SERIA n.—ANUL H, No. 289.
NUMARULJO BANI
ABOMASIENTELE
încep Ia 1 ţl 15 ale fle-cărel luni ţl se plătesc tot-d’a-unn înainte
Ia Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi sîrein&taie prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; tn streinitate 50 Iei
faae luni ... 15 >	>	»	J5 »
rol luni . . . 8 >	>	>	13 >
Un namir In streinitate 30 bani
MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ
Ediţia a, ti*eia
SAMBATA, 26 OCTOMBRE 1896
NUMARUMO BANI
ASUJfCTUBITJE
In Bucureşti şi judeţe ee primite numai la Administraţie
In streinitate, direct la admenutratU şi la toate oficiile de publicitate
AnnnciurI la	pag.	IV....0.80	b.	linia
»	»	*	III.......fi.—	lei »
»	»	»	II........8.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lol rlndnl
Cm narai* rochii *0 bmml
HEM ANIEREA MINISTERIALA
ROSTUL ÎNTRUNIRILOR
Simpla vestire cil partidul conservator va ţine Duminică o întrunire publică s’a înfăţişat In presă ca un eveniment. Apelul nostru a apărut ca o mobilizare a forţelor opoziţioniste.
Mulţumită sistemului liberal de minciună şi falşificare a tuturor instituţiunilor, a trebuit ca şi dreptul de întrunire să-şi piardă înţelesul cel adevărat.
De unde în Franţa ori în Anglia de pildă, o întrunire publică e un eveni-niment banal, un prilej obicinuit pentru căpeteniile partidelor de a se pune in atingere cu corpul electoral, la noî o întrunire a ajuns să fie socotită mai mult ca o manifestaţie de cit ca o consfătuire. De la dînsa se aşteaptă nu luminarea situaţiunel, ci răsturnarea el.
Ba pentru unele spirite timorate întrunirile capătă chiar un caracter quasi-sediţios.
Aci ne-afl adus procedeurile liberalilor din opoziţie, ca şi practicele lorgu-vernamentale.
In opoziţie, cind liberalii ţin adunări, lumea se întreabă mal puţin ce se va vorbi la întrunire, de cit ce are să se facă cu acest prilej şi mal ales unde se va merge după întrunire.
Iată-ne din potrivă pe noi în opoziţie.
Noi socotim că prin întrunirile pe cari le autoriză Constituţia nu poţi sănătos înţelege de cît acele sfăluirl de cetăţeni în cari se rostesc discursuri, iar nu a-dunăturile cari servesc de loc de ra-liare a bandelor spre a porni de acolo la asaltul Palatului.
El bine, iată în ce situaţie suntem puşi de guvernul liberal, noi, cari, goniţi din parlament, vrem să uzăm de di'eptul de întrunire şi înţelegem să ne folosim de dlnsul în modul îaţelept cum pricepem noî libertatea de adunare.
Partidul liberal a venit la cîrină pu-nînd în fruntea programului săO domnia legilor.
«Domnia legilor», ca punct de program, a părut, în primul moment, o banalitate. Guvernul însă a isbutit să scape de cri tica banalităţii, dind «domniei legilor» o interpretare atît do drastică, în cit faţă cu un guvern fără principii şi fără ideal, asupra acestei cestiunl a domniei legilor s’a deslânţuit marele conflict dintre guvern şi noi.
D. Dini. Sturdza a găsit cu cale să încredinţeze aplicarea acestui punct din programul liberal omului ajuns la celebritate prin afişarea teoriilor celor mal sfruntate cu privire la egala îndreptăţire a tutulor cetăţenilor faţă cu legea. Portofoliul justiţiei s’a dat unul om bolnav, care pe lîngă alte infirmităţi are şi o le-dune lacreereare ’I a pervertit simţul de dreptate.
Acest maniac, e turburat în somn, numai de visul de a îngenunchia pe magistraţi, ori de a iscodi infamii pe seama adversarilor sub formă de procese scandaloase.
Acest înfumurat bolnav la trup şi pervers la minte are secretul ca din situaţiile cele mal liniştite să deslănţuias-că furtuni şi de a împinge, prin procedeurile sale revoluţionare, pe adversari la exasperare.
Conservatorii făc.înd inamovibilitatea renunţaseră la putinţa d’a înrîuri magistratura. Dar, inamovibilităţii inaugurate sub noi ii lipsea un lucru : consfinţirea prin respectarea el de către urmaşii celor ce au pus în practică inamovibilitatea. In loc de aceasta, loviturile ce s’aO adus magistrature! att fost aşa de tari, în citne’aii dat cu 20 de ani înapoi şi aii distrus pentru mulţi ani orl-ce credinţă iu putinţa măcar a unei inamovibilităţi sincer aplicate.
Unora din inamovibili li s’afl revizuit titlurile, iar toţi au aflat că sunt supuşi revisuire!. Prin legile sale personale d. Stătescu a eliminat pe unii magistraţi şi a făcut pe toţi să tremure pe scaunele lor. El a desonorat Casaţia prin răsvoturile el şi a pus pe membrii Curţii de Apel din Bucureşti să voteze desfiinţarea propriilor lor garanţii, de-terminţnd tot o dată prin aceasta retragerea stimatului prim preşedinte al Curţii de Apel.
Locurile vacante afi fost împlinite cu oameni cunoscuţi prin aplecările lor politice spre partidul liberal.
D. Slătescu, în adevăr, nu se mulţumea cu magistraţii cari de frică sâ-i execute voinţele, ci vroia amici cari să-I ghicească gîndurile. După terorizarea magistrature! a început lmpftnarea el cu amici, şi apoi a venit rîndul căpătuirel rudelor.
Un om, care nu era magistrat de carieră şi nu era nici măcar avocat de a zecea mină, frate cu ministrul justiţiei, a fost ridicat la rangul de membru
la Curtea de Apel din Calaţi. Lipsit de însuşirile judecătoreşti pentru a redacta sentinţe, el are răgaz pentru a să îndeletnici cu redactarea raporturilor confidenţiale cu privire la opiniile magistraţilor Curţii de Calaţi.
Âsl-fel, Curtea de Casaţie fiind adusă la rînduială şi Curţile de Apel din Bucureşti şi Galaţi fiind transformate după placul ministrului, Curtea din Iaşi mal neliniştea pe d. Stătescu.
Deja această Curte primise un avertisment prin un comunicat în Voinţa Naţională care zicea fără înconjur, că de nu va judeca, într’o afacere, după placul ministrului, inamovib ilitatea se va suspenda.
Anul acesta, preţuind u-se că sorţul care împarte pe judecători in secţii a adus «pe cel buni»—cum ar zice d. Stolojan—într’o secţie şi pe «cel răi» în alta, s’a poruncit întocmirea unei statistice care să autorizeze pe ministru să ceară desfiinţarea secţiunel «celor răi».
Mulţumită acestor repeţite lovituri şi graţie mal ales a stării de permanentă nelinişte în care se află magistraţii, s’a putut desfăşura de un an de zile întreg lanţul de nelegiuiri care, sub regimul liberal, să împodobeşte cu numele de domnia legilor.
In materie polilică judecata se dă după placul ministrului, ori chiar nu se dă de loc cind aşa-î porunca, ca în cazul Mitropolitului.
In afacerile private se vede acest spectacol ignobil că avocaţii ce au legături cu ministrul, pledează în zece zile mal multe procese de cit au pledat înainte în zece arii. D. Stătescu, fiind amator de statistică, va putea documenta orî-cind cu date oficiale acest fapt, care trebue să indigneze pi iă in fundul sufletului pe magistraţii capabiil dea pricepe rostul acestei revelări de ilustraţiunl improvizate din senin in sinul baroului nostru.
Toate aceste scandaluri judecătoreşti, culminează în afacerea Mitropolitului.
Această afacere e, de sigur, e tot atît de mare infamie judecătorească cit e un mare scandal bisericesc.
Numai sub domnia d-lul Stătescu s’a putut vedea un om, vinovat ori nu, Mitropolit ori simplu cetăţean, pus cu a-lâta îndrăzneală afară din lege. Chemat la judecată fără a-1 sc comunica învinuirile, judecat fără apărare, el e e-xecutat fără respectul legii. Lipsit de libertatea individuală, mănăstirea i s’a prefăcut în puşcărie.
Supus unei instrucţil pornită după condamnare, magistraţii provoacă în contra-I mărturisirile lătşe şi ticluesc singuri plastografii. Plingerile iul se pun la dosar; reclamantul e prefăcut în a-cuzat. Pretinsul vinovat aleargă după justiţie şi justiţia fuge de dinsul. Curtea de Casaţie încetează de a mal fi instanţa competentă spre a-1 judeca şi instituţia juraţilor nu mal există pentru dînsul.
lată în ce stare de banditism politic şi judecătoresc am ajuns.
Acum să ne închipuim că cile-va inii de cetăţeni, dintre acel îu contra cărora s’a ticluit acest sistem de persecu-ţiunl sprijinit pe cea mal neruşinată tăgadă de dreptate, se adună spre consfătuire, într’un local public.
Cari sunt cestiunile cari îi vor frământa ?
Oare se va găsi cine-va care, ca d. Gladstone, in Anglia, le va vorbi de pcrsecuţiimile Armenilor, ori ca d. Dou-mer, în Franţa, de impositul asupra venitului ?
Faţă cu un guvern fără principii, fără program, fără idei, asemenea cestiunl nu există.
Faţă însă cu un guvern fără ruşine, fără frăfl, fără control, fără respect de lege, cetăţenii nu să pot chibzui de cât despre modul cum se vor împotrivi arbitrarului unei administraţiunl care nu mal e înfrânată nici de controlul unul parlament azi lipsit de opoziţie, nici de nepărtinirea unei magistraturi ajunsă a fi terorizată.
Când guvernul a absorbit parlamentul şi a anihilat magistratura, eşti în drept a-ţl aminti că şeful Statului are paza garanţiilor constituţionale.
Insă nu aparţine şefului Statului să ia iniţiativa conflictelor în contra partidelor şi a guvernelor.
Este însă datoria partidelor de opo-siţie de a duce lupta în contra arbitratului guvernului, de a face pe cetăţeni sa se rostească prin toate mijloacele ce le dă Constituţia şi de a face apoi pe lîege să hotărască, în deplină libertate şi cum va crede mal bine, ca judecător, iar nu ca părtaş, în luptele dintre noi.
X. Filipescu.
IMEMATATEA
ALEGERILOR DIN UNGARIA
O fazii nouă In iRtoria conutituţio-nală a Ungariei: strivirea partidelor anti-auMriace.— împăratul şi rezultatul alegerilor. — Viitorul partidului eatolte. — St* tiuiţi» naţionalităţilor.—Roiului! din Parlament.
Azi când aproape toate rezultatele alegerilor din Ungaria sunt cunoscute, credem de un deosebit interes pentru cititorii noştri să explicăm care este însemnătatea acestor alegeri, din cari guvernul baronului Bunjfţj a eşit atît de învingător.
Alegerile din Ungaria însemneazăi o fază nouă în istoria constituţională a Ungariei moderne. Pin'acum greutăţile guvernelor ungureşti veneau de la partidele extreme anti-austriace : de la Kossuth-iştl, de la partizanii lut Ugron Gâbor şi în parte şi de la partidul naţional al contelui Apponyi, care avea în capul programului său înfiinţarea de şcoale militare maghiare.
Contele Apponyi în vremurile din urmă ajunsese aşa de muărît, încât într’un discurs din Septembrie a. c. spusese că a venit timpul să înceteze minciuna constituţională a responsabilităţii miniştrilor şi să se ştie că regii singuri guvernează şi că drumul la putere trece prin umilinţe fi compromisuri. Era dar de temut ca în Camera viitoare contele Apponyi să se apropie din ce în ce mai mult de Kossuth-işti.
Toate aceste partide, mai mult sau mai puţin anti-austriace, aii eşit strivite din alegeri:Apponyi-işti! sunt reduşi la jumătate. Kossuth-iştil scăzuţi, iar Ugron-iştil zdrobiţi.
împăratnl şi rezultatul alegerilor
Azi guvernul Bănffy este asigurat că va putea trece cu înlesnire, reînoirea compro-misului cu Austria, împreună cu cuota de 35 pe care se pare că o va primi şi Austria.
