SERIA IL—ANUL H, No. 291. Ediţia a, treia MERCURI, 30 OCTOMBRE 1896 NUMARUL^iO BANI ABOÎTAIIESTFJiE încep la 1 ţi ÎS al« fle-cirellunl şl se plătesc tot-d’a-una Înainte In JSMcxreşU la Casa Administraţiei In ţwUţ* şi ttreindkU* prin mandate poştale Un an In ţar» 30 lei; In streinfttate 50 lei Şase luni ... 15 > » » J5 » Trei luni . . . 8 » » » 13 * Un namAr In streinttate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. S-STRADA CLEMENŢEI—No. S NUMARULJO BANI In Bucureşti şi judeţe sa prinţese numai la Administraţie In streinAtate, diract la adminUlfa{it şi ia toate oficiile do publicitate Anunciurl la pag. IV....0.30 b. linia » > » UI........1— lei » » » » II........3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Cn nani? T«e2il4 89 bani ADMINISTRAŢIA No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 3. Olt IHWAlVf 4 I AU MIŞEL Păcătosul judecător de instrucţie Yasiiiu a dat ordonanţa sa în afacerea procesului de calomnie intentat Voinţei J%ationnle de I. P. S. S. Mitropolitul Ghe-nadie. Vasiliu conchide că nu este caz de urmărire. 1 Eată motivul de drept invocat de dîusul: «Faptele imputate Mitropolitului nu întrunesc elementele calomniei, de oare-ce publicarea lor în Voinţa e posteri-oară sentinţei Sinodului care a osândit pe Mitropolit între altele tocmai şi pentru aceste fapte!» Yom reveni asupra acestei monstruoase ordonanţe, falşă ca teorie de drept, falşă în fapt. Pentru moment ne mărginim a spune că nu ne aşteptam la alt-ceva de la instrumentul slugarnic al lui Stătescn. Daca ar fl fost om, dacă ar il dat curs plîngerii Mitropolitului, judecătorul de instrucţie Vasilin ar il fost silit să plece din magistratură ca d. Dărăscu. A preferit să rămîe sluga lui Stătescn. complice cu plastografii. ---------- i m----------------- ÎNŞELĂTORI Şl ÎNŞELAI! Conservatorii afl lucrat neîncetat Ia ridicarea nivelului luptelor noastre de partid, s’afi încercat a îm-blînzi pasiunile politice, aii pus în tot-de-a-una ideea mal presus de persoana, interesul general în locul interesului particular. Idealul lor a fost de a eivilisa, de a occi-dentalisa cit mal mult mersul ac-tivitaţel noastre politice. Liberalii au persistat necontenit in relele lor apucaturi, aQ rămas credincioşi politicei lor de intrigă şi de specula, considerînd ţara ca o moşie a lor şi puterea ca o afacere. In orl-ce alta ţara din lume, justa şi potrivita ar fi, în asemenea împrejurări, menţinerea cît mal lunga la cîrma ţârei a conservatorilor, şi—de oare-ce alternarea partidelor este de esenţa constituţională—guvernarea cît mal scurta a liberalilor. La noi însă, toate storţarile partidului conservator spre a îndruma politica pe o cale mal leala şi mal sănătoasă, nu au impedicat de a fi stat la putere tot atît şi chiar mal mult ca dînsul pe liberali. La darea în judecata a lui Las-car Catargiu, se rfispunde prin er-tarea lui Ion Bratianu. Vinovăţia celui din urmă îşi găseşte absolvirea în dorinţa conservatorilor de a linişti spiritele cu drept întărîtate. Pe cînd liberalii permută, înlocuiesc, destitue pe funcţionarii Statului spre a face loc flâmînzilor din tagma lor, conservatorii, îngrădesc serviciile publice de legi de organi-sare, de înaintare şi de inamovibilitate, şi nu se ating de cît de funcţionarii cari, prin incapacitate saQ incorectitudine, arata ca numai pentru a’l căpătui sunt puşi acolo de liberali. Pe cînd paiaţele liberale dan a-salt puterii cu un program de oca-siune pe care, ajunşi Ja budget, îl sfîşie ca o sdreanţa nefolositoare, conservatorii lupta neîncetat pe ta-rîmul principiilor şi deschid calea largă acestei ere de reforme economice şi sociale a cărora importanţa nici pînă astăzi n’o înţeleg bastarzii lui Tudor Vladimirescu. La 187G, cu ocazia votării con-venţiunil comerciale cu Austro-Un-garia, liberalii ameninţa, insulta, batjocoresc monarhia vecină, şi, ajunşi la putere, se grăbesc a ratifica aceasta trădare naţionala» şi a face imediat cochetării triplei a-lianţe. La 1893 şi 1894, fidel singurului program de care nu s’a lepădat, Sturdza iarăşi porneşte lupta în contra Austro-Ungariet, se încinge la brîO cu sabia Iul MiliaiQ Viteaza, pînă cînd, numit consilier al Tronului, se leapădă de ţinuta de campanie şi se leagă la piept cu cord, nul lui Leopold. La 1876, conservatorii desrobesc România economiceşte şi politiceşte. De la 1888 până la 1895 cu o moderaţiune, un tact şi o demnitate ce meritau o mal bună recompensa, el se afirmă in ochii Europei şi a Austro-UngaricI ca un mare guvern şi mal în urină în presenţa Maiestăţii Sale Imperiale Apostolice ca un partid conştient de menirea lui şi de datoriile sale internaţionale. Deosebirea adînca între aceste doua sisteme de politica împedi-cat-a oare pe liberali nu numai de a fi chemaţi, dar de a fi menţinuţi la guvern mal mult de cât conservatorii? Nici de cum. Popularitatea lor nu este ea mal mare de cât a noastră ? şi pangli-căriile şi boscăriile lor n’au încă ele mal multa trecere de cât neîntreruptele şi însemnatele reforme ale partidului conservator? Şi te întrebi, amărît, ce să de* plîngl mal mult: servilismul mulţi-mel sad ingratitudinea el? Ce lesne pentru conservatori de a fi dat în judecată pe Ion Bratianu! Ce uşor de a chema în curând la răspundere pe D. Sturdza! Ce elementar de a înlocui, destitui pe funcţionarii d-voastre cu «d’aî noştri b> De a arbora ca program un steag şi de a’l preface în urmă în cârpa ! Ce popularitate n’am căpătă a-gitînd cestiunea fraţilor Rotnînl nu numai dincolo de Carpaţl, dar şi peste Prut şi peste Dunăre, daca cum-va am împinge credulitatea şi lipsa de respect către Coroană pînă a ne închipui, ca liberalii, că numai de frica unei complicaţiunl exterioare sau de grija unei vizite împărăteşti, M. S. Regele cliiamă partidele la putere ! Dacă constatam deosebirea de tendinţe ale partidelor noastre, dacă deplîngem rezultatul activităţii lor, este oare pentru a ne mira de faptul câ amicii noştri na urmează calea pe care aft apucat-o liberalii şi in care aceştia vad singurul mod de a ajunge şi de a se menţine la guvern ? De sigur că nu. Ori ce ideie sănătoasă nu prinde imediat rădăcini. Moravurile nu se schimbă într’o clipă; ele se în-drepteazâ încetul cu încetul şi pînâ cînd conservatorii nu vor stei toate mijloacele de a convinge ţara, nu le este îngăduita desnădajduirea. Daca experienţa ne face mal cu minte, dînsa ne şi întristează din zi în zi mal adine. Viitorul să nu ne împingă însă întristarea pînă a ne face sa credem că ţara aceasta se va împărţi în veci în două partide: partidul înşelătorilor şi acel al înşelaţilor. Şi atunci sa nu ne rămîe de cît trista perspectiva de a vedea partidul conservator, descurajat de a fi vecinie înşelat, lipsind ţara de un partid de ordine şi de muncă, saQ transformîndu-se, pentru ruşinea el, într’un al doilea partid liberal. A. Cil. FloreMCii. SITUAŢIA LIBERALILOR J CAMERĂ Prevederi rele.—Ostilitate» faţă eu d. Stolojan.— Nemulţumiri generale.-Grupul «1-1 tiî Ntolejau. Prevederi rele Puţine zile ne despart de deschiderea Corpurilor legiuitoare; în aşteptare credem că e bine să examinăm puţin situaţia guvernului liberal faţă cu Camera. Intru cît ne priveşte facem cele mat rele pronosticuri, în această privinţă; prevedem de pe acum dese conflicte între puterea legislativă şi puterea executivă şi ne aşteptăm la spectacolul repeţdt al depunere şi retragerei cutărul sau cuiăru? proect de lege. Aşa, în afară de opoziţiunea disidenţilor, opoziţiune care capătă din ce în ce mal mulţi aderenţi şi cîştigă teren; vom mal avea de înregistrat şi atitudinea a-proape ostilă guvernului a diferitelor grupări de nemulţumiţi. Să specificăm : Ostilitatea ţaţă eu (î, după o hotărîre a consiliului de Stat definitivă, să vadă azi în 1895 contestat dreptul de clăcaş şi prin urmare do împroprietărire a locuitorilor petiţionarii neîmproprietăriţi. 2) Este trist ca justiţia să facă străgă-nirî de a pune în pericol un drept recunoscut de instanţe. 3) Se roagă d. ministru al justiţiei să ia măsuri pentru ca locuitorii foşti clăcaşl să capete dreptatea fără cea mal mică str&găneală. Semnat: Dim. Sturdza Această rezoluţie care nu este do cit o palmă zdravănă aplicată d-lor Stătescu şi Sărăţeanu, care o o dovadă do cinstea procurorului general al Curţel do Apel din Capitală, datează de la 5 Noembrie 1895. Şi ştiţi ce a făcut Stătescu cu această rezoluţie a preşedintelui consiliului de miniştri ? A trimis pe nenorociţii do ţărani din nou In parchetul general, adică la Sărăţeanu care le-a răpit pămînturile, iar acesta i-a isgonit din Bucureşti. TRIBUNA LITERARA BISERICA ŞI RELIGIA Din discnraiil <1-1 ui Al. I.ahovari Discursul d-lul Al. Lahovari de la Dacia constitue o minunată bucată de dorinţă şi nu credem că i-se poate găsi un loc mal nemerit în coloanele noastre de cit la Tribuna literară. Acest imcomparabil discurs a produs cea mat adtncă lutipărire asupra tuturor celor ce au avut fericirea să-I asculte. — Regretăm că nu avem destul loc pentru a publica întreg acest discurs magistral, dăm aci partea finală a cuvîutăril d-lul Lahovari : Două victime a făcut guvernul prin faptele sale criminale şi nechibzuite: cea mal puţin lovită este I. P. S. S. Mitropolitul Primat — căci conştiinţa sa curată îl face uşoară suferinţa; dar victima cea adevărată este Biserica Romlnă şi Sinodul săQ: pe unul l’a lovit numai, pe cel-lalt l’a necinstit. Această instituţie