SERIA H—ANUL H, No. 301.
Ediţia, a treia
MARŢI, 12 NOEMBRE 1896
NUMARULJO BANI
ABO]flîlFJfTELE Inoep la 1 şl 15 ale fle-e&reilunl şl se plăteae tot-d’a-una Înainte In Bucwrsştl la Casa Administraţiei In judeţe şi streindtaie prin mandate poştale Ua an In ţari 30 lei; In etreinitate 60 lei Şase luni ... 13 >	»	>	K >
Trei luni . . . 8 »	»	»	13 >
Un ntimlr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE JNUJSE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMARUL^IO BANI
AUUMTURILE
In Bucnreştl şi judeţe «• primite numai la Administraţie
In etreinitate, direct la admaHstrafi» şi la toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia
>	»	»	III .... . S.— loi >
»	»	»	n.........8.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Ua aaaiir Toehii 80 baal
ADMINISTRAŢIA No. 8.- STRADA CLEMENŢE! -No. 3.
ÎNTRUNIRE! CONSERVATOARE DE LÂ I
â
A
Iu afun
In vederea întrunirel, atît conservatorii cît şi radicalii din localitate se adunara la cluburile lor şi ho-tarîra ca In corpore sa primească pe fruntaşii noştri, d-nil Catargiu, Cantacuzino, Mânu, Take Ionescu, Pariu, Filipescu, etc., cari aveaQ sa sosească cu acceleratul de Duminica dimineaţa.
Sîmbata seara membrii ambelor cluburi se întruniră In saloanele clubului conservator şi luara ultimele hotârîrl, în vederea primirel fruntaşilor şi întrunirel publice.
Presa locală
Evenimentul, ziarul liberal disident, a publicat la locul de onoare convocarea întrunirel conservatoare, publicînd şi o dare de seamă simpatica a pregătirilor întrunirel.
— Sara, noul şi valorosul organ de opoziţie conservatoare, publica în primul loc un articol magistral al popularului şi inteligentului nostru amic, d. Alex. Badă-raQ. Regretînd că n’avem destul loc pentru a reproduce acest interesant articol, dăm aci cel puţin sfirşitul lui:
După ce partidul conservator şi-a format un program In care predomină preocuparea de toate reformele moderne, iată ’l organizindu-se, atrlngînd la (Unsul toate elementele politice de valoare, adoptind lupta cea mare, largă, punlndu-se prin ziare numeroase în contact cu publicul, făctnd întruniri, în cari pe de o parte conducătorii aO ocazia să'şî formuleze ideile lor politice în conformitate cu trebuinţele celor ce’I ascultă, iar pe de alta fac educaţia politică a alegătorilor veniţi la întruniri.
Şi educaţia făcută prin întrunirile partidului conservator e cu totul deosebită de educaţia făcută prin Întrunirile liberale. La oratorii întrunirilor liberale—chiar la ceî ce trec de şefi de partid,—nu găseşti de cât. fraze goale, calomnii de o extremă rea credinţă contra adversarilor, provocarea tuturor patimelor ordinare, exploatarea într'un interes meschin d» partid chiar a chestiei naţionale, făgădueli cari miroase a şarlatanism de iarmaroc.
La oratorii întrunirilor conservatoare găseşti critica cumpătată, discuţii serioase şi, o sobrietate excesiva în făg&duell, gândindu-se veşnic să nu ia mal multe angajamente în opoziţie de câte ar putea să realiseze fiind la guvern.
Să fie siguri cetăţenii ieşeni, că în întrunirea de mtine discuţiunea asupra politicei actuale şi asupra celei viitoare ra fi ridicată sus, la o înălţime demnă de un centru cultural ca laşul. De aceea nu am destule cuvinte ca să invit pe cetăţeni să vie in număr mare la întrunirea conservatoare, şi să manifeste, în mod călduros, aprobarea lor pentru atitudinea partidului conservator.
Pe drum
Fruntaşii conservatori, cari an plecat Sîmbata seara din Capitală, cu trenul de 9 ore, sunt călduros salutaţi la staţiile principale, în tot lungul drumului, şi de la Focşani încolo reprezentanţii locali al partidului conservator se urcă în tren pentru a-I însoţi pînă la Iaşi.
Micul mănunchi plecat din Bucureşti creşte ast-fel pîna la un grup impozant de persoane de elita.
Din schimbul de impi esiunl între cel de la centru şi cel din provincie, rezulta că pretutindeni domneşte adîncă nemulţumire ţaţă de prostiile şi mişeliile nevrednicului guvern actual.
Primirea la laţi
Vremea e foarte urîtă.
Cu toate astea, la gară s’a adunat o mulţime de lume, în care peste doua sute de persoane de e-lita, aşteaptă cu nerăbdare sosirea fruntaşilor.
La intrarea trenului în gară, u-rale entuziaste izbucnesc. Fruntaşii sunt înconjuraţi cu iubire şi respect. Veneratului şef d. Lascar Catargiu, i se fac nesfirşite ovaţiunl.
Urmează plecarea în oraş.
Pe strada e multa mişcare. Cu toate că vremea e cît se poate de urîta, e sigur că succesul întrunirii va ti strălucit.
întrunirea
Sala geme de lume. Sunt peste două mit oameni şi, în strada, în
vecinătatea localului, e mare aglomeraţie. Mare însufleţire.
D. Lascar Catargiu e aclamat preşedinte al adunarel. Veneratul şef protestează în cîte-va cuvinte foarte aplaudate, contra nelegiuirilor guvernului.
D-nil G. Cantacuzino şi general Mânu, foşti preşedinţi al Corpurilor Legiuitoare, arata grozăvia situaţiei în care guvernul actual a adus ţara prin călcarea legilor şi lovirea Bi-sericel.
D. N. Filipescu pune în evidenţa absoluta decădere a liberalilor, cărora le lipseşte simţul moralităţii şi al dreptăţii şi n’atl un ideal specific.Naţional-Liberalil de asta-zi aîi ajuns caricatura liberalizmulul, generozitatea clasică de la 848 s’a pierdut, s’a batjocorit; n’a ramas de cît specula murdara a legendei.
D.Dissescu face un teribil rechizitor, amănunţind păcatele administrative şi politice ale regimului.
D. Panu biciuieşte guvernul în-tr’o sîngeroasă satiră. Vid sa ajut laşul contra convertirel in masă ce se operează în ţara întreagă, zice d-sa. Avem un guvern mirific, un guvern care nu sa teme de Rusia. In chestia naţională s’aQ făcut scuze dar nu de Sturdza ci de Bdnffy. Cînd va cadea guvernul, toata lumea va plînge, numai Rusia va jubila.—Auditorii rîd cu hohote.
D. Take Ionescu revine asupra chestiunii Mitropolitului Primat Ghe-nadie, face pe scurt istoricul el şi arata cum nu se poate mal limpede cît de tîlliăreasca a fost detronarea Mitropolitului şi ce primejdioasă lovitura s’a dat credinţei poporului.
Toate cuvîntările ascultate cu cea mal adîncă băgare de seamă, aQ fost subliniate de public cu aplause furtunoase.
I>upă întrunire
Eşirea de la întrunire se face cu multa greutate, dar în perfectă ordine.
însufleţirea e colosala. Stradele sunt ticsite de lume, de şi vremea continua a fi foarte urîtă.
Statul major, cu d. Catargiu in frunte, se îndreptează pe jos, urmat de mulţimej spre clubul conservator.
Publicul aclamă necontenit pe fruntaşi.
Ie pentru partidul conservator o zi strălucită, neuitată.
JjA club
Aproape trei sute de persoane de elita se îngliesuesc în localul clubului conservator.
In strada staţionează o mare mulţime.
Jos şi sus, aceiaşi animaţiune. Lumea de afara face ovaţiunl fruntaşilor.
D. Vasile Pogor ridică un pahar în sănătatea d-lul Lascar Catargiu.
«Din tinereţă—zice d. Pogor—neam obişnuit a vedea în d-ta pe şeful autorizat al partidului conservator, pe omul întrupînd vederile sănătoase, amestecat în toate mişcările naţionale şi progresiste. Ridic acest pahar în sănătatea şefului nostru autorizat.»
Venerabilul d. Lascar Catargiu mulţumeşte emoţionat. D-sa spera a vedea pe tineri urmînd opera patriotica de progres şi ordine, Insuflaţi de iubirea de neam.
Urate prelungite acoper cuvintele şefului.
Cordialitatea cea mal perfecta; emoţiune mare ; seară splendida.
Fruntaşii pleaca la gara, conduşi de o enorma mulţime.
ÎNTRUNIREA DISIDENŢILOR
Incepntnl Întrunirel.— Arhimandritul Săbâreanu —U. A. Scor-{«icn.-KleolAe Fleva.—Moţiunea.— Reapariţia nea bandelor.
începutul întrunirel
Erl, de la orele 2 pînă la 4, marele otel Dacia răsuna de aplausele entuziaste ale cetăţenilor, cari, de şi ploua, veniseră în număr atît de mare în cît în sală şi în coridoare nu se mal afia un loc.
La orele 2 d. Fleva este primit cu salve de aplause, iar cîte-va minute după aceea se fac puternice ovaţiunl Arhimandritului Cornilie Săbărecrtu, care este proclamat preşedinte al întrunirel.
De la începui trebue să spunem, că atmosfera sălei este entusiastă şi că pasa-giile mal marcante, declaraţiunile oratorilor, au fost subliniate de asistenţă cu aplause frenetice.
Arhimandritul S&băreann
După ce declară că el nu este obligatul personal al Mitropolitului, pentru că nu i-a cerut nimic — cas în care se găsesc însă unii din acel cari l’au osîndit — şi că nu face politică, dar luptă pentru Biserică şi. pentru Şeful el, Cuvioşia sa părintele Săbăreanu dă seamă de călătoria sa în Orient, unde s’a dus să ia avizul căpeteniilor Bisericel ortodoxe creştine a-supra monstruoasei detronări a Capului Bisericel Bomîne.
Pretutindeni a întîmpinat jale şi mîh-nire pentru actul sălbatic al guvernului, pentru fără-de-legea săvtrşită de Sinod şi prin care se loveşte în Biserică. Pretutindeni i 8'a spus, la Ierusalim ca şi la Constantinopole, că I. P. S. Mitropolit Ghenadie aste considerat tot ca Primat al Bomlniel.
A fost primit în audienţă de Patriar-chul de la Constantinopole, Fericitul Pa-triarch Ecumenic al întregel lumi ortodoxe, şi înălţimea Sa i-a făcut aceleaşi decla-raţiuni, adăogind că cunoaşte personal pe Episcopul Partenie şi nu l-ar fi crezut atît de intrigant.
După c» arată din nou că Mitropolitul n’a fost judecat, Arhimandritul Săbăreanu declară cu durerea în suflet că nu mai are nici un respect pentru acel cari aii iscălit hotărîrea prin care se consuma o monstruoasă fără-de-lege, şi-i va numi Iuda, Ana şi Caiafa; de asemenea nu va mal sluji în sfîntul altar pînă nu se va readuce pacea în sinul Bisericel şi nu se va spăla, prin reîntronarea Şefului ei, pata pusă de mîini sacrilege pe buna faimă şi demnitatea Bisericel noastre naţionale—urmînd într’aceasta exemplul Episcopului Grigorie din timpul Patriarchu-luf leoflt.
€}. A. Scorţeacu
După ce reîmprospătează în mintea auditorului istoricul caterisirel Mitropolitului şi tăgada de dreptate săvtrşită cu el, pe cari d-l Sturdza le-a prezintat în întrunirile majorităţel ca fapte împlinite, oratorul spune că atunci cînd d-l Sturdza a declarat că are Tronul cu el, a plasto-grafiat cuvîntul Regelui, crezînd că va putea ast-fel grupa în jurul lui majoritatea slăbită care nu mai voea să-l urmeze.
Aplausele nu sunt suficiente, a venit vremea faptelor. La 15 Noembrie să mergeţi cu toţii la Cameră, în palatul vostru, şi să strigaţi cu toţii: Trăiască Mitropolitul Ghenadie !— ca să ştie represen-fanţii d-voastre care este sentimentul na-ţiunei.
După ce illustrează cu exemple din istoria Franţei, că nu se poate rezista voinţei poporului puternic manifestată, d-l Scorţescu, în mijlocul aplauselor adună-rel, spune că atunci cînd anarhia vine de la guvern, nu mai este anarhie în popor, mişcarea Iul este legitimă. Capntala întreagă trebue să meargă la Cameră ca să aducă la îndeplinire resoluţiunile sale, Aceste aplause acolo să le auzim.
Nicolae Fleva
Sturdza compromite Dinastia şi Coroa-
na.	Eu n'am j/us persoana Regelui în joc nici o dată; cinci am vorbit de Ma-jestatea Sa am spus numai că este rău povăţuit şi trebueşte bine informat.
