SERIA IL—ANUL II, No. 299. Ediţia a treia VINERI, 8 NOEMBRE 1896 NUMARUL^IO BANI ABOirAMENTELE încep la 1 şl 15 ale fle-cirellonl şl se pl&teee tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi itr&inătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni . . . 1B » » » 15 » rel luni . . • 8 » » » 13 * Un număr In Btreinătate 30 bani MANUSCRISELE JNUSE INAPOIAZÂ REDACŢIA No. S-STRADA CLEMENŢEI—No. S NUMARUL^IO BANI AJnmCIURILE In Bucureşti şi judeţe m primue numai la Administraţie In streinătate, direct la adminidraţi* şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.80 b. Unia » » * IU........1.— lei » » > > n.........8.— * » Inserţiile şi reclamele 8 lei rlndul Un unii TOehlft SO bani ADUmMTRAŢIA No. I - STRADA CLEMENŢEI -Ho. 3. Afacerea Portului Constanţa VESTEJIREA PLASTOGRAFILOR Prevederile noastre s'aii împlinit. Stătescu-Vasiliu aii luat sub scutul lor pe plastografii şi calomniatorii Mitropolitului Primat, dînd o ordonanţă de neurtnărire în a-facerea scrisorilor şi injuriilor publicate de Voinţa Naţionala. Şi n’a fost de ajuns această o-dioasă procedare a judecătorului de instrucţie, a mai trebuit ca dînsa să fie însoţită de un simulacru de cercetări, de o prefăcută conştiincioasă îndeplinire a datoriei din partea magistratului. Luni îndelungate, el a simulat cercetări, ascultări de martori, descinderi locale, perquisiţiunt, spt'e a sfir şi prin a iscăli ceea ce avea poruncă\ să iscălească de la început: osînda reclamantului, glorificarea vinovaţilor. E comedia hoţului de păgubaş. Intr’un proces de natura acelui ce Mitropolitul Primat intenta calomniatorilor săi, linia de purtare a judecătorului de instrucţie e cunoscută orî-căruî magistrat cinstit. El n’are alt 'mandat de cit să deschidă reclamantului uşile Curţii cu Juraţi, şi a st fel s’a procedat tot-d’a-una, Nu e vorba de o crimă, nu e vorba de arestarea preventivă a presupusului culpabil, nu e vorba de nici o măsură vexatorie. spre a fi în drept judecătorul de instrucţie să cutreere toate judeţele şi să aducă sute de martori, ca să aibă conştiinţa împăcată, că n a trecut peste drepturile sale. Aici, Mitropolitul, după ce i se refuzase odată deja de către Preşedintele Curţei cu Juraţi dreptul de a da ochi cu calomniatorii săi, reinoise cererea către judecătorul de instrucţie, nu pentru ca judecătorul să devie acuzatorul Voinţei, dar ca să dea reclamantului posibilitatea de a dovedi că falşe au fost acuzările9 plastografiate erau scrisorile. Când Sinodul a judecat ilegal, când Casaţia, instituţia în drept se judece, n’a judecat de loc, era o da torie de conştiinţă pentru un magistrat integru să permită Mitropolitului de a merge înaintea Juraţilor, şi e o îngrozitoare iniqui-tate săi se dea. Voinţei Naţionale o protecţiune de care nu s’a bucurat, nici odată, nici un deliquei t în materie de delict de presă. O, cât este de scirboasă procedarea judecătorului de instrucţie Vasiliu; ordonanţa sa este o satisfacţie mai mare de cit hotărîrea ce arfi putut să dea juraţii cei mai binevoitori reclamantului. Cînd guvernul se schimbă în apărător al plastografilor, el dă prin aceasta cea mai strălucită satisfacţie Mitropolitului. E vre-un naiv astă-zi care să creadă că dacă guvernul poseda cea mai mică dovadă, iar nu probe zdrobitoare despre vinovăţia Mitropolitului, dacă guvernul avea convingerea că plastografii de la Voinţa vor fi achitaţi — nu s ar fi grăbit să trimită afacerea înaintea Curţei cu juraţi? Nu e nici unul. Neruşinarea judecătoruluî de instrucţie, instrument orb şi servil al ministrului de justiţie, este mai mult de cit condamnarea Voinţei, e vestejirea guvernului care nu îndrăzneşte să lase pe reclamant faţă în faţă cu calomniatorii. Stătescu a iscălit ast-fel sentinţa de nevinovăţie a Mitropolitului. AFACEREA PORTULUI JţONSTANţA Garanţia antreprenorului.—Darul* rea a jumătate «Ie garanţie. Dar pentru azi vom da un scurt răspuns la insanităţile Înşirate în'patru lungi articole, spre a învedera halul de timpeală in care a ajuns personagiul de altminteri in destul de cunoscut prin mărginirea lui, care se atlă in capul Primăriei. Despre exproprierile din strada Francmasoni zice că s’a făcut un lucru grav, căci lucrarea trebuia făcută In numele ministerului de res-bel, care avea iuteres ca exproprierea să se de-săvirşască, şi că Primăria veche n’a luat o dovadă despre aceasta, ci s'a mulţumit pe parola ministrului. Fără a mal cerceta in dosare, se găt eşte răspunsul in chiar articolul apărut In Voinţa Naţională, care zice că prin adrese repetate, ministerul de resbel a cerut ca să se facă lucrările. Dar imbecilul nu pricepe şi noi n’avem pretenţia de a’I face să priceapă. Primăria avea să rectifice stradele din toată partea aceea n locului, In vederea gării centrale şi in special trebuia să rectifice strada Francmasoni pe care mereil să deschidea circulaţia de autorităţile militare. Primăria mal obţine să participe şi ministerul de resbel la aceste lucrări şi imbecilul nu e mulţumit, şi să mâzgălesc coloane de ziar pentru aceasta şi să plătesc pentru aşa descoperiri diurne consilierilor comunali şi unul inspector care, când ii s’a cerut, a descoperit ehiar şi boţii pe seama lui Beizadea Mitică, intr’un raport despre care vom avea prilej să ne ocupăm. Dar cu locul d-lul Ghica, fost senator, ce e ? Se zice că s’a făcut această expropriere pentru a să deschide strade, când deja să votase legea mărginirel oraşului, care interzicea deschidere de strade in acea zonă a oraşului. Aci imbecilul minte in mod sfruntat. Nu s’a făcut nici o expropiere în urma declaraţiunel de utilitate publică a vre-unel strade. Din contra, tocmai pentru a se împiedica deschideri de strade, să prevedea chiar in lege ca să se cumpere locuri in jurul Bucureştilor spre a să anexa pe cât să poate comunei proprietatea zonei a patra. Primele locuri pe cari s’a gândit administraţia de atunci a le cumpăra aii fost acelea pe cari proprietarii întocmiseră planuri de parcelare şi de deschideri de strade. In acelaşi timp s’a negociat şi cu d. Al. Ghica şi cu d. General Candiano Popescu şi tocmai pentru a să împedica pe acele locuri deschiderile de strade proiectate. Pe lingă cele-l’alte locul d-lul Al. Ghica s’a luat pe un preţ excepţional de avan-tagios, ceea-ce a făcut că «umpărătoarea a fost aprobată şi de consiliul de miniştri. N’aveain să vă dăm nici o explicaţie. Primăria era liberă să cumpere terenurile ce preţuia că-I pot fi de folos. Ceea-ce ar fi putut însă să autorize o cerere de explicaţiunl, ar li fost dacă o casă supusă retragerii ca aceea a d-lul Stătescu şi pentru care proprietarul prin trei declaraţiunl autentica să obliga a să pune pe retragere, ar fi fost cumpărată de primărie. Acest gheşeft a fost propus (cum dovedeşte «Monitorul Comunal») de pungaşul ce să află azî în capul primăriei şi numai denunţarea noastră a impedieat săvirşirea hoţiei. Acest om însă mal are neobrăzarea să mal vorbească şi între altele să mal publice două lung) articole spre a acuza fosta administraţie de faptele a doul funcţionari: unul d. St. Suţu, şi altul un biet funcţionar cu 150 lei pe lună, d. Hrist. Mihăescu. Ambii au fost daţi judecăţii înainte ca liberalii să calce prin primărie. Acest lucru care ar trebui să învedereze cinstea unei administraţiunl care nu cruţă pe funcţionarii incorecţi, pare culpabil aceluia care nu numeşte nici un funcţionar în primărie fără ca să fi trecut pe Ja cunoscutele agenţii cari percep, în numele primarului, o sumă de la fie-care candidat la vre-o slujbă. TRIBUNA. POLITICA De cîte-orl Ion Brătianu simţea că se apropie pentru partidul sătl, ziua socotelilor şi că o criză ministerială este iminentă, recurgea ca ultim argument de convingere al elementelor disidente, la primejdia ce bate la porţile ţârei. După prorocirile sale ar fi urmat de la 1884 şi piuă la 1887 ca in vre-o zece rin* durl să isbucnească resbelul dintre Fran-cia şi Germauia, sau să intervie milităreşte Rusia iu Rominia spre a trece la Bulgaria. Prin cite-va cuvinte Înflăcărate făclnd apel la patriotismul deputaţilor, 11 Invită la urma urmelor să nu ceară cu multă insistenţă eliminarea lui Radu Mihai din Minister, căci altminterea ţara va fi In primejdie şi negreşit duşmanul va călca pâ-mlntul romtnesc. Ori cit era de copilărească legătura dintre menţinerea unul Ministru în guvern, cu menţinerea pâcet europene, deputaţii colectivişti se mulţumeau cu aceste destăinurl sensaţiouale şl criza trecea pentru cit-va timp. D. Dini. Sturdza, credincios urmaş al şcoalel colectiviste din trecut, reeditează la 18% farsa gravelor evenimente ce se pregătesc. Data aceasta pericolul pare că nu mal vine din Rusia sad Germania, ci direct de la Canstantinopole, şi d. Dimitrie Sturdza spre a pune capăt nemulţumirilor Armeniei, n’a găsit altă soluţiune mal Înţeleaptă de cit menţinerea guvernului actual, sub renumita preşedinţie a intendentului principesei Gorciakof. Cea mal mică schimbare ar fi de natură a pune foc Orientului ! D. Dimitrie Sturdza a sflrşit zicînd: «Armenii se agilă, Turcii sunt slabi!» Noi credem că guvernul săfl e mal slab de cit Turcii! TRIBUNA LITERARA SNOAVE BUNĂ LEGE Se întîinplâ Ia un drum, un popă, un romin şi un ţigan—uniblafi pe cale cîte-şl trei spre unde le era vrerea să se ducă. Pe la nămiezl aşa, li se făcu foame. Fie-care din el avea merinde cu el că aveafi de făcut cale lungă. Popa avea brînză, romînul carne de iniei şi ţiganul peşte sărat. Se dădură sub un pom ca să se a-pere de arşiţa soarelui, întinseră de mîncare pe o basma roşie a popii, se închinară şi hal să înceapă să îmbuce. Popa, de colo, ce să facă el să guste şi din mîncarea ălorlalţl tovarăşi de drum ?,.. zise: — Staţi, că după lege se cade cînd mănîncă la drum un preot cu niscai drept credincioşi, drept credincioşii să împartă inerindea cu preotul. — Dar popa nu’mparte, parinteo ? întrebă ţiganul. — Nu, că e de ajuns cinstea că stă cu el de mănîncă la un loc. Şi aşa gustă popa — adică ce gustă că mănîncă cum se cade— şi din mielul romînulul şi din peştele ţiganului! Ţiganul se uita la el cum îmbuca, --că îmbuca de parcă i se bâtea zece nebuni la gură şi văzînd că şi ţel şiro-mînul rămîn mal-mal flăminzl, zise : — Aoleo, taica parinteo, buna lege al!.. MincaşI şi peştele meă şi mielul lui Milial. ZVIT, S’AII FI RAT O Ia un ţigan o gîscă .