SERIA H—ANUL II, No. 28G.
Ediţia a tueia
MERCURI, 23 OCTOMBRE 1896
NUMARUL^IO BANI
ÂBOIAMENTE3.E
încep la 1 ţl ÎS ale fle-c&rellul şl se plătese tot-d’a-nna Înainte In Buc*r*ştI la Casa Administraţi»!
In fudsf* şi dr&inătaU prin mandate poştale Un an In ţari 80 Iei; In atreinitate 50 lei Şaae luni ... 15 »	»	»	J5 »
Trei luni . . . 8 »	»	>	13 »
Un nnmir In atreinitate 80 bani
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ
REDACŢIA
Mo. S-STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMĂRUL 10 BANI
AMUSTCIURELE
In Bucureşti şi judeţe »e primuc numai la
Administraţie
In atreinitate, direct la administrau* şi 1» toate oficiile de publicitate
Anunciurl la	pag.	IV......0.80 b. lini»
»	»	»	III........S.— lui »
»	»	»	n..........3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 iei ricdul Un nair rochii 80 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 8.— STRADA CLEMENŢE! -No. 8.
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
MIJLOACEJE LUPTA
Omul nepriceput şi nesocotit, pus în o situaţie înaltă, n'are mal înverşunat duşman de cit pe... sine însuşi.
Acesta este cazul liberalilor. Ajunşi acolo unde nu meritau să ajungă, cine credeţi că le fac mal mult rău? El însăşi.
Partidul cel mal pasionat şi mal fără scrupule, este neputincios a face unul guvern care nu e la locul său, mal mult rău de cît îşi face singur. Cu atît mal puţin poate să facă răft unul guvern de zăpăciţi şi de pasionaţi o oposiţie serioasă şi luminată.
Mărturisesc că noi de multe ori ne aflăm dezarmaţi faţă gu neînchipuitele greşeli pe cari guvernanţii le comit. Ele sunt de un ordin aşa de elementar, în cît pentru ca lupta să fie dreaptă şi egală, ar trebui ca în oposiţie să se afle un partid, să mi să erte expresia... de calibrul celui liberal. De aceea mărturisesc fără ruşine că d. Malaxa d. e. este mal potrivit să lupte cu guvernul şi cu d. Stolojan în particular de cit întreaga oposiţie.
Dacă am fi avut înaintea noastră un guvern serios şi destoinic, mărturisirea ce o facem ne ar fi defavorabilă.
Faţă cu un guvern ca acel liberal, toată lumea poate înţelege ce înseamnă cînd ne declarăm neputincioşi a ne pune la nivelul de unde numai am putea lup-tînd să întrecem pe d-nil Malaxa, etc.
Cîte-va exemple nu strică.
Conservatorii ah avut ocazii minunate pentru a produce guvernului şi tronului încurcături din acele din cari rar cine-va poate să Iasă în definitiv îndemn.
In chestia Mitropolitului Primat, conservatorii ar fi putut râscula lumea cu mal mult succes de cît au făcut’o liberalii a-propos de legea maximului şi cea a minelor.
Cu toate acestea nu au fă-cut'o.
Vizita împăratului Austro-Un-gariel, pentru un partid de oposiţie fără scrupule, era un chilipir care nu se întălneşte de cît rar, foarte rar.
O agitaţie monstră pe tema naţională, reprimată de sigur cu brutalitate de guvern, putea să producă în spirite o efervescenţă de acelea cari aduc mal curînd saft mal tîrziti căderea unul guvern.
Şi această agitare putea să se facă fără ca persoana împăratului vecin să sufere vre o o-fensă directă, şi fără ca situaţia partidului conservator să fie sdrun-cinată ca partid de guvernămînt. Să nu uităm că duşmanii regimului lui Napoleon al 111-lea cu ocazia visitel Împăratului Rusiei, apropiindu-se de trăsura imperială, aii strigat: „Vive la Polo-gne, monsieur“. Am fi putut şi noi la rîndul nostru, fără a avea o atitudine agresivă, adunîndu-ne in număr de cîte-va mii, să stri-
găm Împăratului vecin : „Să trăiască Transilvania si Bucovina, să trăiască Jiommit din Ungaria“. Acest strigăt nu ar fi fost de loc sediţios, el nu ar fi făcut în definitiv de cît să reproducă sentimentul partidului liberal în chestia naţională... pe cînd partidul se afla în opoziţie.
Ba chiar am fi putut cere o audienţă de la împărat pentru a’I înmîna ca protestare a noastră... discursurile bogat broşate şi legate ale d-lul D. Sturdza pe cînd era şeful opoziţiei.
Nu am făcut'o nici aceasta. Pentru ce ? Avem mal întîl prea multă cunoştinţă de interesele mari şi vitale ale ţârei, pentru a cerca să le compromitem cu manifestaţii din care numai noi am fi putut profita. Al doilea, pentru că procesul de descompunere al guvernului liberal este deja înaintat.
„Numai la rele mari remedii e-roice“. Noi nu considerăm guvernul liberal aşa de statornic şi de periculos, în cit să întrebuinţăm mijloace eroice. Noi no mărginim la lupta normală fără sbu-cium.
Aceasta este suficientă, cel puţin de o cam dată.
G. Uhiiii
VIZITA LA 6HERBANI
De cîto ori d. Dimitrie Sturdza simte că situaţia d-sale ca şef al partidului se cam cleatină, recurge la o mică viclenie, la o mică representaţie teatrală cu decoruri şi foc bengal, spre a dovedi că e încă tare, bine văzut în partid, şi spre a rechema ast-fel în jurul săă oiţele rătăcite.
Intr’o zi anunţă cu mare sgomot că a plecat Ia Plorica, unde a stat 24 de ore; apoi că s’a întors de la Florica. Această călătorie o tace spre a dovedi partidului că văduva marelui Brătianu a-probă priceperea şi activitatea politică a micului Sturdza. Reamintind din cînd îu cînd colectiviştilor numele lui Brătianu, Sturdza nâdăjdueşte să-i împedice de a uita numele săă.
Această comedie se vede că nu mai producea astă-zi nici un efect asupra publicului, şi preşedintele consiliului s’a hotărît să schimbe itinerarul săă; de data acesta s’a dus la Ghergani, după ce ziarele colectiviste aă anunţat iar cu mare sgomot această călătorie.
înţelegeţi cîte secrete de Stat, cîte combinaţii guvernamentale, proecte asupra viitorului, are aerul să ascunză o întrevedere între marele om de Stat Ion Ghica şi d-nu Dimitrie Sturdza. Preşedintele consiliului ţinea mai ales prin această vizită să dea o desminţire ziarelor cari publicase asprele cugetări ale d-lui Ion Ghica, în privinţa păcătoşiilor guvernului în cestiunea Mitropolitului.
Ne facem datoria să afirmăm fără temere de a fi desminţiţi că Dimitrie Nturdza nici n’a fiulrăzuit să vorbească im singur cuvînt despre politică cn d. Ion (Jlilcu.
A întrebat pe ilustrul bărbat de Stat, cum merge cu sănătatea, cîte chile de grîă a făcut, dacă are porumb frumos. I’a vorbit desprb ploae şi soare, dar politică nici un cuvînt, şi uici că putea indrâsni să rostească o vorbă, căci l’ar fi dat afară d. Ion Ghica.
Pentru gugumani, pentru Niţă, Sterie şi Melisianu, comedia de la Ghergani poate a prins, dar restul publicului ştie şi o afirmăm încă, că Ion Ghica nu vorbeşte politică cu păcătosul Dim. Sturdza.
DIN GHEŞEFTURILE
COLECTIVISTE
Trafic de drepturi.—I’n glieşefl.— Mutul păgubit. — Nepăsarea guvernului.
In Ianuarie 1892, d. Chr. Alexandrin, farmacist din Capitală, a obţitiut, în conformitate cu legea pentru încurajarea industriei naţionale, dreptul de a beneficia de avantajele acestei legi pentru fabrica sa de chocolată pe care o înfiinţase în Bucureşti.
Fabrica aceasta a funcţionat cit-va timp, fără însă a da d-lul Alexandrin rezultatele la cari se aştepta la întemeierea acestei industrii.
Industriaşul s’a ghidă atunci la un trafic de drepturi şi a intrat în tratări cu un mare angrosist din Bucureşti, d. Economu, pentru a-î' vinde fabrica de chocolată, împreună cu dreptul de a beneficia de avantajele legei pentru încurajarea industriei naţionale.
Trafie de drepturi
1). Economu a cumpărat de la d. A-lexandriu fabrica de chocolată, care se bucura de următoarele scutiri în conformitate cu ari. 4 din legea menţionată:
1)	De ori-ce impozit direct către Stat, judeţ sau comună1-,
2)	Toate maşinale precum şi toate părţile de maşini şi toate accesoriile lor, aduse din străinătate pentru trebuinţele sale, sunt scutite de taxe vamale.
3)	Materiile prime ce vor intra în fa-bricaţiunile sale, sunt scutite de taxe vamale ;
4)	Transprotul pe căile ferate ale fabricatelor acestui aş :Imînt industrial, de la fabrică piuă ia destinaţiune se fac cu preţurile cele mai scăzute-,
5)	Toi ast-fel sunt tratate şi transporturile acestei fabrici pentru materiile prime şi ori-ce produse ar intra in fa-bricaţiunea lor.
Aceste avantagil îi sunt acordate pe termen de 15 ani.
Un gheşeft
I). Economu a cumpărat de la d. Alexandriu fabrica pe preţul de 50.000 lei,—cuantumul capitalului ce se cere unui aşeeămint industrial pentru a putea beneficia de foloasele aeestel legi.
D. Alexandriu însă nu se mărgineşte a vinde numai fabrica, proprietatea sa, ci vinde şi dreptul de a beneficia de a-vantagiile legei,—drept al industriei iar nu al său,—pe preţul de 10.000 lei a-nual.
Hiatul păgubit
Odată ce d. Economu devine proprietarul fabricei, introduce în ţară o mare cantitate de materii prime, ca zahăr şi cacao, în cantităţi mult mai mari de cît avea necesitate pentru fabricatele sale şi le vinde atît cu toptanul cit şi in detaliu.
Traficul acesta, dă atîtea foloase d-lui Economu în cît d-sa nici nu s’a mai gîndit la restaurarea fabricei, distrusă anul trecut de un incendiu şi continuă fără a mal fi industriaş, de a introduce în ţară mari cantităţi de zahăr şi cacao fără a plăti taxe şi cu însemnate reduceri de transport.
Nepăsarea guvernului
Ministrul domeniilor are datoria conform ari. 14 din regulamentul pentru aplicarea legei de protecţiune să esercite un control serios, fie prin agenţii săi, fie prinlr’o anumită comisiune industrială în fiinţă, asupra tuturor stabilimentelor industriale, pentru a se încredinţa dacă ele f uncţionează în condi ţiunile cerute de lege.
Mai mult chiar ministerul domeniilor, are dreptul a retrage autorisaţia acordată în cas de abatere de la lege.
E aproape un an de cînd fabrica d-lui Economu a ars şi cu toate acestea ministerul domeniilor n’a luat nici o disposiţie legală faţă cu acest pretins industriaş.
Care să fie cauza acestei nepăsărl .-
www.dacoromanica.ro
Lucrul e foarte explicabit: B. Alexandrin e liberal şi interesul său este să ia anual cîte 10.000 lei de la d. Economu. Ministrul domeniilor se face solidar cu interesele Iul Alexandriu şi îngădue un trafic de drepturi şi un gheşeft murdar în paguba Statului.
TRIBUNA POLITICA
Ziarele guvernului afi îndrăznit să spuie, în mal multe rîndurl, că chestiunea Mitropolitului e închisă.
Cu aceasta, ele n’aîî făcut alt de cît să dea de gol strîmtorarea cabinetului, caro ar da mult cu multul ca închisă să fie această chestiune.
