SERIA U—ANUL II, No. 300.
NUMĂRUL 10 BANI
Ediţia a. treia
DUMINICA, 10 NOEMBRE 1896
NUMĂRUL 10 BANI
AHOJfAîIEITIXE
încep la 1 şi 15 ale fie*eârellul şl ie pliteae tot-d’a-una Înainte In Sucurtfti la Casa Administraţiei In juclefo şi ttrtinătai*	prin	mandate	poştale
Un an ln ţară	30 lei;	In	atreinttate	30	lei
fuse luni ...	15 >	»	»	S5	»
rel luni . . .	8 »	>	»	13	»
Un numSr In streinfttate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
AWUWCIIIRILE
In Bucureşti şi judeţe m prim«mc numai Ia
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la
toate oflciile de publicitate AnunciurI la	pag. IV	.... .	0.30	b. linia
»	»	»	III...........1—	lei »
»	*	»	n.............8.—	* *
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un unii reehift S0 bani
REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢRl—No. 8
ADMINRITRAŢIA
No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 3.
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CEL *3 UI N URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
ANIVERSARA MEA
Astă-zî se împlineşte un an de cînd am avut fericita onoare să fid revocat de către d. E. Stâtescu, ministrul justiţiei, din postul inamovibil de consilier la Curtea de Apel din Bucureşti.
Scopul acestei amintiri nu este de a împrospăta o revocare sgomotoasă dar învechită; nu voi discuta dar, dacă cu drept sad fără drept am fost executat de către Excelenţa Sa.
Nu voi transcrie nici strania impresie resimţită cînd intrind în cabinetul mi-nisleral zării, luminat de razele muribunde ale unul soare de Noembrie, pe d. Stâtescu acoperit de un palton de iarnă şi de un pled, în tocmai ca ophidianil înfăşuraţi în păturele lor de flanele; în tocmai ca aceştia clnd li se aruncă o pradă vie, ministrul lerorisa şi fascina pe nenorocita victimă a cărei rol îl jucam fără nici un entusiasm.
Nu voi repeta nici cuvintele, pline de o ironică cur ten ie, rostite cu un glas stins dar care se încerca a fi convingător, prin cari făcea apel la sentimentele mele de respect către lege, pentru a părăsi de bună voe un post de care o-scbita mea valoare mă făcea de sigur demn, dar pe care îl usurpasem printr’o făţişă violare de lege. Legalitatea învin gind Favoritismul—acesta era simbolicul tablod ce-1 înfăţişam d. ministru şi cu mine.
Părăsind coridoarele ministerului, înţelesei după modul cum nu mă salutai! uşierii, altă dată bine-voitori şi afabili, că eram sacrificat domniei legilor!
După cîte-va zile Magistratura era răsbunatâ, Legea strîngea cu recunoştinţă mina fidelului săfl apărător şi efl, inamovibilul închipuit, mobilisat, vintu-rat, redus la trista soartă a unei erori de calcul.
Ziua de 9 Noembrie urma dar să fie pentru mine sinonim de doliu şi de ex-piaţiune ; isgonit din paradisul judecătoresc de către Archanghelul Evghenie, nu îmi rămînea de cit să ispăşesc păcatul ce-1 comisesem, de a lua de bună interpretarea dată legel de un ministru conservator.
Ca toţi penitenţii, după o scurtă practică de disciplină severă, am râvnit după ceva distracţii şi Spiritul cel răfl mi-a îndreptat ochii spre apărătorul legilor, şoptindu-ml că voi avea mult de învăţat de la un asemenea om.
Acea privire a avut darul să-ml schimbe cursul ideilor, să mă facă să scutur cenuşa de pe cap şi să însemnez data o-dinioară fatală cu un semn de osebită festivitate.
Mal întil am văzut că d. Stătescu şi-a dovedit pe deplin omnipotenţa in materie de organizare, saO mal bine zis de desorganizare judecătorească : de zece ori am auzit sfidările ce se adresau marelui reformator că se va opri în drum şi de zece ori am constatat că renovatorul a păşit fără şovăire la săvîrşirea unor neîntrecute lovituri prin perfidia concepţiunel şi brutalitatea esecutărel.
Din aceste autoritare procedeurl însă, greu se poate alege pentru spectator ştiinţa dacă d. Ministru este pentru sau contra inamovibilităţel magistraturel.
Rămîne ipolesa în care acest creer puternic ar concepe o inamovibilitate fără inamovibili: candidaţii exultă dar logica protestă.
I’e unii, numărindu-le zilele, îl execută cu consultaţiunl, dar fără să asculte de doctorii cari emit un pronostic favorabil ; pe alţii îl omoară sub cuvînt că a-finitatea ar avea o influenţă deplorabilă asupra sănălăţel copiilor născuţi din pledoaria unul avocat liberal şi din con-siderantele unul magistrat conservator.
Mîiue o secţie întreagă de Curte va dispare pentru măsuri de igienă ca fiind atinsă de junimism şi mal Urzii! numai presidenţil de tribunal vaccinaţi cu colectivina vor scăpa de decretele de proscripţiune.
D. Slătescu, privind adine la inamovibilitate, opera conservatorilor, a trebuit să-şi zică, parodiind celebrul e pur şi muove, voi dovedi că se mişcă.
Ce pot dar însemna, pentru a vorbi serios, apucăturile Ministrului tuturor legilor personale ?
Nu se poate afirma că liberalii sunt In contre inamovibilităţel; acest principia a figurat în programele lor, fără a fi adus insă la îndeplinire.
Dar încă mal puţin se poate susţine Că sunt pentru dînsul.
Ori lot conservatorii să fie de vină pentru că aiî avut meritul să realizeze uu progres aşteptat de aproape 30 de ani ?
lntr’o ţară unde orientalismul joacă incâ un rol în sistemul de a guverna, neatlrnarea magistraturel era un sacri*
ficifi; dar fiind că liberalii nu aU ştiut să şi’l impuie, de ce ipocrisia de a respecta cuvîntul şi de a înlătura principiul ?
Evident este că procedeul d-luî Stătescu faţă de magistratură este violent, revoluţionar, dar are un cusur şi mal mare: el este lipsit de orl-ce ideal.
Or , fără ideal nu lucrezi pentru viitor; te bucuri de rezultate imediate, întăreşti in aparenţă guvernul din care faci parte, dar nici măcar adevăratele interese ale unul partid nu sunt ast-fel asigurate, de interesele ţărel nici nu mal este vorbă.
Idealul l’a înlocuit d. Stătescu prin temperamentul săfl ; pentru satisfacerea uuor răzbunări, pentru mulţumirea cî-tor-va prieteni, a tăiat in carne vie, şl-a dat plăcerea neroniană să arză pe altarul magistraturel cîţl-va suspecţi, ne văzind că de astă-dată focul care purifică totul, a pus în pericol întreaga instituţiune.
Nici idei generale, nici idei generoase: aceasta pare a fi deviza d-lul Stâtescu; dar cu asemenea deviză opera sa va dura cît va ţine şi puterea lui.
Aceasta nu este o ameninţare, dar sancţiunea nu poate fi alta.
In adevăr, ce vor face conservatorii cînd se vor întoarce la putere?
Vor copia sistemul, răspunzînd la răzbunare prin răzbunare, saă se vor închina in faţa faptelor împlinite ? Estre-mitâţl de o-potrivâ regretabile.
Probabil este că d. Stătescu scontează delicateţa proverbială a conservatorilor; dar dacă şi oaia va turba odată, ce trist exemplu va fi dat ministrul liberal? prin ciţt paşi înapoi se va traduce pentru ţară urmarea sistemului de nesiguranţă pentru magistrat, de negaraulare pentru justiţiabill?
Guvernele sunt trecătoare ; persoanele sunt muritoare, ce va remine dar cînd timpul, stăpînul nostru, repunînd ţoale lucrurile la locul lor, nu se va mal discuta meritul magistraţilor albi saci roşi, nu se mal vor clasa în liberali şi conservatori, clasificaţiune ce pare a lî singura preocupaţiune a Ministrului justiţiei ?
Un lucru vă rămîne la activul partidului conservator : inamovibilitatea magistraturel, iar adversarii noştri se vor făli cu cîte-va legi persouale, de interes material şi particular.
De aceea la fie-care 9 Noembrie voi celebra cu sfinţenie aniversara mea.
De aceea, ca bun conservator, mulţumesc d-lul Stătescu care printr’un argument superlativ ad hominem mi-a permis să apreciez calităţile partidului cărui am onoarea să aparţin mult mal bine în ziua revocărel suferită, de cît am putut s’o fac în ziua numirel mele.
De aceea, ca fost magistrat care şi-a iubit cariera, închinînd un pahar in o-noarea acelora cari aft creat magistratura inamovibilă, voi face urarea ca neatîrnarea magistraţilor, greu ameninţată sub domnia liberalilor, să supravieţuiască loviturilor crude sau ridicule pe cari le încearcă.
Heury Catarg!
In întrunirea de Miercuri ţinută la consiliul de miniştri, d. preşedinte al consiliului a făcut cîte-va de-claraţiuni de o extremă gravitate, între cari cea mai de seamă este aceasta:
Pe cită vreme va trăi Regele Car ol, nu se va mai deschide chestia Mitropolitului.
Cu această «leelaraţie au ieşit triumfători diu întrunire partisanii d-lui Wtur-d/.a şi de două zile cercurile politice sunt turburate prin emoţiunea pe care au produs-o cuvintele primului ministru.
în adevăr lucrul e a-tît de grav în cît aşteptăm ea presa guvernamentală să lămurească declaraţiu-nlle d-lui Sturdza, pentru ea şi noi la rîndul nostru să ne spunem cuvîntul.
SITUAŢIA PARLAMENTARA
Impresia generală. — Grupări Independente.—Zilele guvernului
Impresia generală
Contrar speranţelor d-lul Dim Sturdza, desele întruniri intime ale unanimită-ţilor au produs un rezultat negativ, aşa că azi situaţia guvernului, situaţia parlamentară se prezintă mal dificilă şi mal încurcată ca acum două săptâ-•.,iînl.
Am avui ocaziunea să vorbesc cu mal mulţi deputaţi şi senatori guvernamentali şi toţi au desemnat situaţia ca foarte gravă.
— Stăm slab !—e răspunsul fie-căruia. Şi unit acuză pe Sturdza, alţii pe Stătescu, unit pe Stolojan, alţii pe Can-tacuzino, ba se găsesc unit cari acuză şi pe d. Poni. Ast-fel după cum sunt iiiteresele fie-căruia.
Şi ce e mat trist pentru dînşil : nimeni n’are o soluţie pentru stabilirea unei armonii cel puţin aparente în partid.
Cu un cuvînt situaţia e din cele mal negre şi ameninţătoare.
Grupări independente
Ceea ce ameninţă mal mult situaţia guvernului, e modul cum se vor forma grupurile parlamentare.
Aşa, vernescanit se organizează în-tr'un grup a parte, grup de control parlamentar, cu d-nil Păucescu, Gh. Dem. Teodorescu şi Enacovicl în frunte; apoi grupul liberalilor tineri cu d-nil Aurelian, Costinescu şi V. Lascar în frunte; pe urmă vin grupurile Sturdza-Cantacuzino şi Slătescu-S’.olojan.
E interesant că grupul tinerilor liberali a rupt relaţiile cu d-nil Stătescu-Stolojan, pe cari îl acuză că n'au procedat cu destulă energie. Acest grup ţine apoi ca în cestiunea Mitropolitului Primat, guvernul să găsească o soluţie pacinică, fără a mal provoca spiritele, ceea ce nici Stătescu, nici Sturdza nu aprobă.
Zilele guvernului
Ast-fel prezintîndu-se situaţia parlamentară, e firesc că guvernul va avea zile foarte amare chiar la deschiderea sesiunet parlamentare.
1). Dim. Sturdza a declarat cu fu-ria-l obicinuită, la ultima întrunire intimă, că cestiunea Mitropolitului Primat e tranşată şi în consecinţă va convoca în aurind marele colegiu pentru alegerea unul nou Mitropolit Primat ; iar în ce priveşte agitaţia opoziţiei, o va zdrobi.
