SERIA H.—ANUL tt No 288. Kdiţia a treia VINERI, 25 OCTOMBRE 1896 NUMĂRUL 10 BANI ABONinEITFJLE încep la 1 gl ÎS ale fie-cărel luni tji se plitele tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In fudefe şi tireintUal* prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinătate 60 lei Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . . 8 * > > 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA Ido. 8—STRADA CLKMENŢKÎ-No. 8 m NUMARUL^IO BANI AJn7UrCIUBIIJ& In Bucureşti şi judeţe m primase numai la Administraţie In streinătate, direct la admttHttraţU şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV .... . 0.30 b. linia > > » III.........2.— lei » » » » II..........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un nalt rochlă 80 bani ADIII1VINTBAŢIA No. 8.- STRADA CLEMENŢE? -No. 3. Parchetul la Căldăruşani TRANSFERAREA D-LUi DĂRĂSCU D. ministru al justiţiei, bllndul şi blondul Stăiescu, este fidel sistemului săli dea purifica magistratura de elementele cari nu judecă Întocmai după poruncile primite şi după interesele partidului. Dar de astă dală, deşi nu mal esle vorba de înalţi magistrali de la Curţi, ci de un simplu judecător de tribunal, faptul de care s’a făcut culpabil d. Sfătescu depăşeşte prin cinism, slăbiciune sad inconştiinţă, toate nelegiuirile din trecut. Primele revocări aveau de motiv temerea că magistraţii bănuiţi nu vor judeca după gustul d-lul ministru. Astă-zl sistemul a progresat: se revoacă un magistrat pentru că nu a dat o ordonanţă de urmărire intr’o afacere eu desă-vlrşire vulgară, dar a cărei principal personaj este o f'emee bogată. Pînă acum se compromitea faţă de putere un magistrat care în afacerile politice nu arăta destul zel sau care avea curajul să nu satisfacă patimele guvernului. Acuma aceeaşi soartă este reservată judecătorilor cari judecă după conştiinţa lor in afacerile de drept comun. Lucrul este cu atlt mal evident că d. Dă-răscu, judecătorul de instrucţiune despre care vorbim, pedepsit pentru că nu a dat caz de urmărire In afacerea Steiner, aparţine unei familii cunoscute pentru opiniile sale liberale şi că a fost adus în Bucureşti chiar de actualul ministru. Lucrul este cu atlt mal revoltător cu cît se ştie că d. Dărăscu este un magistrat foarte corect, chiar cu merit, şi că tocmai reputaţiunel lui a datorat înaintarea lui Iu Bucureşti. Dar sistemul colectivist pune puţin preţ pe corectitudine şi merit, dacă ‘1 lipseşte magistratului darul ascultărel pasive. Find-eă pe aprecieri juste sau greşite, lucrul nu ne interesează, d. Dărăscu şi-a permis să dea o ordonanţă de neurmărire într’o afacere care excita poftele advocaţilor colectivişti, corectitudine şi merit au fost uitate, şi nu aă trecut eîte-va zile şi şi-a primit pedeapsa de transferare cajtidc-cător-siudic la Ploeştt. Nu vom discuta dacă d. Dărăscu a judecat bine saă răfl în afacerea Steiner; legea a organizat instanţe de conlrol şi de reformare a ordonanţelor judecătorilor de Instrucţiune; în ce dar a fost periclitat interesul social prin ordonanţa dată într’o a-facere de infantieid în care probele materiale nu se potriveai! cu părerile experţilor? instanţa superioară a reformat acea ordonanţă şi juraţii se vor pronunţa. Ce Însemnează dar o pedeapsă dală unul magistrat care a judecat după conştiinţa lui, lutr’o afacere in care părerea unanimă a parchetului tribunalului era că nu este crimă. Că aşa stau lucrurile, se dovedesce din refusul d-lui procuror Hamangiu, care a retuşat să dea un rechisitoriu de urmărire ; se mal dovedeşte şi din înlocuirea lui de către procurorul general, represintantul direct a Ministrului, printr’un compars care a iscălit nişte conduşii în flagrantă contrazicere cu părerea Iul personală în acea a-facere, părere împărtăşită cor am populo, că afacerea Steiner este o glumă. Ce Însemnează Încă odată pedeapsa dată d-lul Dărăscu de cit lovirea caracterului şi al neattrinirel, calităţi cari fac oroarea d-lul Stăiescu? Această vădită sfruntare a principiilor cele mal sfinte a trecut de orl-ce limită şi este de natură a emoţiona pe cel mal sceptici. Putead trece drept clişeurl pătimaşe a-firmuţiunile presei din oposiţie că d. Stă-tesculn materie deorganizarejudecătorească nu concepe de cit magistraţi docili şi ascultători de ordinele sale şi de poftele Voinţei Naţionale. D. Dărăscu este victima acestor pofte, fiind că a îndrăznit să se sustragă de la presiunile vlnătorilor de criminali bogaţi. Manopera esle cunoscută; imediat ce Voinţa Naţională denunţă rigorii justiţiei pe cine-va, a doua-zi acusâtornl anonim se transformă In apărător bine plătit. Delicuenţil cărora le face Voinţa onoarea să se ocupe de dlnşil sunt tot-de-a-una oameni cu dare de mină şi trebue să treacă la tejgheaua colectivistă. Este de prisos de a se cita nume sau procese, toată lumea le ştie. Dar această monstruositate care consistă a hinghieri acusaţil tuşeltnd opiniuaea publică sau făclnd presiuni pe lingi magistraţi şi apoi a le vinde foarte scump ta-lenturt dubioase, n’a apărut nici o dată mal fără perdea, mal pe faţă de cit Iu caşul d-lul Dărăscu. Notele tendenţioase apărute în Voinţa Naţională relatînd mersul afacerii Sleiner nu pot lăsa nici o îndoială asupra existenţei unul scîrbos şantaj, asupra scopului urmărit de banda neagră. Şi Ministrul Justiţiei se face complicele unor asemenea infernale tir guri, pedepsind pe un magistrat care a crezut că nu se pot improvisa criminali numai pentru satisfacerea poftelor avocaţilor de oca-sie, şantajiştilor de crime. Părerea d-lul Dărăscu în afacerea Steiner putea să fie greşită, dar era respec-f abilă. D. Stăiescu, departe de a o respecta, a lovit magistratul care n’a ţinut cont de nişte presiuni interesate. lată dar unde ani ajuns sub domnia liberalilor! Nu era destul ca oposiţia să nu mal aibă drept la protecţiunea legilor! Am făcut un pas înainte:justiţiabil( nu mai au drept la libera judecată a magistraţilor, judecătorii nu mal aă drept la libera lor conştiinţă. Putregaiul se întinde, d-le Stăteseu! Erivan. ----------—--------------------------- PARCHETUL IA CALDARUSAHI I). Procuror Hamangiu şi jude instructor Vasiliu cu grefierul d-salo s’au prezentat erl dimineaţă la Căldăruşani şi îndată ce au descins din trăsură au intrat Ia I. P. S. Mitropolit Gheuadie. De astă-dată membrii Parchetului s’âfi arătat foarte politicoşî faţă de Mitropoli-tul-Primat, acordindu-I chiar titulatura ce i-se cuvine şi au expus obiectul descindere! (1-lor precum urmează : 1) . Au întrebat pe I. P. S. dacă insistă a se da curs acţiune! în calomnie ce a intentat Voinţei Naţionale. Mitropolitul Primat a răspuns nu numai că insistă a se da în judecată calomniatorii, dar se miră cum de nu s’a dat curs pînă acum cerere! sale, adaogînd că ţine foarte mult a se înfăţişa in persoană înaintea Curţeî cu juraţi, spre a se putea desvinovăţi in faţa judecăţeî poporului do calomniile ce i s’au adus. Pentru acest sfirşit a luminat şi o petiţie al cărei text il vom publica la in-formaţiuni la ediţia 3-a. 2) . După aceasta judecătorul de instrucţie Vasiliu, a scos dosarul afacere! cu mişeliile plăsmuite contra Mitropolitului* Primat, spunînd I. P. S. că este hotărît a-şl da ordonanţa, pentru care a cerut Mitropolitului ca să facă întîmpinărl în scris la acusaţiunile ce i s’au adus, saă decla-raţiunl în procese-verbale pe cari să Ie iscălească. I. P. S. S. a răspuns că nu crede de demnitatea sa de a se apăru contra unor învinuiri mincinoase ce culminează in sustragerea unei icoane, a unor tinichele ori doage de putină. Că chiar dacă instrucţia a obţinut mărturia unor nenorociţi ’l lasă iu plata Domnului şi în greutatea conştiinţei acelor cari ’l-au silit la aseme-menea infamii. Intr’un cuvînt Mitropolitul Primat a refuzat a lua cunoştinţă de dosarul afacere! instruită de d-nu Vasiliu, precum de a face ori a semna verl-ce declaraţie, şi ast-fel a luat sfirşit conferinţa magistraţilor cu Mitropolitul Primat, după o convorbire de mal bine (le două ceasuri. HOŢIILE DE LA DOMENII Arendarea moşiei Poteln. — Subterfugiul ministrului. — Samsarii la minister. La ministerul domeniilor se petrec lucruri de necrezut. Afacerea moşiei Poteln, care a făcut atâta sg om ot şi asupra căreia rom da cite-va amănunte, nu e de cit un mic glieşeft în coniparaţiune cu jaful care se dă, sul ministrul Palladi, în averea Statului. Arendarea moşiei Poteln Moşia Poteln, proprietate a Statului, situată în judeţul Romunafi, are întindere de 5800 pogoane de muncă, bălţi. vii.mort, evitării şi livezi. Ea a fost arendată pe periodul 1886— 96 d-lui Bcligrădeanu cu a-renda anuală de 189.000 lei. Contractul arendărei expirînd în Aprilie 1896, această moşie a fost scoasă în licitaţie încă din anul trecut. Guvernul conservator hotărîse însă. să se respecte dispoziţia după care o pătr ime din pogoanele de muncă să fie lăsate spre odihnă. Această împrejurare a făcut pe d. Beligrădeanu să nu mai ofere, la licitaţia din 1895, de c.