi vinde efecte publice ţi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 11 Noembrie 1896
					
		Cump.|		Vînd	
40/0	Rentă Amoriisabilă. . .	87	1 >	88;	—
50/0	» Amortisabiîă. . .	95	*.	96	—
6‘/0 5»/»	ObligaUdoStat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	101 96	1. •/.	101 97	8
B°/«	» » » 1890	97	;i.	98	■/«
5"/o	Scrisuri Funciar Rurale .	94		94	3/4
5o/o	» » Urbane .	90	*/•	91	
5«/o	» » * laşi.	Hb	V»	K‘>	—
	Acliunl Banca Naţională.	!83(l		1850	—
	» » Agricolă .	2“28	....	231	—
	» Dada Rominia asig.	449	—	452	—
	» S-tea Naţionala asig.	485		489	—
	S-tatea de CojstrucţiunI .	211	—	21V	—
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane . . . .	1	23	1	25
	Bacuote Franceze . . .	lot			101	—
	» Itaîieue,	89	—	93	
	» ruble birt 16 . .	a	65	2	70
aBsa^seaaean
Imprimarea cw mctşmeia dublu-ciUndric», din fabrica Albert & Cfl," Frankentkal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Erank-furt AjM
FOITA ZIARULUI «EPOCA:
LOLIS JACC0LU0T
115)
MÂNCĂTORII
IXE FOC
PARTEA C1NCEA
Zgomot de voci sul) apă ! straniul se complică cu imposibilul.
—	Sunt strigoi! esclamă Wiligo în mijlocul explicaţiunilor sale.
Ori cum ar fi, un om dispăruse tn con-diţiunl atît de extra-ordinare cari refuza ort ce supoziţittne.
Tanganook era un înotător de o forţă atlt de cunoscută, în cit nimeni nu-şl putea Închipui ca el să se (1 Înecat.
Pentru toţi tovarăşii Iul Olivier uu mal încăpea nici o îndoială; aceste triste evenimente nu eraţi atribuite de cit unor cauze supranaturale; spaima era colosală pe bastiment şi dacă Olivier n’ar fi fost acolo, toţi s’ar fi grăbit să fugă la ţărm In cea mal mare vitesă.
—	Domnule Dick, zise Biban încet, apro-
piindu-se de Canadian, cînd este domnul conte cu noi nu pot face alt-fel de cit să mă supun, dar crede-mâ pe mine, lucrurile cari se petrec aci de două zile sunt drăceşti, şi iiu cred să sfîrşim bine.
—	Aceasta este şi ideea mea Bihan, eu cred că suntem In stăpînirea vre unei puterii formidabile, care se joacă acum cu noi ca pisica cu şoarecele înainte de a-1 sugruma ; dar ce vrei să Iaci ? nimeni nu scapă de ceea ce-i este scris.
—	Cu toate acestea domnule, am putea să ne întoarcem la ţărm ; pe uscat, pericolul nu va mal fi atît de mare şi în locul d-tale eă...
In acest moment, vocea i se stinse în git; nenorocitul se rezimă de balustradă pentru ca să nu cadă.
—	Dar ce ai, pentru numele lui D-zeu ? esclamă Canadianul sărind ca să-i vie îu ajutor.
—	Colo! Domnule Dick, colo ! priveşte, lnglnă marinarul arătînd cu ambele miinl.
După aceste cuvinte, Canadianul se uită imediat în direcţiunea indicată... şi nu se putu impiedica de a nu tresări.
La cel mult 100 de metri in spatele Măriei, o formă neagră lungăreaţă, după cum Gucn le istorisise în ajun şedea ameninţătoare In atitudinea el tăcută.
Dick cliemă pe Olivier.
—	Priveşte îl zise el cuprins de o vădită emoţiune... este aceasta uu miragiu ? o iluziune a creeruluî ?
—	Este scena de erl care se repetă conform istorisirel lu! Guen, răspunse tînărul conte cuprins de mînie: fantomă sau realitate, vom vedea noi ce este. Căpitane, să se Încarce tunurile din spate cu mitralii.
—	Dar ce vrei să faci ? interveni imediat Canadianul; te rog fii cu minte ; dis-pariţiunea lui Tanganook nu ţi-a fost oare
de ajuns, vrei să’ţl atragi acum represalii mal grave?
—Ain venit aci ca să ml d;;u seama de toată această fantasmagorie, şi voi merge pînă la sfîrşit! replică contele cu Încăpăţînate, retnoind ordinul căpitanului.
—	Datoria mea este să mă supun domnule. răspunse superstiţiosul Biban, închi-ntndu-se, dar suntem pierduţi cu toţii.