Acest rezultat va fi cu deosebire plăcut împăratului Frants Iosef, care, dacă nu reuşia guvernul maghiar cu o mare majoritate, ar fi fost silit, conform Constituţiei, să deslege dînsul chestia cuoie'i şi prin urmare să ia asupră-şî impopularitatea ori în Austria, ori în Ungaria.
Dar aceste alegeri mai aii şi o altă■ parte plăcută pentru împărat. Pentru întîia-oarâ partidul conservator, care în Ungaria se chiarnă partid catolic şi popular, a reuşit să intre în Cameră, deşi combătut cu o nespusă înverşunare.
Este lucru evident că acest partid va merge din zi în si crescînd şi va forma al douil^a partid de guvernămîntaJ regatului vecin. Atunci numai se va putea stabili şi în Ungaria adevărata viată constituţională, adică guvernarea prin două partide politice cari se alternează la cîrrna Statului, rămînind şi unul şi altul în cadrul Constituţiei. Anomalia de a vedea acelaşi partid domnind 30 de ani de-arîndul, va înceta.
Viitorul partidului catolic.
Cuit n cuvînt, viitorul este al partidului catolic, adecă conservator.
Arest pariul este mai bine dispus faţă de naţionalităţi. Este singurul rare a îndrăznit să se expună de a mărturisi că naţionalităţile afl dreptate, cu toată. urgia şoviniştilor.
I)e alt-fel conservatorii pretutindeni fiind oameni de cinste şi de omenie, este evident că un guvern unguresc conservator nu ar putea nici o dată să comită excesele pe cari le comit, liberalii in Ungaria, ca pretutindeni.
Caracterul confesional al acestui partid este şi dînsul o garanţie că sub el cel puţin autonomia religioasă va fi respectată.
Situaţia naţionaistăţilor
Deocamdată însă aceste alegeri nti vor schimba întru nimic situaţia naţionalităţilor. Ele vor rămine, ca şi în trecut, străine de viaţa Statului şi vor fi din cînd în cînd obiectul unor legiuiri speriate, mai mult sgomotoase de cit eficace.
Printre aceste legiuiri este probabil că în noul Parlament se va realiza una, şi anume aceea a administraţiei, care întro-ducînd în Ungaria sistemul administraţiei de Stat şi centralisate, ca spori puterile guvernului şi prin urmare va înghesui pe naţionalităţi.
Este de asemenea foarte probabil că legea electorală specială a Transilvaniei va dispare într’o reformă a, legei electorale a întregului regat. Baronul Banffy a a-nunţat deja o reformă în acest sens şi a adăugat că ea departe de a favoriza pe naţionalităţi, va restabili dreptatea pentru populaţiunea pur maghiară, care azi, după spusele primului ministru, nu arc partea ce-i se cuvine în raport cu numărul său în distribuirea, locurilor din Parlament.
Bine înţeles că este vorba de distribuirea numărului de deputaţi între diferite comitate, iar nu de o împărţire a deputaţilor după naţionalitate sau limbă, ceea ce guvernul unguresc de uzi nu admite cu nici un chip.
Itouiluiî din Parlament
O ultimă observaţie:	.
www.dacoromamca.ro
află un mic număr — 0 — de deputaţi romîni guvernamentali, cu excepţia d-ru-lui N. Şcrban (fără partid) şi a lui Pet ru Mihalţ (apponyist). Polul, lor va fi tot, aşa de şters ca şi in trecut.
Probabil că nu se va auzi dr cît glasul d-lui Serban, caro se va simţi îmbărbătat, din faptul că ţăranii romîni din valea Oltului l-an ales din nou deputat în eon-tra stăptnirei.
TRIBUNA POLITICĂ
Afacerea Malaxa l’a pus din noă in evidenţi şi în discuţie pe d. ministru in chestie. Un răutăcios ar zice că nici se putea să'l pună în vază o afacere curată !...
Noi insă cari voim să facem cile odată şi puţină psicologie. credem că zelul pe cure d. ministru l’a pus... paste trai, luni. pentru alntiera pe Malaxa, este zelul neofitului... sati inaT bine ui pocăitului care caută a'şl face uitat un trecut... dubios.
Dintre toţi fruntaşii liberali compromişi sub regimul lui I. Brătianu.d. Stolojan a fost poate singurul care şi-u dat silinţă să’şl refacă virginitatea sa politică.
Şi ce a făcut, ce a dres, a izbutit cu chiti cu-val, este drept.
In adevăr, d. Stolojan a făcut tot 'posibilul ca să fucâ oare-care figură în Catnoră pe cînd liberalii erafi în opoziţie, prontmţind faimoasele sale discursuri nebuloso-chilometriee. in cari toată lumea admira silinţa acestui bărbat ca să şteargă rugineala care în fie-care zi se depunea în mod îngrijitor pe personalitatea sa politică.
Pontru ce această lup'ă de gigant în retragere ? Era oare ambiţia care îi rodea ? Era vo-raţiunea irezistibilă care îl împingea spre un viitor fotolifi ministerial ? EraO poate cite va concepţii de guvernâmint rari il frttinin-tati ?
Suntem nevoiţi să răspundem nu.
Scopul pe care d. Stolojan l'a urmărit opt ani, fără să aibă in el nimic gra ndios şi măreţ, coprindea totuşi ceva foarte legitim.
D. Stolojan voia cu orl-ce preţ să se rea-bi/Uese. Şi tot ce a făcut timp de opt ani nu a ţintit de cît la această reabilitare.
No explicăm, cu toate că n’nr fi nici o nevoie.
D. Stolojan fusese scos de I. Brătianu din minister în modul cel mal injurios şi sub ba-nuelile cele mal grave... I. Brătisnu lăsă să se înţeleagă că dacă s'n mulţumit numai a'l scoate pe d. Stolojan din minister fără să’l dea şi în judecată, a făcut'o sub impulzia unul sentiment de inilă şi de generosilate.
Pentru mulţi, d. Stolojan era un om sfîrşit politiceşte. Acest lucru îl ştia actualul ministru.
De aceea cu o energie extra-ordinară d. Stolojan s’a pus pe lucru ca să devină din noti posibil, acceptabil.
Moartea lui I. Brălianu l'a servil iu mod norocos. tiflei este 9igur că dacă I. Drfltiunu ar fi trăit şi ar li venit din nou iu capul guvernului liberal, d. Stolojan nu ar fi mal redevenit, ministru uicî o dală.
De aceea cum moare şeful partidului, d. Stolojan începe a se .vgita şi a tripota.
Cel care proclamă un noii şef, pe d. Sturdza, este d. Stolojan, la faimosul banchet de la Iaşi din 1892, dacă nu ne înşelăm.
Actualul ministru de interne preparase ani intregl revenirea sa la minister, care echivala cu o uitare a trecutului, cînd la Octombrie anul trecui cabinetul Sturdza se formează... fără d-sa...
Lovitura dală d-lul Stolojan de-astă dată putea să fie mortală. Liberulil venind din noii la guvern şi inlălurind pe d. Stolojan din cabinet, înseamnă pur şi simplu că îşi aduc aminte de particularităţile pentru cari I. Brătisnu îl dis-graţiase şi le confirmă.
D. Stolojan a fost nuul trecut cu un deget aproape de moartea sa politică. Şi nu so ştie dacă toate agitările, tripolagiile şi ceaiurile sale parlamentare i-ar li putut servi, dacă nu ar li survenit incidentul cu d. Eleva.
D. Stolojan lucrează aşa de bine in acea o-cazie, în eît isbnteşte a lua locul d-lul Eleva la ministerul de interne. Reabilitarea era făcută. Aducerea din noQ la guvern, înseamnă cum că toate sgomotele de sub cabinetul 1. Brătianu uu fost pure calomnii.
Pentru ca reabilitarea să fie complectă, ii mal trebuia d-lul Stolojan ca in cea intil ocasie să facă pe ministrul cinstii, corect şi sever... Ocazia a găsit'o cu Malaxa.
Ministrul isgonit de I. Brătianu, fără a fi dat in judecată, a putut la rîndul său să înfiereze din înălţimea probitâţel sale oficiale pe Malaxa, fără să-l dea şi dînsul iu judecata..,
Iată'l deci pe d. Stolojan erijat in ministru Catone.
Cit suntoin de departe de timpurile cînd d. Stolojan era la ministerul de demonii.
Reabilitarea este făcută... in ochit colectivi-tăţel.
Cind vom asista la apoteoză şi foc bengal?..
Scalpel.
TRIBUNA LITERARA
INVEN TIU NI, DESCOPERIRI
& J
Doctor automatic.—Tratamentul marinelor prin coreapondenţâ.— Pline de lemn.
Jurnalele Olandeze ne-afl relatat acum cît-va timp că locuitorii orăşelului Ron-liolni din Olanda, ea oameni practici ce sunt, afl făcut o ligă iu contra doctorilor jurîndu-le exterminarea. Afacerea a a-juris pînă în consiliul comunal al Ronhol-mulul.
Consilierii, mănunehifl strlns legat faţă cu inamicul comun ereditar, afl decretat «isgonirea din cetate a medicilor ca nişte animale răfl-făcatoaro societăţii» şi înlocuirea lor printr’nn unic medic automatic instalat la Primărie pe spesele comunei. Zis şi făcut.
Se expuse în vestibulul ospelulul comunal un aşa medic construit pe pr incipiul cunoscutelor balanţe automatice. Acest surdo-inut medic era prevăzut cu o serie de orificil distribuite pe diferitele părţi ale corpului. I! durea unghia de la degetul mare al piciorului drept pe un Ronholmez? Iute, el arunca o piesă de 10 centime în orificiul corespunzător unghiei degetului mare al piciorului drept al automatului şi primea o reţetă.
Prompt, acurat şi eftin !
Minunăţia era că, de şi une-orl febrosul primea o reţetă pentru bătături şi omul politic o atestaţiunc că ’l om sănătos, curele ordonate de acest medic de modă nouă reuşeaO.
Vestea isprăvilor improvizatului doctor se lăţi tn Olanda şi în curînd Ronholmul, obiect al unui adevărat pelerinaj, 88 văzu copleşit de inorboşi (!!)
Ba, ce e mai mult, bolnavii, cari din pricina boala! ori a afacerilor nu se puteai! duce la orăşelul sfînt, cerură tratament prin corespondenţă. Curele fură remarcabile, de nenumărate ori reţeta se potrivea cu felul boalel pacientului...
Rămîue acum să ştim cam ce fel de reţeta i ar trebui pacientului... lector al a-cestor rîndurl, lector care cu drept cuvînt se întreabă: cum am face să tăiem aripele acestui canard olandez ?
El. dacă nu aveţi încredere în tratamentul doctorului automatic, o veţi avea cel puţin în următorul pe care vi ’l citez ca fiind absolut serios.
De data asta este vorba nu de tratamentul bidel umanităţi, ci de al maşiuelor.
Drama se petrece Ia secţia idraulică Rick’s Watcr Company la Elk River (Ca* liforuia).
Una din pompele acestei usine, pompă care servea de mulţi ani, se deranjează de odată. Inginerul companiei e înştiinţat de aceasta prin sgoinolul neregulat al funcţionarei, dar nu e în stare să determine natura accidentului, cu atât mul puţin să remedieze această stare de lucruri. Se ştie că sunetul ritmic al maşiuelor este suficient unei urechi exercitate pentru a le urma funcţionarea; adesea inginerii sunt înştiinţaţi de deranjarea unei maşini fiind-câ baterea regulată a pieselor mobile este alterată ; dar interpretarea sgomolulul perceput este foarte delicată şi uu poate fi dată de cât de experţi.
Aşa se înttmplă la E!k-River.
Fabricantul do pompe era la New-York şi deplasarea unul expert în California ar fi costat toarte scump. Inginerul companiei avu atunci ideea originala de a se servi de fonograf. El însuşi explică in aparat tur-burările recunoscute, şi apoi înregistră tot prin fonograf sgomotul pompei în mişcare.
Cilindrul fonografului, fonogramul, fu expediat la New-York. Fabricantul de pompe Îl aşeză într’un aparat receptor, asculta explicaţia inginerului şi discursul pompei şi apoi diagnostică boala şi prescrise ordonanţa care aplicată dădu resultatul dorit.
Iată uu frumos tratament prin corespondenţă. in care pacientul nu face nazuri ca să înghită hapul ordonat, iar doctorul nu prescrie tinctură pentru crescutul părului la o boală de nervi. (Ştiut este că ma.şinele suferă in special de neurastenie), lată un doctor care merită să-şl câştige piiuea cotidiană şi Încă o franzelă rumenă şi pîrlitoare sul) degete, iar nu plinea făcută din lemn a Doctorului Kiflg.
