SERI A n.—ANUL a No. 298. Ediţia a treia .TOI, 7 NOEMBRE 1896 NUMARUL^IO BANI ABOÎfÂMMTFXE încep la 1 ţi 15 ale fle-cărellunl ţi se plătesc tot-d’a-nna Înainte In BactrrefW la Casa Administraţiei In judeţe şi wtreinătate prin mandate poştale Un an in ţari 30 lei; In streinătate 50 lei fase luni ... 15 » > » 35 » rel luni . . . 8 » > > 13 » Un numftr In streinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMARUL^IO BANI mnicniBiLE In Bucureşti şi judeţe ae primesc numai la Administraţie In streinitate, direct la admtiHstraiit şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia > » » III ..... 2.— lei » > > > II . . . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un noii rochii 80 bani ADMINISTRAŢIA No. 8.— STRADA CLEMENŢEI -No. 3. DE LEGENDA LIBERALA Liberalismul este în grea cumpăna, cad legenda liberală e pe cale de a dispărea din spiritul public. Legenda liberală, în floarea vîr-stel încă, de vreme ce nu numără 50 de roze, să duce, să prăpădeşte. Cuvîntul magic liberal, la a cărui sunet gol s’au mişcat atîtea spirite naive şi atîţia oameni de încredere, astă-zl nu mal face nid o impresie. Ba chiar sunt mulţi profani si profanatori cari îşi bat joc de el, pentru marea plăcere a publicului. Unde trăim ? Ce moravuri ! ce decădere! Ceea ce să petrece e revoltător pentru ori ce inimă liberala. Notaţi că vorbesc de inimă, iar nu de spirit. In adevăr, din diferite împrejurări, cîţl-va oameni de bună voinţă pusese acum 50 de ani mina pe o vină politică care promitea a fi bogata, ba chiar inepuizabila. Acel filon politic era liberalismul, filon uşor de exploatat, de vreme ce nu să cerea nici o cercetare prealabilă, şi nici un capital de exploatare. Succesul a încoronat întreprinderea. In scurt timp liberalismul a luat o desvoltare mare, care a avut de consecinţă înfiinţarea unul partid. O legendă s’a format în jurul acestei întreprinderi politice, legendă nobila, legendă în care miraculosul avea partea cea mal mare. De la un timp filonul politic a exploatărel ideilor liberale, a început a să subţia tot mal mult, pănă ce a devenit inexploatabd şi imperceptibil. Societatea primitivă care se transformase încetul în partid, era ameninţată cu un faliment teribil, dacă... dacă un societar nu ar fi avut buna inspiraţie de a i.i-venta ceva nou: legenda liberală. Se ştie că în genere legendele trăesc mal lung de cât împrejurările cari le-au dat'naştere. Un partid poate înceta ;de a avea raţiunea lui de a fi, legenda însă îl prelungeşte în mod artificial reputaţia şi chiar viaţa. Legendele mal aQ alt avantagiO, ele scapă controlului şi analizei. Cine crede în ele, le ia aşa cum sunt, fără a-le discuta sau a-le analiza. Acest luru s’a întîmplat şi cu partidul de la putere. Partidul liberal e mort de mult ca partid de idei, de producţie şi de impulzie. De mult nu mal poate scoate niminea din carierele sale politice nici cea mal mica piatră care să servească a clădi sau cel puţin a repara ireparabilul ultragiu pe care timpul l’a cauzat stabilimentului politic liberal. Legenda însă ţinea loc de tot. Ea a înlocuit ideile, aspiraţiile, a dat un fel de viaţă tactice acolo unde moartea îşi întinsese deja rigiditatea el cadaverică. De vre-o 20 de ani, drept vorbind, noi ne luptăm cu o legenda cu o umbră. Este ruşinos de a c spune, că luptele noastre teribile din cel 15 ani mal cu seamă aQ fost îndreptate nu în contra unor fiinţe cu carne şi oase politiceşte vor bind, ci în contra unor credinţe pline de eresuri, de reminiscenţe de consideraţii retrospective car format! legenda liberală. Ruşinea de a fi luptat cu o le gendă să atenuează numai prin cele spuse mal sus, şi anume : că este mult mal greQ a dărîma o credinţă, de cit a învinge un partid. Astăzi în fine, după atîţia ani de muncă, noi toţi care am luptat în contra celor ce aveau drept for-ereţă o legenda, putem să ne mîndrim, că am învins în fine. Astâ-zl legenda liberală este dă-rîmată la pămînt, astâ-zl pentru jrima oară de 20 de uni avem în aţă adversari reali, cu mal mult saCi mal puţin sînge şi oase. Astă-zl nu ne mal separă o legenda, de d-nil D. Sturdza, Eugen Stătescu, Stolojan, Aurelian, etc. etc., ci numai lagârile politice. Lupta începe a 11 dreaptă. Cine va învinge, este uşor de ghicit. Nu e nici nevoe chiar de spus, de vreme ce toată lumea înţe-ege. G. Faun. AMENINŢĂRI PESTE MUNŢI Guvernul s’a supărat foc, pentru că am relevat cele spuse în ultimul număr al Telegrafului Bomîti, organul Mitropoliei ortodoxe romîue din Transilvania şi Ungaria, în cbestiuuea ilegalei detronări a Mitropolitului Ghenadie. Ziarele sale ne înjură pe noi, înjură organul din Sibiu si vorbesc răii de I. P. S. S. Mitropolitul Miron Roman. Asia n’ar li însă mare lucru: colectiviştii nu ştiu să discute fără înjurătură. Ceea ce e insă grav, e că unul din ziarele guvernului îndrăzneşte să ameninţe pe şeful Bisericei ortodoxe romîne de peste munţi cu soarta I. 1*. S. Ghemul ie. Iată in adevăr ce spune Gazeta : «Ea, (detronarea Mitropolitului Ghenadie) poate, o recunoaştem, constitui o stavilă pentru apucăturile singuraticilor prelaţi, cărora, faţă de răceala morală a Sinoadelor de dincolo, cînd D-zeu ferească, o asemenea revoltă morală ar ii îu drept să se producă, autoritatea nu le-ar putea oferi adăpost, pavăză şi sprijin. Aceasta nu e nimic alt-ceva de cît o ameninţare foarte puţin deghizată, la adresa I. P. S. Miron Roman. Guvernul a inebunit cu desăvîrsire. EU BOER... TU BOER! MINISTERUL «Eu boer, tu boer, cine ’mi trage cişmele,» zice un proverb pe care fam auzit dc mult timp. Aceasta e situaţia guvernului actual. Mai întîiu e boer d-nu Dim. Sturdza, care cere supunere oarbă d-lor Stolojan, Stă-tescu-Cautacuzino şi nu înţelege că aceşti colaboratori în guvern să joace un rol mal mare de cît acel ce le a încredinţat. Apoi vine rîndul d-luî Stolojan care’şl zice : «Bine, eu, burduf de carte şi de laţi -lundurl, cu o avere de Rotschild în perspectivă, să stau aşa gata la poruncile preşedintelui Consiliului, să mă mulţumesc cu Internele cînd sunt în drept să duc eu partidul. Nu să poate! Eu boer, nu slugă!» Cantacuzino, cu aere de moştenitor pre-sumptiv nesocotit, revindică protipendia sub cuvînt că i s’a lăsat şefia cu limbă de moarte de către Ion Brătianu. «In definitiv (şi cu drept cuvînt) îşi zice acesta—eu sunt un liberal fanatic şi cinstit; n’am şovăit nici o dată, n’am făcut avere prin acumulări de diurne, lefuri de intendent şi diferite gheşefturl de păduri. De ce se scot eu cişmele lui Sturdza şi nu le ar scoate el pe ale mele!» Stătescu, prin firea lui autoritară nici nu’şî maî dă osteneala să discute asupra dreptului ce’î revine de a întinde picioarele către Sturdza şi de a aştepta ca acesta să’i tragă cişmele In puţine cuvinte, în toate cestiunile cele maî însemnate, de cîte-orl urmează să se ia cîtc o decisiunc, guvernul nu poate să o scoată la căpătîiu, discuţiunile sunt furtunoase dar fără rod, pentru că fie care Ministru aşteaptă supunere de la colegii săi. Ast-fel într’o zi avem pe Cantacuzino contra lui Stătescu, într'alta pe Stătescu contra lui Sturdza, sau pe Stolojan contra lui Cantacuzino şi vice-versa. Singurul care a înţeles rolul său în gu vern, este Stoicescu, Ministrul Lucrărilor Publice. El bietul om trage cişmele tuturor Miniştrilor, ca să nu supere pe nici unul AFACEREA PORTULUI JONSTANţA Sporirea lucrărilor.—-Modul adjudecări».— Criticele din Senat. Lucruri minunate. Sporirea lucrărilor Să pare că era marilor afaceri care a dat naştere milionarilor improvisaţi sub regimul lui Ion Brătianu, e pe cale de a renaşte. Printre aceste afaceri să poale prenumăra portul Constanţa, care probabil va mai adăoga încă ceva milioanelor adunate ca prin farmec de fraţii, Stoiceşti cari şi-au început carierele, acum cîţi-va ani, fiind săraci lipiţi. Cel d'întîî gînd al d-luî C. Stoicescu Bairam cînd a venit in capul ministerului lucrărilor publice, a fost de a spori lucrările portului Constanţa. Guvernul conservator afectase 12 milioane pentru facerea lucrărilor idraulice a portului Constanţa. Cu aceste 12 milioane să acopereau cheltuelile necesare pentru un basin care. pentru mulţi ani, ar fi fost mal mult de cît îndestulător pentru traficul ce se va face prin Constanţa. I). Stoicescu a hotărit să facă imediat, nişte basine cu totul inutile, pentru cari singure lucrările idraulice vor costa 25 milioane, iar lucrările totale vor atinge probabil 60 milioane. Modul adjudecării Iată acum şi în ce mod s'au adjudecat lucrările idraulice: Lucrările restrînse ale primului basin, în valoare de 12 milioane, să adjudecaseră sub guvernul conservator ci-supra d- lui Adrien llallier, în urma unei Ucităţiuni. D. Stoicescu, fără a ţine vre-o altă licitaţie, hotâreşte a da lucrările cele noul, cari sporeau costul la 25,400,000 lei iot d-lul llallier, şi el îşi acoperă răspunderea prin presintarea unul proiect de lege a cărui text începe ast-fel: Art. 1. Să autoriză ministrul lucrărilor publice, in virtutea licitaţiunel ţinute pentru lucrările idraulice ale portului Constanţa, să încheie contractul pentru totalitatea acestor lucrări i-draulice cu d. Adrien llallier, etc. Era ceva cu totul extraordinar de a vedea o Cameră luînd sarcina de a vota adjudecarea unor lucrări asupra intui antreprenor — aşa aii preţuit şi unii membrii din actuala majoritate a Senatului. Uritiede din Senat Chiar în Senat s au ridicat unele voci pentru a protesta în contra acestei extraordinare procedări. Iată între altele ce a zis d. G. Esarcu de la Bacău : «Nu văd, d-lor, cari ar fi. motivele «grave ce ne-ar putea indritui astăzi «ca să lăsăm la o parte aceste pres-„cripţiuui legale, păzite cu siin-..