SERIA n.—ANUL H, No. 293. FCdiţia a treia VINERI, 1 NOEMBRE 1896 NUMARUL^IO BANI A1HT1C WiMIilS încep 1b 1 gi ÎS mie fle-cărel lnnl şi se plăteM tot-d’a-una înainta In Bueur«ftI la Casa Administraţiei In /ndeje şi itrtinătaU prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinitate 50 lei f&se luni ... 15 > » » 15 > rel luni . . . 8 » > > 13 > Un număr In streinitate 80 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ NUMĂRUL 10 BANI iJMCIUBILE In Bucureşti şi judeţe m primase numai la Administraţie In streinitate, dired la adminutrafi* şi la toate oficiile de publicitate Anundurl la pag. IV .... . 0.30 b. linia » » » III........1.— lei > > * * n.........3.— > > Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un aanir rschlă #0 bani ORDONANŢA LUt AASILllI VREMEA REILOR Nu e nici o mirare că tăgada de dreptate, a căreia jertfa e şi pînă astă-zl I. P. Sfinţitul Mitropolit Primat, a pus stăpînire absoluta pe conştiinţa publică, înlăturînd orl-ce altă preocupaţiune. Se emoţionează lumea cînd, în Turcia, vre-o bandă de hoţi răpeşte pe cine-va şi-l duce iu fundul codrilor; şi fapta e ordinară, şi Turcia e Statul cel mal înapoiat din Europa, şi hoţii nu-şl fac de cît meseria. Cum n’ar fi fost zguduita lumea la noi, cînd cel răpit hoţeşte nu e vre-un om de rînd, ci Capul Bise-ricel roinîneştl, cînd cel ce 1-ati furat nu sunt hoţi de codru, ci tocmai păzitorii legii? Dacă dar toţi cel ce se simt legaţi de pămîntul Roinîniel şi de străvechia lui Biserica sunt neliniştiţi şi munciţi de un singur gind de dimineaţă pină seara, la lucru, la odihnă şi la rugăciune—aceasta e foarte firesc, precum firesc e ca liniştea şi pacea sa nu reintre în suflete pînă ce nu se va face deplină şi strălucită dreptate. Preocuparea aceasta esclusivă a-re însă un cusur: ea ne împiedica de a vedea şi cumpăni cum trebue o sumă de acte ale guvernului, din cele mal primejduitoare ordinel sociale. Asemenea acte a săvîrşit guvernul chiar în chestiunea Mitropolitului Primat; dar, diu pricina îngrozitorului fond al afacerii, abia au fost înregistrate de opinia publica. OrI-cît de rudimentară ar fi justiţia unul popor, una din cele d’în-tîl griji e de a face cu neputinţă mărturia mincinoasă. Pentru ca mărturia să fie sinceră, depunerea el e înconjurata de formule anume întocmite spre a mişca conştiinţa omului, a-1 deştepta asupra gravităţii lucrului şi a-1 îngrozi cu urmările minciunel; iar pe cel care, totuşi, neadevăr a mărturisit, grea pedeapsă îl aşteaptă. Masurile acestea, cari Ia diferite popoare şi în unele timpuri duceaţi precauţiunea pînă aproape de cruzime, sunt foarte legitime. Ordinea sociala ar fi cu neputinţa dacă s’ar putea mărturisi mincinos, şi justiţia ar deveni cea mal groaznică injustiţie ; cu mărturii mincinoase poţi răpi unul om averea, cinstea şi chiar viaţa. In codul nostru, ca în toate codurile, sunt dispoziţiunl pentru împiedecarea mărturiei mincinoase şi pentru pedepsirea el atunci cînd s’a produs; iar magistraţii noştri, ca toţi magistraţii din lume, sunt ţinuţi şi caută, atît la instruirea afacerilor cît şi la judecarea lor, să nu fie înşelaţi cu mărturii mincinoase. In afacerea Mitropolitului Primat însă, şi în privinţa aceasta s’a lucrat împotriva tuturor regulilor fireşti. Se ştie că instrucţia pornita de parchetul de Ilfov— după judecată şi ezecutarea sentinţei—n’a fost şi nu e altă ceva de cît o stăruitoare încercare de a găsi mărturii mincinoase împotriva mult încercatului Prelat. Stareţi de mănăstiri, călugări şi şi călugăriţe, preoţi de mir şi laici, sunt zmulşl din liniştea lor, zdruncinaţi pe drumuri şi cu fel de fel de meşteşugirl ispitiţi sa mărturisească falş. îşi dă seamă guvernul cît e de primejdioasa fapta aceasta, a căreia răspundere întreagă o poartă, căci el a poruncit-o ? Ne dăm noi seamă, cu toţii, ce izvor de rele s’a deschis prin această uneltire ticăloasa? Ordinea socială pretinde imperios împiedicarea mărturiei mincinoase; iar păzitorii actuali al acestei ordine provoacă mărturii falşe. Magistraţii, cînd aQ înaintea lor martori, caută să le pătrundă cugetul şi să alunge de la dînşil ispita de a mărturisi neadevărat; iar magistraţii d-lui Stătescu ispitesc el pe martori să depue falş în contra Mitropolitului. Avem aci o răsturnare a tutulor legilor, un act anti-social din cele mal grave, ale cărui urmări nu se pot lesne calcula. Turburarea pe care purtarea guvernului şi a magistraţilor săi o aruncă în sufletele celor chemaţi a » mărturisi contra Mitropolitului, trebuie să cuprindă şi conştiinţa acelora cari numai privesc la acest spectacol vrednic de vremurile de teroare ale jacobinismulul francez; şi tot ce e răO, şi ticălos şi hrăpăreţ în poporul nostru, trebuie să se simtă bine şi la larg. Subt un guvern cu asemenea a-pucâturl, e vremea răilor să iasă la faţă; cinstiţii se pot duce la mănăstire. I. I*o|>escii A se citi pe pagiua III informaţiuiiile noastre despre Ordonanţa tui Vast-tiu. fărA armată Să luăm aminte domnilor conservatori, ne spun ziarele colectiviste, că «pe cînd liberalii ţineai! întruniri în opoziţie, guvernul conservator mobiliza armata pe stradă, iar astă-zl cînd se întrunesc conservatorii, poliţia lui Stătescu nu concentrează nici doul sergenţi!» Asta aşa este, o mărturisim îndată şi noi. Cînd d. Dumitru Sturdza îşi petrecea zilele srierînd pe piaţa Teatrului, sau în strada Vămel alături de Melisianu şi C-ie, eram nevoiţi să luăm măsuri deosebite şi extraordinare pentru liniştea publică. Ne găsiam în faţa unei bande care ataca forţa publică, ameninţa cu dărîmarea Palatului, manifesta in mod injurios în faţa legaţiunei austro-ungare, saă devasta prăvăliile ; ast-fel fiind eram datori să punem o barieră înaintea a-cestel cohorte sălbatice, care întocmai ca seminţiile din Africa nu putea să îndeplinească cel mal mic act din viaţa politică fără a’l însoţi cu imitaţia ţipetelor tuturor dobitoacelor. Pentru fericirea liberalilor, el au ca adversar un partid civilizat şi care în luptele sale ştie să păstreze respectul cuvenit in-stituţiunilor publice. Ne am întrunit, conform dreptului nostru, în mod liniştit, ne am despărţit tot astfel. Prin urmare nu era nevoie să se concentreze nici doul sergenţi, căci nu ameninţam întru nimic ordinea publică. Dacă se poate dar lăuda cine-va despre corecta sa atitudine, acest cine-va este tot în partea noastră. Nu au nici un merit liberalii că întrunirile partidului conservator se încep şi se sfirşesc fără intervenţia armatei, precum nu avem nici noi răspunderea şi vina, dacă manifestaţiile derbedeilor şi abonaţilor de la Tunelul de sub pasa-giii trebuiai să se termine la secţie. GUVERNUL SI CHESTIUNEA MITROPOLITULUI GHENADIE Interpelările — O voce niitorimntă.- -Hotărfrea guvernului.—Convocarea Sinodului. Proporţiunile pe cari le ia agitaţia în chestiunea Mitropolitului Ghenadie, aii început să îngrijească pe guvern. Cu toată declar aţiunea pe care o face prin presă cum că chestiunea e definitiv închisă, noi ţinem din isvor sigur că guvernul se gîndeste la o soluţiune, cu atît mai mult, cu cit deschiderea se-siuneî parlamentare poale da acestei chestiuni un caracter mai grav. Interpelările Mal mulţi senatori şi deputaţi sunt hotărîţt a interpela pe guvern, chiar în primele zile ale. sesiune!, asupra ilega-lităţei cu care s’a judecat şi osîndit c i-pul Bisericel Rotnîne. Printre aceştia putem numi ped. Po-Utimos, care, de şi colectivist înfocat, totuşi nu împărtăşeşte vederile guvernului în chestiunea crizei pe care a provocat-o în Biserică. Ni se afirmă chiar că principele Gr. M. Sturdza ar avea intenţiunea să facă mai multe revelaţiuni în cameră, cu privire la demersurile făcute de guvern pe lingă Mitropolitul Gheorghian şi pe lingă Mitropolitul Iosifal Moldovei pentru a primi scaunul de Primat al Ro-mîniel. O voce autorizată P. S. S. Episcopul Silvestru al Huşilor, de şi sub înrîurirea ministrului Cultelor şi a altor persoane influente a osîndit pe Mitropolitul Primat, totuşi azi, a dobîndit convingerea că judecata a fost anti-canonieâ şi osînda pătimaşă. Putem afirma că Episcopul Silvestru regretă cele întîmplate şi că, acum cît-va