In ultima întrunire a majorităţel, d. Sturdza a făcut nişte declaraţiunl de cea mal mare gravitate; nu-mi venea să le cred, dar aă trecut patru zile de atunci şi nu le-am văzut dezminţite în Monitor, aşa că a trebuit să-mi spun că d. Sturdza care a făcut multe pocinoage., l'a făcut şi pe acesta.
I-a declaraţiune . Chestia Mitropolitului este închisă şi închisă pentru tot-d’a-una; nici un parlament, nici un guvern, fie liberal sau conservator, nu va putea redeschide această chestie cît va trăi Regele Carol. Aceasta însemnează că nu Sturdza, ci Regele a detronat pe Mitropolit. Cutezanţa primului ministru este prea mare; Majestatea Sa ar trebui să-l spue: Pleacă nemernicule, al trădat şi Tronul şi Di-
II-	a declaraţiune: Eu trebue să stau la putere, pentru că numai mie-ml-a spus Regele secretul politicei exterioare şi faţă cu complicaţinnile din Orient, cu răscoala Armenilor, putem fi ameninţaţi chiar cu un resbel şi deci trebue să mă susţineţi. Dar nu ştie nenorocitul că în cazul unul resbel poporul s’ar rescula mal întiiu în contra Iul! In asemenea situaţii grave trebue un guvern popular.
Aceasta este iarăşi un act de trădare către Tron, căci nu se poate admite ca Tronul să trateze cu un singur om; aedsta este un act de desconsiderare pentru Rege.
III-	a declaraţiune: Eu sunt la guvern nu ca şef al partidului liberal, ci în puterea relaţiilor mele personale.
Aceasta este cea mal mare lovitură a-dusă drepturilor populare şi constituţiei.
Suntem adunaţi aci ca se protestăm că Regele n’a sptis, n’a putut să vorbească ast-fel. Dacă afirmaţiunite d-lul Sturdza există, ele se datoresc consilierului nebun, nesocotit, nepatriot, care i le-a băgat în cap Majestăţel Sale.
Noi am înţeles să fim guvernaţi consti-tuţionaliceşte; nu voim un Rege absolut, dupe cum îl sfătuesc consilierii săi.
Se ştie Rtgele şi Moştenitorii că poporul poate să spună că călcarea constituţiei, arbitrarul, detronarea Mitropolitului călctndu-se toate legile, nu se pot cît va trăi poporul.
Drsptul şi Legea, să eică ţara, sunt mal presus de ori-ce persoană, de orl-ce Rege. Nu există teoria faptelor împlinite, —există însă resistenţa legală a poporului.
Dacă d. Sturdza a înebunit şi desconsideră ţara, să-l facem să cunoască ţara reală; ea să se arate cum trebue să se arate poporul cînd sunt încălcate drepturile sale. Se vie Majestatea Sa Poporul şi se zică: Trăiască AI. S. Regele Constituţional ; trăiască I. P. S. Mitropolit Ghenadie !
Să ştie şi Sturdsa şi Regele că aci nu e vorba de legea maximului de pildă, care te loveşte în pungă, ci de Legea sădită în sufletul fie-cărul creştin ; a fost lovit Principele Bisericel şi poporul nu-şi schimbă Principii după capriciul unul nemernic ca Sturdza.
Să se ştie că capitala este în picioare, că toţi cetăţenii îşi vor apăra dreptul Credinţei lor, că nu recunoaştem de Cap legal al Bisericel de cât pe I. P. S. Mitropolit Ghenadie. Cetăţenii se vor opune guvernului cu puterea şi cu dreptul lor!
La luptă cu toţii!
noţiunea
In aplausele frenetice ale asistenţei întregi, dl. Fleva citeşte o rezoluţiune prin care:
Cetăţenii Capitalei, în faţa deschidere! Camerilor, declară că nu recunosc un alt Cap al Bisericel Ortodoxe Romîne de cît pe Mitropolitul Ghenadie Petrescu;
că sunt hotărîţi se apere drepturile Iul, orl-ce 8'ar întîmpla ; şi
instituesc pe iniţiatorii întrunirel în comitet, cari să ducă acţiunea jnal departe-*
* *
După aceea, d. Fleva spune că precum nu se cunoaşte pînă acum programul guvernului, mesagiul se ţine secret, iar Ca-merile se descind Vineri şi atunci deputaţii şi senatorii vor lua cunoştinţă de el —să vinii toată lumea Sîmbătă dimineaţă la orele 11 în sala Dacia,pentru a se stabili programul de acţiune al opoziţiei liberalilor disidenţi.
Toţi cetăţenii se angajează a veni Sîmbătă de dimineaţă.
Reaparlţiunea bandelor
După întrunire, care a luat sfîrşit la orele 4, o parte din cetăţeni au condus pe d. Fleva pînă la redacţia ziarului Dreptatea, unde-l s’aii făcut călduroase o-vaţiunl. Alţii însă s’au îndreptat pe strada Carol înspre calea Victoriei.
Aceasta stradă era plină de comisari, agenţi «ecreţl de poliţie, bătăuşi colectivişti, precum şi do agenţii poliţiei comunale şi bandele primăriei, comandate din-tr’o ulicioară de d. Berlescu, şeful oficiului de stare civilă.
Toţi aceşti netrebnici insultaţi, ameninţau şi provocaţi pe cetăţenii cari eşeau de la întrunire.
In berăria Bragadiru se instalase stn-tul-major al poliţiştilor şi al bătăuşilor, in frunte cu măcelarul Iancu Cămilă ciungul.
La un moment dat, după semnalul a-cestora, doul ticăloşi s’afi năpustit asupra d-lor Gestică Ionescu şi Tr. Ponova şi-i au lovit.
D. Costică Ionescu, comerciant în strada Batiştea No. 10, care nu avea altă vină de cît de a fi luat parte la întrunirea de protestare în contra neomeniilor guvernului, a fost trîntit jos, lovit pînă la sînge de seizii guvernului, în faţa lume!, sub ochii abjectei poliţii colectiviste. El este greă rănit.
Bandele avinate şi neresponsabile, drojdiile mahalalelor Bucureştilor, organisate şi conduse de salariaţii unui guvern tâlhăresc, au reapărut.
TRIBUNA LITERARA
C. A. ROSETTIşi I. C. BRĂTIANU
(DIntr’un studiu inedit al d-lul Ang#»l Demetrîesou asupra lui I. O. Brătianu, din care am publicat deja uu Important artioo! în «Epoca literari, reproducem aci următorul ma-Ifistral pasaj asupra rupturii dintre răposaţii I. C. Brătianu fi C- A. Bosettl, olasioil fraţi Siamezi al liberalismului de la 1848).
De la atentatul lui Stoica Alexandrescu, sad, mal bine, de la înscenarea poliţienească din strada Vămii, Brătianu începu a se preface că se teme de noue atentate, şi luă măsuri de apărare contra unor eventuale uneltiri criminale din partea opoziţiei. Pisistrat ridicul, umblă însoţit de credinciosul săi! Gliiţă, nu doar că se temea de eventualitatea unei reale primejdii—el ştia mal bine de cît orl-cine infamia poliţiei Iul Radu Mihaid— ci ca să ’şl dea aerul unul martir al poporului, martir pe care nişte vrăjmaşi lipsiţi de orl-ce scrupul îl urmăreaţi cu răsbunarea lor. De aci nainte, plecările sale din Capitală la Flo-rica, precum şi întoarcerile sale de acolo, se fâeeafl cu o pompă, care contrasta în chipul cel mal isbitor cu eticheta sa de liberal democrat.
Acu, Brătianu desbrăca una cîte una hainele împrumutate din garderoba liberalismului generos şi revoluţionar, spre a se a-răta ceea ce fusese în tot-de-auna—un adevărat autoritar, un adevărat tiran.
El însuşi mărturisise odată că avea ceva reacţionar în slnge. Pasiunea sa pentru libertate fusese un paravan, rămăşiţa unei frazeologii, adoptate din cateckisinui jacobinilor. Republicanismul se deştepta Intr’lnsul, numai clnd, ţinut prea mult departe de guvern, el, politicianul, avea nevoe de a res-turna cabinetul, saă chiar pe Domn. Cunoscuse la Paris pe celebrii Michelet, Edgar Quinet şi Proudhon, uriaşi al cugetării, cari se afişaâ fără sfială ca republicani şi revoluţionari în nişte timpuri cînd a fi revoluţionar şi republican era tot atît de primejdios cît a fi hoţ pe drumul mare ; învăţase de la dînşiî repertoriul frazelor liberale pe cari le debita cu artă teatrală mal mult de cît cu convingere personală.
Odată, la cîrma Statului, găsi că Maekia-velli era mal cuminte şi mal practic de cît iluştrii gînditorl cu formulele cărora reuşise a’şl face cariera. Se depx-insese uşor cu răutatea oamenilor de rind şi platitudi' nea reprezentanţilor poporului. Experienţa II arătase preţul integrităţii acelei mulţimi obediente ce’l Înconjura. In cele din urmă, crezînd că s’a ridicat mal presus de fracţiuni şi de partide, îşi recruta fideli din toate grupurile, cu mijloacele cele mal convingătoare, după oameni şi împrejurări, şi cînd nu putea convinge, învingea, ca pe cîmpul de luptă... cu bătae.
Tristă existenţă dacă nu mal are alt sprijin de cît corupţia ori teroarea !
Cu cît Brătianu vedea pe toţi grămădin-du-se împrejurul săă, ca împrejurul singurului detentor al puterii, cu atît se depărta mal mult de Rosetti ; şi, cu cit se depărta şi se emancipa mal mult de acesta, se a-funda mal mult îu prăpastia unde avea să dispară.
El crezu că venise îu fine momentul de a lucra prin sine, de a atrage asupră-şl toată gloria, mal ales că toţi cel cari îl cunoşteau pe d’asupra, ziceaţi că ar merge cu el «dacă s’ar desface de spiritul cel răii al partidului liberal».
In dualitatea Rosetti-Brătianu, cel din urmă avea partea cea bună: toţi credeaţi că Rosetti reprezintă principiile anarchice şi revoluţionare, apucăturile perfide şi machiavelice, că Rosetti încurajează şi inspiră mal-versaţiunile şi violenţele mameiuciîor «marelui partid». De aceea, puterea curentului de invective se arunca pe capul Iul Rosetti, pe când Brătianu plana lntr’o atmosferă curată, din care’l coborafl numai «vrăjile rabinului».
In fine, ruptura se făcu.
Acea prietinie veche, care fusese tăria partidului liberal, se desfăcu spre a nu se mal lega niciodată. Or-care ar fi fost motivul acelei rupturi, noi nu ue mirăm că ea s’a făcut. Ea nu s’a făcut nici mal de vreme, nici mal tarzitl, ci tocmai când Brătianu crezu că nu nul avea nevoe de un mentor, când aureola ce’l lncunjura pentru ochii nerozilor era mal vie de cât ori când, când el nu se mal temea nici de popor, nici de Rege, nici... de Împăraţi.
Rosetti, este drept, nu avea câte-va din calităţile lui Brătianu. Dar cine ştie dacă. In erarcliia sufletelor, cari se clasifică după bunătate, al lui Rosetti nu era superior? Când se gândeşte cine-va la dragostea cu care Rosetti se uita la Brătianu, Ja speranţele ce pusese in prietenul săd, la sacrificiile ce făcuse pentru dînsul, nu poate să nu declare că ruptura Iul Brătianu, în zenitul puterii sale, a fost un mare act de ingratitudine. Dar eare este omul care nu a sâvlrşit o mare crimă de inimă?
Cel doul şefi se despărţiră dar — şi pentru totdeauna.
Rosetti rămase cu prea puţini credincioşi, şi, dintre aceştia, cel mal mulţi nevoiaşi. Toţi ceM’alţl trecură cu recunoştinţă de parlea ingratului—care ţineu bugetul. Pe când Brătianu, se ridica mereâ către o glorie factice şi efemeră, tovarăşul
3
EPOCA
săil de odinioară, rftmas In Intuneree din cauză eâ’şl aruncase toată lumina pentru a face o aureolă iubitului sâfi amic, se uza In sărăcie. In singurătate şi bătrâneţe.
Nedreptatea ce domneşte în toate, domneşte adesea şi In istorie. Adevăratele valori sunt de multe ori uitate, pe când eroii de a doua mână străbat. Si acum liberalii ridică ’n slăvi pe Brătianu, şi pelerinajele dela Florica se fac cu mare fast, pe când datina pelerinajului la mormlntul Iul Ro-setti a fost chiar din anul acesta cu desăvârşire părăsită.
f Ambiţiunea neţărmurită a Iul Brătianu, setea lui de exclusivă putere şi aversiunea lu) pentru orl-ce amestec de altă voinţă satt chiar părere In afacerile publice, a-runcară discordia Intre cel doul vechi prieteni, cari dela 48 până la 84 trăiseră ca fraţi lntr’o strlnsâ comunitate de idei cum nu se mal văzuse la noi.