încă fragedă a primit o lovitură de moarte. Judecata Iul îl va judeca. Biserica noastră naţională are âstă-zl o pată care greii se va putea şterge. Această defăimare a trecut de hotarele ţărel, şi cele-lalte biserici surori cărora s’a comunicat sentinţa infamă şi de la cari se aştepta un răspuns, s’aQ manifestat prin tăcerea dispreţului. Este ceva mal grav. Este de temut că dacă nu oamenii culţi, cel puţin mulţimea care nu poate să facă discuţiunl subtile să nu facă răspunzătoare însăşi legea creştină de nevrednicia slujitorilor săi şi să nu se lăţească în ţara aceasta necredinţa şi nepăsarea de cele sfinte. Dar aceasta nu va fi. Suntem Romînl, suntem creştini, suntem oameni. Nu e cil putinţă ca un fapt care a călcat Constituţia, legile scrise şi legile chiar nescrise ale omenirel, dar cari sunt adîne înfipte în eugetul fie-eăruia, să nu ne mişte pîuă Iu fundul inimilor noastre. Această odioasă judecată putea chiar să sdruncine credinţa. Dar pînă aci. Această credinţă în care ne-am născut şi în care voim să murim, care a preşezut la cele mal mari acte ale vieţel noastre, care a împreunat mlinile noastre cu mîinile soţiilor noastre, care a adumbrit leagănul copiilor noştri, care a veghiat mîngletoare la căpătfiul strămoşilor noştri adormiţi, In care şi noi sperăm să adormim In pace, pentru a reînvia tn speranţă, acea credinţă nu poate fi pîn-gărită de un Partenie, nici siluită de Sturdza. Dînsa a fost de la început şi de-alungul istoriei una cu naţiunea romîuă, dînsa a purtat în luptă steagurile biruitoare ale Mi-hailor şi ale Ştefanilor, pentru dînsa aQ murit Basarabii în Constantinopole. Ea este amestecată cu pămîntul şi cu ţărina acestei ţări, ea este dospită In inimile şi Iu cugetele noastre. Nimic nu o va sdruncina. Guvernul, spri jinătoril lui, scribii şi cărturarii lui de 1 a un timp încoace repetă in toate modurile,—ca şi cînd ar voi să se întremeze pe el înşişi, — «chestiunea este închisă, lucrul este sfîrşit.» Domnilor, cînd Mîntuitorul lumii futepi-rouit pe cruce, cînd dete ultimul săfl strigăt şi cînd Duhul săQ se îutoarse la cerul de unde venise, poporul ucigaş al Evreilor a strigat şi el într’un glas : «S’a sfîrşit!» S’a sfîrşit! au zis Ana şi Caiafa; «s’a sfîrşit» aii zis fariseii; «s’a sfîrşit» aQ zis judecătorii nedrepţi; «s’a sfîrşit» a zis mulţimea orbită; «s’a sfîrşit» a zis Pilat din Pont şi ’şl-a spălat poate mlinile pentru a doua oară. Et bine, nu se st'lrşise şi nu s’a sfîrşit încă. Poporul,complice al celei malmarl crime in istoria lurnel, a fost risipit In cele patru unghiuri ale pămîntulul, imperiul roman a căzut; atîtea alte împărăţii s’ail format şi aQ pierit şi încă nu s’a sfîrşit. Sunt peste puţin o mie nouă sute de ani şi sute de milioane de creştini lăzile anumite se adună şi ridică rugele şi blestemele lor la cer in contra poporului ucigaş şi judecătorilor infami. O uedreptate nu se sfîrşeşte nici o dată ; ea strigă către cer şi către pămînt. Şi să nu zică făţarnicii că asemăn pe mitropolitul primat cu însuşi Isus Cliristos, căci se ştie că nu mitropolitul primat, dar cri din urmă nenorocit este în faţa nedreptăţii egal cu Cliristos. Tot stinta scriptură ne spune fl it justiţia, pereat mundus. Să se facă dreptate chiar dacă ar pieri lumea. Dreptatea, acea simţire născută în inima fie-căruia din noi, cere o înaltă satisfacţie in această chestie, şi nu se va linişti pînă cînd nu va fi îndestulată. Să avem sete, să avem foame de dreptate, şi vom fi săturaţi. Lumea nu va peri pentru aceasta. Va peri cri mult pînă şi suvenirea atentatului odios sub nume de judecată, plămădit dc un guvern fără streajă şi primit de un Sinod fără neatlrnare şi a cărui victimă măreaţă a căzut un bătrlu, un preot, un arhiereii, un şef al bisericel. Lucrurile nu pot să ră-mînft aşa. De la uu capăt al ţărel pînă la cel alt, de la Carpaţl piuă la Dunăre, să înălţăm către www.dacoromanica.ro 2 EPOCA Rege, către Suveranul iubit şi slăvit, ln-tr’un cuget, într’o suflare, un singur glas, un singur cuvlnt: Să se facă dreptate! Şi printr’lnsa se vor împăca conştiinţele, se va aduce pacea şi iubirea unde este zavistie şi ură, se va restabili cinstea Bisericel, buna laiină a ţârei şi se va întări Încă mal mult Încrederea naţiunel In alesul sâfl. In aceasta speranţă ne am Întrunit, cu aceasta să ne despărţim. FHAŢII ASSAN, dramă Direcţia Teatrului Naţional a făcut zilele acestea, pe ctt aflăm, o toarte fericită a-chiziţiune — achiziţiona dintre acele cari pot marca o epocă tu desvoltarea unei in-stituţiunl. Clnd eră în culmea foametei de lucrări originale, iată că Direcţia avu norocul neaşteptat să vază prezentindu-i-se, ca o mană In pustie, o piesă nouă, o dramă naţională, datorită penel amicului med I. Ba-calbaşa. Tîuărul autor nu este un debutant. El şl-a făcut primele arme—«Fără luminare». A debutâ ast-fel prin intunerec, dar totuşi intr’un chip atît de strălucit, înseamnă fără îndouialA a ti clasat, hotărît, dintru început. Titlul nonei piese a d-lul I. Bucalbaşa este mult mal luminos de cit al piesei d-sale de debut. Fraţii Assan, dramă naţională ! E un titlu plin de interes palpitant da actualitate. Cine sunt fraţii Assan ? Iată o gravă întrebare, la care poate răspunde comod orl-ce bueureşlean. Fraţii Assan ? Dacă, ieşind prin bariera Moşilor, in loc s'apucl pe la Busuioc şi pe la via lui Ghe-rasie* drept Înainte spre Zaanâ, o iei la stingă spre Colintina, prin Basarabl, numai de cit la mîua dreaptă dai de Fraţii Assan, Moară sistematici cu aburi, Făină, CleiurI, Lacuri şi Uleiuri, animale, vegetale şi minerale ! Fraţii Assan sunt două figuri simpatice, foarte cunoscute în societatea bueureşteană. Fraţii Assan sunt doi techuicl, ingineri inteligenţi, a căror educaţie europeană l-a făcut să se devoteze muncii. Po3edînd o avere respectabilă, aceşti tineri, deşi oameni de lume in toată accepţia cuvîntulul, în loc să risipească avutul părintesc în jocuri nebune de noroc, in aventuri puerile sad galante,iu furtuni politice, att preferit să ridice un stabiliment model, care face onoare istoriei progresului nostru industrial. Iată un exemplu frumos, pe care ar trebui sâ’l imiteze mulţi tineri de la noi! Gentlemeni, dar muncitori! Avere frumoasă, educaţie distinsă, o înaltă situaţie în societate, secundate de o neobosită şi onestă activitate : o viaţă plină de bucurie, de linişte şi de prosperitate! Aceştia sunt fraţii Assan. El vor fi dovedit că terenul muncii industriale nu trebue părăsit exclusiv exploatatorului străin sad burghezului romîn incult, fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiinţă. In starea în care se află astă-zl ţara noastră, este o operă tot aşa de utilă patriei şi societăţii, pe cât e de utilă individului, întemeiarea de stabilimente industriale solide ; căci cu agricultura numai, vedem că ■j mal merge. Până când să ne tot uităm cu braţele încrucişate pe cer şi la barometru, şi cu frica în sin să aşteptăm ba ploae pe secetă, ba uscăciune pe potop, ba căldură pe ger, şi aşa mal departe ? Pînâ când dorinţe absurde faţă cu mersul fatal al oarbelor elemente ? Şi unde mal pul concurenţa grozavă pe care ne-o fac produsele Ungariei, ale celor două Americe şi ale tutulor Rusiilor! Da, concurenţa străină ne omoară eeono-miceşte 1 h Să nu uităm criza agricolă de acum un ax, şi singurul nostru strigăt să fie: Industrie Naţională! Nu mal merge fără industrie !! Suntem pierduţi fără industrie!!! Onoare acelora cari ad Înţeles acest mare adevăr economic cu mult înaintea crizei agricole din 95! şi între aceştia onoare fraţilor Assan, proprietari şi directori al Morii sistematice cu aburi de la Colintina! Opera lor salutară a reuşit graţie spiritului lor practic, graţie priceperii lor tecii-nice, graţie activităţii lor pline de bravură; dar nu mal puţin graţie concordiei şi armoniei neclintite ce ad domnit între aceşti fraţi. Nici o*dată norul vre unei cât de mici neînţelegeri nu a pătat orizontul tot-d’a-una curat al acestei tovărăşii frăţeşti, pe atât de liniştite, pe cât de prospere. Prin urmare, mă întreb cu o legitimă cu-riositate: cum a reuşit tinerul autor dramatic să găsească In viaţa aşa de ticnită a acestor doul fraţi şi tovarăşi, de o aşa in- alterabilă armonie, subiuctul unei drame de sensaţie ? Cum, din viaţa paclnică şi lămurită a fraţilor Assan, o fi tras d. I. Bacalbaşa cu succes—succes de care nu ne e permis a ne mal îndoi—o piesă plină de sbucium şi de catastrofe ? Cu ce ingenios şi lndrăsneţ proceded va fi scos atâta sânge, cât trebue la o tragedie, din uleiurile minerale ale fraţilor Assan? Asta este secretul artei. Ar fi imprudent din parte-ne să anticipăm ceva, şi, ast fel, ne-am mărginit a da cititorilor o idee sumară despre subiectul şi moara Fraţilor Assan. Aşteptăm cu încredere prima represen-taţie, căreia nu ne lndouim că publicul II va face Încurajarea de rigoare —e o ;dato-rie patriotică—ceva mal mult, naţională. Piuă atunci, să nu uităm a constata că tînărul autor, părăsind puerilităţile atît de banale ale atîtor alţii, a preferit să trateze un subiect modern de actualitate palpitantă, tras din viaţa de toate zilele, care trebuie să ne intereseze fireşte mal mult de cit nişte subiecte, stranie pentru înţelesul nostru, trase din cine ştie ce cronici obscure—cum ar fi fost, de exemplu, vre-un epizod anost al fraţilor Assan din întunecoasa istorie medievală a imperiului romîno-bulgar. Nu ! să