Din aceste ameninţări rezultă, că guvernul este hotărit a merge înainte pe calea violenţelor. Pe acest teren însă existenţa-l este foarte ameninţată. Şi iată de ce :
In Cameră grupul de 24 al d-lul Fleva, grupul de 10 al vernescanilor,apol alţi patru opozanţi şi vr’o 15 nemulţumiţi ex-fleviştl, în total 53 de deputaţi, la cari se mal pot adăoga vr’o 20 de guvernamentali, — pot să facă o surprindere periculoasă guvernului in cestiunea Mitropolitului Primat.
TRIBUNA POLITICA
La întrunirea unei părţi a majorităţel, ţinută Miercuri seara la consiliul de Miniştri, s’a mal vorbit şi despre altceva de cît despre situaţia armenilor, pe care d. Dim. Sturdza îşi propune să o îmbunătăţească prin rămînerea d-sale în capul guvernului.
Ministrul Preşedinte a scăpai o cugetare nenorocită, care a dat prilejul aspiranţilor de portofoliurl să lase să se străvază cu ce s’ar putea mulţumi pentru moment, dar mal ales la ce nă-dâjduesc să ajungă in curind.
D. P. Grădişteanu, făcuse nişte ob-servaţiunl destul de acrimonioase guvernului care nesocoteşte Comitetul executiv al partidului liberal, nu-I cere nici o dată cea mal mică povaţă, nu se crede cel puţin dator să’I dea seamă despre proiectele sale, şi cînd vine ziua de apoi aleargă la acest Comitet nesocotit spre a’I reclama ajutor ca să scape din noroifî.
Aci vine freza nenorocită a d-lul D. Sturdza.
D-sa recunoaşte înlr’adevăr că nu prea
dar această împrejurare nu trebue pusă pe lipsa d-sale de deferenţă către partid, ci pe imposibilitatea materială a unul Ministru să mal stea în contact cu clubul, din causa numeroaselor lucrări ce are de îndeplinit. Apoi veni enumerarea atribuţiunilor ministeriale.
—	I>e ce nu numeşti sul»-sc-cretari <Ie Stat, ripostară mal mulţi deputaţi ale căror glasuri atl obiceiul să reclame căte un portofolii! între culise. EI var apăra proiectele în parlament, v’ar represenla în partea administrativă şi ast-fel v’ar lăsa timp să trăiţi şi în mijlocul partidului.
—	Pentru că siib-secretarlî de Stat ne ar tace să perdem o bună parte din autoritatea itAstră personală, a răspuns imediat d .D. Sturdza, scbimblnd grabnic vorba.
In puţine cuvinte, preşedintele consiliului a lăsat pe postulanţil de portofoliurl să înţeleagă că nu are destulă încredere în el spre a împărţi o parte din atribuţiunl cu dînşil, căci domniile lor s’ar folosi de situaţia ce li s’ar da spre a săpa groapa titularului fie cărui minister şi a-I lua locul.
In realitate, acesta e şi gîndul ascuns al celor ce dat! zor astă-zl să se pue în aplicare legea care institue subsecretari de Stat la fie-care departament.
FĂŢARNICI A LUI STÂTESCU
In opozijie, ca şi la guvern, cu adversari şi cu prieteni, în toată activitatea politică a Ministrului de Justiţie Stătescu, predomină făţărnicia.
Sub aparenţele celei mai perfecte urbanităţi, pe adversarii săi nu să mulţumeşte să’i urască, îl declară afară din lege, îl persecută, legiferează contra lor, îl loveşte în toate ocasiunile.
Faţă cu prietenii săi liberali, tot aşa mizerabil se arată.
In timp de opoziţie, sub pretext de boală, să ţine la o parte, se abţine de a lua parte la ori-ce întruniri de şi adesea se găseşte în Capitală ; invoacă drept scuză starea sănătăţel sale care nu’I permite să stea în atmosfera nesănătoasă a sălilor de întruniri.
In schimb însă, pe toate potecele îşi bate joc de pornirile revoluţionare ale d-lor Sturdza-Cantacuzino şi caută să formeze în jurul săb un cerc politic cu aceleaşi vederi.
Iată’l la guvern în slîrşit, tocmai cu a-ceiaşl coreligionari politici de cari ’şl-a bătut joc.
Aci iarăşi se ţine la o parte, astă-zl pre-făcîndu-se că e bolnav, mîine simulînd o supărare fără rost. Dar de acasă, pe furiş, fără consimţimîntul Preşedintelui Consiliului de miniştri, trimite emisari în dreapta şi în stînga, complotînd răsturnarea şefului liberalilor, combinînd modificări ministeriale, încercînd alianţe parlamentare cari ar putea să provoace căderea d-lul Dim. Sturdza.
Se prezintă vre-o împrejurare în care poate da o lovitură făţarnică în şeful guvernului, fiţi siguri că nu are să o scape. Aşa spre exemplu, cînd Ministrul de interne a renunţat în sesiunea trecută la ideia de a mal expulsa pe Macedonenii veniţi în Bucureşti ca să reclame contra lui Apostol Mărgărit—Stătescu nu se sfia să răspîn-dească svonul că Dimitrie Sturdza a fost pentru expulzarea Macedonenilor, dar că s*a împotrivit cu «lrcpt cuvîut M. Na Regele.
In cestiunea detronăreî Mitropolitului, el Stătescu a jucat rolul cel mal infam, cel mal murdar, el a băgat în încurcătură pe toţi colegii săi, somîndu’î să se supuie vederilor şi decisiunilor sale, şi acum tot el Stătescu, se leapădă de orl-ce răspundere şi critică pe cel cari au comis greşala să’l urmeze de la început.
Şi ast fel îl regăsim mereu în toate oca-ziunile, dresînd zilnic planuri în contra colegilor săi, şi apoi dacă n’au izbutit, lcpă-dîndu-sc de ori-ce amestec în acel complot, spre a combina altă maşinărie pentru a doua zi.
TRIBUNA LITERARA
AMATORUL ŞI ARTISTUL
Am cunoscut o damă din societate, care avea multă pasiune pentru arte. Făcea versuri corecte şi adesea foarte conveuabile—poezioare juvenile de cadru mic, uneori destul de curăţele. In acelaş timp era pianistă, şi nu tocmai mediocră— descifra sigur şi frază cu gust şi pricepere; cultiva totodată cu asiduitate desenul şi pictura — desina fin şi mal ales zugrăvea cu succes flori si păsărele : liliacul alb şi vînfit şi rîn-duricile eraţi subiectele de predilecţiune. La urmă, lua lecţiunl de sculptură şi după spusele profesorului, avea multă dispoziţie—în cîte-va luni modelă bus-turl după natură.
Poezie, muzică, pictură şi sculptură— patru arte, cu un egal succes, ca Michei Angelo.
Nu sunt un linguşitor; n’aş fi nici odată’n stare să acord aplauze unei pro-ducţiunl de artă dacă ea nu mi le poate smulge. Aplauzele nemeritale în conştiinţa noastră mi s’aă părut totdeuna cea mal detestabilă şi mal revoltătoare minciună.
Mărturisesc însă că la fiece nouă producţie, pe care mi-o arăta dama aceea, cerîndu’ml părerea «sinceră», se petrecea in mine o ciudată mişcare. Producţiile el eraă prea rele ca să pot avea despre ele o părere bună, şi prea bune ca să am o părere rea. AveaO multe calităţi manifeste pe cari nu le-aşi fi putut tăgădui; dar le lipsea o calitate pe care nu o puteam defini, calitate indispensabilă—nu eraţi lucrări de artă.
Atunci, foarte perplex, căutam un mijloc să scap şi de dama şi de conştiinţa mea, şi iată ce găseam :
Doamna mea, pentru un amator, lucrarea d-tale este minunată, şi cunosc destul artişti de la noi, cari ar cîştiga mult în stima mea dacă ar semnă o a-semenea operă.
In multe rîndurl scăpasem ast-fel. Dormeam acum liniştit pe formula mea, pe care o credeam suficientă, cînd, în-tr’o zi, dama îmi prezintă ultima el o-peră: un cuib de rlnduricl sub o straş-nă, în momentul cînd părinţii, acăţaţl de marginea cuibului, dat! de măncâre puilor lacomi, cu ciocurile căscate.
Eram poate răi! dispus, nu ştiă ; destul că astă dată m’aO isbit mal întîl părţile rele. Era şi nu era un cuib de rlnduricl.
In arta cofetăriei se produc din spumă de zabar colorat figurine de un e-fect surprinzător: l'rucle, flori, păsări, miel, şcl. Aţi văzut pe ouele roşii de la Paşti scena întreagă a învierii. El! nu ştia cum, cuibul de rînduricl al amicei mi s’a părut zugrăvit după o lucrare de zahar de la geamul uuel cofetării. Cuibul din natură trecuse prin două prisme piuă s’ajungă..la mine—întîiti prin a cofetarului şi apoi prin a pictorului.
Dar asta nu va să zică nicidecum că lucrarea era lipsita cu totul de calităţi; din potrivă. Am privit-o mult — peste putinţă să reprezinte cine-va mal bine un cuib de rînduricl de zahar. Ce fidelitate de tonuri particulare artei cofetăriei ! ce rigiditate specifică de candel! ce strălucire transparentă de acadea! In fine o execuţie minunată ca atare. Aceste bune calităţi mă hotârîră să'ml dai! părerea sinceră.
«Doamna mea, pentru un amator...»
Dar dama mă ’ntrerupse:
«MC rog ce ’nţelegl d-ta prin amator ?
—	Prin amator ?... prin amator ?... ştia eu?
—	Ce diferenţă e între amator şi artist? Te rog să-ml spui numal-decât. D-ta eşti un om care nu întrebuinţezi cuvintele în deşert. Ce înţelegi prin a-mator şi ce prin artist ?»
încolţit ast-fel, , a trebuit să mă execut; şi fiind-că n’avein nimic precis de răspuns, am recurs la metoda aforismelor fantaziste. M’am prefăcut că mC găudesc adînc, şi cu tonul celei mal sigure teorii am început:
Amatorul lucrează de plăcere morală, şi ce produce îl face totdeauna plăcere— artistul lucrează de nevoe intelectuală şi foarte rar îl place ce face. Şi e natural să fie aşa. Amatorul nu cere să-şi exprime în opera lui toată gândirea şi simţirea: in orl-ce producţie, el îşi vede covirsită intenţia. El vede că a exprimat mal mult de cât a voit, a reuşit prin urmare peste măsura dorinţei. Artistul, din contra, în nici o lucrare nu-’şl poale vedea intenţia întreagă acoperită, pentru că el vrea sâ’.şl comunice toată gândirea şi simţirea. Iiitr’un cuvînt artistul vrea să comunice tot şi obţine puţin, pe când amatorul vede că obţine mal mult decât voia.
Amatorul lucrează prin inteligenţă;
2
EPOCA
artistul prin apucătură. Pe artist 11 stă-plneşte apucătura; amatorul îşi s'ăpî-neşte priceperea. In fine, arstistul este un om fără voinţă, adică un om incomplet, pe câtă vreme amatorul este om cu voinţă, adică Întreg.
«Nu Înţeleg aforismele d-tale, mă întrerupse dama.
— Doamnă, daca vrei să’ţl spun drept, nici eă nu le’nţeleg. Dar d-ta eşti de vină—Îmi ceri să’ţl răspunz la nişte întrebări din cale afară dificile.
Ce diferenţă este între un amator şi un artist ? e greii de spus ; dar desigur e uşor să’l deosibeştl din chiar lucrările lor. Ceea-ce pot spune cu siguranţă (şi privii încă odată cu un zîmbet dulce cuibul de zahăr) e că rinduricile d-tale pentru un amator sunt minunate, şi cunosc destul artişti de la noi cari ar câştiga mult in stima mea dacă ar semna o aşa operă.
Caragiale.
D. Vermont, pictorul cunoscut, a publicat de curlnd un volum de ilustraţiunî picante cu legende epigrama tice de d. Quintus. Volumul are o prefaţă de doctorul Urechiă, privitoare la legendele cari explică ilustraţiile d-lul Vermont. O credem prea interesantă ca să nu o împărtăşim cititorilor.
Iubite Domnule Quintus.
In ziua In care d-ta ml-al cerut, şi eă ţl-ani promis, să scrifl o prefaţă pentru volumul d-tale ^e Epigrame, am făcut şi u-nul şi altul o mare greşeală. Nu aceea la care maliţioşii se gîndesc, ci greşeala de a nu fi liotărît ce anume tel de prefaţă doreşti. Şi iată-mă acuma, din această pricină. Intr’o mare încurcătură. Ce fel de prefaţă ?