Vid, iritabil, susceptibil, lncunjurat de linguşitori şi de o familie In prosperitate, Brătianu uită iute. Rosetti suspină mult timp după ingratul sâd amic, pe care’l compara cu o amantă necredincioasă, dar neuitată.
Angel Deiuetrlmcu.
EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALĂ
DIN
BRUXELLES (De la corespondentul nostru special)
La 24 Aprilie 1897 se inaugurează Expoziţia internaţională din Bruxelles. Comitetul central organizator secundat de guvernul M. S. Regelui Leopold al II-lea, 'şl a dat şi 'şl dă toate silinţele, pentru ca a-ceastă serbare industrială şi artistică să obţie un succes desâvîrşit şi să poată susţine de pe acum că aşteptările belgienilor nu vor fi desminţite.
Toate tăiile industriale, ca Franţa, En-glitera, Germania, Italia, Elveţia, Austro-Ungaria, Îşi afl fixat deja comisarii lor şi parlamentele respective aii votat sumele trebuincioase. Afară de aceste ţâri, vor lua parte la marea expoziţie belgiană o sumedenie de alte State secundare în ce priveşte activitatea industrială. Negreşit că In nomenclatura lor, nu lipseşte nici republica Argentina, nici Paraguay, niclChili. Ba pot să adaog că şi Haiti nu va lipsi a adera la grandioasa manifestaţiune paclnică ce se organizează pentru anul viitor In Bruxelles.
E curios că In această privinţă suntem mal Îndărătnici de cit republicele sud-ame-ricane, cu toate că după sugestivul studiu făcut de d. Filipescu In coloanele Epocei avem atlt de nmite afinităţi ca ele.
Nu pretind guvernului d-lul Dim. Sturdza să se ocupe şi cu acest amănunt; partidul colectivist are alte ocupaţii mal serioase.—Dar iniţiativa privată nu poate să se mişte ?
N’avem industrie, saii mal bine o industrie serioasă, recunosc, n’avem nici arte— solul ţârei noastre nu e fecund In această privinţa, dar totuşi am putea să figurăm cu productele pămlntulul nostru, In mod destul de convenabil ori şi unde.
De ce nu s’ar mişca iniţiativa privată ? De ce nu s’ar găsi şi la noi ctţl-va expozanţi, numai clţl-va ? De ce nu s’ar forma repede un comitet, care şă stimuleze pe esitanţl, să lncuragieze pe timizi, să convingă pe indecişi ? Mal e vreme şi o lucrare inteligentă de clte va săptâmlnl. ar putea să aducă ţârii un folos moral real, şi un renume potrivit cu meritele noastre.
Suntem incontestabil superiori şi Serbiei şi Bulgariei şi chiar Greciei; el bine, clte-şl trele aceste ţări vor fi reprezintate şi nimeni nu se va găsi sâ-şl bată joc de partea absolut modestă ce vor avea la viitoarea expoziţie.
Aceste ţari îşi afi făcut un raţionament inteligent. Ele ’şl aii zis, că starea lor Înapoiată In ceea ce pliveşte industria şi artele, nu e un mister pentru nimeni, ast-fel c* abţinerea de la o expoziţie internaţională, ar fi o notă mult mal rea, de cit dacă ar lua parte.
Industriaşii şi comercianţii noştri ar pu tea face acelaşi raţionament ca bulgari) şi slrbil şi să fie siguri, că nu vor eşi ruşinaţi, ba din contră vor clştiga în toate privinţele.
Avem, slavă Domnului, vinuri excelente, grlne superioare, o sare minunată, şi alte produse pe cari nu le afl ţările industriale exclusiv industriale ca Belgia şi Englitera. lată deci că avem şi noi oare-care superioritate.
Mal avem fabrici de alcool, de făină, de ptnză, de frînghil, şi o industrie primitivă foarte originală.
Posedăm deci clte-va elemente importante, spre a avea un colţişor respectat şi respectabil In colosalul bazar internaţional, ce ’şl va deschide porţile la Aprilie viitor.
E drept că pe terenul artelor, suferim de o secetă complectă. Dar cine pretinde să expunem Rubeuşi safl să avem emuli d’al Iul VVagner. satl chiar vre un Massenet romtnesc ? Lumea occidentală ştie foarte bine că pe ţărmurile albastrei Dunărl nu Înfloresc asemenea flori. Pentru un popor de păstori şi de politicianl, deja avem mult şi cit avem.
Atunci de ce n’am lua parte la expoziţia din Bruxelles ?
Pe terenul similar ungurii afl fest mult mal cutezători de cit no).
Neavlnd nici dlnşil vre-o industrie serioasă, avlnd aproape acelaşi producte naturale şi aceleaşi lipsuri ca şi noi, neavlnd aproape nici o ilustraţie pe terenul artelor, n’afl lăsat exposiţie la care să nu ia purte, ba afl mers cu cutezanţa ptnă să organizeze o expoziţie la care an invitat aproape Întreaga lume spre a serba Împreună cu dlnşil mileniul.
După propria mărturisire a ungurilor, axposiţia lor a suferit un fiasco complect us ca chestie bănească şi, ceea-ce le a fost şitarte penibil, ca succedai marţi lor in-du otril. Afară de o parodie destul de reuşită a unul oraş, Întreaga exposiţie n’a fost
de cit un moft, mal moft de cit sufragiul universal al socialiştilor de la noi.
Sunt departe de a critica Încercarea Ungurilor, şi constattnd nesuceesul exposiţie! lor, nu fac de cit să relatez nişte fapte netăgăduite de chiar ziariştii lor ; am vrut numai să arăt că şi In privinţa aceasta ungurii ne sunt superiori. Fiascul exposiţie! lor, In loc să-l amărască şi să-l desilusioneze, va fi un mult mal puternic stimulent pentru dlnşil spre a persevera pe calea propă-şirel lor naţionale, a-şl repara greşelile, şi a se pregăti pentru viitor ca să apară cu mal mult succes pe terenul industriei, al artelor, al ştiinţei.
De ce n’am fi şi noi capabili să imităm pe Unguri ?
Am luat parte la exposiţia din Paris, de la 1889 şi nimeni nu ’şi-a bătut joc de noi. Graţie unei direcţiuni dibace, micul şi neînsemnatul pavilion Romtnesc, a fost obiectul unei Întinse reclame lu presa şi In lumea Franceza şi pot zice cu siguranţă, că printre pavilioanele internaţionale, colţişorul aparţinlnd Romlnilor a fost mult mal visitat de cit toate cele-l’alte.
E nevoe să spun cit de săracă era partea noastră In acea exposiţie ?
Zic aceas'a pentru a încuragia şi iniţiativele cele mal timide şi spiritele cele mal Îndărătnice în privinţa participârel ce pro-poveduesc aci, a fabricanţilor şi eomersan-ţilor rornlnl la exposiţia din Bruxelles.
Termin semnallnd un fapt interesant lu sine, şi menit a avea importanţa Iul In ordinea de idei cuprinse In această corespondenţă.
Cine va, întors de curtnd din Bucureşti, îmi spunea că s’afl presintat la dlnsa vre o trei tarafuri de lăutari, cerlnd diferite explicaţii despre exposiţia din Aprilie viitor, şi în acelaşi timp promiteafl că nu vor lipsi a veni şi a reîuoi succesele lor din Paris, Anvers, etc.
Sunt un admirator al musicel noastre naţionale, dar o întreagă ţară de Rornlnl activi şi inteligenţi, să nu fie represintatâ In străinătate la toate exposiţiile, de cit de tarafuri de lăutari, aceasta efl o consider ca cea din urmă batjocură.
Repet că nu vreafl nici de cum să ating amorul propriu al trubadurilor noştri, cari Îmi sunt cu deosebire simpatici.
Dar să judece tot Romînul dacă n’am dreptate în reflexiunile pe cari mi le fac în această privinţă şi pe cari de sigur şi le vor face toţi acel cari vor lua parte la marea exposiţie Belgiană.
M. E. Papamllialopol.
P.	S. Pentru toate informaţiunile relative la modul de participare şi la condiţiunile de admitere, doritorii n’ar avea, după părerea mea, mal bine de făcut, de cît să se adreseze Legaţiunel Regale Belgiane din Bucureşti.
HARTA EUROPEI
Am primit de curînd la redacţie două^hărţl murale: una tratînd Geografia fizică a Europei şi alta pe cea politică. Ambele sunt pro-ducţiunl ale profesorului G. P. Buzoianu, deja destul de cunoscut prin lucrări de a-cest gen.
Această lucrare efectuată In Institutul Geografic Freytag dt Berndt din Viena, este tot ce a apărut mal serios plnă acum.
Si lucrări de acest fel ne încredinţează pe studiul Geografiei trebue să se pună din zi In zi mal mare preţ. In adevăr, ce poate fi mal imediat folositor pentru un om de cît cunoaşterea oamenilor şi ţărilor cu cari trăim şi cu cari tindem a ne pune In contact. E de netăgăduit că de cîţl-va ani mal cu seamă acest studia a luat şi la noi oarecare desvoltare si suntem veseli a afirma că o serioasă impulsiune i-a fost dată şi de acest profesor, care munceşte cu pasiune şi fără preget. Proba cea mal evidentă despre aceasta sunt cele două hărţi despre cari vorbim.
In harta fizică relieful solului Europei este arătat In mod plastic printr’o aranjare de culori pe atît de armonioasă pe cit de uşor de citit. Tonul albastru verziu arată depresiunile mal jos de cît nivelul mării. Vine a-pol tonul verde care arată clmpiile mal ridicate cu două sute metri; apoi tonul galben-alburiu, arătînd micile platouri ridicate plnă la 500 metri. începe apoi tonul de la galbenul deschis plnă la galbenul închis, a-răttnd diferitele Înălţimi cari Încep de la 1000 metri în sus. O legendă în josul harţei desluşeşte pe orl-cine ar voi să citească aceasta hartă.
Harta politică reprezintă Împărţirea Europei In State cu oraşele cele mal mari. O simplă acţiune e de ajuns spre a stabili raportul Intre suprafaţa fie-cârel ţări; iar oraşele poartă anume semne topografice, cari te fac să cunoşti imediat populaţia aproximativă a fie-căruia In parte.
Pe lingă aceste calităţi indispensabile u-nel adevărate operă de şcoală, cele două hărţi ale d-lul Buzoianu mal prezint o altă calitate : ele sunt, artisic lucrate, ast fel că ar putea figura în orl-ce biurofl ca nişte a-devărate tablouri de artă.
Lucrarea d-lul Buzoianu este prin urmare o lucrare desâvîrşită şi deci indispensabila nu numai şcoalelor, dar şi tutulor celor cari simt nevoia de a şti puţină geografie.
Felicităm pe eminentul profesor şi-Iurăm izblnda ce merita. Intr’o ţară unde mal toţi căutăm să parveniin prin protecţii, puţinilor cari caută să se distingă prin muncă cinstită şi inteligentă se cuvine locul de o-noare.
ŞTIRI TEATRALE
Vineri seara trupa romînă d« operă a clntat Carmen de Bieet. Am apus In «E-poca» anul trecut, clnd s’a dat pentru lu-tîia oară, că reprezintarea cunoscutei şi admirabilei opere a Iul Bieet era o Încercare foarta onorabilă a tinerel noastre trupe. Aceasta avem de spusşi acum. Pentru Bâ-jenaru inal cu seamă ui sa pare că rolul Iul don Josfl este cel care ÎI conviue mal bine. D. Gregoretti, baritonul italian, a făcut o surpriza plăcută : a clntat rolul săfl In romlueşte cu o pronunţie foarte bună.
Iu studio Fauat.
*
La dramă se va’Ma Duminică şi Marţi Hamlet, Joi Denisa. In curînd Paula despre care se zice mult bine şi Femeia îndărătnică, tradusă tu versuri prea frumoase de poetul Haralainb Lecca.
DUFOIIMAŢlt
Aflăm că «1. Sfoicescu, ministrul lucrărilor publice, v» fi interpelat fu Cameră eu privire la pungăşiile aăvtrşite tu chestiunea lucrărilor portului Constanţa.
Prefect de Prahova va fi numit d. IuliQ Brezoianu.
Curînd după instalarea noului prefect, se va disolva consiliul comunal.
Preşedinte al comisiuniî interimare va fi numit d. Theodorini.
D. C. T. Grigorescu, cunoscutul fruntaş liberal din Ploieşti, a rupt definitiv cu guvernul.
Ministru al domeniilor, în locul d-lui Palladi, va fi numit d. Al. Djuvara.
In numărul viitor vom da a-mănunte asupra acestei numiri.
Ministerul de interne, în urma avisu-lul dat de consiliul sanitar superior, a numit o comisiune, pentru a lucra o nouă farmacopee.
Comisiunea se compune din d-nil A. Trausch, fost profesor de chimie farma-euticâ la şcoala superioară de farma-, cie şi membru în consiliul sanitar supe rior, A. Altân, membru In comisiunea chi-mico-farmaceutică, şi dr. Poltzer, profesor de chimia alimentară la şcoala superioară de farmacie. — Ast-fel cum e constituită comisiunea ne presintă destulă garanţie că lucrarea va fi ireproşabilă.