timp, văzînd sub ce auspicii s’a osîndit Mitropolitul Ghenadie, a declarat unei persoane că va interpela guvernul asupra acestei chestiuni. Ţinem din sorginte demnă de crezut că episcopul de Huşi va cere lămuriri guvernului în chestiunea Mitropolitului şi va întreba dacă nu-i s’a găsit vre-o soluţiune. Ilotărîrea guvernului Toate aceste nemulţumiri au ajuns la urechile guvernului şi pentru a pre-întîmpina o mişcare serioasă şi dăunătoare în parlament, el va convoca pe membrii majorităţel înainte de deschiderea Corpurilor legiuitoare, la o consfătuire intimă. D. Sturdza va expune toată chestiunea Mitropolitului şi va căuta să iasă din încurcătură, aruneînd vina toată asupra membrilor Sinodului. Preşedintele consiliului va ruga pe membrii majorităţel să fie pmdenţl şi să nu creeze dificultăţi guvernului întră chestiune în care el nu e răspunzător. In caşul cînd se vor găsi oameni mal dîrjî cari vor cere guvernului să intervină în această chestiune, d. Dim. Sturdza va lua angajamentul, spre a salva pentru un moment situaţiunea, să ceară Sinodului revisuirea hotărtreî. Deocamdată însă, faţă cu agitaţia in-treprinsă de opoziţiune în această chestiune şi faţă cu campania de întruniri publice, guvernul va stărui ca să nu fie silit a interveni în nici un fel pînă cînd nu va crede de cuviinţă a o face. Convocarea Sinodului Dacă spiritele nu vor putea fi împăcate, atunci guvernul va promite că va convoca, fără inlirziere, sfîntul Sinod, în sesiune extraordinară, pentru a re-visui procesul Mitropolitului. Isbutind să liniştească spiritele pentru cit-va timp, cererea de revizuire va fi amî-nată pînă la primăvară. PARI60RII Liberalii se niîngîie cu gtndul că prin petiţia noastră către M. S. Regele n’atn făcut alt-ceva de cit să maimuţărim petiţiona-rea lor In chestiunea minelor. Parigoril de orn bolnav ! , dăieolrhm IlLIvr aT IUTI ■ ■ TI HI CI în, mal găunos, mal lipsit de temei. Nici un interes real al ţărel nu era satisfăcut de a-cea agitaţiune factice. Şi dovada cea mal bună e că şi pînă azi legea minelor stă în picioare — şi va sta! — deşi liberalii pretindeau că se prăpădesc şi el şi ţara dacă se votează această lege. Cu totul alt-ceva e agitaţiunea de as-tă-zl, nu a partidului conservator, ci a ţărel Întregi. Astă-zl e lovită credinţa tuturor Romîui-lor, de la cel mal de sus ptnă la cel mal umili, astă-zl e zdruncinată Biserica. Şi dacă nu toţi Romlnil se interesaţi de legea minelor, toţi se interesează de sflnta Biserică Romîuă şi resimt zminlitele lovituri ce-I dă un guvern nelegiuit. Deosebirea e ca de la cer la pămînt între acum şi atunci, şi prin urmare nu încape vorbă de imitaţie. TRIBUNA POLITICA Nimic mal firesc de cît ca petiţiunea către Rege şi agitaţiunea partidului conservator în chestiunea Mitropolitului Primat să-I doară foarte rău pe colectivişti. înţelegem dar furia lor. Dar nu înţelegem şi nu putem permite ca iei să fie neeuviincioşi. Cînd oameni din cel mal de frunte al ţărel, ca fostul Mitropolit Primat Io-sif Gheorghian Ion Gliica, Lascar Ca-targiu, G. Vernescu şi atiţl alţii privesc ca ilegală judecarea Mitropolitului înscenată de şleahta de gheşeftari şi pungaşi care deţine azi puterea, îl ie permis a-cesteia să-şi apere ciolanul, dar i se impune să fie cuviincioasă. Petiţionînd la Maiestatea Sa, pentru a-I spune ceea ce simte şi cugetă ţara întreagă, partidul conservator n’a făcut de eit să-şi împlinească datoria, făcînd uz de un drept garantat fie-cărul cetăţean de către Consţituţiune. Nimic nu îndreptăţeşte, în purtarea noastră, lipsa de cuviinţa a colectiviştilor. De la un Sturdza, care s’a îmbogăţit prin tot felul de tripotajil, de la un Stolojan care a furat toată viaţa lui, de la un Stătescu care prin matrapazlîcu-rile lui judecătoreşti a ajuns, din sărac lipit pâmîntulul, milionar — nu e însă tocmai de mirare să fie neeuviincioşi ; şi dacă aşa sunt şefii, ce pot fi cel-l’alţl. Aceasta însă nu e un cuvint ca să le suferim mojiciile şi-I prevestim că, dacă nu-şl vor stăpîni haita, le vom răscoli dosarele şi vom arăta lumii tot scîrbosul lor trecut. Ris sau RiWJEAlĂ 1 Voinţa Naţională îşi dă multă silinţă spre a glumi pe socoteala întrunirel partidului conservator. Două coloane întregi ale gazetei colectiviste sunt întrebuinţate spre a găsi ceva de criticat la întrunirea de la Dacia; ba că a început tîrziă, ba că publicul se plictisea, că discursul d-lul Al. Lahovary n’a avut succes, şi aşa mal înainte cu glumele pe socoteala auditorului şi a oratorilor. Săraca Voinţa nu bagă de seamă că nu înşeală pe nimeni cu risul el prefăcut, care este o curată rânjeală. Ar vrea dînsa să glumească şi să râdă cu inima deschisă, dar îl stă ceva în gât, acel ceva care schimbă surîsul într’o oribilă contracţiune nervoasă a buzelor şi face din rîs o rânjeală. Voinţa ne face efectul jucătorului care perde la cărţi o noapte întreagă sume colosale şi căre spre a’şî da aere că este impasibil, joacă înainte păstrând pe buze un suris ca , semn de nebăgare în seamă şi batjocură pentru guigno-nul săă. Tot ast-fel guvernul colectivist observă şi el cum perde din mână rând pe rând toate atalele şi rânjeşte, se preface că râde, de temere să nu’l podidească laerămile. TRIBUNA LITERARA MINCIUNA LIBERALĂ I In lipsa unei filosofii isvorlte din fondul nostru propriă de gândire, Ja noi curentul de idei din afară a avut o puternică Inriu-rire asupra direcţiunel spiritelor. Dar la posomoritele prevestiri ale pesimismului filosofic, s’ati adaos decepţiunile ce afl urmat prefacerii inslituţiunilor noastre politice, într’uu timp când toate gândirile eraă aţintite spre afacerile publice. Trecerea de la vasalitate la neallrnare, de la civilizaţia orientală la civilizaţia apuseană, silinţele de a potrivi noul aşezăminte pentru noua noastră stare, eraă împrejurări de natură a îndruma toate activităţile în spre politică. Starea noastră de conştiinţă reflectă a* ceste două lnrlurirl: pesimismul filosofiel contimporane şi decepţiunile vieţii noastre publice. Dar preocupările politice fiind mal la nivelul inteligenţelor mijlocii, au avut o înrîurire şi mal covîrşitoare. Stăpâniţi de preocupările politicei, încălziţi de făgăduelile îuclnlătoare ale liberalismului, am resimţit cu atât mal crud de-cepţiunile, cu cât speranţele de la început fuseseră mal ademenitoare. Atâta vreme fusesem încântaţi cu făgă-duelile liberalismului, în cât ajunsesem a crede că lnsuşindu-ne formele de-asupra ale organizaţiunel statelor apusene ne vom rădica în acelaşi limp la treapta lor de civilizaţie Nici nu s’a luat în seamă această atât de firească întâmpinare.: că pe cât e de u-şor de a împrumuta forme străine, pe atât e de greii de a îxtrupa inima unul popor într’un alt popor. Şi fără de această traus-fusiune sufletească, altoiul e lipsit de seva care singură poate să Înverzească ramurile cele noul. Negreşit, nouile aşezăminte nu erau vinovate de decepţiunile ce am suferit de pe urma lor. Vinovaţi sunt acel ce ne-aă dat, în numele lor, speranţe nepotrivite cu efectele lor posibile. Aceste speranţe ne-au făcut să aşteptăm totul de la formele noul ce am împrumutat şi numai de la ele, şi să nu cultivăm, cum să cădea, calităţile noastre sufleteşti, răsărite din adînciinile propriului nostru fond naţional. Am uitat acest adevăr că cîte-va calităţi mari, cum e sentimentul religios, sentimentul naţional ori cel estetic, cînd răsar cu putere din inima unul popor, întocmesc nişte energii ce singure sunt în stare să îndeplinească destinele strălucite ale unul neam, indiferent de formele politice prin mijlocirea cărora a-ceste sentimente răsuflă, să manifestă. Carlyle zice unde-va că : «sentimentele unul popor şi aspiraţiunile lui eroice, sunt singurul isvor al civilizaţiuuel, motorul re-voluţiunilor sociale, stăplnul şi regeneratorul inimel unei naţiuni». Chiar fără a credo Într’o atît de desăvîrşită înrîurire a acţiu-nel sentimentelor, nu este însă iertat a se face abstracţie de dînsa. Totuşi am dat toată însemnătatea Cons-tituţiunel scrise şi am nesocotit constitu-ţiunea mintală a poporului nostru. Reţetele liberalismului, iar nu Însuşirile morale ale rasei, păreaţi a