SERIA n—ANUL II, No. 285. Ediţia a tjreia MAliŢI, 22 OCTOMBRE 1896 NUMARUL^IO BANI ABOH AHEITTFXE Iioep la 1 ţi 15 ale fle-c&relluiil ţi se plAteae tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţia! In fudefe şi ătreinătaU prin mandate poştale Un an In ţari 80 lei; In streinitate 50 UI ?ase luni ... 15 » » » 25 > rel luni ... 8 » » > 18 > Un nnm&r In streinătnte 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMARULJO BANI ANIÎNCHRILE In Bucoreştl şi judeţe se pritKisc numai la Administraţie In streinitate, direct la adminutraţi» şi la toate oficiile de publicitate Anunciur! la pag. IV..0.30 b. linii * * » IR.......2.— lei » » > » II.......8.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Di aaia&r rechlfi 80 biat ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! -No. 8. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA C U CELE DIN URMA ISÎIFICARE Amăgirea ţârei de către liberali timp de 7 ani de oposiţie, s’a prelungit încă 2 luni după venirea liberalilor la putere. Aceasta împrejurare, în aparenţă neînsemnata, este causa situaţiuuel anormale în care ne aflam. Schimbarea de decor n’a fost complecta o data cu venirea la cârma a actualului guvern; ea s’a săvîrşit abia după doua luni de la înlocuirea noastră la guvern. Dar în aceste doua luni sa produseseră alegerile generale cari aO dat liberalilor unanimităţi pe timp, zic el, de patru ani. In ce condiţiunl s'aO făcut şi ce înseamnă alegeri «liberei sub liberali, ştim cu prisosinţa toţi. Dar toate ingerinţele obicinuite în favoarea celor buni şi în paguba celor răi, cum ar zice d. Stolojan, nu sunt nimic pe lînga mistificarea corpului electoral prin profesiuni de credinţă mincinoase, cari în orl-ce alta ţara eonstituesc un motiv determinant de invalidare. Cînd însă toţi deputaţii şi întreg guvernul sunt fructul unei campanii bazate pe minciuna, atunci este o mistificare generala care ar fi trebuit sa aiba de rezultat invalidarea guvernului şi a Camerilor alese. In adevăr, înainte de alegeri, liberalii atl desfăşurat programul lor politic, pe care între altele era scris: realizarea revandicârilor Romînilor din Transilvania, reducerea impozitelor, domnia legilor, etc. Aceste minciuni a ştiut d. Sturdza sa le prelungească doua luni după venirea sa la cîrmă, adică pînă după ce alegerile aii fost sfirşitc. Indata insa după alegeri vedem înăbuşirea prin toate caile a ori cărei manifestaţiunl naţionale, sporirea impozitelor, călcarea sfruntata a legilor. Mistificarea atunci s’a dat pe faţă. Dar d-lul Sturdza nu’i-a mai pasat. La un singur lucru ţine d-sa: ca are Carnerile pe patru ani. In nici o alta împrejurare d. Sturdza nu arata atîla dragoste de legalitate şi de iubire de textul Constituţiei, ca faţa de articolul salvator care zice ca Adunările legiuitoare se aleg pe patru ani. D-sa merge chiar pîna a tăgădui existenţa articolului din Constituţiune care vorbeşte de disolvarea Camerilor. întreaga şiretenie şi viclenie a d-lul Sturdza nu este însă suficientă pentru a împiedeca sa resarâ contrazicerea, dintre situaţia reală din ţara şi minciuna încuibata în parlament. Ea se dă pe faţă în fie-care moment. De aceea vedem ca guvernul face totul pentru a evita un nod contact cu alegătorii, fugind sistematic de la orl-ce alegere, fie parlamentara, comunala, judeţeană saQ chiar pentru Carnerile ue comerţ. In adevar, îndata ce guvernul simte că în vr’o localitate e vorba sa se faca o vacanţa electivă, miniştrii singuri fac pe emisarii, dacă nu chiar pe samsarii, se tocmesc cu primarii abusivl, cu deputaţii exigenţi, etc. Ast-fel am văzut pe d. Stolojan alergând la Galaţi sa împace pe acei ce afi furat cu acel cari n’aQ furat încă, am văzut pe d. Cantacuzino milogindu-se la d. Halea şi cautînd apoi sa scape din încurcătura prin sprijinul transfugilor. Se zice chiar că vre-o doul mandatari al ţarii fiind atinşi de alie-naţiune mintala, guvernul ar fi lio-tărîl sa nu le declare colegiile vacante şi sa ţie pe nebuni în Cameră, de teama de alegeri cari ar dărîma ficţiunea ce crede ca o poate prelungi pîna la expirarea mandatului actualelor Camere. La R.