Aşteptam s’o vedem pentru a putea
vorbi mal pe larg de ea.
*
* *
La prelegeraa de inaugurare a cursului de chimie alimentară, ce se va ţine Luni ora 10 şi jum. de către d. dr. Poltzer ; aflăm că va asista şi d. dr. Măldârescu, decanul tacullăţeî de medicină şi directorul şcoalel superioare de farmacie, cărui în cea mal mare parte ’I revine meritul înfiinţărel acestei noi catedre a careia lipsă era aşa de mult simţită de studenţi.
Toţi advocaţii din T. Măgurele s’au pus alaltăerî în grevă.
Ei au încheiat un proces-verbal declarînd că nu vor pleda înaintea unui preşedinte de tribunal, — d. Gheţu, care ii insultă în plină şedinţă.
Neue Zuericher Zeitung publica un interesant articol insistînd cu multa căldură asupra importanţei politice şi culturale a elementului romîn în Orient, şi facînd o comparaţie între acest element şi cel unguresc, spune ca romînil sunt meniţi a avea în viitor un rol cu mult mal însemnat de cît ungurii.
Seara din Iaşi spune ca Partenie a început deja traficurile cu scaunul vacant de episcop de Roman.
Partenie a făgăduit acest scaun arhiereului 1 loru Bacaoanul, sub oare-cari condiţii... secrete.
Procesul intentat de Georgi primăriei din Galaţi, precum şi procesul intentat de comisia interimara lui Georgi, aQ fost conexate şi amînate la 27 Ianuarie viitor.
După ziarele streine, serbările milenare ungureşti din Budapesta, împreuna cu expoziţia milenara au dat un deficit de cinci milioane de florini.
Lupta dintre Sâveanu şi prefec tul Munteanu din Focşani a ajuns atît de desperata, în cit slujbaşii amici al lui Saveanu refuza a executa ordinile prefectului.
Ast-fel la Panciu a fost numit medic de plasa d. dr. Mironescu, un protegiat al prefectului. Primarul oraşului, d. deputat Vladoianu, refuza însă a-1 instala.
Doctorul face raport direcţiunel generale a serviciului sanitar.
In faţa acestui caz unic în felul san, d. dr. Felix a trimis următorul ordin telegrafic prefectului: Primarul de Panciu refuză instalarea doctorului Mironescu. Rog faceţi ca decretul regal să fie respectat.—Dr. Felix. lata unde aQ ajuns!
www.dacoromanica.ro
Ieri a fost înmormlntat la cimitirul Şerban-Vodă cunosculul Coust. MateiO Cantacuzino, supranumit «Kneazul.»
Convenţia consulara cu Grecia
Ştinle noastre privitoare la o convenţie consulară umilitoare care e pe cale de a se în< heia în mod oficial între Ro-mînia şi Grecia, se confirmă azi şi de Neue Freue Presse.
Organul vienez publică următoarele în această privinţă :
«l>upă o ştire din Afhena se aşteaptă eu nerăbdare şi se salută eu bucurie convenţia consulară eu Bomtnia* a eărei semnare va avea loe cît de curind. Convenţia înseamnă un succes imens şi netăgăduit pentru Grecia, eăeî de mare importanţă sunt stipulaţiunile ee cuprinde pentru Grecii aşezaţi tu Ho intuia, a căror interese sunt privi-ligiutc fu gradul cel mai tualt. Ne adaugă la aceasta eă dobiu-direa acestei convenţitini se da-toreşte cabinetului din Viena, care a luat iniţiativa pentru restabilirea relaţiiiniior normale Intre Athena şi Bucureşti».
întruni rest conservatoare de la Siirlad
Din Bîrlad am primit Sîmbata seara, după încheierea ziarului, următoarea telegrama :
< Poliţia oraşului, in frunte cu primarul Vidra şi advocatul Statului Lascar Costin, sub ordinele directe ale prefectului Nicorescu, spăimîntaţi de întrunirea noastră de mîine, opresc pe cetăţeni de la întrunire. Noi înşine suntem urmăriţi de poliţie. — Dr. Şaabner-Tuduri, Theodor Emandi, Movilă.».
*
* *
Aseară iun primit următoarea telegrama :
întrunirea conservatoare a avut un succes strălucit. Asistenţă i-mensă.
Au vorbit d-nii Negură şi Theodor Emandi.
Mulţimea a făcut ovaţiuni oratorilor.
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Viena, 9 Noembrie.
împăratul Frantz Iosef a primit pe marele duce Nirolae NicolaevicI, apoi i-a înapoiat vi-sita la otelul unde a tras.
Regele Serbiei şi marele duce Nicola Nicolaevicl ad sosit.
împăratul Frantz Iosef, va primi după amiazl pe Regele Alexandru al Serbiei.
Constantinopo], 9 Noiembrie.
„ Ferid effendi. armean catolic, a fost numit Kaimakan la Iladjin şi Mazarat effendi, armean, a fost numit în aceleaşi funcţiuni la Hafik.
Sofia, 9 Noiembrie.
Prinţul a plecat aseară la Ebenlhal pentru afaceri de familie. Se va întoarce la Sofia pesta 3 zile.
Se asigură că negociările in privinţa tratatului de comerţ sirbo-bulgar ad reuşit pe deplin. Tratatul s’ar fi semnat deja.
Roma, 9 Noiembrie.
Cu ocasia inaugurărel şcoalel de agricultură diu Porţiei, D-nu Guicciardini, ministrul agri-culturel, a auuuţat că guvernul o să ia in curînd măsuri în privinţa colouisăril, agriculturel, emigrării, precum şi în favoarea Siciliel şi a Sardiniei.
Berlin, 9 Noembrie.
Reichstagul a reales vechiul săd biroti.
Viena, 9 Noembrie.
împăratul Frauţ Ioseph a primit după amiazl pe Regele Serbiei.—Audienţa a ţinut 314 de oră.—Împăratul a înapoit visita sa Regelui, a otelul unde a tras u esta.
Un prinz s’a dat la Hofburg în onoarea marelui duce Nicolae Nicolaievicl.— Afară de ar-chiduci s’a remarcat în asistenţă, contele Kap-nist ambasador al Rusiei, ministrul afacerilor străine conte Goluehowski, ministrul de resbel, şeful Statului major general baron de Beck şi demnitarii curţii.
Pelersbtirg, 9 Noembrie.
«Petersburgik’ja Wiedoinosti» vede In de-claraţiunile baronului MarschalJ, cari ud satisfăcut toată lumea, alît In Rusiacltşi aiurea, dovada că forţa conştientă a Germaniei a contribuit mult să reasigure toată lumea.— Decla-raţmnile relative la rnodus vivendi frauco-german măresc şi mal mult încrederea.
Vieuu, 10 Noembrie.
La prînzul curţii de azi a asistat Regele Serbiei, suita sa. mul mulţi archiduel, membrii le-guţiunel Slrbeştl, Contele Goluehowski şi alţi miniştri.
Bordeaux, 10 Noembrie.
D-nu Decrais, a fost bătut lu alegerile legislative de d-nu F.rret, socialist, dar ueest din urmă a murit pe neaşteptate In momentul proclamării s rutinulul.
Lucratorii companiei de gaz ad lurepul greva. Serviciul gazului este asigurat lu parte de trupă.
Consiliul municipal, tn majoritate socialist,
consimţit ca compania de gaz să recurgă 1 trupe pentru acest serviciu.
Londra, 10 Noembrie.
Oficial. Coloniile Indiilar occidentale ad făcut ruclamaţiunl urgente pe lângă guvernul englez In privinţa situaţiunel critice a industriei zahărului şi asupra leacurilor de adus acestei stări de lucruri. Guvernul ar avea de gănd să facă să se studieze cestiune< la faţa locului.
Belgrad, 10 Noembrie.
Pagubele cauzate de inundări sunt considerabile. — Comitelui de ajutoare se va adresa consulilor sârbi din străinătate.
D-l BogiesevicI, primar al oraşului Belgrad, a fost numit director al drumurilor de fier ale Stalului şi inspector la minislerul de interne.
D-l ŞtefanovicI a fost numit primar din Belgrad.
AFACERI TURCEŞTI
Conslantinopol, 9 Noemhrie.
Azis-bey, fost ataşat militar la Petersburg, locotenentul Azis-bey fiul săd şi primul ecuier (intendent al grajdurilor) Izzet paşa, exilaţi la Alep, ad fugit in Europa.
Cincl-spre-zoce elevi al academiei de marină ad fost arestaţi pentru că s’afl găsit la el ziare oprite şi afl facnt colecte în favoarea comitetului tinerilor turci.
RELAŢIUNILE FRANC0-RUSE
Paris, 9 Noembrie.
Camera deputaţilor. — Cu ocasia discuţiei bugetului, d 1 Millerond, socialis', Întreabă pe d-l Hanotanx dacă există convenţiunl particulare Intre Franeia şi Rusia şi cari sunt condiţiunile acestei înţelegeri.
D-l Ilanotaux zice : «N’am să răspund de cât un euvlnt: ceea-ce poate şi trebue sâ fie exprimat în public, s’a făcut în termeni măsuraţi, conveniţi şi precişî de către Ţarul şi d-l Faure, la Cherburg. in faţa ofiţerilor marinei, la Paris în faţa representonţilor guvernului şi al naţi' nel, la Chalons în lăţa ofiţerilor armatelor "de uscat.
Ministrul afacerilor străine se ţine la aceste declaraţiunî. Funcţiunile ce îndeplineşte şi un interes superior pe care Camera îl va înţelege, ti impun să nu mat adaoge nimic în privinţa unei înţelegeri ce nu se mal gândeşte să o tăgăduiască sad să se îndoiască de ea azi. (Aplause).
Răspunzînd cesliunilor d-lor Deloncle. d. Ha-notaux declară că trebue aşteptat sentinţa tribunalului in procesul casei datoriei publice ■egipţene înainte de a lua vr’o hotărire în această privinţă. Cît duspre revendicările Franeiel în Egipt, nimeni nu s’a gîudit vr’o dată să le părăsească.
Franeia a fost cea d'întiid putere care a invitat pe Englitera sf.-şl îndeplinească angajamentele ; azi Franeia nu mal este singură, ea se sprijină pe o putere (aplause).
D. Ilubbard reclamă suprimarea creditului pentru ambasada de pe lingă Vatican. D. Ha-notaux răspunde că creditul in cestiune este resultatul unul angajament concordator. Creditul se adoptă cu 3j7 voturi contra 183.
PACEA ITALO-AFRICANĂ
Roma, 10 Noembrie.
Vorbind alegătorilor săi de la Carinagnalo de tratatul de comerţ cu Tuuisul, ministrul Siueo a zis că este interpretul tutulor, afirmind că ţara vrea să trăiască intr'o pace cordială şi sinceră cu Framia. Negocierile ad permis să se constate disposiţiunl bune şi mutuale care promit să se dea roade pe vastul teren economic.
In privinţa Abisiniel, d. Sineo zice că tripla alianţa a aplaudat pacea făcuta cu această ţară. Italia aspirînd a fi o mare putere europeană, trebuia sâ renunţe la veleitatea de a deveni o mare putere africană.
Pacea va permite Italiei să studieze cu linişte eestiunile coloniale, militare şi diferitele reforme cari vor asignra un viitor prosper ţării.
ECOURI
*** Doctorul Buicliu va începe cursul săfl de clinică medicală Joi, 14 Noem-brie, la orele 10 dim., la Spitalul Brîn-
covenesc.
DIN CAPITALĂ
Escrocherie îndrăzneală. - Mal mult de două-zecl din marii negustori de manufactură au fost escrocaţi zilele trecute de un o-vreio Marcu Rosenbluth de o cutezanţă uimitoare :
Iată cum proceda puugaşul:
El se prezintă, aferat, de multe ori cu capul gol şi purlind un creion la ureche, în prăvălia vre-unuia din marii toptangil de manufactură din piaţă, cerînd în numele altul comerciant, tn serviciul căruia spunea că este, cantităţi mari de mărfuri.
După ce lua marfa şi buletinul negustorului In care se marca cantitatea şi preţul, pungaşul se făcea nevăzut.
Se înţelege de la sine, surprinderea negustorului care, peste cit-va timp, primea factura de plată pentru o marfă care nici o dată nu o comandase.
Cu acest sistem escrocul a furat cantităţi colosale de diferite mărfuri.
In urma numeroaselor plingerl făcute la poliţie de către negustorii escrocaţi, îndrăzneţul pungaş a fost prins alaltăerî şi arestat.
La perchiziţiunea făcută lu domiciliul lui din calea Moşilor 146, s'a găsit un adevărat depozit de mărfuri furate. O mare parte insă din cele furate lipseufl. fiind deja vindute de Rosenbluth.
Poliţia cercetează.