Să-ţl torn una savantă ? O prefaţă plină de erudiţiune, o prefaţă în care după ce, In clte-va sute de pagini magistrale, voi fi arătat influenţa Epigramei asupra fluxului şi refluxului, să explic, în alte cîte-vasute, nu mal puţin magistrale, pe aceea a cutre-murilor de pămlnt asupra Epigramei ?
Asempnea prefaţă îmi surîde. Gîndeşte D-le Quintus, ce capitole savante:
I ISTORICUL EPIGRAMEI T Epigrama în diferite epoce geologice.— Epigrama la minerale. — Epigrama la plante.—Epigrama în seria animală.
Şi după ce aşi fi arătat diferitele faze prezintate de Epigramă In trecerea sa de la dobitoacele cele mal mici plnă la dobitocul cel mal mare—omul—ar urma nişte capitole, de a căror importanţă colosală vel fi convins citindu-le titlurile :
Budizmul, Cristianizmul, varza acră şi Epigrama. Partea Epigramei în descoperirea Americei.—Eclipsele de lună, Microbii şi Epigrama.—Epigrama şi Agiul. Şi aş termina savantul meu studia printr’un paragraf intitulat Epigrama şi Votul universal, paragraf în care aş arăta cî*ă dreptate afi toţi Apostolii cari pretind că Epigrama, Sveiţerul şi Soacra nu pot fi bune plnă ce Proletarul nu va fi dobîndit Votul Universal.
O prefaţă ca aceasta, prefaţă care să facă pe lector să rămînă umilit de vasta mea erudiţiune, ini-ar fi plăcut să fcriă. Slnt Insă, val, nevoit să renunţ la o aseme-aea lucrare: nu posed pe Larousse.
*
Dar atunci, dintre nenumăratele feluri de prefaţă, pe care sâ’l aleg ? Prefaţa Iu care
fretaţierul îşi bate joc de autorul volumu-u) ? Prefaţa-specialitate a D-lul Hasdeu ? Dar eQ nu slut D-l Hasdeu, şi o regret, şi d-ta nu eşti D-l Şâineanu, şi te felicit.
*
Un alt sol de prefaţă este acela ’n care prefaţierul vorbeşte de razele Iul ROntgen, de legea maximului, de cultura crenvQrşti-lor, de atenuarea soacrelor, de... de or)-ee, afară de un lucru : volumul căruia e destinată prefaţa. Dacă ’ţl convine genul, Iţi scrii! bucuros o asemenea prefaţă, cu atît mal bucuros, cu cit de multă vreme do resc să arăt publicului lutr’o dizertaţie elo-quentă, superioritatea termometrulul Domnului Edaumur asupra aceluia a Domnului Centigrad. Superioritate incontestabilă. In adevăr, cu primul apa fierbe la 80 grade, pe cînd cu cel de-al doilea numai la 100 I Termometrul Rdaumur ne permite deci să realizăm o notabilă economie de combustibil.
Vrei acest studiii, sad preferi lucrarea mea In care, cu statistica intr’o mină şi cu eondeiul In cealaltă, probez că numărul crimelor dintr’o ţară este direct proporţional cu acela al soacrelor ?
Ce zici ?
*
Dacă m'al lăsa pe mine să aleg Intre diferitele feluri de Prefaţă, ied, iubite D-le Quintus, aş alege pe acela, atît de frequent, în care prefaţierul profită de ocazie ca să-şi facă ceva reclamă.
Aş începe cam aşa: •
Epigrama, ') gen despre care n'atn vorbit în cunoscuta mea operă, 3) este în ziua de azi, fapt pe care l’aş fi putut demonstra in vre-o lucrare anterioară, 3J un gen mult inferior vulgarizaţiunilor ştiinţifice. In adevăr, dacă comparaţi epigramele cele mai bune cu «Cine-1 ucigaşul ?» vă veţi convinge că pe cînd în Epigramele cele mai renumite chestiea microbilor, chestie atît de importantă, este lăsată aproape cu totul la o parte, această chestie, din contră, este pe larg tratată în opera mai sus citată.
D-lul Mdller, ‘) şi mie mi-ar conveni gro-
1) Vezi Igiena ni ea.
2| Vezi Şarlalanistnul in medicină de D-rul Urechiă.
3) Vezi Dr. Urechiă: Ereditatea psicolngică. () Eminentul proprietar al celebrei opere: Qine-l ucigaşul
zav o asemenea prefaţă, dar mă Îndoiesc că şi D-tale.
*
Sunt prefaţierl cari ad găsit un alt mod de a nu lăuda autorul volumului. Aceştia 11 găsesc merite atlt de colosale, calităţi a-Ut do hiper-geniale. In cit opera autorului, care na e de cit hună, cade victimă acestor laude exagerate. Lectorul care, după o a-semenea prefaţă; se aştepta să găsească In volum cel puţin leacul oftigel, clrma balonului şi equilibrul budgetului, va avea de sigur o deziluzie eonstatlnd că scriitorul u-nel opere aşa de lăudate nu a descoperit nici macat- praful necesar puştel Mannlicher.
Vrei, D-le Quintus, să scrid ed că D-ta al creat Epigrama, şi că o dată cu D-ta E pigrama va dispare? Vrei să mă extaziez la fie-care punct de exclamaţie ? Vrei să afirm lectorului că la D-ta am găsit o virgulă geniala, «horribib de genială», o virgulă care sintetizează pe Sakespeare şiWag-ncr, pe Ratael şi Darwin? Vrei, D-le Quintus, să dad ochii peste cap în laţa virgulei D-tale şi să încep să strig : O, D lor, priviţi această virgulă, ce adlncă psicologie, ce profunzime ameţitoare, ce genială anatomie a sulletulul omenesc, ce...
Dar vezi că, iubite D-le Quintus, ca să faci asemenea tartine trebue să Iii mal neruşinat ca un senator rontîn, şi eu nu’s nici deputat.
*
Dar atunci ?
Atunci ştiu eu cum ar fi mal drept, mal bine : sâ-ţl spun pur şi simplu ce gîudesc despre Epigramele D-tale. Să-ţl spun că în ele se găseşte observaţie destulă şi spirit cît observaţie. Să-ţl spun că ştii să vezi, şi ştii să spui ce vezi. să-ţl spun că... Dar în-Ir’o ţară în care D-l «Petraşeu» e «critic», D-na «Sofiea Nădejde», «scriitoare», şi D-l «Penclolu», «poet»; intr’o ţară în care toate scrierile slnt «admirabile» şi toţi scriitori «Eminenţi», a-ţi spune, D-le Quintus, eă observaţia ţi-e justă adesea, şi fină de multe ori, a ţi spune, D-le Quintus, că al ştiut să pătrunzi multe din slăbiciunile omeneşti şi că săgeata-ţi ascuţită nemereşle dese ori în centru, a-ţl spune acestea, toate acestea, e totuşi prea puţin. De aceea grăbeşte, D-ie Quintus, de-mi scrie ce fel de prefaţă doreşti, ca să ţi-o fac pe plac.
Urechiă.
Şcoala superioară de ştilute de Stat
ANUL XXV
Deschiderea cursurilor acestei şcoale pentru* anul curent 1896 -97 s’a făcut de d. C.G. Ioan, direct rul şcoalel.
D-sa, după ce lutr’o scurtă cuvîntare arată scopul acestei şcoale înfiinţate în anul 1872 îşi exprimă regretele pentru pierderea a doul din-ire profesorii acestei şcoale : d-nil Porfiriade şi Athanasiade.
Athanasiade—zice d-sa—era unul dintre profesorii cari a contribuit inal mult Ja menţinerea acestei şcoale, sacrifi<-indu-şl orele libere pentru a preda cu mult succes şi neîntrerupt timp de 12 ani, cursurile de Drept Constituţional şi Drept Administrativ.
Aceste cursuri în viitor vor face obiectul a două catedre şi se vor face : Dreptul Constituţional de d. An. Porumbaru şi Dreptul Administrativ de d. C. G. Ioan.
Înainte de a termina, d-sa pune în vedere celor ce atl reuşit a fi admişi ca elevi al şcoalel precum şi a vechilor elevi relnscrişl dispoziţi-unile din noul regulament, pus in aplicare cu Începerea anului curent şcolar, în care totul este regulamentat şi atrage atenţiunea, şi mal ales asupra art. ia, care zice : «Studenţii înscrişi ca elevi al şcoalel sunt datoil a urma regulat cursurile. El nu pot fi admişi a trece examen asupra vre-unel materii pinâ ce nu vor produce atestarea profesorului titular al materiei că ati irequentat cursul. Această atestare se va face chiar pe petiţia cu care cere a fi examinat».
*
» *
Pare-se că inaugurarea teatrului din Iaşi a fost definitiv fixată pentru zîua de 19 Noem-brie.
La 10 Noembrie se va face o repetiţie generală; la această dată se vor lua şi ultimele dis-poziţiunl privitoare la solemnitatea inaugurării.
Presa va fi invitată la solemnitate.
*
* *
Luni, 11 Noembrie la ora 11 dim. d. dr. Poltzer va ţine în amfiteatrul de chimie, de la institutul chimic universitar din str. Scaune, prelegerea de inaugurare a noului curs de chimie-alimm-tară. Această catedră a fost Înfiinţată de cu-rînd.
Studenţii şi mal mulţi farmacişti din Capitală vor asista la acest curs, ca o manifestaţie de simpatie pentru d-rul Poltzer.
OSfFOHMAŢll
Aflăm că «1. P. S. Aure-linii refuză categorie a intra în in iui ster.
I). IMim. Sturdza a trimis ieri pe «1. C. STaeu la d. Aurelia» cu misiunea de a-1 împăca. Ştim însă eă demersul d-lui A a eu a fost infructuos.
D. Aureliau critică foarte aspru pe d. Sturdza, pe care ’l acuză eă pune mai presus de interesele partidului răsturnările sale
1>. Aureliau a spus chiar unui vccliiu amic al său, uit profesor cunoscut:
— I>e ce să mă închin eu lui Kturdza, cînd îl voiu sili în curîud să se închine el!
1). Aureliau a făcut prin această frază aluziune la situaţia parlamentară, pe care o crede atît «le «lefa-vorabilă <1 lui Sturdza, în eît acesta va fl nevoit să pleee cedîml locul său preşedintelui C1am«*rci.
1>. Aureliau a mai adăo-
gnt, că toţi vechii amici ai lui ISrătianu au părăsit pe d. Sturdza.
Jouî a venit înaintea secţiuneî I-a a tribunalului de Covurlui procesul civil intentat de casa Georgi comunei Galaţi pentru anularea cesiunii concesiunilor tramvaiului electric şi iluminatului cu gas şi electricitate.
Casa Georgi reclamă comunei un milion despăgubiri civile; ea este representată tVt instanţă de j d-nii avocaţi Disescu şi Boţan, asistaţi de d. Joseph Ferrier, re-presentantul casei.
Pe de altă parte primăria a intentat concesionarului Georgi şi aşa zişilor cesionari ai contractelor de iluminat şi tramvai, două acţiuni de daune pentru neînde-plinirea condiţiunilor din caetul de sarcini.
Ambele procese au fost conexate cu acţiunile intentate de Georgi comunei Galaţi.
O scena caracteristica s’a produs ieri la biserica Kretzulescu.
Pentru serbarea hramului acestei biserici, Preotul, de frica locotenentei mitropolitane, chemase pe arhiereul Meletie, vicarul Mitropoliei, sa oficieze.
Biserica era plină de lume a-leasa. In momentul însă cînd ar-chiereul Meletie a eşit din altar în plin ornat bisericesc, lumea a eşit în mod ostentativ din biserică.
Sinodul Mitropoliei roinîne unite din Blaj s’a deschis Marţi.
Sinodul, care de S ani n’a mal fost convocat, discuta ideia redactării unul memorand în cestiunea soartel clerului, precum şi ideia de a lua o poziţie oare-care faţa de nouile legi politico bisericeşti.
Prlu cercurile guvernamentale se vorbeşte eă mitropolitul Iosif al Moldovei va ti înduplecat In cele din urmă a primi scaunul prfmaţial.
In acest ca* Episcopul Parte-nieva ti ales Mitropolit la Iaşi, Arhiereul (’alistrat Orleanu, omul lui Parteule, Episcop la Galaţi.