Căpitanul Feodorownci primi aceeaşi in-jocţiune.
Trage Guen, şi ochieşte bine, zise Olivier care luase în mod definitiv comanda celor două vase.
Urmă un moment de o teribilă emoţiune.
Vocea clară şi sigură a vechiului marinar se ridică atunci In mijlocul unei tăceri solemne ; tunarii Iul indigeni eraţi la posturile lor.
—	Atenţiune ! zise el: Încărcaţi!... ochiţi !.. foc! Detunătura se confundă aproape cu ultima comandă, şi un uragan de fier se năpusti pe masa neagră, care nu se miş-case din loc de la apariţiunea el: ea primi proectilele cu impasibilitatea unul zid în care al asvlrli cu o mină de nisip, şi când valurile apel se liniştiră, ea reapăru din noii cu coama lucitoare; n’avea uicl o zgârietură !
Spectatorii acestei scene, n’apucară să schimbe un cuvlnt Intre el, că văzură valurile agitftndu-se de o dată lu jurul Feodo-rorunei şi auziră vocea lui Guen stigând :
—	Ajutor! ajutor! ne scufundăm.
Feodorowna tăiată tn două, se prăvăli
în valuri; scena n’a durat nici o jumătate de minut; nici un sgomot, nici o mişcare.
Toţi cel după Maria erau încremeniţi; se aşteptau să păţească acelaş lucru. Din norocire nu se îutîmplă nimic şi Bihan care nu-şl pierduse slngele rece, manevră imediat ca să poată scăpa pe cel naufragiaţi, cari mai întâi luaţi de vîrtejul pe
care Feodorowna Îl făcuse In apă scufun-dlndu-se, începuseră să iaşi la suprafaţă. In puţin timp cel 6 Nagarnookl cari formaţi echipagiul vasului, Guen şi ntecanicianul Daneau fura pescuiţi pe bord, toţi sănătoşi; printr’uu noroc excepţional nici unul nu fusese rănit.
Maria era sub presiune; Bihan, care în momentele de pericol uu recunoştea altă autoritate de cit pe a sa, luă direcţiunea în cea mal mare iuţeală spre ţărmul lacului.
Atunci, lucru straniu, care făcu să tremure pe cel mal curagioşl, el văzură forma cea neagră alergtud şi ea pe urma vasului lor, apoi încet cu Încet, mărind iuţeala-întrectndul; făcu de trei ori ocolul vaporu, Iul pentru a dispare, în urmă scufumllndu-se repede In profunzimile lacului.
Surescitat peste măsură Olivier fu condus In cabina sa de către Dick şi credinciosul săă Laurenf
Cînd Maria sosi la ţărm, un suspin de uşurare izbucni din toate piepturile, acum numai se credeaţi el scăpaţi.
Lupta era serios declarată şi graţie Iul Luce şi imprudenţilor căpitanului Roşu, care nu făcea de cit să experimenteze ma-şinele sale îu toate sensurile, Olivier şi toţi al săi erafl pe deplin avertisaţ! şi nici o surprindere nu mal era posibilă In viitor, mal cu seamă că, după cum se ştie, Ion-hatan se opusese cu energie de a între buinţa vre-unul din mijloacele cari ar putea cauza moartea, nu numai a contelui d’Entraygues, dar chiar şi a Francezilor cari eraă în compania lui.
Iu acea seară chiar, locuinţele lor fură în'ârite cu o triplă linie de luptători indi geni şi alte diferite posturi de observa-ţiune aşezate pe marginea lacului.
(Va urma)
„EP0C“ ziar cotidian
CUPON
12 Noembrle 180b
0.30
Ori-clnb va t&la acest cupon din -EPOCA» iţi ’l va trimite, anii il va presenta la librăriile Arătate unu Jo«, are drept lw mini din premiile CU PREŢURI REDUSE din listele respective.
Cuponul acesta e valabil piuă la 13 Noembrle ora 7 seara.
Cititorii dlu provincie pot trimite costul lu mărci postals adăogitul porto.
Premiile „EPGCEI*‘
La Librăria CA BOL IlOLLER
Calea Victoriei No. 63.
Tn loo de Numai
tieliadc-Hadulcwu 1.» Amintiri asupra istorici regenerărel Koraine, şart Evenimentele de la 1848. Un volum mare do peste 300 pagini .	.	•	•	3.—
Hfchter Eugen» Unde duce soci alizniul.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C. Sturdza cu o prefaţă de N.