Furturi cu spargere,-r-Individul Glieor-ghe Niţescu, pungaş de meserie, spărgând lacătul de la locuinţa d-lul Siinion Popu din strada Grozăveşti, i-a furat mal multe obiecte do vuloare şi suma de 60 de lei ce i-a găsit Intr'un sertar al biuroulu).
Agenţii poliţiei a prins erl pe aulorul acestui furt In gara de Nord, tocmai in momentul când voia sa se urce In trenul ce pleca pentru Moldova.
Asupra lui s’afl găsit o mare parte din o-biecte şi banii furaţi-
,% Niţă Radu, domiciliat In strada Laboratorului 44, a reclamat erl poliţiei că in noaptea precedentă i-sn spart casa şi furat toate hainele, rut'ăriile şi bunii ce avea.
EPOCA
3
Autorul furtului a fost prins azi dimineaţă-
El este un cunoscut spărgător, numit Ion Ciz' maru, la care s’afi găsit toate objeclele furate
Moarte subiţii.—ErI noapte d. V. Ionescu, bftcan din calea Văcăreşti 49, a Încetat subit din viaţa la domiciliul sâQ.
Itilpirea Elenei.— Individul Costicfl Ştefan, din strada Ţepes Vodă 15, a furat zifele trecute pe Elena*, fiica lui Nae Iordan din so-seauu Pantelimon 1, şi a violat’o.
Copila era in vîrstă numai de 14 ani.
Costică espiază acum in arestul poliţiei, urmările aventurilor sale romantice.
DU^AIU
Copil ueia de o femeie.— In seara de 8 curent, copilul G. Zamfiraehe, in vîrstă de 9 ani, din comuna Dagaţa, judeţul Roman, a încetat din viaţă în urma maltratărilor oribile ce a suferit de la ferneea Catrina Boişteanu din aceiaşi comună.
Torturâtoarea a fost arestată.
Autorităţile şi parchetul local instruesc afacerea.
DIN STRĂINĂTATE
Kptnzurat de două ori. — In întreaga Asia Mică, mal cu deosebire în împrejurimile oraşolor, călătorii sunt mal în tot-d’auna in pericol de a fi alacaţl de numeroasele bande de tîlharî cari mişună prin localitate. Turiştii cari merg cu drumul de fier Ia Aidin, pentru a vizita ruinele din vecinătate, iau tol-d’auna cele mal minuţioase şi legitimate precauţiunl. De mal bine de două-zecT de ani, celebru Karabaş zis şi Ţeastă de Fier, a terorizat popula-ţiunea.
El avea in toate oraşele complici cari îl înştiinţa clnd vre-un negustor mare şi cu parale pleca în vre-o călătorie; banditul ataca atunci la sigur şi fără cel mul mic sgomot—nii I odată nu s'a sarvit cu arrao de foc —; dotat cu o forţă erculiană, el sugruma eu cea mal mare uşurinţa victimele sale. Intr’o zi pe la orele 1 după amiază, a venit singur de a furat casa de bani a guvernorulul din Ak Hissar şi cu această ocaziune a sugrumat pa fratele comaudantulul geandarmilor din localitate.
La urma urmelor, Karabaş a căzut într’o cursă: înconjurat de vre o sută de poteraşl al s’a predai singur şi judecata l’a condamnat la spînzurâtoare pe piaţa publică din Kirgabraci:
îndată după pronunţarea sentinţei, esecuţiu-nea fiind poruncită, călăul Abu-Bechir-Taschm-Agha şi ajutoarele lui veniră să ridice pe condamnat şi îl transportară la stîlp.
Aci se petrecu o scenă cu totul singulară. După obiceifl, capul condamnatului fu învelit într’un f ;l de glugă, apoi ştreangul care trebuia să’l sugrume în loc să fie aplicat la gtt, din greşală—satl poate din complicitatea vreunuia din ajutoarele călăului,—s’a trecut prin gura condamnatului. După ce se luă scăunelul de sub picioarele banditului, corpul lui se agită puţin în aer, apoi... deveni imobil. Supliciatul trebuia să stea spînzurat pină la apusul -marelui, dar medicul militar, voind, din curiositate, să examineze corpul, descoperi imediat şiretlicul.
Călăul şi ajutoarele lui cari se depărtaseră, fură din nod chemate şi spînzurară a doua oră pe Karabaş; de rîndul * ăsta ştreangul a fost aşezat la locul cuvenit.
O descoperire uimitoare. — Ziarul Nuv-Yorh Herald publică o ştire uimitoare :
D. Edison este convins că cu razele Roentgen, ar fi posibilitate de a face pe orbi ca să vadă ; chiar şi pe acel cari ar fi pierdut amîn-doul ochii, dacă nervul optic nu va fi fost a-tins.
Se zice chiar că experienţele făcute cu doul orbi ar fi dat rezultate satisfăcătoare.
D. Edison lucrează cu toată atenţiunea la a-ceste experienţa.
O eădiltorie pe bicicletă.—Oraşul Rot-terdam a asistat Miercurea trecută la singularul spectacol al unei căsătorii pe bicicletă.
Tînăra pereche, d. Gerrit Bade şi d-ra Ana-Catherina de Jong, atî străbătut pe tandem, lunga distanţa care desparte Van Alkeinade-plein de Primărie. Martorii şi invitaţii, patru bărbaţi şi trei femei ÎI urmaO pe biciclete.
De prisos să mal spunem că o mulţime imensă şi veselă a făcut o adevărată sărbătoare nuntaşilor şi că în acea zi toţi cîrciumaril din oraş atî făcut dever bun.
Victimele minelor. — 0 teribilă explo-ziune s’a produs Joul dimineaţa în puţul de cărbuni Graf Bluinenthal din Rechklinghausen.
Abia pe la orele 1 după amiazl, ad putut fi extraşl din puţ, 25 de cadavre de mineri, carbonizaţi intr’un mod oribil. Pînă acum nu se ştie încă nimic despre alţi 40 de lucrători cari lucrau în puţ in momentul când s’a produs ex-ploziunea.
Toate probabilităţile sunt că nenorooiţil afl perit ca şi cel-l’alţl tovarăşi al lor.
ULTIME INFORMATIUHI
Aflăm că marele colegiu electoral pentru alegerea Mitropoliţilor nu va fi convocat «Ie cît «lupă răspunsul la Mesagiu şl după ee guvernul va răspunde la interpelările ce-i se vor a-«Iresa în chestiunea Mitropolitului Cirhenadie.
J>e şi se agitase un moment ideea «le a se convoca acest colegiu pentru ziua de 15 INoembric, guvernul a renunţat la «Husa pentru a evita o agitaţie ee eventual s’ar fi putut produce fu Cameră în ziua desclii-«lerel Corpurilor legiuităre şi poate chiar în preseuţa M. ii. Regelui.
Regele Serbiei a dat Joul seara un prînz de gala în onoarea d-lul Al. Catargiu.
Se comentează foarte mult prin cercurile din Belgrad, ca la acest prînz aO luat parte şefii celor trei partide, anume d-nii llisticl, PaşicI şi Garaşanin.
I). L. C. Condeescu, fost primar la Mizil, ne încunoştiinţeaza, ca detiţia către M. S. Regele în ces-
tiunea Mitropolitului Primat a fost semnata în localitate de peste 300 de cetăţeni.
Poliţia ameninţa acum pe semnatarii petiţiei ; iar pe d. Condeescu l’a ameninţat cu arestarea.
M. Sa Regele soseşte tnîine la amiazl în Capitala.
După amiazl M. Sa va prezida un consilia de miniştri.
D. G. D. Palladi şi-a trimis alaltăeri telegrafic demisiunea din Carlsbad.
Duminica 24 Xopmbrlo partidul conservator va ţine o întrunire publică In Botoşani.
Un noa gen de pungăşealâ.
Un confrate din Birlad relatează următoarea manopera colectivista :
D. Lascar Costin, avocatul Statului cl. Il-a, a întrebuinţat o manoperă faţă de locuitorii comunei Banca, unde se află moşia d-sale.
Ast-fel d-sa a chemat la sine pe mal mulţi locuitori şi le-a spus că avind în vedere că el n’are copil ca să-l moştenească, a decis să dăruiască pe consăteni cu o biserică frumoasă pe cheltuiala sa. Că în acest scop sătenii să îngrijească de material ca, lemne de construcţie, cărămidă, nisip şi alte necesare, iar dinsul va îngriji pe cheltuiala sa să facă restul.
Zis şi făcut. Sătenii s’aQ executat pro-curînd, care mal de care, ceea ce au putut. In urină d. Costin şi-a construit, cu materialul procurat, binale necesare pe moşia sa, iar locuitorii aii rămas cu buzele umflate.
La întrebarea ce-I aii adresat sătenii, avocatul Statului le-a răspuns cu veselia juvenilă pe faţă că pentru biserică are de gînd să comande piatră cioplită In Italia şi lucrători italieni, ca să facă la moşie o capelă frumoasă ca cea de la Paris !...
Mîine seară, la orele 8, se vor întruni la redacţia ziarului Dreptatea, toţi semnatarii apelului in chestiunea Mitropolitului pentru a lua mal multe hotărîrl cu privire la continuarea luptei.
Ordonanţa ju«lecătoruluî Vas! lin în afacerea plastografiilor a fost «lată; ea însă e ţinută «le ignobilul judecător la cabinetul său şi nu a fost încă înaintată primului procuror pentru ca afacerea să fie clasată.
In ştatele primăriei Focşani sunt trecuţi funcţionari cari, pînă azi, n’ad fost văzuţi pe la primărie.
Un vre-care Anton Bou Roşu e trecut în ştatele gardiştilor cu 50 lei lunar, fără ca să facă oare-un serviciu şi fără ca dinsul să fi fost văzut de ci-ne-va.
Pe de altă parte comuna e furată în chip îngrozitor la barieră; un băcan, a-nume Vărzaru, a introdus in oraş o mare cantitate de spirt în mod fraudulos, iar cîţl-va alţi comercianţi colectivişti introduc coloniale fără plata acciselor.
Primăria, în loc să ia măsuri pentru descoperirea fraudelor, protege pe contrabandişti.
In discursul săO de ieri la întrunirea din Iaşi, d. Disescu, vorbind de descompunerea în care a intrat partidul liberal, a accentuat cu deosebire faptul retragerel d-lul Al. A. Plagino din partidul guvernamental.
Adunarea a subliniat cu aplause călduroase aceasta comunicare.
consfătuirea de la ministerul de
EXTERNE
Aseară, la orele 5, s‘a ţinut o consfătuire intimă la ministerul
de externe.
Aii fost Invitaţi la această consfătuire un număr foarte restrtus de deputaţi şl senatori, anume d-nii I». S. Aurelian, A. Niaeu, M. Fcrechide, Take Olani, I*. «iră-«liţteuiiu, Km. Aostineseu, llela-vrauceu. V. Lascar. C. F. Uobescn şi miniştrii.
*
* *
Dlscntlndu-ac cestiunea Mitropolitului Primat, s’a Iiotărlt definitiv ca In primele zile ale sesiune! Corpurilor Legiuitoare să se convoace marele colegiu pentru alegerea unui Mitropolit Primat fu persoana Mitropolitului losef al Moldovei.
II. P. M. Aurelian a observat că ar trebui să se împace puţin spiritele prin redarea raugului de arhiereu Mitropolitului Primat Oheuadic.
— Asta e treaba Sinodului,—a Întrerupt d. Sturdza declarfnd eă se Însărcinează cu d. Pont a determina pe Mitropolitul Moldovei să se mute fu Capitală.
In ee priveşte alegerea de Mitropolit la Iaşi s’a hotărlt ea să se lase partidului latitudinea de a alege 1 ut re Parteule şl bllvestru de Huşi.
***
S’a discutat apoi cestiunea remaniere! ministeriale şi după ee atlt d. Aurelian cit şi d. Costi-nescu aii refuzat să intre fn minister, deelarind că uu pot ti solidari cn guv« rnui In cestiuneu Mitropolitului, d. Sturdza a declarat că faţă cu inzistcnţele d-lul Stătescu, nu-i răiuine de cit să propună 91. Sale Regelui numirea d-lui Rjuvara la ministerul domeniilor.
Decretul d-lui Djuvara va ii semnat de către M. S. Regele Înainte de deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
Asupra atitudine! d-lor Aurelian, Costineseu şi P. (Arădişteunu vom da mline uu important articol de reportaj.
întrunirea conservatoare «lin Rîrlatl
înainte de Întrunire
Această Întrunire fiind cea d’Inttiă ce o facem după retragerea noastră de la guvern, s’a căutat, conform hotărîrilor luate de comitetul local presidat de d. Gheorghe Emandi, ca să se facă un apel către cetăţenii Bărlâdenl pentru a lua parte la Întrunire şi s’ail făcut mal multe întruniri pregătitoare pe quartalurl "(culori). Guvernanţii prevăzlnd succesul întrunirel aii Început a ameninţa ţie cetăţeni a nu veni la întrunire. Ast-fel Primarul Vidra, după cum vi s’a telegrafiat, a mers din casă în casă, oprind pe cetăţeni de a veni Duminică la întrunire; aşa de pildă: cetăţeanul independent d. Ghiţă Niculau a fost oprit de d. Vidra. Tot ast-fel făcea şi d. Lascar Costin, advocat public.