Pînă astâ-zi ştiam că lemnul servea la fabricarea mobilelor şi a oţetului, a scamei şi a opiuiunilor electorale, a linei şi a viorilor, a ţprliel şi a sttnjenilor, a untului (de lemn) şi a oare-căror insecte (o, Zalherlin !)
Dar idea d-rulul Kmg de a face pline de lemn cui ’i-ar mal li trăsnit prin cap ?
D-rul Krug se face forte sâ ne servească cu rabat, nu tocmai pline albă. dar un pesmete comestibil şi nutritor, făcut a-proape numai din lemn.
De altminteri aceasta n’are nimic nelogic din punctul de vedere chimic, dacă nu clin punctul de vedere gastronomic. Toate ţesuturile vegetale înti’adevăr, orl-cari ar ti ele, afl ca substratum esenţial, o m terie sui generia numită Celulosa. Celulosa, care se obţine relativ pură in măduva socului, în rufele vechi, etc,—poate fi într’o bucata de lemn oare-care mascută priutr'o mulţime de substanţe diverse; amalgamate cu dînsa (săruri minerale, d. ex.) cari o ascund şi o deflgurează şi din caii este adesea greii s'o desparţi.
Nici o bucată de lemn, bîrnă safl aşchie, care să n’aibă ca fond, stofă-mamă, celulosa .
EPOCA
De altă parte acest corp ternar (C“ H‘° O'o) nre proprietatea de a se transforma fiind supusă la oarecari procedeurl chimice, în alt eorp ternar, G-lucosa, substanţă eminamente digestibilâ şi nutritoare.
Vedem acum clar operarea miracolului. D-rnl Krug ia această glucosă, extrasă in mod ingenios din lemn, Ji adaugă 40 la sută făină de grîtl, orez ori secară, apoi o fărîmă de fosfate, şi dă amestecul la, fert.
Acest pesmete lemnos este destinat, zice inventatorul, să înlocuiască residaele industriale cari intră în alimentaţia şi lngrăşa-rea vitelor.
Dar, cu progresele necurmate ale industriei, cine ştie dacă In secolul al 20-a pâinea de lemn nu va nutri şi pe oameni (numai de nu i-ar face s’ajungă sclndun !). Purecă văd pe poetul lihnit contempllnd o pădure (Intru cit vor mal fi In secolul 20 păduri şi poeţi) şi, visător, murmurtnd : Bre! Ce de uial codri de pline !
Orteus
T ERE
ARTA‘J
PREA COPIL !
Cînd umblam pribeag pe drumuri Şi cu dorul de muncit,
Eşti copil, mi-aţi spus ironic,
Prea copil!—Şi m’aţl gonit.
Am luptat.—Cînd stors de lacrimi, Mi-am topit durerea’n vers,
Eşti copil, zîmbit-aţi iarăşi,
Nu poţi şti al vieţii mers !
Am iubit.—Cînd beat de visuri Lîngă ea m’am alintat,
E copil, din nou strigat-aţî Prea copil !—Şi m’a uitat.
litluil nif	I Ui "J Dl I<i TsT'jttilt
Soartă, cînd făcuşi din mine Al durerilor azil,
Pentru ce şi tu, ca dînşiî,
Nu ţi-al spus : E prea copil I... ?
Radu D. Koftetti.
«Biblioteca pentru toţi», ineritoasa publicaţie editată intr’un chip aşa dr strălucit de d. Cărei Mflller şi derigială de d. Dumitru Slăncescu, scoate zi'ele acestea No. 100 la care a ajuns In mal puţin de doi ani Succesul acesta strălucit ea l'a meritat, căci este o publicaţie cu adevărat bine-făcătoare.
Reproducem aci înainte, cuvtntarea ce se află pusă In capul numărului 100, ut răgind luarea a-mirite asupra acestei «Biblioteci».
10 0
Numărul 100 !... «Biblioteca pentru toţi» a ajuns la numărul 100 în mal puţin de doi ani... 0 publicaţie instructivă, moralizatoare, educativă, a ajuns în ţara Romînească să se vîndă lepede şi mult!.. El bine, da. De la început am avut încrederea tn succesul acestei publicaţii. Văzînd dorinţa cea mare de citire, văzînd cum se vindeau de mult romanele proaste şi rele, ne-am închipuit că nu se putea ca dintr’atîţî cititori să nu se găsească o parte cari să simtă dorinţa, trebuinţa de a citi lucruri cari să le sporească capitalul de cunoştinţe, să le mal suhţieze spiritul, gustul, de a citi ceva mal hun şi mal serios tn sttrşit.
Nu neam înşelat. Publicaţia noastră merge tot atît de bine, ca şi ori ce roman cu peripeţii ameţitoare, — ba poate şi mal bine.
Cititorul care ne-a urmărit cu bine-voi-toare luare aminte, a văzut cît ne-am silit să-I dăm materie plăcută şi bună. In ca talogul celor o sută de numere apărute sunt atltea nume mari romîne şi străine, e atîta variaţie de materie în cît credem că le-am îndreptăţit oare cit aşteptările.
E adevărat că publicaţia noastră a şi fost încurajată de scriitorii noştri cel mal însemnaţi, şi pe lingă numele ce avem, curlnd se vor adăoga şi altele tot atît de stimate şi de iubite.
Din parte-ne nu ue voin opri aci, nu ne vom mulţumi cu clştigiil moral dobludit, ci mered vom căuta a face mal bine.
Dorim să plăcem tutulor, şi tutulor, să le fim folositori—mal cu seamă celor cărora nu le dă mina sa ’şi plătească mnlt petrecerile.
Am căutat şi câuU-vom şi de aci înainte să exercităm, dacă se poate, o înrîurire sănătoasă, să răsplndim printre cititori elemente de convorbiri cari să poată face întru' nirile mal plăcute, mal uşoare între toate cla sele societăţii, să amintim unora lucruri pe cari le-afl ştiut, să învăţăm pe alţii lucruri ce nu ştifl, să ajutăm dezvoltarea gustului şi a simţiinintelor bune, să întărim dorinţa de a tace bine, să împuternicim iubirea de cămin, de patrie.
Aceasta ne-a fost ţinta, către aceasta vom tinde din toate puterile.
*
* *
Cu prilejul împlinirii numărului 100, tri mitem o salutare afectuoasă prietenilor pu blicaţiel noastre, mulţnmindu-le de sprijin. Să urmăm —noi a ’l servi pe cit mal bine vom putea, el a ne fi bine voitori.
Octombrie 1896	Dumitru Stăncescu.
tarea ofticoşilor cu apa rece. D-rul Winter-nitz afirmă că, graţie acestui tratament. 50 la sută din bolnavi se vindecă complect.
Un alt medic Suedez, D-rul Aberg, pretinde că dtnsul a Întrebuinţat apa rece In tratarea ofticoşilor cu mult timp înaintea Iul Winternitz şi spune că mal în tot-d'a-una a avut rezultate admirabile. Mal mult de cît atît. Ji rul Aberg spune că ’şl-ar fi aplicat chiar sie-şi hidroterapia acum vre-o 15 ani şi s’a vindecat complect de tuberculoză (oftică) care ameninţa să ia proporţiunî periculoase.
D-rul Aberg deosebeşte 3 grade:
In gradul intîi se spală ceafa, spatele, pieptul şi obrazul repede cu un burete muiat în apă, apoi se freacă părţile muiate cu o clrpă uscata. — La început, aceste spălaturi şi fricţiuni se fac mimat dimineaţa, mal tîrzifl însă (după 7 10 zile) e bine ca ele să fie făcute dimineaţa şi seara.
In gradul al douilea, Aberg recomandă a se turna apă pe cap, obraz, piept, ceafă şi pe spate. Apoi să se fricţioneze repede cu un burete uscat sad cu o cîrpă aspră părţile udate, pînâ se vor Înroşi.
Şi în sfirşit în gradul al treilea medicul Suedez recomandă ca bolnavul să fie cu toiul muiat înlr’o bae cu apă rece.
Baia nu trebue să dureze mal mult ca un moment. După bae bolnavul trebue frecat cu o cârpă peste tot corpul pentru ca să se activeze circulaţia stngelul.
Care trebue să fie temperatura apei întrebuinţate ?
Pentru spălătură şi duş Doctorul Aberg recomanda ca apa să nu aibă o temperatură mal ridicată ca 6 grade, iar pentru băl totale 7 până la 18 grade.
D-rul Winternitz nu întrebuinţează apa aşa de rece ca Aberg. Pentru spălarea parţială a corpului, Întrebuinţează apa la o temperatură de 7 pănâ la 8 grade. — Al douilea grad al lui Aberg, Winternitz l’a înlocuit prin frecarea corpului cu un burete muiat în apă la o temperatură de 7 până la 8 grade; iar procedeul din gradul al treilea prin duşuri generale cu apă de la 12 până la 14 grade.
Acest tratament e cât se poate de bine tolerat de bolnav şi e admis cu entusiasm de orl-cine l’a întrebuinţat. D-riî Winternitz şi Aberg pretind că, după un scurt timp de la întrebuinţarea apel rect, sub formă de fricţiuni şi băl, observă o îmbunătăţire simţitoare a tuturor simptomelor.
Apa rece lucrează în aceste împrejurări asupra întregului organism ; ea 11 deşteaptă toate mijloacele lu! de apărare în contra otrăvirii, prin microbii ofticel, cari fabrică nişte substanţe ce se răsplndesc în tot corpul.
Winternitz şi Aberg zic că sub influenţa acestui tratament se realizează două con-diţiunî de căpetenie: pe de o parte se uşurează şi se activează circulaţia slngelul, eeea-ee aduce după sine o nutriţie mal regulată a organismului şi împedecă slngele de a se îngrămădi numai în spre plâmînil bolnavi ; pe de altă parte, apa rece are o influenţă bine-făcătoare şi asupra sistemului nervos, micşorând febra (căldura) care consumă pe bolnavi şi contribuind tot de o-datâ la o funcţionare mal regulată a întregului organism.
Dr- Panake.
*
* *
La Teatrul Liric de la Cişmegiu lucrările de restaurare se urmează cu multă activitate. Se speră că in luna Decembrie, teatrul liric va fi gata.
*
* *
Observaţii meteorologice. Joi 24 Oct.
Temperatura miezului nopţei, 6 plus ; dimineaţa, 8 plus; amiazl aproape li plus.
Barometrul 772; suie, cerul puţin ceţos.
OTORfflAţlt
Ministrul de răsboi lucrează la un proed de mobilizare a reser-velor celor patru corpuri de armată.
Această mobilizare se va face în toamna anului viitor §i ea va înlocui manevrele generale.
Este inexactă ştirea după care această mobilizare sar proecta pentru luna Mal, cu prilejul vi-sitei M. S. împăratului Germaniei.
D. judecător de instrucţie Vasiliu avea intenţiunea sa citeze pe Mitropolitul Ghenadie la cabinetul saQ pentru a-I pune întrebările pe cari i le-a pus alaltflerl la CaldaruşanI.
Ministrul justiţiei însă, temîndu-se de o manifestaţie de simpatie în favoarea Mitropolitului tn aceste timpuri de agitaţiune, a dat ordin faimosului Vasiliu ca, împreuna cu primul procuror al tribunalului Ilfov, sa se transporte la CaldaruşanI şi sa ia acolo interogatorul Mitropolitului Ghenadie.
D. Vasiliu a comunicat azi procurorului general resullatul vizitei făcută alaltaeri la CaldaruşanI.
UN NOU REMEDIU AL OFTICEJ
Oftica e o boală, care e mult mal răs-plndită de cit se crede, şi mulţi oameni cari par foarte sănătoşi sunt purtătorii germenului nenorocit care dă naştere ofticel.
Lipsa umil tratament care să vindice a-ceasta boală dă de lucru şi de gîndit tuturor medicilor mari invidioşi de nemurirea aceluia care va găsi un remedia tn contra ofticel.
Un medic german, doctorul Winternitz, făcu zilele acestea o dare de seamă lntr’un jurnal medical berlinez, în care arată rezultatele splendide pe cari le obţine el tn tra-
D. Cavaler de Pruncul a fost ales de cercul electoral al Sucevei deputat în dieta Bucovinei.
D. Pruncul a fost candidatul partidului naţional-romîn; alegerea sa e socotita ca pulînd aduce o apropiere între partidul naţional romîn şi partidul armenilor şi polonilor.