Dar—dreaptă osîndă pentru nelegiuirile săvârşite—dorinţa guvernului nu se împlineşte.
Chestiunea Mitropolitului emereti deschisă şi va rămînea aşa pînă cînd dreptate se va face şi pinâ cînd plastografii şi bandiţii din guvern îşi vor lua pedeapsa.
Miniştrii se pot încredinţa zilnic că zvârcolirile presei guvernamentale pentru a înmormînta chestiunea, sunt zadarnice.
Abia şi-a terminat, Voinţa Naţională seria de articole prin cari credea că va zdrobi pe Mitropolit şi va descuraja pe apărătorii cauzei lui, şi iată că Ia Dacia s’a ţinut o impozantă întrunire publică, in care mii de oameni protestează contra infamiilor guvernului în chestiunea Mitropolitului.
Oratorii întrunirii, d-nil Mano, Fleva, Toeilescu, Kogălniceanu şi preotul Să-băreanu, toţi afl înfierat pe bandiţii din guvern şi aptausele frenetice ale publicului au ratificat această înfierare.
Vra să zică asta că chestiunea Mitropolitului e închisă?	v
CE V’A CONVINS?
Am arătat, cu citaţiunl (nefalşificate), că guvernamentala Gazeta a apărat pe Mitropolitul Primat nu mal departe de cît cu două luni înainte de tilhăreasca judecată.
La aceasta, Gazeta răspunde că s’a convins în urmă de vinovăţia Primatului.
Să fim îngăduitori cu cel slabi. Să zicem că nu e alt-ceva la mijloc de cit convingere, convingere curată.
Facă însă bunătate Gazeta să ne a-rate cari sunt dovezile cari i-afi format convingerea.
Parchetul banditului Stătescu aleargă de şease luni după asemeni dovezi. Noi îl dăm Gazetei un termen îndouit ca să ni le arate.
-----------— ii ţii----------------
DIN ALE BANDITULUI
ErI, Stătescu, banditul din capul Ministerului Justiţiei, zicea lui Malaxa în Naţionalul: «Din partea d-lul Malaxa ne miră foarte mult imprudenţa d-sale de a mai căuta cu tot dinadinsul să prelungească afacerea şi să’i dea un epilog. De aceea înclinăm chiar a crede că d. Malaxa care e un om inteligent şi mai ales un bun prieten sie însu-şi, e strein de acest articol!»
Cu alte cuvinte astâmpără-te Malaxa, căci eu Stătescu, dacă deschizi gura, de şi nu eşti vinovat, te pot băga în puşcărie, iar dacă taci, dacă nu faci gură, eO Stătescu—de si eşti un pungaş, te scap de puşcărie.
Nici Jianu la codru n’ar li vorbit mal frumos!
Dar începând aşa, Ministrul Justiţiei nu putea opri în loc, şi erl ue-a dat o nouă dovadă despre modul cum înţelege d-sa să coducă justiţia.
Era la Tribunalul Ilfov un judecător de instrucţie Dărăscu, care a crezut că magistratul nu are altă călăuză în împărţirea dreptăţel, de cât conştiinţa sa. In procesul Steiner, in neunire cu con-clusiunile procurorului, Dărăscu a găsit că nu sunt probe suficiente de culpabilitate, că adevăratele cauze ale morţel copilului nu sunt destul de evidente spre a’l îndreptăţi pe el judecător să ajute poate la comiterea unei erori judiciare.
Pentru că n’a împărtăşit părerile Voinţei Naţionale, Ministrul l’a disgraciat, l’a trimis judecător sindic la Prahova, silindu’l ast-fel să demisioneze.
Dărăscu face parte din magistraţii cari precum zice banditul de la Justiţie, nu a fost mal ales un bun prieten sie însu-şi.
TRIBUNA LITERARA
ÎNRÂURIREA filosofiei
«Desnădăjduirea ce ne-a adus filosofi a contimporană irnbinîndu-se cu deceptiunile politicii a produs starea noastră sufletească de azi».
Asupra acestei conduşii, la care ajungeam într’un precedent articol, voesc a reveni, pentru a stărui azi, mal ales asupra uneia din cele două cauze, ce cred că au contribuit cu deosebire să întocmească starea noastră de conştiinţă, şi anume asupra Inrâurirel ce a exercitat asupra noastră diferitele sisteme filosofice contimporane.
Ctnd chinul neîncrederii începu a pătrunde în religiune, cînd mişcarea romantică de la începutul secolului şi-a secat seva, cînd desilusiunile să Întinseră asupra întregului domen al artelor, singură Ştiinţa ştiu încă să-şi stăpîneascâ credincioşii. Peste cele-l’alte puteri intelectuale scăpătate, ea singură domneşte în mod despotic şi sceptrul ce-1 ţine în mînă. instrumentul a-tot-puterniciel sale, este metoda experimentală.
Mulţumită acestei metode, cercul cunoştinţelor a fost lărgit; printr’insa am luat lumea în stăpînire. Cercetările noastre nu s’afl mărginit la globul nostru, ci s’afi întins la întregul univers. Forţele materiale ce striveaţi pe om afl fost de dînsul înge-nunchiate ; puteri uriaşe de distrugere i s’afl prefăcut în instrumente de cucerire.
Dar măreţia ştiinţei—ori mal exact a ştiinţei experimentale—conţinea şi siuibu-rile debilitaţii sale.L umina el strălucitoare, a rănit ochii amicilor wl prea zeloşi şi le-a întunecat vederea.
încrederea nemărginită In metoda experimentală a întins noul fel de investiga-ţiune dincolo de marginele Iul fireşti. Nu numai domeniul ştiinţelor naturale, ci natura întreagă începe a fi privită ca o simplă înlănţuire de fapte ca şi cum «lumea ar fi o miserabilă materie lipsită de viaţă, bună de vîrit în sticle de Leyde şi de vîn-dut pe tejgtiia».
Dar ştiinţa naturalistă nu-şi mărgineşte aci ambiţia. După ce a cucerit lumea fizică, acum îşi întinde miile de braţe asupra omului, pe care îl strînge pînă a’l lua sufletul.
«Ce este omul? întreabă Carlyle. — O i-nimă, un spirit, o dumnezeeaseă apariţiune. Ce este el pentru ştiinţa ateă ?— Un biped omnivor ce poartă nădragi».
Dar naturalistul tot nu să opreşte în mersul lui neînfrânat. Metoda ştiinţelor fizice trebue întinsă la ştiinţele morale. «Viciul şi virtutea, zice Taine, sunt nişte, producte întocmai ca vitriolul ori zaharul»
Domeniul moral trebue dar cucerit cu aceleaşi arme. Ştiinţa naturalistă ne fâgă-dueşte, că fără a mal fi nevoe de vre-o taină, ea ne va desveli prin experienţă origina şi ţelul final al hunei, şi ne promite că între aceşti doul termeni, ea va şti să statornicească o regulă de purtare, adică ne va da o morală. «Sunt încredinţat, zice Renan, că există o ştiinţă a originelor omeni-rel care va fi clădită numai pe cercetarea ştiinţifică».
Ast-fel dar apostolul nouel credinţe ne tîrâşte pe urmele lui, uimindu-ne cu fâgă-duell încâutătoare. Dar, de o dată, el să o-preşte brusc la marginea unei prăpăstii. Aci, dobortt de propria lui neputinţă, ei ne arată abisul întunecos şi înfiorător de unde am eşit şi unde ne vom prăvăli, fără a putea face să pătrundă în veci vecilor într’în-sul o rază de lumină. Dacă sfiicios, îl cauţi cu privirea şi voeştl a’l mal pune o întrebare, el îţi lntîmpiuă cugetul zieându-ţl:
«Nu întreba nici de unde, nici în cotro, nici pentru ce*.
Apoi el dispare şi te lasă prăpădit pe marginea abisului înfiorător, cu îndoiala în minte şi desnădejdea în suflet.
Pe cel desnădăjduiţl ce se întorc din a-ceastă tristă călătorie să-I întrebăm ce cred şi ce simt.
Răspunsurile lor ne vor desveli starea sufletească a celor mal mulţi dintre contimporanii noştri.
Iată unul dintre aceşti nenorociţi călători, care întoreîndu-se acasă se apucă de citeşte explicaţiunite ce dafl determiniştii la problemele ce-l frâmîntâ şi din această citire ajunge la următoarea tristă încheiere : «Dacă nu suntem de cit ultima verigă a unul lanţ nesfîrşit de cauze neîn-lăturabile şi jucăria unor forţe nebiruite, cum să nu simţim pustiul fiinţei noastre faţă cu puterile uriaşe ce ne domină şi ne sdrohese. Nu suntem nimic şi e nebunie să voeştl a te împotrivi puterilor neîufrânate ce clrmuesc acest univers».
Iată un altul care, la întoarcere, s’a dus să ceară mliigliere la starea Iul de nelinişte urmaşilor Iul Schopenhauer. Aceştia îl lasă a înţelege cam următoarele :
«Legile naturel se Împotrivesc la fericirea omului. In lume nu-I de cît voinţă şi voinţa e dorul după cele ce nu se pot. satisface. Totul e dar durere. Viaţa e un râfl şi progresul nu-1 de cît o înăsprire a râului». Aşa se prefac In spiritul lui doctrinele pesimismului.
Atunci d se Întoarce spre filosoful evo-luţianist şi iată în ce mod ideile lui se cristalisează in spiritul săfl încrezălor: «Nepreţuitele descoperiri ale iul Darwin, cînd ajung să stăplnească lumea morală nu mal
EPOCA
2
jstgacgiKy gtuBm&agacna—
Însemnează de elt biruinţa celui tare asupra celui slab şi predică triumful forţei a-supra dreptului».
Dar poate că o altă doctrină ll va feri de aceste chinuri. El caută atunci liniştea sufletească în diletantism. Aci el lnttlneşte pe Renan care s’a adăpat pe rînd la toate credinţele şi pe toate, pe rînd, le-a renegat. Diletantul care a crezut în toate şi le-a dârlmat pe toate, care amestecă misticismul cu necredinţa şi care învâltie blestemurile sale în cele mal sublime imnuri religioase, nu-1 dă puterea nici de a afirma nici măcar de a nega. El II declară : «Suntem neputincioşi de a găsi formula menirel noastre.
Impresia vagă ce o primesc spiritele mijlocii de pe urina cercetării acestor sisteme, întocmeşte starea de conştiinţă a contimporanilor noştri.
Aceştia, de se vor amesteca în politică, de se vor avănta pe domeniul artelor, ori de se vor apuca de literatură, nu vor putea scăpa, nieăerl, de înrîurirea acestor idei.
In politică, credinţa că toate acţiunile o-meneştl sunt eîrmuite de forţe superioare, oarbe şi nebiruite, ÎI va duce spre un fatalism ce amorţeşte ori ce voinţă. Iar ideia de biruinţă a celui tare asupra celui slab ÎI va tace să se îndoiască că poate să existe măcar o dreptate.
Stăpînit de evenimente, sdrobit de semenul lui, omul slab şi lipsit de credinţă In-tr’un viitor mal bun, se va repezi spre folosinţele materiale imediate. Iu locul politicei de idei, satisfacerea intereselor materiale. Reformele practice, politica de afaceri, în locul luptelor pasionante pentru ideal.
Talentul nu mal are prestigifl; meritul nu mal are preţ. Legea numărului, adunarea mecanică a voturilor, întru cît att o valoare riguros matematică, trebue singure să hotărască.
Dar dacâ-i aşa, atunci te hotărăşti să scapi de chinurile filosofiel ca şi de mise-riile politicii. Ştii că există un domen, a-cela al artelor, unde poţi găsi un adăpost în contra grosolăniilor naturalismului. Măcar aci presupui că idealul trebue să plutească d’asupra realismului şi pasiunea a-supra sensualităţil.
