f SERIA II,—ANUL U, No. 294. NUMĂRUL 10 BANI Kdiţia a treia SAMBATA, 2 NOEMBRE 1896 NUMĂRUL 10 BANI ABONAnEKTELE încep la 1 şt 15 ale fle-cirellnnl şi se pl&teae tot-d’a-uma Înainte In B*umreşti la Casa Administraţiei In judeţe şi dreinătate prin mandate poştale Un an -n ţar» 80 lei; In streiottate 50 lei Şase luni ... 15 » » » S5 » Trei luni . . . 8 » » * 13 » Un numftr In etreinătate 30 bani MANUSCRISELF^NUJSE ÎNAPOIAZĂ REDAq'IA No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 ANUACIIBILE In Bucureşti şi judeţe s* primesc numai la Administraţie In streinfttate, dired la administraşi* şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI ia pag. IV.....0.80 b. lini* * » » III.....S.— lei * • * » n.......3.— * » Inserţiile şi reclamele 8 lei rtndul Ca nait vechii 80 bani ADMININTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! -No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SECARA CU CELE DIN UEMi ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI TEORIE INTERESATA De cît-va timp pare a se laţi în public, strania teorie politica, ca azi, guvernele fiind chemate la putere numai de Rege, aQ tot-d’o-data drept la un stagiu fix de cîţl-va ani. Cu alte cuvinte, dacă guvernele nu se pot perpetua, ele nu se pot nici schimba, pîna ce n’aG împlinit un termen oare-care la putere. Pe aci consecinţa, ca un guvern de şi hun, trebue, după un timp, înlăturat, iar un guvern, deşi răQ, trebue prelungit. Cu acest sistem, nimic neprevăzut, nimic neaşteptat, nici o împrejurare nu mal poate sdruncina monotonia vieţel noastre constituţionale, ast-fel reglementata. Un guvern poate sa-sl permită totul, fiind sigur ca nu va fi concediat, de oare-ce e încă preanoG, iar un altul, plin de viaţă, îşi va vedea activitatea ştirbită, de îndată ce a atins termenul fatal. E destul a enunţa aceasta teorie, pentru a înţelege cine a scos-o la iveala. Ea nu este de cît o manopera pentru usul guvernelor rele. E dovada cea mal bună ca înşişi liberalii îşi daQ seama de starea în care se găseşte guvernul lor, din momentul ce îl legitimează ast-fel existenta. * Ca liberalii să judece ast-tel, e lucru firesc ; interesul îl povaţu-ieşte. Mal ciudat însă, e sa se găsească oameni, cari n’ail acelaş interes ca şi liberalii, şi cari ori de cile ori le vorbeşti de greşelile cu cari el aQ înţesat anul lor de guvernămînt, îţi răspund cu resem-naţiune, că, răQ e cum e, dar ca guvernul prea e noQ pentru ca să poată fi alungat. Mal întîl, teoria care se preconi-seazâ ca noua formula a mecanismului nostru constituţional, nu e adevărata; şi apoi, chiar de ar fi adevărată, totu-şl n’ar putea fi admisa, căci ar conduce la resultate deplorabile pentru viaţa şi moravurile noastre publice. Nu e adevărata, căci chiar cine admite cea mal mare latitudine pentru Coroana d’a schimba guvernele, nu se poate împăca cu o aşa aplicaţie a perogalivel regale. Mecanismul acesta constituţional, trebuie mânuit de o inteligenţa, iar nu pus în mişcare printr’un resort de orologerie, care ar funcţiona în mod automatic şi care ne-ar readuce, după un termen fix şi pentru un termen fix, acelaş partid şi acelaş guvern. Poporul nostru s’ar semui a-tuncl cu acel turişti englezi, privind cu curiositate şi indiferenţa, cum defilează, înaintea orologiului catedralei din Colonia, nişte statuete represiutînd pe cel doul-spre-zece apostoli, cari apar şi reapar fie-care la aceeaşi ora fixa. Crearea unul fel de septenat nu se poate concepe de cat pentru nişte instit uţiunl neresponsabile, iar nu pentru guverne cari cata să fie răspunzătoare de faptele lor. Partidele nu aQ drept la guvern, ele trebue sa-1 merite; iar regulatorul otaţiunel guvernelor trebue sa se imn iiiiwimii iiw mişte după meritele ori dementele guvernelor, ear nu după consultarea calendarului. Sistemul ar fi şi deplorabil. Căci, ce ar fi un guvern, care, bun saQ rCG, ar şti c,a are dreptul a deţine puterea un timp oare-care ? Ce ar fi o oposiţiune ce ar şti, pe de o parte, că chiar dacă ar întrupa as-piraţiunile ţărel, n’ar putea grăbi venirea el la putere, şi pe d’alta, ca, ori cât de apatica ar fi, îl va veni ceasul ? N’am mal avea de cât guverne pâcatoase, faţa cu opozi-ţiunl indolente şi neputincioase, şi aceasta ar însemna sfârşitul luptelor politice. Guvernul actual, prin imensitatea greşelilor, faţa tot-d’o-data cu extrema lui tinereţe, face sa bata la ochii tululor cât de greşit ar fi sistemul. Numai în câte-va luni, el a isbit şi sentimentul religios şi sentimentul naţional. Mal mari greşeli nu are de comis. Daca dar, pentru a-şl susţine traiul până la termen, invoacă pretinsul saQ drept d’a deţine puterea un timp oarecare, se poate întâmpla ca teoria liberalilor sâ nu iasâ în totul adevărata, şi că după ce am văzut pe conservatori părăsind puterea, numai pentru ca stătuseră şapte ani la guvern, sa vedem pe liberali siliţi s’o părăsească deşi n’au stat încă şapte ani. Ţara a dovedit în 1888 că lucrurile nu merg în tot-d’a-una după tipic. Precedentul de la 1888 nu este încă aşa de depărtat. c. niott. POTLOGĂRIILE lui stAtescu In scurtul interval dc o lună, am prins în două rîndurî pe ministrul justiţiei cu cîte o potlogărie, una sub formă de tentativă neisbutită, alta îndeplinită. Cea d’întîl, în asociaţie cu cumnatul său Malla avea de scop exproprierea caselor din str. Fontîneî pe un preţ colosal, cu toate că imobilul supus aliniere!, urma sâ fie pus pe linie conform angajamentului luat de proprietari. Au încercat asociaţi! să se disculpe, dar le am răspuns în aşa chip şi cu ast-fel de acte oficiale, în cît n’au mal îndrăsnit să ridice glasul. A doua potlogărie a fost destăinuită zilele trecute de alt ziar. E relativă Ia introducerea în ţară a mobilierului adus din străinătate de Stătescu ministrul justiţie! fără legiuita plată, cu o scutire ne justificată. Potlogarul, spre a se disculpa, răspunde prin «Voinţa Naţională» că asemenea scutiri s’aft acordat şi d-luî Al. Catargiu cînd s’a întors din Petersburg şi d-luî J. Laho-vary cînd a părăsit legatiunea din Paris. O fi tare în chichiţe ministrul justiţie!, dar să ne dea voe să ’! răspundem că nu se prinde desvinovăţirea d-sale bazată pe a-semenea exemple. Favorurile la cari face alusie, se acordă membrilor Corpului diplomatic cari pentru necesităţile serviciului strămută mobilele lor in altă ţară şi apo! le readuc în Ro-mînia la terminarea misiune! ce aveau de îndeplinit. Scutirile saQ reducerile acordate d-lor Lahovary şi Al. Catargiu li se cuveneau în virtutea posturilor ce ocupase. Am dori să ştim în ce categorie era ministrul justiţie!? Că venea şi d-nealu! din străinătate cu căţel, cu purcel, aceasta o ştim foarte bine, căci acolo a luptat în timpul opoziţie! liberale, de la distanţă a mîncat pîinea amară a lui Pallade. S’a întors in ţară ca ori ce tip care şi-a petrecut iarna la Mentone şi vara în Helveţia şi d-sa este negreşit primul tip căruia i se face favoarea de a li scutit de plata taxelor. Dacă ne înşelăm, dacă d. Stătescu nu era un călător-amator, ci un ministru al ţă-reî în streinătatc ce sc reîntorcea în patria sa, să ni se spue şi nouă pe lingă Curtea căruia Roi Bobfcche a fost acreditat ? 0 GREVA DE PREFECŢI Nemulţumirea prefecţilor.—Intrigile d-luî Cantacuziuo. — Primarii ţi prefecţii. Oculta şi-a pus in gind să răstoarne, prin tot felul de mijloace, pe d-nu Sto-lojan de la ministerul de interne. In afară de neajunsurile ce-i se pregătesc în parlament, ministrul Stolojan se vede ameninţat acum de un scandal în administraţia sa. Nemulţumirea prefecţilor Mal mulţi prefecţi din ţară sunt nemulţumiţi în contra d-luî Stolojan, care nu voeşle să le lase mină liberă în administraţia judeţului lor. Aceşti prefecţi sunt din aceia cari lucrează sub inspiraţia comitetelor electorale cari, după cum se ştie, primesc ordine de la Ocultă şi în special de la d. Gogii Cantacuzino. Nu se poate numi un subprefect, un poliţai, cu simpla recomandaţie a prefectului, fără ca ministrul de interne să nu facă tot felul de obiecţiunl şi să nu ceară să cunoască relaţiunile sale cu diferitele personalităţi marcante din judeţe. Ort de cîte ori e vorba de numirea unul funcţionar care pare d-lul Stolojan a fi agreatul Ocultei, recomandaţiu-nea prefectului rămîne fără efect. Din această cauză mal mulţi prefecţi, după sfatul d-lul Gogu Cantacuzino, ameninţă pe ministrul de interne cu retragerea lor. Intrigile d-luî Cantacuzino D. Stolojan a descoperit mal multe intrigi pe cari îl le face colegul său de la finanţe şi pentru a evita esplicaţiunl si desagramente, în loc să numească titulari pe la unele prefecturi, însărcinează pe inspectorii administrativi cu îndeplinirea acestor funcţiuni. Aşa s’a întîmplat cu prefectura de Covurlul. Acum d. Stolojan e ameninţat din altă parte. Am sptis erl că d. Manolescu, prefectul de Argeş, e nemulţumit de numirea d-lul Dobrescu, prefect de Ilfov, la Curtea de Apel, şi că şi-a dat demisiunea. D. Stolojan, ca să’l împace, îl a oferit prefectura de Ilfov, dar d. Manolescu, îndemnat de Oculta, refusâ orl-ce post în administraţie. Pe de altă parte d. Iulian e supărat pe d. Stolojan că oferă d-lul Manolescu o prefectură pe care îl o propusese deja. Pentru a putea linişti lucrurile, d. Stolojan, în lipsă de prefecţi, a delegat pe d. Gr. Giani, inspector administrativ, să ţină locul de prefect de Ilfov, pînă la numirea unul titular. Dacă d. Zorită n’ar fi primit, cu oa-re-cari condiţiunl, prefectura