La examenul pentru ocuparea linul loc de ataşat de legaţiune la Ministerul de Externe, aO reuşit în următoarea ordine d-nil : Eug. E.
Statescu, G. Bilciurescu şi N. i i-lodor.
D-nil Statescu şi Bilciurescu vir continua a ocupa posturile l_r actuale In administraţiunea c -trala şi vor obţine titlul de ataşaţi de legaţiune, iar d. Filodor \a fi numit în postul chiar de ataşat.
Ceea ce se petrece între guvern şi Sinod în chestiunea Mitro oli-tuluî Ghenadie, este foarte ciudat. Sinodul şi-a terminat lucrările încă de Marţi si a comunicat ministrului cultelor că sesiunea pdte fi închisă.
Miercuri, membrii Sinodului s’au întrunit aşteptând citirea decretului de închidere, cu toate acestea nici piuă azi, Vineri, acest decret n’a fost citit.
Un ziarist s’a prezintat Miercuri la cane laria Sinodului pentru a lua cunoscinţă de lucrările adunării bisericeşti; acolo ’i s’a răspuns că sesiunea Sinodului a fost închisă.
Cu toate acestea, sesiunea închisă de fapt, nu a fost încă închisă oficial; gnvernul sondează încă pe membrii Sinodului dacă ar fi dispuşi să revizuiască hotă-rîrea de caterisire a Mitropolitului Primat.
Aceasta explică pentru ce d. Poni, ministrul cultelor, n’a închis încă în mod oficial sesiunea Sinodului.
După mutarea judecătorului de instrucţie Dârascu, procurorul general înscenează o noua infamie.
Pentru a nu arunca asupra d-lul Darascu răspunderea deplina în ces-tiunea ordonanţei de neurmarire data în afacerea Steiner, procurorul general Statescu, a insinuat ministrului de justiţie ca d. Darascu a lucrat ordonanţa sa sub impulsiu-nea d-lul Tatâranu, care îndeplinea, în timpul vacanţelor, funcţiunea de procuror general.
«Voinţa»vorbind deuna-zide chestiunea Mitropolitului Ghenadie, îşi termina articolul saQ ast-fel:
Chestiunea este închisă, pentru tot-d’a-una închisă, ca toate chestiunile re-solvate definitiv de judecata in drept.
Pe de alta-parte judecătorul de instrucţie Vasiliu, dueîndu-sela CaldaruşanI, şl-a îndeplinit şi un rol de samsar al guvernului în aceasta afacere, îndemnînd pe Mitropolit sâ ceara revisuirea procesului.
Daca în adevar chestiunea Mitropolitului e terminata,—ceea ce contestam, — atunci cum poate spune samsarul guvernului ca Mitropolitul poate ajunge la o înţelegere, la o împăcăciune în afacerea sa.
Curioasa afacere terminata !
«Voinţa Naţionala» se zice autorizata sa desminta convorbirea dintre d. Filitis, secretar general al ministerului justiţiei, şi d. Darascu, judecător de instrucţie — convorbire reprodusa de noi.
E autorizată de cine, mă rog ?
De d. Statescu saQ Filitis o credem şi noi, dar, de d. Darasc u negreşit nu!... cad adevărul e aşa cum Vani scris noi.
O telegrama din Bârlad ne a-nunţa câ erl, în consiliul general de Tutova, fiind la ordinea zilei o chestiune de mare însemnătate pentru judeţ, prefectul Nicorescu, luînd cuvîntul în urma formularel mal multor observaţiunl, a răspuns cu cuvinte injurioase la adresa consilierilor.
Pentru a evita un scandal, d-nil major Costicâ Pruncii şi Alexandru Sutzu. consilieri generali, s’au retras din consiliu, fiind hotarîţl a demisiona.
Erl, a avut loc la Ministerul a-facerilor streine un concurs al a-laşaţilor de Legaţiune pentru un post de secretar la Legaţiune de clasa IlI-a.
Subiectul tezelor a fost următorul :
In limba franceza : un trimis extraordinar şi Ministru plenipotenţiar adresează Ministrului afacerilor streine al ţârei pe lînga care este
acreditat o notă prin care ’l cere o audienţa pentru remiterea copiei scrisorilor sale de acreditare.
In limba romînă : raportul unui ministru plenipotenţiar către guvernul saQ asupra vizitei Regelui Serbiei la Bucureşti.
Candidaţii erau : d-nil D. 1. Ghica şi I. Trasnea-Greceanu.
Tot în ziua de erl a avut loc şi examenul oral. — Resultatul concursului nu este încă cunoscut.
La primăria Capitalei s’a făcut un nou gheşeft colectivist.
D. Ionel Antonescu, inspector de poliţie şi agent electoral, a cumpărat de la primărie un loc situat pe Bulevardul Pale cu preţul de 4000 lei.
Se afirmă însă că acest loc ar avea o valoare mai mult de cît îndoită, dar că el a fost vîndut d-luî Ionel Antonescu pe un preţ derisoriu, pentru serviciile pe cari acesta le aduce liberalilor, precum şi pentru înlesnirile băneşti pe cari le făcea, în timpul oposiţiei, iluştrilor colaboratori de la Gazeta Poporului.
Un condamnat din penitenciarul Văcăreşti, Florea Dumitru. împlinea osinda şi trebuia sa fie eliberat din închisoare în ziua de 14 Decembre a. c.
Nu se ştie prin ce împrejurare—r lucrul ăsta numai d. director general al închisorilor îl poate cunoaşte — Florea a fost liberat în buna regula cu trei luni de zile înainte de termen.
Unii spun ca ordinea este aşa de bine păzită în penitenciar. în cît condamnatul a reuşit sâ intre singur în cancelarie şi sa îndrepteze în registre data eşirel.
Alţii pretind câ poate sa fie o simpla greşalâ a funcţionarului care a trecut eliberarea condamnatului cu trei luni înainte de termen.
Ori cum ar fi, lucrul e nostim.
Mihail Georgescu evadează din pe litenciar in mijlocul nopţei şi ese pe poarta cea mare a închisorel, nesupărat de nimeni; iar alţi condamnaţi reuşesc a face să fie eliberaţi înainte de termen, intrînd în cancelariile închisorel ca la el ac&să şi dispunînd de registre cum le place.
Şi cînd te gîndeştl că d. Dianu e prăpădit de munca şi istovit de o-hoseala lucrînd numai pentru organizarea şi regularitatea serviciului închisorilor.
Fie ca nu-l esle munca de geaba!
O graţiere pe 2000 iei
In partidul colectivist nu numai cel mărunţi fac gheşefturt, dar chiar şi miniştrii şi încă cel bogaţi.
Am arătat erl gheşeftul făcui de d. Palladi cu moşia Potelu, azi trecem la d. C. Stoicescu.
Cu prilejul graţierel tînărulul Şabechi s’a zis că d. C. Stoicescu, ministrul justiţiei ad-interim, ar fi intervenit pe lingă M. S. Regele pentru acest act de clemenţă şi că ar fi primit în schimb, de la Iheodor Şabechi, tatăl, o sumă eare-care.
S’a susţinut însă că d. Stoicescu fusese avocatul casei Şabechi şi în această calitate a făcut un serviciu clientului său, presenttnd M. S. Regelui un decret pentru graţierea Iul Ion Şabechi.
Noi afirmăm însă că d. C. Stoicescu-Şabechi a primit pentru demersul său pe lingă 91. S. Regele suma «le ‘2000 lei.
Iată împrej urările în cari a fost plătită această sumă :
D. Theodor Şabechi angajase pe d. C. Stoicescu înainte ca acesta să fie ministru, intr’un proces de partaj, făgă-duindu-l, pentru regularea succesiunel suma de 2500 tel.
D. Stoicescu intră însă în minister, înainte de a fi avut timpul să facă un singiir act pentru d. Theodor Şabechi; d-sa recomandă însă acestuia pe d. Nacu. Acesta după ce regulă definitiv succesiunea şi se presintă de cîle-va ori în instanţă, primi de la d. Theodor Şabechi suma de 500 tel.
D. Stoicescu primise însă de la d. Theodor Şabechi, in momentul cînd fusese angajat în afacerea succesiunii, 2000 lei, rămîntnd sâ ia restul de 500 la sfirşit.
Cestiunea succesiunel fiind regulată de d. Nacu, d. Şabechi a dat acestuia 500 tel după dorinţa d-lul Stoicescu, Iar pentru eei 20041 lei luaţi eu anticipaţie «le «I. C. Stolcvscn, a-cesta a intervenit pe lingă 91. N.
Regele ea să graţlexe de reNtnl închisorel pe tini clientului săft.
După cum se vede d. Stoicescu, ea ministru al .justiţiei ad-interim, a vlndut clemenţa Regală pe suma de 2000 lei.
Şi oamenii aceştia au îndrăsneală să vorbească de corectitudine.
EDIŢIA a 3'fi
(Serviciul Agenţiei Komîno)
New-York, 24 Octombrie.
Se constata ca pînă acum d. Kintey a obţinut 242 de volur, iar d. Brytm 130.—E Îndoială de victoria republicanilor in Inoiana. — Partidul d-lul Bryan pretinde ca a repurtat victoria în Kentucsey. Nelorasea şi Oregon.
Yiena, 24 Octombrie.
Catdinalul Gruschaa bine-cuvînlat ia im-spre-zeco ore de dimineaţa, căsătoria ducelui de Or-leans cu archiducesa Maria-Dorothea, In pre* senţa împăratului Frantz-Iosepli, a reginei Portugaliei, a ducelui şi ducesei d’Aosta, a ducelui şi ducesei de Connuught, a contesei de Paris, a membrdor familiei imperiale, a prinţilor străini şi a membrilor aristocraţiei franceze.
Viena, 24 Octombrie.
Regele Greciei şi prinţul George afl sosit.
Roma, 24 Octombrie.
Opinione declară că toate ştirile răspîndile In privinţa afacerilor din Africa nu sunt do cit născociri.
Viena, 24 Octombrie.
Textul pretinsului discurs pronunţat de ar-chiducesa Maria-Dorotiiea eu ocazia remiterel coroanei in briliante, râspindit de ciţl-va reporteri de ziare parisiene, este nein1 emerit. Se asigură că archiducesa o’a pronunţat nici un discurs; n’a făcut do cit sâ exprime in mod general, bucuria sa şi ‘mulţumirile sale.
Arco. 24 Octombrie.
Generalul Baratieri şi-a frânt piciorul drept.
New-York, 24 Octombrie.
Resultatele complecte, afară de câte-va State indoioase, dau 273 voturi d-luî Mac Kintey, printre cari acelea din California.—D-l Bryan a obţinut 157 voturi, printre cari acelea din KebrOeka fi Tenesse.
Composiţia Senatului depinde incă de resul-t.dul alegerilor legislative în câte-va State indoioase.
Paris, 24 Octombrie.
Camera deputaţilor. — D-l Jaures desvoltâ o interpelare tn privinţa turburariior de la Car-maux şi acusă guvernul că a violat legea. — D-l Barthou răspunde zicând că guvernul şi-a făcut datoria.
Camera adoptă cu 310 voturi contra 238, o ordine de zi aprobând atitudinea guvernului.
Atena 24, Octombrie.
Sesiunea extra-ordinară a Camerei s’a deschis azi.
AFACERI TURCEŞTI
Constantinopol, 25 Octombrie.
Şefik-bey, preşedinte al curţii de casaţie, a fost numit ministru de poliţie.
S’a interzis ziarelor neturceşti reproducerea comunicatului privitor Ja subscripţia pentru cumpărări de arme, publicat în ziarele turceşti.
In urina svonurilor de evenimente ameninţătoare. neliniştea continuă să domnească printre populaţie. Numeroase stabilimente din Stambul sunt închise.
Dom softnşl inarmaţl au fost arestaţi.
Temerile populaţiunel sunt de sigur exagerate. pentru câ lipsesc semne serioase de a-meniiiţărl.
Şlirilo neliniştitoare nare că sunt propagate de Armeni pentru a produce turburare în a-facerl.
Viena, 24 Octombrie.