Flllpescu. -	0.50
Ftliponeu N.» Albii Şl Roşii -	-	-	0.50
Negulemcu Petru» Polemice -	•	-	1.50
—	psiohologin stilului -	2.00
\ tainiţa Aleac.» Un an de luptă	-	-	2.60
—	Iubire, poesil.....................3.00
—	Din goana vleţel (ediţia Graeve) -	3.50
Zamflreocu iPuiliu Lume Nou*şi Lume
Vechi*.............................3.00
lidjddu U. /*., Ioan Vodă_ cel cumplit,
volum Ilustrat introdus in şcoli. -	3.00
Cop re Pranpuim. Poveste tristă, roman
tradus de D. Stăncescu ...	1,50
ftiichăite*icu St. Ci, încercări critice asupra învăţământului nostru primar, ed. II	2 00
Etivencu /. ioan, îngerii lui lîafael fantezie originală in versuri în 3 acte .	-	2.00
Lohmeyer Ut.» Un nort mijloc pentru a
preda copiilor limba germană -	-	2.00
ilomttn i. /V., Poezii (ediţie populară) -	1.00
fia du il. tlouettiţ Epigrame .	-	-	2.00
ibnen ii.» Copilul Eylof (dramă în 3 acte)
traducere de T. Maiorescu -	-	-	1.00
M. Dragomirvucu» Oritica ştiinţifică şi
Eininescu..........................1.50
Butcute.HCU Marin» Religie şi ştiinţă -	0.75
Jiachelln *V Jitie* ilrun» Sept Uontes
roum&lns ------	4,00
0.15
0.10
0.75
1.00
1.50 1.80 1/0
1.00
1.60
1.10
1.20
1.00
1.00
0.76
1.00
0.50
LOO
0.50
1.50
La Librari» C. SFETEA
(Sf. Gheorghe)
Vatra, anul I......................
—	anul II........................
Carayiale» Note şl Schiţe -Theodnre.Ncu G. Hem.» Cronica din
Nurnberg ------
Plamarlon» Urania -	-	-	-	-
Auyier» Aventuriera -----
La Librăria L. ALCALAY
(Cslea Victoriei, hotel Boulevard) Speranţa Tii.» Popa cel de treabă nuvele.
—	Mama Socră, teatru -Dr. Maicr(Englez), Calauza mamelor tinere Dr. Por luna, Remedii practice pentru
vindecarea boaîelor copiilor Teleor DDurere, diferite nuvele -Zanfirot, Manualul lucrului de mină pentru familii ------
Wartha ii.. Corespondenţa Comercială pentrn usul eomeroian. comptabil, etc. Zanfirot G.» Metoda Croitului -Dejan Gr.» Harta Roxmnlol şl a ţărilor vecine, format mare şi îu oulorl .
24.00
20.00 2 00
1.50 1 00
2.00
2.00
3.00
2.00
0.50
1.50
2.00
4.00
2.00
1.25
12.00
10.00
1.00
0.75
0.50
1.00
1.00
1.00
0.50
0.30
0.50
1.00
2.00
1.00
1.00
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate «lirect Librăriilor a-rătate îu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.
SE CflUTA
Posesorii a se Epoca.
a se cumpăra o casă de fier Chadwood saă Ratner. adresa la biuroul tipografiei
Cea mal bună APĂ MINFRÂLĂ PURGATIVA este acea de la
REAZV-Iaţi
premiată cu Medalia de aur la Expoziţiunea cooperatorilor din Bucureşti 1894 şi recomandată de D-niî medici. Efect prompt şi sigur, Dosă mieă.
Gust plăcut
CEREŢI DAR NUMAI
Apa minerala de BX&SA22IT
care se găseşte la toţi vîuzătoriî de Ape minerale din ţară.
C hampagne DOYEN & C* Reims
Representanţ pentru Romtnia A. FELD3IANN Bucureşti.
REDACŢIA şi ADMINI- g | STRAŢIA ‘ ziarului „EPQ-" |CA“ so află în Stradn Clementei No. 3.
UZINA DE 6AZ
FI EA RET
Ou pi’eţui'î loarte reduse
Mare depozit special
de
SOBE PARIGINE sistem „Chubersky41
precum §i diferite alte sisteme Masine de Bncât&rie
Sistem American
se găsesc l:i
€0
M. SMATNICK
fSUCUIIESTI, Strada Smîrdan» 3.5
l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr.
N. £Srig*oroscu
43, Valea Victoriei, 43
j vis-ă-vis de cofetăria Cap şa, BucurescI Aduce la cunoştinţa onorabilului public, câ in atelierul mefi se con-fecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fino. Coraandele se I efectuează prompt: se găsesc şi în-|călţâminte gata cu preţuri moderate.