ît 125.000 lei. Rezultatul licitaţiuneî n’a fost aprobat de minister şi moşia a fost pusă din nou în licitaţie. In Aprilie 1896, d. Palladi a pus să se caute moşia în regie de d. Sta mu. La cele-l’alte lidtaţmnl, în număr de un-spre-zece, preţul oferit a fost foarte mic. Condiţiunile arendării publicate în Morunilor, prevedeau între altele pentru concurenţi depunerea unei garanţii de 16.000 de lei. La a două-spre-secea licitaţie se prezintă do ui concurenţi: d. Popp, din Crai ova şi cumnatul său d. Valnef. D. Popp oferă 30.000 lei, iar cumnatul său 30,200. Ambii concurenţi nu. au mai voit să mai liciteze mat departe şi ministrul Palladi, care refuzase adjudecarea moşiei Potelu asupra d-lui Beligrădeanu cu 125.900 lei o adjudecă asupra d-lui Valnef cu 30,200 lei. Subterfugiul ministrului Această favoare revoltătoare transpiră şi ministrul fiind strîns cu uşa şi denunţat de presă nu găseşte altă scăpare de cat să destitue pe un şef de biuron, d. Marin Georgescu, pretextând că îi ar ji presentat un referat cu date greşite şi că aceasta Va indus în eroare şi a aprobat resultatnl licitaţi unei. Aceasta e neexact. Referatul a fost presentat ministrului Palladi nude d. Marin Georgescu, ci de d. Noreanu, şeful divisiu-nei administrative; pe lîngă referat se afin şi un tablou lucrat de d. Marin Georgescu, în care se coprindea resultatnl li-citaţiuniî a unui număr de moşii scoase în licitaţie la aceeaşi epocă. La rubrica obsernaţiunilor, şef ul de biurou,Marin Geor gescu, scrisese onotă cu propria lui mină, prin care atrăgea atenţia ministrului asupra faptului că moşia fusese arendată ou 189.000 lei pe periodul 1886—96. Ministrul nu ţine socoteală de această observaţiune şi aprobă adjudecarea moşiei asupra cumnatului d-lui Popp. Mai mult chiar, din datele acelui tablou se vedea că moşia, căutată în regie, putea da aproximativ 60.000 lei venit anual; cu toate acestea ea a fost arendată d-lui Valnef pe 30.200 lei. Un inspector domeniul, d. Cartianu, evaluase venitul pentru partea arendată cu 30.200.la 86.000 lei. D. Palladi na ţinut socoteală de nici una din aceste consideraţiuni şi a fost preocupat numai de ideia de a satisface pe un amic politic, pe d. Popp. Samsarii la minister .Ym voim să ne mărginim numai la ă-facerea moşiei Potelu ; dăm azi şi alte detalii asupra modului cum d. Palladi administrează domeniile şi bunurile Statului. Prin loate biurourile ministerului domeniilor mişună samsari de tot felul cari caută capătuieli. Printre aceştia, putem numi pe (îliiţă-Mârzescu, care intervine vecinie pentru păsuiri de căşti uri şi pentru stingeri (le procese între arendaşi şi minister. Intr’o zi, imediat după venirea d-lui Palladi la minister, d. Mârzescu a presentat o listă de 6 persoane, cerînd să li se dea moşii de căutat în regie şi a stăruit pînă ce toţi au fost căpătuiţi cuci te o moşi oară, O mulţime de arendaşi de ai Statului cm fost deposedaţi pentru a se putea satisface toţi aceia cari cereau moşii în regie. Chiar un înalt magistrat colectivist de la Casaţie şi-a avut candidatul său pentru o asemenea locuia. Scandalul a ajuns la culme; vechii funcţionari nu mai pot lucra din causa a-vocaţilor-samsari cari intervin continuu pentru favoruri, zicînd că vin în numele ministrului. Aceasta e administraţia domeniilor sub d. Palladi. Vom reveni. TRIBUNA POLITICa D. Gh. Mârzescu, unul din fruntaşii partidului liberal, vice-preşedinte al Senatului, preşedintele clubului guvernamental din a doua capitală a ţârei, a tipărit şi iscălit, după cum se ştie, o broşură în care susţine că sentinţa Sinodului în contra I. P. S. S. Mitropolitului Primat şi executarea el sunt ne-legale. Acum, un ziar din Capitală raportează că acelaşi d. Mârzescu a făcut acum patru zile, la cursul său de drept civil de la universitate, următoarea de-claraţiune : Toate actele cari se fac in dispreţul C onstituţiei sini nelegale. Şi nelegală a fost sentinţa Sinodului in eiiestia Mitropolitului CA ŞI EXECUTAREA Aii (a apăsat «1. Mârzescu,!, eăei ea a fost făcută nu fn nomele Constituţiei, ei in numele autorită-ţei spirituale. Trebue să fie adine convins d. Mârzescu de nelegalitatea sentinţei şi a executării, de vreme ce o dă studenţilor săi Ia Universitate, ca exemplu de acte făcute în dispreţul Constiluţiunif. Ce zice Voinţa Naţională ? IAR FALSURI Din ziua sâvîrşirel nelegiuirilor făcute cu sechestrarea I. P. S. S. Mitropolitului, guvernul vâztnd cît este de revoltat simţul de dreptate al tululor oamenilor de biue, a încercat tot felul de mijloace pentru a justifica odioasa sa purtare. A căutat mal îuttl să prezinte pe I. P. S. S. Mitropolitul Gheuadie ca un criminal ordinar, faţă cu care orl-ce mijloace de su-presiune ar fi permise. iu acest scop trebuia determinată opiniu-nea publică contra înaltului Prelat, punîu-du-i In sarcină crime. S’a imaginat o pretinsă legătură ce ar fi avut cu ocnaşul Mărgăritescu în comiterea unor omoruri. Redactorii Voinţei Naţionale aO avut tristul curaj de a se face instrumentul Domnilor Sturdza-Partenie-Stătescu : aă şi plăsmuit o întreagă corespondenţă a Iul Mărgăritescu cu înaltul prelat, pe care aă publi cat’o îndată după «tllhărească judecată» spre a se vedea cât preţueşte omul pentru care se mişcă întreaga ţară. Acum, in numărul de Marţi 22 curent al Voinţei Naţionale, erudiţii şi neprihăniţii redactori ating culmea îndrăsuelel şi a cinismului. De astă dată scribul apărător al nelegiuirii sinodalo-guvernanientală, lăsind arma calomniei, ia foarfecă pentru a trimchia textele de legi şi ast-fel prin mijlocul falşului, —căci «falş» este faptul denaturârel cu rea credinţă a unul act saă text de lege— să se inducă în eroare opiuiuiiea publică. Se ştie că chiar dacă Mitropolitul Ghe-nadie ar fi căzut într’un păcat curat religios, ceea-ce nu s’a arătat, încă h’ar fi putut li destituit din demnitatea mitropolitană fără un decret regal, după cum implicit a recunoscut însăşi guvernul prin obţinerea unul decret de suspendare. El bine, pentru ca să acopere această flagrantă ilegalitate, pentru a pune pe guvern la adăpostul responsabilităţii de a fi suprimat o prerogativă constituţională a Regelui, redactorii Voinţei Naţionale, ce vor. apare în curând pe banca acusaţiloY ca calomniatori, invocă articolul 15 al legel sinodale diu 1872 după care «decisiunile In materii judiciare religioase se vor esecuta d’a dreptul de către Sf. Sinod» : d’a dreptul, adică fără inter-venţiunea Regelui. Omit, Insă, şi omit cu rea credinţă de a cita şi alineatul care urinează tot iu articolul 15 al legii, pentru a se specifica felul decisiuuilor cari se execută d’a dreptul de către Sf. Sinod. lată textul suprimat: «Aceste sentinţe se vor executa numai pe cât timp pedepsele cuprinse într’însele vor fi disciplinare şi de un ordin curat religios». Apoi bine, onorabililor, demnitatea mitropolitană este de caracter curat religios ? O conferă Dumnezeii, cum dă preoţia, prin suprapunerea mâinilor? O conferă Sinodul ? sad o conferă Marele colegiu electoral şi M. Sa Regele ? De ce falsificaţi ? Pe cine credeţi că puteţi Înşela? TRIBUNA LITERARA STAT ŞI LITERATURĂ Faptul că la noi Statul este aproape totul şi societatea aproape nimica, are o consecinţă foarte păgubitoare pentru cultivarea artelor şi literelor. Vom vedea. fi adevărat, după cum am spus, că, in loc de societate aşezată şi’nchegată, n’avem de cît o lume de strînsură, care işl schimbă în fiece zi fizionomia, care nu poate avea porniri mal presus de cele strict utilitare, care nu poate avea tradiţie nici unitate de gîndirl şi de simţiri. Cu toate astea, această lume de strînsură mişună aci d’asupra unui element etnic hotărît. Sub tot acest Babei, există o limbă romînească, care’şl are geniul el ; sub toată această viitoare vecinie mişcătoare, există un popor statornic, care’şl are calităţile şi defectele lui specifice, bunul lui simţ, o istorie plină de suferinţe, nevoi, simţiri şi gîndirl proprii. De ce din straturile acestui popor nu s’ar putea ivi din cînd in cind unele inteligenţe deosebite, cari să dea expresie monumentală acelor nevoi, simţiri şi gîndirl proprii ? De ce, chiar din lumea de strînsură de aşa diverse pro-venenţe, care mişună d’asupra poporului, nu s’ar găsi arare ori şi individualităţi de o provenenţă mal aieasă şi mal nobilă, care să se insufle de Ia acele nevoi, simţiri şi gîndirl ale poporului, şi, pâtrunzindu-se de geniul acestuia, să’I ilustreze frumoasa limbă? De ce se’ntîm-plă aşa de rar in literatură, căci de artele cele lalte nici vorbă nu poate fi, o producţie de seamă ? De ce ? Am spus’o dela început. Statul are aci greaua sarcină de a forma o societate. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, el are nevoe de un puternic aparat politic pe care trebue să’l susţină şi să’l întărească iu fiece moment. El chiamă la sine toate inteligenţele şi niciodată n’are destule; orice inteligenţă trebue absorbită in această vastă întreprindere a Statului. De aci resultâ importanţa exclusivă a politicii la noi: viaţa noastră publică nici nu are o altă arenă. Un capo-d’o-peră, un monument, presupunând că ele ar răsări aşa ca prin minune din pâ-mînt, n’ar avea puterea să mişte câtuşi de puţin spiritul public, absorbit cu totul de resultatul alegerii comunale din Huşi. Are publicul cap să mal citească un roman, să mal privească o pictură, să mal asculte o tragedie, cind incă nu se ştie dacă D. Pallade mal rămâne sail nu in minister? Câte inteligenţe frumoase şi cu adevărată vocaţie artistică n’a ii fost înjugate la carul politicei, pentru care n’a-vea vocaţie deloc ? Poate că niciuna din acestea, multe puţine câte le avem, n’a scăpat de acest jug, singurul care garantează sigur vreun succes şi bogat şi onorabil. Dar Statul, deşi absoarbe pentru aparatul săă politic toate inteligenţele remarcabile—şi în lipsă de remarcabile se mulţumeşte chiar cu mal puţin, înţelege bine că voind să improvizeze o societate nu’I ajunge numai progresul material. El simte că’l trebue, ca decor de rigoare, măcar semnele exterioare, a-parenţele unei mişcări intelectuale. A-tuncî, încep decretele absurde : institu-ţiunl şi şcoli de artă, pensiuni şi grati-ficărl la literaţi şi la artişti, premiurl academice şcl. şcl. Statul încurajează nu numai cultura rasei cavaline, încurajează şi cultura artiştilor şi literalilor. El nu se mărgineşte a institui ferrne-model si pepiniere de viţă americană, el institue şi teatre, şi conservatoare de artă.