El bine, nu. Şi aci pozitivismul domneşte în literatură ca şi materialismul în arte ; romanul a devenit experimental şi pictura naturalisitâ ! Aci ca şi dincolo, ca pretutindeni, att pătruns aceleaşi credinţe ce usuc inima şi gonesc idealul.
N. Fiîipescu.
0 VIZITĂ LA INSTITUTUL BĂSTE-RIOL06I0
Vroind a ţine in curent pe cititorii Epo-cei politice şi literare cu ultimele progrese ale ştiinţei pozitive, ne-atn propus a face o serie’ de vizite pe la diferitele Institute ştiinţifice actualmente aflătoare la noi în ţară. Şi de oare-ce ultima cea mal cu vîlvă des* coperire, este aceea a razelor lui Roentgen, am căutat să luăm cunoştinţă de ultimele perfecţiuni ale el.
Spre acest scop am păşit întîl, în acel templu, unde se jertfeşte pe altarul ştiinţei atîte vieţi de microbi, şi care poartă numele de Institutul Bactereologic. — Poate va părea curios, pentru ce ne-am adresat întîl la acest Institut, într’o cestiune care este mal mult de domeniul celui fizic? întrebarea e şi mal îndreptăţită clnd ne gin-dim că la Institutul fizic s’a lucrat şi se lucrează merett în sensul acestei cestiunl, de către d-1 Buţureanu, care a făcut primele experienţe cu aceste raze.
Lucrul însă e uşor de lămurit pentru noi profanii. După cum se ştie, marea majoritate a oamenilor înţeleg rostul marilor descoperiri numai în aplicarea practică pe care ele o pot avea. Şi, cum orl-ce om se gândeşte la utilitatea imediată, care este cea care priveşte corpul săfl, de aceea în primul rînd se va glndi la relaţia ce poate să existe între descoperire şi între acest material. Ce vreţi! spiritul teoretic nu e lnăscut şi pace! Aşa, bună oară, Fonograful lui Edison, a fost inventat. De sigur că marea parte a oamenilor s’o fi întrebat, clnd a auzit întîia dată despre aceasta : oare cu asta s’o fi tămăduind bătăturile ? s’o fi nimicind junghiul, dropica, reumatismul ?
Şi dacă Edison a înşelat aceste aşteptări ale oamenilor, Roentgen din contră.
Razele lui vor da un ajutor colosal ştiinţei tămăduire!, în general, şi chirurgiei în special.
Căci un vrăjmaş grozav al boalelor, sunt razele aceste, şi deci pricinuitorul de râtt, microbul, e şi mal râtt primejduit în existenţa sa.
Iată deci, cum, de acord cu dorinţa ghicită a cititorilor, vizita noastră la institutul Bactereologic îşi are cuvîntul el bine-cuvîntat.
Să spunem deci, ceea ce am văzut şi auzit de la şeful secţiune! chimice a institutului. d. Dr. Aurel Babeş, după cum ne va erta puterile.
Se ştie de toată lumea cultă azi, în ce constă descoperirea a cărei comunicare profesorul W. C. Ronigen a făcut-o soeie-tăţel fizico-medicale din Wilrzburg, în Decembrie 1895.
Dacă, intr’un tub de sticlă numit al lui Hittorf, al lui Lenard, safl al lui Crookes şi în care pătrunde polii unei bobine Ru-mkorff, facem o descărcare electrică, vedem că se produce o lumină vie. lumină produsă de aşa numitele raze Catodice (a-dică, acele cari pornesc de la polul negativ, numit Catod). Această lumină influenţează ast-fei un ecran uns cu platino-cia-nură de barili, pe caro îl ţinem aproape, în cît vedem căjacel ecran, într’o cameră întunecoasă emite o lumină fluorescentă la fie-care descărcare a bobinei. Şi dacă am pune între ecran şi tubul luminos, un corp opac, vedem că el devine transparent, per-
miţînd a se vedea prin el, conturul obiectelor aşezate dincolo de el.
Aceasfă transpnrentizare se datoreşte a-celor raze, numite Roentgen, şi cari s’att emis prin fluorescenţă. Ele nu sunt accesibile nervului optic, pe care nu-1 influenţează de loc.
Faţă cu aceste raze densitatea corpurilor este indiferentă. Un corp cu cit e mal dens cu atlt e mal puţin supus influenţei a-cestor raze. O carte groasă de sute de pa-pini, e mal transparentă ca un geam gros de trei milimetri.
Am văzut la Institut, cu ajutorul acestor raze, scheletul mînil printr’o carte groasă de trei degete. Asemenea şi scheletul pe cale de formare al unul monstru, un foetus ale cărui membre inferioare erafl lipite în-tr'unul singur. De asemeni, conţinutul unei mari şi groase culil de lemn, etc.
Cum vedem din a doua probă, cu foetu-sul, razele acestea sunt de mare importanţă în anatomie, permiţîud a se studia scheletul micilor monştrii, ceea ce nu s’ar fi putut face fără să se nimicească ţesutul cărnos. Această aplicare se datoreşte d-lul prof. F. Babeş, directorul institutului.
In chirurgie, razelor Roentgen li se re-,zervă un viitor strălucit; la noi în această ramură a medicinel nu s’a făcutîncă nimic pînă acum cu ajutorul lor.
Intru cît priveşte bacteriologiea, razele acestea vor fi asemenea de mare folos, prin influenţa pe care o afl asupra microbilor.
Această influenţă se studiază de fraţii Babeş.
Cît priveşte perfecţionarea descoperire!, aceasta se raportă la fotograflarea obiectelor. De unde mal înainte se fotografia greii, în ceasuri de vreme, acum se fotografiază în secunde. Aşa scheletul miinil Directorului nostru, a fost fotografiat în 80 de secunde.
Dificultatea cea mare provenea de Ia tubul in care se produceaţi razele Catode. Cel d’întîl avea forma unul cilindru închis şi la un cap şi la cel-l’alt, în el pătrundeatt polii bobinei.
Tubul cel noii e un glob cu trei branşe şi primeşte curentul electric prin cel trei poli al acestora: doul în părţile laterale şi unul în partea de jos; acesta se termină cu o lamă de platină.
Cînd se fotografiază, se procede ast-l'el : pe o cutie de lemn, în care se află placa fotografică, se pune obiectul de fotografiat.
Tubul cu razele lui catode varsă lumină peste acel obiect, imaginea se formează a-colo în cutie, pe placa sensibilă. Totul, după cum mal spuserăm, numai îu cîte-va secunde.
Atit pentru astă dată. In curînd vom da o serie de schiţe şi asupra celor-!’alte secţiuni ale acestui important Institut.
De o cam dată, mulţumim călduros pentru aceste preţioase relaţiunl, amabilităţel d-lul dr. Aurel Babeş, şeful secţiunel chimice a Institulul.
Şi ca să sfirşim, încă două cuvinte, şi o anecdotă.
Experimentatorul, voind să ne arate conţinutul unul portmonefl, prin razele lui Roentgen, a luat din nefericire pe al med. Pus dincolo de ecran, portmoneul a devenit cu totul transparent, aşa că nu se mal vedea nimic.
—	Cum se poate asta? întrebă d. Babeş mirat. Trebue să-I se vadă conţinutul.
—	Cum să se vadă, d-le doctor, răspun-seitt eti, o dată ce nu există?...
Zaratliustra.
Institutul tipografic din Sibitt a dat la lumină cunoscutul sttfl Calendar al Poporului — pe anul 1897—una din publicaţiunile cele mal populare şi in adevăr mal folositoare publicului român de dincolo; de aci şi marele el succes.
E al doisprezecelea an acum de cînd apare. Anul trecut o ediţie de 5000 exemplare a fost desfăcută înainte de Ianuarie.
Calendarul Popondui pe 97 are un cuprins foarte îngrijit şi e mal voluminos decât anii trecuţi. Conţine variată materie literară şi economică. Apoi, conţine biografia pe scurt a luptătorului patriot dr. Ion Raţia, prezidentul comitetului partidului naţional de dincolo, cu două portrete: unul din 61 şi altul din 96.
Preţul acestei valoroase publicaţiunl este de 20 crucerî austriacl safi 50 bani. A se cere la Institutul tipografic din Sibifi.
*
* *
Publicul român din Bucovina, un public provincial cu deosebire inteligent, va avea în curînd o foaie umoristică romînească ilustrată. Foaia va apare în Cernăuţi, sub îngrijirea unei societăţi literare, compusă din persoane din societatea romînă cultă şi din profesori şi studenţi al universităţii locale.
»
* *
Joia trecută, s’a jucat în mod festival la Teatrul parisian de la Renaissance, cu Sarah Bernard, a 1000-a reprezentaţie a celebrei «La Dame aux Camălias».
------------—•»—-------------------—
OfFOmiAŢII
Guvernul a primit sfatul, din înalte sfere, ca să găsească cu ori-ce chip o so-luţiuue ceşti unei. Mitropolitului.
Iu această nouă fază a ccstiunei, se zice că guvernul să pregăteşte să joace următoarea comedie : să ceară revizuirea procesului şi să puc pe Ninod să o respingă.
Prin această duplicitate guvernul crede că va putea să spue Regelui că «lin parte-i a făcut tot ce i s’a cerut să arate ţării că toată vina treime să cadă pe Kinod.
Am spus cri că d. Gogii Cantacuzino suspine candidatura d-luî Manolache Culoglu la colegiul I de deputaţi din Fâlciu şi că or-
dine în consecinţă aii fost date prefectului Calligari.
D. Cantacuzino vrea ast-fel să sporească numărul devotaţilor săi din Cameră, pentru a înjgheba un grup care la prima ocazie să creeze dificultăţi ministrului de interne şi să-l silească a demisiona.
Se ştie că d. Gogu Cantacuzino are deja pînă acum în jurul său pe d-nil Delavrancea şi Xenopol, redactori la Voinţa, pe alţi câţi-va amici şi că va avea în curînd şi pe d. Palladi îndată ce acesta va rămâne simplu deputat.
După cum se vede lupta dintre d. Gogu Cantacuzino şi Stolojan devine din ce in ce mal acută şi făţişă.
D. Gr. Giani, inspector administrativ, însărcinat cu ancheta de la Ploieşti, a lucrat Joul toată ziua cu prefectul Handoca, la primărie; a doua zi, Vineri, comisiunea de ancheta a cercetat, de asta dată însă la domiciliul prefectului, mal multe dosare.
Sîmbată inspectorul administrativ şi prefectul judeţului şi-aQ reluat cercetările la primărie.
Se afirmă că în urma cercetărilor de pînă acum s’a dovedit că denunţările făcute sunt întemeiate.
Sinodul s’a întrunit azi din nou şi s’a ocupat cu afaceri curente de minimă importanţă.
Sesiunea Sinodului nu s’a închis azi, după cum se anunţase, mal multe alte mici chestiuni fiind încă neresolvate. Sinodul va mal ţine una saQ două şedinţe.
D. Stolojan s’a întreţinut azi la ministerul de interne aproape o ora cu d. Calligari, prefectul de FalciO, asupra situaţiunel politice din localitate.
In urma acestei consfătuiri, prefectul de Fălcin a făcut după amiazl o vizită d-lul Gogu Cantacuzino.
Perceptorii din Capitala se plîng pe toate cărările în contra guvernului, care le-a micşorat remiza. Scopul acestei micşorări e ca, cu diferenţa pînă la vechea remiză, să se plătească agenţi electorali ca Bră-deanu, fost impiegat la Voinţa, şi alţi cîţl-va logofeţi de moşie, violonişti, etc.
Drept născocitor al acestei combinaţii, perceptorii daţi pe inspectorul Constantinescu. Pretextul redu-cerel remizei, ar fi că perceptorii nu sunt destul de pricepuţi pentru sarcina lor.