Se anunţă din Corist;niinopol «Corespondenţei Politice)! câ în cercurile foarte cornpetinte din Yldiz.-Kiosk se consideră ca nereuiisabilă intenţiunea puterilor europene, de a transforma administraţia datoriei publice turceşti iu organ de control al finanţelor turceşti.
Aceasta transformare ar înflăcăra resistenţa energică a întregului popor turcesc şi la care nu se vor putea opune cel de ia Yldiz-Kiosk.
Singura concesiune posibila ar fi admiterea unui delegat rus In administraţia datoriei publice.
Londra, 24 Octombrie.
Căpitanul Marriot, făcut prizonier la Smirna de nişte tilharl turci, a fost pus in libertate.
EOOUBt
*** Pe ziua de 1 Noiembrie se pregăteşte Ia primăria din Iaşi o nouă gouuâ de fuucţionarl. In această privinţă erl a avut chiar loc o mică discuţie cam de tot fer-binte între primar şi primul sâd ajutor.
Nu s’avi putut înţelege.
*** Erl, la orele 3 p. m., d. Fellner, celebrul architect, s’a prezintat la Primarul din Iaşi şi i-a cerut să fixeze ziua inaugu-rărei teatrului. Primarul, ca şi cum i s’ar fi pus o aşa întrebare pentru îptlia oară, a ingăimat cîte-va cuvinte, iar arcbitectul s’a dus fără a obţine măcar un respuns cît de îndepărtat.
*** D. Ioan Voinescu, licenţiat în ştiinţele naturale, este numit pe ziua de 1 Noiembrie asistent al Laboratorului de morfologie şi zoologie de pe lingă facultatea de ştiinţe din Bucureşti.
*** La 1 Februarie se va ţine concurs pentru ocuparea catedrei de aritmetică şi comptabilităte de la şcoala profesională No. 1 din Bucureşti.
*% D. George Dianu este numit peziua de 25 Oclonib. revizor şcolar al judeţului Argeş. In locul d lui N. Brânzeu, demisionat.
U.	dr. Buicliu, profesor de clinică medicală la Facultatea de medicină din Bucureşti, a depus ustâ-zl la minister legiuitul jurămlnt.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
B
„** Nouă-spre-zece absolvente ale Azilului Elena Doamna aii fost numite învaţă toare suplinitoare în diferite localităţi din (ară.
*** D. George G. Ionescu, absolvent al Şcoalel Normale de institutori, este numit institutor suplinitor la şcoala primară No. 19 de băetl din Capitală, Iu locul d-lul G. Dianu numit revizor şcolar.
*** D. Radu Popescu, absolvent cu diplomă al şcoalel normale de institutori, e numit institutor cu titlu provizoriu şi director la şcoala primară de băetl No. 2 din
T.-Măgurele.
*% Laboratorul de bacteriologic din Su* lina, de sub conducerea d-lul G. Robin, preparator la institutul de bacteriologic din Bucureşti, înfiinţat pe trei luni de vară, pentru apărarea ţărel în contra holerei, lu urma liotărlrel directiunel generale a serviciului sanitar, şi-a prelungit lucrările sale piuă la comphcta stingere a holerei care blntuie porturile egiptene. Laboratorul a avut ptnâ acuma de făcut examenul bac teriologic a unul număr de peste 50 vapoare, sosite din porturile infectate, afară de alte lucrări privitoare la îmbunătăţirea sanitară a portului Sulina.
*** Aflăm cu plăcere că tlnărul doctor Cbristea se logodeşte cu d-şoara Matilda Bragadir.
Uram toate fericirile simpaticilor tineri.
*** Slmbătă 26 şi Duminică 27 Octombrie curent, Societatea Filarmonică Romî-uă va da două concerte, la orele 2 din zi, In palatul Ateneului.
Membrii soeietăţel vor presinta la intrare, în loc de orl-ce bilet, numai cliitanţa de membru.
i v e
DIN CAPITALĂ
Pungaşi prinşi.—In noaptea trecută s'a furat din prăvălia de mărunţişuri a lui Abra-movicl din calea Rahovel 139 o mare cantitate de marfă şi toţi banii ce s’aii găsit Iu ti.igheaua negustorului.
Autorii acestui furt au fost prinşi azi de a-genţii poliţiei de siguranţa.
El sunt duul vechi şi cunoscuţi pungaşi de meserie, deja condamnaţi pentru fapte de asemenea natură, numiţi Franţ Samuil si D. Tul-ceanu.
S’a găsit la el o mare parte diu lucrurile furate.
Preoupeţ pungaş.—D-na Marinescu din strada Blănuri 7, Încredinţase erl unul precu-peţ, care venea de obiceiu la d-sa ca să-i vin-dă marfă, suma de 120 de lei pentru a se duce la poştă şi a o expedia cu un mandat, postai.
Ştefăneseu, ast-fel se numeşte pungaşul, a găsit de cuviinţă că de cit sS trimeaţă banii cu posta, mal bine să-l păstreze pentru el şi in acest scop ia trenul şi o şi şterge la Kitilâ cu banii cucoanei.
In urma reclamaţiunel făcute, Ştefăneseu a fost prins şi arestat.
Incendiu.—Astă noapte, pe la orele 12 şi jum., un incendiu a izbucnit in dependinţele palatului legaţiunei franceze din strada Bis. Amzel.
Pompierii sosiţi la timp, au putut Idealiza in grabă focul.
A ars o spălătorie şi alte părţi din dependinţe.
Cauzele incendiului se atribuesc negligonţil unei servitoare care de cu seară ar li lăsat in spălătorie o maşină de călcat rufele plină cu cărbuni.
Crimă misterioasă. — Erl seară, pe la orele 7 si jum, nişte trecători au găsit in apa Dîmboviţei, lingă finăria abatoriulul, trăsura de piaţă No. 4-1, eu aminduol caii căzuţi în apă; unul dintre el era deja mort.
Pe cheiul gârlei, in acelaş drept, s’aii găsit tăbliţa trfisurel cu briul şi şapca birjarului.
Din toate cercetările făcute piuă acum nu s'a putut descoperi cauzele acestei curioase întlin-plărl şi nici nu s’a putut da de urma birjarului.
Cercetările continuă.
Sunt multe probabilităţi cari ne îndreptăţesc a crede eă suntem în faţa unei crime.
DP^ŢARĂ
Sergent de oraş asasin. — In noaptea de Duminecă 20 curent, sergentul de noapte Nicolae Mihaiii a omorât cu o lovitură de măciucă pe cărciumarul Const. Radu Toboş din strada Rahovel din Craiova.
Sergentul somase pe cArciumar să-şi închidă prăvălia la ora reglementară, dar cărciumarul nevoind a se supune, a fost chemat comisarul spre a interveni ca ordonanţa poliţieneasca să fie respectată. După plecarea comisarului, o gâlceava s’a ivit intre sergent şi cârcinmar, care în tot timpul zilei fusese in complectă ebrietate, şi la un moment dat sergentul a luat o măciucă şi a isbil pe eârciumar in cap, intre tâmplă şi ochiul stâng.
Peste două ore nefericitul a încetat din viaţă.
Sergentul criminal a fost ridicat şi depus.
Parchetul anchetează.
Incendii do păduri. — Se lolegrafiază din Bacăfl că pădurea Sesunţu de lingă comuna GrozeştI, proprietatea d-lul Ntgroponte, este iu flăcări, şi că s’aO luat măsuri grabnice pentru localizarea incendiului.
Din Piatra-N. de asemenea atlăm că un incendiu violent s'a declarat in pădurea Statului Calu Iapa de lingă comunele Dumbrava Roşie şi VlnStoril.
Locuitorii mal multor comune vecine au fost concentraţi pentru a du ajutor la localizarea focului.
DTN STRĂINĂTATE
I’n jubileu tragic.—Iu orăşelul Cronen-berg Ungă Elberfeld, un maistru zidar, specialist in construcţiunea coşurilor de fabrice, terminase mal zilele trecute un imens coş de la o nouă uzină din oraş.
De oare-ce acesta era al 50-leu coş pe care-1 făcuse zidarul iu viaţa lui, se înţelesese cu colbăiţi lucrători ca să sărbătorească acea zi.
După ce lucrările fură cu desăvtrşire terminate, meşterul se urcă pe şchele pînă in vlrful coşului peutru ca să observe pentru ultima oară dacă totul este iu regulaşi dacă lucrarea este definitiv isprăvită.
Ajuns In vlrf, zidarul călcind pe o cărămidă de curlud aşezată, alunecă, Îşi pierde echilibrul şi cade In vid
Clnd cel-l'uJţl lucrători s'aO dus ca să-l ridice, afl găsit un cadavru, care nu mal semăna a corp omenesc.
Nenorocitul era transformat într'o masă iu formă.
Luleaua trădătoare. — Acum rîte-va zile un lucrător din Bruxelles Jean V. Baptiste liind însărcinat de stăpinul săQ cu un comision pentru d-ra Luisa B... din strada Minimes, se duse la destinaţie.
I.a un moment dat, Luisa lăsă pe lucrător singur în camera de culcare, pentru a merge intr’o odaie vecină.
In acest timp lucrătorul profită de singură tale ţi şterpeleşte după masă două inele ale domnişoarei.
Imediat după plecarea lui Baptiste d-ra Luisa observă dispariţiunea inelelor şi prin ser gentul de oraş diu stradă opreşte pe puDga.ş şi il conduse la secţie.
I’erchiziţionat cu deamăimnlul, a fost cu neputinţă comisarului de a descoperi obiectele furate. Era gata să’I dea drumul, cind la urmă văztud luleaua lui Baptiste, II vine ideea de a căuta in lulea. Scoţiud tutunul dinăuntru spre marea lui mirare, găseşte inelele furate aşezite în fund.
Pungaşul a fost arestat.
ULT1E iMATIlil
Duminică, 27 Octombrie, Par tidul Conservator va ţine o
MARE ÎNTRUNIRE PUSLICA
IN mic Ol EŞTI
LA ORELE 2 p. m.
IN SALA DACIA
Rezoluţiuniîe cele maî importante se vor lua în această întrunire, care va fi urmată de numeroase alte adunări în judeţe.
Pare-se ca ministrul de interne s’a hotarit sa nuineasca un titular la prefectura de Covurlul.
Persoana care ar fi dobîudit încrederea ministrului e d. Zorila, destituit de conservatori, cu raport motivat, din funcţiunea de procuror general al Curţi de Apel din Galaţi.
Alegerile comunale de la Galaţi s’aQ fixat pentru zilele de 5 şi 7 Decembrie viitor.
Alteţele Lor Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria au sosit ieri după amiazi la Viena. Au fost primite la gară de d. E. I. Ghica, mini şirul nostru plenipotenţiar, şi de personalul legaţiu net. D-na Ghica a oferit un bu chel 'minunat Principesei Maria Alteţele Lor Regale se duc Ic Sigmaringen.
D. Dini. Sturdza a plecat azi dimineaţa la Sinaia.
reşedinţa în Bucureşti pe la 8 Noembrie.
Curtea Regala va lua
TEinisfrui de răsboiu din Viena se ocupă cn ideia introducere! puştei Mauuli-cher model rom fot (adică calibru 6 ţi jum.) in armata austro-ungară.
ştie că această armată are puşca Mannliclier, dar de un calibru mai mare.
Ministrul de răsboiu din Viena a rugat pe ministrul nostru de răsboiu să-î comunice copii de pe rapoartele comandanţilor de corpuri asupra experimeiităril puştei model roinîn.
Ni se niiriuă că, deşi cu multă neplăcere, generalul ISudişteanu a desemnat trei ofiţeri cari să meargă la Viena peutru a da ministrului de răsboiu toate des" luşirilc trebuincioase.
Gu\ernul a hotarit să cumpere unul din vapoarele societăţii germane danubiane, pentru serviciul dintre Galaţi şi Braila.
O comisiune tehnică compusă din d-nii inspectori al navigaţiu-nel fluviale Cirulescu şi Franaso-vicl, d. maior Coandâ şi inginerul serviciului hidraulic, a fost trimisă ia Galaţi pentru a constata starea vapoarelor Augustd Victoria şi Adleă\
Tribunalul Ilfov, secţia I, a respins erl cererea de eliberare pe cauţiune fă-
cută de Niţă Florescu, complice în fur tul de la ministerul de finanţe.
Judecarea fondului acestui proces este fixată pentru ziua de 29 curent.