—Si se va dovedi astfel că din pâ-mîntul mănos al României răsar si cresc alături cu morcovul şi talentul artistic, alături cu varza şi geniul literar şi alături cu usturoiul şi spiritul critic, şi că, precum se poate a< li mita pe acest pâmînt viţa americană, aşa se pot acli-mata şi aptitudinile artistice. Şi ac.elaş Stat nu vede saă se preface că nu vede cumcâ toate inteligenţele şi talentele de semnă nu’I sunt de ajuns pentru aparatul săă politic, dar-mi-te sâ’I mal rămână şi pentru activitatea extra-politică, pentru cultivarea literelor şi artelor. Ast-fel, cine rămâne la noi să cultive exclusiv litere saă artă? www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — Ori tineri, rari nu aO nici vîrsta a fi utilizaţi In viaţa publică, şi aâ încă vreme să facă încercări puerile aşteptăm! înrolarea lor in aparatul politic ; ori un cap lipsit cu desăvlrşire de sensul practic şi utilitar; ori—mediocrităţi, quasi-inteligenţe, pseudo-talente, ciurucuri sociale, cari sunt fericite a aduna dela banchetul strălucit al vieţii publice firimituri şi resturi de sosuri, în formă de mititele diurne ori sinecure, premi-oare, gratificaţii şi altele. Dacă am avea o societate, cum avem şi un Stat, o societate care să simtă nevoie de literatură şi de artă—aş vrea să văz: Statul ar mai putea să smulgă pentru aparatul săi! politic toate inteligenţele şi talentele ? Caraglale. O ŞCOALĂ PRACTICĂ DE TEATRU OTFORMAŢI1 Sesiunea de toamnă a Sfbitului Sinod a fost închisă erî. Mai mulţi liberali, nemulţumiţi in chestiunea Mitropolitului Ghe-nadie, au reproşat d-lui Poni că nu a readus în discuţia Sinodului această afacere. Se zice că d. Poni ar fi răspuns că guvernul, pentru a se degaja de ori-ce răspundere în afacerea Mitropolitului Glienadie, ar fi avut un moment intenţiunea de a- cere Sinodidui să revină, dacă e posibil, asupra votului dat. Faţă însă cu agitaţia făcutăi de oposiţie, un asemenea demers ar fi fost o dovadă de slăbiciune din partea guvernului, cu atît mai mult, cu cit instrucţiunea în afacerea Mitropolitului nu e încă terminată. Guvernul a crezut deci că e mai nimerit să lase chestiunea in stadiul în care se află. La teatrul parisian de l’Ambigu s’a instituit o şcoală practică pentru educaţiunea artistică a tinerilor începători. Iată scopul şi planul acestei şcoale, comunicate ziarelor de bâtrlnil artişti cari vor face cursurile ca profesori. A şti să se misce în scenă e tot atit de important pentru un artist ca şi a şti să declame. I)e ce însă pînă acmna în şroalele de declamaţie nu se învaţă de cit dicţiunea şi niciodată mişcarea, acţiunea? Pentru că spre a învăţa cu folos acţiunea dramatică trebue neapărat un clmp de experienţă — o scenă—lucru care lipseşte din şcoalele de declamaţie. De aci rezultă că învăţătura se mărgineşte numai la teorie, fără nici o aplicare ’n practică. Această instrucţiune practică şi-o propun cel de la teatrul de l’Ambigu. Afară de arta dicţiunii, el vor să înveţe pe începători şi arta gestului, jocului de fizionomie, mişcării pline şi sigure, într’un cuvînt arta de a trăi un personaj. Elevii se vor exercita, nu asupra unei scene izolate dintr’o piesă, ci asupra unul act întreg, în care vor juca alternativ toate rolele. Afară d<- aceasta, el vor asista la toată complexa lucrare zilnică a teatrului pentru a se deprinde cu atmosfera lui întreagă. Pe lingă acestea, elev il vor învăţa să se grimeze şi să se costumeze, să-şi facă adică fizionomia şi înfăţişarea potrivite rolurilor, şi vor fi puşi să figureze în piese unde nu vor avea roluri, satl unde vor avea roluri mici, pentru a se deprinde să înfrunte lumina rampei şi privirile sălii. Şcoala practică de l'Ambign în programul sări arată că e departe de pretenţia vreunei renovări a artei dramatice sad de veleitatea vreunei estetice nouă. Şcoala se va sili, din contră, să păstreze bunele şi sănătoasele tradiţii ale marilor artişti. Profesorii nu vor voi să impună vreo convenţiune care să restrîngă întru ceva calităţile personale ale elevilor. El vor fi mal mult călăuze ale talentelor tinere de cât profesori de sistemă. El nu vor căuta să impună temperamentul lor dramatic elevilor, ci din contră vor încerca să le ajute desvoltarea temperamentul propriu prin analiză şi critică. In resumat, două părţi de studii! : arta de a spune, adică studiul psichologic al personajului, şi arta de a juca, adică sensul fiziologic. Astâseară Joi se joacă la Teatrul naţional Macbeth. D Nottara, Macbeth ; doamna Gâ-nescu. lady Macbeth. Se zice că Direcţia n’a cruţai niclun sacrificiu pentru a face din Macbeth *cuiul stagiunii». Să sperăm, că publicul va ţine seamă de sacrificiile Direcţiei. * * * D. Teohar Antonescu, iu urma concursului depus şi a recomandaţiunil unanime a juriului exarn nator, este numit pe ziua de 1 Noembre a. c. profesor cu titlu provizoria la catedra de arheologie şi antichităţi de la Universitatea din Iaşi. D. M. N. Pop este numit membru in comitetul teatral din Craiova. * * * Iată un procedefi de curînd inventat pentru fotografia pe marmură : Sa ia o placă de marmură neluslruită şi se întinde d’asupra o soluţie compusă din benzină, esenţă de terbentiuă, asfalt şi ceară netopită. Când pătura e uscată, se expune placa de marmură supt un clişeO, aproape 20 de minute Ia soare; se desvoltă imaginea cu benzină şah cu esenţă de terbentinâ şi se spală bine cu apă. Se udă pe urmă cu o soluţiune de lac galben in alcool, după care va fi de a-juns să se cufunde bucata de marmură Intr’un lishid compus dintr’o substanţă colorantă, solubilă în apă. După cit-va timp, materia coloranta intri ud în porii marmurei, aceasta poate să fie lustruita. * * * A apărut No. 90 din Biblioteca pentru toţi, cuprinzind ('Aneipoeme, de cunoscutul poet na-ralamb 0. Lecca. Calităţile ca şi cusururile ti-nărulul poet sunt bine cunoscute publicului, care le va găsi in acelaş grad, şi în cele cinci bucăţi nuol- Actriţa; Nestatornicie; Neam Băii; Poetul, Macabră. Luni, 28 Octombrie, o re Io 5 p. m. d-1 B. P. Hajdăii, îşi va începe cursul săd de filologie comparată, Ia Facultatea de Utere. * * * Vineri 15 Octombre, d. profesor N. Basilescu îşi va începe cursul săfl de Economie Politică, cu studenţii anului al IlI-lea al facultăţel de drept. D*sa va trata în prima prelegere Despre principiile generale alo Economiei Politice. D. Marin Georgescu, fost şef de biuroU la domenii, destituit de d. Palladi pentru a-şl salva situaţiu-nea în afacerea arendarel moşiei Potelu, a înmînat erî d-lul Dim. Sturdza, ministru de domenii ad-interim, un memoria în aceasta a-facere. Funcţionarul pedepsit pe nedrept spune, zice-se, în memoriul sau, ca vinovatul e ministrul Palladi care, fâra a cerceta dosarul moşiei, a a-probat resultatul licitaţiunel. D. Sturdza a răspuns d-lul Marin Georgescu, funcţionar de 27 ani, ca va studia cestiunea şi după ce va cerceta dosarul moşiei, îf va da răspunsul cuvenit. D. Marin Georgescu nu cere reintegrarea sa, dar starue ca prin-tr’un comunicat publicat in Monitor să i se ia din spinare odioasa învinuire ce ’l-a aruncat d. Paladi. AA. LL. RR. Principele Ferdi-nand şi Principesa Maria, însoţiţi de d-na Greceanu şi de d. Locot.-Colonel Presau, au plecat eri, la orele 1 şi 27 dinJSinaia, la Viena. A. S. I. Marele Duce Boris Vla-dimirovici, însoţit de d. locotenent Balaiof, a plecat cu acelaş tren la Viena, de unde, după o şedere de cîte-va zile, se va întoarce in Rusia. Alteţele Lor Regale Principii Moştenitori se vor duce de la Viena la Sigmaringen. MM. LL. Regele şi Regina au însoţit pe Alteţele Lor pînă la Predeal. Mîine, Vineri, se va întruni marele colegiu universitar din Bucureşti pentru a procede la alegerea unul rector în locul d-lul T. Maio-rescu, al carul mandat a expirat. m Printre tinerii liberali se agita ideia unor consfătuiri politice cari sa aiba de scop întreprinderea unei campanii în contra d-lul Paladi, ministrul domeniilor, devenit imposibil in minister, în urma hatîrurilor ce le practica, pe o scara atit de întinsa, la departamentul sau. Zilele acestea va apare o noua mişcare judecătoreasca. E probabil ca ea sa se întindă şi asupra ma* gistraturel inamovibile, pentru a se complecta cele două locuri de consilieri vacante la Curţile de Apel din Bucureşti şi Galaţi. D. Stolojan s’a întreţinut erî mal mult timp cu prefectul poliţiei. Se zice ca ministrul de interne ar fi dat ordine d-lul Paul Stătescu in vederea intrunirel conservatoare de Duminica. Eri a fost adus la cabinetul judecătorului de instrucţie Vasiliu fostul stareţ Pafnutie de la Mo-năstirea Căldâruşani. El va fi interogat azi, pentru nu mai ştim a citea oară, de d. Vasiliu. D. C. Stoicescu, ministrul lucrărilor publice, a invitat mal mulţi membri al majoritaţel parlamentare la ceai. Aceasta serata politica a d-lul Stoicescu a fost data în scopul de a se preîntîmpina agitaţiunile pe cari tinerii liberali vor sa le facâ în favoarea unei remanieri ministeriale. D. Gogu Cantacuzino este aşteptat în capitala în primele zile ale saptamînel viitoare. In curînd d. A. Stolojan va invita clientela ceaiurilor sale parlamentare la o consfătuire intima. Ministrul de interne voeşte mal dinainte sa se asigure de sprijinul pe care poate compta în Camera în caz de conflict intre d-sa şi unii membri al majorităţii. Vizitiul Mitropolitului Glienadie, sosind eri in Bucureşti, a fost arestat, precum am spus, de a-genţii poliţiei şi dus cu forţa din secţie in secţie şi supus la per-cliisiţii. Protestăm din toate puterile în contra acestui atentat la libertatea individuală şi dăm 24 de ore d-lui Stotojan ca printr’un comunicat în «Monitor» să-l scuzeze. Altminteri ne vom crede oricare din noi în drept de a lua de ceafă pe ministrul de interne şi a-l trata mai rău de cum a fost tratat vizitiul Mitropolitului Glienadie. Măsură nedreaptă luata în contra d-lul judecător- de instrucţie Darâs-cu a produs o vie indignaţiune în întreaga magistratura. D. Eug. Stătescu, pentru a preîntîmpina manifestarea acestui sentiment, a pus din nou în circulaţie sgomotul ca rau fac magistraţii, ori cari ar fi el, de se agita, de oarece inamovibilitatea va fi suspendata în iarna aceasta. Ministrul justiţiei pregăteşte un proiect de lege pentru întinderea inamovibilităţii şi la judecătorii de instrucţie; — şi aceasta nu este de cît un pretext pentru a încerca suspendarea inamovibilităţii, visul care munceşte continuu pe ministrul justiţiei. EDIŢIA a 3 # (Serviciul Agenţiei Romîne) nate în port.