ţenic iu trecut de toţi lutniş-„triî lucrărilor publice, pentru „a tace astăzi uu contract direct, „care pentru prima «lată ni să „presintâ iu nişte condiţiuui... «Eu voi susţine că pentru darea in «antrepriză a unor asemenea lucrări «licitaţiunea publică e necesara, cu paza «tutulor prescripţiunilor legel compta-«bilităţii. Nu e corect ca ndjude-«careu să se facă printr'uu cou-«traet particular, chiar eu apro-«liarea d-voastră.» Apoi a luat cuvîntul d. Aristid' Pascal, care asemenea a susţinut că incorectă e această procedare. Iată, intre altele, ce a spus d. Pascal : «Principiul fundamentul în Consii-«tuţiunea noastră este principiul sepci-«raţiunei puterilor Statului. «Care este misiunea Cernerilor P De «a legifera. Care este misiunea guver-«nului ? l)e a executa legile.» «înţeleg ca un ministru să vină şi «să zică Camerei : dă-mi o lege ca să «fac un port la Constanţa ; dar să vină «un guvern să zică: «aprobă-micutare «contract ce am încheiat cu cutare antreprenor /» «Cu mijlocul întrebuinţat as-«tă-zl, uşor să poate eluda legea «comptabilităţii Statului.» D. Stoicescu n’a vrut să ţie seamă de aceste observaţiuni şi cu orl-ce preţ a mut să dea lucrarea în modul a-cesta necorect, casei llallier. Lucruri minunate După ce, în acest mod, s au dat lucrările, au început a se produce lucruri în adevăr minunate. Am văzut pe un vice-preşedinte al Camerei, d. Nacu, angajat ca avocat, pentru sume fabuloase, de Casa Hal-lier, care n'avea nici un proces de susţinui. Am relevat apoi faptul că, la serbarea de la Constanţa, antreprenorul a fost pus in toate împrejurările înaintea directorului lucrărilor care controlează pe antreprenor. Dacă am relevat acest fapt, am făcut-o numai fiind-că ni să zicea că a-ceasiă ierarhie d'andoasele e păstrată şi în supravegliiarea lucrărilor. Ni s’a spus că diferite aprobări şi recepţiuni, în loc d'a merge la directorul lucrărilor, să duc d’a dreptul la ministru şi la consiliul technic. In fine să zice că pentru aceste motive şi-ar fi dat o-dată demisia d. I. B. Cantacuzino, directorul lucrărilor. Nu stăruim asupra acestor lucruri ciudate din toate punctele de vedere. Am făcut acest istoric numai pentru că impresia ce răsare dintr’însul e că atît stăruinţa în sporirea lucrărilor, cît şi modul anormal al adjudecărel şi condiţiunile execuţiunel lor, lasă a se presimţi lucruri cu totul stranii. Aceste lucruri, de un caracter grav, le vom arăta iu numărul nostru de mîiue. TRIBUNA POLITICA In urma atîtor ticăloşii în chestiunea naţională şi în cea religioasă, situaţiu-nea ajunsese foarte gravă şi guvernului îl trebuiau toate puterile pentru a ţine piept valurilor din ce în ce mal înalte ale nemulţumirii şi dezgustului public. Lucrurile mal mergeau însă cîlâ vreme membrii guvernului erau uniţi. Acum, unirea a dispărut. Fruntaşi* regimului s’au împărţit în o sumă de tabere cari îşi aruncă una alteia răspunderea încurcăturilor. D-nil Stătescu şi Stolojan de o parte, d-nil Aurelian şi Cantacuzino de alta, urmăresc înlăturarea d-luî Sturdza : fiecare însă în interesul său si cu gîndul de a-I lua moştenirea. Fie-care ţinteşte la escluderea celul-l’alt şi intrigile nu mal cunosc margini. Situaţiunea a ajuns all-fel desperată, Lipsiţi de direcţiune, săpîndu-se unii pe alţii, membrii cabinetului îşi pierd puterile şi guvernul nu mal poate line piept asalturilor din afară. Primejdia e atât de mare, in cât guvernul, in ciuda tuturor celor întâmplate, se vede nevoii, să întindă mina duşmanilor săi de moarte, disidenţilor liberali grupaţi in jurul d-luî Fleva. Dar nu guvernul întreg, unul şi nedespărţit— căci aşa tot ar mal merge, şi faptul, deşi ar dovedi marea slăbiciune a regimului, totuşi n’ar fi prea grav, Propunerile de împăcare cu disidenţii se fac insă de lie-eare din conducătorii de coterii în parte, fără ştirea celor-l’alţl şi cu scopul de a lovi în el. li. Stătescu tratează fără ştirea d-lul Sturdza, d. Aurelian face acelaşi lucru fără ştirea d-lor Sturdza şi Stătescu — şi aşa mai departe.E peste putinţă de închipuit o mal desăvirşilâ descompunere a unul guvern. Şi e lesne de prevăzut la ce capăt se va ajunge pe calea aceasta. Guvernul liberal nu va putea să găsească chipul de a eşi din enormele încurcături în cari a intrat şi se va prăbuşi. TRIBUNA LITERARA CURENTUL IDEALIST CONŢI MP UR AN Cu vre-o treî-zecl de ani în urmă, acela care ar fi vorbit despre o reacţiune idealistă în gindirea contimpurană, ar fi fost socotit, fără îndoială, de un om paradoxal. Curentul materialist să credea aşa de bine afirmat, In cît nimeni nu ar fi putut proroci revirimentul la care asistăm astă-zl. Ce-I drept, publicaţiunî cari să arate insuficienţa materialismului şi maî ales publi-catiuui cari să ia pe faţă apărarea filosofiel şi îu special a moralei idealiste n’afl lipsit nici o-dată; dar opiniunea publică privea aceste pubticaţiuni dintr’un punct de vedere cu totul diferit, de cum face astă-zl. Cele mai multe din ele erau socotite ca nişte producte sporadice, isvorîle ori susţinute de iusliluţiunile oficiale, cum sunt A-cademiile s. ex., instituţiuni menite, după părerea mulţime!, să consacre legeu de i-nerţie a spiritului omenesc. In Franţa, cu deosebire, acest mod de a vedea devenise aproape indiscutabil. Era, lu cele mai dese cazuri, identic felul de a zice: cutare scriere propagă morala idealistă, cu acela de a zice : cutare scriere e făcută In vederea premiilor Academii, saii a altor institute oficiale. De asemeni la autorii acestor scrieri nu lua seama nimeni: era convenit să se creadă că sunt nişte ruginiţi, cari nu pot rupe de o-dată cu trecutul lor, sau că sunt discipulii unor asemeni ruginiţi. Astă-zl ar fi, din potrivă, un paradoxal acela, care ar nega existenţa unul curent idealist. Acelaş savant, care cu cîţi-va an! în urmă, îşi făcea o fală din nesocotinţa a tot ce nu cade în domeniul observaţiuni!; as-tă-zi, dacă mai vrea să aibă un succes în opinia publică, trehue să cedeze mult din intransigenţa de odinioară. Mal mult încă : intre cei mal de frunte savanţi, din zilele noastre, e un fel de întrecere, care să se arate mai Îngăduitor faţă de noul curent. Argumentele cele mai puternice îu favoarea idealismului sunt Împrumutate tocmai de la dînşil şi numele lor sunt cele mal des citate atunci, cînd este vorba de criza sau falimentul ştiinţei! Această din urmă împrejurare este de sigur cea mal caracteristică din toate clte Însoţesc gindirea contimpurană îu noua sa evolnţiuue şi, de ea ar trebui să fie ţinută seamă mal iutii, cînd este a se cănla o explicare la renaşterea curentului idealist. Din nenorocire însă se întîmplâ cu totul alt fel. Op niunea publică, după ce a constatat noul curent, se crede îndreptăţită să preceadă şi la explicarea lui şi, din punerea în practică a acestei îndreptăţiri, resultă in soiritul tuturor desorientarea cea mal complectă. Inlr’adevăr, îu asemeni cestiuni, opiniunea publică, întocmai ca şi simpla judecată populară, are un singur mod de a argumenta —modul cunoscut şi întrebuinţat de multe secole, acela de a căuta cauzele succesiunii fenomenelor îu conflictul forţelor saii principiilor antagoniste. Printr’uu rest de an-Ihropomorfism, judecata populară proiectează şi în lumea externă, conflictul stărilor sale sufleteşti; ori-ce schimbare în mersul universului i-se pare venită din învingerea sau biruinţa temporară a vre-unul principiu. Aşa, pentru ea, transformările istorice în viaţa omenirii sunt isvorîle din lupta binelui cu râul, saii a dreptăţeî cu nedreptatea, adevărului cu ignoranţa , etc., şi tot din asemeni lupte antagoniste aşteaptă (linsa transformările din viilor. îndată ce o schimbare se produce, judecata populară a-leargă la obicinuitul său mod de. argumentare; alege din complexitatea fenomenului produs două principii antogonisle şi dacă din cumpănirea acestor două îşi poate în sfîrşit zice, că unul a biruit şi altul a fost învins, explicarea sa e gata. Aşa ar ii procedat judecata populară şi la explicarea reacţiunel idealiste. Opiniunea publică, surora mal mică a judecăţii populare, n’a procedat însă alt fel. Cele două principii antagoniste, indispensabile argumentări), ea le a găsit foarte clar indicate de tradiţiunea trecutului, erau: ştiinţa şi religiunea. Biruinţa ştiinţei. înseamnă numai de cit înfrlngerea religiunii şi îiifiiugerea ştiinţei biruinţa religiunii; progresul uneia nu punte să coexiste cu r.l x-e-lel-i’alte, Cînd s’a enunţat primul argument asupra insuficienţii ştiinţe! de o dată cu acesta în opiniunea publică a tresărit o înclinare mai mult în favoarea religiuneî. Cînd asemeni argumente s’afl înmulţit, biruinţa religiunii nu mal făcea îndoială. Ast-fel că împreună cu constatarea reac-ţiunei idealiste era tot dc o dată suggerată şi explicarea el şi explicarea aceasta era de fapt o profeţie: reînvierea sentimentului religios. Din a eastă pricină a resullal, precum ziceam mal sus, o complectă desorientare lu spiritul acelora, cari căutat! să găsească o înţelegere reală a