de Covurlul, atunci am fi avut pe ambii inspectori administrativi finind locul de prefecţi. Se afirmă chiar că ci. Luca Ionescu va fi însărcinat să ţină locul de prefect de Argeş, rămas vacant în urma supărărel d-lul Manolescu. Primarii ţi prefecţii Pe unde Oculta nu izbuteşte să creeze dificultăţi ministrului de interne cu prefecţii, ea face intrigi între aceşti din urmă şi primarii comunelor urbane de reşedinţă,—cu chipul acesta se speră a se provoca demisiunl cari să plictisească pe d. Stolojan. Aşa, la Fălticeni, primarul lorgu Radu, un amic al «Voinţei» şi al d-lul Cantacuzino, e în gâlceava cu prefectul judeţului şi-l ameninţă cu demisiunea. Toate aceste manopere aii de scop să dovedească nedestoinicia d-lul Stolojan la ministerul de interne şi să înlesnească Ocultei mijloacele de a-l ataca în Parlament. D. Stolojan e foarte ameţit de cele ce se petrec în jurul său, şi-şl dă foarte bine seamă că toate neajunsurile îl le face Oculta. MITROPOLITUL GHEORGHIAN In cercurile colectiviste domneşte o ură şi o mînie nespusă !n contra Mitropolitului Gheorghian. Colectiviştii spun că din toate loviturile pe cari le-au primit în afacerea Mitropolitului Ghenadie, cea mal dureroasă este atitudinea Mitropolitului Gheorghian, care nu poate fi bănuit nici de simpatie pentru conservatori, nici de animozitate în contra liberalilor. Ceea-ce înfuriazâ mal mult pe colectivişti, este că Mitropolitul Gheorghian nu numai că refuză să ia locul Mitro- politului Ghenadie, dar nu se stieşte cîtuşl de puţin de a declara tutulor ce- tropolitulul Ghenadie este ilegală, că sentinţa Sinodului este cu desăvirşire nulă şi că dacă nu se îndreptează aceste fără de-legl, Biserica Romînă rămîne pentru totdeauna necinstită. Colectiviştii nu pot să uite faptul că înaltul prelat a dat aprobarea sa pentru broşura: «Cum am fost judecat.» TRIBUNA POLITICA Toată opoziţiunea, şi conservatoare şi liberală, condamnă purtarea guvernului in chestiunea Mitropolitului Primat. Deşi faptul acesta e destul de însemnat, guvernul zice că nu-I pasă şi o ţine înainte că dreptatea e cu dînsul, că bine şi corect a lucrat. Haî să fie! «Spiritul de opoziţiune» şi «lăcomia de putere» ne orbesc pe noi... Guvernul e insă dezaprobat nu numai de opoziţiunea declarată, ci şi de elemente cari nu pot fi bănuite că duşmănesc regimul. Aşa, avem de Înregistrat, în primul loc, dezaprobarea fostului Mitropolit Primat Iosif Gheorghian. Venerabilul Prelat consideră ca ilegală judecata şi osindirea părintelui Ghenadie şi-l priveşte pe acesta, pînă în ziua de azî, drept Capul legal al Bisericel. Părintele Iosif Gheorghian numai de duşmănie contra liberalilor nu poate fi însă bănuit. Avem apoi iluştri bărbaţi de Stat, retraşi şi prin urmare scutiţi de orl-ce bănuială de părtinire, cum e venerabilul Ion Ghica, care de asemenea nu recunoaşte judecarea şi osînda şi dezaprobă purtarea guvernului. Şi lucrul nu se opreşte aci, deşi ar fi îndestulător pentru a deschide ochii unul guvern cuminte asupra stărel spiritelor în ţară. Dezaprobarea se ridică nu numai din sinul opoziţiei, nu numai din cercurile nepărtinitoare cari staQ în afară de disputele politice, ci chiar din sînul partidului guvernamental. Ast-fel printre cel cari nu aprobă purtarea guvernului şi consideră judecata şi osînda ca ilegale, avem pe d nil: G. Vernescu, G. PCucescu, G. Mîrzescu vice-preşedinte al Senatului, C. Esarcu, Al. Plagiano—şi vor mal fi şi alţii. Toate aceste dovedesc că nu opoziţiunea e orbită, ci guvernul. MA6ISTRATI SUPUSI Ministrul Justiţiei merge înainte cu colectivizarea magistraturel amovibile, depăr-tînd din funcţie pe cel integri, spre] a deschide uşile magistraţilor supuşi. Pe d-nu Dărăscu l’a trimis să cugete în sînul baroului pentru că a refuzat să iscălească ordonanţa redactată de Voinţa Naţională, acum aceeaşi soartă o are d-nul M. Trişcu, procuror pe lingă Tribunalul Doljiu. Vina acestuia e însă de o categorie stranie, în cit nu ştii unde să o clasifici. Motiv serios de Înlocuire nu există, din contră ; a trebuit dar simulată o Injurie la adresa ministrului, pentru ca galbenul logofăt al dreptăţel sa poată justifica revocarea magistratului. Penlru acest regim de plastografi şi li-cluitorl de mişelil, cauza înlocuire! nu era grea de clădit. In plicul unei adrese către ministrul Justiţiei din partea procurorului M. Trişcu, supuşii funcţionari al lui Stătescu afi introdus o pagină tipărită dintr’un ziar, conţinlnd o aspră critică a ministrului J ustiţiel. Stătescu a acuzat imediat pe procuror că el este autorul acestei fapte... şi l’a revocat. Linul ministru obicinuit să plastogrufieze cu ajutorul ltil Sărâţeanu corespondenţa Mitropolitului Primat,—simpla introducere a unei hlrtiuţe Intr’un plic, trebue să’l fi părut o jucărie, lesne de Îndeplinit. De acum înainte, luaţi-vâ precauţiunile d-lor magistraţi: clnd aveţi vre un raport de făcut ministrului dv., nul mal trimiteţi prin poştă, şi daţi’l în mină, căci cine şlio ce surprinderi vă aşteaptă dacă nu sunteţi In categoria magistraţilor supuşi. TRIBUNA LITERARA VODĂ Şl CÂRC IU MĂRUL Era obiceiul în ţara noastră cam până acum vr’o trel-zeci de ani, ca Vodă să se amestece in toate. El tăea, el spîn-zura, el era agă, tribunal, Înaltă Curte. Dacă i se părea că nu merge bine cutare administraţie, chema pe şeful el, şi’l mustmluea fără sâ mal ţie seamă despre Vornic; ba se amesteca adesea chiar unde nu’I fierbea oala, dojenind pe particulari când eraţi prea risipitori saQ prea sgârciţT. Aşa chipul, ’ml istorisea o-dată cine-va că Vodă Caragea, zărind la plimbare pe nevasta unul negustor într’o caleaşcă trasă de nişte telegari cari mâncaG foc, ar fi dat poruncă sâ fie adusă nevasta negustorului în curtea palatului, a dat’o jos din trăsură şi a ocărit’o zicându-I: «Nu e de mutra d-tale jupâneasă să cheltueştl paraua fără chibzueală. Vrei sâ’ţl mufluzeştl bărbatul ?» Apoi a trimis-o pe jos acasă, cu ordin ca sâ vândă caii până a doua zi. Dar aşa cum era, li se părea bătrânilor că era bine, cu toate că adesea când venea ceasul sâ dea Vodă dreptatea, se întâmpla ca Domnitorul să nu se ia întocmai după judecata înţeleptului împărat Solomon şi în loc sâ Împartă obiectul neinţelegerel in două, să’I cam alunece cuţitul mal mult Intr’o parte. De când ne-am cioplit, Regele stă în palatul său ocupându-se cu cuminţenie despre politica Înaltă a ţărel şi lăsând fie-cărul Ministru—aşa de alminterJ cum se şi cuvine—controlul autorităţilor şi răspunderea relelor ce se pot întâmpla. Numai noi—fie zis In treacăt — am rămas cu obiceiul din vechime şi ne pomenim până în ziua de astă-zl cu jalbă la Suveran să’l cerem sâ se amestece în treburile noastre. O slăbiciune deosebită aveaQ mai a-les Domnitorii din trecut pentru a inspecta, saQ mal biue zis a călca autorităţile, cum ar face, ba mal bine chiar de cât ar face astăzi un inspector administrativ. Fără tămbâlău, fără vorbă multă, poruncea Vodă de i se puneaQ armăsarii la caretă şi o pornea pe neaşteptate la Visterie sau la Agie, deschidea casa de fier, răscolea arhiva, cerceta pe slujbaşi şi apoi pleca mulţumind sau înjurînd, după împrejurări. Pe la 1863, Vodă Cuza sta intr’o zi la fereastra unei odăi din palat, fereastră care da spre actuala strada Cîmpi* neanu, vechia stradă Ştirbey-Vodă. Peste drum era tocmai o casă cu două caturi, jos o cârciumă, sus o administraţie publică; de era Minister, judecătorie, sau casierie, nu am înţeles bine, dar n’are nici o importanţă acest amănunt. Ştiu Insă că tot privind de la fereastră, i se opriră ochii la acea casă, unde precum vă spusei era jos o circiumă, şi ’I veni poftă lui Cuza să se ducă să inspecteze pe slujbaşi. O porni îndată, se sui la etajul al douilea. Ceru cheile de la casa de fier —găsi casa goală.—Ceru registrele. Maică prea curată, al fi crezut că se plimbase pe dinsele o muscă cu săgeată de hâr-tiuţă în coadă. Directorul serviciului lipsea, intr’un cuvint o arababura întreagă. Când se supăra Cuza, numai dulce la vorbă nu era. începu sâ strige, sâ înjure, să ameninţe pe funcţionari că are să ’I dea cu capul de pereţi, sâ ’I bage în puşcărie, şi de fie-care înjurătură da cu pumnul în masă şi mal a-les bătea din picior, de se cutremura pardoseala. Tocmai cînd ajunsese Vodă la cel mal mare grad de mânie, se deschide uşa cancelariei şi intră un băiat de la circiumă cu mînecele de la cămaşă sumese, cu şorţul înainte, cu papuci in picioare şi cu o tavă in mlinL Pe tavă eraQ vre-o zece pahare, două clondire cu vin şi altul cu borvis. — Gata ! gata ! Nu mal bateţi din picior. Iată ocalele, strigă băiatul, aşezînd tava pe masă, sub nasul Domnitorului. Înţelegeţi că Vodă rămase încremenit. Ce se intimplase ? Slujbaşii aveaQ o-biceiul de se răcoreaQ şi el in fie-care zl pe la ceasurile patru, cu cîte-va păhăruţe de vin aduse de la circiumă. Ca să nu mal trimită pe nimeni jos şi pentru că nu schimbaQ nici odată felul bău-turel, se înţelesese slujbaşii cu circiuma rul că atunci cînd va auzi el semnalul bătăel din picior, să trimită îndată clondirile cu vin. S’a nemerit ca îu ziua aceea semnalul să fie dat de Vodă-Cuza. Clnd a allal Domnitorul rostul venirel băiatului de la circiumă, l’a pufnit risul şi pe dinsul, a plecat fără să mal bage pe nimeni în puşcărie, iar slujbaşii an golit clondirile in sănătatea lui Vodă-Cuza. Diui. 11. HoactU. PARAGRAF IA TALENTULUI In creerul naţiunii, capitala regatului, s’a înfiinţat de curlnd «Cercul