Din hoţiile de la primărie:
Acum cît-va timp provisorul liceului Sf. Sava, d. Crasan Florian, a refuzat să primească o cantitate de stînjenl de lemne pe care antreprenorul, Gliiţă Manolescu Lungu, (vechi bătăuş colectivist) voise să o predea internatului.
Manolescu Lungu, furios de ho-tărîrea cu care d. Crasan Florian refusa lemnele, îl spune :
—	Te rog să primeşti lemnele, fiind-că e mal bine pentru d-ta. Etl am mal fost în puşcărie şi nu mă tem; sunt in stare să fac orl-ce dacă nu mi le primeşti.
D. Florian Crasan a refusat re-cepţiunea, dar puţine zile după aceea a fost înlocuit, iar noul provisor al internatului a primit lemnele lui Manolescu Lungu!
M. S. Regele a iscălit următoarea mişcare in magistratură :
D. Panteli Obedenaru, judecător la secţiunea comercială a tribunalului Ilfov, se permută în aceeaşi calitate la secţiunea de notariat a acelui tribunal, în locul d-lul Miliail Christea, care trece în postul ocupai de d. Panteli Obedenaru.
—	D. Petre Hagiopol, judecâtor-sindic la tribunalul Prahova, se permută în aceeaşi calitate la tribunalul Ilfov, in locul vacant.
—	D. Ioan N. Dărăscu, judecător de instrucţie la tribunalul Ilfov, se numeşte judecător-sindie la tribunalul Prahova.
—	D. Virgiliu Alexandrescu, judecător la tribunalul Vlaşca, se numeşte judecător de instrucţie’la tribunalul Ilfov.
D. Al. Marinescu-Iliad, judecător la trib. Teleorman, se permuta în aceeaşi calitate la trib. Vlaşca.
—	D. Xenofon I. Andronescu, procuror de secţiune la trib. Mehedinţi, se nu-
meşte judecător la trib. Teleorman.
—	D. Toma Ionescu, ajutor la judecătoria ocolului Cloşanl (Mehedinţi), se numeşte judecător la ocolul Birca (Dolj), în locul d-lul G. Bucşenescu, demisionat.
—	D. Ioan Dinescu, judeeâtor-sindic la trib. Tulcea, se numeşte judecător la acelaş tribunal in locul d-luî N. N. Botez, demisionat.
—	D. C. N. Roiu, procuror la trib. Fâlciu, se numeşte judecător-sindie la trib. Tulcea.
D. Dini. I. Cojan, judecător al ocolului Vrancea (Putna) se numeşte procuror la tribunalul Filciu.
—	D. G. N. AndreioviciO, supleant la trib. Olt, se numeşte judecător la ocolul Vrancea (Putna).
—	D. N. Marinescu-Bircil, substitut la tribunalul Tulcea, se numeşte supleant la trib. Olt.
D. Octav C. Turculeţ, ajutor la ocolul Paşcani (Suceava) se numeşte substitut la tribunalul Tulcea.
—	I). G. Mumuianu, supleant la trib. Tulcea, se numeşte procuror la trib. Mehedinţi.
—	D. Traian Vasiliade, licenţiat în drept din Bucureşti, este numit supleant la trib. Tulcea.
—	D. G. Golfineanu, supleant la tribunalul Gorju, este numit procuror la trib. Dolj.
—	D. G. Brătianu, licenţiat in drept din Bucureşti, este numit ajutor la judecătoria ocolului Zelelin (Tecuci).
—	D. Al. Spiridon, licenţiat înjdrept din Iaşi, este numit ajutor la judecătoria ocolului PăşcanI (Suceava).
—	D. Aurel Ernescu, licenţiat in drept din Bucureşti, este numit ajutor la judecătoria ocolului Cloşanl (Mehedinţi).
M. S. Regele a conferit următoarele decoraţiunl persoanelor din suita M. S. Regelui Alexandru al Serbiei:
Steaua ltoiiiiniel
Mare cruce : Exc. Sale d-lul general FranasovicI, ministrul de rezbel al Serbiei.
Mare ofiţer : D. lt.-colonel SolarovicI, aghiotant general al M. Sale.
Ofiţer : D. căpitan M. MişkovicI, ofiţer de ordonanţă al Regelui.
Coroana Komluiel
Mare cruce : Exc. Sale d-lul Kosta CbristicI, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Regelui Alexandru al Serbiei in Bucureşti.
Mari ofiţeri: D-nil maior M. RaşicI, mareşalul Curţel şi M. G. MilitcevicI, secretarul M. Sale.
Comandori : D-nil maior Borivoi Ne-şicl, adjutant regal, şi maior dr. Iova-novicl, medicul M. Sale.
Cavaler : I). Wobrivoi SvilokossicI, a-taşat-interpret la Legaţiunea regală a Serbiei.
S’a conferit Serviciul credincios de aur d-lul Liubomir MarcovicI, intendentul acelei Legatiunî.
*
* *
M. S. Regele Serbiei a binc-voit să decoreze mal multe persoane, cu următoarele ordine :
D. Dim. A. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, ordinul Vulturul alb.
D-nil miniştri Eug. Stătescu, An. Stolojan, general Budişteanu şi C. I. Stoi-cescu, aă primit ordinul Takova, in gradul de mare cruce.
D. Poni, ministru de instrucţie, a primit ordinul Sf. Sava, care se dă pentru merite literare şi ştiinţifice, în gradul de mare cruce.
D. Dim. I. Ghica, secretarul general al ministerului de externe, ordinul Takova, mare cruce.
D. Mişu, directorul diviziei politice de la ministerul de externe, a primit ordinul Takova, mare ofiţer, iar d-nil Lenş şi Zamfirescu, directori de servicii! la acelaş minister, acelaş ordin în gradul de comandor.
D. Paul Stătescu, prefectul Poliţiei Capitalei a fost decorat cu ordinul Takova, în gradul de mare ofiţer.
Discursul pe care Fa pronunţat în sala
Dacia Pr. C. Arhimandrit Cornilie Să-
hăreanu, în ziua de 20 Octombrie a. c.
Onorată adunare,
Compătimirea d-voastră şi stăruinţa ce aţi pus pînă acum şi puneţi încă pentru iubitul nostru părinte şi păstor, îmi umple inima şi sufletul de nespusă bucurie. Aceasta este o dovadă evidentă că încă mal există în neamul nostru romln, acum în secolul al 19-lea, acea seînteie arzătoare de credinţă şi dor Dumne-zeesc, ce aveaţi străbunii noştri pe vremea împăraţilor păgînl, ca Diocliţian, Macsimilian şi alţii cari vărsaţi sîngele nevinovat al adevăraţilor creştini.
Astă-zl aO revenit acele timpuri şi acum este de datoria creştinului să-şi arate dragostea şi respectul ce are către D-zefi, către biserică ; aceasta o veţi împlini prin faptul că nu veţi da uilărel mal mult, nesocotita procedare a Sinodului care a detronat şi deposedat pe părintele şi păstorul nostru.
Astă-zl, fraţilor, este timpul ca tot creştinul să ajuneze şi cu toţii să compătimim şi să de-plîngem trista şi deplorabila situaţiune în care vedem pe nedrept asvîrlit pe şeful bisericel noastre.
Căci unii din Arhierei, orbiţi de invidie, zăpăciţi, perzînd conştiinţa şi văzînd că păcatele şi viaţa lor cea ne-corectă, îl trage la răspundere, ne-ştiind ce fac, aii nesocotit pravila, afl nesocotit Sîntele canoane şi le-au răstălmăcit, precum rabinii Evreeştl proorociile, afl despre-ţuit chiar demnitatea posiţiunel şi funcţiunel ior cea Sîntă, fără să ţie socoteală că prin o aşa tristă procedare loveşte direct în biserică, în religie şi în spiritele tuturor creştinilor.
Arhiereii noştri prin această procedare tristă afl aruncat un văl negru plin de tină pe feţele jor şi aproape pe toate feţele representauţilor t/jlutel noastre biserici ortodoxe creştine, căci
prin aceasta afl făcut ca tot creştinul, să nu mal privească cu ochi veseli pe ori-ce cler de ori-ce treaptă şi aproape chiar să piardă toată evlavia şi credinţa in D-zefl.
In timpurile trecute călugării apărat! religia din răsputeri, şi-şi puneafl sufletul pentru biserică, asemenea unul pentru altul, şi numai aşa s’a păzit ne-atinsă Sluta noaslră credinţă.
Astă-zl s'afl găsit Arhierei cari, singuri el afl lovit biserica, şi această dureroasă rană dată Sintel noastre biserici va râtninea pentru eternitate în analele acestei ţări, unde ar trebui să se scrie numele lor pentru această mare îndrăzneală : împreună cu Sfinţii, safl împreună cu necredincioşi ? Efl nu mă voia pronunţa, las să aprecieze orl-ce murilor de bună credinţa şi dreaptă judecata.
Onorată adunare,
In vara aceasta am avut dorinţa să mă închin Sfintelor locuri şi mergind la Ierusalim, am văzut şi Antiohiea Damascului; şi atit Patriarhul Gherasim al Ierusalimului, precum şi Patriarhul Spiridon al Antiohiei cel mari, eu ocasia vizitei ce le-am dat, ’ml-afl exprimat a-dincâ mîlmire declarindu-inl că toate Sinoadele bisericel răsăritului sunt în nedomirire, cum arhiereii roiului şl-afi permis să meargă pînă la atîta do mare îndrăzneală, ca în timp de linişte să aducă furtună in biserică, iar un alt Mitropolit tot în Antiohiea Damascului ’ml-a adăogat că: «dacă poporul romin nu-şl va cunoaşte a-ceastă mare lovitură şi nu va protesta în contra acestei necuviinţe şi va lăsa pe nevinovatul Mitropolit în trista situaţiune in care se află, păcat ca în viitor să se mal numească un popor ortodox.»
lată, fraţilor, şi străinii compătimesc lovitura dală Sfintei noastre credinţe!
Am zis, nu am făcut politică, nu fac şi nu voia face în toată viaţa mea, dar ca creştin, ca preot, mă ruşinez, ca creştin care tnă tem de D-zefl, datoria-mi impune să protestez împreună cu d-voastră în contra acestei nesocotinţe, şi voia lupta pentru dreptate ca cel din urmă martir pînă la moarte.
lată, fraţilor, pericolul care a lovit Sinta noastră credinţă. Pentru aceasta vă rugăm protestaţi cu toţii, ca împreună să rugăm cu insistenţă pe Majestatea Sa Regele nostru ca In marea sa înţelepciune să facă dreptate; Dreptate fraţilor, acum este timpul să cerem dreptate şi pînă nu ni se va face, să nu tăcem, căci acesta este dreptul d-voastră şi numai al d-v., al poporului, şi numai aşa vom scăpa biserica din primejdie!
BULKTiar Ecoxomc
(Raportul Semaphorulnl do Brăila)
Brăila, 21|2 Noembrie
In urma ofertelor rieconvenabile din continent, exportatorii noştri sunt foarte re-servaţl şi afacerile neînsemnate, cu toate că posesorii mărfurilor fac zilnic concesiuni destul de mari.
Grlnele continuă calme, dar neschimbate, conform cotaţiunilor noastie de Stmbătă.
Secara ceva mal căutată şi cu <10115 !fr. pr. vagon mal scump.
Navluriie vapoarelor sunt spre scădere.
----------■w-oa»»—----------------
ECOURI
P. C. Arhimandritul Săbăreann, venit de'o săptămlnă in ţară, suntem informaţi că peste vre-o două zile ne va părăsi pentru vre-o lună, plecînd la Viena pentru căutarea sănătăţii.
*** Dd. L Stratulat, I. Roşianu şi N. Ţincu, referendarl la Înalta curte de corupturi, demisionaţi pe ziua de 1 Octombrie, pentru tru a-şl regula drepturile la pensiune, vor continua a Îndeplini această funcţiune.