avea chemarea de a îndeplini menirea neamului nostru. Această eresie ne-a stăpînit timp de a-proape patru-zecl de ani fără ca exemplul altor ţări căzuse în aceleaşi erori să ne deştepte. Consecinţele ce am suferit au fost ceea-ce erea fatal să fie, atl fost ceea ce sunt în toate ţările cari subordonă cultul marilor sentimente formulelor goale şi formelor de asupra ale civilizaţiuneî. Spre a învedera aceasta, să uităm un moment cele ce se petrec la noi, şi stră-bătlnd mările, treclnd In alte continente, o-priudu-ne sub alte latitudini, să vedem cum în ţări depărtate de noi şi lipsite de altminteri de orl-ee asemănare cu ţara noastră, aceleaşi cause politice, produc identic aceleaşi efecte şi lasă aceleaşi urme asupra celor mal neînsemnate în aparenţă manifes-taţiunl ale vieţii publice. Cu acest cuget să întreprindem un ocol prin ţările sud-americane, fără nici un gînd de comparaţie cu Roininia. Statele ispano-americane sunt înzestrate toate cu instituţiuuile cele mal înaintate. Pretutindeni forma republicană şi legisla-iunea extremei democraţii. Pretutindeni sufragiul universal ori quasi-universal, împreună cu libertatea nemărginită a presei. Prosperitatea materială e mare; solul roditor ; minele bogate. In Republica Argentină în zece ani populaţia a sporit, zice d. Th. Child, căruia împrumut aceste date, de la 21/* milioane la 4 milioane. In aceiaşi curgere de vreme, exportul a crescut de la 400 milioane la 1.200 milioane. Căile ferate afl trecut de la 1,050 kil. la 7,500 kil. şi sunt încă în construcţie 0000 kilometri. «Instrucţia maselor e, şi acolo, calul de bătae al republicanismului sud-american.» Republica Argentina, cu 4 milioane locuitori In 1880 avea 6,013 institutori şi 2,373 şcoli. Din punctul de vedere al înfloririi materiale şi al progresului legislativ nici o ţară din lume nu se poate potrivi cu republicele sud-americane. Să vedem acum ce se ascunde în dosul acestor aparenţe. e> EPOCA In toate aceste târt, desechilibrul condi-ţiunilor d» viaţă desveleştc o neînfri-natâ rtvnâ spre o civilizaţie superficiala şi imitativă, fără fund de sinceritate. Nenumăratele şcoli ce acoperă teritoriul Republice! Argentine afl produs mal mulţi doctori şi avocaţi de cit cer nevoile ţării. Acest prisos Întocmeşte aluatul de declasaţi cari năvălesc în politică duşi de ambiţiunea de a se alege senatori şi deputaţi. Diferitele raniure de bogăţie afl încăput pe mîinile străinilor. In industrie şi mine, capitalurile şi iniţiativa sunt străinii. Pe stra-de, firme comerciale multicolore acoperite cu nume cosmopolite dovedesc că comercial a trecut la străini. Indigenii trebuesc căutaţi în funcţiuni, în politica ori la jocul de cărţi. Politică se face multă şi pretutindeni : la teatru, îu drum de fier, la berărie ori la plimbare. Luptele de partid păstrează un caracter exclusiv personal şi agitaţia e numai la suprafaţă. In toate ţările sud-amerieane, republica e o firmă Înşelătoare sub care se adăposteşte cel mal lngiozitor despotism. Tot aparatul republican e o păpuşerie, alegerile o parodie ; parlamentarismul o simplă înscenare. Presiunea electorală şi scamatoria voturilor au devenit datiue naţionale. Personalul administrativ e compus exclusiv din creaturi devotate guvernului pentru alegeri. In schimbul devotamentului politic, funcţionarii capata dreptul de a fura. Să fură de la preşedintele Republicel pîuă la cel din urmă funcţionar. Conversaţia obicinuită e privitoare la aceste hoţii şi în general la politică. Strigătul unanim e reforme. ! De la asemenea guvern Chilienii şi Ar* gentinil aşteaptă toate progresele, căci el, prin el însuşi, sunt incapabili de vre-o iniţiativă. Păcatul originar al acestei stări de lucruri, zise d. Child, trebue căutat în imoralitatea publică şi privată, precum şi îu lipsa de constringere morală. Venalitatea funcţionarilor să arată la lumina mare pe clud miseriu bîntue clasele de jos. Populaţia rurală din Chili locueşte In nişte cocioabe de nuele unse cu noroi. Ţărani! se hrănesc cu pepeni. «Peones chilieni trăesc absolut ca purceii în nişte bordee d’asupra cărora se înalţă mujestoasele localuri de şcoală.» Aceste populaţiunl, de a căror moral nimeni nu s’a îngrijit, sunt lipsite de orî-ce iniţiativă ori energie. «Argentinilor le place a zice că trăsătura caracteristică a ţăranului e de a nu se mira de nimic.» Cu moralul abătui, Incapabilă de orî-ce fel de energie, populaţia de la sate aşteaptă toate Îmbunătăţirile numai de la stăpî-nire. Aceste aspiraţiunl şi în general dorul fer-binte de a deveni grabnic civilizaţi, să satisfac prin legi copiate după cele din Sta-tele-Unite. Acest spirit de imitaţiune răsare pretu-liudenl. In oraşe nişte case pretenţioase, împodobite cu ipsos văpsit cu verde ori cu galben, afectează un stil pretenţios împrumutat din capitalele Europei, ce nu’şl are rostul aci. Jos în prăvălii sunt adese-orl aşezate librării unde se găsesc o sumedenie de romanurl franceze, cuprinzînd pro-ducţiunile cele mal frivole ale artiştilor în pornografie din Paris. Iu cele 400 şi mal bine de ziare ce se tipăresc pentru abia 4 milioane de Chilieni se publică foiţe invariabil traduse după Zola, Ohnef, ori Xavier de Montepiu. O viaţă, In toate privinţele atlt de frivolă, nu putea fi lipsită de lustrul petreci-rilor parisiane ce’l dafl cluburile, teatrul de operetă, cafenele luxoase, ele. Cluburile sunt frequentate de o tinerime elegantă, compusă din o seamă de pierde-vară şi din nişte scoşl-din-cutie ce aii trăit un an, doul, la Paris. La Buenos-Ayres. petrecerea favorită a tinerilor clubului El progresso este d’a se aşeza pe scaune pe trotuar alături de Con-fiteria de pe Caile Florida. Mîudri de cravatele lor extraordinare şi bătătoare la ochi, cu ţigara vecinie In gură, el fac politică, ocăresc guvernul şi însoţesc femeile ce trec cu reflecţiunl necuviincioase. Pretutindeni se observă acelaşi amestec de refinainent în aparenţă şi de grosolănia barbară In realitate. Am înşirat pentru azi aceste simple constatări din cari îmi propun a trage cite-va conclusiunl îutr’un număr viitor. REVISTA ZIARELOR La chioşcul de ziare erl— Aşa sunt autorii— Stăm şi priveam cum se ’mbulzeau Pe rînd cumpărătorii. Un reservist apelpisit, 1 se sbîrlise părul, Ceru pripit şi foarte scurt Ziarul Adevărul. Un profesor strigă apoi Con-sti-tu-ţi-o-nulul ! Iar un guşat, chipos de-altfel, Ceru Naţionalul ! Uu veteran cu ochelari, Cu barba ea şi finul, Un paşoptist adevărat. Ceru : «Să’mt dai Românul!» Uu turc ceru l’lndăpendance; Apoi, cu amorezul, O damă veche, dar cu nuri, Cerură Kikiresul. *Epoca! cere un creştin, Combate strlmbătatea!» Un aesizar Gazeta ia, Un lăutar Dreptatea. Dreptul ! ceru un avocat, Sa ’şi vază ’n el procesul ; Iar un vftesuilor luă Ziarul Universul. Eil am cerut Voinţa, ’ncet, Efl, ăsta, publicistul — Diu colţ, de nude se afla, MC salută vardistul. Teleor. Epilog la „fraţii Assan", dramă. Mi-am găsit beleaua, diu pricina «Fraţilor Assan», cu fraţii Bacalbsşa (lancu şi Costică) de la Adevărul. La o glumă nevinovată, pe care am făcut-o alaltă ieri asupra nonei diurne a primului, îmi răspund amludoul cu prea multa răutate. Primul mă ocăreşte pe nume că nu mă hotărăsc să mal scriil şi eu o piesă — măcar cit de proastă, dar s’o scriti. Matador (d. C. Bacalbaşa) e mal aspru: mă ’njură d’a dreptul de mumă şi de moaşă. Mal Iutii, crez că o glumă n’are de ce să provoace polemice rurale Intre oameni culţi şi de spirit; la o glumă se răspunde cu alta mal bună; pentru că cine nu ştie de glumă... Dar în fine, polemică să fie. Insă ce caută aci mama şi moaşa? Ce sunt ele vinovate de ideile noastre? — doar poale să le facem răspunzătoare: pe mama, că nu ne-a dat mal mull spirit, şi pe moaşa, că nu i-a spus mamil la vreme : «Pe băiatul ăsta ar fi bine să nu-1 faci publicist.» Mal la urmă, toată afacerea asta n’are nici un sens. Incbipuiţi-v6: lm! găsesc beleaua cu fraţii Bacalbaşa pentru că am lăuda! pe fraţii Assau ; m'oifl pomeni mîine că fraţii Assan mă provoacă pentru că am admirat pe fraţii Bacalbaşa. Dar, domnilor, asta ar fi absurd! Fie 1 Efl tot o să am curajul să admir pe fraţii Bacalbaşa, eînd oifl