Amicilor Literaturii şi Artei Române». E frumos ca un cerc intelectual să nu uite niciodată că, Înainte de a ii amic al artelor şi literaturii, este fia al naţiunii, că e compus mal nainte de toate de români, iar nu de artişti, literaţi sud amatori. «Cercul Amicilor Literaturii şi Artelor Române» ne trimete spre publicare următoarele : «Lucrările, în mare parte meritorie, trimise pentru concursul pub'icat in Iunie trecut cu privire la Coperta Revistei Literatură şi Artă română, neg sindu-se pe deplin corespunzătoare dorinţelor • Cercului>, afl fost înlăturate şi stail la di-posiţia aulorilor lor. «In privinţa concursurilor literare se rea minte te ca termenul pentru depunerea manuscriselor,—46, strada Fântânei,—expiră la 15 Noemvrie.» Care va să zică avem aci a face cu un termen fatal—15 Noemvrie : nu se indică şi ora; de sigur că trebue să fie piuă la miezul nopţi). Presupunem—lucru foarte posibil, cu toată starea înfloritoare a literaturii şi artei r române—că «Cercul Amicilor» nu primeşte piuă la 15 Noemvrie miezul nopţii nici o bucată literara mal de seamă, şi că, tocmai a doua zi, la lti Noemvrie la amiaz, se pomeneşte cu o lucrare remarcabilă—sunt aşa de frecuente lucrările remarcabile în literatura şi artele române! tot aşa de frecuente ca şi neglijarea termenelor fatale ! El! ce te faci ? Dacă vrea să fie cousecuenl, «Cercul Amicilor Literaturii şi Artelor Române» respinge bucata remarcabilă, precum Curţile de apel resping un apel tardiv, şi adoptă spre publicare numai bucăţile slabe cari s’ati prezentat la vreme. In zadar talentatul autor face apel la sentimentele «Cercului», în zadar se scuză că n'a băgat de seamă termenul. El Intim-piuă acelaşi rbspuns ca şi apelanţii ignoranţi veniţi după termenul fatal la Curtea de Apei I — Nu se poate, domnule; vel fi având dreptate, n'avern ce’ţl face—a trecut para-grafia. — Dar, domnilor, sentimentele de amiciţie pentru literatura şi artele române... — Domnule, amiciţie... dar pînă aci! nu putem : a trecut paragrafia! — Dar, domnilor, talentul meu... socotiţi! celelalte lucrări sunt din cale afară mediocre, nişte banalităţi, nişte platitudini... pe cînd lucrarea mea e de talent. — Ştim; dar acelea aii venit la vreme; d-ta al trecut paragrafia ! Talentatul autor ede respins ; iar secretarul prezidentului biuroulul comitetului re-dacţiunil publicaţiunil Cercului Amicilor Literaturii gi Artelor romi ne scrie următoarea notă pentru numărul întâia al revistei : «Regretăm că In numărul acesta n’am publicat şi o bucată de talent: nu e vina noastră; vina e a d-lul X... care, deşi are mult talent, a trecut paragrafia.» *** O RECTIFICARE Afacerea dramei d-lul 1. Bacalbaşa intră in o nouă fază. In ultimul moment, aflu din sorginte pozitivă, că am fost indus în eroare. Piesa nu poartă titlul: Fraţii Assan (moară sistematică cu aburi, Colintina). ci : Fraţii Ha-san (cunoscuta firmă, Nuvoteuri, Stofe, Broderii, Ţesături, Fantezii, Panglici, Perdele, Stămburî, Batiste etc., strada Lipscani 20 — a se vedea anunciul amănunţit în A-devărul). Dacă e aşa, atit mal bine, şi mă grăbesc a face cuvenita rectificare. Careva să zică, ne-am lămurit: Fraţii Hasan! Atunci, noua dramă este chemată Ia un mare succes de saison, de oare-ce autorul are stofă destulă. Să sperăm că, deşi canavaua «Fraţilor Hasan» va fi brodată luxos, după moda modernă, cu ţesătură de multă fantezie. tiradele şi panglicile declamatorie, exact măsurate, nu vor mal fi debitate cu cotul după vechia modă. Nu se ştie pînă acuma eite perdele atl «Fraţii Hasan», dar de sigur, fiind o dramă de mare sensaţie, batistele or să se caute mult. Critica nu va putea să trateze nuvoteul dramatic ca pe o mardă literară, dând pe autor în stambă. Atît mal bine. Iou. Sîmbătă, 2 Noembrie, d. prof. Xicolae lorga îşi va începe cursul săO de Istorie la Făcui-, tatea de litere. In prelegerea de deschidere d-sa va vorbi despre: «Cum trebue să se scrie Istoria.» * * * Vineri 1 Noembrie viitor, ora 1 p. in., Academia Rornînă va ţine şedinţa publică. Se vor face următoarele comunicări: D. N. Ionescu, Comunicări archeolegice; D. D. C. Ollănescu, Despre originea teatrului; D. V. A. Urecliiă, Comunicări de documente. * * * inaugurarea noului teatru comunal din Iaşi s'a aminat iar, pentru ziua de 10 Noembrie. D. La/.ăr Bădeseu va prezintă direcţiunii Teatrului Naţional traducerea piesei Iuliu Cezar de Shakespeare. IMFORMAŢlt Guvernul a ajuns într’o stare de desperare care se poate judeca după următorul fapt: D. Sturdza a trimis erî mai mulţi emisari la d. Eleva pentru a-l implora să se împace cu guvernul. Intre emisari este şi d... Dela-vrancea, saă mai bine tocmai d. Delavrancea, care trecînd peste toate epitetele de măscărici şi samsar, a făcut erl după amiazî o vizită d-lui Fleva. Nu e nevoe să adâogăm că d. Fleva a respins toate propunerile de împăcare cu Oculta. D. Gr. Lahovari, substitut la tribunalul Constanţa, a fost transferat în aceiaşi calitate la tribunalul Teleorman. D. N. C. Fleva a fost numit substitut la Constanţa. D. Gr. Giani, inspector administrativ, a depus raportul sad asupra anchetei făcută la primăria din Ploeştl. Acest raport spala foarte frumos administraţiunea comunala şi e cît se poate de favorabil d-lul Radu Stanian, primarul oraşului. Inspectorul administrativ susţine ca nu s’ati constatat de cît mici neregularitâţl de forma în sarcina unor funcţionari inferiori al comunei ; unul singur din el. un oarecare Popescu, fiind găsit vinovat pentru un fals în registre, a fost înaintat parchetului; el a fost imediat destituit de primarul Stanian. După cum se vede d. Gr. Giani a salvat la Ploieşti, ca şi la Iaşi, situaţia guvernului printr’o anchetă model fâcuta asupra unei adminis-traţiunl compromise. O mişcare în magistratură se va face în curând. D. LilovicI, prim procuror pe lîngă tribunalul Ilfov, a căruia de-misiune n’a fost încă primita de ministrul justiţiei, şi a carul sănătate nu-I permite sa mal rămînă în parchet, va fi trecut preşedinte de tribunal. D. Mladoveanu, prim procuror la Prahova, va fi adus probabil în aceiaşi calitate la Ilfov. Funcţionarii comunei Galaţi, înlocuiţi de coinisiunea interimară, au adresat o plîngere ministrului de-interne. In caşul cînd d. Stolojan nu le va acorda nici o satisfacţie, el \or intenta un proces d-lul Nicorescu, preşedintele comisiunel interimare, întemeindu-se pe articolul din legea comunala care acorda acestei comisiunl dreptul de a face numai acte de simpla administraţiune comunala, fără a putea înlocui pe funcţionari. Am anunţat ieri că d. Stătescu, ministrul justiţiei, a impus d-lui Hamangiu să dea o desminţire la informaţia dată de Epoca, cu privire la refusul său de a face re-chisiţiuni în afacerea plastografiilor. Ştirea noastră s’a confirmat, Voinţa de ieri seară inserează următoarea notă: D. procuror Hamangiu ne roagă să declarăm că nu’î s’a propus de nimeni, şi nici o dată, a face rechizitorul în afacerea fostului Mitropolit cu Voinţa; că aşa fiind, d-sa n’a putut refuza şi nici n’ar fi refuzat facerea lui, după cum pretinde Epoca; dacă d. procuror Niculau a fost, însă, însărcinat cu redactarea rechizitorului, causa este foarte firească, d-sa fiind procurorul alăturat pe lînga cabinetul 1-iQ al d-lul judecător de instrucţie Vasiliu, însărcinat de la început cu instrucţia acestei afaceri. Erl după amiazî s’a ţinut un consiliu de miniştri care a durat a-proape două ore. Consilierii Tronului s’au ocupat, între altele, şi de diferitele proiecte de legi pe cari guvernul le va aduce în desbaterea Camerilor în primele zile ale sesiunel. Generalul Budişteanu, ministru de rasbol, s’a întreţinut erl mal mult timp cu generalul Murgescu, comandantul flotilei, asupra îmbunătăţirilor de adus flotilei noastre pe marea Neagra. D. C. Hamangiu, procuror pe lîngă tribunalul Ilfov, va fi numit zilele acestea judecător sindic la Prahova, înlocui d-lul Darâscu, demisionat. Aceasta mutare nu va fi de cît o pedeapsa degliisală; d-lul Ha-mangiu îl se reserva, pthă acum, cît-va timp, un post de membru de şedinţa la tribunalul Ilfov, iar acum în urma refusulul de a face rechi-siţiunl in afacerea plastografiilor Voinţei, sacrificarea sa e hotarîta şi ea nu e de cit o chestiune de timp. Ziarele de peste munţi ne aduc următoarea ştire : La SibiQ s’a Înfiinţat, sub numele de Concordia o societate comerciala romînească cu un capital de 200.000 coroane (100.000 florini). Scopul acestei societăţi este de a înfiinţa un mare magazin comercial de consum, care sâ dea populaţiei romîneştl şi micilor negustori rotnînl posibilitatea de a-şi procura articolele de consumaţiune de la o prăvălie romîneascâ şi pe preţuri cinstite. „EPOCA'1 LA TULCEA Acte «le mişei. — Silueta Ini Mir-eea G. Petreneu. Acte de mişei D. N. Economii, celâţean-alegător In Tul-cea, avea o neînţelegere cu primăria oraşului, pentru posesiunea unor obiecte.