faptului. Căci mulţi — www.dacoromanica.ro 2 EPOCA !ji între aceştia în prima linie aceT ce sunt Intr’un contact mal direct cu opiniunea publică, adică publiciştii, — sub presiunea a-cestel profeţii afl fost distraşi de la examinarea conştiincioasă a Împrejurărilor In cari se prezintase curentul idealist, şi avi fost uduşl să stea la ptndă pentru a vedea dacă sentimentul religios se afirmă safl nu. Cea mal mică scriere cu tendinţe religioase, pre-lnttmpintnd ast-fel aşteptarea generala, a trebuit să lie remarcată de la primul moment al apariţiunel; cel mal neînsemnat discurs să ia proporţiunl gigantice, dacă făcea alusiunl la rolul reiigiunet; tu sfîrşit cel mal mic indicii! să fie considerat ca mal putar-nic sprijin pentru consolidarea profeţel lâ-cute de opiniunea publică. Această stare de lucruri s’a menţinut ptnă astă-zl. Nu se găseşte mat nici unul dintre cel ce urmăresc, fie cit de neregulat, activitatea intelectuală In Europa, care să nu fi auzit, dacă nu chiar citit cartea unul Vogfle, unui Kidd, Balfour, Salisbury, etc., safl un articol de a lui Brunnetiere. De asemeni a a-flat orl-cine de cea mal obscurăcapelă bud-histă. spiritista, theosofistă, misticistă, simbolistă etc. etc., care s’a fondat la Paris şi la New-York : căci toate acestea crah conform profeţiei. In schimb Insă scrierile acelor savanţi, de la cari s’ufl împrumutat de alt-fel argumente contra materialismului, afl fost întru cit priveşte partea lor cu conţinut positiv, lăsate cu totul la o parte. Oamenii de ştiinţă eraţi buni de citat Intru atlt, întru cit se ofereaţi să aducă argumente pentru a sdruneina Încrederea In concepţiunea ştiinţei de astă-zl; dar de Îndată ce aceiaşi oameni de ştiinţă aii Încercat să ridice o altă concepţiune în locul celei sdruncinate, din acel moment opiniunea publică nu mal face de dlnşii nici o menţiune. Şi motivul e lesne de Înţeles. Judecata ştiinţifică nu caută explicarea fenomenelor In conflictul principiilor antagoniste, şi în speciai In cazul de faţă e departe a iudenlifica ştiinţa cu materialismul, pentru a-I opune apoi idealismul ca pe un curent contrar. Pentru oamenii de ştiinţa, reacţiunea i-dealistă de astă-zl nu e venită de cit din emanciparea ştiinţei de sub fo. mulele strimte sub cari o ţinea materialismul pînâ astă-zl; el consideră reacţiunea de astă-zl ca un succes al adevăratei concepţiunl a ştiinţei, ca o lărgire a domeniului ştiinţific, si nici de cum ca o abdicare la activitatea lor de plnd acum. Nici un savant, dintre cel cari afl adus argumente contra materialismului, nu şl-afl îndreptat după aceea ghidul în spre partea Vaticanului, ci şi l’afl îndreptat spre orizonturile largi ce se deschid ştiinţei in viitor. Ast-fel ah făcut, pentru a cita exemple, un Du Bois-Raymond, un Oswald, un Wundt şi însăşi subtilul gtnditor E. Renan... Criza safl falimentul ştiinţei de astăzi nu înseamnă pentru toţi aceştia ceva alt, de cit o transiţie, mal bruscă puţin ca de obiceiu, în progresul urmat de atîtea secole de cercetările ştiinţifice. Pe viitor vor intra Iii rîndul acestor cercetări, nu numai cercetările făcute asupra naturel moarte şi susceptibile de a fi conduse cu balanţă şi compasul, ci vor intra şi cele întreprinse asupra sufletului omenesc, asupra societăţilor omenescl. Şi vor intra aceste din urmă nu destinate să rămîie sub hegemonia celor d’intll, ci de sine stătătoare şi irnpu nlndu-şl metodele lor proprii. Hegemonia pe care o aveafl prin tradiţie ptnă acum metodele ştiinţelor matematice şi mecanice, va fi nimicită de concepţiunea mal largă, pe care o va cîştiga ştiinţa In urma măririi cuprinsului săfl. Prevederea acestei nimiciri constitue fondul curentului idealist contimporan. Astfel îşi explică omul de ştiinţă situa ţiunea spiritului public din zilele noastre. Departe de a găsi în atracţiunea pe care o exercita curentul idealist, vre un indiciu prevestitor al reîntoarcerii omnipotenţii ele ricale, omul de ştiinţă consideră sitnaţiu-nea de astăzi ea o situaţiune analoagă a-celora cari afl precedat marile perioade de progrps ştiinţific. Cu opinia publică, omul de ştiinţă are un singur punct comun şi anume : pentru dînsul ca şi pentru opiniu nea publică, materialismul e duşmanul contra căruia trebue agitat. Dar şi în acest punct comun să strecoară o mică diferenţă de grad. Opiniunea publică poate agita pe faţă şi cu toată vigoarea în contra mate riaiismulul, pentru că numai după distrugerea Iul se va restabili puterea religiunel ; omul de ştiinţă însă trebuie să fie mal circumspect: materialismul a fost aliatul său de ieri şi cine ştie dacă contra altor duşmani mal puternici nu va fi şi aliatul de mîine ! C. R. Motru Şi pricep de ce m 'apasă şi mal mult melancolia, Cînd gîndesc la floarea moartă Şi ascult Cavalleria. 1 Noembrie 18% IVladlmlr Am—- &Q|li T £ R £ - ARTA „INTERMEZZO“ Memoriei d-rel Hagi Pândele N’am putut efl nici odată Să aud Cavalleria, Fără să m’apuce pilosul, Pilosul şi melancolia. Curios. In seara asta Parcă ’ml place şi mal mult; Şi pierdut pe gîndurl negre, Pliug nebun, de ce-o ascult. E grozav. Deună-zl seara, Nu e nici o săptămînă, In benuarul de alături. Sta o fată ca o ziuă, J Care astă-zl, moartă ’n floare, Stinsă dulce ca un ciut, îmbrăcată ’n rochie albă, Doarme dusă ’ntr’un mormîut. E grozav. Şi totuşi, doamnă, Chiar acum, sub ochii mei, Ca şi dtnsa de frumoasă, Stal rlzlnd, In locul el. Dumineca trecută s’afl inmormintat rămăşiţele Teodorei Petrnşcu, pensionară a societă-ţel dramatice din Bucureşti. Răposa'a, de şi înzestrată cu puţin talent, a-vea multă dragoste pentru arta dramatică, pe care o profesa d n frageda 'I copilărie. Fără a fi o stea, era. graţie rîvnel şi devotamentului săfl pentru scenă, o utilitate preţioasă pentru teatru. Ea fusese eleva neuitatului Pascaly, care ştia să facă din talente cît de slabe nişte minunate utilităţi. Juca tot, ingenuă, mamă. travestit dueguă, tot cu o egală mediocritate demnă. Slabe succese tot-d'a-una, dar nici o dată cădere ridiculă. Foarte naivă chiar In vîrsta ’I matură, foarte bună şi blindă camaradă, lucru care ’n teatru e un rar talent, ea lasă de signr regrete mal ales vechilor el camarazi. D. profesor Gr. G. Tocilescu va începe prelegerile la Facultatea de Litere Joul, 7 Noembrie, ora 8 a. m„ după următorul program: Marţi 9'/j—tO'j a m. şi Miercuri 3—4 p. m : Representaţiunile figurate ale zeilor greci fi romani. Miercuri şi Vineri 4—5 p. m : Inlroducerela studiul archnologiel clasice. Jou . Vinari şi Sîmbătâ 8—9'/s a. m. : Istoria greacă, de la origine fi pină la pierderea independenţei poporului elen. Joul şi Vineri 9 »—10'/* a. m.: Ours de E-pigrafie cu exerciţii practice. mul cuprinde, In antractele concertului Peters declamatiunl, muzica vocala, etc. Deja o mare parte din locuri sunt reţinute; comitetul organizator îşi da toate silinţele ca să satisfacă pe toata lumea doritoare de a asista la aceasta fiumoasa serata. INFORMAŢII După o deliberare de două ore, secţiunea a 11 a înaltei Curţi de Casaţiune, a respins erl seara recursul fa rut de St. Şuţti, Lindem-berg şi Herşcovicî, condamnaţi de Curtea ne Apel în afacerea între-pozitelor de la accizele Capitalei. D. C. Sarăţeanu, noul prim-pro-curor al tribunalului Ilfov, a depus erl jurămîntul legiuit şi azi intra în funcţiune. De asemenea a depus jurămîntul şi d. Părîianu, judecătorul de instrucţie al cabinetului 3, numit în locul d-luf Sărateanu. Examenul practic al căpitanilor aspiranţi la gradul de maior a început de trei zile. Examenul căpitanilor de infanterie s’a sPrşit erl, Marţi : azi se trec examenele căpitanilor dc artilerie, iar mîine, Joul, pentru cavalerie. Săptămînă aceasta se va face o nouă mişcare în magistratură ; ea va cuprinde tribunalul şi poate chiar Curtea de Apel din Galaţi, unde se afla, de mult deja, o vacanţă. La ministerul de interne se elaborează acum budgetul general al acestui departament; el nu cuprinde nici o m jdificare importanta. D. Calligari, prefectul de Fălciu, a sosit în Capitală pentru a stărui să se confirme alegerile comunale din Huşi. Cu toata opunerea d-lul Stolojan, aceste alegeri vor fi confirmate după dorinţa d-lul Gogu Cantacuzino. Secţiunea I a tribunalului Ilfov, a admis erl cererea făcută de principele Grigore Sturdza şi a numit un consilia judiciar fiului săR adopţia Dimitrie Pavelescu Sturdza, nu-mindu-1 însăşi pe d-sa ca consiliu al fiului său. Ni se atrage atenţiunea asupra unei desordine ne-mal pomenite care domneşte prin gările unde se încarcă cereale. Din causa lipsei de vagoane se face o îngrozitoare risipa de producte; sacii cu bucate stau grămadă în ploaie de luni întregi, fără ca cel puţin direcţiunea cailor 1 erate să aibă grija să nu lipsească cel puţin muşamalele necesare. Prin unele staţiuni sunt grămădiţi saci pentru 200—400 de vagoane şi abia se încarcă 4—5 vagoane pe zi. Mal mult interes din partea di-reeţiunel căilor ferate romîne ar fi de dorit. Serbarea pe care o dă Liga Culturală Sîmbâtă seara în sala Bra-gadiru, promite a avea un mare succes. Comitetul organizator şi-a dat toate silinţele ca să atragă, prin varietatea petrecerilor, cît se poate mal multă lume. Aceasta serata va fi o serata sui generis şi progra- «A trecut un veac, îmi spunea erl un ilustru medic, şi trepiedul vital al lui Biciuit este veşnic un adevăr. Noi murim din pricina inirnef, a