avea pentru ce: de fraţii Assan, deşi afl reputaţia de excelenţi trăgători, nu mi-e teamă—ÎI ştifl oameni dc spirit şi poliiicoşT. Caragiale. S'a dat Sâmbătă şi Luni şi se va da şi diseară la opera română Dragonii (Les dragons de Villars) operă comică în 3 acte de Maillart. Iacă In câteva cuvinte subiectul. Dragonii Mareşalului de Villars urmăresc pe protestanţi In munţii Cevenl. El ajung într’uu sat aproape de ascunzătoarea fugarilor, unde un ţăran tânăr. Silvan, şlie despre fugari şi vrea să'l scape. Insă venirea dragonilor pe neaşteptate ar pune pe fugari îutr’un mare pericol, de n’ar fi o sărmană ţărancă numită Roşa Friquet, care şi densa vrea să scape pe proscrişi. Ea se gândeşte să ţie în sat pe dragonl până ce Silvan va avea vreme să le dea de veste şi să’l seape. Mulţumită şireteniei, Roşa scapă în cele din urmă pe fugari, şi drept resplată, Silvan o ia de nevastă spre marea ciuda a satului întreg, şi In deosebi a moşierului Thibaut, şi a sergentului Be-larny, care, de şi n’a prins pe fugari, dar cel puţin a petrecut bine cu nevasta moşierului. Pe acest subiect, alternează deosibite scene vesele şi sentimentale. Muzica Maillart e fină şi drăgălaşă. Pentru forţele de cari dispune teatrul nostru liric, succesul a fost destul de mulţumitor. * * * D. profesor Urechiă reîncepe la facultatea de litere cursul de Istoria Românilor Joi In 31 Oct. orele 4 p. m. şi-I va continua în fie-ce Luni şi Joi, la aceeaşi oră. D. Urecliiă tratează anul acesta despre mportauta perioadă 1812—1832. * * * După cum spune «Evenimentul», d. gravor Stoiuberg a terminat lucrarea medalielor pentru inaugurarea teatrului din Iaşi. Ele sunt făcute din bronz şi afl pe o parte inscripţiunea: în amintirea clădirii teatrului 1894- —1896, iar ceaTaltă parte represintfi faţada edificiului. D. primar N. Gane a dispus să se facă şi patru medalii de argint, şi anume: una pentru d. Poni, două pentru prefecţi, iar a patra ră-niine de o cam-dată disponibilă. * * * La reprezintaţia de inaugurare a Teatrului din Iaşi se va intra cu plată. Folosul acestei reprezintaţil se va da sărmanilor, nu actori, ci particulari. * • * D. pictor şi profesor D. Marinescu a terminat un mare iablofl: învierea lui Lazăr. Acest tablofl a fost, se zice, admirat la Piris de Bonnat şi Marceaux. IMFOEMAŢII Contrar celor spuse de unii confraţi, afirmăm că d. judecător de instrucţie Vasiliu ţi-a dat ordonanţa In afacerea plastografiilor, ţi eă d-sa conchide la ne-urmărirea vinovaţilor. Ordonanţa se află la parchet, spre a se face rechizitoriul, după care o ordonanţă definitivă în cite-va rînd uri va clasa afacerea. Desminţirea ce ne-a dat Voluta JYaţionald este dar falţă ţi o desfidem să o meu-ţie faţă eu noi, cari am rdxut ordonanţa, despre care vom da amănunte la ediţia a treia. Esc. Sa tl. Eristici, ministru plenipotenţiar al Serbiei, care a înso- ţit pe M. S. Regele Alexandru pî-na la Severin, s’a întors in Capitala. Excelenţa Sa a depus erl în numele Majestaţil Sale la ministerul afacerilor străine suma de 3500 lei, dintre cari 3000 lei pentru sărăcii Capitalei, şi 500 lei pentru inî-nastirea Sinaia. Bugetul ministerului de interne va ti terminat în cursul acestei săptamînl. Lucrările preliminare făcute de şefii de serviciu aQ fost văzute erl de d. Slolojan. Se crede ca prin acest buget, dacă resursele nu se vor Împotrivi, se va prevede sporirea jandarmeriei rurale. Piua acum insa ministrul de interne abia a putut cerceta bugetul veniturilor. Numirea d-lul Iulian, deputat, ca prefect de Ilfov, a ramas bal'a. D. Gr. Giani, inspector administrativ, va li însărcinat sa ţină locul de prefect de Ilfov pentru cîtă-va vreme. Comisiunea însărcinata de ministerul de resbel, cu punerea în concordanţa a codului de justiţie militară cu legiuirile civile, şi-a suspendat lucrările pentru cît-va timp. D. Gogii Cantacuzino, ministrul de finanţe, s’a întreţinut erl mal mult timp cu d. Tache Protopo-pescu, secretarul general al departamentului satî, asupra proeclulul de buget pe exerciţiul 1807-98. D. LilovicI, prim-procuror pe lingă tribunalul Ilfov, ’şl-a dat demisiu-nea din acest post., pentru motive de sănătate. Ministrul justiţiei desemnase încă de mult ca succesor al d-lul LilovicI pe d. Hamangiu, azi insa acest din urmă e disgraţiat şi funcţiunea de prim-procuror la Ilfov va fi încredinţată unul magistrat din provincie. D. C. St. Bolintineanu, consilier comunal şi unul din ce! trei delegaţi al întrunirel liberale de la Dacia, a cerut o audienţa la palat. Această audienţa i-s’a fixat pentru Duminică 3 Noembrie la castelul Peleş. EDIŢIA»3 * (Serviciu! Agenţie» Roinine) Washington, 30 Octombrie. S’a Încheiat tratatul de arbitragin îu privinţa cestiuneî Venezuclet. Arest tratat stipulează că pe viitor toate neînţelegerile între două naţiuni cari vorbesc englezeşte vor fi supuse unei decisiunl arbitrale. Sofia, 30 Octombrie. Pare sigur că d-nu Na -iovicl îşi va da demisia de primar, dar va rămine membru al consiliului municipal. El va petrece iarna In străinătate. Berlin, 30 Octombrie. Reichstag. Centrul a prezentat o interpelare întrebhid dacă iutr’adevăr a existat un tratat secret pînă la 1890 intre Germania şi Rusia ; şi dacă a existat, cari sunt evenimentele cari afl impedicat reinoirea lui şi care a fost influenţa publicaţiunilor recente în această privinţă asupra relaţiunilor Germaniei cu tripla alianţă şi celeTalte puteri ? Londra, 30 Octombrie. Digger News din Johannesburg anunţă că guvernul Transwaalulul va cere o indemnitate de 1.000.000 lire sterline pentru invazia lui Ja-meson. Roma, 30 Octombrie. Osservatore Romano publică nişte scrisori a-le Papii şi ale lui Menelik. — Acesta răspun-ztnd Papii, care cere liberarea prizonierilor, zice că ar vrea să satisfacă dorinţele Papii, dar că este Impedicat de Italia, care declară că vrea pace, dar care continuă să lucreze ca şi cum ar fi în resbel. — Menelik a asigurat pe Papa asupra modulul de tratare al prizonierilor. Bruxelles,'30 Octombrie. Regele a primit demisiunea miuistruiul de răsboifl. Ministrul drumurilor de fier ia interi-mul portofoliului resbelulul. Rio-de-Janeiro, 30 Octombrie. Intr’un mesagiu adresat Camerei, d. Pereira* anunţă că-şl ia răspunderea preşedinţiei Republicel. Viena, 30 Octombrie. «Fremdonblult» află că guvernul a răspuns In mod|recunoscălor mulţumirilor Prinţului Fer-dinand al Bulgariei exprimate împăratului Frantz Iosef, <-u ocazia trimiterel fotografici sale ministrului de resbel, colonel Petrow. Sofia, 30 Octombrie. La supra-licilaţia construcţiei liniei Saram-bey-Novazagora, destinată sa facă concurenţă liniei drumurilor do fer orientale, d. Simeonow. bancher la Rusciuc, a obţinut întreprinderea cu preţul de 4,250,000 franci. AFACERI TURCEŞTI Paris, 30 Octombrie. Se anunţă din Atena «Agenţiei Ha vas» că decretul prinţului Berovid, menţinind sistemul judiciar actual pînă la reorganisarea tribuna letor, a provocat o agitaţie mare în Creta. Adunarea revoluţionară se va întruni Duminică pentru a protesta in contra intlrzieril a-duse în cestiu .ea reformelor, şi pentru a expune situat/a consulilor. Constantinopol, 30 Octombrie. Un comunicat oficial adresat ziarelor invită pe Armeni să nu dea ascultare ştirilor falşo răspindite de oameni răi voii ori, ci do a ră-mine liniştiţi îu toată încrederea şi a’şl căuta de afaceri iu pace. Viena, 30 Octombrie. Se anunţa din Petersburg «Corespondenţei Politice» că d. de Nelidow nu va râmiuo la Petersburg de cit cite-va zile.