Poliţia urmărea făţiş pe membrii oposi-ţiel, iar birjarii eraţi ameninţaţi a fi închişi la poliţie, dacă vor merge cn membrii o-posiţieî, cum a fosl ameninţat birjarul No. 35. Apoi ajutorul de primar, Mihaid Borş, Îşi aşezase quartierul general In circiuma din faţa întrunirel şi n’a părăsit această posiţiune strategică pînă ce membrii opo-siţiunel d-nii N. Movilă şi Ion Emandi n’afi reclamat procurorului, care,—regretăm a o spune,—a declarat că nu se poate amesteca. Protoereul asemenea a oprit pe preoţi de ajmerge la întrunirea de protestare a de-tronărel ilegale a I. P. S. S. Mitropolitlu. întrunirea
Cu toate aceste ameninţări, ieri Duminică încă de la orele tt, cetăţenii se îndreptau spre locul întrunire!, de şi la fie-care răs-pintie eraţi postaţi agenţi pentru a-I opri.
La orele 2 sala era literalmente plină şi cînd d. Gheorghe Emandi soseşte este primit cu un entusiasin de nedesciis.
La orele 2 jum. d. Grigore Stamatescu propune ca întrunirea să fie presidată de d. George Emandi, preşedintele comitetului.
Adunarea aclamîndu-1, d. G. Emandi a mulţumit cetăţenilor şi arată scopul întrunirel deelarind şedinţa deschisă.
D. Grigore Negurii, profesor la liceul din Bîrlad, priutr’o cuvîntare substanţială şi plină de logică a arătat ce însemnează guvernul liberal şi partidul acesta din punctul de vedere Constituţional; d-sa a fost dese ori aplaudat.
I)-l Teodor Emaiuli, fost procuror şi actualmente advocat, ia apoi cuvăntul în apla-usele asistenţei şi în mal bine de o oră d-sa a analisat pas cu pas activitatea partidului liberal de când este la guvern şi a avut momente unde a entusiasmat întreaga sală prin căldura talentului sătt.
Ambii oratori au consacrat cea mal mare parte a discursurilor lor chestiHiiel Mitropolitului.
IM I)r. Şanbner Tuduri citeşte petiţiunea către M. S. Begele, rugănd pe cetăţeni a o semna, pentru a fi trimisă d-lul Lascar Catargiu, care urmează a o preseuţa M. S. Regelui Împreună cu cele-l’alte petitiunl din ţară.
Diipâglutruuire
Părerea fie-căruia era că întrunirea a-ceasta a fost cea d'intlifi în Birlad după întrunirea opoziţiunel unite din 1888, la care a luat parte Dumitru Brătianu şi d. Alexandru Lahovari.
Primirea Ia gara Birlad
Comitetul partidului a crezut de datoria sa a veni astă-noapte la gară pentru a saluta trecerea de la laşi la Bucureşti a membrilor marcanţi al partidului conservator. Ast-fel d-nil general G. Mânu, Iorgu Can-tacuzino, Tache Ionescu, etc., atî bine-voit a se întreţine cu fie-care membru al comitetului conservator din Bîrlad.
impresiunTdin iaşi
Este un criteriu care învederează mal mult de cît orl-care altul simpatia neţărmurită de care se bucură partidul conservator In opinia publică din ţară : întrunirile noastre sunt curate sărbători şi oratorii noştri sunt înconjuraţi de o aşa caldă prietenie, în cit discursurile lor par nişte interesante şi intime causerii.
Duminică de dimineaţă era la Iaşi o vreme care amintea iadul : Un rint aspru Iţi biciuia obrazul cu picături de apă îngheţată; o ceaţă deasă şi tristă acoperea tlrguI ca cu un zăbranic; asfaltul de pe strade, devenit mal alunecos din pricina noroiului care ’1 smălţuia, îţi fugia de sub picioare ca suprafaţa netedă a unei ape îngheţate. Şi sub cerul acesta de plumb, Infruntînd crivăţul nemilos, sute de trăsuri formai! un corlegiil sărbătoresc din mijlocul oraşului şi piuă la gară.	.
www.dacoromamca.ro
—	Sunt trăsuri în Iaşi, zicea un domn cu mult spirit de observaţie, despreja căror existenţă nu s’ar şti dacă conservatorii din Bucureşti nu ne-ar vizita oraşul din clnd în cînd.
—	Şi sunt negustori, îl complectează un altul, cari ar face avere numai în clte-va luni dacă tîrgul ar fi aşa de vii! cum este clnd vine Conul Lascar să ţină întruniri publice.
Pînă să sosească trenul cu oaspeţii aşteptaţi, lumea, îngrămădită pe peron, In săli şi prin coridoare, face reflecţii picante, reaminteşte trecutul, îl compară cu prezentul şi profetizează asupra viitorului. Peste tot nota veselă e covlrşitoare.
Se aşteaptă din Bucureşti prieteni şi ideea aceasta loveşte toate frunţile.
Soseşte trenul în gară.
* * *
Din miile de pepturl cari palpitai!, ese un uriaş «ura!» care sguduie şi sblrleşte părul pe cap. Entusiasmul devine delir cînd venerabilul nostru şef coboară din vagon, salutînd blajin şi emoţionat mulţimea care’l aclamă. Şi uralele se repetă din ce îu ce mal calde pentru fie-care diu oaspeţii bu-cureştenl.
Cînd fruntaşii conservatori, înconjuraţi de această imensă mulţime de inimi, pornesc spre trăsuri croindu-şl cu anevoinţă drum printre zidul de oameni, însufleţirea este a-tît de mare în cît simţi par’că milă pentru bieţii agenţi poliţieneşti, cărora nu le e permis s’o împărtăşească de cît doară sufleteşte.
Cortegiul se pune în mişcare. Uralele Însoţesc în tot parcursul pe soldaţii cari biruiseră înainte de a intra în luptă.
Pe drum lumea se opreşte în loc, salută cu respect şi admiraţie, şi ttrîtâ de curentul irezistibil, măreşte numărul deja imens al celor cari găsesc o adlncă satisfacţie îu îndeplinirea datoriei de a sărbători intrarea în Iaşi a fruntaşilor conservatori.
Oaspeţii ajung pe la gazde, dar publicul nu se împrăştie, ci se postează pe dinaintea caselor comentînd fie-care cuvînt, fiecare crâmpeiu de frază, saQ fie care gest surprins la oaspeţi.
—	Cînd colectivitatea e îu agonie, laşul cată să fie vesel, zice un om din mulţime la urechia prefectului de poliţie care trecea pe stradă cu aierul unul om care se întoarce de la îninormîntare.
Si dialogurile continuă şi glumele se încrucişează, căci toată lumea e bine dispusă.
Şi plouă zăpadă.
—	Vremea asta reprezintă aidoma inima ministrului preşedinte, reflectează un student.
*
v *
Se apropie ora întrunirel. Mulţimea, grămădită încă de vreme, aşteaptă la intrarea sălel. Lojile sunt deja ocupate de doamne. La uşă, d. Costea Balş, fost prefect de poliţie, opreşte pe cel cari, după aspect, ar da dreptul aristocraţilor de Ia Voinţa Naţională să scrie că «întrunirea conservatorilor a fost cercetată de copil şi de jidani».
Sosesc şefii şi sunt primiţi cu detuuă-toare urale.
Cel din urmă colţişor diu sală e disputat de zeci de oameni.
Cel rămaşi afară invidiază pe norocoşii cari pot lua parte de aproape la această sărbătoare a inimel.
Vă închipuiţi cum sunt primite, de către un public inteligent, discursurile oratorilor conservatori cari de astă dată s’aO întrecut pe el înşişi.
Comparaţiile plastice, aluziile fine, ironia incizivă şi vigoarea impetuoasă a acestor maeştri al cuvlntulul găseai! ecoil puternic şi par’că continuare In spiritul Ieşenilor, a căror reputaţie de oameni inteligenţi, entu-
siaştl şi cu gust e deja de multă făcută.
*
* *
—	Să rupem vălul care cerneşte Biserica naţională, zice d. G. Gr. Cantacuzino. Şi .•ala, a cărei inimă bate cu bătăile inimel oratorului, confirmă, cu nesfîrşite aplause, hotărîrea d-lul Cantacuzino.
—	Alegerea unul noii Mitropolit ar crea o situaţie mal imposibilă de cit cea de azi, căci atunci am avea doul MitropoliţI: unul de drept şi altul de fapt, zice d. general Mânu cu autoritatea pe care ’1 o recunosc şi adversarii. Şi publicul, pentru a dovedi că sentimentele lui sunt sentimentele oratorului, subliniază cu entuziaste aplause observaţia adîncă a fruntaşului conservator.
—	Ne acuză că formăm o castă, el cari formează o gaşcă ! zice, cu o fericită ex-presiune, d. Dissescu, a cărui vervă ieri, ar ti fost invidiată de oratorii antichităţii.
—	Gînd d-na Briol, ‘şl-a deschis magazi-nu-I de mode, Brătianu a deschis taraba de vorbe, a zis d. Filipescu cu vigoarea-I recunoscută ; comerţul acesta a fost rodnic, a adăugat fostul primar al Capitalei, dar azi e In plin faliment, căci toată lumea s’a aprovizionat.
—	Duc mare grijă, a zis d. Panu într’o muşcătoare satiră, duc mare grijă că, cu calităţile pe cari le are guvernul, opoziţia din Iaşt va fi cu totul desfiinţată. Inlr’a-devăr, d. Sturdza abia venise la putere şi Banffy i-a făcut scuze ; abia de un an la putere, şi d. Sturdza a putut zice «Nu mă tem de Rusia!», cuvînt pe care nici Bis-marck nu îndrăsnise să ’l rostească. Vă plîugeţl că laşul n’are apă ? Dar eti văd că pe strada înoţi în apă ! N’aveţl lumină? Dar ce sunt cele 31 de capete din consiliul comunal ?
—	Ca unii cari în tot-de-a-una, cu jertfă de sine, aii lucrat la consolidarea dinastiei, conservatorii aii dreptul să deştepte Coroana ca să Împiedice un noii isvor de slăbiciune pentru regatul romtn, a zis d. Tache Ionescu într’un studia asupra prerogativelor regale. E datoria Coroanei, adaogă apoi d. Tachejonescu, să întregească în menirea Statului ceea-ce opinia publică nu poate să facă ea singură. Acesta este roiul Întrunirilor la cari partidul conservator convoacă pe cetăţeni.
*
* *
Plecarea la gară a fost triumfală. Aceleaşi nesfîrşite urale la pornirea trenului.
Şi timpul e posomorit ca inima d-lul Sturdza.
Dacă liberalii, cari zic că Niţâ Sterie e poporul, ar fi avut vre-o dală succesul pe care 1-aCt avut conservatorii la Iaşi, ar fi
scris, cu mania lor de a exagera, că întreg continentul s’a asociat la mişcarea lor.
Discursurile rostite în întrunirea conservatoare ţinută erl la Iaşi, aii fost stenografiate şi le vom publica în curînd în supliment.
D. Zissu Kanner din T.-Ocna, a încetat de a fi depozitarul ziarelor : „Epo-ca“, „Dreptatea*1, „Adevărul**, „Lumea Nouâ“, etc., din cauza necinstei sale în regularea compturilor. Singurul depozitar de ziare în T.-Ocna este d. A. Hirschon, librar cnnoscnt în localitate.____
D-rul D. UESB£S1j
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Casa D-ruiui Capşa
Consultnţium «le la 1 pinii Ia 3 p. m.
—Pentru săraci gratis—
TOMA §TEL1AA
AVOCAT DIN IAŞt
S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI
CALFA VICTORIEI, 132
Doctorul HARALANIB
- MEDIC AL SPITALULUI COLTEA — BOALE DE PIELE Ş( SIFILITICE
BOALE DE FEMEI S’a mutat in strada Renaştere!, No. 3
Consultaţinni de la 2 la 5 ore
CHIRiAG TEOHAR!
Special în boale de FEMEI şi FACERI
S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Strada «Oiţei 56.
Doctorul I. N. Stamatin
Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor B&lţ&ţeştî Stabilindu-se în Capitală dă consultaţiunl la orele 4—6 p. m.
Strada Dionisie No. 28.
| Rog citiţi tot coprinsul
Depositul general al fabricel de Şoşoni-«■atoşi Ruseşti, Kiissian American India Riibfre’r «fc Onie, din St. Peter-sburg, a pus deja în vînzare anul acesta Şoşoni şi Galoşi cu Talpa dublă cu următoarele preţuri :
Şoşoni «le Dome perechea Lei 7.50
„	,, Băritaţî ,,	„ 8.50
iar Galoşii mal eftin cu 207° de cît anul trecut.