fim moderni! Iod In curind două expoziţii personale de tablouri : Intiia. Doatnns Zefirina Stănceseu, după un studifl academic de cinci ani cu vestitul Benjamin Constant la Paris, va expune toate lucrările sale. A doua. D, Marinescu, care a studiat In Franţa şi In Italia arta bizantină, va expune copiile sale după picturile bisericeşti «ele mal importante. MFOBMAŢII Ministrul de interne a numit o comisiune care să studieze starea actuală a institutului tipografic al Statului şi să elaboreze un proiect de reorganisare. Această comisiune a lucrat aseară la ministerul de interne,sub preşedinţia d-lul Stolojan. D. Stolojan e hotărît, pe cît ni se afirma, să nu confirme alegerile comunale de la Huşi şi să admită ca fondata contestaţia d-lor Cişman şi Ralle. Prin această măsură d. Stolojan voeşle să lovească în d. GoguCan-tacuzino. Din Viena ni se anunţă ca la U-niversitatea de acolo a fost, în ziua de 7 Noembre st. n., o «rencon-tre» între societăţile studenţeşti cari poarta culori. Societatea evreo-naţionalâ «Kadimah» a eşit foarte râtt din această întîlnire. & a zvonit erî prin oraş că sar fi făcut o încercare de împăcă-ciune între guvern şi d. Fleva. Această ştire ’şi are isvorul în incidentul următor : La întrunirea ce Duminică seara d. Fleva a avut la d-sa a-casă, d. Fleva a spus că d. Nacu îi făcuse oare-cari propuneri, pe cari d-sa le-a respins, zicînd că să se readucă Mitropolitul în scaun, să se voteze legea de descentralizare şi să-i se redea ministerul de interne. D. Daniil Zorilâ, deputat al col. II de Covurlul, a sosit ieri în Capitală, chemat telegrafic de ministrul de interne. Asta-zl se va ţine un consiliu de miniştri, în care se va tranşa chestiunea numire! d-lul Zorilă ca prefect de Covurlul. D. C. Disescu a visitat erî după amiazl pe Mitropolitul Ghenadie la Căldăruşanl. Administraţia Casei Şcoalelor a început să studieze lucrările întocmite de către serviciile technice ale judeţelor pentru construcţiile şcolare ce sunt a se executa în 1897. Probabil pînă la sfirşitul anului Casa Şcoalelor va trimite prefecturilor resultatul studiilor pentru publicarea licitaţiilor de darea în întreprindere a construcţiunilor. După cum am anunţat în cursul acestei săptămînl, ministrul de in- terne va disolva mal multe consilii judeţene compuse din conservatori; printre acestea figurează şi consiliul judeţean de Covurlul a cărui disolvare a cerut-o cu insistenţa d. Luca Ionescu, loc-ţiitor de prefect. Afacerea escrocheriilor şi abusu-lul de putere în care sunt implicaţi mal mulţi funcţionari de la societatea de petrol a venit erî înaintea secţiunel a IlI-a a tribunalului Ilfov. Procesul a fost aminat pentru 2 Aprilie viitor. Printre persoanele cărora M. S. Regele Alexandru al Serbiei a bine-voit să le dea decoraţiunl mal cităm ; Ordinul „Vulturul Alb“ D. Major N. Grasojki, de la marină, adjutant de clmp al M. S. Regelui nostru, în gradul de ofiţer. Ordinul regal „Sf. Sava“ D. A. Saligny, directorul general ni C. F. R., în gradul de mare cruce. Ordinul regal „Takova“ D-nil generali Bcrendei, C. Barozzi, Er. Arion, S. Stoiloff, în gradul de mare cruce. Cu acelaş grad aO mal fost decoraţi d-nil : C. F. Robescu, primarul Capitalei, şi Ioan Kalindcru, administratorul domeniilor Coroanei. D-nil colonel! N. Priboianu, I. Mano, A. Boiler, I. Irimescu, locot.-colonel C■ Bălă-nescu şi maior Iorgulescu, în gradul de mare ofiţeri. D-niî I. Dobrescu, pretectul de Ilfov, M. Ghelmegeanu, pref. de Mehedinţi, Nicolac San-Marin, directorul Poliţiei Capitalei, lt.-coloneii G. Georgescu şi C. Prezan, adjutanţi de clmp, în gradul de comandori. D-nil M. Burghelea, sub director de serviciu la ministerul de externe, Const. Serbu, comandantul Orientului, locot. C. Negru, comaudantul canonierel Oltul, Th. Vasiliu, Ionel Antonescu, S. Durma, Th. Popovicî, Gh. Olănescu, inspectori de poliţie, şi Th. Alexundrescu, şeful siguranţei, în gradul de ofiţeri. D-nil Eugen Eug. Stătescu, ataşat la ministerul de exterue, Nie. Iovanelli, secundul Orientului, şi A. Zaharia, şeful poliţiei co munale Bucureşti, în gradul de cavaleri. Eri cu trenul de 5 şi 50 seara, d-na şi d. Al. Lahovari au plecat m streinătate. Toţii fruntaşii partidului conservator şi un mare număr de cetăţeni din toate treptele societăţeî veniseră încă de la orele 5 la gară, pentru a ura drum hun ilustrului membru al partidului conservator. Printre numeroasele persoane de distincţiune cari veniseră să salute la plecare pe fostul ministru de externe al ţârei, erau mai mulţi membri ai corpului diplomatic. Cu cîte-va minute înainte de plecarea trenului circulaţiunea era aproape imposibilă pe peron din cauza marelui număr de prieteni, cunoscuţi şi cetăţeni cari veniseră la gară să dea incă o dovadă de simpatie d-lui Lahovari. La orele 5 şi 50 trenul porneşte în strigătele entusiaste ale mulţimei de : trăiască Lahovari; trăiască partidul conservator. Entusiasmul era atît de mare în cît chiar cei-l'alţî călători din trenul care pleca a u luat parte la manifestaţiune şi salutau cu respect pe ilustrul bărbat de Stat. O telegramă din Sigmaringen ne vesteşte că AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Mar ia au sosit ieri acolo. La 1 Noembrie va apare în Iaşi Seara, ziar cotidian de oposiţie. Politeţă colectivistă Aui primit aseară următoarea scrisoare: Astă-zl, după un stert de oră de anti cameră reglementară pentru audienţele ministeriale, uşierul strigă: d. Râdulescu ! Intru... Nu pentru a solicita vre-un post, ci pentru a povesti d-lul Ministru de Interne cum Primăria de Caracal percepe de la locuitorii diu acea comună suma de 55 de bani la un decalitru de viu produs In viile din raionul oraşului, şi pentru care nu se găsia cumpărători cu 50 de bani. In dosul unul biroO, pe un imens fotolii! de piele, apare ’naintea achilor mei întrebători şi Îngrijoraţi un vast morman de carne buhăită, la a căruia extremitate superioară să găsesc doi ochi pe jumătate stinşi. O figură de zaraf, de om de tot felul de afaceri... Fără îndoială, Ministrul de Interne d. Al. Stolojan, marele democrat de la Craiova şi HerăştI. înaintez ; aştept uu moment... Nimic nu mişcă. încep pllngerea, vorbesc, discut. Carnea tot inertă ! Ostenit In fine, cu picioarele tremurînde, ies. D. Ministru neglijase să-mi ofere un scaun, pe clnd d-sa îşi răsfăţa democraţia pe i-mensul fotolii!. Nici o dată, în aşa ocaziunl, d-Hil Marghiloman, Vernescu ori Lahovari nu s’afl condus ast-fel. Dacă uu ml-aâ făcut onoarea să-inl otere un scaun, aii păzit cel puţin aceiaşi poză verticală. Şi apoi să nu-ţl fie scîrbâ. R. Râdulescu din Caracal (Serviciul Agenţiei Romîne) Wjatka, 28 Octombrie. Preşedintele consiliului (uprava) al adunării districtuale fZemjtwo) din Batnew a fost rănit pe stradă cu un foc de revolver.—Autorul atentatului a fost arestat.—Pare că este un nebun. Viena, 28 Octombrie. Marele duce Boris WladimirovicI a plecat în Rusia. Berlin, 28 Octombrie. Marele duce Wladiinir va sosi Miercuri şi va trage la Palatul noâ. — Joul va merge cu Împăratul Wilhelm la vlnătoarea de la Letzlingen. Petersburg, 28 Octombrie. Ministrul de finanţe a ordonat desfiinţarea restricţiunilor privitoare la importul porcilor vil in Rusia. Bruxelles, 28 Octombrie. Se asigură că în consiliul do miniştri ce s'a ţinut alaltă-ierl sub preşidenţia Regelui, cabinetul a retuşat să supue Camerei proiectul de reforme militare propus de ministrul de res-bel. — Acesta ’şl-ar fi dat demisia. Karlsruhe, 28 Octombrie. Starea marelui duce de Bade s’a îmbunătăţii. Constantinopol, 28 Octombrie. D. do Nelidow a fost primit erî Iu audienţă de congediu de către Sultan, apoi a plecat la Pe-ter ,burg. Atena, 28 Octombrie. Hestia şi Asty vorbesc de Întrevederile Regelui George cu Împăratul Frantz Iosef şi contele Goluchowski şi vorbesc în favourea intimităţii relaţiuuilor cari trebue să existe intre Austro-Ungaria şi Grecia. Ofiţerii cari au plecat In Creta aO fost puşi a Băucel de Neapote, a fost arestat azi la Bo-iogne, în mod provisoriO în disponibilitate. Cologne, 28 Octombrie. Se anunţă diu Milan Gazetei de Colonia că guvernul german a comunicat la Roma în mod oficial că excadra germană a Mediteranel va trece prin mal multe porturi italiene. — Va merge mai întâi la Tarente, Neapoie şi Spezzia. Roma. 28 Octombrie. Favilla, ex-directorui sucursalei din Bologne, in urma neregularitâţilor comise de el. LORD SALISBURY ŞI CHESTIUNEA ORIENTULUI Londra, 28 Octombrie. Lord Salisbury şi generalul Kitchener au fost primiţi cu un entusiasm mare la bancbotul îord-primarului ce s’a dat la Guild-Hall. Râs-punzind la toastul lordpriinuruuf, lord Salisbury zice că nu crede că s’a terminat afacerea Venezuelil. In ceea-ce priveşte Turcia, oratorul crede că naţiunea englezească este acuma cu desăvirşire opusă unei acţiuni isolate. Dacă vrem să îmbunătăţim soarta armenilor şi acea a celor l’alte naţionalităţi cari trăesc sub regimul turcesc, trebue să avem cu noi cît se poate mal multe naţiuni. Dacă Englitera vrea să silească pe guvernul turcesc să lmbuuătăţiască legile saîe, trebue să ocupăm ţara, şi pentru aceast a este nevoie de o armată mare. O asemenea sarcină este cu neputinţă cu flota şi fără o recrutare Englitera nu poate să aibă o armată mare. Naţiunea englezească trebue deci să adereze la concertul european, convinsă fiind că este cel mal bun mijloc pentru a obţine reforme. Lord Salisbury subscrie