Se vorbeşte deja eă episcopia de Roman se va da Areliiereului Floru Băcăuanul.
Acestea sunt combinaţiile guvernului. Bar vorba rominului : Soeoteala de aeasă nu se potriveşte eu cea diu tirg.
Mercur!, 0 Noembrie, fiul d-lul general Candiano Popescu ceru voe părintelui satl pentru o ora ca sa mearga la preumblare. Intîlnindu-se cu un copil de vîrsta sa, plecă la vînătoare fâra a prevesti familia.
Neîntorcîndu-se pîna la orele 9 seara, d. general, cu drept cuvînt îngrijat, merse la d. prefect de Poliţie al Capitalei şi îl dete de veste fiindu-I teamă de vre’un accident.
Accidentul se şi Sntîmplase, căci fiul d-lul general ranindu-se la un picior, din cauza rănel n’a putut sa se întoarcă acasă de cît a doua zi.
D. Uzescu, inginerul comunei Galaţi, şi-a dat demisiunea din acest post.
Se comentează foarte mult faptul ca aceasta demisiunea fost data tocmai cînd comisiunea de ancheta, numita de ministerul de interne, cercetează dosarele lucrărilor comunei efectuate in regie.
Luni vom publica la „Tribuna Lite-rarăw un important fragment de d. An-gel Demetriescu intitulat «Jttosetti şi Brătianu».
Marele Stat-major al armatei se ocupa cu elaborarea unul proect de lege, pentru reducerea serviciului în armata permanentă de la 3 ani la 2 ani şi în armata teritoriala de la 5 ani la 4 ani.
Grupul Orleanu din Galaţi va scoate un ziar, pentru campania electorală; el va purta numele de Voinţa Galaţului.
D. Călinescu, supleant pe lingă tribunalul Prahova, a fost înaintat judecăto-de instrucţie la Covurlui, in locul rămas vacant în urma transferărel d-lul Pâr râianu la Ilfov.
M. Sa Regele a plecat alaltă-seară, imediat după consiliul de miniştri, la Sinaia.
Suveranul se va întoarce Joul in Capitala, pentru a deschide sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
Pentru mîine după amiazl, d-nu Fleva a convocat o noua întrunire publica la «Dacia».
Ieri a fost înmormîutat unul din cel 12, decedatul Episcop Ier an im de Roman.
I nmormîntarea a fost foarte simpla.
A oficiat numai un archieretl şi cîţl-va preoţi.
Pe urma decedatului eraţi cîţl-va preoţi şi foarte puţini mireni.
Serbarea Ligci
Diseară se va da o splendidă serbare la Bragadiru în folosul Ligei Culturale.
Numai în cîte-va luni, noul comitet al IAgel Culturale a izbutit să dea o nouă şi sănătoasă direcţie acestei instituţii naţionale.
Fondurile el sechestrate, cestiunea naţională trădată şi compromisă de cel cari aii exploatat’o, neîncredere, duşmănie şi diviziune în Transilvania, campania naţională în presa străină încetată, — iată situaţia moştenită în Maiu de noul comitet.
Şi azi, abia după cinci luni, în Transilvania lucrurile merg spre bine; ziarele italine, La Stampa, II Secolo, Corriâre della Sera, etc., apoi L’Inde-pendance Belge, MunchenerAU. Zeilung, Daily News, etc.—scriu articole călduroase despre Romînl, informînd străinătatea asupra cestiunel naţionale ; în Capitală apare odată pe săptămînă Liga Romină cu studii admirabile a-supra cestiunel naţionale, etc.
Aceste sunt succese, cari se văd şi nu se pot contesta. Şi aceste succese sunt o garanţie pentru viitor, pentru un viitor care promite a fi strălucit dacă publicul îl va da concursul.
Serbarea de deseară e un apel la i-nima, la generositatea publicului. Şi a-vem cuvinte să sperăm că publicul Capitalei va şti să recompenseze dorul de muncă al unor oameni, cari fără scandal şi fără provocări răsboinice, vor să îndeplinească o dorinţă caldă a tutulor romînilor de pretutindeni.
RE9R6AN1SAREA MINISTERULUI DE JUSTIŢIE
Proectiil.—Asimilarea funcţionarilor
cil magistraţii.—O nouă direcţiune.—JEIaborar sa proectului.
D. Eug. Stătescu proectează o reorganizare a Ministerului de Justiţie.
Această reorganitare se va face pe bazele legel de organizare judecătorească. Proectul va fi elaborat de o comisiune care va lucra sub preşedinţia secretarului general al acestui departament.
Am căutat să ne informăm mal dinainte de bazele acestei reorganizări şi iată ce am putut afla:
Asimilarea funcţionarilor eu magistraţii
Funcţionarii ministerului de justiţie, începînd de la sub-şef de biurou şi piuă Ia secretarul general, vor fi asimilaţi în grad şi în onorariu cu magistraţii şi vor avea aceleaşi drepturi la înaintare ca şi aceştia.
Aşa sub-şefîl de biuroti vor fi egali in grad cu substituţii şi supleanţii de tribunal, precum şi cu ajutorii de judecători de ocol.
Şefii de biurou vor fi asimilaţi în grad cu judecătorii de ocol şi membrii de şedinţă al tribunalelor.
Directorii de serviciu vor avea gradul preşedinţilor de tribunale.
Secretarul general al ministerului va fi asimilat cu consilierii curţel de apel.
Toate drepturile pe cari legea de organizare judecătorească le dă magistraţilor, vor fi date şi funcţionarilor ministerului de justiţie, prin urmare directorii de serviciu şi secretarul-gene-ral vor fi inamovibili.
O nouă direcţiune
Pe lingă cele două direcţiuni existente în minister, se va mal înfiinţa după proectul d-lul Stătescu o direcţiune juridică cu atribuţiunea specială a anchetelor.
In acelaş timp se va crea două posturi de inspectori judiciari pe lingă a-ceastă direcţiune, el vor fi însărcinaţi cu faceri de anchete confidenţiale şi cu cercetarea saiijaplanarea diferendelor ivite Intre membri.
Elaborarea jtroeelulul
Budgetul cbeltuelilor ministerului de justiţie, faţă cu noua organizare a acestui departament, va fi sporit simţitor.
Proiectul de reorganizare deşi* n’a început a fi elaborat, este stabilit insă In principiil şi liniamentele generale ab fost stabilite de însuşi d. Stătescu.
Printre membrii eomisiunel cari se vor ocupa cu întocmirea proectului va fi şi d. Poenaru-Bordea, consilier la Curtea de Casaţie.
Noua organisare va fi pusă în aplicare la 1 Aprilie 1887.
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Berlin, 8 Noembrie.
Discutând legea judiciară adiţionalii, Reichstagul a adoptat o propunere a liberalilor tinzând sft suprime mărturia obligatorie a editorilor, redări orilor .şi tipografilor.
Guvernul a declarat că nu poate să prim iască propunerea privitoare la imprimatele periodice cari cad sub lovitura leger penale.
Viena, 8 Noembrie.
Camera deputaţilor. — Abatele Treniul'els a adresat o interpelare ministrului apărării naţionale, în privinţa unul duel recent mire doul ofiţeri al Jamvehr-ulul la iunsbrficli. Interpela-torui a întrebat guvernul ce are de gând să facă pentru ca să se respecte legea şi pentru ca să scape societatea de due).
Berlin, 8 Noiembrie.
Dieta prusiană s’a deschis. Discursul tronului citit de ministru] preşedinte apasă asupra situaţiunel financiare favorabilă a anilor 1895-96, 1896-97, şi asupra aceleia a anului 1897-98 care nu va presenta deficit.
Discursul anunţă încă depunerea unei serii de proiecte de lege, printre cari acelea privitoare la îmbunătăţirea soartel amploiaţilor, profesorilor, institutorilor, judecătorilor şi sporirea lefurilor lor; reducerea dobinzil împrumuturilor 4- Ia sulă; amortisarea obligatorie a datoriilor şi măsuri pentru ridicarea agricult urel.
Belgrad, 8 Noiembrie.
Regele a plecat la Viena Ja 8 ore seara. A însărcinat pe consiliul de miniştri cu regenţa in timpul lipsei sale.
Roma, 8 Noembrie.
Ambasadorii Auslro-Ungariel şi Engliterel aii presentat în numele cuvernelor lor, felicitări guvernului italian, pentru încheierea păceî cu Abisinia.
Paris, 8 Noembrie.
Camera deputaţilor a adoptat capitolul fondurilor secrete ale bugetului ministerului de interne.
Paris, 8 Noembrie.
Se asigură că miine, cu ocazia discuţiei bugetului ministerului afacerilor străine d. Mil-lerand va cere explicaţiunl ministrului asupra reiaţiunilor Frunciel cu Rusia.
Rio-de-Janeiro, 8 Noembrie.
D. Aloes Barbosa. a fost numit ministru al marinei, d. Joaquiin Martinn ministru de industrie şi d. Bernardino Campos, ministru de finanţe.
AFACERI TURCEŞTI
Londra, 7 Noembrie.
Vorbind de negociările angajate între puteri în privinţa unul sprijin financiar de da* Turciei. «Agenţia Reuter» zice că se recunoaşte necesitatea de a se lua măsuri spre a susţine Turcia în mod financiar, căci alt-fel i-ar ti cu neputinţă de a introduce reformele necesare.
Cu toate astea nu s’a formulat nici o propunere definitiva în această privinţă de către puteri şi cit timp cabinetele din Europa nu vor elabora un proiect de reforme, poporul englez va admite cu mare greutate un proiect pentru a ajuta Turcia din punctul de vedere financiar.
Constantinopol, 7 Noembrie.
Mal mult de cil jumătatea batalioanelor de redifi aii fost licenţiate din causa lipsei de bani; restul va fi concediat în curind.
Ambasadele au presentat obiectiunl in contra nuniirel celor doi delegaţi otomani in comisiunea judiciară cretană. de oare-ce aceste persoane nu posedă litlurile cerute.
Plecarea eomisiunel în Creta s’a fixat pe săptămina viitoare.
Viena. 7 Noembrie.
«Corespondenţa Politică» află diu Petersburg că cercurile guvernamentale ruseşti sunt foarte satisfăcute de discursul marchisulul Salisburi la Giuitthall, care declară înţelegerea Engliterel cu cele l’alte puteri continentale in cestiunea din Orient şi permite să se evite primejdia ca Poarta să nu caute să scape, crezind că puterile sint In neînţelegere.
O scrisoare din Petersburg constată unanimitatea puterilor de a nu lăsa să devieze Sultanul, care pare pe drum de a executa reformele.
DESTĂINUIRILE LUI BISMARCK
Petersburg, 7 Noembrie.
Ziarele importante comentează în mod favorabil declaruţiunile guvernului german in privinţa destăinuirilor ziarului Hambar ger A’ac/i-riditen.—Novoie Wretnia zice că aceste decla-raţiuul aii satisfăcut atît puterile dublei cît şi a triplei alianţe; ele ati mulţumit toată lumea, afară de Englitera.
Discursul baronului Marschall dovedeşte că guvernul nu ţine să lase să se turbure dezvoltarea corectă a politicei germane urmată în a-ceştl din urmă ani.
EGOURÎ
*** Societatea tinerimel romlne studioase in Muenehen «Ronilnia», s’a constituit pe anul şcolar 1896-87 In următorul mod : Pre-sident: Consta uliu B. Creţoiu, când. arch. —Secretar: losif Sceopul, stud. electr. Casier: Camil Pop Harşianu, stud. ing. Notar-bibliotecar: Remus Uiescu, stud. arch.
Localul socielâţel se află: Sclileissheimer-strasse 109. I R.
*** A apărut de sub presă o importantă broşură Intitulată Justiţia militară, cum este şi cum trebue să fie de d. Lt. Al. Teodorescu, licenţiat In drept şi avocat pe lingă instanţele civile şi militare.
*** Miine va apare in Capitală Soarele ziar săptămtnal, format mare şi In opt pagini.
Un număr 15 ban).
*** Direcţiunea circului G. F. Sidoli ’şi dă toate silinţele pentru a amuza tntr’un chip inteligent publicul diu Capitală De.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Atragem atenţiunea publicului asupra ru-bricel din pag. 4-a Mici anunţuri, care sunt menite a inlesni transacţiuuile individuale şi comerciale.
Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste anunţuri, este un iudcmn pentru toata lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane Intr'o afacere ca : Închirierea unei case, arendarea unei numii, vtnzareu unei trăsuri, ctc.
Tot pentru o mal eftină plata a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rindurl.
PltE’i'IIL: piuă Iu IU publicaţii 30 bani linia pentru tle care dată, şl de la 10 In sun 30 bani linia.
remarcat jocurile fraţilor Carpini, acrobaţi escentricl. Astă seară, Slmbătă, debutul a-crobaţilor The Gaetanos, Oloms-Trio.
îndemnăm publicul să meargă să viziteze acest circ, al căruia program e tot-de-a-una atrăgător.
«** ErI, Vineri, s’a procedat la Universitate la alegerea noului comitet al societăţii studenţilor In Drept, pe anul 1896—07.
AQ fost aleşi: D. George Danielopol, preşedinte ; V. N. Cucu, casier, G. Conslantiniu, secretar general, şi dd. Iunescu-Focşanl şi I. Oporeanu, secretari de şedinţă.
DU^APITALĂ
Furt cu spargere.—Doi vestiţi pungaşi de meserie, Iosef Cordaşi şi Diugomir Ionescu, s’iiu introdus erl noapte pe la orele 1 prin pivniţa prăvăliei d-lul N. Niculescu din calea Rahovel 132, spărgînd uşile din afară şi aii furat tot tutunul şi alte articole din prăvălie tn valoare de peste 300 de lei.
In urma reelamaţiunel făcută de păgubaş, şeful siguranţei a descoperit pe pungaşi Intr’o cafenea freenentată de obicei ii de acest fel de oameni.
In urma interogatorului luat, pungaşii, aă mărturisit faptul şi aă arătat locul unde ascunsese toate mărfurile furate.
Iar spărgător «1© case.—Agenţii poliţiei de siguranţă aă prins astă noapte pe doul cunoscuţi spărgăiorl de meserie, Vasilo Constantin şi G. Berceanu pe cînd, cu chel falşe, căutaţi să se introducă In casa d-lul Niţă "Andrei din strada Graţioasă.
Dezertor şl pungaş.—V. Şlefănescu, ds mal mult timp dezertor din armată, a fost prins erl de agenţii siguranţei.
Asupra lui s’aft găsit mal multe obiecte de valoare, provenite din furt.
Ştefânescu a fost arestat la poliţie unde s’aă început cercetările.
Cadavru găsit.— Alaltă-erl s’a găsit în comuna Cava-Oraar, lîngă paele locuitorului Radu Dobre, cadavru unui necunoscut, în vîrstă de 30 ani, de naţionalitate armeană, purtînd o rană la urechia dreaptă, provenind dintr’o împuşcătură.
Parchetul cercetează.
Doul ttlliari In Dobrogea. — Locuitorul Dumitru Badea, din comuna Calfachioi, du-crtndu-.se erl cu căruţa spre Ostrov, în dreptul dealului Sarial a fost lutimpinat de doul indivizi cari Taă somat să oprească.
Badea, văzînd că arejaface cu tllbari de drumul mare, dădu bice cailor şi fugi la vale. Tllharil a tras un foc de puşcă după el, iar glonţul a rănit pe Dumitru Badea în obraz, fă-candu-I o rană destul de inare, dar fără gravitate.
In aceeaşi zi locuitorul Iosef Neainţu a fost atacat de alţi trei tilharl in locul numit podeţul Kiuciuc Cioşnea, in apropiere de locul unde fusese atacai Dumitru Badea. Tîlharil aă bătut în mod barbar pe Neamţu, spărgl.tdu-I capul şi furîndu-I suma de 340 de lei ce avea asuprâ-I.
L’aă legat apoi cot la cot şi la ochi şi au deshămat caii de la căruţa jefuitului, dispârîn I cu el în direcţiunea Bulgariei.
S’aă luat măsuri pentru urmărirea acestei bando de ttlharl.
Cadavru fără ©ap. — Sunt cîte-vazile de clnd pe teritoriul comunei Titu s’a găsit un cadavru de sex masculin, cu capul tăiat din umeri şi lipsă de la trunchiă.
Incendiu.—Un incendiu violent a izbucnit alaltăerl in Suliua, distrugînd 5 case.
Pagubele trec peste suma de 50.000 de lei. Imobilele distruse de flăcări erau asigurate.
Se bănueşte că focul ar fi provenit din ne-gligenţa unul vizitiu care, umhiind cu lampa aprinsă in podului grajdului, care era încărcat cu fin, l’arapa s’a răsturnat şi flăcările s’aă comunicat cu iuţeală celori’alle clădiri.
DIN STRĂINĂTATE
nnrnrTmniii — a uni im
Tentativă de omor.—O scenă care a e-moţionat toată strada Alouelte.din Anvers s’a petrecut zilele trecute in cafeneaua Ducal.
Un lucrător, numit Iosef Michiels, avu o ceartă cu o fostă amanta a lui Mărie Pelers, in virstă de 23 ani In cursul discuţiunel, foarte vie, Michiels descărcă asupra el mal multe focuri de revolver. Gloanţele i-aă pătruns tîm-plele, gitul şi ptntecele.
Nenorocita a fost condusă la spitalui Sainte-Elisabeth.
Procurorul şi judecătorul de instrucţie aă sosit la faţa locului. Un mandat de arestare s’a lansat imediat.
Ciocnire de trenuri.—O depeşă din Pe-tersburg anunţă că o ciocnire puternică a avut loc, zilele trecute, intre două trenuri, pe linia Petersburg-Varşovia.
Sunt 7 morţi, 13 răniţi grav şi 40 contusio-naţl.
Ciocniri «le vapoare.—O telegramă din Brest anunţă că alaltăerl torpilorul 83 s’a nisi-pat tn urma unei ciocniri cu torpilorul 01.
Nu se cunoaşte soarta echipagiulul.
Victimele minelor.—Alaltăerl, în urma unei explosil de grison, în puţul «conte de Blumenthal», vr’o trei zeci de lucrători aă fost omoriţl.
Sinucidere tragică a unul anar-«■IiInI.—Se comunică din Albeau că Aszain, anarchistul din Putras, s’a sinucis cu un cartuş cu dinamită ce şi-a pus in gură şi care a făcut explosie. Nu se ştie cum asasinul a parveni! să’şl procure dinamită.
ULTIME INFORMATIUHI
Pe baza ordonanţei lui Vasiliu în afacerea Mitropolitului, s’a făcut §i rechizitoriu, care a zăbovit cu două trei zile, deoare-ce d. Stă-tescu, ministrul justiţiei, care a luat cunoştiinţâ de rechizitoriu, a adaos el însuşi cîte-va puncte.
Acum rechizitoriul e terminat şi ordonanţa definitivă, — care n’are nici o însemnătate, deoare-ce se va mărgini a pune afacerea la dosar,—se va da peste o zi sau două.
Ordonanfa şi rechizitoriul vor fi tipărite în broşură şi ignominiile lui Vasiliu se vor împărţi deputaţilor şi senatoriloi'.
©iiveiTimneiitnlil răspîn-(lesc ştirea că îu Mesajul pe care «I. Sturdxa il va prezintă mfine aprobării M. Nalc Megeiul, se anunţă convocarea Marelui colegiu electoral pentru alegerea unui Mitropolit JPri-in a t.
...Când s’a văzut împărat, întâi pe tatăl săQ l’a spânzurat.
Aşa a debutat şi d. D. Zorită, prefectul de la Galaţi.
Se ştie că uliţa Domnească din Galaţi este de două ori mal larga de cât Calea Victoriei a noastră, iar circulaţia aproape nulă. El bine, d. Zorilă, cum s’a văzut prefect, a vrut să aplice pe uliţa Domnească din Galaţi regulile de pe Bulevardele Parisului. Nici una, nici două, a dat o ordonanţa după care birjele goale nu mal aQ dreptul să circule de cât pe stradele laterale. Ast-fel Gălaţenil aQ fost puşi în imposibilitate de a găsi birjl.
Faţâ cu nemulţumirea generala, prefectul şi-a retras ordonanţa, aşa ca şi acest apendice al programului partidului naţional-liberal a rămas neexeeutat.
Duminică se va celebra, în biserica Sf. Gheorghe-vecliI, cununia religioasă a d-rel Maria V. Trandafirescu cu d. Cliiriţă G. Mihăescu.— Felicitări sincere tinerel perechi.
Săptămîna aceasta s’a ţinut la Brăila o consfătuire intimă a conservatorilor locali; aQ luat parte vre-o 35 de persoane.
După un schimb de vederi asupra situaţiunel, s-a ales un comitet de acţiune din care fac parte 15 fruntaşi al partidului.
Comisiunea de nomenclatură a stradelor Capitalei, în ultima sa şedinţa, a schimbat numele stradel Chimistului în strada C. F. Ro-bescu.
Să sperăm că la şedinţa viitoare Calea Văcăreşti va fi botezată Calea lui Melisiano.
D. Dim. Sturdza a plecat azi la Sinaia pentru a prezintă M. Sale Regelui proiectul de Mesaj.
O telegrama din Botoşani anunţă moartea d-lul deputat C. Urzică, care a încetat erl din viaţă la moşia Hăbăuceşti din judeţul Roman.
Următorul apel a fost lipit pe zidurile oraşului Bîrlad:
Cetăţeni,
Faţă cu lovitura dureroasă dată bise-ricel ortodoxe romîne, prin depunerea cu silnicie a I. P. S. S. Mitropolitulul-Primat Ghenadie Petrcscu şi mal ales faţă cu denegarea de dreptate ce i se face;
Faţâ cu sistemul de guvernare in vigoare astă-zl şi care Unde a răsturna din temelie basele existenţei noastre constituţionale;
Partidul conservator, neclintit apărător ai ordine! In Stat, care singură numai duce la progres şi libertate, face un apel către cetăţenii BirlădenI pe cari îl roagă să ia parte la lutruuire» Publică, ce va avea loc în Salonul las-kulowsky (lingă piaţa Domnească) Duminică IO BTo©mI»rie, ora 1 şi jumătate după amiază.
Gheorghe Emandi, loan Vîrgoliciu, Dr. Antoniu, Neculai Budu, Colonel Rentz, Grigore Negură, Mihalache Gheorghiu, Iancu Andoniu, Emanoil Ghinescu, Vasile Simionov, Căpitan Goliad, D-r. Şaabner-Tuduri, Const. Slobozoanu, Colonel Cocin-turescu, loan Lupu, Neculai Movilă, Mi-
— Apă minerală
y aii Mnas naturală
dea mai buna din apele purg*ative
A se cere eticheta purii nd numele „AndreaS Saxlelllie	18
Aceasta apă naturală se vinde în toate drogueriele, farmaciile şi magasinele do Coloniale
hai Vasiliu-Cristescu, Teodor G. Emandi, Grigore Stamatescu.
Iată numele căpitanilor de infanterie cari aă reuşit Ia examenul pe teren pentru gradul de maior:
D. D. Anastasiade, Angelescu, Bâ-beanu, Bâlănescu, Bosianu, Calotescu, Conrad, Dumitrescu, Doiculescu, Fotescu, Fratostiţeanu, Gafencu, Găişeanu, Gă-luşcă, lacomi, tarea, Macedonescu, Ma-teescu, Mănescu, Mincu, Minculescu, Mi-riuescu, NedelcovicI, Nenişor, N. Niculescu, M. Niculescu, Orăşanu, Pamfiliti, Petrescu, Popovăţ, D. PopovicI, G. Po-povicl, Romanescu, Savopol, Slăvescu, Teodorescu, Tetrat, Tomescu, Vasiliu şi Velicu.
Din geniu atî reuşit căpitanii Panai-tescu .şi Balaban.
DEMISIUNEA D-LU! AL. A. PLAGIA
Am anunţat că d. Al. A. Plagino, mare proprietar în Putna, scîrbil de politica guvernului actual, s’a retras din partidul liberal şi în consecinţă îşi va depune mandatul de senator.
D. Al. A. Plagino a încunoştiinţat deja în mod olicial pe alegătorii colegiului I de Senat din Putna despre aceasta, prin o scrisoare din care extragem următoarele :
După părerea mea, Guvernul de astăzi a grămădit greşeli peste greşeli, ca să nu zic mai mult, în paguba binelui acestei Ţări. Aceste greşeli sunt mari, multe, cunoscute de ţara întreagă, şi ou drept cu vi ut e «ergie combătute nu numai de toate partidele «lin opoziţia intransigentă, «iar chiar «Ie uu mare număr «liu membrii partidului 3Tuţioual-Liberal.