Depositul general unde seiaflă de vînzare pentru toată Rominia, Serbia şi Rulgaria la
MARELE MABASIN „IA BALON1'
ILIE IIIMITltFKCU
— Proprietar, furnisorul Curţeî Regale — Stra«îa Carol I No. 72
— Colţul marelui Hotel Dacia —
NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiunî din alte i'abricT, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabricel St. Pe-tersburg,—P tSTRAŢI ADRESA.
DUMINICA 3 NO EMB RIE
S’A DESCHIS
BERARIA IMPERIALA
(Sub Hotel Imperial)
- CALEA VICTORIEI —
BERE de iLUTHJESÎl
DIFERITE MÂNCĂRI RECI 0 orchestră compusă din 15 persoane va dilecta pe onor. public
cu un repertoriu foarte ales.
INTRAREA LIBERA
Cu deosebită stima
M. A. BOER
EN8LISH-H0TEL
Proprietatea d-luT GRIGORE HELIADE
Situat in faţa Teatrului Naţional
Pentru Domnii deputaţi şi Senatori se pun Ia disposiţiune Camere cu un pat cn 5 lei pe zi, la Etagiul l-iu saă 2-lea, cu încălzitu, ilumi-nalu, Ceaifi sati Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu creton sistemul cel mal noă, introdus la Londra. Paturi cu somiere elastice de oţel, Layoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avind şicul englezesc, Len-geria toată de olandă de Scoţia.
Interiorul Hotelului este astă-zî acoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra.
Pol beneficia de această reducere şi cel l’alţî d-nit Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile.
Se mal puno in vederea d-Ior Pasageri că Ia ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunile se găsesc camere încălzite.
De asemenea în acest liotei se găsesc apartamente pentru familie, dintre «are un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoane de marmoră, precum şi odăi îucepînd de la 3 lei in sus pe zi.
Se pot închiria, atît camere, cit şi apartamente cu luna, cu alte condiţiuul.
Cu stimă
___________________Dire«‘ţiiinea
U/ânet fii fltte
DE LUX
LUTRU VERITABILE BIBER CU SPIC, NURCI, OTTER DE VIRIGINA, etc. etc.
€11 PREŢURI EV GROS
se vinde la
MAGAZINUL DE BLĂNĂRIE „LA LEU”
sr ALTER HOROVXTZ
STRADA SOARELUI, NO. I
Cas eh loan Pencovicî, intrare pri tt Covaci ______NB A se observa bine firma_
DE ARENDAT
din plusa Gluvaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se udresa, Bucuroşii slr SI. Voivozi 8 sad slr. Pitar Moşu 2.
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Ptaă la 10 publicaţii 30 bani linia pentru fle-cara fatl, şi
10 tn au» 30 bani Hula.____________________
Spoctacole
Teatrul IVafionni. Marţi 12 Noembrir sa va represanta
* Hainlet* tragedie in 0 acte (le Schackspear, tradusa de Gr. Manolesou .
Opmra romină. Luni, 11 Noembrle se va representa pentru a doua oară «Carmen* operă in 4 acte de U. Mei* lach şl Halevy, traducţie de d. Burlănescu-Alin.—Musioa de Georgea Bicet._____________________________________
Teatrul iiugo. Luni 11 Noambrta mare represeuta-ţia da gală. Debutul M ila Naya graiul etolle Paris dc Paria şi al M. şi M-me Duffaut da la Folie Bergere da Mrs Leopoldt et Droll, cal luai celebri Yeloclpediştl umorişti, excentrici şl Melle Plerny, una din stelele Parisului : di-raeţiunea trataaaă da asemenea ou frumoasa Otaro pentru al aci representaţinnl In curinnd va sosi .lullans._
Cinul 45. Sidnll. Luni 11 Nntmbrle Mare Represen-taţia extra-ordinară. Miina Marţi 12 Noembrle mare re-
presentaţie brii antă._____________________________
Qtfrjul t'emurSidoli. In ourlnd va sosi In oapitală.
jaalrui Dacia
Sala Bragudiru. In fle-oare seară coneert de orchestră sub conducerea d-lul Peterp. Vinerea concert Hlgh-Llffe.____________________________________________
Cu/e \aţlouala. Orchestra Rublnştein şi-a începu* concertele.
Teatrul Mecanic (lingă tipografia statalul) in fie nare seară da la ora 8—11.
Închirieri şi arendări
© Închiriat, aasela din strada Polonă Mo. 130. Doritorii sa vor adresa: Bir. Batiştel, 16.
» arendat Moşia Virtoapele da jos din Judeţul Teleor man. A sa a dresa la d-nu G. Rebasou, Galaţi.
© arendat ou începere chiar de aoum moşia «lance*
din Judeţul Brăila, In întindere de zece mii pogoane toate
arabile, arfad două mii pogoane grtfi arate eu eămtnţa cea mal bonă. A se adresa la d. U Rschtlvan, avooat, strada Fintfnel 28, Bucureşti.
De ăramlsi eu începere de la s-ftu Gheorghe 1899 moşia «Dudeaou* din Judeţul Brăila în întindere de şease mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Rachtlvan, advocat strada Frumoasă 28, Bucureaci.J
Camere mobilate
«Casa Fraţi Olhrteh strada sf. lotci ii 1 Pieţei Blbescu-Yodft,
| bun ale.
Ionică
Ungă Cameră şi Tri-
Cereri şi oferte de servicifl
Vînz&rl şi cumpărări
De vluzare lemne din pădurea Paşcani. Stinjenul, după calitate, 65 şi 60 franci. A sa adresa : Str. Batiştel 15 O oaretă nouă (Cupefi) este de vinaaro ou preţ de 2000 lei. A se adresa la adm. «Epoca*.
De vlnsnre un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, colţ cu strada Artei proprietatea d-nel Marla Al. C. Ni* culescu. A se adresa la d. Mihall A. Rachtlvanu, advocat, strada Frumoasă No. 2* Loco.
8e caută a se cumpăra o casă de fler Ohadvood safi Rat-ner. Posesorii a se adresa la bluroul Tipografiei «Epoca*
De vlnsar© spre tfiere pădurea de pe moşia Orăştî-Pitl-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 48. Patra ©al de lux, de vlnzare ; Strada Minervel 14.
InformaţiunI utile
Fia plantat routlnat oferă serviciile sale la solrele dansante si baluri pentru un hoaorarla medest. S. laroslav, Calea Moşilor No. 90.
Fnt proaspăt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şi Dr. H, Popu, ou 5 lei kilogramul dus la domlolllu. OrI-ce cerere se va face prin tartă poştală la farmaula I. Munteanu calea Victoriei No. 78.
O doamnă onorabilă dă leeţiunl de plano. A se adresa la administraţia «Epoca*.
Stridii d# mare se găsesc de vînzare la D-nul Delpueeh, Biserica leul, No. 8, Buoureaol, şi 6e face cunoscut amatorilor că prlmesce zllnio 8trldlî de Ostenda şl Arcachon. Asemenea şl mel«l (Mode de Bourgogne) ; că poate să vindă ou preţuri foarte eftlne, Imposibil de orice altă conourenţă Preţuri curente :
Duzina Btrldll de Ostenda calitatea I fr. 2.76.
Arcaehon de mare calitatea I fr. 2. 60
Arcachon de mare calitatea II 1.74.
Arcachon de mare calitatea III 1.60.
ălielol duzina 1.25.
Morun, Bakala Terre Neuve 1.10
Se cântă 60 vaci de lapte, rasa moldovenească sad bivoliţe. A se adresa in strada Dloulse No. 40 direcţiunea liptăTlel Arcuds.
I.lbrftrtc, Papeterle şi I>epozit de ziar© «La
Şcolarul din Dudeştl* Calea Dudeş'I No. 45, se găseşte tute articolele de biurofi şi ziarele din capitală. — La cerere «EPOCA* se trlmete şl la domiciliu.__________________
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Uiball A. IUchtivaun
Advoeat
28 Strada Frumoasă
Doctori
D-rut Aibtmcu. Calma Frfctfreşfl 89T^omIs Interne fi dm copii.
D. A.. G.
ţllor No. 40.
Floresou, avoo at, s'a mutat în Calea Doroban-
Schimbări de adrese
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ee schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 11 Noembrie 1896
1 			Cump.		Vlnd	
40/0	Hentâ Amortizabila. . .		4‘,	88	Ti
50/0	» Amortisabilă. . .	95	V.	96	—
8°/u	Obliguţ. de Stat (Cov. R.) .	101	1 4	101	3
5<>/o	» Municipale din 1883	97	—	97	*/•
5o/o	» » » 1890	97		98	*.
5o/o	Scrisuri Funciar Rurale .	94		94	
5o/o	» » Urbane .	90		91	
5»/o	» » » laşi .	«b		«5	
	Acţiuni Banca Naţională.	1825		18^5	
	» » Agricolă .	227		230	-
	» Dacia Rominia asig.	448	—	451	—
	» S-tea Naţionala asig.	185		488	
	S-tatea de Coastrucţiunl .	211	—	214	—
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane . . , .	1	23	1	25
	Bucuote Franceze . . .	100	—	101	
	» Italiene. . . .	89	—	93	
	» ruble blrtio .	2	65	2	70
Imprimarea cu mapnele dublu-ctlindrice, din fabrica Albert * C!t, Frank&nthal şt ctt caractere din fonderia de litere Flinsoli din Frank-furi AIM
FOIŢA ZIARULUI «EPOCAi
LOUI8 JACCOLLIOT
114)
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA CINCEA
CAPITOLUL III
Urmărirea pe lao.—I&rttşî focul mieterio*.—Prizonier sub ap'i.—Va-mi fantoma.—D-scSr-earea electrică.—Scufundarea Măriei.— Planul omului mascat
In acest moment cel doi căpitani anunţară că corăbiile eraţi gata.
Vulturul Negru şi Koanook, cari cunoşteau misterioasele aventuri din timpul nop-ţel, de la Nugarnooki, cerurâ voia de a însoţi pe tovarăşii lor lucru care Ie fu imediat acordat.
Şeful avu o idee sublimă care comunicata lu) Olivier fu imediat eseeutată; el fu de părere de a lua cu ei pe unul din cel mal buni scufundători din trib pentru cazul cînd EŞ trebui ca să explorez apele lacului.
Soarele era la apus, vopsind orizontal cu o dungă roşie pe malul lacului Eyreo, cînd mica trupă se imbarcă pe cele două vaporaşe.
Timpul era liniştit, nici o suflare de vlnt în frunzişul arborilor, nici un nor pe cerul limpede şi împodobit de stele cari se reflectau In oglinda liniştită a lacului.
Olivier şi prietenii săi se imbarcaseră pe Maria; cel-l’alt vas n’avea de cit echipa-giul sâfl ordinar.
Guen primi porunca de a se ţine aproape de vaporaşul care îl preceda şi de a aştepta ordinele ulterioare cari i se va da după circumstanţe.
—	Înainte de toate, fii cu luare aminte, strigă Bihan !
Aceeaşi comandă se repetă şi pe Teodo-rowna şi ambele vaporaşe uşbre porniră In fugă, tăind valurile tn spre centrul lacului.
Contele d’Entraygues şi tovarăşii săi erail stâptniţl de o emoţiune pe care nici unul nu căuta să o ascundă.
Pentru a evita această stare de tristeţă şi monotonie generală, Olivier ordonă să le servească supeul.
După mlneare şi după ce toţi tovarăşii pentru a se înveseli goliseră mal multe sticle de şampanie, urclndu-se pe bord zăriră la o distanţă ca de o milă, o lumină intensă alergînd şi scânteind pe deasupra apel.
—	Tot aşa a început şi erl, zise căpitanul Măriei.
—	E stranie, de neînţeles ! murmură Olivier, cu ochiul fixat pe punctul luminos ; ce zici despre acest lucru Dick ?
—	Ştii opinia mea, dragă amce; sunt în natură fenomene pe cari omul nu le poate esplica cu cauze naturale.
—	El bine, eu persist a crede că nimic nu există fără cauză naturală, adică logice şi raţionale. Tot ceea ce omnl atribueşte
supranaturalului nu este de cît rezultatul nepriceperel sale îu adevăratele legi ale naturel.
Ahl dacă Gilping ar fi aci, murmură O-livier, acela este un om de seiinţă.
Vapoarele îşi continuau drumul lor, focul misterios nu era mal departe ca la o sută de metri, şi se distingea foarte bine fără ca ceva să-i poată esplica cauzele.
—	Opreşte maşina, zise Olivier lui Biban şi cârmeşte ast-fel ca să fim cît mal aproape de lumină şi să-i tâem drumul în trecere.
—	Micşoraţi!.... stop ! strigă Biban maşinistului.
Dar această manoperă nu avu rezultatul aşteptat. Lumina, ca şi cum ar fi Înţeles comanda, Începu să se cufunde în apă şi cînd Maria opri, se putea zări prin tribord strălucind cu o putere uimitoare sub apă.