Pe lingă toţi avocaţii Statului, minis terul finanţelor a mal angajat pentru susţinerea procesului şi pe d. Delavran-cea,’ plătindu-i pentru susţinerea acestei afaceri înaintea instanţelor judecătoreşti bagatela sumă de 4000 de lei.
Voinţa Naţională desminte infor moţiunile noastre cu privire Io con vorbirea pe care d. C. Filitti, se cretarul general al ministerului justiţiei, a avut-o cu d. Dărăscu.
Noi menţinem in totul informa-fiunile noastre. Mai mult chiar, somăm pe Voinţa să desmintă cele spuse de noi şi după cari d. Pal-ladi, ca ministru de justiţie ad-interim, dăduse d-luî Dărăscu ordin să dea ordonanţă de urmărire.
E adevărat că d. procuror Ionescu. care se afla în cabinetul d-lul Palladi, împreună cu d. Dărăscu, a spus ministrului căi în afacerea Steiner nu e crimă ?
Dacă e adevărat, cum se face că acelaş procuror Ionescu a, făcut rechisiţiuni in contra D-neî Steiner ?
Ar fi de dorit ca Voinţa să nu ne sileassă să spunem prea multe în această afacere.
Fiind sărbătoarea S-tuiiu Dumitru. ziarul nostru uu va apare wîiue.
Vom scoate insă Duminecă un supliment, eu darea de seamă a Întrunire! partidului conservator.
Primim zilnic plîngerl din partea cetăţenilor, mal cu deosebire a a-celora din culoarea de negru, că agenţii poliţiei îl forţează prin toate mijloacele pentru a face abonamente la ziarul «Naţionalul».
Toţi comisarii şi ipistaţii spun cetăţenilor că trebuesc să se aboneze la sus arătata gazetă, fiind-că aQ poruncă de la Prefect si de la inspectori să se facă cit inal multe abonamente.
Poliţia Capitalei a început acţiunea prin mahalale în vederea întrunirei noastre de Duminică.
Ast-fel inspectorul de poliţie, organizatorul de bande de bătăuşi din culoarea de Negru şi Otnescu, inspectorul culoareî de Galben, cu-treeră ziua şi noaptea mahalalele, ameninţind pe cetăţeni, cu ce ştiu acest soia de oameni să ameninţe, dacă vor veni la întrunirea conservatorilor.
Iată textul demisiunel pe cared. Dărăscu a dat-o ministrului justiţiei:
Domnule Ministru,
Ara un trecut scurt de funcţionare in magistratură, dar acel trecut a atras de sigur bine-voitoarea dv. atenţiune spre a-ml încredinţa cab. 5 de instrucţie al Trib. Ilfov.
îmi permiteţi să mă declar cu totul surprins de deeisiunea dv. de a mă transfera la un alt tribunal numai după cite-va luni de zile şi intr’o altă funcţiune.
Aceasta nu poate fi privită de cit ca o desaprobare a modulul meu de a vedea şi lucra.
Aş fi dorit să fiii ascultător decisiunel dv., pentru că am fost cu totul devotat cariere! mele şi nu mi-am închipuit să o părăsesc vre-o dată ; dar aş părea mulţumit pe o pedeapsă ce mi se dă, aş lăsa să planeze asupra mea o vină ce în realitate nu există.
îmi lipseşte cu răgi ul dea mă presinta în faţa colegilor met cai i nu ar putea vedea in mine de cât pe omul care ar pune mal presus interesul material, necesitatea pentru existenţă, de cit onoarea.
Nu voi putea depune în noua funcţiune altă pricepere de cit cea de pină azi.
Iu aceste eondiţiunl sunt adine niili-nit că mă retrag din sinul magistraţilor cari aă făcut reputaţiunea mea a-tita cit este; şi cari m’aă inspirat către tot ce este drept şi demn.
Bine voiţi, vă rog, domnule Ministru, a mă considera demisionat din postul de jude sindic pe lingă tribunalul Prahova.
Demisiunead-ltii Dărăscu, cu toate stăruinţele depuse pe lingă d-sa şi cu toate că ea n'a fost încă primită de ministrul justiţiei, e irevocabila. D. Dărăscu s’a şi înscris în baroul Capitalei.
In urina unei subseripţiunl făcută cinstit de cetăţenii Capitalei şi care n’are nimic a face cu ma-trapazlicurile statuiel omului care a adunat un milion cu talerul de la luncţionarl, s’a comandat în străinătate statua fostului şi regretatului primar lJake Protopopescu.
Statua fiind terminată, a fost pornita în ţară şi a sosit la Bucureşti.
Acum, locul destinat statuel, a-cordat de fostul consiliu comunal, se refuza de Primărie, crezînd timpi tal care e azi primar că poate micşora recunoaşterea meritelor unul om ca Pake Protopopescu.
REMANIEREA MINISTERIALA
€*rculăţtle unei solii ţinu!
D. Palladc,părăsind ministerul, d.Stnr-dza crezuse că va putea îndată împlini vacanţa prin numirea unui titular la dorn oniî.
Dificultăţile ce a făcut d.Aurelian, fără însă a refuza definitiv, de a intra în minister, au silit pe guvern să dea un congediu d-Iuî Palladc, pînă la găsirea unei soluţiunl.
înţelegerea eu d. Aurelia»
In timpul acosta s’au urinat cu d. Au-relian negocierile cari au ajuns Ia un rezultat favorabil.
I). Aurelian,carc vroia să intre cu ifos in cabinet şi pretindea să se facă o remaniere mal complectă, s'a hotarit, faţă eu stăruinţele ce s’au depus şi faţă cu ameninţările ce a primit, de a nu mai fi reales preşedinte, s’a hotarit,-zicem, ca să primească ministerul domeniilor.
Explicaţia ce o dă d-sn acestei hotărîr! o că nu a refuzat nici o dată să intre în minister, ci că vroia numai ca preşedinte al Adunării, să aibă şi aprobarea parlamentului.
De aceea, pe la 20 Noembrie se vor convoca deputaţii şi senatorii spre a se rosti asupra situaţiei şi d. Aurelian se va primi să intre în cabinet rugat fiind de membrii parlamentului.
îndepărtarea generalului IS ud ist ea nu
Gestiunea remaniere! ministeriale se va complica cu îndepărtarea generalului Bu-dişteanu.
Nu ştim care e cauza acestei disgraţil, dar putem afirma ca generalul Budişteann va fi sacrificat.
Colectiviştii, fără a spune motivul a-cestel: schimbări a titularului de la res-bel, se scuzează faţă de amicii ministrului de rcsbcl zicînd că Itogcle nu-1 mal vrea pe generalul Budişteanu.
I nele persoane bine informate susţin că Regele a lăsat să se înţeleagă că nu-1 mal vrea pe generalul Budişteanu încă de cînd d-sa, prin declaraţiile făcute în parlament a discreditat parlamentul şi încă do cînd a depus proectul său de lege pentru înaintarea în armată.
Orî-eare ar fi adevărul in această privinţă, ceen-ce c cert, c că generalul Budişteanu va fi sacrificat şi că va fi înlocuit ori de generalul Pilaf,- or! de generalul Angheleseu
Prezidenţia Camere!
Pentru preşidenţia Camerei care va ră-inine vacantă, prin retragerea d-lul Au-rclian, sunt trei canidaţî: dd. Giani, Feri-kide şi Naeu.
Lucru do necrezut, guvernul va susţine pe cel mal nul dintre toţi, pc d. Talce Giani.
I). Giani a ajuns la acest rezultat prin sistemul d-lui Stplojan; el a ameninţat de a face o disidenţă. Colectiviştii, de teama acestei disidenţe şi asiguraţi, precum pretind, că dd. Ferikide şi Nacu, legaţi prin interese, nu vor face disidenţă, vor da preferinţă d-luî Giani.
Nituuţia d-lui Stolojan
Situaţia d-luî Stolojan s’a consolidat, cu toate sforţările uriaşe făcute în contra lui dş amicii d-lul Gogu Cantacuzino, cari acum vre-o cîtc-va săptamiul strigau că d. Stolojan e sfirşit.
Adus în minister de d. Stâtescu, sprijinit de acesta in resolvirea afacerii de la Galaţi, d. Stolojan s’a solidarizat cu totul cu ministrul justiţiei.
Legăturile lor sunt dc aşa fel, că ori Stolojan va ramîne in minister, in ciuda d-lul Cantacuzino, ori Oculta va trebui să isgoncască in acelaş timp pe d.* Stolojan şi pc d. Stutescu.
E probabi dur că d. Stolojan va ramîne in minister, dar ministrul de interne poate li sigur că ’i se vor face, în Cameră, zile grozav de amare.
La ştirile ce am publicat relative la viitoarea apropiată remaniere ministerială, pntem adâoga că d. general Budişteanu aşteaptă cu nerăbdare soluţiu-nea crizei spre a pleca să petreacă iarna la Caire.
BULETIN F.COXOMC
(Raportul Semaphorului de Brăila)
Brăila, 24|5 Noembrie. Victoria complectă a Iul «Mae Ivinley» ca preşedinte al Statelor Unite a produse, ameliorare generala la ţoale bursele lmnel. In consecinţa acestor ştiri Ineurajeatoare piaţa noastră era astă-zl foarte activă şi preţurile iar cu 15/20 bani mal urcate per. hectolitru pentru grlne, secămrl şi orzuri.
Mărfurile sosite pe uscat s’aft vlndut cu preţurile următoare :
Grine	cal.	I	60	Ibs 2	°/«	corp. str.	1450 v.
»	»	i	59	>	4-6	»	»	»	1320	»
>	»	»	58	»	S-10	»	»	»	1400	»
»	»	»	57-58	12-15	»	»	1250	»
» secăroase	1100	»
Secară comună	880	»
» St. Helene	920	»
Orz de furagiu	790	»
>	alb de 49 50 libre	850	«
Porumb nou uscat valorează	670	»
Fasole după ealitale	1500—1600	»
Navlurile vapoarelor mal ferme.
A se citi urmarea foiţe! In pa-gina IV.
POŞTA A DMINISTRATIEI
Domnii depozitari de ziare din provincie, cînd aii de trimes costul unul abonament, garanţie sad orl-ce altă sumă de bani în atară de suma cuvenită diu vinzarea ziarului, sunt rugaţi a trimete acele suml în mandate separate.
De asemenea aceia din domnii depozitari cari ati vinzarea în 2 deosebite oiaşe, de a trimete conturile şi banii pentru fie-care oraş în parte.
TOTÂ STIMAI
AVOCAT IIINT IAŞI
S’A STABILIT ÎN BUCUREŞTI
CAFEA VICTOKIEÎ, 132
B-rul D. LEBEL
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Casa D-rului Capşa
ConsnUnţtiiMÎ de I» 1 pină. Ia 3 p. iu.
—Pentru săraci gratis—
Bootor MÎEOH
ASISTENT DE PROFESOR
Medic la clinica boalelor de piele
şi sifilitice din spitalul Colţea BULEVARDUL GAROL, 74 Lon«nltaţiniti de la l — 4 p. m*
¥■ STER IE El, OiUROU
IX Polikaugasse—No. 10. Viena
Consnltaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
99
IPoIIcliiii^a6*
SltrafSa Armenească 2S
Consuttaţiunl gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — Oboaie de peie venerice.
»	»s. 9\»—11 boale interne.
» » 10l/»— ll‘/a boale de copil.
»	■	12—1 boale de dinţi.
» » l'/s— 81/» chirurgie şi boale de femei.
» »	2 — 3 boule de gît, nas şi urechi.
Joia la aceleaşi ore consultaţiuii’i a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei.	____
Ana minerală naturală de Vichy se resp&n-desce lu noi dîp oo în ce mai mu 11$, aceasta reputaţie a Apei de Vichy nu există de astăzi, ci de secole.
Sursele Vichy - Celestina, Vichy-Grande-Grille şi Vichy-Hopital suutu proprietatea Stalului francez sub tu al cărui control suinii exportate. Spre a nu fi indusu in errdre cereţi in totu dounadupeordonauţa Modicului una diu sursele :
Vichy - Celestine, Vichy - Grando -Grille, Vichy-Hopital.
B iteliile sunlu cu etiquete, dopuri şi capsule purtând numele sursei;
Vichy - Gelestins . Vichy - Grande -Grille, Vichy-Hopital şi in osebit pe capsulă se află imprimat leatu anului corerit.
Yo	Vg
BS UZINA
1006 kilograme I-a euiitate transportaţi la domicilii! în saci. imiCiUKTTJE.