— Presupus însă că e corespondent al «Epoeel» şi că sub pseudonimul Diez critici actele administrnţiunel locale şi în special ale primarului, i s’a înscenat un proces pe cale penală, care venind în apel, onor. Curte de Galaţi a statuat să se restitue obiectele primăriei, iar Economu să intenteze osebită acţiune pentru pretenţiile sale. Disposiţiunea Curţel neliindu-I pe placul primarului Mireea G. Petrescu, acesta eău-tlnd să-şi răzbune cu orl-ce preţ, înscenează un act de o extremă mişelie. Indicînd Iul Economu pentru predarea obiectelor ziua de 25 Octombrie, cînd acesta se prezintă, în loc să fie satisfăcut in afacerea pentru care venise, primarul si adjutorul săâ Ştefan D. Theodorof încep în pretorii! r-1 in suita pentru ştirile şi corespondenţele ce a trimis «Epoeel» în privinţa lor, numindu-1 bandit şi batjoeorindu-1 cu cele mal triviale expresii; — în urmă tot el cheamă procurorul şi cu un cinism revoltător. Mireea in-terverteşte rolurile şi reclamă că toate Injuriile şi insultele cu cari dînsul torturase pe Economu, ar fi fost pronunţate de acos ta şi că prin consecinţă se găsea ultragiat Care a fost însă atitudinea Procurorului? Magistratul care trebuia să pună la o parte legăturile ce are cu primarul Mireea şi să caute a pătrunde adevărul, se preocupă mal mult să găsească şi el un cusur Iul Economu care stetea drept, cu mina stingă în jos şi cea dreaptă la piept, această posiţiune s’a părut procurorului nostru că nu-l destul de respectuoasă şi fixîndun moment cu o privire crunlă peEconomu, ÎI răcneşte cu putere : jos mîna, sunt procurorul şi trebue să fii respectuos cu mine. — Staâ În cea mal respectuoasă posiţiune cu mîna la pept, i se răspunde, dar procurorul furios ’l astupă graiul ţipîndu-I: nu vorbi. Se poate ca d. procuror Cesar l’artenie Antonie în această ocasiunesă fi complăcut amicului săli, cu care liber este să continue idilele scusabile etâţel lor; nu se permite însă magistratului şi nici era necesar sâ ue dea tipul iul moş-teacă trecut la reformă şi ţivil fiind sâ muştruluească pe cetăţeni ce tocmai aă necesitate de protecţia sa. Silueta Ini Mireea <5. Petrescu Pentru că o să mă ocup cu asidiutate de primarul nostru, trebue să’l fac bine cunoscut, şi de aceea m’ain decis să’I dau silueta ; iată-o: Bâeat frumuşel, scund şi durduliu, guvernul l-a numit contrar iegel primar al Tulcel,—de ordinar ehefueşte pînă spre ziuă şi în repeţite rîndurl Economu împreună cu alţii, 1-ad dus de subţiori acasă, spri-jinîndu’l ca să nu i se imprime pe obraz semnele caracteristice ale pavagelor moderne ce ne-a construit; trăsura primăriei Înhămată cu cal de la pompierie, stă de dimineaţă la poarta sa pînă pe după ora 10—11 tîrziu, cînd trec toate danfurile, şi lordul MajorJ al Tulcel se urcă în ea, picior peste picior, cu ţigarea in gură, parcurge stradele pînă la «Voinţa Tulcel» organul săil de publicitate plătit prin abonamente vlnate de agenţii administrativi, financiari, ba chiar şi de ai clerului, de aci la dejun şi apoi acasă să doarmă, cînd trăsura primăriei care purtase piuă aci pe primar după diferite interese comunale c şi ea liberă. La 4 p. m. aceeaş trăsură la poartă,—părintele oraşului picior peste picior şi cu proverbiala ţigară în dinţi, dă tlrcoale pe eîte-va strade sâ ciupească niţică curte, ori joacă bilard clte 4 ore la berărie cu Spiru Triandalilidis, trăsura primăriei aşceptlndu’l la scară — Din cînd în cînd dă şi pe la primărie unde semnează grăbit cîte 2—8 litrtil, apoi pleacă avînd treabă ; de u’are însă poftă să meargă a îşi ocupa fotoliu d’asupra căruia şi-a" a-tîrnat mutra în locul portre'ulul M. S. Regelui, cliiamă la berărie clte un funcţionar al primăriei şi sub impresiunea halbelor ’i pretinde să ’şl dea deinisiuuea, pe motiv că prea s’a Învechit şi prea multă pline a mlncat la primărie' şi trebue să lase locul pentru alţi flâmînzl ce’i recrutează de printre căpestraril din Ialomiţa, cu cari te trezeşti aci par-că ar li aduşi cu balonul. Dacă al afaceri la primărie, apoi trebuie să ptndescl săptămlnl întregi sâ dai ochi cu primarul, ori sâ’ţi resolve afacerea. După icoana fidelă ce ’i-atn făcut, să poate judeca In ce bal este administraţia comunală sub acest băeţot, care dacă s’a ridicat numai un mic colţişor a valului ce ascundea destrăbălarea, s’a năpustit cu o furie turbată asupra cetăţeanului bănuit. Dar Diez a fost prea tolerant cu băieţo-iul ce crede a se preumbla în Tulcea ca lntr’un sat fără clipi şi prin corespondenţele sale tindea sâ înlesnească acestui primar o acţiune de care mintea sa puerilă a tost inprehensibilâ. De asta-datâ, hotărtt să aduc fapte şi dovezi că bandiţii şi gheşeftarii tronează la Primăria de Tulcea, vă spun la revedere d-le Mireea. Tulceanul EXPORTUL PETROLULUI Am publicat şi noi dinpreună cu aproape toate ziarele,comunicarea societâţel «Steaua Romluă», relativă la o exportare iminentă de un vapor întreg de petrol, fapt care ar face sensaţie pe toate pieţele Enrotiel. Primim astă-zl din partea uuul vecină exportator de petrol, o scrisoare conţinind clte-va întrebări, la care suntem rugaţi să răspundem, dar la cari credem noi că nimeni uu poate mal bine răspunde de cît tot societatea Steaua Rornînă. Eată resumatul serisorel: Domniile lor, declară că sunt gata a încărca un vapor. E lucru cunoscut câ nu se poate încărca petrol de cît in vapoare speciale pentru asemenea transport; or asemenea vapoare sunt puţine la număr, cu un tonagiu cunoscut pentru fie-eare, şi In tot cazul ele nu încarcă mal puţin de cît de la 300 la 400 vagoane odată. Prin urinare, cunoseîndu se lipsa de va goane, ştiind că direcţia Căilor Ferate nu-are de cît două vagoane pentru petrol rafinat, iar Societatea Steaua 20, ştiindu-se că un tren de mărfuri face 15 zile pînă la un port dus şi întors, ştiindu-se că nu există nici un reservoriu la nici un port, sunt curios să cunosc numele vaporului care con-imte să aştepte trei, patru luni de zile într’un port de mare sau Dunăre transportul petrolului, cit ar costa acest transport, şi mal ales dacă Societatea Steaua are cantitatea de 400 vagoane petrol rafinat, producţiune la care n’a ajuns. Pe de altă parte, fiind date preţurile scăzute ale petrolului Caucazian şi armenesc, care ne concurează şi pe noi şi pe cel din Galicia, fiind dată scumpetea transportului, şi scumpetea preţului ţiţenlul brut cumpărat astă-zl de Societatea Steaua, ar ti bine ca Societatea să arate cu date certe şi contracte in regulă operaţiunea de export, anunţată cu aşa mare pompă. Iu caz contrariu, publicul ar fi tu drept să bănuească cum că acea comunicare a unul export fantastic, e în strîusă legătură cu intenţiune emisiunel de acţiuni şi obligaţiuni nuol fie în ţară, fie în străinătate, intenţiunea publicată în «Monitorul Oficial» de la 13 Octombrie 1896, pagina 5351. Efl unul zice, exploatatorul care ne comunică aceste observaţiunî, văz cu bucurie desvoltarea comerţului şi industriei naţionale, dar Îmi aduc aminte că pînă acum aii dat faliment trei societăţi de petrol şi n’ar fi bine ca prin basme, prin comunicări fantastice, să se inducă publicul In eroare şi să i se smulgă banii publicului, bani pe cari n’avern să-I mal vedem. Societatea Panama, din Francia, tot cu asemenea tertipuri şi comunicări prin ziare, a sărăcit o populatiune întreagă. (Serviciul Agenţiei^ Romîne) Berlin, 31 Octombrie. Diferitele ziare se dedaQ la diferite combi-naţiuni asupra faptului de a şti care va ti membrul guvernului care va răspunde la interpelarea centrului în privinţa destăinuirilor ziarului «Hamburger Nachrichten», şi in ce va consista acest răspuns. «Norddeutsehe Allgemeine Zeitung» află din sorginte bună că cestiunea nu va ii resolvală de cit după întoarcerea prinţului de Hohen-lolie. — Depunerea jurămîntulul recruţilor trupelor gardel s’a făcut azi în prezenţa împăratului. Afl asistat lu această ceremonie împărăteasa şi marele duce Wladimir. După dit cursul împăratului, trupele aii strigat de trei ori ura în onoarea acestuia. Berlin, 31 Octombrie. teri a fost la Curte un prlnz in onoarea mărului duce Wladimir. AU asistat Mujestăţile Lor, ambasadorul Rusiei, conte Osten-Sa<;ken, baronul Marschall şi clţl-vu generali. Roma. 31 Octombrie. Don Chisciotte anunţă că d-nu Makaire u adus o scrisoare autografă a lui Menelik la adresa Ţarului. Scrisoarea s’a trimis la Peters-burg cu un curier special al Vaticanului. Viena, 31 Octombrie. Regina Greciei, Principesa Muria şi murele duce George MichailovicI aQ sosit. Berlin, 31 Octombrie. Bugetul imperiului pe 1897—98 supus Reicli stagulul, se balansează cu 1,328,000,0' 0 mărci la venituri şi la cheltnelT. Cheltuelile ordinare întrec bugetul precedent cu 24,000.000. Bugetul ordinar al armatei imperiului s’a mărit cu 6,930,571 mărci, acela al marinei cu 3,524,971. Bugetul extraordinar al marinei este de 6,700,000 mărci. AFACERI TURCEŞTI Constautinopol, 31 Octombrie. D. Pausa, ambasador italian, pleacă azi în I-lalia In congediu de cite-va zile pentru afaceri de familie. Azi va fi primit in audienţă de congediu de către Sultan. Sir Pkilipp Currie are de gind să plece iniine intr’o escursiune de cite-va zile la Brussa. Audienţa ce d. de Galice a obţinut de la Su!-tan iuuinte de plecarea sa, a avut un caracter cit se poate de curtenitor, nu s’a vorbit de loc de cestiunl politice. Paris, 31 Octombrie. D. Hanotaux a anunţat consiliului de miniştri că; Munir-bey i-a comunicat erl în scris, măsurile de execuţiune luate şi primele roşu!-tate obţinute, in urma angajamentelor luate da Poartă in cestiunea armenească. — Toţi indivizii arestaţi la Constantinopol şi presup’uşl inocenţi sunt liberaţi. S'a publicat în mocl oficial un decret întin-zetid în întreg imperiul reformele celor şease provincii din Asia Mică. Poliţia din Constautinopol va fi reorganizată după modelul poliţiei europene. D. Hanotaux a adăogat că negociările continuă cu cea mal mare activitate între cabinetele europene şi la Constautinopol, în vederea aplicării reformelor deja obţinute şi pentru a obţine şi altele cari par indispensabile în sistemul administrativ şi fiinaneiar. CLERICALISMUL IN FRANCIA Paris, 31 Octombrie. Camera deputaţilor.