şi porneşte să o ducă la naşi-săfi, că era ajunul Crăciunului şi la sărbători mari, multe vedea ţiganul de la el, Mergînd el aşa pe cale,—că naşi-său şedea într’alt sat—iacă îl iese în drum 0 iapă. A văzut’o ţiganul singură şi i-a fost să nu’I fie urît: a încălecat pe ea, şi cu gîsca la subţioară a pornit înainte. A ajuns la naşi-său, i-a sărutat mina, 1 a întrebat de sănătate şi i-a înminat ploconul. Naşi-său i-a mulţumit şi a dat drumul gîştel între gîştele lui, în bătătură. Gîsca cum s’a văzut între se-menele el, a început a se scutura şi a gărâi. Ţiganului, ce i s’a părut nebunul ?... Că îl spune gisca că a furat iapa. începu să se închine şi să zică: — Zău n’ani furat iapa, năşicule; să ’ml ajute D-zeii dacă n’ani găsit’o pe drum. CU TOŢII Ce’l împinge dracu pe un pârdalnic de popă, se apucă să se ţie după nevasta unul român din sat. Spune’I azi o vorbă, spune’I mâine alta... ademeneşte muerea şi se învoeşte să 1 primească in casă Intr’o seară când îl era bărbatul dus la târg. Dar bărbatul ori că bănuia, ori cine ştie din ce pricină, se întoarse acasă pe neaşteptate şi dă de popă în casă cu nevâstă-sa. Ce să-I facă el după ce T-a bătut bine—ca să-l batjocorească de tot ?... Sâ-1 bage în cocina porcilor să stea până a doua-zi. Când îl vîrî în cocină, porcii prin in-tunerec, speriaţi că au zeail zgomot şi simţeau naţie străină intre el, începură a groliâi. Dar popa de colo, cu duhul blândeţe!, văzând că n’are încotro, zise : — Cu toţii taică, cu toţii până mâne de dimineaţă ! SĂ NU TRAG 1»E GEABA Pe vremea războiului de fu acum două-zecl de ani, între soldaţii unul regiment care intrase în foc, era şi un jidan fricos tare. Când auzi el pocniturile de pusei şi bubuiturile de tunuri, şi auzi şuerându-f gloanţele pe la urechi şi văzu picând soldaţii cu grămada iinprejtirul lui, nici una nici două prinse a da dosul. Un căpitan îl văzu şi se răsti la el: — Unde fugi jidane, că te dobor! — Nu fug să trăiţi dom’le căpităniile, zise jidanul oprindu-se din fugă, da puşca mea bate departe şi trece glonţul dincolo de turci, mă depărtam în colo ca de oi trage să cază glonţul drept in mijlocul lor, să nu trag de geaba. PERFIDIA LUI PARTHENIE In privinţa încercărilor judecătorului de instrucţie Vasiliâ de a îndupleca pe Mitropolitul Primat Ghenadie ca să ceară revizuirea liotârirel Sinodului, mal primim următoarele date absolut autentice : Agentul guvernului Vasiliu a început prin a înduioşa pe I. P. S. Mitropolit Ghenadie, spunlndu-I că Parthenie se căieşte amar de cele petrecute, că este foarte mâhnit şi cu totul desgustat de tovarăşii săi din nelegiuita locotenentă, In cît, dacă ar putea, s’ar retrage bucuros spre a se duce la roonăs-tire ca să resufle şi să se pocăiască. La această jalnică peroraţie Mitropolitul Ghenadie a răspuns că nu se îndoeşte de căinţa intimă a tutulor detractorilor săi intru cît ’şl-afl încărcat conştiinţa cu o crimă şi că din parte-1 îl recomandă la mila Domnului, ne nutrind nici un siinţimînt de răzbunare asupra nimănui. Judecătorul Vasiliu, după mal multe alte preambule, puse în cele din urmă categoric următoarea cestiune : înalt Prea Sfinte, de ce nu însărcinaţi în scris pe Părintele Parthenie să vă ceară şi susţie revizuirea hotărîrei Sf. Sinod, căci sunt sigur că veţi obţine îndată ertarea duhovnicească şi deplină reabilitare în ierarchia Arhierească,de oare-ce Episcopul Parthenie ţine Sinodul în mină şi guvernul nu iese din cuvîntul său în a-facerile Bisericeşti. Şi ast-fel lucrurile s’ar mpăca pentru toată lumea. Mitropolitul Primat a răspuns scurt că n’are a face nici o cerere, întru cit a fost lovii cu cea mal flagrantă nelegiuire. Din această încercare reiese învederat, următoarea manoperă perfidă a lui Par-tbenie: Incerclnd a obţine un mandat de împăciuire de la Mitropolitul Ghenadie, pe de o parte obţinea declaraţia legală pentru vacanţa de Mitropolit Primat, iar pe de altă parte ’şl impunea candidatura prin taptul că urma a-1 se datora împăcarea şi solu-ţiunea definitivă a afacere! !.. Şiretenia însă prea a fost cusută cu aţă albă şi Roşul Episcop s’a arătat o dată mal mult infam şi perfid. B. N. VIITOARELE INTERPELĂRI Mesagiul de deschidere al Corpurilor Legiuitoare, ne va anunţa negreşit numeroasele visuri de aur pe hîrtie ale guvernului liberal pentru fericirea acestei ţări. De se va îndeplini vre-unul singur din ele, aceasta o vom vedea în scurt timp, dar un lucru rămîne cert şi a-nume: Nepriceperea guvernului, administraţia sa păcătoasă şi ilegală a creat o ast-fel de atmosferă, în cît se poate prevedea cu siguranţă că partea cea mal însemnată a sesiune! pînă la vacanţele Crăciunului, va fi întrebuinţată de guvern spre a da socoteală de toate ticăloşiile sale, dintre cari: 1) Cestiunea judecăţel ilegale a Mitropolitului şi detronarea sa imediată după închiderea sesiunel legislative trecute. 2) Scandaloasa tăgadă de dreptate în procesul intentat, de Mitropolit, ziarului Voinţa Naţională. 3) Amestecul ministrului Justiţiei în atribu-ţiunile judecătorilor de instrucţie, relativ la depărtarea judecătorului Dârescu din Bucureşti, Trişcu din Craiova, etc. 4 ) Atitudinea guvernului in descoperirea abu-surilor de la Galaţi. 5) Starea deplorabilă a administraţiunilor Primăriilor urbane ; gheşefturile de la Iaşi, Ploeştl, Huşi, etc. 6) Convenţiunea consulară cu Grecia. 7) Cestiunea naţională. 8) Şcoalele romîne din Macedonia, şi suprimarea subvenţiunilor. fi) Cestiunea revocărel consulului general din Constanlinopole, Radu Sturdza. 10) Arendarea scandaloasă a moşiei Po-telu. 11) Angajamentele guvernului in politica ex. ternă in urma vizitei împăratului Austriei. 12) Kăfuealu generalului Budişteanu iu cestiunea armamentului nostru ciomag. 13) Situaţia Iul Slolojan in cabinet şisgomo-tele de remaniere ministerială. 14) Refusul guvernului de a da autorisaţie să se înfiinţeze căile ferate de interes local şi picdicele aduse ast-fel desvoltărel industriei şi comerciulul nostru. 15) Gheşefturile făcute cu prelungirea contractului lucrărilor portului Constanţa, fără li-cilaţiiiue şi In contra prescripţiunilor legel votată de parlament. Notaţi bine că în această scurtă nomenclatură, noi n’am trecut de cit Gestiunile cele mal arzătoare, cele cari sa găsesc în mintea tuturor. In resumat, se pregătesc numeroase zile amare pentru d-nu Dini. Sturdza şi colegii d-sale din guvern. După ce am arătat condiţiuni-le suspecte în cari s au mărit lucrările portului Constanţa şi în cari sau adjudecat şi început a-ceste lucrări, să povestim un fapt de toată gravitatea. Oara n ţi a aut re prenoru lui In vederea licitaţiimei se întocmise un caiet de sar ci ne atit pentru lucrarea în total, cît şi pentru lucrările restrinse ale unui singur basen. Caietul de sarcini a fost trimes caselor din străinătate, cu o scrisoare în care se zicea între altele : «Les travaux seront executes sur series de prix d’apres Ies pro-jets definitifs et les conditions du cahier des charges ci-annexees». adică : «Lucrările vor fi executate asupra seriilor de preţuri după proiectele definitive şi condiţiunile ca-etului de sare ine aci anexate». Iată ce găsim în caietul de sar-cine, la articolul 66, subtitlul garanţia definitiva (cauţiune): Art. 66. Garanţia definitivă ce antreprenorul urmează sil depună conform art. 4 a coudiţiunilor generale, înainte «le subscrierea contractului, va fi de cinei la sută (5 "o) «lin valoarea lucrărilor după «levis. Dăruirea a jumătate «lin garanţie Cu toate că textul acesta e atit de clar, ministrul, «lin propria lui autoritate, a redus garanţia de la 5 °!0 1» o ol |0» Acest lucru e atit de extraordinar în cit pare de necrezut. Şi cu toate acestea e aşa. Ministrul a dăruit d-lui Hallier aproape jumătate din garanţie, ceea ee face mai bine «le o jumătate milion la care a renunţat. Ne oprim azi aci. Dar vom reveni asupra acestei afaceri, ca şi asupra multor altora la portul Constanţa. PENTRU D. C, F. ROBESCU Gazeta a anunţat că de oare-ce am avut îndrăzneala să atacăm adminislraţia guvernului liberai, ea va arăta pretinsa destrăbălare ce a domnit la Primăria Capitalei sub conservatori. Şi în adevăr de cînd a reînceput campania opoziţiei, a reînceput să lucreze la Primărie comisia de anchetă care de un an adună, in lipsă de probe... jetoane de presenţă. Acum presa liberală publică pretinsele dovezi de destrăbălare cari se vede prin citarea datelor şi numerilor dosarelor că emană chiar din Primărie. Noi credeam că d. Rolieseu, a cărui activitate pînă acum s’a semnalat numai prin scotocirea dosarelor, 1 enunţase acum în urină la polemică după nenorocita campanie din primă-vara tre-culâ, care a avut de rezultat să înzestreze pe d. Filipescu cu o frumoasă colecţie de scuze înscrise iu procese-verbale de către oamenii pe cari poltronul de la Primărie Ii a pus înainte şi care a atras d-lul Rubescu o corecţiuue de pe urma căreia trebue să simţă şi azi ustură-tura vănătaelor. Dar vroeşte acum d-sa să reinceapă ? Bucuros. Noi avem în lot-d’auna calcavure la dispoziţia lui. De ce a găsit el acuiu prilej ca să se a-gaţeV De exproprierile din strada Francmasoni şi de cumpărarea unul loc al d-lul Al. Sc. Ghica. De ce s’a făcut aceste lucrări V Pentru că ne au părut utile şi aşa a preţuit