aproape cu desăvirşire la vederile exprimate de d-uu Hanotaux asupra acţiune! Europei. Englitera a avut întotdeauna simpatii pentru tripla alianţă şi speră că aceasta va continua în totdeauna să meargă In înţelegere cu naţiunea englezească. Lord Salisbury protestează cu energie in contra aserţiunel atribuite prinţului de Bis-marck că ar exista un antagonism natu-al şi permanent intre Rusia şi Englitera., Oratorul aie motive puternice pentru a cr.de că Rusia are aceleaşi intenţiunl ca Englitera în privinţa evenimentelor teribile ce so petrec In Orient. Oratorul nu vede nici o dificultate de a Întrebuinţa forţa, dacă cele-l’alte puteri se înţeleg In această privinţă. Prima datorie a guvernului este de a menţiue interesele şi drepturile Engliterel, apoi de a păzi interesele umanităţii, fără a periclita binefacerile păcii ce naţiunea englezească iubeşte In mod aşa de călduros. Lord S.tlisbury nu se poate asocia cu ideile iul sir Morley şi ale lui sir Courtney cari pretind că trebue să părăsim uu teritoriu pentru a ne împăca cu cele-l’alte puteri. — Oratorul nu vede nici pentru a părăsi măcar un hectar din teritoriul ce Englitera ocupă actualmente. Primul ministru face un eiogiu mare generalului Kitscbener şi lordului Croiner, şi declară că concertul european îl pare actualmente intr’o stare mal favorabilă de cât orl-cftnd pentru a ajunge la scopurile sale. ECOVBi *** D. D. Niţeseu, institutor, va preda în niod gratuit muzica la Seminarul musulman din Babadag. *% D. Ioau Siinionescu, bacalaureat, este numit repeţitor la Internatul Liceului Ma-teiti Basarab, în locul d-lul G. Vernescu, demisionat. *** Iu urma adunării datelor statistice, ministerul cultelor va imprima In volum separat o lucrare In ce priveşte construcţiu-nea de şcoale cit şi numărul copiilor Înscrişi şi acelor în vîrstâ de a urma la şcoală, după modelul celui tipărit sub ministerul d iul Tache Ionescu. »% Sculptorul Georgescu a terminat planurile după cari va face statuea labulistulul Gr. Alexandrescu, statue ee se va ridica la Tirgovişte. *% De la 1 Noembrie d. I. Găvăneseul îşi va relua cursul de filozofie de la Universitatea diu Iaşi. Plnă atuud d-sa a obţinut concediu. D ra Maria Vlangăr, licenţiată In matematici, este numită pe ziua de 1 Noembrie a. c., profesoară suplinitoare de matematici Ia şcoala profesională No. t de fete din Bucureşti, in locul d-uel Pantuzoglu, decedată. D. Sihleanu. secretar general la ministerul Cultelor, s’a întors in Capitală. *% Patru zeci de absolvenţi al şcoalel normale d« institutori aă fost numiţi cu titlu provizoriii institutori la diferite şcoli din ţară pe ziua de 25 Octombrie. *** Aflăm că d. d-r. Chiriac Teohari.care a fost timp de 2 ani iu Paris, practicînd tn spitalele de acolo, boalele de femei şi faceri, s’a Întors în ţară şi s’a stabilit in Bucureşti str da Colţel 56. »% D. M. N. Popp a fost numit membru tn comitetul teatral din Craiova. *% D. Poni, ministrul instrucţiunii publice, a Înlocuit din oficiu pe inspectorul şcolar d. Lupu Antonescu prin d. Haliţe, profesor de pedagogie la şcoala normală din Galaţi. ,** I). Christu Negoescu, fost director al Invăţămîntulul primar, a plecat la Constanţa, unde este numit profesor cu titlu provizoriu la gimnaziul din localitate. D ra Matilda Niculescu, absolventă a facultăţii de matematice, este numită pedagogă şi preparatoare de matematici la şcoala pedagogică de fete din Bucureşti. *** D-l M. 1. Ionescu, absolvent cu diplomă al şcoalel Normale de Institutori, este numit director ai şcoalel mixte din Focşani. »% I» vedere că la Rucăr se termină iu eurlad un local de şcoală cu cinci săli dc clase şi una pentru lucru manual, ministerul a numit pe ziua de 1 Noembrie patru învăţători şi trei învăţătoare la această şcoală. *** D. Dim. Scurel, directorul şcoalel Normale Carol I Cîmpulung, este numit profesor de pedagogie in locul d -Iul Velovan, trecut la şcoala Normală din Craiova. DIN CAPITALĂ Ars cu gaz.— Individul Iile Lungu, de profesiune preeupeţ şi domiciliat în strada Ario-noaia 53, voind să toarne erl-seară gaz intr’o lampă, gazul a luat foc de la o luminare ce era aşezata in apropiere şi Lungu a fost ars in mod oribil pe figură şi pe piept. Nenorocitul a fost transportat intr’o stare desperată la spitalul Colţea. Agresiune Îndrăzneaţă.— Un vechio şi cunoscut pungaş de meserie, D. Popescu, de mal multe ori coudamnat pentru furt, trecînd erî seară prin grădina Cişmigin şi întllnind pe un domn I. Bogoş, s’a repezit asupră-I voiml a-1 stringe de git, la triutit jos şi voia cu ori ce preţ să-I fure ceasornicul şi portofoliul. La ţipetele desperate ale victimei, oamenii din apropiere au sărit in ajutor şi aO putut prinde pe îndrăzneţul pungaş. Agenţii poliţii l’aO condus apoi la socţia respectivă. Moarte subită.— Aseară, pe Ia orele II), individul Mogoş Ianoş a încetat subit din viaţă intr’un grajd din calea Moşilor, lingă barieră, proprietatea d-IuT N. Tudorescu. cîrciumar. Corpul lui Mogoş a fost transportat la Morga oraşului, unde i se va face autopsia pentru a se constata ra izele morţii Oiuortt de căruţă.—Gheorghe Rusu, măcelar, trecind erî seară cu o căruţă in goana mare pe cheul sting al Dîmboviţei, a lovit In tiraplă cu oiştea căruţei pe un servitor al companiei barometrice numit Ioniţă. Lovitura a fost alil de puternică, in cît nenorocitul, transportat la Spitalul Brîncoveneasa, a Încetat diu viaţă după cite-va ore. Busu a fost arestat. DIN ŢARĂ mmmmknmmM Incendiu. — Un incendii! violent s’a declarat al'altâ erî iutr'o mahala din Huşi, numita Feredeul Ebreesc. De la citeva clăi de coceni de porumb focul ajutat de un vint violent a distrus trei case ale locuitorilor. Cu ajutorul pompierilor sosiţi la timp, s’a putut localiza focul ia timp. Ucisă de tren. — Duminică trenul care merge spre Constanţa a tăiat intre Alacap şi Murflatar lingă kilometrul 251 pe o femee uci-gînd’o pe loc. Autorităţile şi parchetul s’a transportat la faţa locului. Pină acum identitatea persoanei nu a putut fi stabilită. TI 1 liărie — Aflăm din Cimpulung că o bandă de tîlharl aO spart casa locuitorului Niţă Ciobanu din comuna MiceştI furind suma de 5 000 lei. După ce ati furat şi schingiuit pe Ciobanu, tilharil s’aâ făcut nevăzuţi. S’aO format potere de gendarml rurali pentru urmărirea tîlharilor. Incendii de păduri. —Se telegraflază din Focşani că pădurile Nereju, Nistoreştf, Heres-trăil şi Paltinul sunt iu flăcări. S’aâ concentrat trupe pentru a ajuta localizarea şi sub-prefecţil respectivi au adunai locuitorii din comunele vecine In acelaşi scop. *% De asemenea in judeţul BaeâO, mal toate pădurile sunt in flăcări. In acest judeţ mal cu deosebire panica este colosala din pricina acestor dese şi continue incendii. Actualmente pădurile de lingă T.-Ocna şi Dofliana sunt prada flăcărilor şi focul njulat de un vint puternic ia proporţiun! îngrijitoare. Comuna Dofliana este ameninţată dintr’un moment intr’altul să fie distrusă de flăcări. Pădurile de lingă Slăuic de asemenea ard pină do asupra cascadei. întreg judeţul osie concentrat pentru localizare şi pină acum nu s’a putut face nimic. Prefectul judeţului a telegrafia! ministerului de interne ur&tind situnţiunea critică in care se află, spunind că cu tot ajutorul locuitorilor, soldaţilor şi pompierilor din toi judeţul uu a putut* localiza incendiul şi cerlnd urgent eu să se trimeată un număr de cel puţin 200 do soldaţi din geniu curi să le dea ajutor. DIN STRĂINĂTATE jmm—— iii w ii Oribilă criuiă a mini nebun. — Comuna Albigui, de lingă Lyon, a fost viO emo. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ţională Miercurea trecută de un asasinat săvârşit in circumstanţele urmotoare: boul fraţi numiţi Aimf' Large in vlrslă de 66 de ani, victima, şi Michel.Large în vtrstă de 60 de ani, trâiafl impreună. Acest din urmă, incă de mal mult timp era recunoscut că nu se bucură de întregimea facultăţilor sale mintale. In acea noapte, ]• la orele 11, vecinii auziră in casa celor doul fraţi sgomotul unei certe, dar după cum acest lucru se intiinpla des, el nu făcură atenţiune. Dimineaţa, po la orele 6 şi jum., un sgomot su.d, ca acela făcut de un corp greO care cade do la o înălţime oure-eare, se auzi in stradă. Era Michel Large, care de la etagiul al doilea asvlrlea in stradă cadavrul fratelui săfl. Vecinii eşirâ imediat şi Large le spuse că ucisese pe fratele săQ cu un topor şi că l’a a-svîrlit in stradă ca apele ploael să '1 spele de singe; el adăogă foarte liniştit surîzind şi scâr-pinîndu-şl miinele că peste noapte, bătind la uşa fratelui săO şi acesta nevoind să-I deschidă, el a spart uşa şi intrind înăuntru a tăiat cu toporul pe fratele săQ la picioare, la pintece şi la cap. Drama misterioasă. — Episcopul protestant din Killalos, lingă Dublin, a fost găsit mort Marţi dimineaţa, la ciţl-va paşi de locuinţa sa. După descoperirea cadavrului, s'a găsit in cn^â şi femeia lui moartă. Detalii lipsesc. O tragedie i>e un bastiment — Se te- legrafiază din Berlin, că un mare număr de şcolari, făceau mal zilele trecute o escursiune cu vaporul pe lacul Kremen. La un moment dat fochistul declară in mod brusc că va face să explodeze cazanul vaporului pentru a se răzbuna pe stăpînul săfl. O panică de nedescris so produce ; 250 de copil ţipă împietriţi de groază şi voesc să se arunee in valuri. Din norocire personalul bastimentului reuşeşte să lege pe fochist. Mecanicul se