*** Furtul de la Eforie.—Prin «Monitorul Oficial» de astă-zl se publică un comunicat prin care se aduce la cunoştinţa generală că în adevăr, In dimineaţa zilei de 9 ale curentei luni, s’afi găsit forţate şi deschise sertarele biuroulul din camera o-cupată de şeful serviciului şi şeful biuroulul bunurilor.
După o cercetare amănunţită s’a constatat lipsa:
1)	a lei 18, bani personali al şefului de serviciu;
2)	a mal multor acte de corespondenţă curentă, fără nici o importanţă.
Autoritatea poliţienească avizată, a anchetat faptul In aceeaşi zi, şi se continuă cu investigaţiunile pentru descoperirea autorilor spargerel şi furtului. S’afl luat măsuri a se reînfiinţa actele lipsă prin luare de copil de la autorităţile şi persoanele de la cari emană.
Cu această ocazie se desmint cuvintele atribuite d-lul efor dr. Cantacuzino la adresa d-lul S. Costinescu, şeful serviciului bunurilor eforiei.
EDIŢIA a 3A
(Serviciul Agenţie! Iiomîne)
Paris, 21 Octombrie.
Ministrul căilor de comunicaţie a decis să sporească numărul vagoanelor tutulor drumurilor de fer ruseşti.
Paris, 21 Octombrie.
Creşterea Rhonulul este staţionară. — Situaţia este merett ameninţătoare.
Paris, 21 Octombrie.
Se anunţă din Atena Agenţiei Havan că o bandă venind din Macedonia a avut o luptă sângeroasă lângă Zagori.
Mal mulţi soldaţi şi un căpitan afl fost omorâţi, acelaş lucru a fost şi cu câţi-va insurgenţi.
Belgrad, 21 Octombrie.
Regele a sosit. A fost primit de miniştrii şi de autorităţi.
Roma, 21 Octombrie.
Tribuna publică o scrisoare particulară a-minţind o mică victorie a Italienilor asupra rasului Mangaşa, care a înaintat ptnă sub fortul Adicale. Nici un ziar nu publică nimic In a-ceasta privinţă.
Caserte, 21 Octombrie.
O furtună violentă a surprins nouă bărci do pescari lingă Gni'te. O barcă s’a răsturnat, trei oameni afl scăpat, şease s’afl înecai. Nu seşlie nimic pînă acum de soarta celor-l’alte bărci.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
AFACERI TURCEŞTI
Constantinopol, 21 Octombrie.
Poarta a numit doul delegaţi noul cu rangul de colonel, şi cunosclnd Hrubele streine, pe lingă comisiunea de reorganizare a geandarmerieî cretane.
A mal numit încă pe Kostaki Effendi, membru al Curţel de Apel de comerţ, ca delegat pe lingă comisiunea de reformă a justiţiei In Cretn, în care ambasadele sunt representate prin consuli.
DESTĂINUIRI CE PRINŢULUI DE BISMARK
Berlin, 21 Octombrie.
Iieichsaneeiyer este autorizat să declare ca răspuns lui Hamburyer Nachrichten că din momentul când nişte evenimente diplomatice secrete perd acest caracter, situaţia nu mal poate fi apreciata do cât de oameni de Stat caii conduc ţara din causa răspunderii lor.
Dacă Germania a promis fără reservă să ţie secrete faptul şi conţinutul negociârilor russo germane Înainte de 1890, obligaţia secretului persistă pentru toţi aceia cari afl cunoştinţă de ele. — Cu modul acesta cade posibilitatea de a discuta conţinutul material al negociărilor citate mal sus.
DIN CAPITALĂ
Sini lioţ de cit toţi pungăşii. — D.
Jude instructor de la cabinetul II, a dispus erl arestarea unul uşier de la parchet numit Ghiţă Transilvâneanu, care luase obiceiul du a fura pe deţinuţi, lutndu-le diferite sume de bani, pentru a stărui ca să fie puşi In libertate.
Iată cum proceda Transilvâneanu: Ori de cite ori i se dedea o adresă de la parchet pentru punerea în libertate a vre unul deţinut, el •-prea adresa la dîusul şi intra mal intil în tratative cu deţinutul în cestiune pentru a stărui—zicea el—ca să fie liberat, şi nu înuinta adresa, de cit după ce deţinutul ii dedea suma cerută.
Acest sistem era practicat de uşier în mod regulat şi mal toţi deţinuţii liberaţi eraQ convinşi că numai graţie stăruinţetor lui aii fost puşi £n libertate.
Zilele trecute însă, Transilvâneanu cu acelaşi sistem, ceruse unul deţinut suma de £0 de lei pentru a face ca să fie pus în libertate. Nenorocitul ne avînd de cit 20 de lei, ÎI dă această sumă promiţindu-î că după ce va eşi din penitenciar ÎI va da şi restul.
Pus în libertate, deţinutul spune unul cunoscut al sâfl că numai graţie uşierului de la parchet a putut reuşi să scape de închisoare şi că pentru acest lucru i-a dat 20 de lei şi că Transilvan eanu ÎI mal pretinde încă 30.
Prietenul deţinutului, ora mal priceput, explică amicului safl că este cu neputinţă ca un uşier să aibă atita trecere şi îl povăţueşte să reclame.
In urma reclamaţiunel făcute la parchet, faptul adeverindu-se, Transilvâneanu a fost a-restat.
Omorlt cu cuţitul.— V. Antonescu, calfă de măcelar, s'a luat mal zilele trecute la ceartă cu un coleg ai săfl Ion Pipiu, căruia in bătaia inevitabilă care a urmat, i-a împlîntat cuţitul in pintece.
Transportat la spitalul Brlncoveneasa, Pipiu a încetat din viaţă a doua zi.
Asasinul, arestat, a fost înaintat parchetului care instrueşte cazul.
Incendiu.— Erl, pe la orele 5 după amiază, un incendiu violent a distrus coperişul caselor d-lul Nae Dobrescu din str. Francmasonă 15.
Focul a luat naştere de Ia o lampă care a transmis flăcările Ia un butoi cu gaz ce era a-şezat lingă casă.
Incendiul a fost localizat repede.
DIN ŢARĂ
■UBBÎDIHO
Omorlt Ia alegeri.— Alaltăerl, cu ocazia alegerilor comunale din comuna Călăraşii (Dolj) locuitorul Stoica llarnu, a fost atît de grav bătut de către fraţii Petre. Ioniţă şi Gheorghe Marinescu şi Ion Oprea Bouleanu din aceeaşi Comună, în cit nenorocitul a încetat din viaţă a doua zi.
S’a deschis o anchetă în această oribilă a-facere.
Asasinii aii fost arestaţi.
Ucisă, de ginerele său.—Autorităţile din Comuna Orbeşti (Vâlcea), urmăreşte pe un lo-cuitor din acea comună, numit Ion Gheorghe Catânoiu, care în urma unei discuţiunl ce a avut cu soacră-sa a ucis-o, injunghiind-o cu un cuţit şi a dispărut din comună.
Cercetările făcute pînă acum nu afl putut descoperi pe asasin.
OmorAt de căruţă.— Dobre Micu, locuitor din Comuna Tangaru (Vlaşca), fiind beat şi voind a opri o căruţă încărcat cu potumb care venea din cătunul Miran, atîrnîndu-se de jugul boilor a căzut sub roatele carului, cari i-afl strivit capul.
Nenorocitul a încetat din viaţă după câte-va ore de atroce suferinţă.
Parchetul a fost sezisat.
DIN STRĂINĂ TA TE
ULTIME IMXATIUNI
Duminică, 27 Octombrie, Partidul Conservator va ţine o
MARE ÎNTRUNIRE PUBLICA
IW BUCUREŞTI
Rezoluţiunile cele mai importante se vor lua în această întrunire, care va fi urmată de numeroase alte adunări în judeţe.
Monitorul Oficial s’a apucat sa iijinţâ mal răQ de cît toile oficioase.
In relaţiunea pe care o face cu privire la vizita M. S. Regelui Serbiei, Monitorul spune ca după retragerea cu torţe: «Suveranii, s’aQ retras în apartamentele lor».
Relaţiunea e neexacta; după retragere, Regele Serbiei s’a dus la serata d-lul A. Catargi.
,11 ii ne vom publica, un interesant articol <le reportaj asupra iutii iniilor nnrîrţfte de ininiMtrul justiţiei, pentru u sili pe d. 5>u-răseu, judecător de instrucţie pe lingă trib. Ilfov, să părăsească magistratura.
O consfătuire politică s’a ţinut Stmbătâ seara la Galaţi, la d. Virgil Poenaru. Au luat parte un mare număr de conservatori cari, după un schimb de vederi asupra situaţiunei, aii hotărît a lua o parte activă la alegerile comunale.
In acest scop s’a hotărît a se ţine mai multe întruniri publice pentru a se expune Gălâţenilor situaţiunea creată comunei de ad-ministraţiu 11 ea liberală.
Data la care vor începe întrunirile publice nu s’a fixat încă.
Conservatorii din Botoşani se vor întruni la 3 Noembrie pentru a lua o hotarîre cu privire la candidatura ce trebue sa se susţină la vacanţa ce este pentru un scaun de senator al colegiului I, în urma numirel d-lul Arapii ca prefect al judeţului.
Ziarul clubului conservator din Botoşani va apare la 1 Noembrie şi va fi pus sub direcţiunea unul comitet compus din d-nil Jean Mi-clescu, A CananăQ şi Buzoianu, profesor.
Petiţia Mitropolitul ni către Rege şi-a produs efectul.
Judec&torul de instrucţie a primit ordin să dea curs cererii Mitropolitului de dare in judecată a calomniatorilor.
l>upă cinei luni de inacţiune judecătorul Uasiliu a fost nevoit în line să dea o soluţiune cererii Mitropolitului.
Aflăm că d. Uasiliu se va transporta mii ne sau poi-niîine la Uăldăriişaui, spre a întreba pe Mitropolit «Iacă are ceva declaraţi uni «le făcut în cestia scrisorilor plastografiate.
O misterioasă tentativă de asasinat.—Zilele trecute, două dame, foarte elegant îmbrăcate şi foarte surescitate au intrat in biuroul d-lul Ilalland, mare comerciant din I.iverpool şi administrator al Companiei minelor de aur, şi i-afl tras două focuri de revolver rănindu-1 grav în piept.
Cele două misterioase asasine ah fost imediat arestate.
Victima a fost transportată la spital într’o stare disperată.
împătrit asasinat. — Aflăm din Siinla că un soldat indigen, in garnizonă la fortul Sandemana, într’un exces de fanatism, a ucis, Vinerea trecută, pe doul ofiţeri englezi şi pe doul soldaţi, rănind grav pe un alt ofiţer.
Asasinul a fost arestat.
Arestarea asasinului lui M,Levy.-
Am anunţat săptămîna trecută că decanul avocaţilor din Berîin d. Meyer Levy a fost asasinat, într’un mod cu totul misterios în chiar domiciliul săli.
Poliţia locala, în urma cercetărilor imediate şi a circularilor uate iu toate direcţiunile, a reuşit a priude pe asasin la Zellerfeld’ îu Hil-desheim.
lăesooperire «lejnonî mine de aur şi argint.—La SaintJean-de-Tere-Neuve s’a descoperit un nod strai de plumb argintifer pe o lungime de o milă şi de 13 picioare In grosime.
S’a e acoperit de asemenea şi un bogat strat do quarţ auri-fer.
Stolojan, urmînd exemplul lui Gogu Cantacuzino, voeşte să-şi faea şi el un cuib politic la Roman, (lupa cum colegul săQ şi-a făcut la IIuşT.