creerului sau a pintecelni. Să echilibrăm deci economia noastră vieţuitoare prin remediile vitalizante, ale căror tip este VINUL BRAVAIS, sedativ al inimel, întăritor al nervilor, restaurator al muşchilor şi invigorator al asimilaţiel». Avis tuturor suferinzilor ! Şi mal cu seamă feriţi-vă de imitaţiunl. Toţi d-nil studenţi, cari doresc a candida pentru Comitetul Naţional Studenţesc, sunt rugaţi a se înscrie la Ligă în orl-ce zi între orele 10 — 12 a. m. Ziua şi localul alegerii se vor anunţa îndată ce vor fi fixate. REMANIERE! MINISTERIAL* Remanierea Cestiunea remanierel ministeriale s’a discutat alaltăerl tntr’o consfătuire intimă ţinută Ia d. Dim. Sturdza. Preşedinţia Camerei In primul rînd cestiunea alegerel preşedintelui Camerei a preocupat pe d. Dim. Sturdza. Azi putem afirma că guvernul a hotărît să susţină candidatura d-lul Tache Giani la preşedinţia adunării, pentru a putea dispune de persoana d-lul P. Aurelian căruia îl reservă un loc în cabinet. Candidatura d-lul M. Pherekvde, despre care fusese vorba un moment, a fost scoasă din discuţiune; d. Stătescu e adversar neîmpăcat al el. Triumful d-lul Gogu Cauta-cnzino D. Gogu Cantacuzino este în foarte răi termeni cu d. Stolojan; antagonismul acestor doul miniştri ajunsese aşa de departe, în cît putem afirma că d. G. Cantacuzino, a fost silit să plece în concediu, în streinătate, pină la deschiderea Camerilor cînd o remaniere ministerială îl va da o deplină satisfac-ţiune. Prin urmare d. Stolojan va fi sacrificat şi ministerul de interne va fi încredinţat d-lul Gogu Cantacuzino. Eliminarea «l-ini Palladi Înlocuirea d-lul Palladi e liotărită deja de multă vreme. Locul d-sale va fi dat d-lul P. S. Aurelian, care a făcut pe dificilul şi părea puţin dispus a intra în minister. Cine va lua finanţele? Portofoliul finanţelor a fost oferit d-lul Tache Protopopescu, care l’a re-fusat categoric; d-sa cîştigă mal mult afară din cabinet. S’aQ făcut de asemenea şi se lac încă demersuri pe lingă d. Emil Costinescu, care va avea să sporească în guvern representaţiunea şi puterea Ocultei. Pină în present însă d. Costinescu nu a răspuns afirmativ propunerilor ce i-se fac. In caşul cînd d. Costinescu nu va consimţi a intra în cabinet, portofoliul finanţelor va fi oferit d-lul Ein. Porumbarii. in taierul «le răsboi Situaliunea generalului Budişteanu la ministerul de râsbol a devenit imposibilă. In urma dorinţei exprimate de M. S. împăratul Erantz Josef de a introduce în armata austriacă arma Mannlicher, model romîn, generalul Budişteanu, care a numit această armă un ciomag, a primit un blam direct şi trebue neapărat să iasă din guvern. Pe de altă parte stăruinţele depuse de generalul Pilat pentru a intra în minister sunt atît de mari, in cît de astă dată sorţii sunt cu d-sa. Cel l’aiţl miniştri, vor conserva portofoliile lor şi cabinetul ast-fel remaniat, speră să fie văzut mal bine de Camere. Consfătuirea de la ministerul de interne siliuluî a zis că nu a convocat partidul pentru cestiunî de politica internă. Azi cestiunile de politică externă primează pe cele-Falte. Evenimentele din Armenia ţin mereu deschisă cestiunea Orientului şi putem orî-cînd să ne aşteptăm la complicaţiuni din afară. Faţă cu aceste împrejurări d. Sturdza cere membrilor majorităţii să-i dea sprijinul de care are nevoe. „EPOCA" W TULCEA Un gospodar modern Pentru 'toamnă, cît timpul va fi favorabil, s’afl luat dispoziţiunl ca muzica militară să cînte la grădina publică de la 4— 7 seara. Iu ziua de Sf. Dumitru şi a doua zi Duminică, fiind un timp plăcut, venise la grădină lume foarte multă, însă, pe la 5 ore însertnd, Întunericul a învăluit întreaga grădină şi municipalitatea n’a aprins absolut nici un felinar, în cît muzica cînta pe întuneric, iar vizitatorii dădeafl orbeşte unul peste altul, or peste bănci safl copaci (le crengile cărora eraţi în pericol să’şl scoaţă ochii. Publicul comenta faptul într’un mod cu atlt mal neplăcut pentru d. Mircea G. Pe-trescu, primarul oraşului, cu cît tocmai în ziua aceea apăruse «Voinţa Tuleel», cu un articol prin care puerul primar în dorinţa să se recomande micului prefect, se intitula cu pomposul nume de gospodar modern şi se iăuda cu imaginarele economii ce realizase pentru comună. Faţă cu eloquenta probă ce li se da pentru moderna gospodărie a primarului, sute de persoane aflate în grădină criticat! aspru economiele de la ecleraj, pe cît timp banii comunei se modernizase în plata redactorilor foeî gospodarului şi a lemnelor de f»e cumpărate eftin de Primărie, cu lei 1.85 suta kilo de la favoriţi, pe cînd alte oferte cu 1.15 suta s’afl respins ca scumpe fiind Tulcenii ca şi prefectul districtului pot calcula cît s’a modernisat cînd ştim că Primăria ar j necesitate de aproximativ 450.000 kilogr. lemne. Tulceana. EDIŢIA a 3 -A Ministrul de resbel declară că locotenentul Bruensewitz are un dosar nereproşabil, cit despre Şiepmann, acesta era de o talie herculeană şi fusese congediat o dată de la poştă pentru ameninţări grave. Discursul d-lul Munckel este numai o excitare ia ură. (Agitaţie marei. — Onoarea uniformei regale şi onoarea drapelului sunt idei mi-lifaro nedespărţite de noi. Nu trebue să se ia ofiţerilor dreptul de legitimă apărare. In cursul desbateril, preşedintele a blamat expresiunea de «excitare la ură , întrebuinţată de ministrul de resbel. După o discuţie destul de lungă, afacerea s’a amănat pe Joi. £ CODRÎ *** Mîine, Joul va veni înaintea secţiei I a tribunalului Ilfov procesul intentat de d. Christu Negoescu şi d-na Lucreţia Ne-goescu, d-nel Păun, Inculpată pentru Insulte şi ameninţări. **« D. Const. C. Avrămescu este numit poliţaiu al oraşului Rîmnicu-Vîlcea, în locul vacant. S’aft trecut Intre pensionarii Statului, pe ziua de 1 Octombrie, cu pensiuni lunare, 00 de persoane, dintre cari: D. G. Vera fost prefect 427 Iei, Al. Diamandescu fost secretar al consiliului de miniştri 577 lei, minorii lui Genoi St. Gh. fost membru la curlea de apel 244 lei, Efrosina Racovi-ceanu şi minorii 586 lei, C. V. Andrieş fost prefect 299 lei, Nic. Ţincu fost refe-rendar cl. 1 la Curtea de compturl 495, N. Ignătescu 450 lei, I. Stratulat 495 lei, Ion D. Rossianu 495 lei, Ion Teodoru fost director la ministerul de justiţie 695 lei şi M. Tudoriu fost şef de serviciu la ministerul de interne 467 lei. *** S’a disolvat consiliul general al judeţului Râmnicu-Sărat; alegerile se vor face la 8, 10 şi 12 Decembrie. *** D. N. Orăşanu, actual sub-prefect al plâşel Balta din jud. Brăila, este transferat la plasa VădenI, în locul d-lul G. Costinescu, demisionat. *** D. Ioan Gr. Mândroviceanu, actual poliţaiu al oraşului Brăila, este numit subprefect la plasa Balta din jud. Brăila, în locul d-lul N. Orăşanu, transferat. *% D. Alexandru V. Cociaş este numit poliţaii! al oraşului Brăila, In locul d-lut îoan Gr. Măndroviceanu, numit sub-prefect. *% D. Marin Nicolescu este numit poliţaii! al oraşului Slatina, în locul d Iul N. Bărbulescu, demisionat. »** D-nu Filatof, fost secretar al Consulatului Rus din Tulcea, a încetat din viaţă Vineri, la Galaţi. Precum am anunţat, erî la 5 ore s’a ţinut o consfătuire a deputaţilor şi senatorilor la ministerul de interne. întrunirea a fost ceva mai numeroasă ca cea precedentă, dar nici aceasta n’a dat nici nn rezultat. După un schimb de vederi, d. Stnrza a recurs la vechiul şurup al lui Ion Brătianu, de a face diversiuni în afară cînd vede situaţia încurcată înăuntru. D. Sturdza a zis că cestiunea Mitropolitnlnl e închisă, definitiv închisă. Dar preşedintele con* (Serviciul Agenţie! Romiie) Roma, 5 Noiembrie. Parlamentul esle convocat pentru 18 Noiembrie. Paris, 5 Noiembrie. Camera a adoptat cu 297 voturi contra 238 modificările modulul de alegere al senatorilor. Sofia. 5 Noiembrie. Cercurile bine informate confirmă că d-nu Petrow a reinoit cererea sa de retragere, pe care nu o retrăsese nici o dală în mod formal. Spre a evita impresia mită ce ar ocasioua a-ceastă demisiune înainte de alegeri, ministrul a consimţit să mal rămîie cît-va timp în funcţie, menţinînd însă demisiunea sa. Madrid, 5 Noembrie. Subscripţia la hnprumu'ul intern de 490,000000 pesetas se urcă la 591,108, 00 pesetas. Presa comentează cu entusiasm succesul acestei operaţiuni. Viena, 5 Noembrie. Ministrul de comerţ baron Glanz, vorbind in faţa comisiunet bugetului de negociările poli-tico-comerciale cu Bulgaria, cari tărăgănase, exprimă speranţa că cu răbdare şi bună voinţă din ambele părţi aceste negociărl vor isbuti. ’ Viena, 5 Noembrie. Marele duce George MicbailovicI a plecat la Varşovia. PACEA ITALO-AFRICANĂ Roma, 5 Noiembrie. Regele a autorisat ratificarea păcii cu Abisinia. Maiorul Neraezini a fost însărcinat să o semneze. Roma, 5 Noembrie. Ratificarea tratatului de pace anunţată de Rege lui Menelik prin telegramă, a fost contrasemnată de d-nil di Rodini, Visconti Venosta şi Polloux. AFACERI TURCEŞTI Filipopoli, 5 Noiembrie. După ştiri din Constantiuopol, s'ar fi descoperit, la Canea placarde chemind pe musulmani la resbelul sfint în contra creştinilor. DUELUL IN GERMANIA Berlin, 5 Noembrie. Reichstag. D-l Munckel desvoliă interpelarea sa asupra duelului şi asupra afaoerel Bruenso-witz. Cancelarul imperiului declară că guvernul prusian studiază disposiţiunl cari tind să res-trangă căt se poate mat mult numărul dueliştilor. — O comisiune de ofiţeri se va Sntruui In curăud pentru a emite părerea sa asupra ziselor disposiţiunl. Tribunalele de onoare nu trebue nici o-dată să oblige la duel safl să-l admită. — Afară de aceasta guvernul imperiului a luat In consideraţie modificările prescripţiunilor legislaţiunel civile. Cancelarul imperiului speră că cu cooperarea parlamentului ee vor învinge dificultăţile. DI^CAPIT^J. Moarte subita.