In asemenea regretabilă stare de lucruri, am crezut, Domnul meu, că de o cam dată nu am nimic mai bun de făcut, de cît a mă retrage din partidul de la putere, rămîind degagiat de orice răspundere.
Fapta aceasta a mea atrage inevitabil după sine o alta, şi care e cea următoare.
A nu participa la greşelele guvernului, a le «lesaproba «lin aditivul siucerităţei mele, a fi convins şi de inutilitatea mea în partid, şi de primejdia la care duce ţara a-cest guvern, şi în acelaşi timp a mai păstra mandatul de Senator dat mie ca Naţional-liberal, cred şi consider aceasta ca un furtişag, ca o înşelăciune către alegătorii mei, la care conştiinţa şi lealitatea mea să refusă.
De aceea, încă o-dată mulţumindu-vă cu adîncă recunoştinţă pentru onoarea ce mi-aţl făcut alegîndu-mâ Senator, Vă anunţ şi Vă declar că la cea «l-iutii şedinţă a Senatului, la 15 Noiembrie 1896, îmi voi da demisiuuea şi «liu acest matur corp.
0 STATISTICA INTERESANTA
tn Buletinul Societăţel funcţionarilor publici No. 251 şi 252 din Octombrie a. c. găsim un referat al compta-bilităţel Societăţel privitor la situaţiu-nea fondului filantropic.
După ce arată că încasările sunt minime faţă cu cheltuelele ce trebue să le facă societatea din acest fond, adaogă:
«Trebue să explic că sporul clieltue-lilor ce cade în sarcina fondului filantropic provine în prima linie, din cauza ajutoarelor de disponibilitate ce trebue să dăm celor rămaşi fără funcţiune.
«De la înfiinţarea societăţel pînă în a-nul trecut, maximul ajutoarelor de disponibilitate plătite de societate, a fost în anul 1888—89 cîte 5400 lei, pe lună. Iu anul 1896 aceste ajutoare sunt : Ianuarie lei 6480 ; Februarie lei 9613 bani 30; Martie lei 11,160; Aprilie lei 11,840 ; Mai lei 14,044 ; Iunie lei 15,181 ; Iulie lei 14,775 şi August lei 17,254, prin urmare în termen mediu pe lună lei 12,543.
«Această medie pe fie-care lună creşte din cauză că cererile curg pe fie-care zi şi stingerile sunt foarte lente.
«După calculele făcute, pe ziua de 1 Septembrie curent fondul destinat filantropii este cu desăvîrşire epuizat, ne mal avînd nici un ban. Cheltuelile ce cad în sarcina lui trebue să se acopere din încasările ce se vor face de acum înainte, încasări cari in fie-care lună sunt cu 13,000 lei mal mici de cît cheltuelile.>
Societatea a luat măsuri de a se a-chila din alte sume ajutoarele; un fapt pozitiv reese însă din această espunere : goana sălbatică a colectiviştilor contra funcţionarilor.
AFACEREA lECCESCU-PAUN
Joi s’a Înfăţişat înaintea trib. de Ilfov secţia I, procesul de calomnie intentat d-nel Păun de familia Negoescn. Astă da!ă apărarea, representată prin d. Danieleanu, nu a mal găsit nici un motiv de amlnare şi procesul a început să se judece.
Tribunalul era compus din d-nil judecători Naumescu şi Antonescu, sub preşedinţia d-lul prim preşedinte Gr. Ştefânescu.
Partea civila era representată prin d-nil avocaţi Petre Grădişteanu şi P. Sfetoscu ; un public numeros şi ales asistă.
Se face apelul nominal al părţilor,al informatorilor şi al martorilor.
Se dă citire ordonanţei judecătorului de instrucţie prin care d-na lulia Păun, este trimisa înaintea trib. corecţional pentru delictul de calomnie.
Se face interogatorul inculpatei care recunoaşte faptele ce i se impută, dar declară că nu are dozezi de cît ce ştie de la martorii pe cari ’i a invocat.
După răspunsurile iacouherente ale inculpatei, după modul săQ de expunere toată lumea începe să vadă că se află în faţa unei persoane care este mat mult victima unor sugestiuul pe cari i le-aă încuibat în suflet atât pasiunile sale cât şi intrigile mediului în care trăeşte.
Din cele ce îngână biata Julia Păun am pufut Înţelege că ea crede că familia Ne-goescu a urzit un complot în contra el cu scop de a-1 lua bărbatul şi de a-1 da d-nel
L.	Negoescu : că spre realisarea acelui scop s’a înscenat tovărăşia pentru deschiderea unul Institut îu Capitală. întrebuinţându-se toate mijloacele pentru a ademeni pe bărbatul săQ spre a-I specula numele şi ştiinţa : că dînsa simţind toate acestea a a-tras atenţia bărbatului săQ de la început, asupra purtării Negoeştilor şi văzând că nu reuşeşte cu binele să salveze onoarea familie), a început pe de o parte să ameninţe pe soţ—din care causă ar ii avut scene în care acesta a voit chiar s’o ucidă—iar pe de alta a trimes scrisori anonime familiei Negoescu prin care îl ocăra şi ameninţa cu bătaia, că a şi bătut atât pe Negoescu în casă la ea, cât şi pe Negoiasca îu hala mare, că Negoeştiî aQ tăcut fiiud-că le-a fost frică şi că atunci a ameninţat pe părinţi şi pe proprietarul casei pensionului Negoescu că o va : runca în aer cu dinamită.
In fine se dă ascultare martorilor pre-senţî cari, sul) prestare de jurămînt, fac declaraţiunî atit de contrarii aşteptare! inculpatei, în cît d. Danieleanu, după ce a auzit răspunsul primului marţul- d-ra Ţăr-cuş, nici n’a voit să mal pue întrebări însuşi, ci ruga pe d. Preşedinte să invite pe d-na Păun să propună chestiuni martorilor chemaţi de dînsa.
Ast-fel depunerile fotografilor Vaber şi Luis precum şi acelea ale d-lul profesor Mircescu aQ adus cea mal desăvîrşită lumină asupra stării spirituale şi intelectuale a iu-culpatel, iar depoziţia d-nel Mihăileanu a a-rătat şi starea de pervertire morală în care se află inculpata, cînd comite fapte pe cari le atribue apoi altora.
Această martoră fiind întrebată să spuie numai ce scie din faptele imorale ale inculpatei a refuzat orl-ce detaliu deciarlnd că n’a fost chemată pentru asta, dar că este gata să spuie ce ştie, în particular, iar nu în public.
Punîndu-i-se însă în vedere o carte poştală a d-reî Păun adresată unul domn funcţionar de la Ministerul de Culte, a recunoscut persoana, dar n’a voit să spună al cui era scrisul.
Faţă cu acest desastros resultat dl. Danieleanu cere amânarea din nou a proce; sulul, sub pretext că are nevoie să vie şi d-na Negoescu in instanţă, spre a-I pune mal multe întrebări.
f Partea civilă având a propune ca martori şi pe alte persoane cari sunt menţionate prin scrisorile calomnioase, consimte la cererea apărâreî şi procesul se amină pe ziua de 21 Noembrie.
S1TUATIM GUVERNULUI
UcHtiiniea preşideiiţinIă.-GMiinil ti-Iiiî Aureliau.—Gestiunea ministerială.—Caracterizarea situaţiunel.
Din zi în zi tot mai ameninţătoare devine situaţia guvernului. Dificultatea situaţiei constă în o diviziune în minister şi în neînţelegerile cu preşedintele Camerei, d. P. S. Aurelian.
Prin urmare o cestiune ministerială şi o cestiune preşidenţială.
Chestiunea prezidenţială
Aerele de independenţă ale d-lui P. S. Aurelian nu convin de loc guvernului şi în special d-lui Dini. Sturdza. In consecinţă primul ministru vrea să dea o altă situaţie preşedintelui Camerei, de pildă ministerul domeniilor, situaţie care nu’t permite adualele-î aere de independenţă.
Pentru a pregăti aceasta, amicii d-lul Sturdza răspîndesc deja svonul, că guvernul agreiează foarte mult candidatura d-lul Take Giani la preşidenţia Camerei. Şi d. Giani şi-a făcut deja profesiunea de credinţă la ultima consfătuire guvernamentală arălîndu-se slugarnic şi la ordinele ministerului; tn plus el a mai atacat cu violenţă pe a-ceia cari nu-şl spunlimpedeopinia lor, adică pe d. P. S. Aurelian.
Grupul d-Iuî Aureliau
Gestiunea înlocuirei d-lul P. S. Aurelian de la preşidenţia Camerei ar fi simplă; d. Sturdza ar putea să-i spună:
— Ori intri în minister, ori te dăm afară din preşidenţie.
Din nenorocire însă pentru d. Sturdza, lucrul nu merge aşa uşor, căci d. Aureliau a înjghebat un grup al său în Cameră.
Un grup întreg, în cap cu d-nil Na-cu, Costinescu, P. Grădişteanu, etc., este gata a sprijini pe d. Aurelian în orice mişcare sau combinaţie parlamentară. Şi aceasta face pe guvern să ezite.
Gestiunea ministerială In ce priveşte situaţia ministerului,
d. Sturdza întîmpină dificultăţi din partea d-lor Slătescu şi Slolojan.
Deşi eliminarea d-lul Stolojan din minister părea acum cît-va timp hotă-rltă, d. Sturdza se simte însă prea slab azi ca să facă un act de autoritate. A-ceasta o simte Slolojan prea bine şi nu se sfieşte a zice:
—	Eu nu sunt de aceia cari se dau afară ca Fleva, ci voiu şti să îngenunchez eu pe d. Sturdza.
Caracterizarea situaţiei
Cu un cuvînt o atmosferă de neîncredere domneşte atit la guvern cît şi în partid şi această atmosferă nu va permite tranşarea definitivă a nici u-neia din dificultăţi
Un personagiu însemnat în partidul guvernamental, a caracterizat ast-fel situaţia :
—	In starea de echilibru în care ne aflăm, ne temeni de a ne atinge cîtuşl de puţin de situaţie, ca nucum-va vroind s’o dregem s'o stricăm mal rău.
In fine ceea ce menţine situaţia actuală este cestiunea împărţirei portofoliu-rilor şi cestiunea preşidenţială, căci toţi ambiţioşii împing la dificultăţi din cari să profite fie cu un portofoliu ministerial, fie cu alt-ceva. El însă nu se dau pe faţă de frică să nu fie împiedicaţi să :şl realizeze poftele.
A se citi urmarea foiţei îu pagina IV.
A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Louvre.
CASA JOHN
Fondată In 184o
OII. JOBÎN
57 Calea Victoriei 57 Bucurcsci
Am onoarea a informa Onorata şi numeroasa mea Clientela ca m’am întors din Paris, de unde am a-dus un mare asortiment de nouă-tâţf şi parfitmeric originale, ca de obiceiQ, nu de expor-taţie.
ROG EVITAŢI FALŞIFICĂR1
Rayon noQ de mănuşi l*er-vin şi Maroquinerie fină.
CĂMĂŞI PE MĂSURĂ
Ch, JOBIN
Ocasiune! Gcasiune! Ocasiune!
llBâl
IN MAGASINUL
„LA lOOO AHTICOLE“
sub Hotel Continentaljvis-ă-vis de Ttîtru Naţional Continue de astă zi tPisarea Munuşerieî M-nie Şenliovicl, veniţi şi profitaţi de rara oeasiuue!
M.4NFŞI 4 şi 7 buton! extra-fine NUMAI cu t’r. 2.75 perechea. MÂNUŞI Jînă cu blană şi flanelă de fr. 1 50 in sus.