—Râspuuzind la o interpelare a d-lut Mirman asupra autorisaţiel acordate oare-căror congrese eclesiastice Ja Reims, d-nu Rambaud răspunde că va depune uu proect foarte liberal, autorlsind pe membrii învăţă-mintulul să formeze societăţi de ajutoare mutuale şi să ţie oare-cari congrese (aplause). D. barlan declară că atitudinea unul singur membru al congresului a fost blamabilă. — A-cestuia îl S’â suprimat leafa şi s’a adresat o circulară episcopiior spre a nu se inal produce asemenea fapte.—Guvernul va şti să-şi facă datoria (Aplause la Centru). D-nu Bourgeois zice câ clerul a decis să re curgă la acţiune pentru a face să cadă republica. Trebuie să oprim această mişcare. D-nu Meline afirmă că cea inul mare parte a faptelor aQ fost denaturate. Guvernul nu a încurajat propaganda clericală şi politica sa este conforma intereselor ţârii. (Aplause) D-nu Măline pune cestiunea de Încredere şi, printre mal multe ordine de zi presentate, nu primeşte de cît pe acea a d-lul Poincarre, care exprimă încrederea sa in guvern. Prioritatea in favoarea ordinel de zi depusă de d-bu Isambert este respinsă cu 307 voturi contra 229. Camera adoptă apoi ordinea de zi a d-lul Poiucarrii cu 324 voturi contra 225 (Aplailse prelungite) RJWcapitală Moarte subită.—Muncitorul Florea Pârvu, de fel din c imuna Hăsuceni, judeţul Vlaşca, mergând erl seară pe Şoseaua Mikal Bravul, a căzut de o dată şi a Încetat subit din viaţă. Cadavrul lui Pârvu a fost transportat la Morga oraşului, nude i se va face autopsia pentru a se constata cauzele morţii. Furat de servitor.— D. Ilie Bpjiu, proprietarul magazinului de coloniale din calea Dorobanţilor, făcind inventarierea mărfurilor din magazinul d-sale, a constatat o lipsă de diferite mărfuri şi bani cari treceaO peste suma de 2.000 lei. Luind în cercetare de aproape pe oamenii din serviciul magazinului s’a descoperit că autorul tutulor furturilor de mărfuri şi bani este un anume Costică Paraschivescu, tejghetar in prăvălia păgubaşului, care prin intermeOiuljunul bucătar din circiuma vecină, trimetea mărfurile şi banii pe cari ’I sustrăgea in lipsa stâpinulul, unei amante a s • Zoe Niculescu, domiciliată iu strada Filantropiei. Iu urma reclamaţiunel făcută la poliţie, Pa-rcschivescu a fost arestat. Criminal prins.—Parchetul judeţului Argeş a cerut poliţiei Capitalei prinderea şi arestarea individului G. N. Florescu. brutar din comuna Uda de jos, ace] judeţ, inculpat pentru crima de omor săvîrşită asupra lui Ion Radu. Agenţii poliţiei de siguranţa prinzindu-1 erl seară el va fi înaintat azi chiar parchetului do Argeş. DIF^ARĂ^ Incendiu.—Uu incendiu s’a declarat erl pe dealul Bechetulul (Dorohoî) în pădurea Statului. numită Buhaiu. Prinziudu-se repede de veste, cu ajutoarele date de locuitorii comunelor învecinate, focul a putut fi ■ tins in grabă. DIN STRĂINĂTATE Sfinţitul tragic al nuci favorite. — Bedriâ llanum, frumoasa circasiană, ’ş!-a pierdut viaţa în nişte condiţiunl cu totul tragice. Ea se gătea pentru ca sâ meargă la o nuntă ; un vapor special trebuia să vie ca să o ia din superba villâ pe care o locuia pe marginea Bosphorulul. O sclavă, aruncă un chibrit de ceară aprins pe parchet, rochia de gaz luă foc şi pe cînd se privea in oglindă, Bedrie se văzu înconjurată de flăcări. Inspăimiutatâ ea fugi dintr’o cameră intr’alta urmata de sclavele sule, ţipind, terorizată, din toate puterile. In sfirşit sclava sa mumă, Ealfa, putu să rupă vestmintele în flăcări după Bedriâ, care era peste tot corpul numai o rană. Singur pieptul a fost protejat puţin do corset şi figura rămăsese neatinsă pentru că Bedriâ prin intenţiune îşi uscuusese obrazul ia miţnl. Superbul păr negru, care desfăcut ajungea piuă la caldele frumoasei, fusese prada flăcărilor. Imediat nenorocita fu transportată iu camera el de culcare şi se chiemarft doctori europeni: dar pe dală ce aceştia părăsiră bolnava, sclavele sale făcură uz do medicamente circiizinne, cari ii făcură atit de rău tn cit uenorocitu a şi expb-at. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Atragem atenţiunea publicului asupra ru-bricol din pag. 4-a Miei anunţuri, care suni menite a înlesni transacţiunile individuale ţi comerciale. Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste anunţuri, este un îndemn pentru toata lumea de a se folosi fâra mijlocirea vre-unel persoane într’o afacere ca : lucbtricrca uneî case. areudaren unei moşii, rlnzarea unei trăsuri, ele. Tot pentru o mal eftină plată a acestor anunţuri so prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa mal multe riudurl. PRKŢIIL: pinii la IO publicaţii Jto bani linia pentru fie care dată, şi de Ia 10 Iu sus 30 bani linia. Acum 20 de ani, Bedrie Ha num era o celebritate. Ea fusese adusă foarte tînără la Con-stantinopol şi oferită Sultanului Abdul Azis, care o făcuse favorita sa. Eu era de asemenea protejată a Sultanel-mame. După moartea stăpînulul său, Bedrid Hanura se mărită cu Hafiz paşa, cu care trăi In cea mal complectă fericire timp de 18 ani In superba vilă Kurulah Ezmd. Hafiz paşa a murit acum doi ani, şi văduva generalului de divizie, foarte frumoasă încă, trăia singură în micul săfi palat unde o moarte tragică a răpit’o fără de vreme. limndaţiunile In Serbia.— Comunica-ţiunile cu drumul de fer sint cu desăvîrşire întrerupte in valea Moravei in urma inundaţia-nilor. Zăgazurile sunt rupte şi pe mal multe *_J puncte drumurile sunt nepructicabile ; apele afi luat mal multe poduri. Oraşele şi satele de pe Drina şi Morava sunt inundate. La Uzica s’au surpat mal multe case. Sinuciderea unui depiiiat socialist. —Saytumier. deputat socialist în camera fran-cesă, s'a sinucis erl Ia Paris, într'un acces de friguri. ZfARELE DE AZI Timpul relevează că Voinţa Naţio-naîă de a-seară oeupându-se de discursul d-lul Al. Lahovary, numeşte «blasfemie» comparaţia făcută de fostul ministru de externe intre osînda lui Cliris-tos şi osinda Mitropolitului Ghenadie. Blasfemie este în duhul gazetarilor guvernului, în duhul prihănit al acelora, cari nu sunt creştini de cât cu numele şi nu afi pătruns măreţia simbolurilor credinţei ndstre. Probabil pentru sgârietorul de la Voinţa Naţională, Mântuitorul s’a făcut om, a suferit pafimele, a lăsat să fie restignit. pe cruce, aşa de florile mărului şi fără ca din această cea mal sublimă tragedie să iasă vr’un învăţământ. Dacă creştinii de paradă din partidul liberal, dacă închinătorii sfântului Partenie şi al archanghelulul Sturdza ar fi priceput frumuseţea eternă a credinţei creştineşti, ar fi inţeles că fiul lui Dumnezeii s’a făcut fiu al omului şi a primit să fiu lovit, batjocorit şi răstignit între doul Miliari pentru ca prin pilda lui să înalţe suferinţa, să îno-bileze starea de victimă şi să ridice până la treptele tronului Tatălui ceresc pe toţi nedreptăţiţii Aşa afi înţeles sute, şi sute de ani milioanele şi milioanele de făpturi omeneşti care afi tnghenuchiat şi s’afi smerit dinaintea crucii. Intr’însa afi văzut simbolul supremaţiei dreptăţii, siguranţa îndreptăreî nedreptăţilor. In acest înalt înţeles creştinesc toţi nedreptăţiţii, toţi desmoşteniţiî, toţi a-ceia pe care ÎI afi lovit pizma, ura şi lăco mia, toţi cel cărora li se refuză pe acest pămînt partea lor de dreptate, sunt chemaţi să se asemuiască D-zeuluI-Fiul, care într’adins a suferit ea şi dînşil ca să divinizeze şi să urce pînă la ceruri suferinţa omenească. Se poate ca pentru nişte burtă-verzl săturaţi. Înălţarea celor loviţi pe nedrept pe d’asupra neînsemnatelor lor persoane să pară lucru ciudat. Religia creştină are altă cîntare de cît Banca Naţio! ală. Ca un adevărat creştin, d. Al. L aho vâri a putut să examineze, să judece şi să înfiereze osînda Mitropolitului Ghenadie sub lamina universală şi eternă care s’a răs-pîndit şi se răspîndeşte din virful Gol-gotel. Blasfemia este în mintea scriitoraşului care se pune să compare viaţa Mîntuito-ralul cu viaţa unul muritor ca Mitropolitul Ghenadie, iar nu în vorba dătătoare de viaţă a fruntaşului conservator, care nu a comparat de cît pătimirea şi durerea Mitropolitului Ghenadie cu aceea a Domnului Christos. In viaţă şi In fapte este blasfemie, nebunie şi sacrilegii! să se compare păcătosul— şi toţi cîţ! iie-am născut din păcat, păcătoşi suntem — cu Domnul D-zefi ; In suferinţă însă şi mal ales ţu pătimirea ne-dreptăţel toţi ne putem asemui cu Dînsul, căci aşa a voit el în taina tntrupăreî. Redactoraşul de la Voinţa, dacă ar fi ţinut eu orl-ce preţ să arate cu degetul o blasfemie şi un sacrilegifi, ar fi făcut mult mal bine să caute în sentinţa S-tulul Sinod şi ar ti găsit acolo o spurcare a celor sfinte fără de precedent. Mitropolitul Ghenadie a fost învinuit şi osîndit pentru că ar fi tăgăduit dogma S-tel Treimi şi tn loc să fie asvîrlit din sînul Bisericel unge ereticii n’afi ce căuta, în loc să lie oprit pentru tot-d’auna de la S-ta grijanie, aşa zişii judecători ’l-afi lăsat hrana sufletului, ’l-afi lăsat cuminecătura cu Domnul nostru Isus Christos şi nu l’afi despoiat de cît de cele deşerte, de onoruri, de demnităţi şi diurne. Nimic nu dovedeşte mal bine ce puţin s’au luat în serios Sinodiştil şi cu ce ton de comedie afi invocat S-tul duh în capul sentinţei lor, de cît acest fapt monstruos, menit să îngrozească orl-ce