consiliul comunal. Ambele operaţiuni s’aii făcut in mod corect. Prin urmare nici n’am avea să vă dăm alte explicaţiunl. cu atit inal mult cu cit n’avem de gind după ani de zile să ne ţinem de răspunsuri cu privire Ia lucruri despre cari măcar ur trebui să ne trimeată dosarele spre a ne re!m- tfWW.dtobromamca.ro 5 EPOCA TARĂ zăpăcită Sta într’o zi un arendaş de vorbă cu câţi-va prieteni la cârciuma din sat, a-farâ sub umbrar. Pe când vorbeai! el, iară nişte hoţi n tiare; ii ducea! călăraşii la sub-pre- ectură. Se> uită arendaşul şi vede printre el pe un ţigan pe câre-1 ştia că abia scăpase din puşcărie de nu era o lună. — Dar bine, mă ţigane, îl zise, nici n’al eşit bine din puşcărie, şi iar te-al apucat de blestemăţii ? — Nu, boiarule ; pa mine m'a luat martor! — Ce fel de martor măi, legat cu lanţuri?.. întrebă boerul. — Apoi ţara zăpăcită, boiarule, nu ştii dumneata. Dumitru Slânoesoii. se învîrtese. Electroartograful d-lul Amstutz se încumetă a trasinite şi reproduce la distanţă imaginele fotografice. Pas, domnule casier, de o mal şterge cu casa atunci cind, graţie Electroartografulul," mutra d-tale va putea fi rasptndită «â la minute In toate unghiurile tarei. Orteus. l^TCRE-ARTA-'STii INFORMAŢII Se atribue guvernului intenţiunea de a presinta Corpurilor legiuitoare un proect de lege pentru construc-ţiunea unei linii ferate între Constanţa şi Tuleea. Această linie ar fi fost proectatâ în urma călătoriei M. S. Regelui la Constanţa, cu prilejul solemnitaţel punerel pietrei fundamentale a portului. I). Nicolae D. Cantacuzino, secte-tar al legaliunel noastre din Viena, i fost. însărcinat sa gireze afacerile IN MENŢIUNI, DESCOPERIR I Jegatiunel romîne la Atena Telautograful. Eleclroartograful Aveam telegraful, aveam telefonul, telepatie. telescopul, telalil, telegarii, avem astăzi Telautograful, aparat, zice inventatorul săfi, menit a reproduce scriitura la distanţă. Telegraful este deja o instituţiune aşa de învechită... Ce e mal banal astăzi de cit să baţi o depeşă, chiar fiind de cel mal bllnd naturel P Telefonul e mal tînăr, dar vorba străbunului Traian : Verba volant... Ce ingenios, gtndea profesorul american Elisha Gray, ar li un instrument care, pre-sintlnd avantagiul rapidităţii telegrafului, ne-ar permite să comunicăm cu o persoană depărtată, într’un mod care să dea ziselor noastre caracterul de veracitate netăgăduită al antoscrieriî. Cîte neînţelegeri, cîte quiproquo, la cari prin o rea transcripţie telegrafistul dădea naştere, suprimate, şi clnd destina-torul va avea la mină slovele negre proprii ale corespondentului, acest din urmă nu va mal putea da «o dezminţire termală». — Al zis că nu vel primi nicl-o-dată să iii ministru în acest guvern odios ? — Eă am zis ? Nicl-o-dată ! DaU o des-minţire formală la această insinuaţiune răuvoitoare din partea acelora cari, geloşi de înalta poziţiune de ministru la care ajunsei prin capacităţile mele personale... — Păi, uite telegrama prin care In termeni violenţi stigmatizai acest guvern care... — Infame manopere ! Oribile maehina* ţiunl! Această telegramă a fost înjghebată şi dată de acel cari. etc... lată o scenă care nu se va mal putea produce In viitor, dacă eminentul nostru politician Z... în un acces de turbă va scrie, cu ajutorul telautografulul, prie.tenutul săU momentan, nu mal puţin eminentului politician X..., despre odiozitatea guvernului din care două zile apoi va face parle... Ideea transmiterii scrierii la distanţă nu ne vine de la Chinrzl, ca praful de puşcă, ca aţa de tăiat săpunul şi al iţea altele, să avem curajul s’o afirmăm. In 1879 Cowper inventă pana electrică, constituită din un transmiţ&tor şi un receptor aşezaţi la distanţă, In legătură prin conductori electrici cari le comunicau deplasări sincromice şi geometric identice sau proporţionale. Ctnd serial cu Iransmiţălorul pe o bandă de hirtie ce se desfăşura cu o iuţeală uniformă, se reproducea pe receptor aceleaşi caractere pe o a doua bandă de hirtie des-făşurindu-se In acelaş sens relativ, cu o mişcare tot uniformă. Acest aparat avea mari inconveniente: trebuia să scrii pe o bandă de hirtie care se desfăşura (ceea-ce cerea o lndemlnare cu totul specială) şi numai pe o bandă strimtă ; orl-ce corecţiune, orl-ce schimbare era imposibilă. Nu e dar de mirare ca acest aparat să nu li avut succes. In timpii din urmă, profesorul Elisha Gray a prezintat presei de la New York şi Chicago «Telautograful» inventat de d-sa. Transmiţătorul Telautografulul se compune din un creion de care sunt legate două fire tn unghiu drept, fie-care modifi-etnd un circuit electric. Hlrtia pe care se scrie se află pe o placă metalică, care se poate pune In contact cu circuitul electric prin o uşoară presiune a creionului. Reeeptoiul transcrie mesagiul cu un stilet de sticlă, această mişcare fiind rezultanta mişcărilor rectilineare transmise. De-semnuri chiar pot li transmise ast-fel cu mare fidelitate. Hlrtia fiind imobilă, poţi să Înaintezi, să dai înapoi, să corectezi, să ştergi, etc. Rapiditatea este limitată de tndemtnarea scriitorului; s’a putut scrie piuă la 35 vorbe pe minută. Vorba ar fi să se instaleze reţele şi biu-rourl centrale telautografice, cum sunt birourile telegrafice actuale, cu avantagil speciale, precum inviolabilitatea, caracterul secret şi permanent al mesagielor şi posibilitatea transmitere! chiar In absenţa desti-natorulul. Prin întrebuinţarea posibilă a rele urilor, dislanţa de transmisiune a telautogramelor pare n fi nelimitată. Întrevedem epoca clnd un bancher din Bucureşti va semna un cek pentru Paris, cu aceeaşi repeziciune cu care astă-zl comunică cu corespondentul săft Parizian prin procedeul telegrafic ordinar. Mal minunat insă pare a fi Electroartograful domnului M. N. S. Amstutz, inginer din Clevelund (Ohio, Statele-Uuite). Prin combinaţiunea ingenioasă a proprietăţilor gelatinei bicromaie, a legilor propa-gaţiunil curentului electric, a sistemelor de sincronisaţiune la distanţa n două axe cari D. Eug. E. Statescu, fiul ministrului justiţiei, care a isbutit cel (Ţinti iQ la examenul de ataşat de le-gaţiune şi care avea dreptul la prima vacanţă, a renunţat la acel drept în favoarea d-lul N. Filodor. D. Stătescu va fi numit în curînd ataşat la Paris. In cursul acestei luni se va face inaugurarea halei Trajan, a cărei construeţiune a fost făcută sub administraţiunea conservatoare. Guvernul a renunţat a mai ţine o întrunire publică în Capitală, Duminica viitoare. Hotărîrea aceasta a fost luată în urma neînţelegerilor cari domnesc în rîndurile guvernamentalilor. O telegrama din Viena ne a-nunţă că contele Sluergkh, ataşat militar pe lingă legaţiunea austro-ungară din BucurescI, a fost rechemat în activitate şi înlocuit prin căpitanul de stat-major dl. cavaler Teodor Iordan Boswardowski. Duminică, 10 Noembrie, se va celebra la moşia Cămărzanl din judeţul Suceava căsătoria amicului şi colaboratorului nostru Constantin Romanescu cu domnişoara Ana Morţun, fiica d-lul Km. Morţun, mare proprietar din Suceava. Urăm toate fericirile tinerel perechi. Comitetul naţional-studenţesc invită pe d-nii studenţi a veni în ziua de Sf. Mihail, 8 Noembrie, ora 8 şi jum., la Universitate, pentru a porni în corpore şi cu drapelul albastru al studenţilor, la biserica S-tulut Mibal, unde se va o-îicia un serviciă religios în memoria marelui Domn al Romînilor. RECURSUL STEINER Secţiunea a 11-a a Inallel Curţi de Casa-ţiune a judecat erl recursul făcut de d-na Maria Steiner, moaşa Lusgarten, şi doica Rădulescu, în contra ordonanţei Camerei de punere sub acuzare In afacerea crimei de pruncucidere ce li se impută. încă de la orele 12 sala de şedinţă a Curţel este literalmente plină de lume; accesul sâiel este aproape imposibil ; a-părătoril chiar al recurentelor abia pot străbate, pînă la locul destinat avoca-ţiior. In auditoriu, mal mulţi membri din familia d-nel Steiner, multe doamne şi foarte mulţi avocaţi. Apărarea este represeotatâ prin dd. a-vocaţi Take Ionescn, D. Giani, Delavran-cea. M. Cornea, V. Lascar, P. Grădişteanu, fraţii Cernescu, şi Vladescu; au luat cu-vîntul însă pentru desvoltarea motivelor de casare numai dd. M. Cornea, Take Ionescu, V. Lascar şi Delavrancea. începerea dezbaterilor intră în şedinţă sub Schiua, p rim-preşe Intr’o magistrală pledoarie, distinsul avocat arată că doctorul Suţu, medicul expert care a făcut autopsia cadavrului, nu a depus mal înainte legiuitul jurămtnt, lucru care atrage de drept nulitatea actelor Încheiate de (Unsul şi pe cari s’a bazat camera de punere sub acuzare In ordonanţa dată. De asemenea arată că de aceeaşi nulitate este lovită şi depoziţiunea d-rulul Christea, care iarăşi a fost interogat fără ca să presteze jurămîntul. Cu această ocazie d. Take Ionescu, Intr’un mod clar şi vădit, arată deosebirea pe care o face legiuitorul intre denunţătorii, interesaţi In mod -legal şi cel tără nici un interes In cauză, pentru cazul cînd s’ar pretinde că d-rul Christea este considerat ca denunţător In afacere. După ce arată că atlt doctrina cît şi ju-risprudenţa sunt constante In această privinţă, d. Ionescu conclude cerind casarea fără trimetere. Căldura fiind insuportabilă în sală şedinţa se suspenda penlru clte-va minute. Ventilarea sălci a fost îndeplinită cu multă competinţa de Sărăţeanu, de aprozii secţiunel şi de guardiunil palatului. După ce ventilaţiunea a fost bine restabilită, procurorul Curţel se retrage şi el In camera de deliberare, mtndru că şi-a Îndeplinit în mod conştiincios funcţiunea. După redeschiderea şedinţei D. V. Lascar desvollă al treilea motiv de casare. D-sa arată că s’ail violat disposiţiile codului de procedură criminală, de oare-ce membrul camerei de punere sub acusare, Însărcinat să facă o nouă instrucţiune a a-faceril, n’a înaintat, prin