Pentru acest scop a hotărît sa nu mazilească pe d. Vîrnav din capul acelui judeţ, sperînd ca cu acest mijloc sa-şl atraga simpatiile aliaţilor acestuia, safl sa decidă pe d-nii Morţun şi Delimarcu a-i ceda şi a intra în gaşca lui.
D-l inginer I. B. Cantacuzino ne trimete o scrisoare prin care confirma ca la serbarea de la Constanţa d-sa n’a fost printre cel de la masa regala, pe când d-l Hallier, care este sub controlul d-lul Cantacuzino, era la masa.
D-l Cantacuzino însă adaogă ca d-sa a cerut a nu fi la locul de
onoare, pe care funcţia înalta ce are-1 desemna sa-1 ocupe.
OiT-c.um ar fi, d-l Sloicescu se înşala daca crede că scapă de epitetul de cioroiQ ce am dat acestui mahalagiu franţuzit şi pomadat, care face ca antreprenorii straiul sa treaca înaintea funcţionarilor români însărcinaţi să controleze pe ante-prenorl.
Apele Dunărei descresc necontenit in mod foarte simţitor; această scădere e favorabilă lucrărilor cari se fac în port.
Duminică seara, gardistul Gheorghe cu numărul 1178 a arestat, pe calea Moşilor, pe tinărul Hristache Niţulescu şi l-a tirlt in chipul cel mal brutal piuă la secţiunea 48. Aci, după ce ’l-a legat mlinile, l’a bătut in chipul cel mal crunt şi l’a schingiuit, ajutat de epis-tatul Tocilescu, pînă cînd tinărul ’şl-a pierdut simţirile.—Sunt o sumă de martori, cari s’ail îngrozit de sălbăticia sergentului.
Cerem ca un membru al parchetului să facă ancheta, dar nu să se însărcineze cu aceasta poliţia. Căci Hristache Niţulescu a fost bătut din poruncă, şi acesta nu e primul caz de asemenea natură în partea locului.
A însărcina cu ancheta pe inspectorul culorel, cura la rîndul săti va însărcina pe secţia respectivă, ar însemna a trimete în cercetare pe inşii autorii ticăloşiei.
Parchetul să ţie seamă că oamenii sunt foarte întăritaţl şi că, dacă nu li se face dreptate, pot ii ispitiţi să şi-o facă singuri.
Instrucţia afacere! în contra Mitropolitului.
Pentru a se vedea în ce mod se conduce instrucţia afacerei intentată* plastografilor, care mereu se abate în contra MitropoUtidni, vom cita astă-zl două fapte.
O persoană s’a presintat la nepoata Mitropolitului, care a împărţit acum cîţî-va ani o moştenire cu I. P. S. Sa. S’a propus acestei rude a Mitropolitului ca să i se «lea cinci mii «le lei pentru a «leclara că a fost înşelată «le Mitropolit.
Alt fapt.
Guvernul şi judecătorul de instrucţie au crezut că pot face un martor complezent din fostul doctor de la penitenciarul Cozia, pentru că acesta se află astă-zi senator liberal. Acesta este d. doctor Sabini, care nu s’a pretat de loc la manoperile întrebuinţate.
Iată întrebările ce-i s’au pus la instrucţie:
—	Erai d-ta într’o noapte la penitenciarul Cozia, cînd la ora 1, în presenţa d-luî locotenent Ză-gănescu, a fost introdus Mitropolitul Ghenadie la penitenciar ca să vorbească cu condamnatul Măr-găritescu?
Foarte mirat de această întrebare d. dr. Sabini a răspuns:
—	N’am fost nici odată noaptea la penitenciarul Cozia.
—	Nu ştii nimic în această privinţă despre Mărgăritescu?
—	Ştiu atita că am primit scrisori de la diferite persoane cu nume cunoscute, prin poştă, prin cari eram rugat ca sâ-i dau îngrijiri deosebite ca medic al penitenciarului şi să recomand directorului să-i dea mlncare mai bună. îmi aduc aminte că am fost foarte mirat cînd am primit o scrisoare prin poştă din partea d-luî colonel Roznovanu, pe atunci preşedinte al Camerei. In această pretinsă scrisoare a d-lui colonel Roznovanu se zicea că Mărgăritescu e un amic al familiei căzut în nenorocire şi că merită deosebită îngrijire. M’am convins în urină că această scrisoare era apocrifă şi că fusese trimisă de Mărgăritescu prin Bucureşti.
D. dr. Sabini, viu emoţionat de cele ce a văzut, desaprobă proce-d&urile guvernului în contra Mitropolitului şi a declarat chiar că v» propune Jenatului o moţi unt» prin care să se invite guvernul a readuce fu scaunul său pe I. 1*. S. S. .Mitropolitul Primat Glieua-«lie.
Hnnyadl Jânos
Cea mai sigurti, cea mai eficace şi [cea mat plticnla din .IJPJi’//® M’lItfJA TI TE. - HEM* UT A ŢIUITE UAT TE USA EA
Aprobată de Academia de Medicină din Paris, do către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat.
Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Francia şi străinătate. A se feri de contrafaceri.
Ilngâm a cere en foaie etichetele şi dogarite ti a /toarte numele
Andreas Saxlehner
SITUAŢII Li GALAŢI
La Galaţi se vorbeşte cu stăruinţă de demisiunea a doul membri din comisiunea interimara.
D-nil Papadopol şi Cavaliotti aQ mărturisit deja mal multor persoane dorinţa de a se retrage.
Faţă cu situaţiunea politică din localitate, membrii comisiunel se tem de o înfrîngere în alegerile comunale şi preferă a profita, ca simpli cetăţeni, de încurcătură, de cât a fi actori principali.
In legătură cu aceste apropiate deniisiunl este şi sosirea în Bucureşti a d-lor Luca Ionescu, locoţii-tor de prefect, şi Paraschiva Se-chiaris.
*
* *
Liberalii disidenţi din Galaţi s’aQ întrunit alaltăieri la d. Bonachi, senator, şi aQ hotărît să presiute la alegerile comunale o listă separata.
In capul acestei liste va figura numele d-lul C. Plesnila, care e desemnat a fi primar.
Disidenţii vor ţine mal multe întruniri publice.
*
* *
Liberalul Gălăţean anunţă că zilele acestea fostul primar Malaxa va lansa un manifest către Gălâ-ţenl.
*
* *
Fostul primar Malaxa voeşte să dovedească că raportul d-lul Stolojan în afacerea de la Galaţi e plin de inexactităţi.
Aşa s’a afirmat în raport că declaraţia prin care Ch. Georgi rămî-nea solidar garant şi obligat cu tot transferul concesiunel, nu era semnata de Georgi, ci de Arnould şi că prin urmare acesta nu putea lua un angajament valabil în numele lui Georgi.
Iar fostul primar Malaxa reproduce, din dosarul afacerei, un act semnat de Ch. Georgi prin care acesta declară formal că primeşte a rămîrie garant, faţă de oraşul Galaţi, pentru executarea, din partea societăţii generale internaţionale de iluminat cu gaz şi electricitate, a tuturor angajamentelor luate de dîn-sul în actul de concesiune.
Acest act este legalisat de ministerul afacerilor streine.
După cum se vede raportul ministrului de interne adresat M. S. Regelui e mincinos.
DE LA COMUNA
A-seară, la orele 9, consiliul comunal al Capitalei a ţinut şedinţă sub preşedinţia primarului.
Lipseau d-nil consilieri: I. G. Bibieescu, C. St. Bolintineanu, C. Cristescu, Maior Ath. Fănuţă, Al. Chiriţescu, I. Procopie Du-mitrescu, V. Hernia, Gr. Micşunescu, Barbu Pâltineanu, D. Petrescu şi Vintilă Rosetti.
Sumarul şedinţei precedente, care a avut loc de mal bine de zece zii*, nu se supune aprobărel consiliului... pentru cft nu este Încă întocmit.
Se ia în discuţiune transacţiunea propusă de fabrica Heinricli Franck Sohne, care este în proces cu comuna pentru restituirea sumei de 60,000 lei ce-i s’a perceput de la surogatele de cafea, prin care fabrica propune să renunţe la pretenţiunile sale în schimbul unei sume de 30,000 lei.
Primarul, ajutoarele, advocaţii primăriei pledează pentru transaeţiune; mal mulţi consilieri sunt contra. Discuţiunea durează o oră, în timpul cărei, la un moment dat, d-l Ionescu-Muscă interpelează pe d-l prim ajutor de primar G. Bursan cu cuvintele :
— Nu suntem advocaţi ; aici apărăm interesele comunei.
In sflrşit transacţiunea este pusă la vot prin apel nominal şi se iveşte paritate, aşa că după legea comunală ea este respinsă.
Este de notat că nu vine odată tu dis-cuţiunea consiliului o chestiune de oarecare importanţă, fără ca parte din consilieri să aibă alte vederi ca primarul şi ajutoarele sale legale şi exlralegale, şi fără ca la vot, safl să cadă propunerea administraţiei, sau să fie primită cu o mică majoritate de voturi.
După ce se aprobă vlnzarea a cltor-va terenuri de-ale comunei, şedinţa se declară secreta.
La redeschid ere, după 30 de minute, consiliul aprobă referatele comisiunel asupra cltor-va chestiuni de admiuislraţiune ale bisericilor, o expropriere, o cesiune de te-
ren, şi resolvă mal multe chestiuni de ad-ministraţiune fără însemnătate.
Apoi, după ce se amină sine die hotă-rlrea de luat asupra contestaţi unei făcută de Epitropia aşezămfntulul Nifon, în privinţa sumei ce-1 s’a acordat ca despăgubire pentru terenul luat de pe strada Doamnei, ainlnare provocată de faptul că... nu s’a putut presinta consilierilor votul dat în a-ceastă privinţă In şedinţa precedentă— şedinţa se ridică la orele 11.15.
A «te eiii urmarea foiţei tu |»a-Slua IV.
A se vedea îel pag. IV anunţul Marele Magazin de Louvre.
6
Am văzut că după o urmare în continuu de uni safl două luni a Vinului Quinium da A. Labarraquc, s’afl produs efecte miraculoase şi organisaţiunl deteriorate rcnălţîndu-se ca regenerate.—Deci să nu stăm la îndoială sa să spunem că Quinium Labarraque este cel mal cunoscut ca energic şi tonic.
Adeveratele Ape de Vichy: Vichy-Căles-tins, Vichy-Grande-Grille, şi Vichy-
Hdpital suntu la noi destulă de respăndite, In unele localităţi îndepărtate unde însă din causa cheltuelelori prea mari preţul vănzărei este ce-va mai urcat putem recommanda “Sarea comprimată de Vichy” fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy” subtil controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazosă, care bine înţeles nu are qualităţile apei minerale naturalălnsă este multu de preferat imitaţiilor Apei de Vichy, de 6re ce conţine şi conservă cea mai mare parte a qualităţei Apei de Vichy : Vichy-Călestins, Vichy-Grande-Grille şi Vichy-Hopital
D-ral D. LEBEL
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Casa D-rului Capşa
Conaultaţiuni «lc Ia l piua Ia 3 p. in.
—Pentru săraci gratis—
Doctorul Gr. A. Ţaranu
Specialist în boale venerice şi ale căiîor urinare.
Strada Bănrel Naţionale
colţ cu strada Caragheorghevicf de asupra teatrului Hugo.
Consultaţiuni dala 41/» pînă la 7. p. m : pentru dame dela 3—4
wI*oliclmiea66
Strada Armeneasca
ConsultaţiunI gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9 boale de pele venerice.
» » lO'/a—11 '/a boale de copil.
» » 1 */«— 2*/s chirurgie şi boale de femei.
» » 2 — 3 boale de gît, nas şi urechi.
Joia la aceleaşi ore consultaţiuni a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei.
Se va deschide la 16 Februarie.