î$oşoni-©afoşI veritabili
cu marca triunghi din renumita fabrică din
Petersburg, pentru dame...fr.	7.50
» bărbaţi........»	8.50
10.000	Flanele lînă pură NUM II cu » 3.50
30.000	«’ioi-u’M fild’ecosse lină barchent. Lingerie, Cravate, Parfumerie, se vinde fabulos de eftin nuina! „LA 1000 ARTICOLE41
Sub Horei Continental, vis-a-vis de Teatru
Şuncă veritabilă de Praga
Calitate superioară Xilnic pi-oaspătă In depozit la:
.A... Blau	O-ie
4.	Str. Şmlrdan, Ilanu Ghermane
Doctorul Cs-almur
de la facultatea din Paris Special pentru l»»al< le de Nlomae
27—Strada Doamnei—27 Consult. 2—4
IVIAŞim DE VÎNZARE
Trei maşini cu abur. una sistem Compound de 80 cal putere, alta sistem Carliss cu un cilindru de 70 cal putere, ambele cu con-densaţiunl puţind funcţiona separat saQ combinate, şi a treia sistem fSchietoer.
M«-yer 40 cal putere.
Uu cazan «ie abur, sistem cu ţevi, apar-ţinînd maşinelor.
Dună curăţltoare de gritt, «Eurica Stau-bere, complect, de fier sistem VViinier No. 4 şi o pompă marc de apă.
De vînzare în total safl în parte, condiţiunl şi preţuri foarte avantagioase. Iuformaţiunl la comptuarul d-lul A mi re» A. Fopovici str. Lipscani 80 in fu ţa -Sft. Glioorghe.
r vi  DE <hu calea Victoriei colţ cu f fi iî Ifc rL tîî Te strada Model, proprietatea d-lul Şlefan Pascal, s’a mulat vis-a-vis colţ cu strada Episcopiei No. 1.
TOIA MTEIJASf
AVOCAT III A IAŞI
S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI
GA LUA VIGTOKIUI, 1.1*
www.dacoromanica.ro
+
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Piuă la 10 publicaţii SO bani linia pentru fia-cart dată, şl
de la 10 In rus 20 ban! linia.
Spectacole
catrnl JVaţional. SîmbittJ 9 Noembrl* st va rejiresenta Ohampignoi» conicele Io 8 acte de Fevlafi şl De «valii-
T
eres tradusă d
Alb. Prahovoanu.
•sporei romlnă»
Teatrul Huyo. Sîmbătă 9 Noembrit mare represeuta-ţle de gali. Debutul M-llo Naya granfi efcolle Paria dc Paris şl al M. Şl M-me Duffaut de la Koîle Borgere de Mr« Leopoldi et DroU, cel mal celebri Veloclpedlştl umorişti, excentrici şi Molie .Pierny, una din stelele Parisului : direcţiunea tratează de asemenea cu frumoasa Otero pentru oliml reprcseiitaţiiinl.______________
Circul ti. Sidnli. Simbâii 9 Noembrle Mare llepresen-taţie High.LIfe dată în beneficiul d-rel Klla primul debut al The Gaeton-js Oloms-Trlo.
jjlww/ CeaarSidolt, In ourind va sosi în capitală.
TOrtta*tv 1 Darii» BîmbAtâ 9 Noembrle Mare Dai dat do «Sooietatea Simbolul Credinţei».
Sala Bragadlrn. Bîmhătă 0 Noemb-ile, mare seraţi
jnfllluatf In folosul Llgel Uulturale a liomînilor, cu bine-roitorul concurs al d-lul Peters şi al mal multor artişti romtnT.
Gafe, \atlonala. Orchestra Hubinştelu şl-a început
oonoerteiV.
Teatrul Mecanic flintă tipografia statului) iu fie «are seară de la ora 8—11.____________________________
Închirieri şi arendări
De Închiriat, casele din strada Polonă No. 130. Doritorii se vor adresa: Str. Batlştel, 15.
e arendat. Moşia VLrtoapele de jos din judeţul Teleor man. A se a dresa la d-nu O. Robesou, Galaţi.
acum moşia
)e arendat ou începere chiar de acum moşia «Ianca» din Judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate
arabile, avînd două mll pogoane grîfi arate ou sămlnţa cea mal bună ▲ te odresa la d. M. Rachtlvan, avocat, strada rintînel 28, Bucureşti.
De Arendat cu începere de la s-ftu Gheorghe 1899 moşia «Dudeacu» din Judeţul Brăila în întindere de şease mll patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Raohtlvan, advocat strada Frumoasă 28, BucuresoI.J
Camere mobilate
«('nan Fraţi Olbrlch struna ut. Ionică
HotMul 1‘leţef Blbeacu-\odA, Ungă Cameră şl Tribunale.
Cereri ţi oferte de serviciu
Vînzâri şi cumpfi.ra.ri
De vluzare lemne din pădurea Paşcani. Btinjenul, după calitate, 55 şt 60 franci. A no adresa : Str. Batlştel 15 O caretă nouă (Cupei!) este de vînzaro ou preţ de 2000 lei. A se adresa la adm. «Epoca».
De vtnzare un loo viran, situat pe oalea Rabovol No. 24, colţ cu strada Artei proprietatea d-nel Marla Al. C. Nl-culescu. A se adresa le d. Mihall A. Raohtlvanu, advocat, strada Frumoasă No. 2-> Loco.
8e caută a se cumpăra o casă de fler Châdvood sai! Rat-m»r. Posesorii a se adresa la bluroul Tipografiei «Epoca»
De vinznre spre tăere pădurea de pe moşia Orfiştî-Plţl-gala jud, Ilfov. Amatorii să se preainte str. Scaunele 46. Fa trn cal de lux, de vlngare; Strada Mlnervel 14.
Informaţiuni ntiie
I n pianint routinat oferă serviciile sale la soirele dansante şl baluri pentr» un homorarlu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90.
Unt proaapftt (De prima calitate) Se găseşte Ia lăptă-
ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şi Dr. B. Popa, cu 5 lei kilogramul dus la domiciliu. Ori-ce cerere se va face prin cartă poştală la farmacia I. Munteanu calea Victoriei No. 78.
O doamnă onorabilă dă lecţiunl de plano. A se adr-sa la adminiatraţla «Epoca» .
Ntrldll «IC mare se găsesc de vînzare la D-nul Dslpueoh, Biserica leni, No. 8, Bucuresol, şi se face cunoscut amatorilor că prlmesoo zilnic Stridii de Ostenda şl Araachon. Asemenea şi melci (Mode de Bnurgogne) ; că poate să vîndă cu preţuri foarte eftlne, Imposibil de orice altă concurenţă Preţuri curente :
Duzina Stridii de Ostenda calitatea I fr. 2.75.
Arcachon de tnare calitatea I fr. 2. 60
Aroachon do mare calitatea II 1-75.
Arcaohon de mare calitatea III 1.60.
MlelcI duzina 1.25.
Morun, Dakala Torre Neuvel 50
Sc» (nulă 50 vaci de lapte, rasa moldovenească sa fi bivoliţe. A se adresa Iu strada Dionlae No. 40 direcţiunea lăptăriel Arcuda.
l.lbrftrlc», Papcterie şl Depozit de 7.Sure «La
Şcolarul din Dudeştî» Calea DudeştI No. 45, se găseşte tfite articolele de biurofi şl ziarele din capitală. — La cerere «EPOCA» so trlmete şt la domiciliu.______________
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Jfiliall A. liaoliti vnun
Advocat
28 Strada Frumoasă
Doctori
D-rut Albcmcu. Calea Văcăreaţi 29. Boule interne şl <te copii.
Schimbări de adrese
D. A. G. Fioresca, svooat, s'a mnt.it in Calm O nroban-ţllor No. 40.
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMTJEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-ce schimb de monezi.
Cumul pe ziua de 6 Noetnbrie 1898
		Cump.		Vînd	
4«/î	Rentă AmortisaLiila. . .	87	V	^8	
5«/o	» Amortisabilă. . .	95	V»	96	
«•/»	Obligat , do Stat (Cov. R.) .	101	1	101	3
5o/o	» Municipale din 1883	97	—	97	'/*
5 »/o	» » » 1890	97	%	98	o.
5o/o	Scrisuri Funciar Rurulo .	94	4	«4	
5o/o	» » Urbane .	90		91	—
5«/o	» » » laal ,	Ab	—	85	V.
	Acţiuni Banca Naţională.	1825	—	8 55	
	» » Agricolă .	ni		230	-
	> Dacia Rominia asig.	448	—	451	—
	» S-tea Naţionala asig.	485	—	188	
	S-tuteu de ConstrucţiuQl .	211	—	211	—
	Fiorini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane ....	1	*3	1	25
	Răcnete Francezo . . .	100	—	101	_
	» Italiene. . . .	89	—	93		
	» ruble hîrtie . .	2	65	5	70
Imprimanta ct* maşineie dublu-ctiindriee, din fabrica ăibert & Cir., Fraukenihal ei cu carac-itrs din fonderia fie litere Fliaseb (fin Frar.k-fwrt A, IA
FOIŢA ZIARULUI
«EPOCA»
113)
LOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORI!
X>K FOC
PARTEA CINCEA
Iu acest moment Laureat intră repede In salon, el aflase de la Wiligo nuvela sen-saţionalâ şi cunosclnd temperamentul stă-plnulul sătl, bravul servilor alergă pentru a-I ridica moralul pe care el li credea com-plectamente zdruncinat Surpriza-! fu In-etntătoare găsiudu-1 atlt de tare şi de cu-ragios; reucţiuuea era cu desăvlrşire făcută şi de aci Înainte ttnărul conte va da exemplul acelei deciziuul spontanee şi de o energie rece pe care tovarăşii Iul i-a admirat-o de atltea ori.
Mat lntîl el decise, cu toate protestările Canadianului, că nimic nu se va schimba diu proiectele lor şi că serbarea se va face după cum s’a proiectat.
— Este o plăcere de care nu voi să mă lipsesc de a sărbători cu tine a cincl-zecia
aniversare a ta, scumpul mefl prieten, îl zise Olivier îmbrăţişîndu-1 cu dragoste.
El refuză de asemenea de a renunla la escursiunea pe lac In acea noapte chiar, şi la loate observaţiunile pe cari le făceaţi Laureat şi Canadianul, el le răspundea fără esitaţiune:
—	Mai mult de cit ori cînd trebue să facem această escursiune; un cuvtnt din scrisoarea Iul Luee m’a pus pe gludurl; acela al eledricităţei.
Este mai mult de cit probabil că aceasta n’are nici un raport cu evenimentele văzute sati visate de Guen şi de Biban, dar voesc să fiă asigurat.
In acest moment Wiligo şi Koanook iu-trafl în salon. Un strigăt de surprindere Intlmpină apariţiunea lor, erafl de necunoscut. Singura şuviţă de păr pe care o păstrăm în creştetul capului şi care de mult timp era lăsată în voia eî, era strlnsă bine şi Împodobită cu un mănuchl de pene negre de vultur; trupul lor, gol cu desăvlrşire, afară de un petic de piele de cangur care le atlrna pînă la pulpe, era zugrăvit cu diferite desenurl de război; la bria eraO atîr-nate toporul şi iataganul; într’o mînă ţineaţi suliţa de luptă, iar în cea-l’altă carabina.
—	Wagha! zise încet Wiligo intrlnd; Vulturul Negru şi Fiul Nopţel, aii fost să desgroape toporul de luptă din pragul cortului lor şi acum sunt pe drumul războiului.
Contele alergă d’a dreptul la el şi le strlnse mîna cu dragoste.
—	Vă mulţumesc, le zise el; de multă vreme nu mal pot număra faptele voastre de devotament.
(Va urma)
W. STAADECKER
Furnisornl M. S. REGELUI
al fermelor model	Efurnisorul dome-
ale Statului şi «ie	nitUaî Coroanei şi
şcoalelor de agri- ŢcjgB/ay al agricultorilor cultură	fruntaşi din \ară
PLUGURI Universale ,,$ÂCK“
de oţel, ultima construeţiune
PLUGURI Polibrazdare „SÂCK“
de oţel, construite după nn nou sistem forte avantagics
SEMANATORE prin împrăştiere
—de fer şi oţel—
SEMĂNĂTOARE IN RENDURI
Sack de oţel şi americane Havana
TRIO ARE „M A Y E R“
de toate mărimile
Vînturătoare Ho. 5
ORIGINALE CLAYTON
construite din materialul cel mat ales
Grape flexibile şi fixe
— «te oţel —
Petr© ăo
ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Laferlă al Jouarre
Mori de fer „Ruston"
PIVE DE POSTAT
Orf-ce fel de unelte şi maşini agricole
Expoziţie permanentă
Strada Smîrdan, 12, şi Biboscn-Yodâ 6
MARELE MA6AS1N IE
Gasa d© Sanâ-tate
Institut din nou reorgacisat 51, - Strada Teilor - 51
Dirigiatâ de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chrouice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special ’al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu ori-ce medic saQ specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
ConsultaţiunI în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de ia 10—12 p. m.
Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
fir A DCM DAT Pe un period de 5 ani Ut MOtFiUîvl începători de la 1 Martie 1897 lotul No. 1 pin moşia Kiiila-Mogoşoaia în întindere de 1815 pogoane din cari: 1142 pogoane arabile, 208 pogoane defrişabile iar, restul de 465 pogoane pădure numai cu dreptul de păşune pînă la tăere. Cu un han mare pe moşie, vad vechia, qualitate de pămint superior. păininl noti.
Doritorii sS se adreseze la proprietar Doctorul PonaiteM-H, Bucureşti strada Lumi-nel No. 10 spre a lua informaţiuni.
Doctor Biadoirici
de la Facultatea de medicină din Paris
dă consultaţii de medicină internă de la 3—6
111; Calea Victoriei, 111.
„EP0CA“ ziar cotidian
CUPON
7 Xo«‘mbrie 189#
Ori-cine va l&in hcohI cupon din «E1M>-CA» M ’l va trimite, ■nu il va prezenta In HbrArilIe nrAtnte mai Jo», are drept la unul din premiile 11' PKiyţ'L’KI lt£-lM Si; din ll«tele respective.
Cuponul ueesla e valabil pinA Iu IO Noembrle ora 7 «oara.
Cititorii diu provincie pot trimite coltul in mtirci poştale adhofftnd porto.
Premiile „EPGCEI*4
La Librăria CiKOL MLLEB
Calea Victoriei No. 53.
In loo do Noma!
HeUttdc-RăduteHcn /., Amintiri asupra istoriei regenerărel Homine, safi Evenimentele (le la 1848. Un volum mare de peste 300 pagini ....
Htchler Eugen, Undo dace aoolalizmul.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C. Sturdza ou o prefaţâ de N.
Filipescu.
FtUpemeu *>., Albii ţi Roţii -fteyuiemcu PetrUş Polemice -
—	Pslchologia stilului -Vlahul fi Atejn.f Un »n de luptS
•— Iubire, poesil....................
—	Din goana vieţel (ediţia Graeve)
ZatnflreHcu Duillu Lume Nouă ţi Lume
Vechi*...........................
Ităjdâu U. PIoan Vodă^ cel cumplit, volum ilustrat introdus în şcoli. l'opee Franpoim. Povesto tristă, roman tradus de D. Stăncesou -Michălteneu St. C\f încercări critice asupra învăţămîntulul nostru primar,ed. II Ltvemcu /. ioan, îngerii lui Itafael fantezie originală în versuri în 3 acte .
Lohmeyer >1/., Un nod mijloc pentru a preda copiilor limba germană Hotnan /. Poezii (ediţie populară)
Hadu D, Rouetttţ Epigrame . ihtsen /J.( Oopilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T. Maloreecu ...
M. Ilrnyntniromctt. Critica ştiinţifică ţi
Bminesou -.......................
ButcuSeucu Marin, Religie şi ştiinţă -HuchvHn 4* Jalea ftrun. Sept Contes roumains..............................
3.-
0.50
0.60
1.50 2.00
2.50
3.00 3.60
3.00 3 00 l.iO 2 00
2.00
2.00
1.00
2.00
1.00
1.50 0.75
0.56
4.00
La Iilbrâria C. SFETEA
(St*. Gheorghe)
Vatra9 anul I..........................24.00
—	anul II...........................20.00
Caraytnte, Note ţi Schiţe-	-	-	-	2 00
Theodoreacu £i. DeniCronica din
Niirnberg -	-	-	-	-	-	1.50
Ptantarion, Urania....................1 00
Augier, Aventuriera -----	2.00
La Llbr&rin L. ALCALAY
(C«lea Victoriei, hotel Boulevard) Speran[a Th,% Popa cel de treabă navele. 2.00
—	Muma Socră, teatru -	3.00
Dr. Mairr(Ens\oz), Calauza mamelor tinere 2.00 Dr. Fortuna, Remedii practice pentru
vindecarea boalelor oopiilor -	-	0.56
Teleor D.9 Durere, diferite nuvele -	-	1.50
Zanflro!% Manualul luerulul de miuă pentru familii......................-	2.00
iVartha //., Corespondenţa Comercială
pentru usul comerclan. comptabil, etc. 4 00 Zanftrot G.t Metoda Croitului -	-	-	2.00
Dejan <*r-. Harta Romînlel şl a ţărilor vecine, format mare ţi în culori .
0.16
0.10
0.76
1.00
1.50 180 1.6#
1.0#
1.66
l.It
1.26
1.09
1.00
0.75
1.00
0.50
1.00
o.so
1.50
13.00
10.00 100
0.75
0.50
1.00
1.00
1.00
0.60
0.30
0.50
100
2.00
1.00
1.25
Administraţia ziaridul nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocri, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătatc îu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.
OC O A SITA ase cumP&ru 0 casă de fier uHU I H Chadwood saO Ratner.
Posesorii a se adresa la biuroul tipografiei Spoca.
Atrage atenţiunea bogatei sale clientele, care n’afi primit Catalogul săQ din acest seson, că tiregiul de 10000 e-xemplare fiind deja epuisat, se pune la dispoziţia D-lor lor cu toate eehantillionele noutăţilor deja sosite pentru sesonul de Toamnă şi Iarnă, şi gata a trimite la ori ce cerere, fie ea venită de la ori ce colţ al Ţării.
M Cu ocazia mărirel Magazinului nostru s’a înfiinţat mal multe raroane, Intre care notăm azi denumirea’ a două yoflue, promiţind a continua cu denumirea celor l’alte din 10 tn 10 zil<
Calea Victoriei 41 I>irV BUCURESCI
fost Hotel Broft	-------—-------
Vis-a-vis de confeseria Capşa
rayoaue
RAYOX ®E C OXFECŢllM
Pelerine de stofe şi diverse qualitSţt hanţe Noaveautos.
Pelerine de velonr de Nord.
Pelerine de Astrahan.
Pelerine de Catifea brodate şi oombia&te. Rotnnde in diverse Modele nouî şi în di* ferite qualităţf.
Jacqnete numai dnp£ comande în divers» Modele nonf ale sezonuM actnal.
zile.
Rtiyon (le Stole de Hokile
Stofe de Mobile de la 1.75 metri în sns. Portiere Naţionale „ 6.75 pereche „ „ Portiere de familie „ 22.50	„ „ „ „
Panouri diferite mărimi şi preţuri.
Covoare de saloane mari şi miol.
Covoare cn bordură peatrn soărî.
Cocos, diverse lăţimi.
Asemenea facem cunoscut că în toate rayoanele noastre, sunt puse îu vînzare mărfuri de oeaziune cu preţuri reduse—aceasta pentru a satisface o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să se poată îmbrăca frumos şi bine.
Cu deosebire atragem atenţiunea că am pus In vînzare
raille teger font moţe i,SO metr n faifte frnneaime	3,50	„
Di verste genruri tle indldmur»	„
pentru Diurne ui Jiuponne	3,3#
Presum şi în toate Duminicile, numai pînă'la ora 2 p. m. se vinde Cupoane cu un rabat de 50 »/»
29—2
MAGAZINUL
„HELI08‘
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
«8IKIUM» «n patent recrutat or noul modei 1696.
«Sirius» sunt de o construeţiune solida şi elegantă, cele mul higienice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin *pa-tent-regulator», care le deosebeşte de cele Talie produse similare.
încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatra.
Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt.
Mare asortiment de lămpi de petrol.
Depozit general :
A. RECHENBERG
DucurescI Str. Doamuel 2i.
IPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
La Typografia EPOCA se află de vînzare birtie maculatură cu 50 bani kilogramul in pachetede cite 10 kilograme.
La Tipografia EPOCA se vinde hîrtie maculatură cu 45 bani kilogramul, în pachete de 10 kilograme.
LaTypografia «Epoca» se vinde hîrtie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme.
UZINA DE GAZ
FILARET
('Olt
l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr.
45 Iii
Transportaţi la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care
‘ 40 Kilograme
Sacii sunt PE CETLUIŢI cu plum-burî.
COMPANIA I>E GAZ
RFOIÎRENCI
BUS
încercate de
dr. R. Vlrchow, Berlin » de Gielt, Muuleh (f)
*	Reclam; Lipaoa (t)
*	de Nusbaum Munioh (t)
» Hertz Amsterdam
» do Koreeynskl, Craiova » Brandt, Klausenburg » Frericka, Berlin (t)
» de fteauzonJ, Wurzburg » U Witt, Copenhaga
*	Zdekatier St. Petersburg » SoederatAd K.a8an Lambl, Varşovia
Forster, Birmingam,
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
RICHAltD BRAADT
Întrebuinţate de pe«te 15 auî de Profesori, medicii practici ţi de public ţi recomandat ca cel mal eftln, plăcut, sigur ţi nevătămător.
MEDICAMENT DE CASĂ
La deratigearea organelor Abedominal
La maladii ale /leatului, hoctnotoixl (tnnjl), con* mtipalie, durere dc cap, umetealăt respiraţie grea safi dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), con-strivţiuni dc piept lipsă de poftă de tnincare,
etc.—Pilulele elveţiene alo farmacistului Itichard Brandt, din cauaa efectului lor agreabil aunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca; săruri, ape umare, picături, etc.
A SE FERI LA CONTRAFACERE
de lnJUţlun^ ^ oweţ^la^t^^^/armacUle numai aderă-tul IlICJUARDJirănAt, şl'observaţi
REDACŢIA şi ADMINI-j ISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Cle-1 mentei No. 3.

1/VLE EE VEŢIE.VE ale farmaeiatu -
ARD Brandt, şi okaervaţl bine alăturata marcă Crucea albă, pe fund routu şi numele Rlchard Brandt.
Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a induce publicul in eroare nu produc nici o dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo lui Rlohard Brandt.
I'REŢIE CJUTl JKI JLEI 150
Depoul general pentru toată Uomlnla JLA FAKKAdA VICTOR TIRUVGEU
Bucureşti calea Victoriei_
pentru repararea şi reconstruirea ae orl-e fol de Velooipede cu garanţie, fie Yeloeipede de orî-unde cumpărate ItelHCcrea glii<lo»nclor fasonate după orI-<*«» <1>‘h«‘iuii.
Se găseşte asemenea în Bucureşti, la faruiaolllt : F. Bru«, M. Drug, Fr. W. Zurnor, A. Cze" I idea, E. I. Rlsdo, A. Frank, I. A. Clura, eto., ţi la droguerllle : P. Brusa, Economu k Go. Th. M. I Stoeneacu, Ilie Zamflrosou.— Botomanl la: Haynal, V. I). Variliu,— Brăila la: Fillotl, G. Kauff. [ meac, A. Drurner.- Bux.au. la ; SohuUr, Weber.—Cratora, la farmaciile Moi*. Pohl. Onwald.— Focşani, la. llemer. Stenner. — Galaţi, la: Htlchler.— Giurgiu, la; Binder, Fablnl. — taal-ja: I. Engel, Kogcnthal, Fraţi! Kouya .-Piteşti, la : Sohlrchanfer.—PIovhI I, la: Sohuller Zio | gler.— Tirg or iute, la: U. Seymann. — Ta" Măgurele, Ia . A. llobberllng.
i mmMmmmmmmmmmmmmmammmmmammmmm
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică I la distanţă pentru becuri cu gaz ae-I rian. Instalaţiunea se poate vedea fun-I cţionlnd în biuroul nostru. Garanţie | pentru 6 ani. Plata in rate trimestreale.
0 sită incandescentă Lot 1,50.
Un beo complect montat cu lumină I Incandescentă pentru gaz aerian Lei 17.60.
Mal posedăm un sistem nod do tot de lămpi, foarte practic cu şi fără lumină incandescentă de aliniat şi de masă, ueavînd trebuinţa de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «GaNatofT», care se transformă iu gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cit a lămpilor cu petrol con-sumlnd pe oră l'/t centime.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi incă n'a existat tn ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni inul ales unde nu există Societăţi de gazaeriun Ft'IIB M IIICI F
lluoureţtl. Stjad» Smtrdiui, S


Bucureşti. — 'frpograifa
SSaaaUemenţel No. 3