raport în regulă, resultatul acestor cercetări, iar procurorul general, contrariu prescripţiuuil legel, nu a depus rechiziţiunl In scris şi nu s’a retras, Împreună cu grefierul, din camera de deliberare. D. Delavrancea, asupra motivului din urmă, dovedeşte Înaltei curţi excesul de putere săvlrşit de camera de punere sub acuzare, care a înlăturat actul celei de a doua expertise medicale, lntemeiându-se numai pe conclusiunile unul act nul, făcut fără prestare de jurămlnt de d-rul Şuţu. După câte-va consideraţiunl asupra decisiu-nel Camerei de punere sub acuzare, d-nul Delavrancea arată că Maria Steiner e învinovăţită pe nedrept că ar fi voit să omoare copilul el natural, atunci cînd ea însăşi a cerut d-ruluî Cristea ca împreună cu orl-eare alt medic, afară de doctorul Sehachman care era din familie, să eoni state moartea copilului. Şi asupra acestui motiv recurenţii cer casarea decisiunel camerei de punere sub acuzare, fără trimetere. Coucluziunile procurorului D. procuror Sărăţeanu ia cuvîntul pentru a lua conclusiunl în această afacere. D-sa în loc să combată motivele de casare invocate de recurenţi, se mărgineşte la o simplă şi slabă expunere a faptelor. Procurorul răspunztnd în mod insuficient şi superficial motivului desvoltat de d. Take Ionescu. zice că o expertisă medicală poate fi făcută şi fără prestare de jurftmînt, clnd e la mijloc flagrant-delict. Consilieri! Curţel schimbă între el priviri pline de ironie. Conclusiunile procurorului Sărăţeanu devin obositoare, Curtea e impacientată şi consilierii nici nu-1 mai dau atenţie, ci vorbesc între dlnşil. In sfîrşit Sărăţeanu termină..., impresia pe care o lasă conclusiunile sale e penibila. Cartea se retrage în deliberare. DecRiune» Ciirţeî După o deliberare de o jumătate oră, Curtea, pe. motivul desvoltat de d. Take Io-neseu, şi fără a lua în cercetare pe cele-l’alte, casează decisiunea Camerei de punere sub acuzare şi trimete afacerea înaintea Camerei de punere sub acuzare din Craiova. * * * De oare-ce decisiunea prin care (1-na Steiner a fost arestată din nod, se artă casată şi deci nulă, inculpaţii au fost puşi în libertate. EDIŢIA aj -A (Serviciul Agenţiei Bomîne) Belgrad, 6 Noiembrie. împăratul Frantz Iosepli a Însărcinat pe generalul Bahic şi pe maiorul Herdliczka, pentru a face serviciul de onoare pe lingă regele Serbiei in timpul şederii sale la Viena. Aceste a-tenţiunl pentru Begele Alexandru aft produs aci o impresiune minunată. Londra, 6 Noiembrie. Vaporul englez Memphis, făcind drumul de la Montreal la Avuinuth, s’a răsturnat lingă Mi-renhead. Căpitanul şi o parte a ecbipagiulul aft scăpat ; nouă oameni au perit probabil. Berlin, 6 Noiembrie. Ratificările tratatului de comerţ intre Germania şi Japonia s’aă schimbat azi. Paris, 6 Noiembrie. Consiliul municipal din Paris a votat fără discuţie cheituelile ce aii resultat din şederea Suveranilor ruşi la Paris. Sofia, 0 Noembrie. Contesa de Hartenau a sosit şi a tras la palat.— După amiazl s’a celebrat un serviciu funebru in capela unde sunt depuse iu mod provisoriu rămăşiţele mortuare ale Prinţului Alexandru. D-nu Taptchileschtow, secretar general al consiliului de miniştri, a fost ataşat la persoana contesei. Belgrad, 6 Noembrie. Regele Serbiei va pleca Vineri seara la Viena. Berlin, 6 Noembrie. Baronul Marschall şi d-nu Herbette, ambasador al Franciel. aft semnat învoiala franco -germană, acordind importului german in Tunis tratamentul naţiunel celei mal favorisate, afară de Francia. Lisabona, 6 Noembrie. Regina Amelia a Portugaliei a sosit. AFACERI TURCEŞTI Constant inopol, 6 Noembrie. Un edict imperial disolvă Tribunalul special instituit In urma evenimentelor de la 14 August. — Procesele resultănd din aceste evenimente vor fi supuse curţii de casaţie. Prima listă de subscripţie pentru înarmarea echiparea soldaţilor lurcl trece peste 5000 ire. Couslantinopol. 0 Noembrie, Adunarea generală armenească a ales at|I la scaunul patriarchal. pe Monseniorul Ormauian, episcop din Armasn. Nu s’a produs nici un incident. i A FACEREA DREYFUS IN FRANCEZA CAMERA DIN CAPITALĂ Fiu dlspîtrut.—D. General Candiano Po-pescu, s’a prezentat azi la prefectura Poliţei pentru a reclama că fiul său in virată de 10 ani a dispărut erl din Capitală. După decluraţiunea ordonanţei, se bănueşte că fugarul a luat drumul spre Olteniţa. S’aiî luat măsurile de urmărire. încercare (le sinucidere. — Erl seară individul Herman David, din Calea DudeştI, a Încercat să se sinucidă inchizindu-se in camera sa de culcare, după ce a aprins un mangal cu cărbuni. Mirosul ce se degaja din camera lui Herman dind de bănuit vecinilor, aceştia aii anunţat secţiunea respectiva şi Împreuna cu comisarul sec-ţiuuel aO forţat uşa camerei. Herman a fost găsit in nesimţire întins pe pat. Un medic chemat de urgenţă a dat primele ajutoare sinucisului, care astă-zl este afară de ori ce pericol. Nu se cunosc insă cauzele acestei încercări de sinucidere. lin vechiu spilrgillor de meserie Niţă I. Corlăteseu, a fost prins erl iu raionul secţiei 38 pe cind se încerca să facă mal multe pungăşii dîndu-şl titlul de şef al siguranţei publice. Xftscut Iii «(radu.—Erl după amiazl servil oarea Cati Şose pe cind trecea pe strada Sfinţilor, unde este iu serviră la No. 00 a născut un copil. Muma şi noul născut aft fost transportaţi la spitalul Muternitateu. Ambii sunt in deplină sănătate. DIN TARĂ Vapor tu&niollt tn mare. — Erl dimineaţă, pe la orele 6 şi jum., un vapor englez s’a inămolit In mare In faţa portului Sulina, la 2 mile jumătate depărtare de farul Sf. George. Furtunii pe mare.- Erl, o furtună violentă a bătut pe marea Neagră. Din Constanţa se telegrafiază că din această cauză vaporul «Tzling-dale», care era încărcat cu cărbuni şi ancorat în port, a fost aruncat de valuri pe ţărm, furtuna rupindu-i toate fringhiile cu cari era legat. De asemenea vaporul «Cobra» s’a încercat totă ziua să intre în port şi a fost cu neputinţa să reuşească. Văztnd că nu reuşeşte, căpitanul a luai din noti direcţiunea în largul mărel şi a-bia pe la orele 4 seara a putut să intre in port. Un vapor de cereale a fost împins de valuri intr’un loc nisipos al mărel, unde s’a inămolit. Căpitanul vaporului, voind să vie pină in port cu o barcă, valurile colosale ridicate de furtună l’afl răsturnat în mare. Din norocire el a putut fi scăpat. Multe vase aft suferit mari stricăciuni din a-ceastă cauză. Fu contrabandist ucis.-- Sentinela rusească din Basarabia de la pichetul No. 40, situat in dreptul Soloneţulul, a găsit cadavrul u-nul contrabandist evreft. Asupra lui s’a găsit un revolver, 60 de ruble în hirtie şi 15 pachete de tutun. Cadavrul poartă in spate, In dreptul inimel, o gaură de glonte şi se presupune că contrabandistul ar fi fost ucis de sentinela romîni’., pe cînd dinsul voia să treacă Prutul în Romlnia. 1 Curtea d-lul C. este ocupat curte Ştefănescu dă se ci- dă La orele preşedinţa dinte. Fotoliul ministerului public de faimosul Sărăţeanu.} D-l Consilier de tire raportului făcut în cauză, apoi cuv lutul recurenţilor. Cel d’lulii care ia cuvîntul este d. advocat M. Cornea, care desvoltă motivul de casare bazat pe faptul că procurorul general i’ăcînd opoziţiune la camera de punere sul» acuzaţie in contra ordonanţei judelui instructor care iustruise afacerea şi care i dăduse ordonanţă de neurmărire, nolificlnd facerea acestei opoziţiunl părţilor, nu le-a comunicat tn acelaş timp şi motivele opo-ziţiunel, saft cel puţin camera de punere sub acuzare nu a luat inculpatelor un noft interogatoriu, ceea-ce constitue o violare a dreptului de apărare şi atrage nulitatea ordonanţei camerei de punere sul) acuzare. După o strălucită pledoarie, dl. Cornea conchide cerind casarea fără Irimetere. După dl. Cornea, cuvîntul a fost dat d-lul Take Ionescu, care a dezvoltat al IV-lea motiv de casare. Consfătuirea de la ministerul de interne A-seară s'a ţinut o nouă consfătuire a membrilor majorităţei la ministerul de interne; ea a durat de la orele 8 şi jum. pînă la miezul nopţeî. Au vorbit d. Epurescu, asupra situaţiei generale, cerind încredere pentru guvern, şi d. Nacu care a explicat că tratările sale cu d. Eleva au fost făcute în numele său personal, dar că au fost întrerupte în urma desaprobării d-l u i Sturdza. D. Petre G rădişteanu, fiind provocat să-şi dea părerea asupra situaţiei, a răspuns că d-sa este membru în comitetul executiv al partidului şi că nu-şi poate da părerea sa ori-unde. Dacă guvernul are nevoe de părerea mea, a zis d. Grădişteanu, n are de cît să convoace comitetul executiv în şedinţă secretă. In urma acestor cuvinte d. Grădişteanu s’a retras. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a cărora abonamente expiră de la 15 Noembrie viitor, sunt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-vo-iască, în caz de reînoirea abonamentului ce aii să înainteze costul pentru a nu suferi vre-o Intirziere sau întrerup-ţie 8 ziarului nostru. Paris, 6 Noembrie. Camera Deputaţilor. Ca răspuns Ia interpelarea d-lul Castelin, in priviuţa afaeerel ex-eă-pitauulul llreyfus, ministrul de resbel citeşte o declaraţie reamintind că condamnarea lui Drey-fns s’a pronunţat in unanimitate; lucrul este judecat. Guvernul recomandă Camerei să nu prelungias:ă o desbatere care ar putea să aibă incoveniente grave (Aplause). D-nu Castelin cere guvernului să ia măsuri energice pentru a impedica reinoirea unei campanii in favoarea lui Dreyfus şi reclamă urmăriri în contra acelora cari, după ziare, aft căutat să intimideze saft să cumpore pe membrii consiliului de resbel. D-nu Meline răspunde că guvernul u’are nici un motiv pentru a redeschide desbaterea; lucrul este judecat. D-nu Castelin modifică ordinea sa de zi, guvernul o primeşte şi Camera o adoptă in unanimitate. Ordinea de zi adoptată zice că Camera, unită într’un sentiment patriotic, şi încrezătoare in guvern, pentru a căuta, dacă e Joc, răspunderile relevate la timp şi de la condamnarea trădătorului Dreyfus, trece la ordinea zilei. PACEA ITALO-AFRICANĂ Roma, 0 Noembrie. Se anunţă din Djibuti «Agenţiei Ştefani» că ştirile din Adi-Sabeba anunţă că aprope 200 de prizonierii italieni vor pleca ia 8 Noembrie la Zeila, in onoarea Kegiuel Margareta, fără să aştepte ratificarea tratatului de pace. Maiorul Nerazzini, care a fost foarte bine primit, a plecat la 24 Octombrie de la Adi-Sabeba pentru a sosi la 1(1 Noembrie la llurrar. ECO U B î .