N. B. Pentru conservarea înoftlţ&mlntelor re-I comand veritabila Crina-niellonianH neagră şi | culori din fabrica
-BBOWN şi SON”
i Londra : Feriţi-vă de contrafaceri.
La Typografia EPOCA se află de vînzare liirtie maculatură cu 50 bani kilogramul în pachotedc eîte 10 kilograme.
La Tipografia EPOCA se vinde liirtie maculatură cu 45 haui kilogramul, i în pachete de 10 kilograme.
SOBE AMERICANE PERFECŢIONATE
LONHOL»^
s O 15 JE -ws
foarte elegant decorate smălţate şi aurite SPECIALE pentru Antreuri, Sofrageril, Restaurante şi Casinuri
încălzire temperată şi permanentă] VFNTILA^IUNE
şi regulator perfecţionat i MARE ECONOMIE «le COMBUSTIBILI
Deposit general la
E. Demetrescu Wiirea
STSS.&O.l CASIOEj B Vo. 33.—Bucureşti
Mal îunlt de x/a de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de putură!, iritaţiunel pcpîuliii. inllueitţa, dureri reumatismale, serîntlturî, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se află în toate farmaciile
ŢÎPCHAFIA „EPOCA” execută tot felul i de lucrări atingătoare de această artă.
99
MAGAZINUL
HEIilOS46
Transportau la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care
” 40 KILOGRAME
Sacii sunt PE CE-TL UIŢI cu plum-buri.
COMPANIA 1>E GAZ BUCUltESCT
APA MINERALA „MIRCEA”
IAŞI-COPOU
| Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su perior cu j Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lîngă că e un exc«lent. purgativ, bună la luat | şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe me-1 ! dicamentoase ce conţine, esperimentîndu-se de mal mulţi d-nl | doctori, sad constatat pînă acum că, vindeci : boalele de sto-1 macii, dispepesielor de diferite naturi, catarele cronicale ale sto-macbulul şi intestinelor, congecHele, constipaţiele cronice, iperi-i mia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră j şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele ! neregulate la femei precam şi alte multe boli.
Deposit în laşi la Dl. I. S. lonescu Tipografia Naţională, la! Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Likschco şi Vandorî), Zwas. j Jelea, Beceanu, Engbel şi Ilutză la drogiştil Katz, Rosenstein şi J Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă prompt.
A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri la D-nil Mir-] Icea şi lonescu, laşi strada Alexandri 11.
Depozit in capitală Ia d. Zohd bulevardul Eliaabeta, 4-3.
HM
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile .siniirs
eu imteut regulator noul model 1690.
«Siriu*> sunt de o construcţiune I solidă şi elegantă, cele mul higienice | diud o căldură plăcută şi temperată după dorinţă, care se obţine prin *pa-tent-rc(julat»r>, care le deosebeşte de | cele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin orl-|ce fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Site sistem cel mal I perfecţionat pentru lumina incan-I descentă de yae aerian şi de | spirt.
Mare asortiment de [lămpi de petrol.
Depozit general :
IA. RECHENBERG
BucurescI Str. Doamuel 21.
Bncureştl. —
ÎÎOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică j l'la distanţă pentru becuri cu gaz ae-' rian. Instalaţiunea se poate vedea fun-cţionînd in biuroul nostru. Garanţie!
| pentru 6 ani. Plata in rate trimestreale.
0 sită incandescontS Leî 1,S0.
Un bec complect montat cn luminî I
I	Incandescentă pentrn gaz aerian Lei |
|7.50.
Mal posedăm un sistem nod de tot I | de lămpi, foarte practic cu şi Tară I lumină incandescentă de attrnatşi de masă, neavînd trebuinţă de gaz aerian. | ci este întreţinut, de uh iiquid supranumit <Ga*stolT>, care se transformă |
] în gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal| eftină de cît a lămpilor cu petrol con-| sumind pe oră 1 */« centime.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. I Acest sistem de lămpi încă u'a |
| existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales| unde nu există Societăţi de gazaerian r Fi lIR şl SCTIRUF
Bucureşti, S^ada Smîrdan, 8
La Typografia «Epoca» se vinde hinie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme.
J Vechiul flii’oiî jicnit ru Vînzare a de I*«-hrolen din Str. Reguli» No. f) s’a redeschis | «lin nou.
Aiu onoare a vă recomanda pe-
II	rol regal superfin şi cu preţu foarte | ■moderat.
Serviciul in Bidoane de cîle 5,1 |10 şi 20 Litrurl.
Comandele se poate face do onor. I JPublic cu o simplă carte poştală şi |expodiem imediat la domiciliu.
9 Strada Regală 9