zăpăcise insă şi el de acest lucru în cit o catastrofa era inevitabilă dacă nu soseai! ajutoare la timp de la ţărm. Se vede că fochistul a fost lovit de un subit acces de nebunie. Accident mortal al unei acrobate. — Un teribil accident s’a Intîinplat alaltă-ierl dimineaţă ia teatrul de varietăţi Olimpia din Paris, iu timpul repetiţiunel uue) gimnastice care trebuia să debuteze în acea seară chiar. Acea tînără femee, cunoscută sub numele de misa Maud, In vîrstâ de 21 de ani, domiciliată in strada Londrei 26, făcea exerciţii pe un trapez aşezat pe scenă la o înălţime de 6 metri, cind de o dată una din legăturile aparatului se rupe tocmai iu momentul cind artista se ţinea pe bara trapezului numai în genunchi şi cu capul în jos. Nenorocita a căzut in cap pe parchetul scenei şi a rămas nemişcată. Un medic chemat de urgenţă, declară că cazul este foarte grav şi a ordonat transportarea artistei ia spitalul Lariboisiâre. Previziunile doctorului au fost din nenoro cire prea adevâra'e, căci nenorocita a încetat din viaţă după cite-va ore după ce fusese transportată la spital. Un detaliă oribil esle că chiar tatăl ariistel aşezase aparatul de gimnastică şi el supraveghea mişcările fiicei sale. Nenorocitul părinte a văzut cu ochii moartea copilei sale, provenită din neglijenţa lui poate. ULTIME INFORMATICI Persoanele doritoare de a senina petiţia adresată M. N. Regelui si aelamată îu întrunirea de Riiininicâ, pot găsi un exemplar ţi Ia redacţiunea EPOt'EI. Consiliul general din R. Vîieea s’a întrunit erl pentru a se constitui. Au fost aleşi: d. C. Greceanu, preşedinte, dd. I. P. Olânescu şi I. Anghelescu, vice preşedinţi, şi d. d. P. Salţia şi d. Filipescu, secretari. Preşedintele comisiunel interimare din Galaţi a sosit a-seară în Capitala, pentru a se înţelege cu ministrul de interne în privinţa viitoarelor alegeri comunale. M. S. Regele a primit, din partea M. S. împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisoare prin care-I notifică ca Fiica Sa A. S. I. şi R. Archiducesa Fran-cisc Salvator, a dat naştere unei Principese. D. Comite de Thurn, însărcinatul de afaceri al Austro-Ungariel, a a-vut onoare a remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare. Ni se telegrafia să din Sofia că ţifra totală a armenilor refugiaţi în Bulgaria se urcă actualmente la 11.500. Cea mai mare parte clintr’inşii par că nu vor să râ mină de cit în mod provisoriu în Bulgaria, fixîndu-se în oraşele litoralului. Un mare număr dintr’-inşii aii găsit ocupaţiuni ca hamali în pădurile Vama şi Bur-gas, unde mişcarea exportului grîurilor e considerabilă. De asemenea o însemnată parte din oameni trăesc din ajutoarele ce li sunt distribuite de populaţie, precum şi de cele trimise din Anglia. Se confirmă ştirea că guvernul bulgar, văzind printre emigraţi un număr însemnat de cultivatori, e dispus să le dea pă mint urî fertile în Dobrogea bulgară. întrunirea de Duminică a partidului conservator a fost atit de importantă, in cit toate organele de publicitate afl dat seamă de ea. Reproducem aci extracte din cele ce aO scris despre această întrunire principalele ziare din Capitală: **, Din Tiinj ui. Entusiasmul cu care cetăţenii Capitalei afl răspuns la Invitarea partidului conservator a dovedit odată mal mult că chestiunea Mitropolitului Primat a pasionat adine toate straturile societăţii noastre. Căldura cu care numerosul public din fală a aplaudat discursul magistral al d-lul Al. Laho-vari şi petiţia către M. S. Regele, probează că vederile fruntaşilor conservatori In a-ceastă chestiune sunt în absolută concordanţă cu sentimentul opiniunel publice şi că singura soluţie a acestei arzătoare probleme este cea preconizată de partidul conservator îu aprobarea unanimă a miilor de cetăţeni cari afl aplaudat frenetic pe d. La-liovari, cel mal viguros dintre oratorii noştri. Pentru guvernul odios şi pentru desfrânaţii săi scribi, întrunirea partidului conservator a fost o palmă dintre cele mal viguroase. La fanfaronada ridiculă a sinibii-aşilor cari, luând dorinţa lor drept realitate, şerifi că chestiunea mitropolitului «s’a închis», capitala a răspuns bravând ameninţările poliţiei pentru a veni să asculte pe fruntaşii conservatori, Interpreţi, şi în ocasia aceasta, a adevăratelor sale sentimente. Comercianţi, preoţi, ingineri, avocaţi, profesori—tot ce are un nume Iu Bucureşti venise la Dacia ca să asculte dovezile în centra falşificatorilor cari ne-afl spurcat biserica. Nu ne ar ajunge coloane întregi dacă am voi să înregistrăm numele tuturor persoanelor marcante cari respunssecră la convocarea partidului conservator. »% Din Iiidependauee Rouinaino . Partidul conservator a ţinut o mare întrunire publică, ieri Duminică, In sala Dacia. La orele 2, sala, culoarele, curtea şi împrejurimile hotelului Dacia sunt pline. Fruntaşii partidului conservator, d-nil G. Gr. Cantacuzino, generalul Mânu, Al._ Lahovari, Take Iouescu, C. Olânescu, N. Filipescu, Al. Catargiu, T. Vâcărescu, etc., sunt deja pe scenă, cîud urule frenetice anunţă sosirea d-lul Lascar Catargiu, şeful partidului conservator. Regretam că discursul d-lul AL Lahovari n’a fost stenografiat, căci este poate unul din cele mal frumoase ce a pronunţat în cariera sa politică. Din Constituţionalul . întrunirea partidului conservator s’a ţinuj erl In sala Dacia. De mult nu s’a văzut pe la întruniri attta lume bună. Conducătorii partidului sunt primiţi cu a-plause călduroase—iar intrarea d-lul Lascar Catargiu stimeşle un adevărat entusiasm. La orele 2,15 întrunirea se declară deschisă, sub preşedinţia d-luî Lascar Catargiu, vid acla-u> it. Aflam că ci. procuror Ha-maiigiii a refuzat «1© a da un rechizitor de ueuriuărire în afacerea procesului de calomnie iuteutat «Voinţei Iraţionale» «le Mitropo-litul-Primat. Iu urma acestui refuz, d. procuror Xicolau a fost însărcinat eu re«lactarea rechizitoriului. Ministerul afacerilor streine a înfiinţat un consulat de a doua categorie la Lisabona, numind consul pe d. Carlos Ferreira dos Sânt os Silva. Deunăzi s’a ţinut la Galaţi, în casele fostului primar Malaxa, o consfătuire politică îu vederea alegerilor comunale. Malaxiştil au luat hotârîrea dea lupta cu înverşunare în contra listei patronata de guvern ; pentru a-şl asigura isbînda el vor intra în tratan cu d. Plesnilâ în scopul de a forma o lista comună, safl a produce, în cas de ar presinta liste deosebite, un balotagiu. Viitorul YacM Ilegal. Alaltăerl, duminică, vaporul «Carmen Sylva» al companiei germane danubiene a făcut o călătorie de încercare de la Qalaţi la Isaccea şi înapoi pînă la gura Şiretului şi Galaţi. Pe bordul vasului se aflau membrii comisiunel regiei monopolurilor Statului, însărcinaţi cu cumpărarea a două vapoare ; această comisiune se compune din d-nil N. Cirulescu, directorul şantierelor, Neuman, inspector, Amondes-cu, inginer, căpitan Cupşa din flotilă, 1.-colonel Mănescu, inspector al portului, şi Hatschek, vice-inspector, precum şi comandantul vaporului Principele Carol. Vaporul a parcurs 15 mile marine pe oră în josul Dunărei şi 12 în su-sul fluviului, Maşina acestui vi por are o putere de 600 cal, e cu dublă h elice şi triplă expansiune şi are 12 şi jumătate atmosfere presiune. Comisiunea a fost foarte satisfăcută de încercarea făcută şi raportul pentru cumpărarea acestui vapor. Regia Monopolurilor Statului are in-tenţiunea de a cumpăra vaporul «Carmen Sylva» şi după o luxoasă amenajare, îl va oferi M. S. Regelui a servi de Yacht Regal. Miine sau poimîine comisiunea va face proba de încercare cu vaporul *Adler» pe care regia îşi propune să’l cumpere pentru serviciul local între Galaţi şi Brăila. Ministrul instrucţiunii a numit o comisiune care sa întocmească un regulament de disciplină al studenţilor universitari. Aceasta comisiune se compune din dd. Aron Densuşianu, C. Istrati, M. Tzoni, Spiru Ilaret şi cel doul rectori al Universităţilor. Comisiunea îşi va începe lucrările sale la 4 Noembrie. D. Spyro Lascaris a fost, numit consul onorar al Romîniel la Corfu. D. Nicolae Petrescu, zis şi Culea, destituitul grefier de la Curtea de Apeldiu Galaţi, va fi numit poliţai în locul d-lul Ignat. Această numire se face după stăruinţa d-lul Nicorescu, preşedintele comisiunel interimare, cu consimţimîntul d-lul Luca Iouescu, loc-ţiitor de prefect, şi în vederea alegerilor comunale. Astă-zl s’afl înfăţişat înaintea secţiei I a tribunalului Ilfov soţii Petrescu şi soţii Florescu, în afacerea furtului de la casieria centrală din ministerul de finanţe. Procesul s’a aminat la 28 Noembrie, pentru citare de martori propuşi de inculpaţi. Convorbirea dintre Mitropolit .si «1 udele «ie instrucţie Vasiliu O minciună «Voinţa Naţională» a afirmat că Mi-tropolitul ar fi spus d-lul Jude de instrucţie Vasiliu că n’are să se plângă de Episcopul Parthmie care e un om foarte cum se cade. Această afirmaţiune e o curată minciună. Vom restabili adevărul relatând pe larg cele ce s'au petrecut la Căldării-şani, cind procurorul Hamangiu şi judecătorul de instrucţie Vasiliu s’atî presintat la Mitropolit. Parchetul la Călduruşani I). Hamangiu, procuror şi d. Vasiliu, judecător de instrucţie au fost Miercuri la Căldăruşani. D. Hamangiu a avut o atitudine foarte rezervată. D. Vasiliu însă, care a stat două ore cu Mitropolitul, a avut o convorbire care avea mai mult aparenţa unei misiuni diplomatice de cât a unei misiuni judecătoreşti. In cursul