CONSTANTIN SI&1I0WESCU
Doctorand fn medicină
Paris, Bonlevard Montparnass, 152, Paris
Consultaţiuni cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris.
Doctor wm,on
ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele şi sifilitice din spitalul Colţea
BULEVARDUL CAROL, 7+ Coutiultnţinnt «Se I» I — 4 p. ut*
D»- STER IE N. CIIJR80
IX Polikangasse—No. 10. Viena
Consultaţiuni cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
nr U!U7ADr W»i}la Ehccliiol «lin
Uu Wltl&nlllL Dobrogca, o oră jumătate de Constanţa, o oră de Ia gara Murfa-tlar; întindere 1600 hectare, pămînt arabil, calitate bună; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde în condiţii avantayioa.se.
Amatorii să se adreseze d-lnl advocat Panaii Holban din Constanta.
flC	AT lle la Aprilie 1898,
U L fi n C K U fl l moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavaciocul, .lud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St. Voivozi 8 sad str. Pitar Moşu 2.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Piuă la 10 publicaţi! 30 bnn! linia pentru fle-care dată. ţi
de la 10 în sug 20 ban! Itr.ls.___________
Spectacole
Teatru! Naţional. Marţi 22 Octornbr® se va rcprwwmta «Microbii Bucureştilor*, comedie în 4 acte localizată după «l-nil Blumenthftl şi Cadelburg de d. P. Gu.sti. q peru r o taină*
Teatral llufjo. In ile-care seară representaţlunX variate ou program schimbat.	______________
Ţeafru# Liric* Deschiderea
greu! G. Sidaii. In âe-c&ro seară reprezentaţii variate, rtlrru! VemarSidoti. In ourînd va sosi în capitală. Qfliff Sirnţfatiiru. «Concert» Potera.
Gafe Naţionala, Orchestra Itubinşteiu şl-a început
concertele	___________ _________________________
trac ia.
Închirieri şi arendări
De aremliil. In districtul Ilfov, moşia JPreaanm Nouă care aro o întindere de 8,000 de pogoane. A se adreaa la Redacţia acestui ziar.
De Închiriat, casele din strada Polonă Ne. 130. Doritorii se vor adresa: Str. Batistei, 15.
De închiriat Un apartament situat în strada Frandin No. 6 compus din două etaje. Etajul de sus are două odăi mari, cu ferestrele în strada Frandin. Etajul de jos are asomeneu două odăi cu faţada în acelaşi stradă. Kfcaju de jos poate servi şi ca prăvălie. Ase adresa d-lul I. Spirea-ou fotograf, strada Franelin 0 vls-a-vis de Athened.
De arendat Moşia TîrtoapcU de jos din judeţul Teleor mau. A se a dresa la d-nn G. Robescu, Galaţi.
De închiriat o casă în strada Mecetn 10, in apropiere de tramway electric şi hala ‘Troian, compusă din 3 camere, un salon, sala de xninc&re, cameră de bluroti, pivniţă şi curte apaţioasă, cu preţ de 1600 lei anual. A se adresa la d. căpitan R&mnlceanu Mecetu 14.
Camere mobilate
-C'aAn Fraţi Olhrlrh străin uf. ionică Hotel Kn^lich, Calea Victoriei, eu preţ lunar de la 60 pină la 200 lei.
Cereri şi oferte de servicifl
Uu maşinist tipograf caută ocupaţie in capitală sad în provincie. Adresa la administraţia -«Epoca».
Un demn din Transilvania cunoaşte limba romînă şl caută un loc de îngrijitor de curte, sad ca casier la o moară. A-semenea cunoaşte şi plantaţlunea cu viţa americană. Posedă certificate de bună oonduită de Ia mal mulţi domni. A se adresa Iohan Kranner, strada Sabinelor r>4 BuoureştT.
Ion llumltrn Leyer, strada Delea-Veche No. 11 caută un loo ca grădinar.
Vînzări şi cumpăr Ari
De v tu/.arc lemne din pădurea Paşcani. Stiujenul, după calitate, 55 şi 60 franci. A sc adresa : Htr. Batiştel, 15.
De vt unire spro tiere pădurea de po moşia (>răştî-Piţi-tuia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46.
Corespondenţa ziarelnl
Informaţiunl utile
BBf~ „EPOCA“ ilnr politic silnic, a-pnre In 3 ediţii. In 6 ore dimineaţa, la 3 după ainlazl ţl la S scara tM
Firme recomandabile
Spălătorii
Bohimdt G. L., Isvor, 75,
Falk Otto, Griviţol, 12.
Falk Paullne, Regală. 12, lordache N., Isvor, 6C,
Micluach M., Academiei, 22,
Thoraa** M-me, Moşilor, 70.
Arme, Maşine, Velocipedo
Ia, Plorknw^ky, Buourescl, Hotel de France, vinde în rate : Arm», maşine de ousut, binocle, Velocipede şi instrumente muzicale. —Cereţi catalogul gratis._
Pînzarî
Mlhăilescu k Căpitănescu, Lipscani, 60.
Droghişti
Fuohs Iosef, Doamnei, 8.________________
Adrese
Advocaţi
BIUKOUL ADVOCAŢILOR fi. MJVF.1 ALEX. rAHT IA
8tr. Biserica Enel, 12
8—11 dimineaţa; 2—6 după amiazl.___________
Predesou Btavri, Cheiul Dîmboviţei,
Procopesou N.. Scaune, 40,
Sfetescu I, P., Mircoa-Vodă, 23.
D, ti» Hosmvttf, Htr, Biserica Amxei% 15, Itiott C., Corabia IO,
Ghiţă Ioan, Cîraplneanu, 48. toneocu TmJco, Cătunului, 25f
Malorescu Titu. Mercur, 1,
Misir B., Fintinel, 20*
Ba nu G,y Hotnană, 03,
Dlsescu C. Colţel, 60,
Doctori
JDr. N, Thomemcu, medic de copii. Str. Italiană, IO.
n-rut Albe acu. Calea Văcăreaţi 22. Boule Interne ui de copii.
Pr. Gr. Ţăranu, colţul stradol CaragheorghevicI şl Băncel Naţionale. Specialist in boale ronerioe. Consultaţiunl 4—7 p. m.
Schimbări de adrese
Bibliografii
A apărut: -Istoria teatrului romin», de Miliail N. Belador artist al teatrului naţional din Iaşi, Preţul 1 lefi 60 bani.
Bur la Falalse, Epaves recuelllles et mises â flot, par un pajsan du Danuba, de I. L. Boy.
Broşura No. 27 din Biblioteca de popularizare, -Schiţe din California», de Bret-Harte, traducere de I. Hussar.
Preţul 80 bani.
-Viaţa lui Isus» de Ernest Renan, traducere de B. Marian.
Preţul 1 lefi 25 benl.
Broşura No. 16 din anul al treilea al -Lume! ilustrate*
Preţul 50 bani.
A apărut:	R I ă C E R K
Poesil de Radu I). Rosettl
A apărut in editura librăriei N. D. Miloşescu Tirfu-Iiu Desorierea corpului omenesc şi regule li igienice de Iuliu
Meditaţii
Leeţlun! de Franceză, Engleză, Germană şi plano. Adresa : H. A. administraţia «EPOCA».
Un utudent se oferă a medita elev! de cursul primar si secundar (matematici), limbele germană şi francesă, in vre o familie safi institut.
A se udresa : M. Vergea, str. Fintinel, 90.
Un student unireruitar doreşte a da meditaţiunl de clasele primare şi gimnaziale. Adresa: Abert Wortmann, 2 strada Lipscani 2.
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
Tio. 5 Htrudii Lipscani No. 6 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce «chimii de monezi.
Cursul pe ziua de 21 Octombrie, 1896
		Cuinp.		Vind	
4r°/o	keuta Amortisubiiă. . .	87		88	»
5°/o	» Amortisabilă. . .	99	—	99	V.
»°/o	Obligaţ. do Stat (Cov, R.) .	103	“	103	1 . s
5°/o	» Municipale diu 1883	95	—	95	V*
5«/o	» » » 1890	90	s	97	—
5°/»	Scrisuri Funciar Rurale .	93	—	93	V»
5°/'i	» » Urbane .	8!)	«/.	90	
5»/.	> » » laşi.	84	—	Ri	V»
	Acţiuni Banca Naţională.	'.760	—	1770	
	» » Agricolă .	227	—	230	—
	» Dacia Rominia asisr.	437	—	442		
	» S-tea Naţionala asig.	4C>2	—	465	—
	S-tatea de CoastrueţiunI .	210	—	213	—
	Florini valoare Anstriucă.	î	11	2	12
	Mărci Germane . . . .	1	23	t	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101		
	» Italiene. . . .	89	—	93		
	» ruble hirtie . .	2|65		2	7*
Imprimarea cu maşinale d-.Mu-cilindrice. din fabrica Albort <& C*£., Frankonihal şi cu caractere din fonderia de litere I’linsch din Frank-
furi Ajbl'____________________________________
IMttUAW	BMBBUhjU
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
991
I.OUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE UOO
PARTEA CINCEA
GAPITOLUL II
Visul căpitanului Roşu. — Evrica. — Un dezeg-perat. — Idei de sinucidere. — Iarăşi omul mascat.—Un cec de nouă milioane.—No. 833.
Ionhatan Spiers, era de fel din New-York ; fiii al unul circiumar din oraş, el de eu vreme să pasionase după navigaţiune, as-eultlnd în prăvălia tatălui săîi poveştile marinarilor. Un spirit Ingrijal, agitat, avid de aventură, după cum se zice tot-d’a-una In căutarea necunoscutului, Spiers la virsla de 12 an\ intră ea ucenic la marii constructori din New-York, Wiliams YVesterfield şi C-nie, şi desfăşură atîta pricepere, în cit la 16 ani el era primul lucrător din atelierul
reparaţiunilor, şi în această calitate inventează o maşină pentru căptuşirea mecanică a vapoarelor care săvîrşea lntr’o zi munca a 100 de lucrători, dar inginerul secţiei Iul, căruia îl arătase planurile sale, îl fură in-venţiuuea. Toate plîngerile lui nu avură alt rezultat de cit acela de a provoca rîsul tutulor.
Această primă nenorocire ll făcu să prindă oroare de omenire în general, de întreaga societate şi ]ură râsbunarea.
Dreapta plîngere a drepturilor sale, făcu ca să fie dat afară din uzina YVesterfield; inginerul care ll despuiase de muu -a Iul în mod hoţesc, nu putea să aibă în toate zilele înaintea ochilor săi pe acela care 11 reamintea mişelia ce făcuse. Tatăl săfi, care nici o dată nu se ocupase în mod serios de dînsul, el însuşi, găsea exorbitante pre-tenţiunile Iul şi din această pricină chiar profită de ocazie ca diutr’o discuţiuue să-l gonească din casă. Tlnftrul Spiers plecă în lume. El trecu piiu toate profesiunile posibile, a spălat vasele, a fost pîudar de porci, a desinat şi în fine în timp de opt-spre-zece luni, ajunse în capitala Californiei. Aci sosit, el intră într’un atelier de construcţiune pentru a-şl forma un mic capital.
Cu toate că era foarte tînăr, dibăcia lui Spiers fu recunoscută şi în această uzină şi în mal puţin de un an de zile, el ajunse şeful unei secţiuni, cu titlul şi leafă de inginer, în atelierul companiei West-Indian.
Succesele sale însă, nu-1 schimbase temperamentul ; de o fire tăcută şi posomorită, nedreptăţile pe cari le suferise la începutul carierei sale, suferinţele nenumărate pe cari le îndurase, ll înrâise în aşa fel, că ura Iul era feroce în contra lntregel societăţi şi Încetul cu încetul ajunsese în acea stare de monomanie că în tot timpul nu visa de cît mijloacele de a-şl satisface ura şi setea sa
de dominaţiune asta-I aproape de nebunie!