— Erl, intre orele 11—12 dimineaţa, individul Gheorgbe flamalu. pe cînd bea un pahar cu rachiu în circiuma Iul G. Câ-prărus din soseaua t’antelimon t, a căzut jos şi încetat subit din viaţă. Din ordinul parchetului cadavrul a fost trans-poriat la Morgă, Dramele mizeriei.—Azi dimineaţă, pe la orele 5 şi juni., s’a găsit In bala Ghica cadavrul unul om de vîrstă mijlocie. Pină acum nu s'a putut stabili identitatea persoanei. Cadavrul a fost transportat la Morgă. Toate probabilităţile sunt că nenorocitul a murit de frig. *** Aseară, pe la orele 8 şi jum., un sergent de oraş a condus la secţia ’2<) pe cerşetorul loniţă Niculae, aproape îngheţat de frig şi do-bont de boală. In timpul pe cînd comisarul SI făcea actele pentru a-l trimite in spital, nenorocitul a încetat, din viaţă în biuroul secţiunel. Incendiu.—Un început de incendiu s'a declarat ieri seara in calea Dudeştt 78, la prăvălia de mărunţişuri a lui Leon Veintraub. Focul a luat naştere de la o lampă din galantar. Au ars mal multe mărfuri şi mobile din prăvălie. Furt.— D. administrator al ziarului «Lumea Nouă» a reclamat astă-zl Poliţiei de siguranţă că în lipsa sa din biuroul administraţiei C. Mu-nescu amploiat din biurou, a furat din casa de fier suma de 185 lei şi a dispărut. Poliţia a luat măsuri de urmărire. DINŢARĂ nanuans Incendiu.—Un incendiu violent a distrus erl localul Primăriei diu comuna Latuni (Brăila) unde sunt instalate şcoala şi percepţia fiscală. Cu ajutoarele date la timp s'a putut scăpa arhiva Primăriei şi a percepţiei. S'a deschis o anchetă pentru a se constata cauzele incendiului. Din Bacăfl se telegrafiază că pădurea So-lintar din plasa Taslău este în flăcări. Focul s’a comunicat de la o pădure vecină după teritoriul Ungariei. S’aiî luat măsurile necesare. Furtul «Ic in spitalul militar «lin Iaşi.— Erl dimineaţă s'a răspândit in Iaşi ştirea că un furt important s'a coinis în spitalul militar. Iată cum s’afl petrecul faptele: Căpitanul Ciuhureanu, casierul spitalului, du-cflndu-se azi dimineaţă la servi" iu a constatat dispariţia casei de fier in care se aflau valorile ce’l erai! încredinţate în păstrare. Casa de fier era de formal mic, sistem vechio. Avea o înălţime de 30 c. m. pe 30 de lăţime şi putea S ridicată in braţe de doul oameni. Cum a fost comis furtul, nu se poate şti cu siguranţa. Se dă cu probabilitate cft a fost scoasă pe uşa pavilionului cure dă in câmp. Cine pote fi autorul safl autorii acestui îndrăzneţ furt, nu s'a putut descoperi pină a-cuma. Băuuelite cad asupra or 'onanţel care stă lu permanenţă în cancelarie şi care singură putea şti cînd şi câţi bani sunt In luda de fier. Mal e bănuit şi fostul artelnic Furau. Acesta, după eliberare. îşi luase locuinţă la unn din viile situate în împrejurimea spitalului. Fumu, afl fost artelnic. ştira bine cănd se fac plăţile, când sunt prin urmare bani In casă. Ordonanţa a fost arestată. A mal fost arestat şi un soldat curea fost In oraş erl-noupte cu permisiune. Tot o-dată comenduirea pieţil a dispus face- www.dacoromanica.ro EPOCA* 3 Atragem atenţiunea publicului asupra ru-biicel din pag. 4-a Mic! aiiiiiiţuri, care sunt menite a Înlesni transacţiunile individuale .ţi comerciale. Preţul excepţional do eftin ce se tace pentru aceste anunţuri, este un îndemn pentru toată lumea de a se folosi fără mijlocirea vre-unel persoane intr’o afacere ca : închirierea unei case, arendarea unei moţii, vlnzarea unei trasuri, ete. Tot pentru o mal eftină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe rîndurl. PKE'jT'L: piuă la IO publicaţii ISO Intui linia pentru iie care dala, si de la 10 in sus 30 bani iiuia. rea unei perchiziţil brutarului la domiciliul lui Fumu. Iată valorile cari se găseaţi în casă : 3 bonuri a 100 lei, garanţia măcelarului Papali» ; 1 bon credit urban a 1000 lei garanţia d-lul Al. N. Dumas, furnisor a! spitalului; 6500 lai numerar in hârtie şi argint, din care 2300 lei aparţinea d-lul căpitan Ciuliureauu. DIN STRĂINĂTATE Fiirtuuă. teribilă. — 0 telegramă din Belgrad anunţă că o vijelie teribilă a causat pagube mari: din această cauză comunicaţiunile pe Dunăre sunt întrerupte. Mal multe bărci au lbst distruse. Reuninrrnţiunea toreadorilor.—Gazelele spaniole publică iuformaţiunl foarte curioase asupra profilurilor toreadorilor. In anul 1896 Guerila s’a înfăţişat pe arenă de şease-zecl şi opt de ore şi a cîştigal 806.000 lei; Reverte în trel-zecl şi opt de curse 143,500 lei; Bombita, 129,000 ; Algabegno, 115,000 etc. etc. Ţinînd seamă şi de valoarea taurilor şi de costul transportului se socoteşte că Spania chel-tueşte în fie care an 5 milioane cu cursele de tauri. Matadorii sunt 23 la număr şi au ucis anul acesta 1 218 tauri. O afacere macabră.— O afacere foarle curioasă s’a înlimplat zilele trecute la Belle-viile. O nenorocită, nebună, a ţinut in timp de mal multe zile ascunsă moartea bărbatului săfi şi tn tot acest timp a locuit în aceeaşi cameră in care era depus cadavrul. De mult timp soţii Dalvand, oameni cu dare de mină, locuiau un apartament modest în strada Rigollesi Bărbatul, in virslă de 74 de ani, era paralitic şi nu părăsise patul de 7 ani de zile. Soţia infirmului, cu 5 ani mal tînără de cit soţul el. îngrijise piuă atunci pe nenorocit, a-julată fiind în această sarcină de fiica sa. d na Anclos, măritată cu un agent de comerţ care din cînd în cind venea să-l vadă. D-na Dalvand, foarte afectată de boala soţului său, care mergea din ce in ce mal rău, deveni de odată tristă şi gindiloare. Fiica bat rinei, neliniştită la început de subita schimbare a mamei sale. nu se mal îngriji in urmă ciud văzu că starea el nu ia pro-porţiunî mal mari. Această stare de lucruri continuă pină alal-tăerl seară cînd d-na Auclos, care de şease opt zile nu văzu e pe mamă sa, primi vizita acesteia. Femeia era nebună şi vâzind pe fiica sa îl zise Păstrez de alîla timp corpul tatălui tăQ, acum mi-este frică de hoţi, ce trebuie să fac V D-na Auclos ne seiind de ce este vorba, a-lergă în grabă in strada Rigoles: spectacolu care se în'ăţişă tinerel doamne fu îngrozitor. Tatăl să Ci eia mort de aproape o săptămină şi intrase de mult in putrefacţiune. Comisarul de poliţie prevenit, luă măsuri pentru ca îiimormîntarea să se facă în cel mal scurt timp. Interogă apoi pe văduva nebună care insă dădu răspunsuri incoerente. Ea va fi internată în curînd într’o casă de nebuni. O mişcare prefeetorialâ se pregăteşte de d. Stolojan pentru primele zile ale lunel Decembre. Aceasta hotârîre a ministrului de interne fiind comunicată d-lul Gogu Cantacuzino, acesta a răspuns : — Numai de ar mal fi ministru peste o lună... Autentic. Colectiviştii vor organisa o serie de întruniri publice în ţară. Se vorbeşte de o întrunire care se va ţine la Craiova chiar Duminica aceasta; de asemenea se vor ţine întruniri la Piteşti, la T.-Măgurele şi la Brăila, Mîine se va judeca înaintea tribunalului Covurlul secţia l-a procesul intentat de concesionarul Charles Georgi comunei Calaţi pentru suma de un milion. Casa Georgi cere această despăgubire comunei Galaţi pentru că ministerul de interne a anulat voturile consiliului comunal prin caid i se permitea: 1) ca să cesioneze contractul de iluminare cu gaz şi electricitate cit şi cel al Lramwaiulul altei persoane ; 2) ca la construcţiunea trarnwa-iulul să poată face modificări la posa şinei. Interesele casei Georgi vor fi susţinute de dd. Disescu şi Boţan, asistaţi de d. Ioseph Ferrier, re-presentaatul casei Georgi. Mîine, Vineri, guvernamentalii din Alexandria şi Roşiorii de Vede se vor întruni la clubul lor, pentru desemna pe delegaţii lor cari vor lua parte la întrunirea colectivista ce se va ţine Duminică în Capitală. Cu acest prilej putem spune că o mare neînţelegere domneşte printre liberalii din Alexandria ; nemulţumirile sunt foarle accentuate şi cel mal însemnaţi printre liberali, printre cari şi primarul Vla-descu, refusă de a primi delegaţia ce este vorba a i se încredinţa. Ştirile pe cari le avem din Alexandria sunt foarte rele pentru colectivişti ; mal mulţi dintr’înşil au declarat că sunt în contra guvernului şi ca e foarte apropiata vremea cînd el vor părăsi oficial pe liberali. ULTIME INFORMATIUNI Marţi seara s’a ţinut, la clubul conservator din Iaşi, o consfătuire politică sub preşedinţia d-lul Sturd-za-Sclieianu. AQ luat parte la această consfătuire dd. Eugen N. Ghica, D. Gre-ceanu, D. Zarifopol, Ivaşcu, N. Ca-nanău, P. Sion, G. Botez, D. Ale-xandreseu, C. Ivaşcu, Mavrodi.Leon Ghica, Theodor Ghica, N. I. Lupu, Costea P. Balş, Vasile Vladoianu, Dobrovicl, P. Stati, N. Dima, Mitica Sturdza, P. Missir, loan lanov, Al. Bâdărâu, C. Chirila, Buţureanu, P. C. Constantiniu, Dr. Lebel, B. Aslan, P. Botez, Dr. Puşcariu, G. Vasiliu, Ghenea, lorgu Catargi, P. S. Alexandrescu, etc. Mal mulţi delegaţi din judeţele cele-l’alte ale Moldovei aQ luat parte la consfătuire. După un schimb de vederi asupra situaţiunel, s’a hotărît, de comun