— S'a ordonat o supraveghere riguroasa. — Se crede că pretinzind că pe bordul corăbiilor aflate in port sunt armeni, se speră a se obţine dreptul de a face perchisi-ţiunl pe bordul acestor bastimente. Filipopoli, 23 Octombri e. Ultimele ştiri din Constantinopol zic că s’ah arestat mulţi turci, printre cari numeroşi preoţi. — Cartierele turceşil sunt păzite de trupă, căci e temere de demonstraţi uni din cauza neplăţel salariilor. O intilnire pe teren care face sensaţie la Yl-diz-Kiosk a avut loc intre Izzet-bey şi Taschin-bey prim-secrotar. Constantinopol, 23 Octombrie. 29 de insurgenţi din Macedonia, condamnaţi la moarte, şi-aQ văzut pedeapsa schimbată iu aceea cu munca silnică pe viaţă. Constantinopol, 23 Octombrie. După o publicaţie oficială, in toate sandjacu-rile, s’au instituit comisiunl cari emite bilete, al căror venit este destinat să complecteze armele şi uniformele pentru depositele redifilor.— Aceste eomisiunl depind de o comisiune generala cu reşedinţa la Constantinopol sub preşi-denţia ministrului lucrărilor publice. — Circulă ştirea că Sultanul a cumpărat 2000 de puşti sistem noii şi că a decis să mal cumpere incă 1000 pentru a complecta înarmarea stabilimentelor militare. EGOUEÎ **« Societatea studenţilor in medicină veterinară v’a serba Vineri 26 Octombrie la orele 7 jum. seara a XVII aniversare de la fondarea sa in localul Şcolel superioare de medicină veterinară. La ordinea zilei sunt următoarele ces-tiunl: 1) Cuvînlarea de deschidere şi raportul d-lul preşedinte asupra mersului societăţel pe anul expirat. 2) Conferinţa d-lul Eustaţiu Ionescu «He-reditate şi Consauguinitate». 3) Comunicarea d-lul Ion C. Popeseu «Un cas de anus contra natural». ,% D. Ettime N. Antonescu, este numit custode la Biblioteca centrală din Bucureşti, în locul d-lui G. Niţescu, demisionat. ,*» S’a aprobat de minister deschiderea clasei a II divizionară la şcoala profesională de fete din Iaşi. D. Dragomir Hurmnzescu, doctor în ştiinţele fizice de la Paris, este numit pe ziua de 1 Noembrie prof. suplinitor de şt. fizico-chimice la liceul internat din Iaşi. »** D. Ştefan Popa, absolvent al facullă-ţel de ştiinţe matematice, este numit pe ziua de 21 Octombrie profesor suplinitor la catedra de matematică de la gimnaziul din Huşi. ,** D. Iuliu Goşanec, maestru de desemn Ia gimnaziul real din Craiova, este numit pe ziua de 1 Noembrie maestru suplinitor la catedra de desemn şi caligrafie de la clasele I—IV (A) divizionare ale liceului din Craiova. *** D. Nicolae Petrescu, licenţiat în drept e numit pe ziua de 1 Noembrie profesor de ştiinţele juridice la liceul r«al din Brăila. »% Ministrul de răsboiâ, de acord cu ministrul de interne, a numit o comisiune compusă din dd. Colonel Zossima, comandantul brigadel II de călăra şl, G. M.Predescu, şelul biuror.lul administraţiunel generale din ministerul de interne şi Maior Dumitriu Ioan, ins pectoral circum. II a geandarmeriel rurale, care să stabilească programul cunoştinţelor de studiu, ce urmează a se cere sub-ofiţerilor din corpul geandarmeriel rurale, la examenul pentru Înaintarea lor la gradul de sub-lo-eotenent In acelaşi corp, precum şi de a stabili epoca dreptului de presentarea lor la acel examen. »** D. general Barozzi, şeful marelui Stat-Major al armatei, însoţit de d. general Iarca. comandantul corpului 4 de armată, aU ins pectat eri pe elevii şcoalel fiilor de militari, iar azi vor inspecta şcoala şi atenanţele el. Paris, 23 Octombrie. Cea inal mare parte a ziarelor exprimă satisfacţia lor pentru victoria d-lul Mac Kinley. Temps şi Liberte sunt convinse, că cu ţoale a-ceastă alegere, întoarcerea la un protecţionism exagerat nu este de temut. Berlin, 23 Octombrie. Un ziar a anunţat că in timpul şederel sale in Germania, Ţarul avea de gind să facă o vi-sită la Friederichsruhe. dar că această visită nu s’a făcut in urma unei intervenţiunl venită de sus. Beichsameiger este autorisat să declare în această privinţa că nici de sus, nici în cercurile oficiale nu s’a cunoscut intenţiunea Ţarului de a face o visită lui Bismarck. Ştirile privitoare la motivele pentru cari nu s’a făcut această visită sunt deci născociri curate. New-York, 23 Octombrie. Deşi nu se cunosc Încă resultatele tutulor Statelor, totuşi victoria d-lul Mac-Kinley este cu desăvlrşire sigură. Bursa a primit victoria d-lul Mac-Kinley in modul cel mal favorabile Acţiunile băncel şi industriei s’aO urcat. Ar. gintul a scăzut mal intil cu 2 jum. la sută, a-pol s’a urcat cu 1 la sută. Viena, 23 Octombrie. Toate bursele din continent ah primit în mod favorabil alegerea d-lul Kinley. Viena, 23 Octombrie. Azi s’a făcut actul de renunţare a archidu-cesel Maria-Dorothea. — Cu ocasia căsătoriei ducelui d’Orlâans s'a dat un prlnz de gală şi o representaţie lu teatrul Castelului Schoenbrun. Viena, 23 Octombrie. La alegerile pentru Dietă, oraşele Austriel-de-jos ad ales 3 liberali. —In cele-l’alle oraşe din provincie a(i fost aleşi anti-liberalil.—In primul aroiidismeut din Viena, este balotagiu intre doul candidaţi progresişti; in al douilea între progresişti şi antisemiţi. — In oraşele din provincie a fost un balotagiă intre un liberal şi un naţional-german. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 23 Octombrie. O ordonanţă a marelui vizir, adresată autorităţilor siguranţei, zice că comitetele armeneşti din străinătate a0 trimes 200 de membri la Constantinopol pentru a executa aci proiectele lor criminale. — 100 de membri aQ sosit deja, iar cel-l’alţl sunt pe bordurile corăbiilor staţio- DIN CAPITALĂ Araă de ga*.—Eri, pe la orele 9 seara, o lampă cu petrol răsturntudu-se in apartamentul d-nel Muler din calea Rahovel No. 20. s’a declarat un Început de incendiu. Slăpiua casei voind a stinge focul, s’a ars in mod destul de grav la ambele miinl. Focul a fost repede stins cu ajutorul vecinilor. Fratricid. — Individul Iordache Radu, din comuna Militari, luindu-se la ceartă cu fratele săfl Grigore şi cu un nepot ul săd loniţă, din pricina unei, bucăţi de pămint, s'a repezit asupra lor şi i-a Înjunghiat pe amîndoul cu un cuţit ce avea asupra Iul. Cel doul răniţi a căror stare este foarte gravă, mat cu deosebire Grigore, care are o rană oribilă in pintece, ud fost transportaţi de urgenţă la spitalul Filantropia. Asasinul a fost arestat. Bătut şl jefuit. — Un negustor ambulant, de mărunţişuri, Haim Spielman, domiciliat în strada Tauru 35, trecind eri prin partea mărginaşe a oraşului, în dreptul comunei Militari, a fost atacat de trei indivizi cari l’ad bătut in mod oribil şi l’ad jefuit de mal toată marfa şi banii ce avea asupra lui. Spielman, care abia se mal putea mişca din cauza loviturilor ce primise, a fost transportat la spitalul Filantropia. Agresorii ad dispărut. Poliţia urmăreşte. O bundă de tillinrî a spart in noaptea de 22 curent casa preotului Dumitru Stănescu din Striinba (Vlaşea) şi surprinzindu-1 in casă unii l’ad ameninţat cu revolverele pe cînd cel-l’alţl scotocind pretutindeni ad furat toţi banii şi objectele de valoare ale preotului şi ad dispărut. Dindu-so alarma, cu ajutorul cător-va locuitorii din Comună, tilharil ad putut fi prinşi. El suni nişte ţărani din aceeaşi comună şi alţi doul din comuna Singurenl. Parchetul avizat, cercetează. Luptă cn nn lnp turbat. — Nicolae Pancu, cioban din comuna Hogilor (Constanţa) pe cind se afla la cimp. cu oile sale la păşune, vine un lup in mijlocul turmei. Zăpăcit, ciobanul voind să-şi apare oile, se repede asupra animalului şi-l loveşte cu ciomagul. Lupul apucă ciomagul cu dinţii şi se asvirle in pieptul ciobanului fâclndu-i mal multe muşcături la braţ. Indirjit şi fără aşi pierde cumpătul, Pancu scoate cuţitul de la brîd şi il înplintă de mal multe ori in burta animalului, in acel timp lupul se urcase in spinarea lui şi îl muşcase râd de figură. Lupta a durat asl-fel mal multe minute pină ce Pancu cu o puternică lovitură a spintecat cu desâvirşire pe lup. Curagiosul Pancu este rănit aproape pe totă faţa şi braţul sting are vrt-o patra muşcături. Toate probabilităţile fiind că animalul era turbat, numai ast-fel putindu-se explica invier-şunarea lui. Pancu a fost transportat de urgenţă la insUtutul aulirabic din Bucureşti. Jefuit «ie tovarăşi.