— El se va întoarce la postul săfl Îndată după ce va fi referit asupra ultimelor fase ale situatiimel diu Turcia şi după ce va fi primit instrucţiuni pentru continuarea acţiunel diplomatice la Constantinopol. Constantinopol, 30 Octombrie. Un comunicat oficial dă resumatul reformelor decise anul acesta şi adaogă că autorităţile din, provincie aii primit ordinul de a le aplica. „EPOCA" LA BÂRLAD Vandalismul adininistraţiunel colectiviste a Inspâimîntat lumea. Vă relatez pentru azi un fapt din care veţi putea vedea pînă unde merge ilegalitatea primarului acestui oraş. D. Gr. Stamatescu, proprietar, domiciliat în localitate, tşl construeşte o casă în strada Principală, pe locul altor case cari afl ars lu primă-vara anului acesta. Iu spre strada Negri, proprietarul Işl face o împrejmuire de scânduri pentru a limita proprietatea. Primăria găseşte prilejul de a face neajunsuri d-lul Stamatescu şi invită pe proprietar sâ-şl retragă gardul pe aliniere» stiăzel Negri. I). Stamatescu invoacă aplicarea legel de expropriere pentru utilitate publică, după cum a fost aplicată şi vecinului săfl d. Costache Popeseu. Primarul nu ţine socoteală dc această invocare şi pune lutr’o noapte să dărâme gardul d-lul Stamatescu. Procurorul a constatat dărâmarea gardului şi fiind-câ d. Stamatescu l’n refăcut, primăria îl-a intentat acţiune dc contravenţie. In cursul lnnel acesteia, suni vre-o 20 zile de atunci, poliţia, după ce a ameninţat pe d. Stamatescu, prin localuri publice, i-a dărâmat gardul diu noii. Ziuu mare toată lumea vedea pe agenţii comunei, cu topoarele la spinare, Intoreâu-du-se de la vandalismul pe care-1 făcuse din porunca prefectului judeţului şi a primarului oraşului. D. Stamatescu, no putâud găsi dreptate nicăerl, a reclamat ministrului de interne, cerând o anchetă. Populaţiunea e foarte indignată de modul cum autoritatea comunala, de acord cu cea administrativă, nesocotesc drepturile cetăţenilor. Până acum ministrul do interne n’a orânduit nici o cercetare. IIIx. ECOURI D. Dr. Toma Diceseu a fost numit profesor de limba germană la şcoala Nor-ni dă Caro! I diu Cîmpu-lung, In locul vacant. *** Părintele Sabini Piso, licenţiat în drept şi în teologie, este numit, pe ziua de 1 Noembrie, profesor de limba latină, clasa I, II şi IR, de la liceul din Galaţi. #** D. C. Protopopescu-Argeş, student al facultăţel de litere, a publicat o interesantă broşură asupra Excursiuneî archeo-logice pe care studenţii universitari afl fa-cut-o îu vara aceasta, Ia Dobrogea, sub conducerea distinsului lor profesor d. Gr. Tocilescu. *% La Măgurele-Oteleleşanu s’a înfiinţat la şcoala de acolo, un al doilea post de învăţător, numindu-se d ra Viorica Marinescu. *** S’a aprobat ca text didactic Geografia judeţului Tutova de d. Simion Miro-nescu. D. A. Lupu Antonescu va concura pentru catedra de limba romlnă ce se va creea la Uuiversitatea diu Bucureşti. *% Aflăm că Societatea «Steaua Ro-minâ» pentru industria petroleulul a cumpărat de la unul diu erezii defunctului Hernia, partea sa indiviză diu moşia Ctmpiua, şi a luat cu arendă de la cel-l’alţl patru erezi părţile lor din aceeaşi proprietate, ast-fel că zisa societate va intra pe ziua de 1 Noiembrie a. c. în stăptnirea moşiei Clmpina în ceea ce priveşte exploatarea puţurilor, etc., iar pe ziua de 1 Aprilie anul viitor 1897, importanta fabrică de petrol de la Clmpina va trece sub administraţia şi lu stăptnirea societăţel «Steaua Romlnă» din Bucureşti, posesoara fabricelor de petrei de la Bucureşti, Monteoru şi Moiueştl. ,% Următorii soldaţi bacalaureaţi afl fost înaintaţi, pe ziua de 1 Noiembrie, lu gradul de sub-locotenent Iu reservă. G. Viişo-reanu, A. Darvari, Ion P. Carp, Vasile Capşa, G. Magheru şi A. Dumitrescu. ,*« Epitropia bisericel Adormirea Maicel Domnului, din Fălticeni, a fost autorisată a primi, sub beneficiu de inventariu, succesiunea decedatei Elena Bogza. *** D. N. Popeseu, directorul cancelariei Senatului, şi d. Savu Şoimescu, directorul serviciului stenografie al Senatului, demisionaţi pe ziua de 1 Octombrie pentru a-şl regula drepturile la pensiune, afl fost confirmaţi din nofl In posturile lor, urnilnd a opta intre leafă şi pensiune. ,*» Dumineca trecută s’a făcut inaugurarea unul uofl local de ş cideutală. www.dacoromanica.ro EPOCA Atragem atenţiunea publicului asupra ru- ] bricul din pag. 4-a Mici anunţuri. care sunt menite a iiilesni transueţiuuilo individuale ţi comerciale. Preţul excepţional de eftin ce se face pentru aceste auunţurl, este un indemn pentru toată lumea de a so folosi fără inijlo cirea vre-unel persoane tnlr'o afacere ca : închirierea uium oaie, arendarea miel moşii. eluzarca unei trăsuri, ele. Tot pentru o mat eftină plată a acestor anunţuri se prescurtează şi cuvintele spre a nu ocupa inaT multe rlndurl. PREŢUL: ptuă la IO ptiUiicuţiî 30 lumi linia |»entru (le care dată. şi de la 10 tu mi* 20 bani linia. O crimă misterioasă — Se telegrafiază din Belfort că alaltă-erl dimineaţă lingă Mon-treaux-Cliăteau, un vinător a descoperit pe frontiera dintre Franţa şi Germania, la o depărtare de vr’o 2> metri de la stilpul German, pe clin-pia teritoriului francez, cadavrul unul lînăr de 16 — 17 ani, necunoscut prin acele localităţi. Victima fusese lovită de 14 ori cu cuţitul în piept şi avea gitnl tăiat; capul era aproape despăiţit de trunrhiO. Nimic pină acum nu a putut ajuta pe autorităţi pentru stabilirea identităţel persoanei. Se presupune că orib'la crimă a fost săvîr-şită în Alsacia şi că cadavrul a fost tirtt pe teritoriul francez pentru a depista autorităţile. O statistică lugubră.—Un raport oficial constată că in metropola engleză, in anul 1895 uit murit de foarno şeapte zeci şi una de persoane ; cu trei zeci si două mal mult de cit iu anul precedent cînd numai trel-zecl şi nouă de nenorociţi s’aO stins din cauza lipsei de alimente. Mat toţi aceşti nenorociţi aparţineau clasei săracilor ruşinoşi şi sfioşi, femeile predominiud numărul victimelor mizeriei. Din acelaşi raport se constată că in cele mal multe cazuri ajutoarele cerute de aceşti nenorociţi asistenţei publice, aii fost refuzate. Un concurs original. -- Oraşul Nogeaut (Franţa) unde aii avut loc cursele oamenilor cu picioare de lemn, organizează acum un nod concurs. Un cetăţean din Nogeaut, desfide pe toţi vizitiii de case mari. vizitii de otnnibuse, birjari, camionerl şi căruţaşi de a se servi de biciul lor cu mal multă siguranţă, adresă, putere şi eleganţă de cit dîusul. Această desfidere ş’a produs imediat efectul, şi astăzi printre mtnuitoril acestui vrăjmaş al dobitoacelor este o adevărată furie. Cererile de înscriere la acest, concurs sunt foarte numeroase şi numărul concurenţilor de piuă acum trece peste patru sute. Seria lor însă nu este terminată şi zilnic biuroul comitetului centra! este asediat de noul concurenţi. In Nogeaut nu se aude toată ziua de cil trosnetul de bice al celor înscrişi la concurs cari se exersează în continuu pentru ziua cea mare. Premii in bani şi în diferite alte obiecte vor fi distribuite învingătorilor. Dramă de amor.—Duminică dupăamiazl o dramă de amor s’a săvirşit în strada Gfinin din Amiens. Lucrâtoarea Julieta Legrand, în virslă de 25 de ani, se dusese acasă la ea cu puţin timp în urma amantului săti, un anume Bouvresse, în virstă do 22 de ani. soldat în escadronul 2 de tren şi de fel din Clermont. Iu urma unei discuţiunl violente, Bouvresse, care era foarte gelos, trase mal multe focuri de revolver asupra amantei sale, din cari două gloanţe o loviră in tîinplă. Tinâra femee avu iacă puterea să fugă; ea îşi dete sfîrşitul peste ojumătate de oră într’un apartament din parterul clădirel. Bouvrese se pedepsi apoi singur, trăgîudu-şl un foc de revolver în cap. Moartea a fost instantanee. Julietta Legrand, lasă in urmă doul copil în virstă fragedă. ŞTIRI MUT ZIARE Din Lumea Nouă : ErI, la palatul de justiţie, mal mulţi membrii al baroului discutaţi ordonanţa de neurmărire dată de judecătorul de instrucţie Vasiliu lu afacerea plastografiilor. Toţi spuneaţi că purtarea judecătorului de instrucţie Vasiliu e mal mult de cit monstruoasă şi ea înjoseşte magistratura. *** Ni se scrie din BacăO că de şi consiliul comunal a cumpărat isvoarele de apă ale d-nel Ilacliş, destinate alimentărel oraşului cu apă, totuşi azi se zice că s’a constatat că aceste izvoare nu pot da cantitatea de apă spre a îndestula trebuinţele o-raşulul. Prefectul, deşi nepot al d-nel Racliş, proprietara isvoarelor, totuşi temîndu-se de vre-un bocluc. caută să stârue ca ministrul să aprobe plata sumei de 60.000 lei cari trebuesc vărsaţi. Aducem la cunoştinţa d-lul f prefect Paul Stăteseu, că, in strada Mărcuţel s’a oganizat un adevărat banditism. Indivizii Calpacea şi Nae Feraru, aQ pus o adevărată slăpînire pe sus numita stradă. De cum so Inserează, e