acord, urmarea campaniei de protestare prin întruniri publice indicata de la centru şi s’a stabilit programul întrunire! ce se va ţine Duminica, 10 Noembrie, în localitate. înainte de a se desparţi, cel pre-senţl au semnat petiţiunea de protestare adresata Regelui în contra detronărel Mitropolitului Ghenadie. Se spune că d. Stamate, procuror pe lingă tribunalul Covurlul, va fi numit judecător de instrucţie pe lînga acelaş tribunal, în locul d-lul Pârâianu, transferat la Bucureşti. In urma consiliului de miniştri ce se va ţine mîine după a-miazl la palatul regal sub preşedinţia M. S. Regelui, membrii majorităţii parlamentare vor fi convocaţi la o nouă consfătuire extraparlamentară. Această consfătuire se va ţine Sîmbătă sau în primele zile ale săptămînel viitoare, cînd se crede că un mare număr de deputaţi şi senatori vor putea lua parte. SITUAŢIA GUVERNULUI Conciliabnliil «le Iu consiliul de miniştri Aseară, la orele 5, a fost, cum am a-nunţat, al doilea conciliabul al membrilor majorităţeî parlamentare. De astă dată au răspuns la apel mai mulţi de cit la întrunirea precedentă. Pe măsură ce membrii sosesc la întrunire se observă formîndu-se gru-puri-grupurl cari şoptesc prin colţuri. Se simte că şi de astă dată aşa zisa consfătuire va avea acelaş rezultat nul şi caraghios ca şi cea precedentă : oamenii cu greutate din partid se feresc şi acum de a vorbi; mutismul intriganţilor şi a ambiţioşilor va caracteriza şi acum întrunirea. D. Sturdza îşi găseşte însă, în cele din urmă, omul care să-t facă serviciul de provocator 1>. Take t.tani ia cuvîntul, în mijlocul unei atenţiuni mai mult de milă, de cit de... interes pentru logosul oratorului. D. Giani începe imediat prin ablama energic pe acei ce se dau de guvernamentali şi totuşi se feresc de a-şt exprima francamente părerile asupra si-tuaţiuneî. Aşa, la întrunirea trecută, mulţi pretinşi amici ai guvernului—a-luziune directă la d-nil Aurelian şi prietenii acestuia—au refuzat de a lua cuvîntul, şi chiar acei cari au vorbit s’au arătat foarte rezervaţi şi echivoci. D. Giani sfătueşle pe toţi credincioşii partidului să aibă curajul părerilor, să nu-şl ascundă gîndul şi să-şi dea pe faţă sentimentele lor faţă de actuala formaţiune liberală şi de modul cum aceasta dirijază afacerile Statului. Trebue, a adăogat d. Giani, ca toţi fruntaşii partidului să dea dovezi de mal multă solidaritate, francheţă şi sinceritate. 1). Ir» in im Yaleriau cel mai naiv dintre mărginiţil partidului, nu pricepe, natural, aluziile d-lul Giani la făţărnicia şi intrigile companiei Stătescu-Stolojan-Aurelian, — şi ia asupră-şl acele imputări. D. Valerian se jură că a fost foarte sincer în cu-vîntarea pe care a ţinut'o în întrunirea precedentă, şi se jură pe ce are mal scump că urmează şi va urma orbeşte guvernul... liberal. 1>. Gr. Maori (din Iaşi) face mai inlîl să reiasă e-norma deosebire de vederi dintre d-sa : democratul înaintat, şi guvernul d-luî Sturdza : liberalul timid; apoi \atinge chestia Mitropolitului şi spune că o crede definitiv închisă. ii. Dim. Sturdza găseşte momentul să strige : «—Da, da, închisă, închisă:» Şi ia cuvîntul — Are dreptate d. Macri, zice prezidentul consiliului : chestiunea Mitropolitului a fost pe deplin regulată. De alt-fel nici n’am convocat noi majoritatea pentru chestiuni de politică interne, căci acestea merg toate în mod normal!.. Am convocat pe amicii guvernului pentru a le atrage atenţiunea a-supra situaţiei grave din Orient, unde dintr’o zi într’alta se poate aprinde un foc teribil. Trebue să fim atenţi: Armenii se agită, Turcii sunt slabi. * * * Adunarea simţind şurupul prost şi trucul caraghios întrebuinţat de şeful partidului pentru a încerca să provoace o diversiune în spirite, începe să se impacienteze şi rînd pe rînd lumea se retrage. I'n incident înainte de a lua cuvîntul d. Sturdza un incident se produse. Mai mulţi devotaţi al d-lul Sturdza interpelează pe d-nil Nacu şi Delavran-cea să se explice asupra demersului lor pe Ungă d. Fleoa in vederea unei împăcări. Ambii samsari colectivişti au refuzat să dea ori ce lămurire, ceea ce a produs o mare nemulţumire şi a mărit încă şi mal mult echivocul şi nesiguranţa. Întrunirea deja d-l fleva Scopul Întrunire! A-seară s au întrunit la d-l Fleva vr'o 40 de persoane spre a se consfă-tui asupra mersului campaniei. D-nu Fleva a spus că Duminică 10 Noembrie, se va ţine o nouă întrunire publică în Capitală, şi a rugat pe toţi cel presen-ţl să lucreze din răsputeri la reuşita a-cestet întruniri. Lamuri rî In adunarea de eri, d-l Fleva a spus că a văzut pe Mitropolitul la Căldăru-şanl şi a confirmat cele ce a spus deja d-sa, în privinţa Iul, prin ziarul Dreptatea. D-l Bolinlineanu a repetat conversaţia ce a acul-o cu Regele in sensul celor publicate în coloanele noastre. Apelul către cetăţeni In vederea întrunirel de Duminică, s’a redactat următorul apel : Iubiţi Concetăţeni, Gtrbovit sub greutatea nelegiuirilor sale, acest guvern se simte perdut. şi cu dînsid voeşte să piardă şi partidul liberal şi ţara. In loc de a da înapoi mărturisind păcatele şi greşalele sale, a căuta să le îndrepte, dacă nu să ceară ertare, — şeful guvernului declară că chestia Mitropolitului este sfîrşită, şi se gîndeşte să ne iin-pue un alt Mitropolit de cît pe acela care singur represintâ pentru voi pe Capul Ei-sericei. Şi aceasta pe cînd voi vă întruniţi, pe cînd protestaţi şi declaraţi Regelui şi Corpurilor legiuitoare că nu veţi suferi să se consfinţească un asemenea sacrilegiu. Momentul solemn soseşte. In curînd se vor deschide Corpurile legiuitoare. In faţa lor Capitala trebue să se ridice pentru a şi arăta voinţa şi hotă1 rîrea ei. Vă conjurăm dar, iubiţi concetăţeni, veniţi cu toţii la întrunirea ce se va ţine în sala Dacia Duminică 10 Noembrie, cînd se va lua hotărîrea decisivă în această luptă. Regele ne-a asigurat că nu va permite să se batjocorească religia noastră strămoşească. Dar pentru ca să ne ajute şi D-zeu şi Regele, trebue mai întîiu să ne ajutăm singuri ! Colonel N. Grudişteanu, I. Ilfuloiu avocat, colonel Dumitrescu, etc, etc, etc. A se eltl urmarea foiţei in pu-gina IV. Hnnyadl Jânos Ceti mai sigurii, cea mat eficace şi |c«i mat ttlacula tlln AJEEMjE PURGA SI TE.-RE PUTĂ flUXE VXI VERS ALA Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat. Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina (lin Francia şi străinătate. A se feri de contrafaceri. Rugam a ete cere ca ţoale etichetele şi ttagtnrilc *ta poarte numele Ândreas Saxiehner POŞTA ADM INISTR ATIEI Domnii depozitari de ziare din provincie, cînd aii de trimes costul unul abonament, garanţie safl orl-ee altă sumă de bani în afară de suma cuvenită din vinzarea ziarului, sunt rugaţi a trimete acele suini In mandate separate. De asemenea aceia din domnii depozitari cari aii vîuzarea în 2 deosebite oiaşe, de a trimete conturile şi banii pentru fie-care oraş în parle. POŞTA REDACŢIEI S*a găsit un manuscris, probabil o traducere dintr’uu roman, scrisă pe 32 file, de la No. 395-427. Cine l’a pierdut, să se adreseze la redacţia acestui ziar. X Viaţa modernă şi casnelc eL—Secolul care se va sfirşi ar putea lua numele de secolul al ş’iinţe'i, dar cuceririle glorioase ale savanţilor ca: Vaporul, electricitatea, descoperirile in medicină chimia, etc.,—nu se pot obţine de cît cu cazna foarle mare la care participă toate clasele societâţel, dese-orl fără ca să ştie. Deci secolul al XIX ar putea fi poreclit secolul caznei —Qiunium Labaraque ale cărui efecte binefăcătoare sunt aşa de remarcabile, a fost numit chiar, vinul căzniţii. Este cel mai bun tonic ce se poate întrebuinţa pentru a combate efectele slăbiciunel constituţiei. El este reparatorul prin excelenţă al victimelor prăpădite prin prea marea caznă. ENGLISH-HOTEL Proprietatea d-luî GRIGORE HELIADE Situat in faţa Teatrului Naţional Penlru Domnii deputaţi şi Senatori se pun la disposiţiune Camere eu un pat cu 5 lei pe zi, la Stagiul I-iîi sau 2-lea, cu încălziţii, ilumi-natu, Ceaiiî sau Cafea cu lapte şi servici. Aceste Camere sunt mobilate cu mobilă Englezească, tapisate cu creton sistemul cel mal noO, introdus la Londra. Paturi cu somiere elastice de oţel, Lavoar, Sifonieră, masa de marmoră şi covor pe jos ; toate avînd şicul englezesc, Len-geria toată de olandă de Scoţia. Interiorul Hotelului este astă-zl ocoperit aşa cum este Palatul deCristal din Londra. Pot beneficia de această reducere şi cel l’alţl d-nil Pasageri, bine înţeles numai de vor ocupa o Cameră, minimum 8 zile. Se mal pune în vederea d-lor Pasageri că la ori ce sosire de trenuri din toate direcţiunile se găsesc camere încălzite. De asemenea în acest liotei se găsesc apartamente pentru familie, dintre oare un salonaş şi odae de dormit, saloane mari, cu balcoane de marmoră, precum şi odăi îneepind de la 3 lei în sus pe zi. Se pot închiria, atit camele, cit şi apartamente eu luna, cu alte condiţiunl. Cu stimă Direcţiunea JWtfwriWf ftTîî* BE LUI LUTRU VERITABILE BIBER CU SPIC NURCI, OTTER DE VIRIGINA, etc. etc. CU PREŢURI EN CROS se vinde la MAGAZINUL DE BtANÂRlE „LA LEU” w- ALTE& HOKOVITZ -a STRADA SOARELUI, NO. 1 Casele loan Pencovici, intrare prin Covaci NB. A se observa bine firma. 