suflet creştinesc, că afi îngăduit să se împărtăşească şi - de aci înainte cu trupul şi sîngele Mlntui-toruluî cel ce ar fi defăimat S-ta Treime şi prin urmare şi fiinţa divină a Fiului. De sigur este o vreme jalnică aceea în caro laicul Lahovari este mal pătruns de spiritul religiei creştine de cît adunarea arc hi erei lor. Un singur lucru ne mîngîie: adunarea arehiereilor a fost otrăvită de duhul necuratului, pe cînd mireanul fost ministru era însufleţit şi înălţat de dragostea adevărului, de cultul dreptăţel. ULTIME IHFORMATIUKI A^tcplînd încă cît e-va date cu privire la procesul intentat de Mitropolit «Voinţei Naţionale,» vom da numai mîine o dare de seamă a ordonanţei lui Vusiliu si vom arăta cu acest prilej prin ce mijloace a ajuns guvernul ca să scape de procesul de calomnie. In noua mişcare judecătorească ce se va face în curînd, va intra şi d. Numa Frumuşeanu, din Tîrgu Jiu, care solicita de mult un loc în magistratura. De asemenea se vorbeşte de schimbarea preşedintelui tribunalului de Gorj, al carul succesor nu e încă desemnai. Galaţii ne aduce vestea ca toate stăruinţele guvernamentalilor din Galaţi spre a se împăca cu disidenţii din localitate s’aO zădărnicit. Disidenţii în cap cu d-nil C. Ples-nila, Em. Vulpe şi Neniţescu s’afi unit cu partidul conservator în vederea viitoarelor alegeri comunale şi vor prezintă o lista comună. întrunirea publică ee se va ţine Duminică ia Craiova de partidul conservator, promite a tl din eele mai strălucite. Din Bucureşti vor pleca pentru a lua parte la întrunire dd. I.ascar Caturgiu, generalul ilianu, (a. Cantacuziuo, Tuke loueseu. <». Panii, Disescu, N. Fllipcscu, 91. Desliu, Burlm Ştirbe}', II. Catarg!, etc. Din toate părţile Olteniei vor veni delegaţi la Craiova. Duminică seară, după întrunire, va avea loc un mare banchet de peste o sută de tacî-muri. Presa din Capitală de toate nuanţele a fost poftită Ia întrunire şi Ia banchet. D. Gr. Giani, inspector administrativ, a plecat erl seară la T. Se-verin pentru a face o ancheta la primăria oraşului, în afacerea otelului Orient. Am anunţat de mult că primarul Uzescu ţine cu orl-ce preţ sa cumpere acel otel pe suma de 100.000 lei şi de şi ministerul de interne a respins odată votul consiliului prin care se aproba aceasta vînzare, totuşi primarul a revenit din noU, cerind cu insistenţa cumpărarea® Ministrul a numit o comisiune compusă din primarul Uzescu, fostul primar Gr. Constantinescu şi inspectorul administrativ Gr. Giani, cari sa evalueze acel otel. In urma cererel făcută de comisiu-nea interimară a oraşului Galaţi, ministerul de interne a numit o comisiune compusă din un inginer şi un inspector financiar, care să verifice gestiunea fostului primar Malaxa. Serbările de la Bragadiru a Li-gel Culturale, anunţate pe Sîmbâtă seară, s’au amînat pe seara de 9 Noembrie. Lupta Jiului este titlul unul noU ziar conservator apărut ieri la T. Jiu. Primul număr se prezintă în con-diţiunl eminente. II urăm izbîndă deplină ! Prefectul judeţului Roman, d. Ernest Vîrnav, şl-a dat ieri de-misiunea. Ministrul de interne a invitat pe prefect sa se întoarcă la postul sau pîna cînil consiliul de miniştri va decide asupra demisiunel sale. E acum rîndul d-lor Al. Morţun şi Delimarcu sa vie în Capitală pentru a stărui să se primească de-misiunea d-lul Vîrnav. D. baron Czikânn de Wahlborn, consul austro-ungar la Galaţi şi membru în comisiunea europeana a Dunării, a lost înaintat ministru rezident la Peking. Am vorbii săptămtnile trecute despre pietrişul furnisat Primăriei de către căpitanul Dimitrescu, dar protestările noastre cit şi ale altora aQ rămas făiti efect. Afacerea e închisă, pietrişul s’a primit ca bun cu toată opunerea serviciului technic, rămiind să vedem halul şoselelor Capitalei balastate de către D-nu Căpitan. Trebuie să recunoaştem că acest protejat al Primăriei Capitalei are un stomac de struţ. In armată a rămas ne uitat cu mîncarea finului furnisat, în întreprinderea iluminatului părţilor mărginaşe ale oraşului, el mănîncă petrolul ce ar trebui să arză la felinare,— în afacerea pietrişului, mănîncă o mare parte din balast. Peste două săptăminl se va încheia între guvernele din Belgrad şi Bucureşti o convenţie privitoare la construirea podului peste Dunăre între T. Severin şi Cladova. Conform acestei convenţiuiP, cheltuielile de construire a podului vor fi suportate de ambele State în părţi egale. E interesant că o companie germana a propus deja să construiască podul pe columnele ruinate ale podului Traian. D. A. Stolojan, ministrul de interne, a lucrat azi din nou cu şefii de serviciu la întocmirea budgetului departamentului săQ pe exerciţiul 1897-189$. WKIBOH Afacerea cămătarilor, care trebue să vină înaintea secţiune! l-a a tribunalului Ilfov la 6 Noembrie, va fi amânată. Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. procuror Hamangiu. Oculta şi Stolojan In legătură cu informaţiunile nos-tre cu privire la intrigile pe cari Oculta le (face între d. Stolojan şi prefecţii săi, găsim şi următoarele amănunte în Lupta Jiului, organ conservator din T.-Jiu: Unul din acreditaţii ocultei, zice confratele nostru, a fost în Craiova şi s’a adresat unuia din prietenii noştri, rugîndu ’l cu insistenţă ca să ’l ajute a se da o lovitură de graţie d-lui Stolojan. Prietenul nostru surprins de această destăinuire, l’a întrebat: — Cum? — Foarte lesne, răspunse ocul-tistul, D-voastră conservatorii şi mai cu seamă d-ta, posedaţi documente compromiţătoare pentru Stolojan, documente pe cari presa conservatoare le-a publicat. Şi pentru că suntem informaţi că mai aveţi şi alte documente afară de cele publicate, vă rugăm a ni le da pe toate. Estebine caatît Craiova cit şi noi să scăpăm de a-cest puroi (cuvîntul e autentic). — Şi cum s’ar petrece lucrurile, întreabă prietenul nostru: — Foarte lesne. După deschiderea Camerei se va adresa o interpelare primului ministru, în-trebîndu-l dacă presenţa lui Stolojan în guvern nu este o sfidare adusă cinstei partidului, în urma documentelor ce s’ar citi în Cameră, cu prilejul acelei interpelări. Confratele nostru adaogă apoi: Ni se mai spune că prefectul de Dolj este însărcinat de oculta ca să urmărească şi să descopere şi el tot ce s’ar putea spune în sarcina d-lui Stolojan. CESTIUNEA NAŢIONALA LA BRUXELLES (Cursul unul profesor de universitate) In cursul săfi asupra istoriei moderne, pe care îl face iu anul al 2-lea al facultăţii de filosofie şi litere, de la universitatea din Bruxelles, dl. Pergament, vorbind despre desfiinţarea Ungariei de către Turci în 152(5 la Mobâcs, a zis între altele următoarele : «Ungurii nu s’afi mal putut ridica de cît după trei secole, în lupta necurmată cu Casa de Austria, pentru a dobtndi visul lor nerealisat piuă acum : independenţa Ungariei. De la 18(57, de cînd s’a Încheiat pactul dualistic (Ausgleich), se vorbeşte iarăşi de-o Ungarie. «Pretenţiunile Ungurilor însă, sunt enorme. închipuiţi-vă că Ungurii, cari ca popo-raţie nu constituesc in Ungaria de cil o minoritate de 5 sau ti milioane faţă cu o majoritate de 10 milioane de Romln! şi de Slavi, pe lîngă că asupresc naţionalităţile nemaghiare, dar merg pînă acolo, în cit la lie-care renoire de 10 ani a pactului dua-listic cer desfacerea Ungariei de Austria, pretinzîud o uniune pur personală şi anume ca numai persoana Regelui să fie comună. «Acest lucru ar fi un mare pericol pentru liniştea şi desvoltarea Europei, căci îndată-ce s ar rcalisa visul de ipdependen-ţă al Ungurilor, ear Austria u’ar mal avea nici uu amestec în Ungaria (adecă n'ar mal avea nimic comun cu ea în afară de per- soana împăratului), ar începe atunci Maghiarii să oprime în aşa mod teribil pe Romînî şi pe Slavi, in cit ar da naştere unui înfricoşat răsboiu civil. «De aceea trebue să cunoaştem bina situaţia politica a Ungariei şi luptele naţionalităţilor din sînul el, căci azi Ungaria prin asuprirea Romînilor şi Slavilor este obiectul de închietudine a intregei Europe. Nu exista azi in Europa o chestiune mâî importantă şi mfflTvitală, ca chestiunea naţionalităţilor din Ungaria». «Această parte a cursului d-lui II. Pergament, fiind expusă cu o mare însufleţire i elocuenţă, a fost vifi şi îndelung aplau-ată de studenţii belgieni. «Sării» Azi am primit primul număr al ziarului Sara din Iaşi, ziar al partidului conservator. Sara apare în fie-care zi în formatul ziarului nostru. Primul număr se prezintă in condiţiunl excelente; articolul de fond e semnat de d. V. G. Tomşa, iar cronica literară de d. I. L. Caragiale. * * * Din acest număr, care e o garanţie a izbindcl Serei, reproducem următoarele ştiri: . R. Rosetti Strada Biserica Amzel No. 15 Bucureşti Rog citiţi tot copriutml Depositul general al fabrieei de Şoşon!-Galoş! îîus<-ştî, Itussina AiuVrican liulla ltobber .V Oliţe, din St. Peter-sbwg, a pus deja In vînzare anul acesta Şoşoni şi Galoşi cu Talpa dnblă cu următoarele preţuri : Şoşoni de llaiiie perechea Lei 7.50 Bărbaţi „ „ 8.50 iar Galoşii mal eftin cu 207° de cît anul trecut. Depositul general unde, se’află de vînzare pentru toată Romînia, Serbia şi Bulgaria la MARILE MASASII „IA BAlOl“ Iii III DUMITRRSCU — Proprietar, furnisorul Curţel Regale — Strada Caro! I No. 73 — Colţul marelui Hotel Dacia — NB. Pentru că a început pe piaţa noastră, a se vinde şi imitaţiunl din alte fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şoşonii noştri anul acesta, poartă pe fie-care ureche ţesut Marca fabrieei St. Pe-tersburg.