imposibil ca trecătorii să mal poata circula pe strada Mărcuţel, de teamă ca să nu fie atacaţi şi jefuiţi de banda lui Calpacea. E ceva îngrozitor chipul în care aceşti indivizi bat pe oameni tam-nesam, fără ca sergentul de stradă să aibă curagiul de a interveni, sub cuvînt că nu vrea să fie o morit. Rugăm pe d. prefect, ca să pună capăt acestor fapte, punînd la rezon pe bătăuşii cari a ti devenit spaiftiajlocuilorilor din acea stradă şi chiar de prin împrejurimi. Tot-d’odată ll rugăm a da ordin secţiei respective ca să facă o cercetare cit se poate de amănunţită pentru a descoperi pe toţi acel cari fac parte din banda Iul Calpacea şi Nae Feraru şi cari sunt în număr de 10 —15. Din Adevărul: I). C. Politimos, deputat guvernamental din Dîmboviţa, se va asocia la campania pe care o duc liberalii disidenţi In cliest' Ghenadie. ia Din Constituţionalul; D. Grigore Giani, inspector administrativ, în urma anchetei de la Ploieşti, îşi va depune azi raportul săfl, ministrului de interne care raport arată că Iii adevăr la primăria din Ploeşll s’uu comis abuzuri de către a-jutorul de primar Ster iade, secretarul Nae Popescu, casierul bui'or municipale, cumnatul primarului Slăninii, anume Nae, şi un funcţionar care a şi lost dat afară. D. Giani cere ministrului darea în judecata a persoanelor numite mal sus, şi arată că Stauian, nu numai că nu a comis nici un abuz, dar are in Ploeşll reputaţia de omul cel mal cinstit şi că chiar consilierii comunali sunt de aceaslă opinie. 1). Giani voeşte deci să spele pe d. Slăninii. Vom vedea dacă va reuşi. ULTIME INFORMATIUNI D. Stăteseu. ministrul justiţiei, a chemat eri dimineaţă pe d. Stă-tescu, procurorul general, şi i-a făcut învinuiri pentru că, cu privire la refuzul d-lul Hamangiu de a face rechizitoriul în afacerea Mitropolitului, să publică de presă secretele parchetului în această ces Hune, care e o afacere de Stat pentru guvern. Ministrul a spus procurorului general ca să sfătuiască pe d. Hamangiu să desminţâ informaţi unea noastră. In Voinţa Naţională citim cea mal extra-ordinară, ne mal pomenita şi mal de necrezut noutate. I). Nicu Xenopol, concurent la catedra de finanţe de la Universitatea din Bucureşti, a găsit de cuviinţa sa se retragă la mijlocul concursului. Retrăgându-se, d-sa a a-dreşat preşedintelui juriului, d-lul G. Urecliiă, o petiţie pe care o publica in gazeta lui Gogu şi în care spune ca din svon public a aflat ca juriul nu ’i-a dat d-sale nota cea mal mare şi că aceasta cons-titue o vădită nedreptate. De cînd e lumea nu s’a mal auzit ca un candidat sa se faca singur judecător al meritului satl şi al celor-l’alţl concurenţi şi sa înjure juriul pentru ca din svon ar fi aflat ca examinatorii n’aQ fost tot asa de convinşi despre proc ipsea-la sa. Lipseşte un lucru în informaţia Voinţei: ceva cruci şi parastase la adresa profesorilor universităţii din Iaşi şi a delegaţilor Curţel de Casaţie. Zilele acestea va sosi în Capitală o delegaţie a disidenţilor din Galaţi, pentru a expune ministrului de interne şituaţiunea politică dificila ce se crează guvernului, prin numirea d-lul Zorii a în postul de prefect. In urma acestei, numiri relaţiu-nile dintre disidenţi şi guvernamentali s’aQ înăsprit şi mal mult. Mîine după amiazi se va■ ţine un consiliu de miniştri, în care se va discuta asupra proectului de discurs al Tronului cu prilejul deschiderei sesiuneî parlamentare. Scandalurile de la primăria Piatra aQ dat de gîndit guvernului ; e vorba de a se scăpa vinovaţii îndată ce afacerea va veni înaintea tribunalului Neamţu. In acest scop d. Stăteseu, ministrul justiţiei, a însărcinat pe d. Mândru, procuror general pe lîngâ Curtea de Apel Iaşi, sa se ducă la Piatra pentru a se cousfatui cu procurorul şi judecătorul de ins trucţie din localitate asupra mijloacelor de a se salva situaţia vinovaţilor şi a partidului. Primăria Capitalei executînd astăzi evacuarea imobilului din strada Viitorului No. 3b, ca insalubru, chiriaşii aQ plecat de bună voe. De odată însă intervine comisarul, care arestează pe proprietarii imobilului Ilie Marcu şi ’l deţine la secţia 14, de astă-zl de dimineaţă sonvndu-1 să restitue chiriile. Am dori să ştim de cînd s’aQ transformat agenţii Poliţiei în judecători de pace ? Denunţam cazul parchetului. D. Plesnilă, avocat al Statului pe , lîngă instanţele judecătoreşti din .udeţul Covurlul, şi-a înaintat demi-siunea sa, in urma numirel d-lul Znrila ca prefect al acelui judeţ. Numirea d-lul Zorilă a produs darie multe nemulţumiri în loca-ilate. Duminică, IO Noembrie, arti«Bul conservator va ţine o întrunire publică la Iaşi. Miercuri, fi Noembrie, va veni înaintea Curţii de Casaţie recursul 'acut de d-na Steiner. Acest recurs va fi susţinut înain-ea înaltei Curţf de d-nil avocaţi: D. Giani, M. Cornea, V. Lascar, T.ike Ionescu, Petre Grădişteanu şi Barbu Delavrancea. 0 ccmisiuae compusă din d. Riînni-ceanu. inginerul ş f al lucrărilor noul du a Căile Ferate, Săndulescu, an hitectul şef al ministerului de interne, R. Nede-escu, archileclul şef al ministerului domeniilor, a 'ost însărcin .tă de mimste-ul domeniilor să fa,.ă recepţiunea şeoa-el de arte şi meserii cin Iaşi. Societatea romînă de constnu ţiunl şi ucrărl publice, care a făcut clădirea, e ■epresintată prin d. Grant, directorul el. Recepţiunea se face azi. D. Manolescu, prefectul de Argeş, şi-a dat irevocabil demisiunea din acest post. Vom da, în numărul de mîine, mal multe amănunte interesante asupra nemulţumirii prefecţilor, în contra ministrului de interne nemulţumiri datorite unor intrigi făcute de Oculta şi de ciracii d-lul Gogu Cantacuzino, pentru a crea o situaţie dificila d-lul Stolojan. ORDON AH TA LUI VASILIU Precum am spus, ordonanţa lua Vasiliu este sfârşi tai şi aceasta ordonanţă conchide ta neurmărirea plastografilor. Această ordonanţă voluminoasă e piesa capitală în afacere : ea conţine re-suitatul cercetărilor lui Vasiliu timp de şeasc luni şi eoaaeliide la neculpabilita> te» celor de la «Voinţa Na-ţioaală . De oare ce «Voinţa» (de şi acuzată, pretinde că e pusă Iu corentul instrucţiei) cutează a ne da dezminţiri, aiirmăm că această ordonanţă e dată de trei zile, că a fost înaintată eu adresă în regulă la parchet. Ordonanţa e datată,^aşa eă a-tunel eiud va deveni publică se va vedea că «Voinţa Naţloualăi n’a spus adevărul eiud ne-a desminţit. Iar dacă eum-va s'ar încerca ei ne-va săscliinibe data, ori să modifice ceva tu ordonanţa lui Vasiliu, noi am luat toate măsurite pentru a dovedi falşul să-cir ş ii. Rechizitoriul se va da peste vre-o trei, patru zile de procurorul Nicolau, care lucrează eu cabinetul d-lul Vasiliu. A doua zi după rechizitor va apare ordonanţa definitivă, care va li făcută în eite-va rîudiiri şi se va mărgini a pune afacerea la dosar. Această ordonanţă menită numai a clasa afacerea, nu are nici o însemnătate. Ordouanţa însă pe care acum trei zile a îuaintat’o Vasiliu la parchet este bucata capitală. Această ordonanţă foarte lungă eon-stitue un adevărat act de acuzaţie în contra Mitropolitului. Vom publica mîine cîte-va din punctele de acuzaţie şi le vom discuta înainte chiar ea ordonanţa să fie publică. BtJLETIX ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 301 Ll Noembrie. Urcarea cerealelor a făcut şi aslă-zl progrese mal însemnate In vederea ştirilor nefavorabile asupra mersului recoltelor din India, Australia şi Argentina. Deosebit de aceasta era şi timpul In Europa, preadău-năcios semănaturilor de toamnă, principal lu Rusia, Franc,ia şi Germania, ceea ce Încurajează mul! speculaţiunea a la ha-usse. Grlne s’aO vlndut astă zl iar cu 25 bani mal scump pr. beci. pe clnd eele-l’alte articole profitlnd de fermitatea grlnelor aQ rămas susţinute, dar In preţuri neschimbate. Exportul era foarte activ. Navlurile vapoarelor d'asemcnea neschimbate. * * * 0 chestie de cea mal mare importanţă, anume exportul petrolului, a f*st resotvută de societatea «Steaua Romînă», care In scurt timp a dat dovezi de spirit de Întreprindere. Aflăm că numita societate va expedia zilele acestea (via Constanţa) primul bastiment complect cu petrol rafinat şi a luat toate măsurile a face exportul pe o scară foarte Întinsă, fapt ce e menit a ameliora în mod simţitor situaţia comercială-economică a tarei şi a produce mare sensaţie pe pieţele de comerciu diu Europa. *** — Prin fir telegrafic — Washington, 30 Octombrie. «Oficial». —Recolta medie a porumbului în 1896 este de 27.3 bus bele de acră, contra 26 2 In 1895. Această ţilră represintă media cea mal mare din ultimii ani. A mc citi urinarea foiţei tu pagina IV. C0MUNICĂRÎ Pentru înlesnirea tntulor acelora eari aii case de închiriat şi cari caută case pentru Si. Dumitru, ziarul Epoca a înfiinţat In pag. IV o rubrică speciala sul» titlul de: închirieri şi arendări. Se aduce la cunoştinţa publicului interesat spre a cerceta zilnic această rubrică. * * * Pentru ca publicul să fie călăuzit’şi informai din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor iniei. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * * Persoanele cari doresc să facă un îttic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocal, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimete textul prin poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costulin-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domiciliu încasatorul Epocal. Se mal facejcunoseut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocal, afişul do zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. * * * A se vedea rubrica spectacolelor în pag. IV. Avi s Dicţionarul Contimporanilor,urmând să apară in curând, am adresat mal multor persoane următoarea scrisoare: «Domnule, «Sub-semnatut, ocupându-mă cu întocmirea unei lucrări biografice a Rominilor cari aQ jucat un rol de frunte în secolul nostru, iu politică, literatură, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vă rog să bine-voiţl a’inl da intru cât ve pri-veştepe D-v., următoarele notite : 1) Numele, pronumele, locul şi data naşterel. 2j Locul studiilor, epoca lor, titlurile d-voastre, 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă, faptele Dv. de armă, campaniile, etc., 4) Titlul scrierilor D-v. tipărite, şi orl-cari alte amănunte cari merită să fie înregistrate într’o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desăvîrşire or-ce critică, or-ce apreciere lie in bine fie iu răO, asupra persoanelor şi faptelor. Nădăjduesc că ţinlnd seamă de dificultăţile ce întîmpin pentru adunarea materialului necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să ’ml înlesniţi munca, ti-imeţindu-mî prin poşlă amănuntele ce vă cer. Reînoesc aici interveuţiunea mea către public şi rog atît pe acel cari au primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din eroare nu ar fi primit, să bine-voinscă a’inl trimete de urgenţă aceste notiţe biografice. D. II. Itoselti Strada Biserica Amzel No. 15 [° Bucureşti POSTA ADMINISTRAŢIEI Casa de Sa.nata.to Institut din noS roorganisat fii, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a t ut iilor boalelor nervoase şi ehroiiice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de oclit, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynoeologiee ; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşîe in institut. Discreţiune.— tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saO specialist. Preţurile moderate, peutru angajamente lu nare se fac reiucerl. ConsultaţiunI in fte-care zi, pentru bualele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prosperi al Casei pe 1896. IST SKLOŞY MASSEUB b Reîntorclndu-se îu ţară primeşte între orele 3—6 p. m. Strada Olari No. 8 ODCToaui hARALAMIT - MEDIC AL SPITALULUI COLŢ BA — ISOALE DE 1*IEEE ŞI SIFILITICE BOA LE DE FEMEI S’a mutat îjl strada Renaştere!, No. 3 ConsultaţiunI de la 2 la 5 ore 0fl- STfâfE K. CIURCif LX Polikangasse—No. 10. Yioua ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena Doctor WJMiOM ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele si sifilitice din spitalul Colţea * BULEVARDUL CAROL. 74 f'onaultaţiitni «i« la I — 4 s». **»* CONSTANTIN SIHIONESCU Doctorand îu ineiîirina Paris, Botilevard Montparnass, 152, Paris ConsultaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. ;|Dr. CRĂINICEANU STRADA FONTÎNII (Casa General Duca) Consultaţii I —3 p. im, DRi OHîRIAO TEOHftR! Specia! în boale de FEMEI şi FACERI S’A STABILIT IN BUCUREŞTI 8tra 93 — 5»/o Serisurl Funciar Rurale . 93 l/« 90 •/« 5o/o » » Urbane . 89 ■/. 95 5*/o » » » Iaşi . «4 V* «5 — Acţiuni Banca Naţională. 1765 1779 — » » Agricola . 226 — 229 — > Dacia Romînia asig. UO — 443 — » S-tea Naţionala asig. 4(15 — 468 — S-tatea de Construcţiunl . 206 — 209 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . 2 65 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert A Cţl, Frankenthal ţi cu caractere din fonderia de litere PUnsch din Frank-furt A/M FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»______ 106) L0UI8 JACC0LLI0T MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA CINCEA CAPITOLUL IV Bxparienţele.— “Swan ţi Waspn. — PKmînt. cer ţi mare. — Laeul kyreo. Când ajunseră la magazia unde era Încuiat monstrul, Ionhatan ordonă să se descarce bagajele şi trâsurel să se Întoarcă la San-Francisco. Abia dispăruse In Întunericul nopţel, că interiorul imensei magazii se ilumină de o dată prin puternica lumină a unei gigantice lămpi electrice şi iie-care putu să admire In linişte colosalul Eemamber, care cu cel doul sateliţi pe lături se repauza pe roatele sale ca un ce-taceu gigantic eşit pe ţărm. Waspul şi Swanul eraţi două construcţiunl de cincl-spre-zece ori mal mici de cât colosul, construit întocmai după acelaş model, pose- dtnd aceleaşi maşini, aceleaşi mijloace de apărare, cu acumulatori electrici de o forţă enormă, puttnd fie-care să desfidă flotele o-menirel lutregl adunate la un loc. Ionhatan le construise pentru a Înlocui în caz de accident, Rematnberul, dai absolut nimeni de cât el nu le putea face să funcţioneze. Ivanoviel, văzlndu-le, avu un suris de sa-tisfaeţiune intimă ; îşi zicea In sine că In caz de nereuşită va face pe Ionhatan să-l dea comanda unuia din ele. Era un spectacol cu adevărat impozant, fie-care se simţea cuprins de emoţiune şi căpitanul făcând să meargă capacul deschizător, tntr’o tăcere religioasă, oamenii de serviciu şi cel doul negri transportară Înăuntru bagajele aduse cu trăsura. Aceasta afacere Îndeplinită, Ionhatan Spi-ers printr’un simplu mecanism, făcu să cadă tot peretele din faţă al magaziei şi adre-sându-se către Ivanoviel, 11 zise cu răceală: — Ctnd vel pofti, domnul mefi, sunt gata. In aceste minute solemne, el Îşi reluase toată energia sa, tot slngole rece şi cu toate că chiar viaţa sa era pusă lu joc tu această afacere, Prescott putea să-i pue mina pe inimă; inima Iul Spiers nu bătea mal tare ca de obiceiu. — Sunt la ordinile d-v, domnule, răspunse Rusul. Căpitanul indică fie căruia locurile pe cari trebuia să le ocupe şi capacul se în-chişe ermetic pe intrarea colosului, între-ruplnd cu desăvîrşire orice comunicaţiune cu exteriorul. Ionhatan constată cu plăcere că maşina de aer funcţiona In mod regalat ; toţi respirau uşor un aer răcoros şi curat, curat de ori ce miazme şi de orl-ce corpuri străine. — Urmează-mă domnule, zise el scurt companionului săli şi îl conduse tn cabina directorului situată In capătul Remamberu-lul. 0 puternică rază de lumină electică proectâtâ In afara, lumina toată clm-piaşi prin imensa lentilă de cristal se puteaă distruge plnâ şi la cele mal mici detalii ale naturel. Aşezat cu ambele mlinl pe clapele de bronz, indiferent In aparenţă, căpitanul puse In comunicaţiune acumulatorii electrici cu pistonul cilindric care puse în mişcare roatele inaşinel. Ivanoviel, palid de emoţiune aştepta. — Plecăm, zise Încet Ionhatan, cu o sublimă Încredere în opera sa. Pe dată chiar, colosul porni din loc şi lucru extraordinar, pe cşre ofiţerul Rus nu l putea crede de şi îl vedea cu ochii, Re-mamberul spulbera din calea lui, copacii, coline şi tot ce II sta în cale, prin proiec-ţiunile Iul electrice ; el îşi nivela singur terenul drumului ce avea să parcurgă. In acelaşi timp strigăte entusiâste de victorie făcură să vibreze pîntecele