200000 COMUNICĂRI Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat diu ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * * A se vedea rubrica spcctac«»le-lor în pag. IV. ,,EPGCA“ ziar cotidian CUPON 7 Noembrie 1896 Orî-cin* va tăia acosl cupon «lin -EPOCA* Ni ”1 va trimite, sau ii va prezenta la librăriile arătate maî jos, nre «lrept la unul din premiile CV PKEftltl 11E-IU Si: din listele respective. Cuponul acesta e valabil pină la IO Noembrie ora 7 seara. Cititorii diu provincie pot trimite costul Iu mărci poştale adăogtnd porto. Premiile „EP0CEI'‘ La Librăria CAKOL Ml iXEB Calea Victoriei No. 53. JYeffutescu Petru > ► Vin huţa Aiep. JJaJtlâu B, P. Copee Franpoi* Michttileseu St, Lirescu /. loan Lohmeycr V. Uonutn /. JVm Batiu D. Bosetti Itficru i\. itusen //. Vatra Caragiale T/teodorescu G. In loc de Numai Polemice 1.50 0.75 Psichologla stilului 2. 1. TTn an de luptă 2.50 1.50 Iubire, poesif 3. 1.80 Din goana vieţeî (edi ţii4 graeve) 3.50 1A0 i Lume Nouă şi Lume Vechii» 3. 1.10 loau Vodă cel cumplit, volum Ilustrat introdus în şcoli 3. 1.W Poveste tristă, roman tradus de D. -V „ Stănoeson I'oO 1.1% încercări critice a-supra învăţămîntulul nostru primar, ed. II 2. 1.20 îngerii lui Ea fa el fantezie originală iu versuri în 3 acte 2, 1. Un nod mijloc pentru a preda copiilor limba germană, 2. 1. Poezii (ediţie populară; 1. 0.75 Epigrame 2. 1. Studii de economie politică şi finanţe Copilul Eyolf (dramă în 3 acte) traducere de T. M&iorescu 4.50 2,50 1. 0.50 : Critica ştiinţifică şi Kminescu 1.50 1.00 il Religie şi ştiinţă 76 0.50 Brun Sept. Contes roumains 4. 1.5 aria C. SPETEA (Sf. (îheorghe) anul I 24. 12. anul II 20. 10. Note şi Schiţe 2. 1. Brm. Cronica din Niirnbcrg 1.50 0.75 tirania 1. 0.50 Aventuriera 2. 1. Flamarion Aug ier La Librăria L. ALCALAY (Oslea Victoriei, hotel Bonlevard) Speranţa Th. Dr, Maurr (Englez) Dr. Fortuna Teleor D. Za n fi rol Wartha //. Za ti fi rol G, Bej tir Gr, 1.00 1. 0.50 0.30 2. 1. MFTRI PANZARSI NAŢIONALE Veniţi şi admiraţi lucru de necrezut TREI 0011 LA M LEU AVIS Fuc cunoscut onor. P. T. public că am cumpărat o cantitate de onnnrm metri DIFERITE PANZARH NA £UUUUUţI0NALE penlru ROCI IU. CĂMĂŞI şi altele lucrate în ţară cu RESBOIUL ROMÂNIE de care le pun in vînzare cu preţ de TREI COŢI LA IIN LEU, în localul din CAL SA VICTORIEI, No. 73, (vis-a-vis de Episcopie). DUMINICA 3 NOEMBRIE S’A DESCHIS BERARI A IMPERIALA (Sub Hotel Imperial) - CALEA VICTORIEI — BEEE d© LUTHEE DIFERITE MÂNCĂRI RECI 0 orchestră compusă din 15 persoane va dilecta pe onor. public cu un repertoriu foarte ales. INTRAREA LIBERA Cu deosebita stima M. A. BOEK Doctor Eadovici de la Facultatea de medicină din Paris dă consultaţii de medicină internă de la 3—6 111, Calea Victoriei, III Popa cel de treabă nuvele 2. Mama Socri teatru 3. Calauza mamelor tinere 2. Remedii practice pentru vindecarea boalelor copiilor 0.5» Durere diferite nuvele l.f>< Manualul luciului de mină pentru familii 2. Corespondenţa Comercială pentru u-snl comercianţilor, comptabil, etc. 4. Metoda Croitului *2. Harta RomînieY şi a ţărilor vecine, format mare şi in culori S 1.2 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Rpoeeî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct lihruriiîor a-rătutc Iti jovial cuponului însoţite de preţul redus* cu care se oferă acele premii. Hog; citiţi tot «aprinsul Depositut general al fabricel de ^oşotil-Giiioşi Ru«*şti, Rii.ş->iaii inieriran Imlia B'bber A Cl-iite, din St. Pater-sburg, a pus deja în vînzare anul acesta fjjoştoni şi Galoşi cu Talpa dublu cu următoarele preţuri: Şoşoaî «le bum» perechea Lei 7..»0 ,. „ Bărbaţi „ ., 8.150 iar Galoşii maî eftin cu 20 » de cît anul trecut. Depositut general unde. se află de vînzare pentru toată Bomînia, Serbia şi Bulgaria la HUILE HI6ASIN „U BALON" ilie miîirninsLT — Proprietar, furnisorul Ciuţel Regale — St raţia, < ia rol I \o. 73 — Colţul marelui Hotel Dacia — NB. Penlru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitatiunT din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe ffle-care ureche ţesut Marca fabricel SI. Pe-tersburg.—P ÎS !1£ 4 11 AUKES.l. Dr. CRĂINICEANU STRADA FONTÎNII No. 5 (Casa Generalului Dunca) Ooii.'mltaţii 1-3 p. ns. TOMA STEUM AVOCAT RIN IA$t S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTÎ CAJLltA VICTORIEI, 132 SIE* nrunav Pe ua peGod de r> ani 0&1 AliCNUA! începători de la 1 Martie 1897 lotul No. 1 pin moşia Kitila-Mogoşoaia în Întindere de 1S15 pogoane diu cari: 1142 liugoune arabile, 208 pogoane defrişubile iar, restul de 465 pogoane pădure numai cu dreptul de păşune pină la tăere. Cil uu ban mare pe moşie, vad vechili, qualitute de păinint superior, pămlnt uoa. Dorii orii si se adreseze la proprietar lîoe-(orul Psmaitescu, Bucureşti strada Lumi-nel No. 10 spre a lua iufoimaţiiinl. A ee vedea îii pag. IV anunţul Marele Magazin de Louvre. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA 1 MICI ANUNŢURI Fină la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-oarc dată, fi de la 10 în aug 20 bani Hula.___________________ Spectacole T emirul IVationml. Jout 7 Noembri*' se va repreaenta «Champignol» comedie în 3 acte de Feydail şl Desvalli-eres tradusă de Alb. Prahoveanu. _____*________ Opera romtntî. Miercuri 0 Noembrieee va representa-•*Cavaleri8mul Ţărănesc» (Cavaleria Rusticană) Operă în 2 tablouri de G. Targloni-TozEettl şi G. Mo nasol. MoBlca de Pietro Mascagnl traducţie de Th. Aslan şl ■‘Căminul» operă •omlcă îatr'un aot de ttorlbe şi Melesvllle tradueţie de Th. A*Un. _____ Teatrul Hugo. MercurI, • Noocmbri* mare reprezentaţie extraordinară. Debutul M-lle Naya grand etolle Paris, de Paris şl al M. fi M-me Duffaut de la Folie Bergere de Mrs Leopoldi et Dr«41, cel mal «elebri Velooipedlftl amorţiţi excentrici fi ălelle Pterny, una din stelele Parisului ; direcţiunea tratează de aaemenea ou frumoasa Otero pentru einol reprezentaţiunl. Jaalrwl Liric, Gircui O. Sidott. Mere Oii 6 Noombrle 1896, Mare Repre-sentaţle H1gh-L1f<*.____________________________ Qfr.ru! C'emarSidali. In eurînd va sosi în capitală. Brmyadiru. -Concert» Peters. Cmfe i\a[ionata, Orohestr» Rublnştelu fl-u început oouoertele . . . — . ■——■ - ——- i —----■-■■pMfifMn T«Mirul Mecanic (lîngă tipogralla statului) in iie care seară de la ora 8 — 11. Închirieri şi arendftri D« închiriat, casele din strada Polonă No. 130. Doritorii se vor adresa: 8tr. Batistei, li. D« arendat Moşia Vîrtoapele de jos din judeţul Teleor oun. A se a dresa la d-nu G. Robescu, Galaţi. Oe arendat, ou începere ohlar de acum moşia «Ianca» din judeţul Brăila, în întindere de zece mii pogoane toate arabile, avîud două mii pogoane grîd arate ou săminţa cca mal bună. A se odresa la d. M. Kaohttvau, avocat, strada Fintînel 28, Bucureşti. D© Arendat ou începere de la s-ftu Gheorghe 1899 moşia «Dudescti» din judeţul Brăila în întindere de şease mii patru sute pogoane. A se adresa la d. M. RacUtivan, advocat strada Frumoasă 28, BucurescI.J Camere mobilate «fana Fraţi Olbrlcli strada sf. lunioă Hotelul Pieţei Jlibencu-Yo . » 1890 86 G 92 — 5 c/, Scrisuri Funciar Rurale . 03 V. «0 3/< 6»/« » » Urbane . 89 */- 95 5 •/, » » » Iaşi . *4 «5 — Acţiuni Banca Naţională. 17f.r, — (779 — » » Agricolă . 226 — 229 — » Dacia Rominia asig. UO — 413 — » S-tea Naţionala asig. WsR — 468 — S-tatea de Coustrucţiui'.I . 266 — 209 — Floriul valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 î 25 Bacnoie Frauceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . 80 — 93 — > ruble hirtie . 2 65 2 70 Itngnmtyrea cu maşinele dubtu-cilindrice, din fabrica Albert A C>», Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furi A M mmmmammaammaumammmumumi FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 111) LOTUS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA CINCEA CAPITOLUL II Wiligo la Franc-Station.—Gilping la Ngot-tak*. — 0 scrisoare a Ini Luce. 1 Pe la orele două, ilustrul Wiligo, erou-marelor lupte din tufişuri, veni la reşedin ţă cu credinciosul săfl Ivoanook care nu-1 părăsea nici o dată. De mal bine de un an marele luptător Îşi ştersese desenurile de război, trăia Jn linişte tmpărţindu-şl timpul intre conaţionalii şi intre prietenii săi albi. Putem spune chiar că mal mare parte din vreme o petrecea la reşedinţa exploatărel, de căt In marele sat al tribului sâil; şedea uneori luni Întregi, vânând şi pescuind cu Oii-vier, ducând o viaţa liniştita şi veselă cum nu petrecuse el de când venise pe lume ; nu s’ar mal fi zis eă el este teribilul luptător care o-dată fâcea să tremure pe bătătorii de tufişuri, pe bandiţii şi toţi borfaşii din tufişuri. Pentru a fiice plăcere prietenilor săi, când se afla cu el, de multe ori îmbrăca costumul european. In această stare, Wiligo avea un aer paternei şi liniştit, dar asta nu Înseamnă că seara când soarele era spre apus, Wiligo nu căuta cu nesaţiu şi cu ochiul înflăcărat în întunericul tufişurilor suvenirea luptelor eroice în cari el era autorul principal şi că nu era gata la orl-ce moment să lepede vestonul şi pantalonul de pînză albă, pentru a-şl zugrăvi din nofl desenurile războinice pe corp şi a striga cu furie alarma de luptă: Wagba! Wagha! De câte-va zile, cultivatorul Kirby, venise cu întreaga lui familie la Locul Lebedelor pentru a asista la serbarea ce se dedea în onoarea Iul Dick şi vechil tovarăşi din tufişuri dorind de a se vedea toţi reuniţi, trimesese pe Wiligo în ţara Ngotakilor pentru a invita