*«, AlaitA-ierl după uniiuzî I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei, însoţit de archiereul Iroftel şi de protoereil judeţului şi oraşului laşi, aft fost la monăstirea Socola de unde au luat icoana făcătoare de minuni a Maici-Domuulul şi aft dus-o la Mitropolia din Iaşi. Icoana a fost dusă iu catedrală cu un serviciu religios; toţi preoţii şi diaconii Mitropoliei îmbrăcaţi in odăjdii scumpe aft oficiat un servicii! divin. Vineri , la orele 8 seara, d. Cărnii Denietrescu, absolvent al facultăţel de litere, va vorbi la Societatea Studenţilor Universitari «Unirea» despre Antagonismul intre rasa ariană şi semită. «,% Concertul domnişoarei Paulina Stein-feld, care trebuia să aibă loc Slmbâtă, 7 Noembrie, in Palatul Atheneulul, a fost a-mânat, din cauze neprevăzute, pentru ziua de 23 Noembrie. *% Preţul vinurilor din podgoriile noastre, care în timpul din urină scăzuse cu desâvîrşire, a început din noft să se urce. Case importante din străinătate, uft trimis represinlanţl pentru a cumpăra cantităţi mari de vin. Vadra de vin, care s’a vindut pînă şi cu 50 bani, astă-zl se vinde cu 1 left 80 bani. DIN STRĂINĂTATE Fn nou gen de pungăşie.—Sunt cîte-vn zile de clnd artiştii din orchestrele teatrelor de varietăţi Scala, Alcazar, circul Regal, etc, din Bruxelles, observai"! că.instrinnenlele lor dispăreai! ca prin farmec. Păgubaşii fac roelarnaţiune la poliţie, dar toate cercetările remin zadarnice. Alallă-erl nn individ se prezintă la un negustor de instrumente muzicale voind să vindă o vioară de o mare valoare pe un preţ derizoriu. Negustorul, avînd bănuell, roagă pe necunoscut să mai aştepte şi în acelaş timp prin un amploiat din prăvălie, anunţă agentul din stradă. La vederea uniformei poliţistului, necunoscutul înbrineeşte pe proprietarul magazinului şi fuge in stradă. A treliuil o adevărată vânătoare ca pungaşul să fie prins. L i perchiziţiunea tăcută la domiciliul pungaşului, s’a găsit un adevărat depozit de instrumente pe cari el le furase artiştilor din orchestrele diferitelor teatre în timpul cînd aceştia erau în repaus între acte. Sticlă revclalonre. — D-na P„ soţia u-ntil funcţionar superior din Paris, sătulă de monotonia căsniciei, sftrşi prin a se îndrăgosti de un tinăr publicist. Intllnirile lor eraţi foarte discrete, dar destul de rare. Tinărul amorezat, găsi mijlocul de a corespunde cu iubita sa prin sticlele cu vin. Ştiind de unde tirgueşte d. P... se învoi cu un băiat de la băcănie şi de clte ori feciorul venea să cumpere vin, tinărul nostru, care devenise un client obicinuit al băcăniul, însemna pe eticheta ziua şi ora de întâlnire. Din nenorocire soţul observă dragostea fe-meeî sale pentru etichetă şi iu urma unei dispute violente, soţia voi să părăsească domiciliul conjuga), atunci P... trase trei focuri de revolver asupra soţiei sale şi in urmă se sinucise şi el. Atacuri nocturne.— Un noctambul incurabil povestea deunăzi următoarele: — Nu cunosc de cit un singur mijloc pentru a evita atacurile nocturne : acela de a intra a casă a doua-zi dimineaţă. Toţi occidentalii vor urma povaţa aceasta. O răzbunare teribilă. — Acum câte-va zile New-Yorknl a fost foarte emoţional de o răzbunare a unul tinăr, iu virstă de 25 ani, iu contra ama iţei sale. Tinărul, un mecanic, simţise că D-ra L. N. ii trăda cu un camarad al lui ; el plănui atunci o răzbunare. tutr’o dimineaţă, D-ra L. N. se urcă in tramvaiul electric pentru a străbate unul diu Bulevardele oraşului; amantul trădat, care păndea pe infidelă (a o mica depărtare de locuinţa el, luă şi dinsul loc in tramvai şi fără a vorbi vre-un cuvînt, apropie lin fir conductor de acumulatorul tramvaiului, iar ceu-Taltă extremitate o îndreptă asupra D-rel I,. N. De o-dată o puternică detunătură se produse ; nefericita fală rămase trăsnită pe loc; e Bc.ân-teiâ electrică era să pună tramvaiul in flăcări, dacă nu se luafl imediat măsurile cele mal serioase pe.itru izolare. Mecanicul după ce-şl satisfaci) setea de răzbunare, se constitui singur prisonier şi mărturisi lâp1 ul. Această dramă, unică In felul el, a produs o dureroasă impresie In tot New-Yorkul. www.dacorornanica.ro EPOCA* 3 ULTIME ^FORMAŢIUNI I)<» si «1. Sturil/.a speră cn prin desele întruniri infime «le majorităţii sale va izbuti să prwdueă impresia in public, eă situaţia guvernului s'a întărit, totuşi această eombinaţie a făcut iiaseo complect. Xaiberttliî de baştină nu nunsal eă tui părăsit pe d. &turdza, criticîndu-1 eă a ajuns să se s prii in cască pe concursul unui nou venit, al d-lui (»r. Macri, dar se abţin cu ostentaţie de la toate aceste constatuiri. Ift -nit . Elefterie Rădulescu, actual ajutor la judecătoria ocolului 1 Craiova, în aceiaşi calitate la Severin. D. C. Caleţeanu, actual ajutor la judecătoria ocolului Baţş, Roman aţi, a tosl numit în aceiaşi calitate la judecătoria ocolului 1 Craiova. D. Slelian l’opescu a fost numit ajutor la Balş. D. Nicolae Buzescu a fost numit ajutor la judecătoria ocolului Topolog. D. lou Simionescu a fost numit aju-or la grefa tribunalului Iaşi. Simbătă seară vor pleca la Iaşi spre a lua parte la întrunirea partidului conservator ce se va ţine Duminică :dd. Lascar Catarg iu, G. Cantacuzino, General Mânu, Tale Ionescu, G. Panu. N. Fili-pescu, M. Vlădescu, etc. Intr’o zi la Academie, rămăsese dd. Slurdza, Aurelian şi D... membru corespondent. Era în ajunul pelerinajului la Caldarusanl, şi D... întreba pe d. Aurelian, glumind ; ne împuşcaţi, ori ne lasaţl ? D. Aurelian se adresa către d. Sturdza, repeţind, tot în gluma, a-ceiaşl întrebare. Deodată d. Sturdza sare ca un epileptic şi începe sa sbiere : — Duceţi-vă, duceţi-vă toţi la CaldaruşanI ; Mitropolitul Ghena-die a batjocorit pe Sfintul Duh cum nu l'a mal batjocorit nimeni. De aceea l’am pedepsit, restul sunt nimicuri. Aflaţi că eQ tot ce am făcut în viaţa mea, am făcut din porunca lui DnmnezeQ. Şi de rîndul asta tot Dumnezeu mi-a ordonai sa gonesc pe Ghenaaie, care a batjocorit pe Sfintul Duh. Cel doul interlocutori au plecat miraţi, ca şi cîud ar fi eşit din-tr’un balamuc. Episcopul Icroiiiiu de Koiuan a iucetat din viaţă astă noapte, la orele 2, fn casa sa din strada Modestiei 9îo. 5. Acum trei *ile decedatul se xiee că a trimis pe un amic ai său diu Capitală la Căldăruşani să ceară iertare Mitropolitului Primat («lienadie. D. V. Mangra, fost profesor la seminarul teologic din Arad, a fost angajat redactor la Voinţa Naţională. Sfinţia Sa şi-a inaugurat activitatea prin un studiu canonic foarte problematic în cestiunea Mitropolitului Primat. D. Leonida Panopol, fost prefect de poliţie la Iaşi, a fost numit prefect al judeţului Roman, în locul d-lul Ernest Vîrnav. Ast-fel dar triumful d-lor Morţun şi Delimarcu este complect. Seara din Iaşi spune, câ în cazul cînd partidul naţional romîn din Cernăuţi, unit cu liberalii, vor triumfa la alegerile comunale — primar al Cernauţiloi va fi ales d. baron Musleaţa, unul diu fruntaşii romînl din Bucovina. S>iu cuu7.ii sărbătoare! de mSinc, Sfinţii arhangheli MJhuil şi Ga, vrii, numărul nostru viilor va a, pare Simbătă dimineaţa, la orele obicinuite. Azi am primit primul număr al ziarului Prutul, organ al partidului conservator din Botoşani. It urăm izbînda deplina. Ni se comunică din Focşani că un mare număr de fruntaşi din localitate au semnat petiţiunea de protestare adresata M. S. Regelui în afaceraa Mitropolitului Ghena-die. Atit poliţia cîl şi agenţii comunali cutreera oraşul ameninţînd pe cetăţeni sa nu semneze aceasta pe-tiţiune. Citim în Prutul, organ conservator, din Botoşani : 1). Arapu, prefectul judeţului, a oferit un dineu membrilor consiliului judeţean. Se ştie că consiliul judeţean e compus numai din conservatori. Disen-timentele politice nu exclud urbanitatea : Consilierii judeţeni au aşteptat in-vitaţiunea prefectului. E bine ca oamenii să mănînce cîte-odată unii la alţii, iar nu numai să se mănînce unii pe alţii. UN EPISCOP CONTRABANDIST In ziua de 11 Septembrie 1806, Primăria Capitalei prin adresa sa cu No. cere Tribunalu-lut Ilfov să dea cuvenitat aut or i-sare să se facă o perquisiţiune la domiciliul unul episcop care la un adin proprietăţile sale posedă o mare cantitate de spirt de contrabandă §i alte coloniale şi le transpotiă în oraş in timpul nopţei. Apoi prmtr’o adresa\ suplemen-tară de la 18 Septembrie, cu No. 40,402, Primăriai întră în mai multe amănunte, spre a dovedi Tribunalului că Episcopul în ces-tiune face contrabandă pe o scară întinsă, precizind că a postat noaptea agenţi la poarta casei şi cari au văzut cum se introduce şi apoi se ridică contrabanda. Primul Preşedinte al Tribunalului solicitat să dea cuvenita autorizare de perchiziţie, a acordat’o, şi un inspector a fost însărcinat cu facerea acestei descinderi locale. Ce s’a întîmplat in urmă ? Mister ! Căci un mister întreg înconjoară această afacere. Se zice însă cu multă siguranţă, că Episcopul în cestiune prins cu contrabanda, a fost sfănţuit cum se cade de un mai mare de la Primărie şi ertat pe urmă pentru păcatul ce a comis. Intr’adevăr, pînă în present Primul Preşedinte al Tribunalu-lui n’a mai aflat nimic despre resultatul perchiziţiei solicitată cu aşa mare stăruinţă