CAJ8KS NI UE PIATîtA din minele Petroşani şi Otrdif.
UOKIS !>E TOWl'.
4'OSiS DE FEKAKIE.
CORS M.4RI7XT anume pentru sobe pa-ragine şi belgiaue.
ANTRACIT KSîOMîZESC prima calitate pentru sobe llelios.	.
Ci SSEUTATE Li ARiXTAT A
Expediţia en gros şi eu detail de la Brăila, Conslanţa şi Bucureşti franco ia orl-ce gară a căilor lerale romine.
DEPOSIT CENTRAL
STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5
TELEFON Xo. 274
vAtntoB, ba» vnxissis AVBa
Gasssi d© SârUâitate
Institut din no3 reorgenisat 51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tuinlor boalelor nervoase şi chronide. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor do ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul bontelor gynocotogice; camero eu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locneşte In institut. Discreţiune.— Tratuinorit special al yyphilisulul şi a bontelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot. căuta cu orl-ce medic saO specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lu nare se fac reduceri.
Consuttaţiunl Iu fie-earo zi, peutru bontele interne şi syphilitice do la J0—12 p. m.
Direcţiunea trimele do iudtilă după cerere noul prospect a) Căsoi pe (896.
ADiriIRAT cu 1ncePere de la 2:i,A‘
UL nFljLiăUTţl priliie 1898 moşia Vir ţoapele de jos din judeţul Teleorman.
A se adresa d-lul G. Hobeseu, Galaţi.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Finii la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-cara daţi, fl
do la 10 în sus 20 bani Urla.
Spectacole
Temtrui JVmţionul. Dun lnlcâ 17 Octombrie se va repre-sont» ►Macbeth», tragedie in 5 aoio ci* Bchackspear.
Opărit rontittJf, Vineri, 20 Octombrie, «Ei-nani* operă In 4 uck^ şi un Labloti de Francisco Maria PlavL Muhica de (liuHoppe Verdi Traducţie de Andrei O Bag^r Bimbăta 26 Octombrie se va cinta pentru prima oară -DragO'iH lui VUlaiu*.
Teatrul Muffo. In fle-ocre seară representoţlunl verlato cu program schimbat.
•Ţealrut Liric. Deschiderea
Greul O, SiritHi. Vineri 25 Octombrie, mare representa-ţlone comloă.__________
G\lrcnt UcmtrfSidoif. In ourîud va sosi in capitală.
I
ţ^ula Hruyudiru. «Concerta Peters.
Cafr, :Vatlonata. Orchestra liubluştoin ifl-a început
concertele
<Ţ+"frul Dacia. Simbâtâ 20 Octombrie Maro Bal des-! chip dat de Bocit tatea Industriaşilor, paîudiî Ateneului.
Închirieri şi arendări
De incliirial, casele din strada Polonă No. 180. Doritorii se vor adresa: Str. Batlştel, 15.
Do arendat Moşia Virtoapele de Jos din judeţul Teleor man. A se a dresa la d-nu G. Ilobescu, Galaţi.
De închiriat, o cosă în struda Mecetu 10, in apropiere de tramway electric Şl hala Tralnn, compusă din 3 camere, un salon, sula de mîncare, cameră de biurod, pivniţă şl curte spaţioasă, cu preţ de 1600 lol anual. A so adresa la d. căpitan K&muiceanu Mecetu 14.
Dc Închiriat Un apartament situat in strada Franolln No. 6 compus din două etaje. Etajul de sus are două odăi mari, cu ferestrele în strada Franclin. Etajul de Jos are asemenea două odăi cu faţada in acelaşi stradă. EtaJu de jos poate servi şl ca prăvălie. A se adresa d-lul 1. Bplres-cu foto^Taf, strada Franolln 0 vLs*a*vis do Athenefl.
Camere mobilate
«Casa FmţI Olbrtch strada at. Ionică
Hotel Knffllch, Caloa Victoriei, cu preţ lunar de la 60 pină la 200 lei.
HotMnl Pieţei Blbescu-Vodă, liogă Cameră şl Tri* bunale._______________________________________
Cereri şi oferte de servicii!
Un maşinist tipograf caută ocupaţie in capitală sad in provincie. Adresa la administraţia «Epoca*.
Un demn din Transilvania ounoaşte limba romină şi caută un loc de îngrijitor de curte, sad ca caaler la o moară. A-semenea cunoaşte şi plantaţlnnea cu viţa americană. Posedă certificate de bună conduită de la mal mulţi domni. A se adresa Iohan Kranner, strada Sabinelor 54 Bucureşti.
Ion Dnmttru JLeyer, srxada Delea-Veohe No. 11 caută un loc ca grădinar.
Vinzărl şi cumparâri
De vluzare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, ciupi calitate, 55 şl 60 franci. A so adresa : Str. Batiştel, îs.
De vtnznre spre tăere pădurea de pe moşia Orăşt.î-Piţj-gala jud, Ilfov. Amatorii să so prezlnto str. Scaunele 40.
Informaţiiml utile
ftir »EFOCA“ ziar politic zilnic, a-pare lu 9 ediţii, la 6 ore dimineaţa, la .? după aiuiazi *i la $ seara ^
Firme recomandabile
Spălătorii
Sehlimlt O. L., I.ror, 75,
JTalk Otto, (3 rlviţel, 12.
Fa'Jt Paulliift, Ilegali, 12. lordaehe N-, Iavor, 50,
Mlolusoh M., Academiei. 22,
Thomaa M-me, Moţilor, 70.
Arme, Maşine, Velocipede
L, Plorkownkj, Bueorescl, liotei de France, vinde în rate : Arrav, muşine de cusut, blnoole, Veloolpede si lnstru-mente muzicale. —Cereţi catalogul gratis^___
Pînzarl
Mihnllcncn * C'ăpitnneMCii. Lipscani, c»
Droghistî
Fuchw loaef', Doamnei, 8.
Adrese
Advocaţi
BITJEOUL ADVOCAŢII.OU fi. PAKV nt ALEX. PA ST IA
Btr. Biserica Enel, 12 3 -11 dimineaţa : 2—6 după amiazl.
Predescu Stavri, Cheiul Dîmboviţei,
Proeopescu N.. Scaune, 40,
Bfetescu I, P., Mlrcea-Vodă, 23.
D. H. Ha*» «fii, *fr, Itinarlcu Amvcl, fă. MSiatt C., Corabia iO,
Gbiţă Ioan, Cimplneonu, 43. loueacu Talie, Cătunului. 29,
Maloreecu Tltu. Mercur, 1,
Misir B., Fintînel, 20t M‘anu G., Homarul, 92,
Dlsescu C. Colţel, 00,
Doctori
Dr. IV, Thotnaaeu, tucdtc de copil. Str. Italiană, i6.
D-rut Atbcnvu. Calea Vacaremtl 2Q. Uoalc in• terne mI de copil.
Dr.Or,Ţâranu, colţul stradeî Caragheorghnvlcl şl Bfincel Naţionale. Specialist in boale venerice. Consul r aţiuni 4 —7 p. m.
Schimbări de adrese
D-nul Alexandru LRhovary, fost ministru, prevesteşte pe toate persoanele ••ari ati relaţiunl sad afaceri cu diusul, că cu începere do la S-tul Duml’ru a. o., şl-a mutat domiciliul în casele sale din Calea Victoriei, No. 54, d'u-Kupra prăvăliei Dobrescn. ________________________________
Bibliografii
A apărut: «Istoria teatrului romîn*, de Mihall N. Belador artist al teatrului naţlenal din laşi, Preţul 1 led 50 bani.
Sut la Falftiae, Epave* reoucillles et mlses & flot. par un payson du Danube, de 1. L. Bey.
Broşura No. 27 din Biblioteca de popularizare, «Schiţe din California», de Bret-IIarte, traducere de 1. 11 unsu r.
Preţul 60 bani.
«Viaţa lui Isus* de Ernest Benan, traducere de B. Marian.
Preţul 1 led 25 beuL
Broşura No. 10 din anul al treilea al «Lurael ilustrate*
Preţul 50 bani.
A apărut:	8 IN € K R li
________ PneslI de Radu D. Hosetti	____
Meditaţii
LcoţtunI de Franceză, Engleză, Germană 5: plano. Adresa : H. A. administraţia «EPOCA*.
Un atudent se oferă a medita elevi de cursul primar şi secundar (matematici), limbele germană şi francesă, in vre o familie sad institut.
A so adresa : M. Vers ea. str. Fintînel, W.
Un etudont unitarnitar doreşte a da meditaţlunl de clasele primare şi gimnaziale. Adresa: Abert Wortmann, 2 strada Lipscani 2.
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 23 Octombrie, 1896
	l~ “	Cump.l Vtnd			
4«/o	TLTnta Âmortisâbilă. . .	87	1, 4	88	
6»/o	» Amorlisabilă. . .	95	l.	98	—
6°/n	ObligaL de Stat (Cov. R.) .	103	3/<	104	v«
bnj<t	» Municipale din 1883	»r.	ţ»	96	
6»/(.	* » » 1890	90	1 s	93	—
5«/o	Scrisuri Funciar Rurale .	93		90	;7*
5"/.	> » Urbane .	89	"/	95	
	» » » Iaşi.		’/«	“5	
	Acţiuni Banca Naţională.	'76.'»		1779	
	» » Agricolă .	226		£29	—
	» Dacia Romîuia asig.	4-40	—	443	—
	» S-lea Naţionala aeig.	465	—	468	—
	S-tatea de Construcţiunl .	206	—	209	—
	Floriul valoare Austriucă.	2	10	2	t2
	Mărci Germano ....	1	23	t	26
	Bacnote E raocoze . ,	100	—	tO!	
	* Italiano. . . .	89	—	23	
	» rublo hlrtie	?	05	Ş|70	
Imprimarea eu maşinile duhlu-oilindrico. din f ibrice. Aibcrt A Cin, Franke-niluU j* ou carac-din fonderia fio Utere i'linssh din Ifrar.k-furl AIM‘
masam
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
____t________________________
1C21
LOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FX>0
PARTEA CINCEA
—	Să vedem şi cele l’alte condiţiunî, reluă el.
—	Cea de a treia şi ultima condiţiune mi-este personală.
Pe data ce Remamberul va fi construit, vel merge cu mine In Australia pentru a-ml da ajutorul in prinderea, sigură de rîndul ăsta, a contelui Lauraguais d’Entraygues.
—	Este vorba de o rasbunare particulară ?
Rusul ezită de a răspunde.
—	Oh! reluă căpitanul Roşu, mie mi-este absolut indiferent. Numai voiam sa-ţl spun că în mod instinctiv, iubesc pe Francezi, de oare-ce unul dintre el mi-ati scapat viaţa. Cînd am sosit în San-Francisco, în cea mal mare mizerie, fără nici un lucru, vroiam sa mă arunc în rtul Sacramento, pe clnd un francez, care trecea din întîmplare, mă opri din funesla mea pornire, îmi puse 100 de
dolari In mină, zieîndu-ml aceste singure cuvinte :
«Lucrează şi speră». Nu l’am mal revăzut nici o dată, cu toate că l’am căutat de multe ori de atunci pentru a-I mulţumi şi a-I înapoia suma ce ’ml împrumutase. Se nu te miri deci de sentimentul mefl de sensibilitate; graţie acestui ornam ajuns unde sunt astă-zl.
In acest timp IvanovicI avusese timpul să se gtndească.
—	Nu este nici o răsbunare personală în aceasta afacere, zise el, dar de la prinderea contelui d’Entraygues depinde castrarea pentru societate a minelor de aur şi de argint din Ural, cari valorează mal mult de o jumătate de miliard.
—	La urma urmelor, puţin îmi pasă, replică Spiers cu un ton indiferent. Cele două condiţiunl de la urmă sunt primite mai d’in-ainte; îu ce priveşte prima condiţiune este cu totul alt-ceva, gîudeşte-te ca este a da cu totul o altă direcţiune vieţeî mele, ar fi zădărnicirea tutulor proectelor mele...
—	Cum vrei sa faci, dar efl în locul d-tale aşi primi numai pentru a-ml satisface ambiţiunea ; cel mult In doul ani de aci înainte daca vel şti să te conduci şi efl te voiă a-juta, aî deveni şeful nostru suprem.
—	Dă-ml voe sa mă glndesc piuă mline.