pe fobn Gilping. Şeful plecase cu Koanook şi amândouî se întorseseră cu o scrisoare trimeasă de englez, pe care o încredinţară Iul Oliviei-. Acesta o desfăcu în grabă; iacă ce conţinea : Din tara Ngotakilor In reşedinţa noastră de la Gilpin-Hall. Woangow-Square. «Domnilor şi scumpi prieteni. «Vîntul Mîntuitorulu) suflînd peste munţi, «o voce se auzi în cele patru colţuri ale «pâmîntuliiî şi zicea : «Despărţiţi griul din neghină pentru ca «Efl să pot cunoaşte pe cel buni». «Am primit invitaţiunea ce mi-aţl trimes prin vechiul amic Wiligo, însoţit de llnărul Koanook. Ideea ce aţi avut de a sărbători ziua iius- truhil şi perfectului gentilom Dick, este în-cîntătoare şi o împărtăşesc. Cunoaşteţi în deajuns sentimentele cari mă animă pentru ca să vă încredinţaţi de marea plăcere ce aşi fi simţit de a lua par te şi ell cu elarineta mea pentru a da a-cestel serbări şi partea muzicala care II va lipsi de sigur. Dar vîntul Mlntuitorulul, după cum zice Isaia, a bătut în piezişul munţilor Ngotakilor, şi după cum odinioară zidurile Iericonu-lul s’att surpat la sunetul trîuibiţilor din Israel, zidurile impietaţel şi a duhului răii care înconjură populaţia ngotakâ, n’afi putut resista la accentele inspirate ale clari-netei mele, celebrînd Iu variaţiunl, laudele Mlntuitorulul. Dar nu pot lipsi, fără ca să nu mă tem de sinistra coaliţiime a Iul Belzebuth, a Iul Lucifer şi a lui Astavoth, cari sub haina unul predicator papist, se învîrtesc de cît-va timp prin tufişuri, gata să infiltreze gre-şala şi neghina acolo unde eîi am semănat adevărul şl semînţa sănătoasă. Aceşti diaboll din Roma, cunoscînd influenţa armoniei asupra sufletului neofiţilor australieni, s’au Înarmat cu o flaşnetă cu ctntece noul, cu glodul de a înăbuşi cu sunetele vulgare ale ereticului lor instrument, duioasele melodii ale clarinete! ortodoxe şi lipsa mea ar lăsa cîmp liber perfidelor lor machinaţiunî. Pe de altă parte, scumpii mei Ngotaki, temîndu se că nu mă voi mal întoarce In mijlocul lor, mi ail declarat categoric că se vor opune la plecarea mea, cu forţa chiar, şi In acest caz, am trebuit să cedez. Colecţiuuea mea zoologică esle aproape gata, nu-mi mal lipseşte de cit două sail trei bucăţi, pe cari mi le voi procura negreşit înainte de a pleca în Anglia; călătorie care voi face peste vre-o şase luni. Păstrez bucăţile ce am de prisos pentru colec- ţiunea excelentului meu amic Oliviei-, conte de Lauragitais d’Entraygues. Iolm Gilping. Accesele de veselie cn cari Olivier însoţea citirea acestei scrisori, făcu pe Dick să vie şi el şi să rîdă cit putea unindu-se Iu veselia contelui. Apoi Wiligo şi Koanook istorisi pe larg şi răspunse detaliat la toate întrebările pe cari Olivier le făcea despre situaţiunea lui Gilping la Ngotaki şi modul lui de trai printre el. Cel doul indigeni abia isprăviseră istorisirea lor, că trompeta curierului se auzi din depărtare. Olivier şi Dick se precipitară înaintea lui şi noul sosit le remise un adevărat sac plin cu depeşl, de rîndul ăsta era attt de încărcat, In cit fusese obligat să şl ia pe tot parcursul un cal de rezervă. Olivier deosebi inal Intîl scrisorile adresate marinarilor şi amploiaţilor şi oamenilor diu serviciul săil, rrimiţîndu-le fie-c&ruia In parte, apoi se ocupă de acelea cari 11 privea pe el. Pentru Dick nu era nimic. — Dar cine să-ml scrie mie? zise vechiul bătător de tufişuri cu o nuanţă de tristeţă, toţi al mei sunt morţi de atita vreme, iar acel pe cari îl iubesc sunt toţi aci. Pentru conte era aproape două-zecl de plicuri deosebite; trecîudu-le pe toate în revizie, înainte de a le ceti, pentru ca să vadă după scriitură săli după locul de expe-diţiune cu care să înceapă, zări o scrisoare plină de peceţil de ceară şi trimeasă recomandată pînă la Melbourne si care îl obligă să semneze de primire în registrul curierului. O scrisoare recomandată posedă prin ea însă şi oare-care gravitate, safl eel puţin are darul de a atinge în special atenţiunea destinatarului. Olivier rupse pecetiile, se uită mal înlîl la semnătura scrisoarel şi exclamă Jde o dată. — Ce este ? întrebă Dick cu curiozitate. Fără ca să mal intrigeze pe prietenul său, Olivier ceti : — Lucien-Luce, ex-baron de Funcal, fost consul al Portugaliei la Melbourne. — Acela care ne-a înşelat într’un chip atît de odios, eselamă Canadianul. — Nu dar care ş’a îndreptat cu prisos greşeala răspunse Olivier, căci fără el, muream asfiixiaţl în colovia de fier Iu care omul mascat... — Dumnezeii să-l ierte, murmură Canadianul. — Unde omul mascat ne Închisese, continuă contele. — Al dreptate scumpe conte, îmi retrag primele cuvinte, greşală expiată nu mal există... Dar ce va fi vroind acum ? — Vel vedea îndată. Ascultă. Şi Olivier citi : Domnule Conte, Diu ziua în care d-ta şi prietenul d-tale nu numai că m’aţi iertat, dar chiar dăruit viaţa, pe care aviaţl tot dreptul să mî-o luaţi iu bună şi legiiimâ apărare, n’am a-vnt alt gînd de cit asela de a va fi folositor în lupta pe care o susţineţi cu atîta curagia şi energie, nu îu contra societăţel Invizibililor, înşelată de un trădător, al că-Jul nume regret că nu vi-1 pot spune. — Nu ştie tristul sfîrşital omului mascat întrerupse Canadianul. (Va urma) O?" DiHESTM 8 se cumpăra o casă de fier vîC 5 Chadwood sau Rutnei-. Posesorii a se adresa la biuroul tipografie Spoca. I>IIV BUCURESCI Asemenea facem cunoscut că tu toate rayoanele noastre, sunt puse îu vînzare mărfuri de ocaziune cu preţuri reduse—aceasta pentru a satisface o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să se poată îmbrăca frumos şi bine. Cu deosebire atragem atenţiunea că am pus în vînzare Falite leger toul Hote i,AO metru Falite franeahse H.&o „ Oiverete genrurl *le tuătaaurl „ t»eutru nta/ne yi %tugioane ti.&O Preeum ţi în toate Duminicile, numai pînă*la ora 2 p. m. se vinde Cupoane cn un rabat de 60 o/o >-H ® ~ .2 S >* a" ~‘.S u S V fl O V >* h 1* rri> 4" & 2 5 ~ S * m a "8 STRADA CAR0L I, No. 14, IN BUCURESCI SINGURUL REPRESENTANT JSTT ff KfM TSTI ^ pentru toată Romînia K'j• JS• ÂI5B Jeli Fy Et J JSJ Cataloage pentru sezonul 1896 cu proţuri scăzute se trimet la cerere franco şi la domiciliu MAKE ATELIER OXJ MOTOR pentru repararea şi reconstruirea ae orT-e fel de Yeloeippda cu garnnţie. fie Yelocipedo de ori-unde cumpărate Refacerea glilrtoanelor fasonate orl-ce «Sesemn. ’IPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. La Typografia EPOCA se află de vînzare liîrtie maculatură cu 50 bani kilogramul în puchetede cîte 10 kilograme. OTTO HARNISCH Bucuresci I Galaţi 41—Strada Academiei—41 \ 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC A8H328T Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. 'X’atole — Corde— Eire j CURELE DE TRÂSîiSiUNE lîanoiuetri-ltohiiicte—Tcnlilc-Slidc pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu MiES&iiial© Cv.a mai turnă otsUtale ejrisîcaită de mrC©CS BE VZ1B A BE GAS vi se furniseaztt la domiciliu, în saci, per tona de 1000 kgr. greuta tea garaulata Ii EI U © Wi Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safi personal casei A.. ©OXtRŞ’X'RXtf 9, Strada Deccbal, 9. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette ele. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa si Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. ALBERT HEN6EL S® CASA DE COKEIENŢA Fondată în Bucuresclîn anuM853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săfl asortiment de •• Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohumia Muşine pentru fSeut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Taeîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătari*,. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier in tabîi si vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Bă) de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petro-liu indigen I-a "calitate decahtrii lei 3.60 franco la domirilit). Uleift de răpită dublu rafinat. Petreliu regal La. 6. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt şi preţuri moderate se garantează REDACŢIA şi ADMIEI- [ jSTEAŢÎA ziarului „EP0-! CA“ so află în Strada Cle-i mentei No. 8. rsou BE TOT Aprinderea şi stingerea automatică M la distanţă pentru becuri cu gaz ae- j a rian. Instalaţiunea se poate vedea fun- j w cţionînd în biuroul nostru. Garanţie* S pentru 6 ani. Plata In rate trimestreale. | H 0 sită incandescentă Leî 1,50. Un bec complect montat en lumină I lncandescontă pentru gaz aerian Lei 7.50. Mal posedăm un sistem nod de tot I de lămpi, foarte practic cu şi fur A I lumină incandescentă de aliniat şi de masă. neavind trebuinţă de gaz aerian. I ci este întreţinut de un liquid supranu-1 mit «fjîHwHioff», care se transformă | în gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal | eftină de cît a lămpilor cu petrol consunând pe oră 1% centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. I Acest sistem de lămpi Încă n’a [ existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales| »a unde nu există Societăţi de gazaerian FCHR şi NCHRUF M Bucureşti, SSŢadu Smîrdan, 8 mm be gaz FILABEX |€OK l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr, 45 LEI Transportaţi Ia domiciliu în SA CI con-finind fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt P E CETI UTŢl cu plum-burl. COMPANIA I>K ii KT. HllCIRFNCI Bncureşt* wwiw^acoroniamca.rQ,iM iii, i v, -ţ i