convorli -eft d. Vasiliu a zis: *De ce nu faceţi cerere de revisu-ire, căci ar fi sorţi ca ea să fie primită ; însu-şl S. S. Parthenie ar primi această idee, căci doreşte să se facă linişte. El e aşa de amărât de învinuirile ce-i să aduc, în cât mi-a spus:» Sunt aşa de amărât în cât m’aşi retrage din Locotenenţă, dacă retragerea mea n’ar însemna revenirea imediată a lui Ghe-nadie pe scaunul de Mitropolit. In cursul aceleiaşi convorbiri Vasiliu a spus: «Eşti vict ima mişeliilor». Ordonanţa de neurmărlre Despre afacerea procesului plastografilor, iată ce manoperă a întrebuinţat judecătorul lui Stătescu, în contra Mitropolitului: Vasiliu a rugat pe Mitropolit să bi-ne-voiascâ a lua act de t >atepi>sele din dosar şi a se explica în privinţa unor fapte ce-i se pun în sarcină. Mitropolitul a răspuns că nu e vorbm de darea sa în judecată, ci de aceea a calomniatorilor. Vasiliu a răspuns: *Dacâ nu vrei să iei cunoştinţă de dosarul acesta (ară-tind dosarul cu degetul) eu voi da ordonanţă de neurmărire». In urma acestora Vasiliu s'a retras şi erl a dat ordonanţa de neurmărire. Cei huni.... D. Orleanu, pretenţiosul liberal din Galaţi, care face atîta paradă de corec-itudinea sa dar care refuză de a intra in consiliul comunal sau a primi func-;iunea de prefect, şi a făcut specialitatea de a pleda în procesele contra Comunei. Iată un exemplu pe care’l găsim în jjiberalul Gălăţean: Vineri ce a trecut, couimia a pierdut înaintea tribunalului un proces In următoarele condiţiunl : Firma Fraţii Loizo, avea ridicat dreptul de antreposit, pentru nişte neregularitâţi constatate. Loizo fac apel la tribunal. Avocatul comunei este Moşol, pus îu acest post de către d. Michail Orleanu, ocultul interimarilor. Loizo, care are de avocat pe d. C. Plesnilâ, In afacerile sale, avocat cu care a alergat pretutindeni pe timpul primariatu-lul lui Malaxa, îşi schimbă de data aceasta avocatul şi ia pe d. Michail Orleanu, toc-miudu’l cu 5000 lei pentru această afacere. Acum să facem o socoteală mică : Orleanu e ocultul interimarilor şi cel care l’a numit pe Moşol arocat al comunei. Apelantul cunoaşte toate împrejurările şi pentru aceasta ia de advocat pe Orleanu plâtindu’l gras. La prima înfăţişare, de şi tribunalul se complectase şi voia să judece, avocatul Moşol, care apăra (!) interesele comunei, şi avocatul Orleanu care de şi dictează la comună apăra interesele adversarului comunei, susţin o amlnare fără nici un motiv legal, ci pentru că ar fi fost tlrzifi! Toate acestea pentru 5000 de lei t Cînd se Înfăţişează Vineri procesul, pentru a doua oară, Moşol atit de bine a apărat, după instrucţiile ce i-a dat preşedintele interimarilor, avocatul Nicorescu, în cit a pierdut acest proces, iar d. Orleanu a luat cinci mii de lei pentru această elşti-gare de cauză, în dauna comunei, el care pozează în apărătorul comunei. BULETIN ECONOMIL (Raportul Ssmaphoruluî de Brăila) Braila, 28j9 Noembrie. Piaţa noastră e astă-zl foarte fermă şi activă pentru toate articolele în urma cău-tăreî din partea exportatorilor pentru compactarea vapoarelor sub Încărcare. Operaţiunile concluse sunt destul de numeroase, cu toate că pretenţiunile exagerate ale vîii-zătorilor îngreuiază afacerile. Navlurile vapoarelor asemenea mal susţinute. A se citi urmarea foiţei Iu j»n-giua IV. COMUNICĂRI Pentru înlesnirea tutulor acelora cari afl case de închiriat şi cari caută case pentru St. Dumitru, ziarul Epoca a înfiinţat In pag. IV o rubrică specială sub titlul de: închirieri şi arendări. Se aduce la cunoştinţa publicului interesat spre a cerceta zilnic această rubrică. * * * Pentru ca publicul să fie călăuzitîşi informat din ziare da tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi sa doa atenţiune acestei rubrice. * * * Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocel, şi nu voesc să se prezinte in persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimete textul prin poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domicilia încasatorul Epocel. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocel, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. * * * A se vedea rubrica sped icole-lor In pag. IV. A se vedea în pag. IV anunţul Marele Magazin de Lonvre. D-ra Elena Cohen Bacurescianu CU D-nu Leon I Livescu Logodiţi Bucuresă „Policlinica** .S fi-tulii It-tt,riiraNrri CU ConsultaţiunI gratuite in toate zilele afara de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9 boale do pele venerice. » » 9’/»—11 boale interne. » » 10 ’/»—11 */* boale de copil. » » 12—1 boale de dinţi. » » 1'/»— 2l;i chirurgie şi boale de femei. » » 2 — 3 boale de git, n;is şi urechi. Joia la aceleaşi ore consultaţiuni a 2 lei vizila pentru fondul Policlinicei. Casa de Bâ>s&atato Institot din nofi reorganisat 51, — Strada Toiior — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologiee; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diploma loeueşîe în institut. Discreţiune.— Tratament special *al sypbilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safl specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente iu nare se fac reduceri. Consultaţiuni în fie-eare zi, pentru boalele interne şi syphilitice do Ia 10—12 p. m. Direcţiunea trimete do Sudată după cerero noul prospect al Casei pe 189(5. 51cil^I DE UZINĂ 1000 kilograme l-a cablate transportaţi la domicilia în saci. KKIQUETTE. ( AStlitXI DE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. «OKS DE TOPIT. COKS DE IE RAR IE. C’OKS MĂRUNT anume pentru sobe pa-răgi ne şi belgiano. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romiue. DEPONIT CENTRAU STRADA ST IM ŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 27* C.SfSOJy WjO VF.XiiltXVMi CEL MAI BOGAT DEP0SIT de VELOCIPEDc la Fraţii î 152 — Calea Victoriei, — 152 4, Strada Şelari, 4 3icyclete Humberj { BEESTOV WOLVEBHXMPTOH COSVEHTBY Naumann Durkopp Dresd“ .Bielefeld" POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii depozitari de ziare din provincie, cînd afl de trimes costul unul abonament, garanţie safl orî-ce altă sumă de bani în afară de suma cuvenită din vînzarea ziarului, sunt rugaţi a trimete acele suml In mandate separate. De asemenea aceia din domni! depozitari cari afl vînzarea în 2 deosebite otaşe, de a trimete conturile şi banii pentru fic-care oraş în parte. TOM A STMiIAI AVOCAT I>IN IAŞI S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI CALEA VICTORIEt, 132 D-rul D. LEBEL MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Casa D-rului Cagşa Consnltaţiunl de ia 1 piuă la 3 p. in. —Pentru săraci gratis— Doctor IIEON ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele şi sifilitice din spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL. 71 «’oittttiitnţiniiî de la I — 4 p. ni* CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand fu medicinii Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris DE ARENDAT Consultaţiuni cu toate celebrităţile tnedi Vlnzarc Iu rate Drposit rte Macini dc cusut cu aparatul brodat, Yluz irc |u rnte mici. FRAŢII KFPICII Strada Şelari No. 4, lingă poarta Hotelului Vîotorla Depozitul la JYo. 2 nu arc nM un ameatic cu noi. Singurul doposit pentru Bomîuia a Luininel Incandescente de gaz a D-ruluI Aucr la Frufii K«*pi«-k, strada Şelari No. 4 Ungă poarta Hotelului Victoria. Toate cele l’alte sisteme sunt falsificări a 1 urnind d-rt l 1 Auer fără cea mal mică valoare numai beourl pe «cri este incrustai «1. Aner sunt adevărate, şi numai «>.t-procurate din depositul nostru sunt a Iul dr. Auer. Un Bec inatalat Lei ii. Una Sita D-ru Aucr Lei 2. Depozitul la No. 2 au are nici un amestio cu noi spre a vita de erori Neliimb şi vi ud eitin CV M 1* A B crapii, crap.iit tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perie, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri inal bune de cit orl-unde. La cerere mă voifl prezwuta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzălorl. BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEON WEISNHLITTP Bucuregtl, — strada Carol I, No. 20 Se va muta Calea Victoriei 40 vis-â-vis de Gr and Hotel Bulevard. Ilecomaud onor. Public şi cunoscuţilor inel că magazinul mefl în tot-deauua e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate In aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cmante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşle în schimb orl-ce obiecte uzate Itognt asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou «le ceasorulee de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, gnrantîud pentru exactitatea Jor. Mare asor(im«‘nt cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special penlru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu pre\'irile cele mal reduse. NM RU.MTIIK BĂILE RE6ALE DIX PALATUL KFOKIKI BULE VA UDUL ELMSABETA Din noii amenajate şl apropriate pentru cea mal mare satisfacere a onor. public. Pe lingă băile de apă caldă, aburi şl pişcină, în curinrt se va deschide şi secţiunea de HIDROTHKUAuPIE după cel din urină sistem, adoptat iu cele mal mari atablUmenUs de băl din Europa. Apa c dc izvoare DIRECŢIUNEA cale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. de la 2U Aprilie 1898, moşia ROTaREŞTU, din plasa Glavaciocul, Jad. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti slr. St. Voivozi 8 safl str. Pitar Moşu 2. www.dacoromanica.ro 4* flSSSKRSQBPBHBBSOfll EPOCA MICI ANUNŢURI Pini la 10 publicaţii 80 bani Hula pentru fle-care dată, fi de la 10 in sub 20 bani linia._________________ Spectacole Teatrul .Yaf/otmf. Marţi 20 Octombrie t»e va reprezenta pentru a treia oară »Alacbcth», tragedie '* d<» Sch&keapewre. _____ Oprru rttmină, Merourl 20 Oct. se va ropresenta ra- gonii* operetă comici în 2 acte de Laroy «i B.rman Muzica (le Aline Maillart. Teatrul Iluţjo, Marţi 20 Octombrie mare reprezentaţie extraordinari. In curînd debutul M-lle Nuya graiul etoile de P«riz ţi al M. ai M-iue Dufîaut de la Fulie Bwrgcro de Paria. Ţ«Mirul Liric, Deschiderea Crcul IJ, Sitloii. Asti-zl Marţi 2'J Oetembrie 1895 mare reprcsentaţie Par-Foroe debutul tutulor artiştilor de primul rang. «t'alul balon* Cotari. Mtlne M lerourt 80 Octombrie mare rcpresentaţiune High-Llfc. ft ir cui Cemar&fdoti, In aurind va sosi in capitali. g«/« Brayadiru. -Concert* Peters. Gafe t\ation<:Rt, Orchestra Kubmştem al-a inoeput concertele ________________________________ jealrui Dacia, Ratatul Ateneului, Închirieri şi arendâri Do Închiriat, casele din strudu Poloni No. 130. Doritorii se vor adresa: Str. Batistei, 16. Do arendai Moşia Vîrtoapele de jos din Judeţul Teleor mau. A se a dresa la d-nu O. Robosou, Galaţi. De închiria! o casă în strada Meeetu 10, în apropiere de tramway olootrio şi hala Tralan, compusă din 3 camere, nu salon, salu de mîncare, cameră de blurotl, pivniţă şi •arte spaţioasă, cu preţ de 1000 lei anual. A *so adresa la d. căpitan R&mnioeanu Mecatu II. De arendat cu inoepere chiar de acum moşia «lanea* din Judeţul Brăila, în îutiodera de zece mii pogoane toate arabile, avind două mii pogoane griti arate cu săininţa cea mal bună. De Arendat eu începere de la s-ftu Gheorghe 1899 moţi» -Dudescu» din Judeţul Brăila în întindere de şoase mii patru sute pogoane. A se adresa la 4. M. Rachtivan, advocat strada Frumoasă 28, Loco. Oe fluzaro un loc viran, situat pe calea Bahovel No. 24, colţ cu strada Artei proprietatea d-uel Mari a Al. C. Ni-culoscu- A se adresa la d. MihaJl A. Rachtlvanu, advocat, strada Frumoasă No. 2* Loco. De închiriat Un apartament situat in strada Franolin No. 6 compus din două etaje. Etajul de sos are două odă! mari, cu ferestrele în strada Franolin. Etajul de Jos are asemenea două odăi ou faţada in acelaşi stradă. Etaju de Jos poute servi şi oa prăvălie. Ase adresa d-lul I.Splr®8* cu fotograf, strada Francltn 6 vls-a-vls de Atheneti.__ Camere mobilate d'nsa Fraţi Olbrlch strada st. Ionică Hotel F.ngllch, Calea Victoriei, ou preţ lunar de la 00 plnă la 200 lei. Hol fi ui Pieţei Rlbencu-Yodn, lingă Cameră şt Trl-bnnale. Cereri şi oferte de servicia Un maşinist tipograf caută ocupaţie Sn capitală sad in provincie. Adresa la administraţia -Epoca*. Un demn din Transilvania cunoaşte limba romînă fi caută un loc de îngrijitor de curte, sad ca casier la o moară. A-semenea cunoaşte şi plantaţlunea ou viţa americană. Posedă certificate de bună conduită de la mol mulţi domni. A se adresa lohan Kranner, strada Sabinelor 54 Bucureşti. Ion Dnvnltrn Leyer, strada Delea-Veobe No. 11 caută un loc ca gr&dinar. La Librăria Ion Spînu din R.-Sărat se caută un tînăr oare să eunoască comerciu de librărie şl papetărle şi să fie cinstit. Doritorii a se adresa la sus zisa librărie. Vînz&rl şi comparări De vlnzare lemne din pădurea Paşcani. Btinjenul, după calitate, 51 şl 00 franci. A s« adreea : Str. Batlştel 15 De vlnmnre *pre tăere pădurea de pe moşia Orăşti-Ptţi-gaia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 40. Informaţi uni utile »,KPOl’A“ ilar politic silnic, n-pnre In 3 ediţii, In 6 ore dimineaţa, la 3 dnpă amlasl şl la 8 seara YMI —-----------------------------------1 Un tiuăr lonoţlonar, caută una sad două camere moalla* te, cu servlolul şl masa. AdreBa sub Iniţialele C. D. O. la adm. «Epoca». __________________ _ Firme recomandabile_______________________ Pînzarl IHIhălleRfu A C&pltnnescn, Lipscani, fi'h _________________Adrese Advocaţi * ii ... —— .... ... . .. —-- ■—— BIUROUL ADVOCAŢILOR «. PANU of ALEX, PA ST IA Btr. Bl teri 6a Enel, 12 8—11 dimineaţa •, 2—0 după amlazŢ._ Mltiall A. Rachtiva-im Advocat 288trada Frumoasă D. R, Mommotti, «Ir. Bimeriva Amr.el, 13, Hiott f., Corabia IO, Ghiţă loan, Cimpineanu, 48. lonemcu Take, Cătunului, 23, Maiorescu Tltu, Mercur, 1, Misir B., rîntînel, 20, Pa nu B,f Romană, 9.1, Disescu C. Colţel, C0, Doctori Dr. .V. tnrrllc d, copil. Utr. Italiană, iiK. D-rui Albcmcu, Calea Văcăreaţi 92, Boalm interne mi ăe copii. Dr.ttr, ŢArann, colţul stradal CaragheorghericI şi Bftncel Naţionale. Hpecialist în boale veneric**. Consultaţiunl 4 —7 p. m. Schimbări de adrese D-nul Alexandru Lnhovnry, fost ministru, prevesteşte pe toate persoanele onri aâ relaţiunl sad afaceri cu dinsul, că cu începere de la B-tul Dumitru a. o., şl-a mutat domiciliul In casele sale din Calea Victoriei, No. 54, d'a-supra prăvăliei Dobrescu. Bibliogratil A apărut: -Istoria teatrului romîn*. de Mlhail N. Bel ador artist al teatrului naţional din laşi, Preţul 1 leii 60 bani. Sur Ia Palalse, Epavea roouelllles et mtses a flot, par un pays&n du Danube, de 1. L. Bey. Broşura No. 2T din Biblioteca de popularizare, -Schiţe din California*, de Bret-Hartc, traducere de I. Husaar. Preţul 80 bani. -Viaţa lui Isus* de Krne.st Renan, traducere de B. Marian. Preţul 1 leu 25 benl. Broşura No. 16 din anul al treilea al -Lumel ilustrate* Preţul 60 bani. A apărut : MINIERE Poetdl de Radu D. Rosetti Meditaţii LecţiunI de Franceză, Engleză, Germană şi piauo. Adresa : H. A. administraţia -EPOCA». Un mtudent se oferă a medita elevi de cursul primar şl seofind&r (matematici), limbele germană şi franceeă, in vre o familio sau institut. A se adresa ; M. Verzea, str. Fintlnel, 90. Un mtudent unirermitar doreşte a da meditaţfunl de clasele primare şi gimnaziale. Adrosa : Abert Wortmanu, 2 strada Lipscani 2. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 <.'uniii&rt şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 2“* Octombrie, 1896 4v &•;» 6C . 5", 5" , 5’-. 5«/i S*ii îîoiîia Amurtlsabilft. . . < Amortisabilă. . . Obligat, de Stal (Cov. R.) . » Municipale din 1889 > , > 1890 Scrisuri Funciar Rurale . » » Urbane . » > » iaşi. Acţiuni Banca Naţionala. > » Agricola . » Dacia Rominia asig. » S-tea Naţionala asig. S-tatea de Co.istrurtiunl . Florini valoare Austriacă . Mărci Germane . . . . Bacnote Franeeze . . . > Italiene. . . . » ruble hlrtie . Comp. Viud !>7 4 88 95 s 96 — 108 3;< 104 V* 95 1 * 96 — 96 93 — 93 V, 90 89 95 *4 V* 86 1765 -.779 t-Z6 — 229 — 440 — 443 — 465 — 468 — 206 — 209 — 2 10 2 !2 1 50 1 26 100 — 101 — 89 — 93 — ? 65 2 70 tzsmmmmmamnsaEmssmasmtstm Imprimarea cu ntuţtr.ele dublu-rAlindrice, din f .brica Al bort A CJ*, Prankonihal ţi cu caraa-tore din fonderia de literă Flinsch din Prunii-furl Aiil MllIIMWIII II mmawaara ii hmmm«au**» FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*_______ 104) L0UIS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA CINCEA CAPITOLUL III 22 Martie, 11 ore 27 minute seara. — Iva^ novici.— Reraamberul şi sateliţii săî.— Un echipagiu ales. După şease luni, la 22 Martie, la orele 11 seara, o vastă trăsură Americană, care de obiceiîi serveşte la călătoriile lungi, aştepta, Înhămată la patru cal viguroşl. In faţa casei pe care o locuia căpitanul Roşu îu cartierul Mission-Bay. Cel doul negri Sam şi şi Tom aşezaţi pe capră păreaO că aşteaptă semnalul de plecare. Coperişul trăsu-rel era literalmente încărcat cu cufere, geamantane şi pachete de toate felurile şi de toate mărimile. Deasupra lor era culcat un superb căine dog, gardianul lor, căine a cărui putere egala Îndrăzneala şi care răspundea la numele de Strangler. In sala de mlncare a apartamentului, uu magnific supeu era gata, servit pe o masă în jurul căreia eraţi aşezaţi, Ionhatan Spiers, Samuel Davis şi Iolin Prescott, cel doul credincioşi ai lui, şi faimosul Ionas Littles-tone, grefierul juraţilor, pe care circumstanţe particulare ce vom vedea mal la vale îl unise In ceata acestor aventurieri. Cinci marinari viguroşl, vechi mecanici pe bastimentul California, devotaţi pînă la moarte căpitanului lor, Împachetase ob-jectele şi încuiat! lăzile tn apartamentul de jos. — Unsprezece şi două zeci ! zise de o-dată Ionhatan Spiers, uitînduse la ceasornicul săti, Încă şeapte minute... auz trenul fluerîud la sosirea In marginea oraşului ; îmi pare că este puţin în întirziere astă seară, şi IvanovicI nu va putea fi aci luainte de 11 şi jum... Al făcut toate comisioanele cu cari te-am însărcinat, Davis? — Da, căpitane. — Masa, curenţilor submarini a lui Maury ? — Da căpitane. — Şi jumela mea siderală? — Da, căpitane. Da. căpitane... eraţi singurele cuvinte cu cari Samuel Davis răspundea şefului săti ; cu toate acestea cunoscuţii lui spun că este susceptibil de a pronunţa şi alte cuvinte ia ocazii. lohn Prescott era din contră de o lim-buţie ameţitoare şi viaţa aproape singuratică pe care o petrecea de mulţi ani. trăind mal tot timpul singur cu Davis, departe de a diminua această pornire de vorbă, ll o-bicinuise din contră aşa de bine de a susţine In tot timpul conversaţiunea, că devenise cu totul imposibil de a mal putea vorbi cu dînsul. La prima încercare ce făceai de a-i răspunde el iţi tăia’nemilos cuvintul, ziclndu-ţl: — 0 doamne, ştiu ce at să-ml răspunzi; dar o să ţi atrag atenţiunea că argumentele pe cari sprijineştl pretenţiunile