—PA STBA ŢI ADKE8A. behimb şi vliul eltiu CÎJIFAR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smaraude, ele. Asemenea monezi vechi, deeoraţiunl comemorative de aur, argint şi a* ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voifi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vânzători. BIJOUTERIE & HGR010GERIE LEON WEISSBLUTH Bucuregtl, — strada Carol I, No. 20 Se va muta Calea Victoriei 40 vis-ă-vis de Grund Hotel Bulevard. Recomand onor. Public şi cunoscuţilor inel că magazinul mefi în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, emante, rubine, satire, smaraude, perlo, etc. Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garanUud pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier Hjnecial pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyirile cele mal reduse. D Em Porumbarii alocat, *şi-a V. Cili. I UI UlIlUdl U stramutat domi- ciliul, eu începere de la Sf. Dimitrie, a. c,, în strada Regală Ui. M1HA3C GERKEZ AVOCAT No. (>(>, —Calea Duilcşlî—No. 60, ¥■ STER IE N. CIURGU IX Polikangasso—No. 10. Viena ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. www.dacoromanica.ro EPOCA MICI ANUNŢURI Pînâ la 10 publicabil 80 b&nl linia pentru fle-oare dată, şl dc la 10 in sus 20 bani linia. Spectacole Tmmtrul .National Duminici 8 Noembrie 18W su va representa pentru a doua oarl -Champfgnol» comedie în 3 acte de Faydati şl Desvailleres traduaft de Al. Prahovrnu. Opera romînă. Vineri 1 Noembrie »e va representa «Cavalerismul Ţărănesc» (Cavaleria Rusticană) Operă în 2 tablouri de Ci. Targlonl-Toxzetti fl O. Menascl. Muslca de Pietro Maacagni traductie da Th. A&l&n fl -Căminul» operă comică îutr’un act de Sgxlbe fi Meleavllla traductie de Th. Aalan. Teatrul Hngo. Vinorfl 1 Nooembrie mare reprezentaţie extraordinară. In eurlnd debutul M ile Naya grand etolle umori&tl excentrici. In fle*care Joul Life. Duffaut de la Folie B-rgere de ibrl Vel ociped işti Representaţiune High- de Paris fi al M. si M-me Paris. Mrs Loopoldi et Droli, cel mal celebri Velooipediştl reafrut Liric, Deschiderea \rrut G. Sidoli, Astă*zl Vineri / Ilepresentaţlo cxtra-comlcă. 1 Noembrie 18% Mare \irsni CatarSidoli, In eurlnd va sosi in oapitalâ. sala Hratjtuliru. -Concert» Peters. \afe Waţionah*. Orchestra Rubinftein fl-a început f concertele Ten Irul Mecanic (lingă tipografia statului) in fie care 8 ‘ ' | seară de la ora 8—11. Închirieri şi arendări pe Închiriat, casele din strada Polonă No. 130. Doritorii vor adresa: Str. Batiştel, 15. De areiKlat Mofla Vîrtoapele de jos din judeţul Teleor raau. A se a dresa la d-nu (31. Roboscu, Galaţi. D« închiriat o casă în strada Mecetu 18, în apropiere de tramway electric fi hala 'Tralan, compusă din 3 camere, un salon, sala de mîncare, cameră do biurou, pivniţă fi eurte spaţioasă, eu preţ de 1600 lei anual. A se adresa la d. căpitan ll&mrdoeanu Meoetu 14. Dc arendat ou începere ohtar d« acum moşia -Ianca» din judeţul Brăila, in întindere de zeoe mii pogoane toate sţui Brăila, in întindere de zeoe mii pogo arabile, avînd duuft mii pogoane grîfi arate cu sătninţa cea mat bună A se odresa la d. M. Rachtivau, avocat, strada Fîntine! 28, Bucureşti. De Arendat eu începere d« la s-ftu Gheorghe 1899 nao-ţia «Dudescu» din judeţul Brăila iu întindere do şoase jy nil patru sute pogoane. A se adresa la d. M. Raclitfvan, advocat strada Frumoasă 28, Bucuresol.J ' Camere mobilate ■Cm» Fraţi Olbrlcli striwa st. ionici Hotel Englkh, Calea Victoriei, ou preţ lunar de la 60 pină la 200 lei. iotfelul Pieţei Rtbeucu-Vodă, lingă Cameră şi Tribunale. Cereri şi oferte de servicii! Uu maşinist tipograf caută ocupaţie in capitală sad în provlnoie. Adresa la administraţia -Epoca». Ion Dumitra hcyer, strada Deloa-Veche No. 11 caută uu loc oa grădinar. La Librăria Ion Spinu din It.-Sărut se caută un tinărcare să eunoască comerciu de llbrărlo şl papetărie şl să fie cinstit. Doritorii a se adresa la sus zisa librărie. Un bărbat căsătorit în etate de 3G ard (romîn acum sosit din Banat) roagă pentru uu loc de logofăt la o moşie —percepe agricultura —şl ceva comptabllitate, ori la curte, la moară sad orice alt servicii, în capitală sau provincie. Vorbeşte şi scrie p© lîugă roiniiieşte încă şi nemţeşte şi eîrbeşte. A se adresa. P. 8. Banaţianui, strada Covaci Hotel Unirea, camera cu No. 15. Vinz&rl şi cump&rftri De vlnzarc lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 55 şl 60 hranei. A sv adresa : Str. Batiştel 15 O! caretă nouă (Cu pe fi) este de tinsarc cu preţ de 2000 lei. A se adresa la adm. -Epoca*. De vlusare un loc viran, situat pe oalea Kabovc-I No. 24, colţ cu strada Artei proprietatea d-nel Maria Al. C. Ni* culeecu. A se adresa la d. Mihall A. llachUvana, advocat, strada Frumoasă No. 28 Loco. )e vlnr.are spre tăere pădurea de pe moşia Orăş.VPIţi-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezint© str. Scaunele 40. jaformaţiupi utile t’n !>inui*t routinat oferă serviciile sale la soire le dansante şi baluri pentru un hoHomriu modest. S. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. Unt proaspftt (De prima calitate) Se găseşte la lăptă-ria elveţiană a farmacistului I. Munteanu şi Dr. E. Popu, cu 6 le! kilogramul dus la rlomioillu. Ort-ce cerere se va face prin cartă poştală la farmacia I. Munteanu calea Victoriei No. 78. ___ Un tînâr funcţionar, caută una safi două camere mobila t©, cu serviciul şi masa. Adresa sub iniţialele C. D. C. la adm. -Epoca». O doamnă onorabilă dă leoţiant de plano. A se adresa la administraţia -Epoca». lloun Domniişoare germane, tinere şi modeste, caută loc ca bone pentru copil mal măricel. Sv pricep şi ia cusut. A se adresa la administraţia ziarului -Dreptatea». O doamnă franceză, profesoare diplomată, cu 25 ani de experienţă, posedînd cele mal bune rei omanduţiunl de la pensionat© din Germania şl Anglia, predind afară de limba sa maternă, limba engleză şl muzica, caută a da lecţiunl fio la ea Acasă fio la domiciliu. Metodă practică. Preţ moderat. A se adresa: d-nu P. strada Carul I, 38, camera O domnişoară a conservatorului de canto şi piano din Fraga, doreşte a da lecţiunl, în această ramură la domiciliul săă, ori in familii, pe preţuri destul de convenabile. Doritorii a se adresa strada 13 Septembrie. No. 15. Firme recomandabile Pînzari MI lift 11 ©NC ii A- Cftpituucnoii, Lipscani, OU. Adrese Advocaţi Mihall A. Rachtivanii Advocat 28 Strada Frumoasă D. H. StoHKvttI. mtr. Bimerlcm Animol. 15. SUott C,, Corabia iO, Gbiţă Io an, Cimpineann, 48. lonrmcu Take, ('Alunului, 25, Maioreson Titu, Mercur, 1, Misir B., Fîntînel, 20* Uanu G., Ii o mana, 93, Dlfleacu C. Colţel, 00, Doctori Dr. IV. T/tomtmcu, medic de. copil. fll/r. Italiana, IO. D-rut Albcmcu. Calea Văcăreaţi 22. Boule In-terne ni de copil. Dr. Or,Ţărann, oolţul stradel Oaragheorghevlcl şi Bănccl Naţionale. Specialist in boale venerice. Consultaţitml 4—7 p. m. Schimbări de adrese D-nul Alexandru Lahovnry, fost ministru, prevesteşte pe toate*fcersoanele cari au relaţiunl safi afaceri cu dineul, că ou începere de la 8-tul Dumitru a. o., şl-a mutat domiciliul în casele sale din Calea Victoriei, No. 54, d*a-supra prăvăliei Dobrescu. Meditaţii Lecţiunl de Franceză, Engleză, GerniRnă, Romînă şi piano. Adresa : H. A. administraţia -EPOCA». Un otudent se oferă a medita elevi do cursul primar şi secundar (matematici), limbele germană şi irancesă, în vre o familie safi institut. A se adresa : M. Vergea, str. Fîntînel, 96. Un mludent universitar doreşte a da meditaţtunl de clasele primare şl gimnaziale. Adresa: Abert Wortm’ann, 2 strada Lipscani 2. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCJ No. 5 Strada Lipscani No. 8 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-c* schimb de monezi. Cursul pe ziua de 1 Noembrie, 1896 Cump. Vind l°l„ Henta Amortisabilă. . . S7 r/« 88 "Tî 5»/o » Amortisabilă. . . 95 s 96 6 »/o Ohligat. de Stat (Cov. R.) . 103 V 104 V* 5»/o » Municipale din 1883 95 V» 96 5o/o » » » 1890 86 ll< 9S 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 V» 90 *U 5°/„ » » Urbane . 89 •/. 95 5«/0 » » » Iaşi . 84 '/> 85 — Acţiuni Banca Naţională. 1765 1779 — » » Agricola . 226 — 229 — » Dada Romînia asig. 440 _ 443 — » S-tea Naţionala asig. 465 — 468 — S-tatea de Construcţiunl . 20C — 209 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 101 » Italiene, . . 89 — 93 » ruble hîrtie 2 65 2 78 _ ' > Imprtmnroa cu maşinth dublu-cilindrici, din f’tbrica Aibcrt & C|ţ, Frankentha! şi cu caractere din fonderia de litere Flinsob din Frunk-f urt AjM ®OT«aK3H*a®«B^E㮫flQas»BSBE!MI FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 107) LOtlS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII 1>I ] FOC PARTEA C1NCEA CAPITOLUL IV Experienţele.