monstrului. — Căpitane, strigă Ivanoviel transfigurat, eşti mal mare de cit lumea Întreagă. Dar plnă acum nu era încă nimic. Monstrul Îşi mărea iuţeala, nimicind tote obstacolele şi supuiudu-s-e ca uu copil docil tutulor itnpulsiuniior pe cari i le dedea Ionhatan. După ce aâ parcurs o distanţă de 5—fi mile Intr'un timp pe jumătate mal scurt de cât acela pe care l’ar fi Întrebuinţat o locomotivă în cea mal mare viteză, Remamberul se ridică de cap, în tocmai ca o pasăre care se pregăteşte să sboare şi Îşi întinde gttul şi desfăcu aripele şi începu să străbată aerul cu o iuţeală vertiginoasă. Ajuns la oare-care înălţime, începu să planeze Încet, d’asupra oraşului San-Francisco. După o călătorie îndelungată prin aer, în tot cursul nopţel Spiers ilumina din clnd în ctnd monstrul, spre marea mirare şi stupefacţiune a noctambulilor cari îl zări- seră şi cari nu puteaQ să-şi dea seama de ceea ce este. La răsăritul soarelui, călătorii aerianl zăriră lacurile Tezcuco şi Xoehilraico şi între ele zăriră în valea Tercaclitum, frumosul oraş al Mexicului. Câţl-va Indieni din afară de oraş, cari umblaâ prin potecile munţilor, mântnd de la spate măgarii lor încărcaţi cu fructe şi cu legume, zărind îu zorii zilei strania a-pariţiune plutind prin văzduh, se asvârliră cu faţa la pămtut, înspăimlntaţl plnă la teroare. Dar Remamberul trecu, urmă cât-va timp Cordileriî, apoi Ionhatan 11 îndreptă spre vârful cel mal înalt al Âvanhaculul, muntele Citlaltepl, pe care monstrul se scoborî încet şi se lăsă pe pămînt la o înălţime de 5,308 metri d’asupra nivelului măreî; Remamberul străbătuse 1,200 de kilometri într’o noapte. — El bine, zise căpitanul Roşu întorcân-du-se pentru tntlia oară de la plecarea lor către Ivanoviel, ordinul Invizibililor, fost-a el asvîrlit In gârlă ? Mut de admiiaţiune, Rusul îndoi genu-cliiul înaintea căpitanului, Încântat de fericire şi bucurie, şi ÎI zise: — Stâplne, salut In tine pe cel rnal mare geniu pe care l'a produs omenirea. Porunceşte şi mă voia supune. Inii fac o cinste de a mă socoli printre cel mal umili şi mal credincioşi dintre sclavii tăi. — Ne mal râmlne acum să facem experienţa oceanului, reluă căpitanul; dar am trebuinţă de cîte-va momente de repaus. — Suntem devotaţi ţie cu trupul şi cu sufletul, II răspunse Ivanoviel, şi te vom urma piuă la moarte. Cu toate acestea Ionhatan era nerăbdător de a urma seria experienţelor sale. După un dejun de cîte-va minute, substan ţial dar foarte repede, improvizat de diba- ciul Fo, Remamberul porni din noO în aer Graţie puternicilor acumulatori electrici) aşezaţi în partea finală, colosul se urcă în aer dintr’o singură mişcare, cu uşurinţa şi iuţeala unei săgeţi. După ce străbătu Ţările Calde, el reluă linia Cordilerilor. Nici o dală spectacol mal frumos şi mal grandios nu se prezin-tase ochiului omenesc; Întreg echipagiul, grămă it la lentilele exterioare, urmărea cu un viâ interes desfăşurarea acestor i-mense şi pitoreşti panorame. Mal departe de Panama, într’o vastă eîmpie numită Cîmpul Constituţiunel, se zăriră două corpuri de armată de 250 pînâ la 300 de oameni fie-care. Era al şeaptelea pronunciamento din acel an. — Iată momentul de a experimenta Remamberul ca maşină de război, zise căpitanul Roşu cu un surîs strania. — Aceasta îl va lmpedica de a se ucide unii între alţii, răspunse Ivanoviel; dar ce parte vrei să susţii? — Pe aceea a opoziţiei nici vorbă; el trebue să aibă In orl-ce caz dreptatea în partea lor. In acel moment, strigăte de: Trăiască constituţia, porneafl în mod simultaneâ din ambele tabere. — El bine ! să isprăvim cesliunea, zise încet căpitanul. (Va urma) Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Ităncel Naţionale colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Hugo. Consuitaţiunl dela 4'!. pină la 7. p. m : pentru dame de la 3—4 L. KEPPICH Colt cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Col} cu str. Lipscani Cel mai mare şl eel mai bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum I*oli-caudre, Braţe, Lyre, ete. de Cristal, bronz şi metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Franţa, Germania şi Unglitera. Mai ef-tin ea ori-unde. Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină Incandescentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului. ar preturi reduse •om ■■gram—nmniimriiri—m mt nri N. Grig orescu 43, Calea Victoriei, 43 vis-ă-visde cofetăria Capşa, Bucureşti Aduce la cunoştinţa onorabilului pubb'c, că în atelierul meO se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pantra oonserraraa înoftlţâmlxitelor recomand veritabila Crsma'meUoniană neagră şi culori dia fabrloa •mtoivv şi son din Londra : Feriţi-vâ de contrafaceri UZIUA DE GAZ FIIiARET CO l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. 45 Iii Transportaţi la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care ° 40 KILOGRAME Sacii sunt PECETLUIŢI cu plum- buri. COMPANIA DE GAZ HPCIJRF.SCI LaTypografia «Epoca, se vinde hiztie maculatură cu 45 bani Kilogramul in pachete de 10 kilograme Cea maî bună AP A MINERALA PURGATIVA este acea de la : BREAZU-Iaşi premială cu Medalia de şi recomandată de aur la Expoziţiunea cooperatorilor din Bucureşti 1894 D-niî medici. Efect prompt şi sigur, Roşu mleă. Gust plăcnt CEREŢI DAR NUMAI Apa minerală, de BREAZU care se găseşte la toţi vînzătorii de Ape minerale din ţară. La Typografia EPOCA se află de vînzare liîrtie maculatură cu 50 bani kilogramul in pachetede cîto 10 kilograme. A. MONTAUERANU 81, — Calea Victoriei, 81 — BucurescI Casă de încredere Instalaţinni de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout â I ’ăgout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz. Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare’ Şl Paratonere Mare depou de lămpî pentru gaz aerian. Jjumiuă Incandescentă sistemul cel mal practic Lavoare, Urinale, Instalaţiuni de tot felul de băi Sobe de încălzit apă pentru băl, Furtuni pentru stropit Pompe pentru grădini Closete de toate listemnrile cele mal noi, Bobinete, ete. Closete pentru casă Vergele pentru scări ţi Porto-Tablourl. SOBE CALORIFERE BELG1ANE Unica specialitate in felul lor Prin excelenta lor ventilaţiune afi devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Mâldărescu, dr. Var-km, etc. Atl fost premiate la toate expoziţiunile internaţionale, precum şi la cea din An-vers şi Chicago cu medalie de aur. Consunând puţin material atl un foc necontenit. care produce căldura cea mat plăcută şi neschimbătoare. Vinzarea sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Singurul depozit pentra Bomînia al caseî De-quenne & Comp. dia Bruxelles şi Paris Marcus Littmann S-sor I Wappner Ol. CAI.IX VNTOKIF.l, 61. (Vis-A-vt* d« Episcopia) I.u vcuhiul magazin de Lămpî se află : Masiue do bucătărie. Bal, Cloiete, (sistem tout â l’âgout) 511 IARI-CO i* o u Autorizată de Ministerul do Interne, serviciul sanitar an perior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperimentlndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pînă acum că, vindecă : boalele de sto-mach, dispepesielor de diferite naturi, catarele cronicale ale sto-maehulul şi intestinelor, conge;tiele, constipaţiele cronice, iperi-mia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. 8. ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Litschco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Engliel şi Ilutză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasâ prompt. A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri la D-nil Mir-cea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiă la d. Zoltol bulevardul Elisabeta. 43. Cea mal bună calitate euristentă de DE UZINA DE GaZ vi se furnisează lu domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greu ta tea garantată irLEI 49^ Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală saQ personal casei A. GOLDŞTEIN O, Strada Decebal, 9. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiaue, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl ew gros ţi en detail de la Bucureşti, Constarea şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. BncureştI. — 11 en No-3