d-tale, sunt cu totul contrarii regulilor celor mal simple ale dreptei judecăţi... — Pretenţiunile mele ! dar D-ta... Imposibil de a merge mal departe, Prescott care nici nu asculta ce-I spui, urma cu un aer triumfător : — Da pretenţiunile d-tale, şliit foarte bine că ori ce lucru se poate susţine, că cu ajutorul oare căror subterfugii de logică aparentă poţi să dai o aparenţă dreaptă ideilor celor mal greşite, dar... Aşa mal departe. Tot statul major al lui Spiers se compunea numai din aceşti doul oameni, adăugind mal la urmă pe onorabilul Littlestone ca agent comptabil. Lăsat de nevastă şi dat afară din slujba de grefier la curte In urma unor schimbări politice In Statele Unite. Littlestone rămăsese fără nici o ocupaţiune şi l’a nevastă nu se glndea mal de loc. Iohnatan Spiers, afllnd despre această a-ventură a fostului grefier, tl oferi postul arătat mal sus pe care el ll primi cu multă bucurie. In virtutea angajamentelor făcute, Littlestone trebuia să servească căpitanului, pe mare pe uscat şi în aer în timp de cinci ani. Eehipagiul Remamberului se compunea din cinci marinari, mecanicii de cari am vorbit mal sus, pe cari căpitanul Roşu îl formase şi Încercase în timp îndelungat, comandantul lor imediat era un anume Ho-lovay. Cei doul negri erail însărcinaţi cu serviciul interior, iar Chinezul Fo fusese Înaintat la delicata funcţiune de comandaut la bucătăriilor. Nu ne mal rftmîne acum de cît să facem cunoscinţa misteriosului Remamber şi a celor doul sateliţi ai săi, Waap ceea ce însemnează Viespea, şi Svan safl Lebăda. Pendula Iul Ionhatau Spiers abia arăta orele 11 şi 27 minute că o trăsură se opri brusc înaintea casei şi IvanovicI îşi făcea apariţiuuea In saloanele căpitanului. — Sunteţi foarte exact, ÎI zise acesta strîngindu-1 mina. — D-ta eşti gata? întrebă Rusul. — Nu mal aşteptam de cît sosirea d-tale. — Al Încercat Remamber al ? ■— Suut sigur de socotelile mele... am ţinut chiar ca experienţele sa sc facă In prezenţa D-tale. — Clnd plecăm ? — Sunt la dispoziţia d-voastrâ. — Eî bine, să plecăm Îndată, sunt neliniştit de a constata dacă nu am asvîrlit in vtnt cele nouă milioane. Să ducă şi cufărul meii; eii iad numai o ceaşcă de ceai şi suut gata. îndoiala pe care a exprimat-o IvanovicI nu a adus de cît uu surîs dispreţuitor pe figura impasibilă a căpitanului Roşu. După zece minute, condusă cu iuţeală de cel patru viguroşl cal, marea trăsură ce staţiona în faţa caselor căpitanului porni spre San-‘Jose. S’o luăm înaintea călătorilor pentru a da explicaţiunile necesare. La şease mile de San-Francisco, într’o vale solitară, intr’o vastă magazie de seîn-durl ermetic închisă de toate părţile, era aşezat complectamente gata, negrul Remamber, gigantic şi extraordinar produs al geniului omenesc. Ce era oare Remambarel ? U-N'u era o navă destinată numai să tae a-pele Oceanelor; nu era un balon făcut numai pentru expediţiunile aeriaue; uu era nici numii un simplu automobil făcut p<>n* tru a străbate ctmpiile şi văile pămîntulu1 ! Dar era toate aceste trei lucruri unite un loc. Remamberul realiza definitiva stăpînire a pămîntulul, a aerului şi a apelor. După poflă el putea să parcurgă partea solidă a globului cu o iuţeală vertiginoasă, să se re-padâ tn sferele cereşti întocmai ca o pasăre şi să înalţe în apele Oceanului atît la suprafaţă cît şi la adîncurile cele mal profunde. Această maşină enormă construită numai în oţel rezistent şi învăluită pe dinafară cu o scoarţă de aramă pentiu a o pro-tege în contra acţiune! apelor, avea o lungime de 100 de metri pe 25 metri lăţime 18 înălţime. Ea avea forma unul peşte e-norm Înzestrat cu nişte înotătoare foarte desvoltate, cari serveaţi de elice în apă şi de aripi în aer. Coada era cîrma In apă şi elice propulsorie în aer; totul era stabilit pe opt perechi de roate de un metru lărgime fie-care pentru ca monstrul să nu tae pămlntul prin greutatea sa. (Va urma) Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada B&iicei Naţionale colţ cu strada Caragheorghevicl de asupra teatrului Hugo. ComnMaţiunt ăeln 4'la pinii la 7. p. m : pentru danie de la 3—4 M. ŞI1LOŞY 5 MASSEUR 5 Reintorcîndu-se în ţară primeşte între orele 8—6 p. m. Strada Olari Nfo. 8 SINGURUL REPRESENTANT w?J m ■> -mnţ M pentru toată Rominia Mm M?J 9^ M-J MJ Cataloage pentru sezonul 1896 cu proţurl scăzute se trimet la cerere franco şi la domiciliu MARE ATELIER OU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea ae orl-c fel de Yelocfpede cu garanţie, fie Velocipcde de orl-unde cumpăratei Refacerea glildoanelor fasonate dnpă orf-ce desemn. T IPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. LaTypografia «Epoca» se vinde hîrtie maculatură cu 45 bani Kilogramul in pachete de 10 kilograme. MARELE MAGASIN DE LOUVRE Calea Victoriei 41 X>ITV BUCURESCI fost Hotel Broft Vis-a-vis de confeseria Capşa Atrage atenţiunea bogatei sale clientele, care n’afl primit Catalogul săti din acest seson, că tiragiul de 10000 e-xemplare fiind deja epuisat, se pune la dispoziţia D-lor lor cu toate echantillionele noutăţilor deja sosite pentru sesonul de Toamnă şi Iarnă, şi gata a trimite la ori ce cerere, fie ea venită de la ori ce colţ al Ţării. Cu ocazia mărirel Magazinului nostru s‘a Înfiinţat nul multe rayoane, între care notăm azi denumirea a două rayoane, promiţînd a continua cu denumirea celor l’alte din 10 in ’lO zile. RAYONri DE MĂTĂSURI Damas Satin de Lyon Satin Duch^sse Gros Grains Gros de Londra Mire Velour Moire Antique Moire francaise Bengaiine Ecossaise Chinee Cristaline Camelion Broche Chanjant BATONUL RE LÎNUBI L&inage-hatte Lainage Nouveante Lainage Lamă Lainage As'rahane Lainage Epingle Lainage-rayare-soie Cheviotte angl&is Diagonal Cover-cottes Drap de Sedan Velonr-Ecosais Lainage Velour Caehemir Drap Fonie Lainage J&nille Lainage Bontonne Asemenea facem cunoscut că tu toate rayoanele noastre, sunt puse tu vlnzare mărfuri de ocaziune cu preţuri reduse—aceasta pentru a satisface o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să se poată îmbrăca frumos şi bine. Cu deosebire atragem atenţiunea că am pus în vînzare FaiUe leger toul aoie 1,10 metr tt Faitte franeaime __ 3,HO „ Mreroe genruri ae t»in(nsMrl „ ftentree MUmete îşi %M**poane 3,HO Precnm şi în toate Duminicile, numai pînă^la ora 2 p. m. se vinde Cupoane cn nn rabat de 60 o/» 29-a A. MONTAUREANU 81, — Calea Victoriei, 81 — BucurescI Casă de încredere Instalaţiunî de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout â I ’ăgout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz. Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare’ Şi Purutouere Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lumină Incandescentă sistemul cel mal practic Lavoare, Urinale, Instalaţiunî de tot felul de băi Sobe de încălzit apă pentru bai, Furtuni pentru stropit Pompe pentru grădini Closete de toate sistemnrile cele mal noi, Robinete, etc. Closete pentru casă Vergele pentru scări §i Porto-Tablourl. PIANINE De la renniuita l'ablcă GUST. ADOLPHIBACH BARMEN FONDATĂ IN AXUL 17»4 De vînzare de preţurile fabri-cel la A. FELDMANN BUCURESCI, Strada Decebal No. 20. NOU DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţi unea se poate vedea fun-cţionind în biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata în rate trimestreale. 0 sită incandescentă Lei 1,60. Un bec complect montat cu lnmină Incandescentă pentru gaz aerian Lei 7.50. Mal posedăm un sistem noii de tot de lămpi, foarte practic cu şi fără lumină incandescentă de atirnatşi de masă, neavind trebuinţa de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «GHMatofT», care se transformă în gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal efliuă de cit a lămpilor cu petrol con-sumind pe oră l‘/t centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi încă n’a existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu exista Societăţi de gazaerian. FI HH şt MTIKUF Bucureşti, 8#ada Hmirdan, 8 FERESTRE Şl UŞI GATA Cel mal mare depozit de DUŞUMELE de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la 101/» cenţi metre la 18-1/! centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor E. EE^^EE Bucureşti,—Calea Plevmet 193.— Telefon Adresa telegrafică. Lessel, Bucureşti. Cea mat bună calitate eani&tentă ăe DE UZINA DE GAZ vi se l'urnisează la domiciliu, în saci, per tona de 1000 kgr. greuta tea garantată am~ LEI 4 -um Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală satl personal casei A. G101.DŞTEIN O, Ntrndn Decebal, O. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros ţi en detail de la Bucureţti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. ALBERT HENGEL S« CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săli asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzlnd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia Maşine pentru făcut Îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Taclmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier ln tabh şi vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petro-liu indigen I-a calitate deealitru lei 3.60 franco la domiciliu. UleiO de rapiţă dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 6. Atelier pontm reparaţie şi comenzi pen-9 tru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt ;i preţuri moderate se garantează 8—miMiii I .................1 im................ Bncureştl. menţel No. 3