şi bazată pe ceva mal mult de cit simple bă-nueli. La începnt prin adresele sale cu No. din 11 Septembrie *şi 40,402 din 18 Septembrie Primăria afirma că agenţii săi au văzut cutai se efectua contrabanda noaptea şi îndată ce Primăria a avut autorisarea de perchisiţiune, nu se ştie prin ce minune acei agenţi n’au mai văzut nimic. Se mai adaugă cum câ perdeaua pusă de episcop pe ochii agentului (?) ca să nu mai vază nimic, Va costat aşa scump, în cit sârma nul Episcop a căzut greu bolnav de inimă rea ! Primăria are cuvintul... Dar s’ar cuveni să aibă cuvin-tul si parchetul! «Xnstasachi mincinosul» Sub acest titlu sugestiv «organul partidului naţional liberal» din Galaţi, trimite următoarele graţiosităţl ministrului de Interne: «Cănd vrei să spui cul-va că e prost, ’I zici «mă, da Tănase eşti», aşa e deprins Românul. El bine, această deprindere injustă pentru mulţi Tănase, e perfect justificată pentru actualul ministru de Interne, care are nenorocul să fie botezat Năstase, al cărui patron după calendar, să serbează la Sf. Atanasie. Dacă aşi fi în posibilitate, aşlffelicita pe naşul lui Nastasache, de fericita inspiraţie ce a avut, când i-a dat numele. «Toate acestea cu o rezervă. Tănase al nostru nu e deştept când e nevoit să făcă rapoarte mincinoase, dar când e vorba de cumpărat acţiuni d’ale Băncii Naţionale şi altele, e mal pişicher în combinaţii de cât orl-cine. — Ast-fel dar Năstase al nostru — cam ţigănesc nume — a pretins în raportul săă către Rege ca : Chită Porcu, Pachiţa Secatu-ris, Sarmalioti, Dima Ştefănescu, glis-tirul CurtovicI şi cel-l’alţl, se aflau la băl în străinătate în această vară. Neadevăr mal umflat de cât burta lui Tănase*. Consfătuirea majorităţii Pînă acum nu înţelegeam ce vroia d. Sturdza cu consfătuirile silnice ale deputaţilor şi senatorilor. Ne închipu-eam că vrea să obţie ceva. El bine, nu ! D. Sturdza face aceste sforţări uriaşe numai pentru a obţine ca unanimităţile sale să-l susţie. In urma acestor întruniri, nemulţumirea e generală şi descurajarea e profundă ; ele însă nu se dau încă pe faţă. La consfătuiri nemulţumirile fie arată cel mult ca simple rezerve, căci fle-care aşteaptă ceva de la guvern. Probabil că după deschiderea Ca-merilor, relaţiunile intre mulţumiţi şi nemulţumiţi se vor clarifica. Iată acum dezbaterile vrmale la întrunire : 1>. II ii ui. Sturdza a declarat că ţine a se pune în contact cu deputaţii şi senatorii guvernamentali pentru a şti cum să conducă lucrările viitoarei sesiuni. In urma cuvintelor d-lul Sturdza s’au produs mal multe note discordante. II. C. Sacii o observat că membrii partidului sunt prea disconsideraţi şi guvernul nu stă în atingere coiistanlă cu dînşil, ci apelează la el numai a-tuncl cînd guvernul e în primejdie. D. Ai. Iljuvara a criticat destul de aspru situaţia. D-sa a spus că starea de incertitudine şi de mastîmpăr in care se află partidul liberal se da- www.dacoromanica.ro I^I^VLCOWSOKY Piala Teatrului A Joui *7 Noembrie 1896 CONCERT Direcţia P I C O L A din Viena Orele 8 la 12 noaptea V0X8UJIA i .• JDMiDTUI&BLE OBIŞNUITE isrr R. ARISX LIBEEÂ toreşte împrejurării că căpeteniile partidului sunt divizae D. Djuvara a reeditat apoi în rezumat seria de articole pc care a publicat-o în Voinţa Naţională, sub titlul «Cum a fost judedecat», ca încercare de răspuns la broşura Mitropolitului Ghenadie. A mal adăogat d. Djuvara că dacă liberalii s’ar mal ocupa de chestia Mitropolitului, ar dovedi că sunt un partid anarchic... II. l’târc Grăd iuţeau u, in mod foarte ireverenţios pentru cel de faţă, a spus că nu poate vorbi înaintea a-tîtor persoane, dar e dispus să-şi spună părerea asupra situaţiei în sînul comitetului executiv al partidului, care ar trebui să fie consultat de guvern în toate împrejurările mal însemnate. * + * D. P. Grădişleanu a plecat apoi la Hotel Bulevard, unde se aflau mal mulţi tineri liberali nemulţumiţi. D. I*. N. Aurelia» a făcut apoi declaraţii de lealitate d-lul Sturdza, de-clarînd că nu i-a trecut prin gind să slăbească situaţia d-lul Sturdza, pe care-'l recunoaşte şef al partidului. II. Huni. Sturdza a luat din nou cuvintul şi foarte nervos a cerut ca partidul să-l susţină fără. nici o rezervă. Cîţl-va din sală au izbucnit în strigăte : — Aveţi deplina noastră încredere ! Apoi primul ministru a declarat, eă imediat după deschiderea Corpurilor Legiuitoare va convoca Marele Colegiu pewtru alegerea unul nou Mitropolit Primat. Iar In ee priveşte eomplecta-rea cabinetului a declarat, că piuă acum n*a liotărît ui mie. A se citi urmarea foiţei în pagina IV. COMUNICĂRI Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat diu ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. *** A se vedea rubrica spectacolelor în pag. IV. MAŞINI DE VÎNZARE llotiă maşini cu abur, una sistem Compound de 80 cal putere, alia sistem Corliss eu un cilindru de 70 cal putere, ambele cu condensatului puţind funcţiona separat sau combinate. Un cazan «1c abur aparţinind maşinelor ţevi, două curăţltoare de grîîi, Euriea Staubere, complect de fier sistem Wfirner No. 4. De vînzare în total sad îu parte, condiţiunl şi preţuri foarte avantagioase. Informaţiunl la comptuarul d-lul Andrei A. I*oj>ovieI str. Lipscani 86 în faţa Sft. Gheorgbe. Schimb ţi vinul ettin € U I ? 1 I CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraliunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători si vînzătorl. BIJQUTERIE & H0R0LGGER1E LEOX WEISSBIjXTTS» Bucuregtl, — strada Carol I, No. 20 S’a mutat în Calea Victoriei 40 vis-ă-vis de Gr and Hotel Bulevard. Recomand onor. Public şi cunoscuţilor meî că magazinul med iu tol-deauua e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fme, precum : briihinte, cmante, rubine, safire, smarande, perlo, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Itogut asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici diu Elveţia, garanliud pentru exuctitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate fn aur, argint şi pietre vechi, use-nienea si în monezi de aur argint şi aramă. Atelier «periat pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyirile cele mal reduse. CONSTANTIN SIMIONESCU EieilSSHOTEL Proprietatea d-lui GRiGORE HELIADE Situat in faţa Teatrului Naţional Pentru Domnii deputaţi şi Senatori se pun la disposiţiune Camere cu un pat cu 5 lei pe zi, la Etagiul I-iO sad 2-lea, cu încălzit», iluminaţii, Ceaid sad Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu creton sistemul cel mal nod, introdu» la Londra. Paturi cu somiere elastice de oţet, Lavoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avind şicul englezesc, Len-geria toată de olandă de Scoţia. Interiorul Hotelului este astă-zl acoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra. Pol beneficia de această reducere şi cel l’alţl d-nil Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile. Se mal pune în vederea d-lor Pasageri că la ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunile se găsesc camere încălzite. De asemenea în acest liotei se găsesc apartamente pentru familie, dintre eare un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoane de marmoră, precum şi odăi îucepînd de la 3 lei în sus pe zi. Se pot închiria, atit camere, cit şi apartamente cu luna, cu alte condiţiunl. Cu stimă Direcţiunea ceuwăTbogat deposit de VELQCfPEDE la iâ&pich- 152 — *<’alea Victoriei, — 152 4, Strada Şelari, 4 , ( BEESTOV Bicyclete Humber ţ SnS°S « Naumann „Dresd“ « Durkopp „Bielefeld“ Vînzare îu rate Depomit de de cunut cu apmvatul bradul, Vînzare iu rate nilul* FRAŢII KEPICH Strada Şelari No. 4, lingă poarta Hotelului Victoria DcpoHiCtt/ ta IVo. H nu are nici un amestic cu noi» Singurul deposit pentru Romîuia a Lumineî Incandescente do gaz a D-ruluI Auer la Fraţii Kepiek, strada Şelari No. 4 lingă poarta Hotelului Victoria. Toate cele l’alte sisteme sunt falşificîrl a lumtnel d-rt t Auer fără cea mal mică valoare numai becuri pe c ( ri este încruntat d. Auer sunt# adevărate, ţi numai *.fc-prociirate din depositul nostru sunt aiul dr. Auer. Un Dec instalat Lei li. Unu Sttâ D-ru Auer Led 2, Depozitul la No. 2 nu are nici un amestlc ou noi spre a Iile- erori.____ TOMA 8TELIAN AVOC AT ©or S AŞI S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI C'Al.EA VICTORIEI, 132 lînotam HARALAMB - MEDIC AL SPITALULUI C0LŢEA — EiOAI.K DE PIELE Şî SIFILITICE B0AUE DE FEMEI S'a mutat în strada Renaştere!, No. 3 Consultaţinnl (le la 2 la 5 ore 0"‘ CHIRIAO TE8HARI Special în boale de FEMEI şi FACERI S'A STABILIT IN BUCUREŞTI Strada t oile! 56. eiha! OSR-îCES AVOCAT No. 60,—Calea Hudeştî -\o. 60. Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi alo căilor urinare. Strada Băuceî Naţionale colţ cu strada CaragboorghevicI do asupra teatrului Hugo. Con-sidla{iunX dela 4}jt pînă la 7. p. m : pentru dame de la 3—4 DRi STER IE 8, CilIRCU IX Polikangasse—No. 10. Viona Consultatiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialişti) de ia facilitatea de medicină diu Viena Dr. CRĂINICEANU STRADA F0NJÎNII No. 5 (Casa Generalului Dimca) Consultaţii 1—3 p. ui. Doctorand In medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris ConsullaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din I'aris. ntr & & c u n & t i»» a „rum 1 «98 UC moşia ROTaREŞTU- din plasa Glavaeioeul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str, SI. Voivozi 8 saîî slr. Pitar Moşu 2. TURCEŞTI, PERSIANE Ş! EUROPENE B. DJABOUROV, CALEA VICTORIEI, 72-74 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pini la 10 publicaţii 30 bani linia pentru fiecare dată, şl da la 10 în sa.s 20 bani linia. Spectacole Teatrul Raţional. Joul 7 Noembrie se va representa «Ohampignol* comedie in 3 acte de Feydafi şl Desvalll-• res tradusă de Alb. Prahoveana.