— Alaltă eri seara, patru indivizi venead din Medjidie pe drumul spre Murfatlar (Dobrogea). Unul dintre el All-Asan, a fost atacut pe la jumătatea drumului de ceM'alţl trei tovarăşi, cari după ce l’a împuşcat, l'ad jefuit de tot ce avead asupra lui. Âssau, foarte grav rănit, a fost transportat la spitalul din Murfatalr. Din cercetarea autorităţilor locale, rezulta că cel trei tîlharl ar fi luat trenul chiar in acea seară venind în spre Capitală. Urmările continuă. Asasinat. — Petrache Jitariu a fost găsit mort eri in stina de lîngă comuna DărăbanI (Dorohol). Cadavrul pnrtînd mal multe leziuni şi răni, autorităţile iocale ad văzut că baciul a’ fost u-cis, şi a luat măsuri pentru urmărirea criminalului. Jandarmii rurali, Secţia SăvenI, ad şi prins pe un asasin, un anume Alexandra Mihail din DărăbanI. El a fost arestat şi expediat parchetului din Dorohol. DI^TRĂINĂTAŢE O sinucidere nensaţională.— D. Doc tor Hanot, profesor la facultatea do medicină din Paris, şi medic primar la spitalul Saint-An-tonie, s'a sinucis in domiciliul săd într’una din nopţile trecute, absorbind o doză puternică de cianură de potasifi. Nu se şUe încă căror moUve se poate atribui acest act de disperare. Acest tînăr profesor, care era foarte apreciat la facultatea de medicină, ocupa catedra de patologie. Se crede că un deranjament cerebral, ale cărui simptome s'ad pronunţat deja de acum doul ani, ar fi cauza acestei nenorociri. lin atentat nnarohist.—Duminică după amiazl un individ trecind prin dreptul băncel de Franţa, a tras mai multe focuri de revolver asupra agenţilor de poliţie cari erad lingă postul militar ce este alături. Unul dintre el, sergentul Mireux, a fost grav rănit la cap. Sunt foarte puţine speranţe de a fi scăpat cu viaţă. Alţi doul sergenţi sunt răniţi mal uşor la piept. Autorul acestuia tentat fiind arestat a fost condus la comisariatul de poliţie. El a declarat că se numeşte Ioseph Leymarie, in virstâ de 19 ani, că este de fel din Correze şi că este anarchist. ZIARELE DE AZI -------- Timpul spune că la Voinţa Naţională ezistă un fel de biuroâ de avocatură care se servă de monitorul colectivist ca de o armă de şantaj faţă cu magistraţii : Val de bietul împricinat care are nenorocirea dc a fi implicat In intr’un proces civil de oare-care însemnătate sad mal ales tntr’o afacere penală şi nu trece prin oficina ziarului oficios ! Primul avertisment i se dă prin o notiţă tendenţioasă, al douilea printr’un articolaş; în fine, dacă împricinatul n’a înţeles, începe o serie de sfaturi date magistraţilor. Actele instrucţiunel, ori-ce mişcare a parchetului, cercetările, investigările, ex-perti-zele sunt anunţate de mal înainte în Voinţa. Scurt, instrucţiunile se conduc din redacţia ziarului oficios. După ce dovedeşte cu exemple (afacerea Mitropolitului şi afacerea Steiner) afirmaţiunea sa şi după ce vorbeşte de degradarea judecătorului Dărăscu pentru că a fost de altă părere de cît a-vocaţil de la Voinţa, organul conservator încheie ast-fel : Nouă ne este absolut indiferent dacă nenorociţii inculpaţi în afacerea Steiner sunt sad nu culpabili, cum se va rezolva definitiv această afacere înaintea justiţiei, dacă d. Dărăscu, pe care nici nu’l cunoaştem, a făcut bine sad răd de a dat ordonanţă de neurmărire; aceasta priveşte conştiinţa sa de judecător de instrucţie, care este suveran în asemenea materie, fiind supus numai controlului camerei de punere sub a-cuzaţiune. Nu poate însă să ne fie indiferent amestecul direct al presei oficioase în mersul justiţiei, nici intervenirea cinică şi monstruoasă a ministrului în sensul dorinţelor şi a şantagiilor judiciare ale Voinţei. Ast-fel cum merg lucrurile în ziua de astă-zl, justiţia devine o superfetaţiune; înainte de a merge în faţa el, j ustiţiabilil sunt preveniţi că trebue să treacă priu purgatoriul presei oficioase şi al advocaţilor alipiţi de dlnsa. Guvernul uzează de o manoperă infamă pentru a scăpa de procesul intentat «Voinţei» de 1. 1*. S. S. Ghe-nadie. In loc ca procesul să meargă la Juraţi, intervine judecătorul de instrucţie Vasiliu, pentru ca să dea o ordonanţă de neurmărire. Infierind această manoperă, Dreptatea zice: www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Honyadi Jănos #tsf Cea mai bună* din apele purgative A se cere eticheta purtîml numele ,,Alldrea/S S&xlellllQ 18 Această apă naturală se vinde în toate drogueriele, farmaciile şi magasinele de Coloniale N. Ş1XLOŞY b MASSKUB b El bine, tn potriva acestei noul măsuri noi ne ridicăm cu putere şi cerem să se intre In legalitate. Pretindem de la cel ce calcă în picioare şi ordinul M. S. Regelui şi toate legile ţărel, să lase ca justiţia firească, justiţia populară, singura competinte In materie de calomnie prin presă, să-şi înceapă cursul. Aceea ce se încearcă astă-zl, prin interpunerea judecătorului de instrucţie tntr’o afacere care nici într’un caz nu-1 priveşte, este o nouă ilegalitate. Ea, în loc să salveze măcar aparenţele unei justiţii legale, nu face de eît să adauge încă un act la şirul fâră-de-legilor îndreptate pînă azi în contra Mitropolitului ţărel. Dacă guvernul nu va intra in lege, lumea va avea dreptul să cheme la răspundere pe toţi vinovaţii şi să reia întrebarea pusă în vremile de teroare şi do anarhie de la 1886 : Mal funcţionează Justiţia în ţara roiul-nească ? Lumea Nouă scrie, sub titlu «laşul moare !>: De luni de zile un oraş de 70 — 80000 de locuitori e decimat Într’un mod înspăiuiin-tător. Rlnd pe rînd: scarlatina, desinteria, febra tifoidă, anghina diftericâ aii venit să dea un avlnt extra ordinar industriei raclelor şi în curînd —să sperăm— laşul se va Îmbogăţi cu un nou cimitir, acesta nepromis prin «programul de la Iaşi» al marelui partid liberal. Dar de ce mamele de inimă nu-şl dafi mina să lueeapă o acţiune, aşa cum pots’o ducă une-orl ferneila, ce văd dispărlnd sub aşa revoltătoare indiferenţă rodurile scumpe ale trupurilor lor. ULTIMEINFORMATIUK! Duminică, 27 Octombrie, Partidul Conservator va ţine o mm întrunire publica IN BUCUREŞTI Rezoluţiunile cele mal importante se vor lua în această întrunire, care va fi urmată de numeroase alte adunări în judeţe. In urma intrevederel pe care aQ avut’o d. Luca Ionescu şi P. Se-ehiaris, s’a liotărît ca comisiunea interimară a oraşului Galaţi să o-rînduiascâ o anchetă spre a cerceta daca toate lucrările de edilitate, cari aQ fost făcute în regie sub fosta administraţiune Comunală, au fost executate în conformitate cu devisele şi caetele de sarcini. întrunirea de !>uminic*\ a partidului conservator se va ţine la l>aeia, la S ore p. ni. Alegerile comunale la R.-Sărat s'aQ fixat pentru zilele de 24 şi 26 Noembrie, iar | entru ziua de 8 s’a fixat alegerea delegaţilor. D. A. Stolojan e hotârît să numească pentru campania electorala comunala, un titular la prefectura de Covurlul. Ministrul de interne a luat a-ceastă hotarîre de comun acord cu membrii comisiunel interimare din Galaţi, în scopul de a degaja de orl-ce răspundere pe d. Luca Io-nescu, inspector administrativ. Chestiunea aceasta va fi adusă însă în discuţiunea consiliului de miniştri. D. Vasiliu, judecător de instrucţie la cabinetul 1, a citat pentru azi la cabinetul săQ pe fostul stareţ Pafnutie al mânăstirel Caldâ-ruşanl. Noul secretar al consiliului de miniştri, d. Cantilli, nu e de cit un colaborator al Voinţei Naţionale. D. Cantacuzino, in timpul cînd a avut interimul ministerului de interne, a numit pe d. Cantilli şef de biurou în acest departament. Această funcţiune a părut prea obositoare tinărulul colaborator al Voinţei şi a demisionat pentru a aştepta una mal bine retribuită, dacă s’ar putea chiar o sinecură. Azi, d. Cantilli a fost numit secretar al consiliului de miniştri. Se afirmă ca unul din secretele pentru care d. Orleanu, deputat de Covurlul, n’a primit nici prefectura judeţului nici preşedinţia comisiunel interimare, este ca onoratul mandatar este angajat ca avocat în doua procese grase în contra comunei : contrabanda Rachenstein şi aceea a fraţilor Loiso. După cum se vede d. Orleanu are in Covurlul o situaţiune... strălucită. Iu curbul convorbire! ce a avut la CăldiTr u.sniil, Mitropolitul cu Judecătorul de instrucţie, acesta a pomenit de o revisuirc a procesului cind ar 11 cerută de Mitropolit şi a spus că Partenie regretă ceea-ce s’a făcut. Mitropolitul a răspuns eă el mi va face nici odată o uşa cerere. In caşul când d, Dim. Sturdza, ministru de domenii ad-interim, \a refuza să dea o satisfacţie d-lul Marin Georgescu, şeful de biurou destituit pe nedrept de d. Palladi, vechiul şi bătrânul funcţionar va intenta un proces ministerului domeniilor. D. Marin Georgescu e de 27 ani funcţionar; în 1886 el a fost înlocuit de colectivişti pentru a se face loc unul agent electoral anume Nae Alexandrescu, actualmente directorul ziarului Jos-Reacţiunea, din T. Măgurele; numit din noQ la 1888, cu venirea conservatorilor, d. Georgescu a înaintat pînă la şef de biurou clasa 1, şi e înlocuit azi de d. Palladi pentru a scăpa de buclucul în care îl bagase pornirile sale pentru a face hatâruri şi gheşeftari cu colectiviştii de vaza. Tribunalul de comerţ a declarat erl din oficiu în stare de faliment fraudulos pe bancherul S. L. Cornea din calea Victoriei, fratele celui dispărut, şi a dispus arestarea lui. Monitorul Oficial de azi publică decretul privitor Ia mişcarea judecătorească, mişcare în care intră şi transferarea d-lul judecător de instrucţie Ion Dărăscu. RĂSPUNSUL MITROPOLITULUI Iată scrisoarea ce a înmuiat I. P. S. S. Mitropolitul Primat, judecătondul de instrucţie: Domnule Judecător, 1). Diiuitrie XlţuIcNCii, unul din apărătorii mei, pe care l’arn rugat să dea Iu numele meu d-lul preşedinte al C'urţei de juraţi plîngerea In privinţa calomniei ce mi s’a făcut prin ziarul B O-iiiţa Xatioitalâ, îmi face cunoscut că afacerea s‘ar a ii a înaintea dv., lucru pe care iiu'l înţeleg, şi că îl aţi însărcinat să neă întrebe : dacă pentru a răspunde la întrebări ee voiţi a’ini puue, voesc să tiu chemat înaintea dv. sau mai bine să veniţi la 8f. mănăstire t’ăldărnşani. mă grăbesc a vă îiicunoştiinţa, domnule judecător, că nu am nimic de adăugat la plingerca ce aiu înaintat încă dc mai multe luni dc zile d-lui prim procuror, piîngere care spre marea mea mirare văd că pînă a-cuin n’a fost trimisă d-lui preşedinte al t'urţei eu juraţi, pentru ea judecata să'şi urmeze cursul său, eu atît mai mult că în împrejurările ce cunoaşteţi, făptuitorii calomniei urinau a ii grabnic judecaţi. f Ghenadie al IJngro-Vlachieî Mitropolit Primat (Suspendat prin Decretul R. No...) 23 Octombrio. 