Toţi se precipitaseră pe bord şi cu o curiozitate indescriptibilă priveau acest fenomen uimitor.
Dacă contele d’Entraygues n’ar fi fost de o inteligenţă bine echilibrata, rebelă, tutu-lor superstiţiunilor, dacă n’ar fi fost pătruns de convingerea intimă, pe care numai seiinţa o poate da, că minunăţiile nu pot exista, ar fi înclinat de sigur în partea esplieaţiu-nilor pe cari Bihan şi Canadianul le de-deau acestor fenomene.
—	O să vedem... zise el liniştit.
Şi chemînd pe Wiligo :
—	Unde este Tanganook, scufundătorul ?
—	Aci este, răspunse şeful.
Auzind că i se pronunţă numele, un indigen ghemuit lntr’un colţ, se ridică şi se apropie de Conte.
—	Afuudăte spre această lumină, îl zise Olivier.
Fără cea mal mică ezitare, indigenul sări peste balustradă şi se precipită în lac.
Lumina era attt de vie. în cit toate miş-
cările Iul putead fi urmărite. De o dată O-livier scoase un strigăt de mirare, la care toţi tovarăşii răspunseră în urmă; un lucru extra-ordinar, imposibil, de neînchipuit se petrecea sub apă. Ajuns lingă lumină, Tanganook Întinsese mtinile ca şi cum ar fi voit să apuce ceva ! Atunci se văzu că lumina Îşi continuă drumul, scufundlndu-se din ce în ce mal tn fundul lacului şi Tanganook urmărind o ca şi cum ar fi fost tlrîtde ea... toţi ochii erati aţintiţi asupra acestui spectacol mişcător, toţi palpitail de emo, ţiune... lumina descindea... descindea merefi, urmărită cu o iuţeală egală defTangano k.. In scurt timn ea se micşoră şi numai ear de cil o lumină slabă...
Apoi totul dispăru, lumină, Tanganook, tot... lacul intră în întuneric şi tăcere.
—	Fantoma îl atrage sub apă, strigă Bihan, adresîndu-se Iul Olivier; să fugim domnule, să fugim s’aU ni se fntîmplâ şi nouă vre-o nenorocire!
—	Nu putem să părăsim pe acest om in aşa mod zise Olivier, cu nelinişte.
înainte de a mal putea să spună vre-un cuvînt, sâ mal dea vre-uu ordin, Wiligo şi Koanook, care ca mal toţi indigenii lnotaU ca şi peştii, se asvtrliserâ In lac, în căutarea camaradului lor.
După un minut el eşiră la suprafaţă ca să respire, apoi se scufundară din noii. De patru ori reînoiră aceiaşi manevră fără nici o izbind ă, şi nu se deciseră să se întoarcă pe bord de cit, cînd istoviţi de forţe, nu se vor mal putea ţine pe apă.
Tanganook nu se văzuse de loc.
întrebaţi de Conte, Wiligo şi Koanook răspunseră că nicâerl nu văzuseră nici urma lui Tanganook, dar declarară lucru singular, că scufundlndu-se intîia oară, ati auzit zgomote de voci sub apă amestecate cu sunete stranii şi neobicinuite.
(Va urma)
„EPOCA" ziar cotidian
CUPON
U Noembrle 1800
Orî-eln* va tAla neeit cupon din «EPOCA* şl ’l va trimit©, unii II va prezenta In lihrftrltle nrAlnte mai Jo», arc drept Iu unul din premiile CF PKETFltl RE-OCNE din listei© r©«pretlve.
Cuponul aresta e valabil plnA la 12 NTocnibrie ora 7 scara.
Cititorii din provincie pot trimite costul lu inarci poştal© adăugind porto.
Premiile „EPOCEI*4
Ii» Librăria CAHOL MCLLER
Calea Vletoriel No. 68.
In loo «le Numai
iteltado-Rddulemcu /., Amintiri asupra istoriei rrgenerArel Komine, sau Ere-nlmontele de la 1848. Un volum mare de peste 800 pagini ....	8.—	#60
iitehter Eugen, Unde duoe sooializmul.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. a. C. Sfeurdza ou o prefaţă de N.
Filipeeou. -	#-6#	9.16
FU i pe seu ;V., Albii fi Roşii -	-	•	#60	0.1#
J%'mguU»*cu Petru, Polemice	-	1-50	0.74
—. pslchologia stilului -	-	-	2.Of	1.0#
Yluhutd Ale*., Un an de luptă	-	-	2.40	1.4i
—	Iubire, poesil...................3.00	1.8#
—	Din goana vieţsî (ediţia Graeve)	*	3.40	1.6#
Zamflremcu Duitiu Lume Nouă şi Lume
Vschiă	.....................3.##	1.##
ildjddn B. P., Ioan Vedâ_ oel oumpllfc,
volum ilustrat introdus în şcoli.	-	3.0#	l.C#
Copee Franfois, Poveste tristă, roman
frr&dua de D. Btăncescu	-	1.6#	1*1#
MUhăitemeu St. Cm, încercări critice asupra tnvăţămîntulul nostru primar.ed.il 2 ##	1.2#
Urc mu i. ioan, Interii lui Rafael fantezie originală in versuri In 8 acte .	*	2.##	l.#0
Lohtneyer M., Un nofi mijloc pentru a
preda copiilor limba germană	-	*	2.0#	l.o#
Homan /. V., Poesil (ediţie populară)	-	1.00	#.74
Hadu U. Uosetti, Epigrame .	-	-	2.##	1.0#
ibmen 15., Copilul Eylof (dramă în 8 acte)
traducere de T. Maiorescu -	-	-	1.0#	fă#
Mm Dragotnlromcu, Critica ştiinţifică şi
Eminescu.........................1.6#	1.0#
Buteutemcu Marin, Religie şl ştiinţă	-	#.7§	M#
Bachetin *$• Jutem Brun. Bept Contes roumalus -
4.00
Ia librăria C. SFETEA
(8f. Gheorghe)
Vatra, anul I -----	-	24.00
—	anul II ------	20.00
Caragiale, Note şl Schiţe- -	-	-	2 00
Theodoremcu 45. Dem., Cronlea din
Nfiriibtrg......................1.5#
Flamarion, Urania -----	î.oo
Augier, Aventuriera...................2.##
L» Librăria L. ALCALAT
(Cslea Victoriei, hotel Boulevard) Speranţa Th., Popa cel de treabă nuvele. 2.00
—	Muma Booră, teatru -	8.00
Dr, Ma tcr ('Englez), Calauza mamelor tinere 2.00 Dr. Fortuna, Remedii practice pentru
vindecarea boalelor copiilor -	-	#.50
Teleor D., Durere, diferite nuvele -	-	1.40
Zanflrol, Manualul lucrului de mină pentru familii	2.#0
iVartha //., Corespondenţa Comercială
pentru usul comercian. comptabil, etc.	4.00
Zan/trol 45., Metoda Croitului *	-	-	2.0#
Bej an Gr., Harta Romtniel şi a ţărilor
vecine, format mare şl în culori .	-	1.26
l.ft#
12.00
10.0#
1.0#
#.7e
O.o#
1.0#
1.00
1.00
#.60
#.8#
#.4#
2.0#
1.00
14#
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate In josnl cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.
SECAUTÂ
Posesorii a se
Epoca.
a se cumpăra o casă de fier Chadwood sad Ratner. adresa la biuroui tipografiei
A. MONTAUERANU
81, — Calea Victoriei, 81 — BucurescI Casă de încredere Instalaţimii de Apă şi Gaz
Canalizări şi Tout â Păgout
Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz. Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare’ Şt Paratouere
Mare depou de lămpi pentru gaz aerian.
Lumină Incandescentă sistemul cel mal practic
Lavoare, Urinate, Instalatiunl de tot felul de băi
Sobe de încălzit apă pentru băl,
Furtuni pentru stropit
Pompe pentru grildinl
Closete de toate sistemurile cele mii noi, Robinete, etc.
Closete pentru cai&
Vergele pentru scări şi Porto-Tablonrl.
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
COMETVL"
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
n
ALAMBICURILE DERQY-CARANFIL
B* I H MS - a A Mj A Ti


Depositul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc
Sobe Meidlinger, parlgfne, Sobe «Cornetul»
(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Muşine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada Lâ-puşneanu 37 ; Craiova. la d. Petrach» Andreescu, & Fii str. Lipscani.
Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinara şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soia, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shliviţâ şi orl-ce spirturl. Acest aparat este eu mult superior cazonelor şi Alambicurilor obişnuita, prin aceia că produce saă din o singură dată gradul cerut safi prin rectificare după voinţă, u:.
spirt rectificat de o calitate ma bună, cu o economie mal mare de timp. de apă şi de conbustibil.
A se adresa d-lul UEORUEN A. CAUANFIL, Galaţi, saO la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
Depoul general BuourescI str. Doamnei 27 oasa Bilcescu.
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Iuslalaţiunea se poate vedea fun-cţionlnd în biuroui nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata In rate trimestreale.
0 sită incandescentă LeT 1,S0.
Un bec complect montat cu lnmină Incandescentă pentru gaz aerian Lei 7.50.
Mal posedăm un sistem noă de tot de lămpi, foarte practic ca şi fără lumină incandescenta de atlrnat şi de masă, neavlnd trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «<J«*atolT>, care se transformă în gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cît a lămpilor cu petrol con-sumind pe oră 11, centime.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani.
Acest sistem de lămpi încă n’a existat In ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gazaerian FLIIR ţi N« IIRLF
Bucureşti, 8Sada Smîrdan, 8
Cea inal baud entitate eanistentd de
DE UZINA DE GAZ
vi se furnisează la domiciliu, în saci, per tona de 1000 kgr. greuta tea
garantată
erLEI 49©«
Daeă vă adresaţi printr’o carte poştală gafl personal casei
A. GOX.DŞTEIN
!>, Strada Deeebnl, 9.
Bucureşti, Telefon No. 00.
Toi acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgian», cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit engleeesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
SOBE CALORIFERE BELG1ANE
t ntea specialitate in felul lor
Prin excelenta lor ventilaţiune aă devenit sistemul cel mal bigienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Mâldărescu, dr. Var-lum, etc.
Afl fost premiate la toate expoziţiunile internaţionale, precum si la cea din An-vers şi Chicago cu medalie de aur.
Cousumlnd puţin material aO un foc necontenit. care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vlnzarea sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
SingornI depozit pentrn Romîniaal casei De-qaenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
Murcuw Littmann tS-nor
I Wappner
m, CALEA VICTORI Kl. 61. (Vls-ft-vls de F|>lM<*Opl©)
La vechiul magazin de Lămpi se află : Maslue de burai Ario. Ilitî, Closete,
(sistem loul & IV-gout)
III
PAPIER FAYARDetBLAYN
Mai mult de */* de secol succes proclamă superioritatea sa In tratamentul de puturai, iritaţiiinei peptulni, Influenţa, dureri reumatismale, scrtntltnrl, răul, vărsături, bătături. —Topic excelent contra bătăturilor.
Se afla In toate farmaciile
ŢiPCRÂFIfl „EPDCA” execută tot felul I de lucrări atingătoare de această artă.
ALBERT HEN6EL S«
CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în BucurescI în anuM853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul sătl asortiment de :
Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide.
Maşine cu lumina incandescentă, arzlnd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia Maşine pentru făcut Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Tactmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru burătărib. Orl-ee objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali si Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut.
Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petro-liu indigen I-a calitate decuhtru lei 3.50 franco la domicilia. IJleiă de rapiţă dublu rafinat.
Petreliu regal Ln. 5.
Atelier pentrn reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal.
Serviciu prompt ;i preturi moderate se garantează
APA MINERALA JUIRCEA”
îou
sanitar su perior cu 1895.
IA ŞI-C O
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperimentîndu-se de mal mul[l d-nl I doctori, sad constatat plnă acum că, vindecă : boalele de sto-mach, dispepesielor de diferite naturi, catarele cronicale ale sto-machulul şi intestinelor, conge^tiele, constipaţiele cronice, iperi-mia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele | neregulate la femei precam şi alte multe boli.
Deposit în Iaşi la Dl. 1. S. lonescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Litschco şi Vandorl), Zwas, I Jelea, Beceanu, Enghel şi llutză la drogiştil Katz, Rosenstein şi | Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă prompt.
A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri la D-nil Mir-cea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri 11.
Depozit In capitaiă lu d. Z«i>cl bulevardul Elisabeta, 43.
H
î
L. K i : P P I C li
Colt cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Coif cu str. Lipscani Col maî mure şi cel mai bogat Depozit cu diVrite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum I*oIi-caudro, Braţe, Ljre, etc. de Crintal, bronz şi metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, Biurourî, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Frunţu, Germania şi Englltera. Mal ef-tiu ea orl-iimle.
Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumind incandesvenld sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sulă în consumaţi unea gazului.
■r preturi reduse
Bucureşti. — Tipografia
Lrada Clemenţei No.