___ Opera romtnd. Vineri, 8 Noembrie se va representa pentru prima oară -Carmen»- operă in 4 acte de H. Mei* lach şi Halevy, traducţie de d. Burlănescu-Alln.—Musioa de Georges Bizet.___________________________■ TeatruI Uugo. Joul, 7 Nooembrle mare representaţie extraordinară. Debutul M-lle Naya grand etoile Paris, de Paris şi ul M. şi M-me Duffaut de la Folie Bergere de Mrs Leopoldi et Droll. cel mal celebri Velocipedlştî umorifttl excentrici şi Melle Pierny, una din stelele Parisului ; direcţiunea tratează de asemenea cu frumoasa Otero pentru cinci reprezentaţiunl. ŢeatruI Liric. Circul G. Sldoli. Joul 7 Noembrie 1S96, Mare şi Bri-liantă Representaţie dată In beneficiul elevilor gimnastici romînl Maurlclu şi Bolintineanu. p4rr»4# CeaarSIdoll. In curînd va soai iu capitală. S° la Bragadlru. «Concert* Peters. Gafe iYaiionala. Orchestra Kubinşteiu şl*a început concertele Teatrul .Ifeeanic (lingă tipografia statului) în fie care seară de la ora 8—11. Închirieri şi arendări © închiriat, casele din strada Polonă No. 130. Doritorii se vor adresa: Str. Batlştel, 16. > «trendul Moşia Yîrtoapele de jos din judeţul Teleor mau. A se a dresa la d-nu G. Uobescu, Galaţi. © arendat ou începere chiar de acum moşia «Ianca* din Judeţul Brăila, în întindere de rece mii pogoane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfl arate ou sămlnţa cea mal bună A se odresa la d. M. Kachtivan, avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti. De Arendat cu începere de la s-ftu Gheorghe 1899 moşia «Dudescu* din judeţul Brăila în întindere de şease mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Rachtivan, advocat strada Frumoasă 28, BuourescI.J Camere mobilate «Ciwn Fraţi Olbrlcti strada st. Ionică HotMul Pieţei Blbeacu-Yodă, lingă Cameră şi Tribunale._________________ Cereri şi oferte de servicii! Vînz&rl şi cumpărări D* vlnzare lemne din pădurea Paşcani. Sunjenul, după calitate, 85 şi 60 franci. A so adresa : Str. Batiştel 16 O caretă nouă (Cupeti) este de vînzaro cu preţ de 2000 lei. A se adresa la adm. «Epoca*. De vtnzare un loc viran, situat pe calea Rahovel No. 24, colţ ou strada Arte» proprietatea d-nel Maria Al. C. Ni-culeseu. A se adresa 1 . d. Mihail A. Raehtlvauu, advocat, strada Frumoasă No. 2s Loco. Se cântă a se cumpăra o casă dc fier Chadvood sad Rat-ner. Posesorii a se adresa la biuroul Tipografiei «Epoca* De vtnznre spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 40. Pairii coi de lux, de v în zare; Strada Minervel 14. Informaţiuni ntile Pn i>innlMt routinat oferă serviciile sale la solrele dansante şi baluri pentru un honor&riu modest. S. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. l'nt pronapftt (De prima calitate) Se g&seşte la'lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanti şi Dr. E. Popu, ou 5 lei kilogramul du* la domiciliu. Orl-ce cerere se va face prin cartă poştală la farmacia I. Munteanu calea Vie* oriei No. 78. BT O doamnă onorabilă dă lecţiunl de plano. A se adresa la administraţia «Epoca*. m* — “ Stridii dl mare se găsesc de vinz&re la D-nul Delpuech, Biserica lent, No- 3, Bucurescl, şl se face cunoscut Amatorilor că primesce zilnic Stridii de Ostenda şi Arcachon. Asemenea şi melci (Mode de Bourgogne); că poate să vindă cu preţuri foarte eftine, imposibil de ori* ce altă concurenţă. Preţuri curente : Duzina Stridii de Ostenda calitatea I fr. 2.79. Arcachon de mare calitatea I fr. 2. 50 Arcachon de mare calitatea II 1.75. Arcachon de mare calitatea III 1.50. MielcI duzina 1.25. Morun, Bakala Terre Neuve 1.60 Se caută 50 vaci de lapte, rasa moldovenească sau bivoliţe. A se adresa in strada Dionise No. 40 direcţiunea lăptăriel Aronda. Librărie, Pnpeteri© şi Depozit de ziare «La Şoolarul din Dudestî* Calea Dudc-şti No. 45, se găseşte tdte articolele de biuroâ şl ziarele din capitală. — La cerere «EPOCA* se trlmete ^1 la domiciliu._________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Miliail A. Hactitl vanii Advocat 28 Strada Frumoasă Doctori D-rut Albcscu. Calea I’active.mtI 22. Boule interne «/ de copil. Schimbări de adrese__________________ D. A. G. Floreseu, avocat, sa mutat in Calea Dorobanţilor No. 40. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpăra şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 6 Noerubrie 1806 Cump. Vind 4<7o Kenta Ainortisabilâ. . . 87 i1/, 88 % 5»/» » Amortisabilâ. . . 95 96 6»/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 103 so 104 7- 5»/g > Municipale din 1883 95 V. 96 — 5»/, » » » 1890 90 M 93 — 5«/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 V» 90 7* &•/» » » Urbane . 89 */• 95 6»/o » » » Iaşi . 84 «5 — Acţiuni Banca Naţională, 1765 — 1779 —• » » Agricola . 226 — 229 — > Dacia Romînia asig. 440 — 443 — » S-tea Naţionala asig. 465 — 468 — S-tatea de Construcţiunl . 206 — 209 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... i 23 1 25 Bacnote Franceze . . . too — 101 — > Italiene. . . 89 — 93 — » ruble hirtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cm maşinele duiAu-cilindrice, din fabrica Albert A C|i, Frankenthal si cu caracter» din fonderia de litere Flinsch din Frank-furl A/M FOITA ZIARULUI «EPOCA» 112) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA CINCEA Olivier continuă: «Ocaziunea pe care o aşteptam cu ardoare, mi se prezintă In fine şi nu ştiţi cu ce fericire profit de ea. Omul mascat, pe care fără îndoială tl credeţi mort, de oare ce cunosc de la el toate împrejurările de la Munţii Roşii, a scăpat ca prin minune, din planul elaborat cu atita artă de amicul dv. Wiligo. Cu cîte-va minute înaintea acelei exploziunl formidabile, omul mascat voind să vadă mal de aproape lacul sulfuros, se depărtase şi se găsea la o distanţă de două sute metri de locul unde s’a întlmplat explozia. El fu cu toate acestea zdruncinat cu putere şi acoperit cu bucăţi de pămînt şi pietre din dărâmături. Leşinat din această puternică zguduitură, cînd Îşi veni In simţiri, un zgomot de voci ajunse pînă la urechile sale ; avu imediata prezenţă de spirit de a tăcea din gură. In loc să cheme ajutor după cum se glmlea la Început. V’a auzit vorbind cu prietenii d-voastră, despre moartea Iul, care era sigură pentru toţi tovarăşii d-voastră. Poate vă aduceţi aminte că Dick Canadianul a pronnnţat următoarele cuvinte : — «Wiligo a făcut bine că nu ne a spus nimic despre acest lucru, căci nu ştiu dacă am fi consimţit ca să se prepare cu atîta răceală o asemenea măcelărie omenească, consciinţa bâtrlnulul Nagarnook nu se va turbura pentru aşa puţin lucru şi între noi fie zis, bine a făcut, cel puţin aşa s’a sfîr-şit pentru tot-de-a-una lupta. Omul mascat, a făcut în acea seară un jurâmînt teribil de răzbunare, în care a cuprins nu numai pe indigen, dar pe toţi a-ceia cari de aproape sad mal de departe te înconjura, lulnd deriziunea de a-i tace pe toţi să piară ca şi pe d-ta în cele mal oribile torturi. El a trecut acum prin Paris venind din Petersburg pentru a merge în Australia prin San Francisco pentru a-şl pune în ese-cuţiune ameninţările sale. Cu toate că mi-a istorisit bucuros toate aceste lucruri, el a păstrat cel mal mare mutism asupra mijloacelor pe cari vroia să le întrebuinţeze pentru a-şl ajunge scopul. Ceea ce am reţinut este că de mal multe oii mi-a afirmat că era sigur să vă prindă pe toţi ca într’o colivie ; şi trebue să fie bine sigur de planul săil pentru ca să se mal întoarcă încă o dată în Australia, după insuccesele nenumărate ce a avut la toate planurile lui atît de bine combinate. Cîte-va cuvinte însă cari i-au scăpat, vâ pot ajuta pentru a vă pune pe oale ; vorbea după cit am putut să-l Înţeleg de maşini infernale... de descoperiri sciinţifice... de puterea electricităţel, dar cînd am voit să-l fac să precizeze, n’am putut obţine de cit răspunsuri evasive, ca ca şi cum s’ar fi temut de mine. Tot ce vă pot spune este că va începe lupta cu noul mijloace şi cu o îndoită onergie, lntărîtatâ de dorul de răzbunare. «Pe dată ce veţi primi această scrisoare, la ori ce oră din zi sail din noapte, pă-ziţi-vă. Citirea acestei scrisori nu era bine sfîr-şită că Wiligo eşi încet afară din casă ; viaţa pe care o trăia în legături intime cu Tidana şi amicii săi cari între el vorbeai! franţuzeşte, Îl făcuse să priceapă bine limba fran ‘eză, aşa că nimic nu-I scăpase din scrisoarea poliţistului. El eşia fără îndoială să prevină pe credinciosul său Koanook despre grava ştire. — Aşa dar, omul mascat nu e mort, zise Olivier, a cărui faţă se acoperi de o paloare mormtntală. — El bine, răspunse cu răceală Canadianul, apropiinduse de amicul săiî, vom a-răta acestui laş, care nu Îndrăzneşte să-şl atace inamicii în faţă, că nu suntem de aceia cari ne dăm înapoi, şi de rîndul ăsta mă jur si efl că nu voi lăsa carabina din mină, de cit atunci cînd se va face,drepta-tea cerească cu acest aventurier... Olivier, amicul meii, copilul meii, vino-ţl în fire... Dacă al şti cît mă face să sufer durerea ta!.. — Ah! Mal bine să le lipseşti de viaţă! zise tlnărul conte izbucnind In plînset, iarăşi lupte, iarăşi slnge, şi cine ştie dacă de rîndul ăsta soarta nu va fi fatală vre unuia dintre noi, scumpii mei amici.. Ah! dacă omul acesta ar avea curagiul să primească o luptă singulară ! — Dar te rog liuişteşte-te.de ce avem să ne temem ? Suntem înştiinţaţi, iacă principalul. Situaţiunea numai este aceeaşi ca a-tuncl cînd luptam aproape singuri în tufişuri, în contra unei armate întregi de ban- „EP0CA“ ziar cotidian CUPON 7 Noembrie ISO# Ori-ciul* va tain neent nipon ilin «EPOCA* ni *1 va trimite, ftnu II va prezenta la librării le arătate mai Jom, are drept la unul din premiile CI* PltETl IlI KE-DI NK din liatele re«peetive. Cuponul accNta e valabil plnft la IO Noembrie or» 7 seara. Cititorii «lin provineie pot trimite cos* tul Iu