—	Imposibil; astă seară o legătură eternă vă va uni societaţel Invizibililor, saă nu ne vom mal vedea nici oduta.
—	Diiţi-ml o ora cel puţin de gtndire.
Rusul scoase ceasornicul şi răspunse cu
răceala:
—	Iţi dati zece minute.
Ionhatan Spiers se sculă furios, luă ceaşca de ceai ce era pe masă şi o asvîrli în peretele din faţa unde se făcu ţăndări; apoi lncrucişînd miinile pe piept şi privind drept In faţa pe IvanovicI, îl zise:
—	Fă nu sunt om să-ml schimb ideile in zece minute.
—	Atunci refuzi, răspunse Rusul, mal e-moţionat de cit ar fi voit să pară.
—	Nu! să decidă soarta.
Şi aruncă în aer o piesă de două-zecl de dolari, pe care el o păstra de mult ca purtătoare de noroc—era cea d’Intîiă piesă pe care a ctştigat’o ca lucrator,—-şi strigă:
—	Faţa !
Moneda căzu pe parchet şi făcu ocolul camerei înaintea de a se opri.
IvanovicI se precipită cu lampa în mină.
—	Dos! striga el cu triumf, fără sâ atingă moneda... Te salut! frate Foedor, Invizibil; sa fiă eă cel d’înttiîî care sa-ţl daă acest nume care are sa te distingă printre noi.
Căpitanul nu se miscase din locul săă ; cu capul Intre mitnl, el se uita în mod vag în spaţiu, ca şi cum vedea trecând pe dinainte-) tot trecutul saă întrevedea viitorul în umbra indecisiuuel sale.
Toata exaltarea lui, încetase da o-datâ. îşi vîuduse viaţa pentru realizarea visurilor sale.
Ar fi stat mult timp ginditor dacă Iva-noviel observâiidu-1 uu căuta sâ-1 scoată diu aceasta stare,
—	El bine, căpitane, ÎI spuse acesta care nu cauta sa-şl ascundă bucuria, vino de verifică...
—	Nu e trebuinţă, mă încred In d-ta, răspunse Spiers.
—	Pretind acest lucru, şi nu pentru d-ta, dar pentru mine ; nu vreail să am nici o responsabilitate în aceasta ufacero.
Americanul se supuse acestui raţionament peremtoriu şi se duse sa constate câ moneda de aur era în posiţiunea anunţata de IvanovicI.
Fără să piardă timpul, IvanovicI scoase din buzunar două pergamente pe cari eraţi imprimate toate condiţiunile şi formalită-
ţile cerute, afară de nume. Căpitanul fu Înscris sut» numele de Faedor, pe care tovarăşul săli i 1 dăduse şi înscris sub numărul 333.
In dosul actului se înscrise condiţiunea ca după moartea căpitanului toate planurile şi actele invenţiunel Remamrulul să treacă în proprietatea societaţel Invizibililor, secrelul invenţiunel uetrebuind să fie cuiios ut de câtd e Marele Invizibil şi de consiliul celor nouă.
Ultima condiţiune nu fu trecută în act.
— Aceasta este afacere între noi amăn-duol şi cuvîntul d-tale de ononre îmi a-junge.
Afară de şeful suprem şi de consiliul de nouă, membrii societaţel Invizibililor, eraO împărţiţi în 7 clase şi nici unul din membrii nu putea să facă parle din consiliul superior dacă nu trecuse prin prima clasă, Aeeaşl condiţiune se cerea pentru alegerea celor trei casieri şi a celor-l’alţl funcţionari al societaţel.
In situaţiunea de forţă în care era să se găsească căpitanul Roşu, era In interesul chiar al societaţel ca el să nu primească ordinele de cât de la şeful suprem safl de la consiliul de nouă. IvanovicI înţelese şi el acest lucru, de acum făcu el uz de o facultate pe care mi o poseda de cât numai In inwd excepţional, şi numai pentru cazuri de o mare gravitate ; el conferi Iul Ionathan Spiers gradaţiunea primei clase. Căpitanul tu foarte mişcat de acest lucru, înţelegînd ast-fel cu cită legalitate şi cu ce disliucţiune de vederi îl trata Rusul, fâ* cîiidu-1 egal cu el şi punînd ast fel interesul societaţel mal presus de orl-ce orgoliu personal.
După ce toate actele fură semnate şi parafate în regulă, IvanovicI scoase din buzunarul săfl un cec de la banca Californiei, Înscrisă cu o mină sigura în locul re-
zervat pentru trecerea sumei de plată, a-ceste cuvinte tn litere: Ban pentru un milion opt sute de mii de dolari, cvea ce făcea nouă milioane do franci; apoi semnă cecul şi îl remise căpitanului zictndu-I.
—	Serveşte-te pentru onoarea şi profitul societaţel. Latnd din mina Rusului lilrtia prin care toate visurile Iul se vor îealiza, realizare care va zăpăci şi răsturna întreaga omenire, căpitanul Spiers simţi cum sîngele i se urcă In figură şi să temu ca din prea mare emoţiune sâ nu-şl piarzâ simţirea. A-ceastă reacţiune însă ţinu foarte puţin timp, Spiers era un om foarte tare şi nu se lăsa sâ fie învins de asemenea impresiuii!.
—	Acum trebue sâ ne despărţim, reluă IvanovicI. de oare-ce miine dimineaţă trebue să iaă primul tren pentru New-York ; mă duc să fac ca numirea d-tale sâ fie Întărită de şeful nostru suprem. In două-zecl de zile efl sunt la Petersburg. D-ta cînd eşti gatn?
—	Voiă da, dacă va fi cu putinţă numeroasele părţi ce am de. făcut în lucru la pouă safl trei sute de uzine diferite la San-Francisco, la Cicago, Ia Baltimor, la New-York şi după cum am fabricat deja bucăţile cele mal fundamentale, pot începe chiar de acum montarea şi ajustagiul pieselor pe cari le am. In şease luni cel mal Urziţi, Remamlerul va fi gata.
(Va urma)
CONSTANTIN Sifi&IGMESCU
Doctorand lu medicină
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris
ConsultaţiunI cu toate celebrităţile medi cale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris.
OI. CAI.F.A VI<T«>ltlH. Ol. (Vis-a-vi* <3«’ KpivfOple)
La vechiul magazin de Lămpi se ullă : muşine «le hucătârie. Băl. Cioxete,
(sistem teul â l’eaout)
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatica | la distanţa pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea fun-cţionlnd în ’oiuroul nostru. Garanţie ] pentru 6 ani. Plata In rate trimestreaie
0 sită incandescentX Loî 1,50.
Un bec eomplect montat ou InminS I Incandescentă pentrn gaz aerian Lei j 1.50.
11 al posedam un sistem nofl de toi j de lămpi, foarte practic cu şi fără | omina incandescenta de atîrnat şi dej masă, neavînd trebuinţa de gaz aerian ci este întreţinut de un iiquid supranumit «LtasHlofT», care se transla rină J o» caz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal i eftină de cit a lămpilor cu petrol eon-suinînd pe ora ll, centime.
Un kilo de Gusstofl costa 30 bani
Ac st sislera de lămpi încă n'a | existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal aleşi •înde nu exislă Societăţi de gazaerian FfHK şi H* IIRIJF
Bui’Ureţtl, Strada Smîrdan, 8
■■BAL
SSSHSfflSHB
TURNATORIA DE FIER
FABRICA
sse®»!EWTO.S£
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidlluger, pari^ine, Sobe «Cornetul»
î (interiorul zidit, spaeial pentru lemne), Sobe Tuleau j(interiorul zidit, pentru cărbuni), Muşine de bucate, Mobile de fier, Încălziri centrale de orl-ce sis-j tem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacqnes DavidovicX. strada J,ă-I puşneanu 37; Craiova.la d. Petrache Androeseu, ie Fii str. Lipscani.
FERESTRE Şi UŞI GATA
m t
Cel mal mare depozit de
'1DF	h^b
de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la IO1/* cenţi metre la 18i/â ceutimetre lăţime 8 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor
K. LESSEL
Bucureşti,—Calea Plevneî 103.— Telefon
Adresa telegrafică, tesset, Rncnrcştl.
JS. WOIst'JF
Studii şi Zntz'eprîzrdeFl
m t’I HKM I 8.—STRADA SF. DUMITRU.—3
Cel mai marp deposit de toate articolele technice
Tiibn»* de fontă, de fier şi de plumb Furt uni de cauciuc şi de cînepâ pentru Vin şi Grădini Ponnire pentru Apă, Vin şi pentru Păcură eor Itobinctc (Ventile) pentru Apă şi Abur € nii«‘lur şi A»ibc«l toate articolele.
—	A rimat urc» de looomobile şi de caeane. —
Turele de piele şi C urele Balota.
—	macarale, T^rt^jiiri şi TrollurI —
lUiişiiie şi unelte de tot felul.
Table de fier, negre plunibate, galvanisate şi de zinc. — Oţel turnat englez şi Bessemer —
ATELIER
de reparaţie de* orî ce fel de maşina
FABRICA
de objecte do fler şi alamă pentru construoţiun? de case.
SOBE CALORIFERE BELGLANE
Unica specialitate la felul lor
Prin excelenta lor ventilaţiune aii devenit sistemul ce) mal higieuic, recomandate prin certificate de onor. d-ni) dorlorî generali Theodori, dr. Măldărescu, dr. Var-laro, etc.
AO fost premiate la toate expoziţiunile internaţionale, precum şi Ia eea din Au-vers şi Chicago cu medalie de aur.
Consunând puţin material afl un foc necontenit. care produce căldura cea mai plăcută şi neschimbătoare.
Vinzarea sobelor se face cu condiţiune ca tn cazul cînd nu vor funcţioua bine să se primească tnapol.
Singurul depozit pentru Uomînia al casei Ba-qnenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
Marcum I fittmann S-sor I Wappner
PIANIN
De Ia renumita Jabzeă
BUST. KBOLPHIBAOH
BARMEN
FONDATĂ IN A ATI. 1701
De vînzare de preţurile fabrice! la
A. FtLDMANN
BUCURESCI. Strada Decebal No. 20.
a LaTypograti» «Epoca» se vinde ţţ îtflţie maculatură cu 45 bani Kilo-* gramul în pachete de 10 kilograme.
REDACŢIA şi ADMINI-! jSTRAŢIA zsiartilul „EPO-I jCAw se aiîă în Stradn Cle-| [mentei No. 3.
Cu preţuri toarte reduwe
Mare depozit special
de
SOBE PARIGINE sistem „Chubersky“ precum şi diferite alte sisteme M&şizi© de Bucătărie
Sistem American se găsesc Ia|
M. SMATNICK
nUCUHLŞTI. Strada Smîrdan, Să
Cea mai bană calitate ejristesitâ de


I)E UZINA DE GAZ
vi se furuisează la domicilia, în saci, per tona dc 1000 kgr. greu ta tea
garantată
3^ lî H 4: ©
Dacă vă adresaţi printr'o carte poştală safl personal casei
A.
O,	Strada Decebal, 9.
Bucureşti, Telefon Ko. 66.
Tot acolo se allă depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigim şi Belgiana, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunt en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate.
ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL
** I K £S-G A Es A Ţi
Acest aparat este de o simplicitate ex-tra-ordinară şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau ori-ce soifl, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shliviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este eu mult superior cazanelor şi Almu-l. icurilor obişnuit j, prin aceia că produce safl din o sing'-ră dată gradul cerut safl prin rectificare după voinţa, u:»
spirt rectificat de o calitate ma bună, eu o economie mal mare de timp. de apă şi de conbustibil.
A se adresa d-lut UEOKURN A. HAICANVTL,
Galaţi, safl la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi.
Depoul general Bncorosci str. Doamnoî 27 casa Bilcesca.


ATELIER DE LACATUŞERIE
şi pentru
— CD IM ST Et r UT M U .V K SE K U EL El —
1. ZZAUCr
— Strada Isvor, No. 111* BucurescI — M|»«iaIUute florărie, Mere, grădiue ne earuă, pavl-lioaite în fier ete. etc,
electuiazâ tot felul de lucrări de tier pentru Binale, precum : Gri lago, Porţi, Balcoane. Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc — Primesc comande pentru provincie —
— #*»•*» mei t|« tf.'t.Of —

Bncureşti. wvl^^dir(cflfik3£a!ari»1,!meilte' No-3-
1
i