— “Suran si Wasp„. — PSmînt. şi mare. — Lacul Ityreo. ^ cer In urma unei impulsiunl făcute, Jîemabe-rul se înclină puţin In faţă. Cele două armate cari îl zăriseră, se o-priseră de o-dată paralizate de miracol. Apoi oare-cari esclamaţiunî ajunseră în mod distinct pănă la urechile Iul Ionhatan şi ale Iul Ivanovicî prin cornetul acustic care cen-tralisa toate sunetele de la pămîiit. — Balon! Balon! strigai! Americano-Es- panioli, şi câte-va focuri de puşcâă fură descărcate în direcţiunea Remaberuluî. — Iată-ne îd legitimă apărare! zise Iva-novicî: el socotesc că Remamberul este uu simplu balon. Colosul continua evoluţiunile sale îndreptând din ce In ce partea sa d’înainto în spre pămînt. De o-dată căpitanul RoŞu avu un surîs straniu, diabolic... mina sa apasă repede o clapă specială... în mod instantaneu un fuL ger puternic cuprinse spaţiul piuă Iu limitele orizontului, o detunatiune inspăimintă-toare se auzi... şi apoi nimic! Pe pămîntul rostogolit, eraâ trântiţi fără de viaţă, ca după un cutremur de pămînt, şease sati şeapte sute de oameni.,. Nici unul nu scăpase, nici unul nu putea să istorisească cauzele dezastrului. Evenimentul ne socotit, in «ecunoscinţa adevăratului motiv, ca o urmare a unei groaznice furtune, complicată cu trăznete şi cutremure de pâmint. Remamberul îşi reluă apoi poziţiuuea sa normală şi se repezi In toată iuţeala de care era capabil, tu direcţiunea oceanului In scurt timp monstrul plana deasupra imensei întinderi de apă, care se oglindea liniştită sub razele de aur al unul soare ecuatorial. Această parte a Pacificului în l'aţa istmului Darien, atinge profunziunile cele mal îucaleulabile. Acest loc alesese căpitanul pentru a experimenta descinderea sa. Fără ca să mal micşoreze iuţeala, colosul se repezi in abisul oceanului şi abia aflat stib apă aripele Iul încetară, remase-râ imobile în posiţiuuea orizontală, prote-dejtnd ast-fel descinderea colosului. Ionhatan Spiers prevăzuse totul. Nimic mal pitoresc şi mal mişcător de ctt această descindere in fundul mărilor. Graţie projecţiunilor electrice, Remamberul era înconjurat de o puternică lumină care permitea ochilor să vadă pînă la o distanţă de 400 — 500 de metri împrejur. Miriade de peşti atraşi de puternica lumi- nă, alergaţi In masă şi îl însoţeaţi la jocuri. In scurt timp, Remamberul atinse pro-fu uzi ti ni le nelocuite de animalele marine, un fel de zonă intermediară un ecuator lichid. Cu o adevărată spaimă, călătorii din colos, văzură că se opresc de o dată pe fundul solid al oceanului. Intr’un minut, el fură înconjuraţi, asediaţi de o mulţime de monştri diformi pe cari imaginaţiunea cea mal bogată n’ar putea sâ-i creeze. După clt-va timp de şedere In fundul o-ceauulul, sub impulsiurealul Ionhatan, monstrul începu s6 se urce la suprafaţă. Ajuus de asupra oceanului, Remamberul se menţinea pe valuri, printr’o mişcare combinată a aripilor şi a celor opt perechi de roate, ale căror spiţe late contribuia la mărirea iuţelel colosului. Viteza era încă augmentată prin coada enormă a maşineî care servea Iu acelaş timp de elice şi de cîrmă. încercările erau făcute, Remamberul justificase toate previziunile inventatorului săfi. Putea să desfidă pe mare, pe uscat şi în cer toate forţele omeneşti adunate la un loc. Marea operă era săvîrşită, visul căpitanului Roşu se îndeplinise. —El Dine ! zise Ionhatan lui Ivanuovicl, care încrucişîndu-şl braţele şi ridicînd capul cu orgoliu, zise: — Cînd vel voi acum, poţi realiza şi cel-Palt vis... Dominaţiunea universului!... — Acum nu mal rămlne de cit să-ml ţitl cuvîntul, cum l’al ţinut şi d-ta... Unde tre-bue să mergem ? — Aci! răspunse Ivanovicî, arăţlnd ctt degetul pe hartă un mare lac din centrul Australiei. — Bine în mal puţin de şease zile, vom fi ajunşi. După şease zile, soarele era spre apus prin tufişurile Australiei; deodată o masă neagră se detaşa pe cerul întunecat pe o-rizont, mergîud cu iuţeala unul uragan. A-juns d’asupra lacului Eyreo, ca o pasăre rănită, se lăsă ca o săgeată şi dispăru în valuri. Era Remamberul care sosit la timp din călătoria sa, îşi alegea ascunzătoarea în fundul lacului Eyreo. (Va urma.) CONSTANTIN SIH1I0NESCU Doctorand ta medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Cousultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină diu Paris. LEI jifh |IT Ii EI DE UZINĂ 1000 kilograme l-a calitate transportaţi la domicilia in saci. ItUKf (j ETTE. CĂRBUNI OE PI.lTR.l din minele Petroşani şi Cardif. t'OKS I»E TOPIT. OOKS I>E FERARIE. t «KS MARCAT anume pentru sobe pa-ragine si belgiane. ANTRACIT FNQLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne. REPOSIT CENTRAT STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 CAHOIj M.O VKJV/tn tcu W. STÂADECKER Fumisorul M. S. REGELUI al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agricultură Efumisorul domeniului Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară PLUGURI Universale „SACK“ do oţel, ultima construcţiuno PLUGURI Polibrazdare „SACK" de oţel, construite după un noS sistem forte avan tagios SEMÂNATORE prin împrăştiere —«le fer şi oţel— SEMAfUTOAiU IN BENDURI Sack de oţel şi americane Havana TRIO ARE „M A Y E R“ de toate mărimile Vinturătoare No. 5 ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel ma' ales Grape flexibile şi fixe — de oţel — Petre d© Moară. ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Laferte sl Jouarre Mori de fer „îlustoii“ PIVE DE POSTAV OrT-ce fel de unelte §1 maşini agricole Expoziţie permanentă Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă 6 SUS 55 TURNATORIA DE FIER FABRICA COMETUL" 99 MAGAZINUL IIELIOS“ 21 Strada Doatnueî 21 Sobe americane veritabile ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meiillânger, parigiue, Sobe «Cornelul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine *!© bucate, Mobile (le fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. «SIRIUS» «n pateul regulator noul uioilel 1896. Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovict, strada Lă-puşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, Se Fii str. Lipscani. 99 PATRIA SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LJEI CN IIILION Sediul Societaţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea «Patria» se recomandă pentru ASIGURARĂ ASUPRA VIEfEi pintru cas de moarte, aseciaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:) ASIGUBĂRl ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate. Sndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adrosa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada Lipscani No. 23(Hanu cu tel) «Sirius» sunt de o construeţiune I solidă şi eleganta, cele m.,1 higicuice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «pa-I tent-regulatorp, care le deosebeşte de | cele l’alte produse similare. încălzitul se face prin orl-| ce fel de cărbuni de piatra, Maşine şi Site sistem cel mat I perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt. de Mare asortiment | lămpi de petrol. Depozit general : IA. RECHENBERG BucurescI Str. Doamuel 21. TU ATELIER DE LACATUŞE RIE şi pentru COlV&Tn MI UT M UM M MIK ITSMISS X. 1lâTO — Strada Isvor, No. 11 S> liucuresci — spcialita.e florărie, sere, gradine ne earnâ, pavilioane fn fier cte. ele, efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Gri-lage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. — Primesc comande pentru provincie — — Prc tiri \'Sn*9cfntr — Ou preturi foarte reduse Mare depozit special Mal mult de J/2 de secol succes proclamă superioritatea sa in tratamentul de putură!, iritaţiunei pcptiilui, Influenţa, dureri reumatismale, scrf util urî, răni. vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află In toate farmaciile ALAMBICURILE DER0Y-CARANFIL PAHiS-GALATi ALBERT HEN6EL S» CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săO asortiment de •' Acest apurat este de o simplicitate ex-tra-ordinara şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau arî-ce soiţi, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, sbliriţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi Alambicurilor obişnuito, prin aceia că produce sufl din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după voinţa, »'•* Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. * id cu spirt rectificat de o calitate ma bună, cu o economie mal mare «le timp, de apă şi de conlnistibii A se adresa d-lul GKOKGKN A. LAKANFIL, Galaţi, saO la agenţii săi acreditaţi diH diferite ţări şi localităţi. Deponl general Bncnresei str. Doamnei 27 casa Bilceson. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bokemia Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TaoîmurI de Alpaca pentru masă. Vast) smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie.. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabîi şi vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Coliviî pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petro-liu indigen I-a calitate decalitru lei 3.50 franco la domiciliu. Uleia de rapiţă dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt şi preturi moderate se garantează SJOBE PARIOIISE sistem „Chubersky“ precum si diferite alte sisteme m aşine de Bucătărie Sistem American se găsesc la M. SMATNICK tlIJi'l'MSStratla Smirt/ttn, 3S Iu'. W9L? Studii şi întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 Cel ma)’ mare deposit de toate articolele technice Tu bus s de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cîmpă pentru Vin şi Grădini Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură aar Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur Caueiuc şi A «beat toate articolele. — Arniature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota. — Maearale, Ftfrt-'ţIurI şi Troliurî — Macine şi unelte de tot felul. Table de fier, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. - «ţel turnat englez şi Betusemer. — ATELIER de reparaţie de orî ce fel do maşine FABRICA de objecte do fier şi alamă peutrn construcţinni de case. Bncureştl. — Tipografia EPOCA, Sţrada Clementei No. www.dacoromamca.ro