mărci poştale adăogi ud porto. Premiile „EPOCEF La Librăria VAKOL MI lLEK Calea Victorie! No. 33. In loo de Numaf IS'egulescu Petru * ► \ la huţa Atejr. diţl, de bătători de tufişuri şi de indigeni şi cînd eram obligaţi să nimicim planurile unei mulţimi de spioni şi de poliţişti. Inamicul nostru este slăbit, pe cînd forţele noastre sunt cu mult mal mari. N’avem noi aci tot tribul Nagarnook şi două-zecl de oameni de elită la reşedinţa cu bravul Wiligo, regele luptătorilor, care pentru dibăcie şi lineţă este de două-zecl de ori mal tare de cît toată ceata poliţiştilor care era pusă . să ne urmărească? dar Koanook, Niroobak, I Naia-Naudi şi Wivaga al căror devotament este departe de orl-ce bănuială? dar Europenii noştri după Maria şi Feodorotvna ? dar eil ? In adevăr cînd fac clasificarea forţelor noastre, mă Întreb cum s’ar putea ca cine-va să vă atingă In mijlocul nostru şi dacă această mică spaimă nu vine la timp ca să ne mal stimuleze. Pe legea mea, viaţa pe care o duceam aci începea să fie montonă... acum ne rom mal mişca puţin! Canadianul îşi termină periodul, printr’un rts sincer şi zgomotos, cure de şi era studiat, îşi atinse bine scopul ; bătrtnul vlnă-tor ştia cum trebuia să vorbească llnăru-lul săfl prieten, copilului său, cum II zicea cu drept cuvlnt, căci ascultîndu 1 cu o mobilitate de impresiunl, cari eraţi chiar fondul caracterului săiî, Olivier simţi cum una cite una toate temerile lui dispar şi aproape surîzîud şi strînglnd cu putere mlinile Iul Dick, el răspunse: — Fie că nu sunt de cît o adevărată fe-mee fricoasă, al de o mie de ori dreptate. De ce aş putea Siă mă tern în mijlocul vostru ? (Va urma) UT nil BIT 8 a se cumpăra o casă de fier UL UHU I H Chadwood sail Ratner. Posesorii a se adresu la biuroul tipografie Epoca. Polemice 1.50 Psichologia stilului 2. Un an de luptă 2.50 Iubire, poesil 3. > Din goana vleţel (ediţia Graeve) * 3.50 Zumflreocu Duillu Lume Nouă iji Lume Veohiă 8. Hajdâu B. P. Ioan Vodă cel cum- plit, volum ilustrat introdus în şcoli 3. Poveste tristă, roman tradus de D. Stftncescu 1*50 YUchnileseu St. C. încercări critice a-supra învăţâmîntulul nostru primar, ed. II 2. îngerii lui Raiael fantezie originală în versuri în 3 acte 2. Un nod mijloc pentru a preda oopiilor limba germană, 2. Poezii (ediţie populară,) 1. Epigrame 2. Studii de economie politică şi finanţe 4.50 Copilul Eyolf (dramă în 3 acte) traducere de T. Maiorescu 1. M. Dragomireocu Critica ştiinţifică şi Kminescu 1.50 Butculescu Marin Religie şi ştiinţă 75 Bachelln i>* Juiea Brun Sept. Contes roumains 4. La Lfbrfirta C. SFLTEA 0. 73 1. 1.60 1.H0 Copee Pranfoi* Liremcu 1. Ioan Lohmeger M. Hotnan I. IV. Radu D. IloHetti Idieru IV. Ibnen Ii. 1/0 1.10 X .10 1.20 0. 75 1. 2,50 1.00 0.50 Vatra (Sf. Gheorghe) anul I 24. 12. anul II 20. 10. ('araglale Note gi Schiţe 2. 1. Theodorescu G. Bem. Cronica din Nurnberg 1.50 0.75 Fia mur Ion Urania 1. 0.30 Augler Aventuriera 2. 1. I.a Librăria L. ALCALAY (Celea Victorie!, hotel Boulevard) Speranţa Th. Popa cel de treabă nuvele 2. 1.00 * Mama Socră teatru 3. 1. Dr. Matrr (Englez) Călăuză mamelor tinere 2. O.50 Dr. Fortuna Remedii practice pentru vindecarea boalelor copiilor o.ao 0.30 Teleor D. Durere diferite nuvele 1.50 (Kid Zanfirol Manualul lucrului de mînă pentru familii 2. 1. Wartha U. Corespondenţa Comercială pentru u-sul comercianţilor, comptabll, etc. 4. 2. Zanflrol G. Metoda Croitului 2. 1. Bejar Gr. Harta Rominlel şi a ţărilor vecine, format, mare şi în culori ; 1.25 1. Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii •pe cari le oferim cititorilor Epocei, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate in josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. 33 TURNATORIA DE FIER FABRICA CCIMSTUL fifi ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Deposihd : Str. Doamnei No. 14 Bticureştl In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meidlinger, parigiue, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. Depozite în provincie: Iaşi. 'a d, Jacques Davidovict, strada I.ă puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu. & Fii str. Lipscani. A. MONTAUERANU 81,— Calea Victoriei, 81 — Bucurescl Casă de încredere Instalaţiunî de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout â regout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz. Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare’ Şi Poratoncre Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lumină Incandescentă sistetnul cel mat practic Lavoare, Urinate, Instalaţiunî de tot felul de băi Sobe de încălzit apă pentru bai, Furtuni pentru stropit Pompe pentru grădini Closete de toate sistemnrile cele mai noi, Robinete, ete. Closete pentru casă Vergele pentru scări si Porto-TablonrT. ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL Pi ttIS-GA BjATM Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinara şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de" mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orî-ce soifl, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Şe poate fabrica cea mal bună ţuică, shliviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior eazanelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce satl din o sing'-ră dată gradul cerut sad prin rectificare după voinţă, o spirt rectificat de o calitate ma bună, cu o economie mal mare de timp. de apă şi de conbustibil. A se adresa d-lul 6EOKGFA A. CARANFIL, Galaţi, sad la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bncnrescl str. Doamnei 27 casa Bilcescn. L. K K P P I C H Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mai mare şi cel mai bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum I*oll-candre, Draţe, Lyre, ete. de Cristal, bronz şi metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Franţa, Germania şi Englitera. Mai ef-tin ea ori-unde. Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină incandescentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului. ur preturi reduse SOBE AMERICANE PERFECŢIONATE JUHKER & RUIlI ■r SOR IT -mm foarte elegant decorate smălţate şi aurite SPECIALE pentru Antreuri, Sofrageril, Restaurante şi CasinurI încălzire temperată şi permanentă] VFNTILAŢIUNE şi regulator perfecţionat MARE ECONOMIE de COMBUSTIBILI Deposit general la E. Demetrescu Mirea Hururrtfii.-STilAO 4 CI «OL 1 ilo. «/.-Hueureştt Cea mai bună calitate ejristentă de DE UZINA DE GAZ vi se furnisează la domiciliu, în saci, per tona dv 1000 kgr. greuta tea garantată Ii "E I 4 SI Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală sail personal casei A. aOLDŞTEIN tt, Strada Berebnl. O. Bucureşti, Telefon No. 60. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiana, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orî-ce staţiune a căilor ferate. APA MINERALA „SURCEA” “1 XAŞI-COPOU | Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su perior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperimentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saă constatat pînă acum că, vindecă : boalele de sto-mach, dispepesielor de diferite naturi, catarele cronicale ale sto-machulul şi intestinelor, congeriiele, constipaţiele cronice, iperi-mia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. 1. S. lonescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Litsclico şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilulzâ la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasâ prompt. A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri la D-nil Mir-cea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depezit în capitaiâ la d. Zohel bulevardul Elisabeta, 43 " taaiau NOU DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea fun-cţionînd In biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata în rate triinestreale. 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un bec complect montat cu lumină Incandescentă pentru gaz aerian Lei 7.50. Mal posedăm un sistem nod de tot de lămpi, foarte practic cil şi fără lumină incandescentă de atîruat şi de masă, neavind trebuinţa de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «Gasistofr», care se transformă in gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cît a lămpilor cu petrol con-sumînd pe oră l1/» centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi încă n’a existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gazaerian FliHR şl SI HRUF Bucureşti, 8?ada Smirdan, 8 SOBE CALORIFERE BELGL1NE Unica specialitate in felul lor Prin excelenta lor ventilaţiune aO devenit sistemul cel mal liigieuic, recomandate j prin certificate de onor. d-nil doctori ge-1 nerall Tlieodori, dr. Măldărescu, dr. Var-| lam, etc. Aii fost premiate la toate expoziţiunile I internaţionale, precum şi la cea din Au-vers şi Chicago eu medalie de aur. Consumlnd puţin material afl un foc necontenit. care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu condiţiune | ca în cazul cînd uu vor funcţiona bine să | se primească înapoi. Singurul depozit pentru Romînia al casei De-qu8nne & Comp. din Bruxelles şi Paris Marcus Littmann S-sor | 1 Wappner oi. (ulei vutoiuh, ei. iMCO|>le) La vechiul magazin de Lămpi se află : Marine < maculatură cu 45 hani kilogramul în pachete de 10 kilograme. LaTypogrutii! «Epoca» se vinde hirtie maculatură cu 45 ban! Kilogramul in pachete de 10 kilograme. Vechiul Birou pentru Vînzarea de l*o-troleu din Ntr. Regală Nîo. O s’a redeschis din nod. Ani onoare u vă recomanda petrol regal superfln şi cu preţu foarte moderat. Serviciul Su Bidoaue de cile 5, 10 şi 20 Lilrurl. Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă carte poştală şi expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 Bncureştl. — Tipografia EFOCA, Strada Clemenţei No. 3