îşi făcuse în apartamentul său un cabinet secret, unde nimeni nu intra nici odată şi unde el îşi petrecea toate orele lui libere muncind lutr’una. de sigur la vre-o nouă in-venţiune. Timp de ani Întregi el desena maşinării de forme bizare, pe cari le lucra anol el singur într’un mic atelier pe care îl construise în fundul grădinel.
Doul negri muţi po cari îl cumpărase din Sud, II păzeau casa ca şi doul clini credincioşi şi un chinez din Macas, numit Kiang-Fo avea pe seamă interiorul locuinţei. Timp de cinci ani el nu s’a oprit un singur minut, şi-a refuzat cu energie ofertele pe cari i-le făcea compania Iul de a-I da comanda vreunul bastiment al Pacificului; căci după cum devenise cel d’intiifi inginer mecanic din San-Francisco, el s’a prezintat şi la examenul căpitanilor comandanţi al marelor vase de Ocean şi a reuşit cu menţiunea: Superior, ceea-ce iiu se întîmplase Încă nici unul concurent.
Intr’o zi. băgă în pavilionul său un vas în mărime de aproape zece metri pătraţi şi după ce a băgat In uăuntru o mulţime de bucăţi de fier, în diferite forme singulare, se închise şi el înăuntru o săptămlnâ întreagă, pentru a face de sigur vre-o experienţă decisivă. Munca Iul a fost de sigur coronată de un succes deplir, căci in a opta zi, în tocmai ca şi Archimede, a strigat şi el, Evrica, am găsit ! am găsit!
Clud a eşit din pavilion, era transfigurat.
— La mine bogăţia, puterea de acum înainte, şi o putere în contra căreia omul nu se poate opuue. Am adunat într’un ml-nuchiu toate forţele vil ale naturel ; nu-1 mal lipseşte de cit inteligenţa, dar un creer omenesc poate să-l animeze şi cred că al meti va fi suficient. Toate flotele din lume cu toate armatele el nu vor fi în faţa a-
cestel invenţiunl de cît ca fulgul înaintea vijeliei. Ura! ura! efl sunt stăpînul lutnel, sunt regele naturel!
Chinezul care făcea servicii! în casă şi care nu-1 văzuse rîzînd de cinci ani de zile, credea că a inebunit.
— Da, cti am putere, o putere fără rival, zise el luchizînd cu îngrijire uşa cabinetului săii secret.. apoi adăogâ eu un ton de mt-nie concentrată... dar răsbnnarea ! Ah ! o-menire laşe şi coruptă, nu-ţl ajunge cinftea şi munca pentru ca să trăeştl bine pe pă-mint! ca şi o ceată flăinîndâ de lupi, care sfişie pe cel răniţi, tu te năpusteşti continuă asupra celor timizi şi umili; a sosit ceasul acum ca să plăteşti toate infamiile tale....
încetul cu încetul însă, această exaltare se sfîr.şi şi cu capul între miiul el Începu să se gîndească. De sigur instrumentul pu-terel sale era găsit, numeroasele sale experienţe n’afl făcut de cît să dovedească exactitatea socotelilor şi mărimea geniului săfl. Reuşise în adevăr de a sintetiza în-tr’un singur corp mecanic toate puterile fizice şi naturale; specimenul în miniatură pe care tl construise el, era proba evidentă a reuşitei.
Acum însă îl trebuia geantul, care trebuia să-I asigure dominaţiunea, şi după socotelile lui pentru ca să fie perfect, ca să funcţioneze şi să trăiască o jumătate de secol fără ca să aibă trebuinţă de reparaţiune, avea absolută nevoe de două milioane de dolari.
El n’avea de cît a doua zecea parte din această sumă, o mică avere pe care o cîş-tigase prin munca şi economiile lui. Cit timp 11 va trebui Iul pentru ca să adune a-cea suină ? Reuşi-va vre-o dată ?... Amară derâdere a soartel, el ţinea în mînă mijlocul de a sub-juga lumea întreagă, şi des-
coperirea lui rămtnea inutilă, din cauza lipsei marelui dominator al univirsutui: aurului.
Dar el nu era un temperament care să se descurajeze; după clte-va ore de slăbiciune morală, ridică capul cu vioiciune in sus şi lovind cu pumnul In masa plină de desenurl strigă cu energie.
— E( bine, fie! lupta continuă pină la triumful definitiv şi fiind-că trebue, aidem să găsim acest aur fără care nimic nu este posibil.
Se decise să muncească lntr’una ; pelîngă că avea geniul invenţiunel, în numeroasele încercări el descoperise o mulţime de nrij loace practice, aplicabile în industrie, care îl făcuse popular ca inventor între industriaşi din statele Uniune!. El se decise de a breveta toate aceste invenţiunl şi de a le vindo pentru a întrebuinţa produsele lor la «marea operă».
Lulnd această deriziune, el a început să lucreze imediat primele bucăţi, a misterioasei sale maşine, dînd lucrarea la douăzeci de uziue deosebite, pentru ca nici una să nu poată vedea la ce serveşte bucata pe care o face în parte.
(Va urma)
vîiixare
HOTELUL C. D. BÂ.DULESCU şi casa din Slr. Dorobanţilor, ambele situate în oraşul Giurgiu, sunt puse în vinzare de bună voe, la Tribunalul de Vlaşca, in ziua de 19 Noembrie 1896.
Pentru informaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia Bâdulescu Bucureşti Str. Primăverel 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No Al de la 1 Iunie 1896
I
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică j la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea fun-cţionîud în biuroul nostru. Garanţie' pentru 6 ani. Plata în rato trimestrenie. [ 0 sită incandescentă Lei 1,S0.
Un bec complect montat cu lumină I Incandescentă pentru gaz aerian Lei 7.50.
Mal posedăm un sistem nod de tot I de lămpi, foarte practic cu şi fără lumină incandescentă de atîrnat şi de | masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid suprunu-1 mit «GassiofT», care se transformă j in gaz aerian.
întreţinerea acestor lămpi e mal | eftină de cît a lămpilor cu petrol consumând pe oră lt» centime.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. I Acest sistem de lămpi încă n’a I existat in ţară şi recomandăm lăm-j pile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gazaorian. | FlIHR ţi M’ilîtt'F
Bucureşti, Strada Smîrdan, 8
MARELE IASASIN DE LDHVRE
Calea Victoriei 41 I)IN BUCURESCI fost Hotel Broft	------—--------
Vis-a-vis de confeseria Capşa
Atrage atenţiunea bogatei sale clientele, care n’afl primit Catalogul săfl din acest seson, că tiragiul de 10000 e-xemplare fiind deja epuisat, se pane la dispoziţia D-ior lor cu toate ecliantilliouele noutăţilor deja sosite pentru sesonul de Toamnă şi Iarnă, şi gata a trimite la ori ce cerere, fie ea venită de la ori ce colţ al Ţării.
Cu ocazia mărire! Magazinului nostru s’a Înfiinţat mal multe rayoane, intre care notăm azi denumirea’ a două rayoane, promiţind a continua cu denumirea celor l’alte din 10 în 10 zile.
RAIONUL DE MĂTĂSURI
Damas
Satin de Lyon Satin Duchesse Gros Grains Gros de Londra Mire Velour Moire Antique Moire franoaise
Bengaiine
Ecossaise
Chinee
Cristaline
Camelion
Broohe
Chanjant
RAYONUL I>E LÎNURI
Lamage-batte Lainage Nouveaute Lainage Lame Lainage As'rahane Lainage Epingle Lainage-rayure-soie Cheviotte anglais Diagonal Cover-cottes Drap de Sedan
Velonr-Ecosais Lainage Veionr Cachemir Drap Fonie Lainage Janille Lainage Bsntonne
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Cle-1 mentei No. 3.
Asemenea facem cunoscut că în toate rayoanele noastre, sunt puse iu vinzare mărfuri de ocaziune cu preţuri reduse—aceasta pentru a satisface o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să se poată îmbrăca frumos şi bine.
Cu deosebire atragem atenţiunea că am pus în viezure
Caifte înger tont note B,SO metru rai!te francate* w	<, .> O	n
19 i rente gen rari fie mataHHri	„
tpcntrn III ane şi J).-p»oiic	,'I.iiO
Precnm şi în toate Dnminieile, numai pînă la ora 2 p. m. se vinde cupoane cu nu rabat de 50 o/o
29-1
SOBE AMERICANE PERFECŢIONATE
„LONHOLDT’S^
ÎŞÎOI5 JE ^
foarte elegant decorate smălţate şi aurite SPECIALE pentru Antreuri, Sofragerii, Restaurante şi Casinuri
încălzire temperată şi permanentăf VENTIkAŢIUNE
şi regulator perfecţionat
MARE ECONOMIE de COMBUSTIBILI
Deposit general Ia
E. Demetrescu Mirea
BtMCMreşli,—STnA19ACABtOMj I Vo. Hi.— Blucuretşll
ESJB
I.. KEPPIC H
Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mai mare egl eel mal bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum Policari «Ire, ISraţe, Lyre, etc. de Cristal, bronz t§i metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofragerii, etc. diu cele mal renumite fabrici din Franţa, Cxermania şi JEnglitera. Mai ef-tiu ca ori-unde.
Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de ItttnSnă incandescentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului.
w preturi reduse «
£13
9?
PATRIA"
Cea mal bună calitate eanistentă de
COCS
DE UZINA DE GAZ
vi se fiu-nisează la domiciliu, in saci, per tona de 1000 kgr. greutu tea
garantată
srLEI 4» ^
Dacă vă adresaţi priutr’o carte poştală safl personal casei
A.' GOItDŞTEm
!), Strada Deeebal, O.
Bucureşti, Telefon No. 66.
Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru solie Parigine şi Belgiane, coca de fonderie, cocs de fer Ar ie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl eu gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila lu orl-ce staţiune a căilor ferate.
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞŢDE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VAKSAT LEI IINf MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smirdan No, 15
âocieiafea < Patria, se recomandă pentru
ASIGURÂRÎ AS1JI»ka VIEŢEi
pentru casde moarte, asociaţiiml cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
j	pentru cas de moarte şi de invaliditate. îndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrâtorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
1 Representanţa generala pentru Bucureşti strada Lipscani No. 23(Hanu cu tel)
OTTO HARNISCH
Bucuresci	I	Galaţi
41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49.
Toate articole technice €AU€OJ€	ASBEST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde— Fire ]
CURELE DE TRÂSiSSIUNE
Nlnnometri—2lol>incte—Ventile—Sticle pentru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
Muşamale


ŞSSa
N. Grig-orescu
43, Cale» Victoriei, 43
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucuresci Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că in atelierul mefl se confecţionează încălţăminte pentru dame, co-vCJfŞw. pil, din materialele cele uSj» mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate.
N. B. Pentru conservarea încălţăminte lor recomand veritabila Crenig-rneltoniană neagră yl culori din fabrica
•BROUN şi SON
din Londra : Feriţi-vă de contrafaceri.
Vechiul ISiroii peu-| tru Vfuznrea de l*o-| troleu din Str. Regală No. 9 s’a redeschis | diu noă.
Am onoare a vă recomanda petrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat.
Serviciul în Bidoune de clte 6, 10 şi 20 Litrurl.
Comandele se poute face de onor. Public cu o simplă cnrte poştală şi expediem imediat la domiciliu.
9 Strada Regală 9
ATELIER DE LACATUŞERIE
şi pentru
— coNSTnucTiinvB nu a-smm —
i. lâie
— Strada Isvor, No. 11J> Bucuresci — speinlitate florărie, sere, gradine ne earuă, pavilioane in fier etc. etc,
efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Gri-lage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. — Primesc comande pentru provincie —
— Bavc uri Moderate —
Bucureşti.'Clemenţei No. 3.