1896 Căldăruşaul. Şedinţa secretă In darea de seamă a şedinţei Consiliului comunal al Capitalei de la 22 Octombrie, s’a spus că la un moment dat, şedinţa s’a declarat secretă, şi nu s’a redeschis de cît peste 50 de minute. Suntem astă-zî în măsură de a da amănunte precise asupra cauzelor cari aii motivat o şedinţă secretă şi asupra zîzăniilor ce exista la Primărie intre d. C. F. Robescu primarul şi consili e-ril săi. Şedinţa a început printr’o discuţiune asupra transacţiunel propusă între fabrica Franck Sfihne şi Primărie pentru o sumă de 30.000 lei, transacţiunea era acrobată de administraţie, de serviciul contencios şi susţinută de d. C. F. Robescu personal şi de ajutorul săii Bur-san. Cu toate acestea, faimosul Melisianu a combătut’o, şi pusă la vot, transacţiunea a căzut. Zăpăcit, ne mal inţelegind nimic, şi temindu-se ca cele-l’alte cestiunel puse la ordinea zilei să nu aibă aceeaşi soartă, Primarul a declarat şedinţa secretă. Timp de 50 minute Primarul s’a plîns că i se face opoziţe, că nu înţelege pentru ce d. Melisianu combate propune rile sale, că are să mal vie şi cu alte cestiunl şi că doreşte să ştie dacă consiliul le va respinge, căci in acest caz nu’I rămîne de cit să se retragă. In special d. Robescu atrage atenţiunea Consiliului asupra exproprierel d-lul Knappe din Schitu Măgureanu pusă la ordinea zilei, învoită deja de d-sa şi care urmează negreşit să se aprobe. | După multă ceartă şi făgăduell reciproce, şedinţa publică se redeschide. Primarul aduce în desbaterl exproprierea Knappe şi cu toate că, precum am spus. d.-ţC. F. Robescu se învoise deja cu proprietarul, propunerea e respinsă ! In două cestiunl de a rindul primarul a fost pus în minoritate, de şi de la vot lipseau acel cari trec de adversarii d-sale, precum sunt d nil Procopie Du-mitrescu, Iîibicescu, Bolintineanu, V. Ro-setti şi alţii. Ne mal avînd în cotro, Primarul a ridicat şedinţa, sub cuvint că ’I lipsesc oare-cari dosare spre a merge înainte cu cele-l’alte cestiunl. A început şi Melisianu să arate dinţii. Mal dă’I vre un gheşeft pe mină, d-le primar, că’I e foame omului! ŞCOALA DE FINANCE MUTILATĂ Menţinerea şeoalei In proiectul de budget pe anul 1806 97, actualul Ministru de finance ştersese şcoala de linance, sub motivul ridicol că această şcoată n’a dat rezultate bune, pe cită vreme nu se scosese nici o promoţie Încă; In Cameră intlmpină dificultăţi din partea cttor-va deputaţi liberali cari susţin menţinerea şcoalel ; în fine d. Cantacuzino declară că, «dacă Camera consimte să se menţie şcoala, voi căuta încă s’o organizez mal bine», la care cuvinte Camera aplaudă unanim. înainte de a lua vacanţă, studenţii şcoalel cer audienţă la d. Ministru să ’1 întrebe dacă menţine şcoala şi etnd încep cursurile după vacanţă. D. Ministru le strtnge mina cu căldură şi le spune că şcoala va dura, şi In vacanţă o să se ocupe In mod serios de organizarea el ; apoi secretarul general le comunică că la 1 Septembrie se încep cursurile. Făgâduelile elevilor şi disperarea lor lată că la 1 Septembrie elevii vin la şcoală. Şcoala nu Începe, dar nu numai că im începe, şcoala nu există. Se întreabă la Minister, secretarul g l le spune că la 1 Octombrie negreşit se încep cursurile. La 1 Octombrie merg toţi elevii Ja Minister, d. Cantacuzino nici nu se gîndise la şcoală. După ce elevii stau în fie-care zi la uşa Ministerului, nici nu sunt primiţi, ci trimişi din funcţionar In funcţionar si Ii se spue elud începe şcoala şi ’s amînaţl din zi In zi. Aceasta purtare a Ministrului umple de descurajare pe elevi, căci bursierii sunt lipsiţi de orl-ce mijloace materiale şi nedîn-du-li-se bursa sunt reduşi să îndure mizerie. Noua organizaţie In urmă, d. Cantacuzino lucrează în grabă cu secretarul g-1, d. T. Protopopescu, şi cu directorul comptabilităţel g-le, d. Pictorian, şi lu 2 zile dă gata o «Decizie Ministerială» relativă la modul de organizaţie a şcoalel. Această decizie, făcută fără pic de raţiune, în care se arată tot crctinizmul şi răutatea d-lul Cantacuzino faţă de şcoală, îţi amărăşte inima şi-ţi inspiră cel mal adînc dispreţ către cel cari afl lucrat-o. De unde cursurile şcoalel speciale de Fi-nauce erau de trei ani, condiţia de admitere In şcoală era : Diploma de Bacalaureat şi Diploma şcoalelor de Comerţ, şi în şcoală un program de studii potrivit rangului ; actualmente se reduc cursurile şcoalel la un an, condiţii de intrare 7 clase liceale şi Diploma şcoalelor de Comerţ, şi cu un program de studii inferioare. In mod excepţional, zice acea decizie, absolvenţii anului I-ifi şi al Il-lea al fostei şcoale de Finance, se consideră ca elevi regulaţi în noua şcoală de Finance. După ce studenţii cari au făcut douî ai I în şcoala de finanţe, unde au căpătat cuno-ştioţl mal desvoltate în : ştiinţa finanţelor, legi financiare, chimia generala şi aplicată la industrie, coinptabilitalea şi aritmetica, dreptul civil, penal, comercial, cons Raţional, administrativ şi limbele moderne, sunt admişi, a urma în anul I al nouel şcoale de finanţe, a cărei program de studii e : aritmetica, comptabilitatea, noţiuni generale de chimie industriala, legi de finanţe, economie politică şi finanţe şi dreptul administrativ ; cu alte cuvinte, elevii cari afi făcut noul ani de şcoală specială de finanţe, sunt reduşi a-şl continua—adică a repeta—studiile în anul I al unei şcoli inferioare de finanţe. Această concepţie liberală e culmea abe-raţiunel. Pe lingă aceasla, tot acestor elevi cari’s bursieri, al fostelşcoll de finanţe, li se cere, prin noua organizaţie, să semneze un angajament autentificat, semnat de părinţi, tutori etc, pentru elevii minori, şi de el însă-şl pentru cel majori, că vor servi, după terminarea şcoalel, cel puţin cinci ani în administraţia generală a finanţelor. Repetarea studiilor Ne mal surprinde încă un lucru. De oare ce din profesorii şcoalel de finanţe,unii mal sunt numiţi în noua şcoală, suntem curioşi să ştim cum vor veni d-lor în faţa aceloraşi elevi să le predea din noii In timp de un an aceleaşi cursuri cari le-aii făcut în doi ani mal desvoltate, şi cum e comptabilitatea care afl făcut-o încă 6 ani cel din şcolile comerciale şi altele. Proft sorii, cari singuri recunosc acest lucru, ar trebui mai bine să renunţe de a primi să predea aceleaşi cursuri iu vînt de cil să se expue a deveni ridicoli în faţa e-levilor. Ce cer elevii Y Elevii şcoalel de finţnce cer ca cel puţin noua organizaţie să corespundă spiritu- lui de continuare a studiilor făcute ptnă a-cum In această şcoală, pentru ca cel puţin actualele serii, intrate sub vechea organizaţie, să-şl poată termina studiile. In orl-ce caz, faţă de măsura cu totul arbitrară şi fără nici un folos, luată de actualul Ministru de finanţe, elevii, descurajaţi cu totul, se vor retrage, cerîud certificate de cursurile ee-afi făcut şi apoi ’şl vor cere drepturile de despăgubirea timpului perdut în această instituţie a Statului, pe calea justiţiei, chemlnd în judecată Ministerul de Finanţe. Afle d. Cantacuzino că elevii bursieri afi drepturi clştigate, căci la intrarea lor în şcoală In baza concursului ce-afi depus, li se garantează stipendiul de 90 lei lunar, ce li se va servi pe timp de trei ani, cit durează cursurile şcoalel, trecîud cu succes examenele In şcoală. De ce dl. Ministru de Finanţe rămtne surd la orl-ce pllngere şi nu ia în consideraţie cererile destul de ligitime ale studenţilor, şi pe cari le poate satisface cu aceiaşi economie, de cit cheltuială zadarnică şi repetarea cursurilor cum e în actuala organizaţie. Gîndească-se bine d. Ministru de Finanţe ce face cu elevii cari afi făcut douî ani în şcoala de Finanţe. Curtu BUJLET1M EfOXOJIIt (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 23j4 Noembrie. In urina ştirilor ferme din continent piaţa noastră era astă-zl foarte animată. S’aQ făcut multe operaţiuni, principal în grîne cu preţurile mal urcate, adică 20/30 bani per hectolitru. Fermitatea n’a putut însă a se desvolta, de oare-ce depozitele locale sunt foarte reduse. Secărurl şi orzuri asemenea mal susţinute. Porumb insă mal calm în vederea încărcărilor enorme din America. A se citi urmarea foiţei în pagina IV. COMUNICĂRI Pentru înlesnirea tutulor acelora cari afi case de închiriat şi cari caută case pentru St. Dumitru, ziarul Epoca a înfiinţat în pag. IV o rubrică specială sub titlul de: închirieri şi arendări. Se aduce la cunoştinţa publicului interesat spre a cerceta zilnic această rubrică. * * * Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocel, şi nu voesc să se prezinte în persoană’ la administraţia ziarului, sînt rugate a trimet© textul prin postii şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domiciliu încasatorul Epocel. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocel, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. * * * A se vee viiizare HOTELUL C. D. BĂDULESCU şi casa din Str. Dorobanţilor, ambele situate în oraşul Giurgiu, sunt puse în vinzare de bună voe, ia Tribunalul de Vlaşca, în ziua de 19 Noembrie 189G. Pentru informaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia Bădulescu Bucureşti Str. Primăverel 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 de la 1 Iunie 1896 www.dacoromanica.ro ' 4 30 ne EPOCA MICI ANUNŢURI Piui la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-care data, h| de Ia 10 In sas 20 bani linia. Spectacole Teatrul Raţional. Joul 24 Octombrie se vu represvuta ► Maoboth», tragedie in 5 acte d* Kchackapear Opera rotnlnă. Vineri, 25 Octombrie, «Krnaiih operă in 4 acte ţi un tabloti do Franceseo Mar ia PtavL. Mustea de Qluseppe Verdl, Traducţie de Andrei O. Baggv.______ Teatrul Hugo. In flo-care scară representaţiunl variate ou program schimbat. *___________ yeatrul Liric. Deschiderea I Greul U. Stdolt. Joul 24 (Jotoinbrlc, mure representu-ţlune de gală, dată in beneficiul familiei Kigoll.____ ftlrcui CemarSidolt. In curind va sosi în capitală. Brayadiru. -Concert» Peters. Cafe Raţionala. Orchestra Kubinştcln «I-a inoeput concertele jealnil Dada. palatul Ateneului. Închirieri şi arendări Dc incliirlat, oasele din strada Polonă No. 180. Doritorii se vor adresa: Str. Butiţtel, 15. De arendat Moşia Vîrtoapele de jos din judeţul Teleor mau. A se a dresa la d-im 6. ltobescu, Galaţi. D<* Închiriat o casă în strada Mecetu 10, în apropiere de tramway electric şi hala Traian, compusă din 3 camere, un salon, sala do mîncure, cameră de biurou, pivniţă şi curte spaţioasă, cu preţ de 1600 lei anual. A se adresa la d. căpitan Kâmnlceaiiu Mecetu 14. 0o închiriat Un apartament situat în strada Franclln No. C compus din două etaje. Eticii de sus are două odăi mari, cu terestrele in strada Franclln. Etajul de jos are asemenea două odăi cu faţada in acelaşi stradă. Etaju de jos poate servi şi ca prăvălie. A se adresa d-lul I. Spires-cu fotograf, strada Franclln 6 vis-a-vls de Athened. Camere mobilate -Cosa Fraţi Olbrieli strada al. Ionică 1 Iutei F.italicii Calea Victoriei, cu preţ lunar de la 60 pină la 200 lei. Hottlnl Pieţei DibeMCii-Yodft, lingă Cameră şi Tri-bBflâj»._____________________________ ^___ Cereri şi oferte de servicii! Un maşinist tipograf caută ocupaţie in capitală sad in provincie. Adresa la administraţia -Epoca». Un domn din Transilvania cunoaşte limba romînă şi caută un loc de îngrijitor de curte, sad ca casier la o moară. A-semenea cunoaşte şi plantaţiunea cu viţa americană. Posedă certificate de bună conduită de la mal mulţi domni. A se adresa Iohan Kranner, strada Sabinelor 54 Bucureşti. Ion Dumitrii l.eycr, strada Delea-Veche No. 11 caută uu loc ca grădinar. Vinzâri şi cumpărări Do vînzare lemne din pădurea Paşcani. Stinjenul, după calitate, 55 şi 60 franci. A sc adresa : Str. Batiştel, 15, Di» vi uzuri’ spre tăere pădurea de pe moşia Orăşti-Piţi-gaia jud, Ilfov. Amatorii să so prezinte str. 8cauuelo 46. Informaţiimi ntile MT » I PO< 4“ ziar politic zilnic, a-parc Iu 3 ediţii, la 0 ore diuilncaţa, la 3 după aininzi şi la fi seara -OG Firme recomandabile 8pftlă.toriI Bchimdt G. L., Isvor, 75, Kalk Otto, Gri vi ţel, 12, Fa!k Pauline, Regală, 12, Iordocbe N., Isvor, 56, Miclusch M., Academiei, 22, Thomav M-mo, Moşilor, 70. Arme, Maşine, Velocipede 1*, Plorkowsky, Bi curesol, Hotel de France, vinde în rate : Arrao, muşine de cusut, blnocle, Velocipede şi instrumente muzicale^-Cereţi catalogul gratis. Pînzari Mihuilcscu cV Clipitiiiiomcii, Lipscani, ti’». Droghişti 1’lM-ll» »OK«T, Doamnei, 8. Adrese Advocaţi BIUBOUL ADVOCAŢILOB £. VA.W tfi ALEX. VA ST IA 8tr. Bisorlca Knel, 12 8—11 dimineaţa ; 2—6 după am 1 azi. Predescu Btavri, Cheiul Dîmboviţei, PrOcopescu N.. Scaune, 40, Bfetescu I, P., Mir cea-Vodă, 23. V. H. n**«ottl. Htr. Biserica Amzei% 15. II iot t Ci, Corabia SO, Ghlţă Iuan, Cîmplneanu, 48. lonemcu Ta/te, Cătunului, 25* Maloresou Titu. Mercur, 1, Misir B., Fîntinel, 20» l*anu G.% Homana, 03, Dlsescu C. Col ţel, 60, Doctori Dr. R. Thomeueu, medic de cop!i. Str. Italiană, 10. w D-rut Aibctucu. Calea Văcăreşti 93. Boale ha-terne hI de copii. Pr.Gr, Ţărâna, colţul stradel Caragheorghovld şi BSncel Naţionale. Specialist in boale venerice. Consultaţlunl 4 —7 p. m. Schimbări de adrese D-nul Alexandru Lahovary, foit ministru, prevesteşte pe toate persoanele cari au relaţiuul sad afaceri cu dînsul, că cu începere de la 8-tul Dumitru a. c., şl-a mutat domiciliul în casele sale din Calea Victoriei, No. 54, d’a* supra prăvăliei Dobrescn. Bibliografii A apărut: -Istoria teatrului romîn», de Miball N BeUdor artist al teatrului naţional din laşi, Preţul 1 led 50 bani. 8ar la Falaise, Epaves reouelllies et mlses u flot, par un paysan du Danube, de I. L. Bey. Broşura No. 27 din Biblioteca de popularizare, -Schiţe din California», de Bret-Harte, traducere de I. Iluss&r. Preţul 30 bani. -Viaţa lui Isus» de Ernest Renan, traducere de B. Marian. Preţul 1 led 25 benl. Broşura No. IC din anul al treilea al -Lumel ilustrate» Preţul 50 bani. A apărut : N I N i' E K E PoeslI de Radu D. Rosctti Meditaţii LeoţiunI de Franceză, Engleză, Germană şl plano. Adresa : H.* A. administraţia -EPOCA». Un ntudent se oferă a medita elevi de cursul primar şi secundar (matematici), limbelu germană şl francesă, in vre o familie sad institut. A so adresa : M, Verzea. str. Fîntinel, 06, Un atudent unireraitar doreşte a da meditaţiunl de clasele primare şi gimnaziale. Adresa: Abcrt Wortmann, 2 strada Lipscani 2. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strud» Lipscani No. 5 umiliră şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 23 Octombrie, 1896 Cump. Vind 4 » 1800 96 ' < 96 s/« 5" Scrisuri Funciar Rurale . 93»/, fi?, 7.» 5»/« » » Urbane . 89"/ 90 Vi, » » » las! . 85 '/« Acţiuni Banca Naţională. ■770 870 — » » Agricola . 225 228 — » Dacia Romiuia asig. 435 442 — » S-tea Naţionala asig. 4S0 465 — S-tatea de Constructiunl . 208 210 — Floriul valoare Austriacă. i n 2 12 Mărci Germane .... î 23 1 24 Bacroto Franceze . . . too — 101 — » Italiene. . . . 89 93 — * ruble hlrtie . C» 05 2 70 aHBZMMZBBnnBBHWIDZmMMZMNZBMK » Imprimarea cu maşiueis duJilu-cilindrice, din f tbrica Albert & Cil, Frankenlhal j-i cu caractere din fonderia de Uter< Flinsch din Frank-furi A! 51' FOIŢA ZIABULUI -EPOCA»______ 101) L0UIS JACC0LLI0T DE FOC PARTEA CINCEA Se zice chiar că şeful acestei imense societăţi, care’şl Întinde ramurile sale asupra lumel întregi, acela pe cure 11 numim Marele Invizibil, nu ar ii altul de cit unul diu urchiduc), unchiul împăratului. Iouhatan Spiers avu un surls de neîncredere, de care străinul lua notă. — Văd că spiritul nostru se rătăceşte pe o pistă falşe, reluă repede acesta. Vă voi face cunoscut ceea-ce ’m! este permis să spun despre societetea noastră, tară ca să ’ml calc jurămintnl, şi vel vedea că este natural, logic chiar, ca să fie un principe de sînge acela care o prezidează şi o dirige, ea fiind azi puterea cea mal redutabilă pe care o cunosc. începu atunci să-I istorisească scopul pe care îl urmăresc Invizibilii. Pe cînd vorbea, căpitanul Roşu. lăsă să-I cadă capul între ambele mîinl. şi cu degetele înfipte în părul săă cel negru, se gin-dea şi el la lucrările măreţe... supraomeneşti...! pe cari ar putea să le îndeplinească dacă ar putea sâ’şl construiască instrumentul puterel sale. De o dată el ridică capul. Figura lui era iluminată de un foc stins, ochii lui asvîr-leafl selntel sălbatice. — Ah ! strigă el, ce este societatea voastră a Invizibililor... ce sunt regii, împăraţii, oamenii, popoarele. ? frunze uscate pe cari cu o singură suflare le-aşi spulbera după poftă!.. Ah ! dacă aşi putea... — I)a ! întrerupse rusul, ca fermecat de interlocutorul saîl; da! am simţit din primul moment în care te-arn văzut, că eşti dintre aceia cari sunt făcuţi pentru a doinim» şi comanda masele: societatea noastră are trebuinţă de ast-fel de oameni... înscriete şi d-ta; îţi promit unul din cele mal mari grade printre Invizibili, şi atunci nu vel mal spune: «Daci aş putea», atunci vel zice: Voesc! şi se va face! — Nu mă înţelegi, răspunse cu impetuo-sitate căpitanul, nu poţi să mă înţelegi... Cîfe-va minute păru că se petrece îu sine o luptă internă... apoi sculîndu-se de odată, ca şi cum i-ar fi fost teamă să nu’şl schimbe deciziunea, apucă pe colonel de braţ şi îl zise: — Vino 1 îl zise el cu un ton sălbatec... numai d-ta al să vezi... D-ta singur vel şti... dar trebue căci numai d-ta poţi să mă a- j«D- Şi îl conduse în grădină. âosit în faţa pavilionului misterios, unde făcuse experienţele definitive, căpitanul se opri. — La ce ţii mal mult, ce venerezi mal cu sfinţenie pe lumea asta ? Întrebă el pe străin. — Pe maică-mea, răspunse rusul cu vocea plină de emoţiune. — El bine, jură-mi pe maica d-tale, că n’al să deslăiuueştl absolut nimănui şi nimic din tot ce vel vedea aci. — IU jur. — Bine, acum să intrăm. Cel doi negri cari păzeaţi la intrare se deteră la oparte pentru a lăsa trecerea liberă stâpînulul sân şi persoanei streine care îl însoţea ; uşa se închise cu un zgomot metalic în urma lor şi cele două sentinele îşi reluară locul lor. El statură închişi înăuntru mal bine de două ore... Cînd au eşit, căpitanul Roşu părea graudios, transfigurat ; avea uu surîs liniştit pe care sculptorii anticităţel îl de-deafi zeilor; Rusul din contră păiea înmărmurit, zăpăcit, întocmai ca cine-va care ar fi văzut realizlndu-se un lucru imposibil, supra-omenesc, nemaipomenit... El. mîndrul ofiţer rus, care se juca cu viaţa semenilor săî ca cu nimica, urma pe Ionhatan Spiers, umilit, supus, după cuiu sclavul urmează pe stăpiiml sâtt. Puterea genială a acestui om îl împietrise. Nu voi însă, pentru a-şt ajunge la scop, ca să lase observată puternica impresiune de care era dominat şi cînd el se întoarseră în apartamentele căpitanului, omul mascat îşi recăpătase tot sîngele Iul rece. — El bine 1 zise Spiers, cînd se aşezară din nod unul lîogă altul. — E ceva fenomenal, răspunse cu sinceritate Ivanovicl; nici chiar visurile cele mal nesocotite ale imaginaţiuneî nu miau putut lăsa să întrevăd posibilitatea acestor lucruri. Cînd vel voi, nu va exista putere pe acest pâmtnt care să-ţl poată resista. — De zece ani caut acest lucru şi sunt doul de cînd ’l cunosc, doul de cînd mă trudesc fără ca să pot să fac ceva din cauza lipsei de mijloace... şi îmi spui «cînd voifl vroi» ; dar d-ta ştii că îmi lipsesc cele 9 milioane pentru a termina această operă măreaţă... Remaniberul med, căci aşa il vuid numi, pentru ca să fie un vecinie suvenir.al suferinţelor mele, al aştep ţârei, al bucuriei şi speranţelor mele. — Ah 1 iuţeleg, continuă Rusul, precau-ţiunile de cari te înconjuri, de oare-ce nici un guvern din lume, nici chiar acel al A-mericel libere, nu ar permite construcţiunea unul asemenea aparat de forţă, care in rezumat aruncă întreaga omenire ia ordinele d-tale. — Da, dar îmi lipsesc nouă milioane pe cari nu le void avea nici o dată, căci iţi mărturisesc că nu mal am nici curagiul nici speranţa. — Poate, scandă încet Rusul, căci nu depinde de cit de d-ta ca să le al inîiue. — Mline ? şi cine mi le va da. — Ed 1 — D-ta! — Da. ed! Averea Invizibililor este ne-sfirşitâ. Ed sunt nuni din acel trei membri cari poseda semnătura secretă a socie ăţei şi cari au dreptul nemărginit de a se servi, avind răspunderea numai în faţa celor Nouă. Miine chiar, dacă vread, Banca Californiei îţi poate deschide un credit de nouă milioane. — Şi ce trebue să fac pentru aceasta ? îutrebâ căpitanul tremurînd de emoţiune. Trebue sâ-ml subfcril trei coudiţiunl. — Şi anume ? — Iacă pe cea d’intîiu. Printr'un act în regulă făcut în dublu exemplar şi purtînd sigiliul şi semnătura Marelui Invizibil şi semnătură membrului superior care te afi-liazâ, adică a mea, să te înscrii în societatea Invizibililor. — Cari sunt obligaţiunile cari vor rezulta pentru mine? — Veî primi mal întll un nume, sub care vel ti cunoscut de toţi membrii societâţeî şi uu număr care nu va II cunoscut de cit de membrii marelui consiliu şi de Marele Invizibil. Vel fi dator să ajuţi şi să pro-legî pe toţi membrii societâţeî cari îţi vor cere asistenţa, aceasta în limitele posibilului de care singur vel judeca. Dar ori de cîte ori vel primi vre un ordin ast-fel cou-ceput: «Maudăin şi ordonăm...», formulă pe care numai consiliul superior şi Marele Invizibil aii dreptul de a o întrebuinţa, trebue să te supui fără discuţiune. fără esitare şi fără sa cel explicaţiuue. Nu mal al nici voinţă, nici personalitate, nici responsabilitate. Eşti o simplă maşină care lucrează. — Ş il d-ta că dacă ed primesc această conJ înne, pot să pierd îu folosul societă-ţeî (uterea pe care ini-o dă invenţiunea m ,‘a ? — Statutele societâţeî n’ati fost făcute numai pentru d-ta ^i trebue să înţelegi că nici nu vor fi modificate pentru acest lucru. — Bine 1 dar atunci ed nu mal sunt de cât un instrument In mâinile necunoscuţilor şi iu folosul unor idei pe cari eu nu le împărtăşesc. — Acel necunoscuţi represintă pe cele mai înalte persoane din omenire ; ideile lor este tot ce poate fi mal nobil şi mal superior; este lupta de rase pentru dominaţiu-nea universului. — Nu susţin contrarul, dar cu toate a-cestea voi fi cu totul paralizat, anihilat. — Eî bine, fie 1 dar cine iţi spune d-tale, că nu vel ajunge să ocupi acel loc însemnat de Mare Invizibil, care unit cu puterea-ţî cea maie va pune tot universul sub picioare. Căpitanul Roşu, rămase pe gloduri. (Va urma) MARELE MA6ASIN DE LOUVRE iii :s : aW Calea Victoriei 41 fost Hotel Broft DIN BUCLRESCI Vis-a-vis de confeseria Capşa tiragiul de 10000 e- Atrage atenţiunea bogatei salo clientele, care n’aft primit Catalogul săQ din acest seson, că xemplare fiind deja epuisat, se pune la dispoziţia D-lor lor cu toate echantillionele noutăţilor deja sosite pentru sesonul de Toamnă şi Iarnă, şi gata a trimite la ori ce cerere, fie ea venită de la ori ce colţ al Ţării. Cu ocazia mărirel Magazinului nostru s’a Înfiinţat mal multe rayoane, inlre care notăm azi" denumirea a două rayoane, promiţînd a continua eu denumirea celor I'alte diu 10 in 10 zile. RAYOHUL I>E MĂTĂSURI Damas . Bongadno Satin de Lyon Eeossaise Satin Duch- sse Chinee Gros Grains Cristaline Gros de Londra Camelion Mire Veiour Broche MoLe Antique Moire francaiso Chanjant RAYOYIJL I>E LÎYVRI Velour-Eeosais Lainage Veiour C&chamir Drap Fonie Lainage Janille Lainage Bontonne Lanage-hatte Lainage Nonveante Lainage Lame Lainage Âs rahane Lainage Epinglâ Lainage-raynre-soie Cheviotte anglais Diagonal Cover-co'tes Drap de Sedan Asemenea facem cunoscut că tu toate rayoanele noastre, sunt puse în vînzare mărfuri de ocaziune cu preţuri reduse—aceasta pentru a satisface o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să se poată îmbrăca frumos şi bine. Cu deosebire atragem atenţiunea că am pus în vînzare Moalile legvr tont note 1,50 ntetru JFaille fvunvaitue w ;t,50 „ Oiver-Hv genrurî tir înritdstivi „ jjcnti-ii IttuMV ş( •/iiponnc 3,50 Precum şi în toate Dnminioile, numai pină Ia ora 2 p. m. so vinde Cupoane cn un rabat de 50 o/o 29—2 O * S L § ■». s > s o * •n a >— aâ .2 a >* <2 a w >că ^ ■ r* a 0 0 CD t-4 0 a CD O s « u 3 V a o v >« b 12 «ftUSlBE» A C» L"” ...iii* K, I. RESSEL, STRADA CAR0L I, No. 14, IN BUCURESCI SINGURUL REPRESENTANT pentru toată Romînia Cataloage pentru sezonul 1896 cu proţuri scăzute se trimet la cerere franco şi la domiciliu MARE ATELIER OU MOTOR repararea şi reconstruirea ae orî-c fel de Velocipede cu garanţie, ile Velocipede de orî-unde cumpărate | Refaceren ghidoanelor t'HHonute «lupă orl-ce deacuin. 8 pentru repa Cea mal bunel calitate ejct&tentă COCS -m DE UZINA DE GaZ vi se furnisează la domiciliu, In saci, per toua de 1000 kgr. greuta tea garantată Dacă vă adresaţi priulr'o carte poştală saO personal casei A. GOliDŞ'TESXN 9, Strada Decehal, 9. Bucureşti, Telefon No. 06. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Pariyine şi Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni diu minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl e» gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăilei la orl-ce staţiune a căilor furate. Champâgne DOYEN & CIE Rebns Representanţ pentru Romînia A. FJEURMANJf Bucureşti. FS533S3830E®- E. K E P P I C H Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mai mare .si eel mal bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum l*oIi-eaudre, Braţe, Lyre, ete. de Cristal, bronz si metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, uiumuri, Sufragerii, etc. diu cele mal renumite fabric) din Franţa, Germania iţi Fiiglitera. Mai ef-tin ea orî-iimle. Representant General al celei maî mari şi renumite fabrici de luminii incaneleticentel ntnteni perfecţionat care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului. **■ preturi reduse ■« A. MONTAUREANU 81, — Calea Victoriei, 81 — BucurescI Casă de încredere Instalaţianî de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout ă I ’eyout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz. Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare’ Şi l’arutouere Mare depou de lămpî pentru gaz aerian. Lumină Incandescentă sistemul cel mai practic Lavoare, Urinale, Imtalaţiuni de tot felul de băi Sobe de încălzit apă pentru bai, Furtuni pentru stropit Pompe pentru grădini Closete de toate sisteraurile cele mai noi, Robinete, otc. Closete pentru ohmii. Vergele pentru scări gi Porto-Tablourl. ™80BE americane PERFECŢIONATE! „LONIIOLDT’S* W SOBE foarte elegant decorate smălţate şi aurite SPECIALE pentru Antreuri, Sofragerii, Restaurante şi Casinuri încălzire temperată şi permanentă VENTH.O.ŢIUNE şi regulator perfecţionat MARE ECONOMIE de COMBUSTIBIL Deposit general la E. Demetrescu Mirea »t,i ,ilv<-HU. — S'l'St IO I C.llto/j I Ml(». -’i/.— 1/nfHVi’Mtl ŢIPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul I de lucrări atingâtoare de această artă. i NOU DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică I la distanţă pentru becuri eu gaz aerian. Instaluţiunea se poate vedea fun-cţionind în biuroul nostru. Garanţiei pentru 6 ani. Plata in rate trimeslreale. | 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un bec complect montat cu lnmină I Incandescentă pentrn gaz aerian Leî 7.50. Mal posedăm un sistem noii de tot I de lămpi, foarte practic cu şi Tură [ lumină incandescentă de atirnatşi de I masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit <(i1h»8(oIT», care se transformă [ iu gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal | eftină de cit a lămpilor cu petrol con-sumind pe oră 1‘, centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. I Acest sistem de lămpi încă n'a | existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal aleşi unde no există Societăţi de gazaeriau.J LI IIIt şl M HRUF Bucureşti, Strada Bmirdan, 8 LuTypogrtttia «Epoca» se vinde htitie maculatură cu 45 ban! Kilogramul în pachete de 10 kilograme. REDACŢIA şi ADMINI ISTE A ŢI A ziarului „EPO- |CA“ se ----- mente! află în Stradn Cle-1 No. 3. Bncureştl. grOlemeuţel ,No. 3.