-Sârat, pentru a se evita disolvarea consiliului comunal, pe cît se poate, guvernul s’a vătnz nevoit să recurgă la un ce ne mal pomenit: sa suspende pe primar pentru 15 zile! Probabil că altul primar i se va suprima cu desăvârşire, leafa pîna la... viitoarele alegeri generale. La Ploeştl se ţine de doua luni în sertar demisia d-lul primar Stanian. Ast-fel d. Sturdza, urmăreşte prelungirea mistificare!. Noi credem ca dorinţa aceasta de a prelungi mistificarea timp de patru ani nu se va realiza, şi fiind ca sîmburele minciunel este însuşi parlamentul, ales în cele două luni de mistificare datoria noastră este în primul loc de a-1 laşa cu totul la o parte din calculele noastre politice. Putem lupta negreşit la alegerile parţiale pentru parlament, dar lupta noastră nu poate fi de cît un pretext de agitaţie în contra acestui parlament, un mijloc de a uza pîna la limita extrema de cele alte dis-poziţiunl constituţionale: întrunirile publice şi presa,—factori de cari d. Sturdza nu ţine seama cînd crede ca toata Constituţia se mărgineşte la articolul ce zice ca Adunările legiuitoare se aleg pe patru ani. C. RoniuuCftcii. păţaniile lui cAtuneanu Toate ziarele au istorisit intrarea triumfală a secretarului general de la Domenii Cătuneanu în saloanele gărei de Nord, cu cocarda birjarului la outonieră. Sărmanul om credea că e o nouă decoraţie înfiinţată acum — ordinul slugărniciei — şi o purta cu multă fală, pe cînd birjarul se strâmba de rîs pe capră. Dar păţăniile lui Cătuneanu nu s’au o-prit aici. Se mai istorisesc pe socoteala sa, din acea zi, o mie şi o sută de nostimade. Mai întîiii cînd a sosit trenul regal în gară şi a fost prezintat şi Cătuneanu M. S. Regelui Serbiei ca funcţionar superior al Statului, mitocanul ca să arăte că ştie şi el să vorbească ceva cu împăraţi! a zis : «Enckantd, Monsieur le Boi! Toţi bine acasă}» A trebuit să intervie comisarul gărei şi să-l tragă de mânecă spe a-1 opri în mijlocul discursului. Cătuneanu zări atunci la spatele Regelui nostru pe un zăplan cît toate zilele, cu u-niforma încărcată de fireturi, tricorn cu penaj alb. verde, roşu. — Ăsta trebue să fie Ministrul de rezbel al Serbiei, îşi zise Cătuneanu, şi apro-piîndu-se de dînsul, ploconindu-se pînă la pămînt, îl zise: Sdrasti general Franasc-vicii» Dar presupusul general, care nu era de cît jegărul Palatului, răspunse pe nemţeşte : Tas Frasanovicl! Vas Frasano-vici ! Es ist mir vurst!» Neghiobiile lui Cătuneanu puteau să urmeze încă mult timp, dacă nu se pomenea cu birjarul său strigmdu-i: — Coconaşule, dâ-mi decoraţia ! — Care decoraţie, mă? Asta e a mea. — Ba este a mea şi mă goneşte poliţia din curtea gărei, dacă nu o port la pept ca toţi cei-lalţî birjari. — Bine, mă, dacă ţi-o dau ţie, eu cu ce rămâi? De ce nu ne a dat poliţia două, una pentru tine şi una pentru mine ? A intervenit din nou comisarul gărei şi după multe explicaţii a sfîrşit prin a hotărî pe Cătuneanu să înapoeze decoraţia birjarului. Dar din acest moment, i-a perit tot cheful s .cretarului general de la Domenii şi s’a retras într’un colţ, trist, mâhnit ca un om fără decoraţii. Atunci un comisionar, care poartă şapcă roşie şi stă la colţurile stradelor, văzînd pe Cătuneanu aşa desesperat, scoase tinicheaua cu număr aşezată pe peptul său şi atârnîn-du-o de peptul secretarului general al Domeniilor îi zise: — Na, deşcă dragă, na, uite, pune decoraţia mea, şi nu mai plînge! Cătuneanu, de bucurie, sărută pe comisionar , iar adevăratul general Franasovici văzînd Însemnele ce purta secretarul Domeniilor, îl zise: «Ţine paltonul» şi-l dete un franc... sîrbesc. Păcălit pînă la sfîrşit, săracu Cătuneanu! Triudală. ÎNTRUNIREA de la dacia 1.a «ala Dacii». —Cuvlntărlle.—Moţiunea.— Maniieglaţia. La nala Dacia Ieri, la orele 3 după prins, s'a ţinut întrunirea convocată de amicii d-lui Fleva pentru a protesta în contra nelegiuirilor comise de guvern, şi în special in contra fără de legei săvîrşită cu Mitropolitul Ghenadie. înainte de orele 3 sala era cu desăvîr-şire plină ; fruntaşii disidenţilor sunt primiţi de adunare în modul cel mai simpatic. Preşedinte al întrunirii este proclamat d. Nicolae llagi Stoica pul. Cuvlntările D. Fleva spune că trebue să ştie toată ţara, să ştie M. Sa Regele, că oamenii cari au venit la guvern în numele democraţiei, guvernează cu gîrbaciul, viulen-tînd conştiinţele, zugrnmînd toate libertăţile. r D-sa spune că pace, linişte, şi concordie. s’a zis odinioară ; dar să se ştie că acestea nu se pot realiza astă-zî în ţară pînă nu se va readuce mai întîiu pacea in sinul Bisericei, care a fost atinsă de o mină nelegiuită. Oratorul îndeamnă pe cetăţeni la solidaritate, căci numai ast-fel îşi vor putea a-păra drepturile şi libertăţile. D. Fleva explică apoi că dacă s’a■ pus în joc M. Sa Regele, aceasta a făcut-o guvernul, care simţinduse peste măsură slab, a voit să fie acoperit de persoana Augustă a Suveranului. Nu numai că nu vom ataca pe Suveran, dar la El ne vom plînge, de la dînsul vom cere dreptate ; în înţelepciunea şi dreptatea Acelui care este mai presus de guverne ■fi partide, punem toate speranţele noastre. D. profesor universitar G. Tocilescu a-rată din punct de vedere juridic că Mitropolitul n’a fost judecat, că s’au călcat toate formele, toate legile, chiar şi ale firet, legile naturale. Nu ţinem seamă de o hotărîre dată în asemenea condiţmni şi pentru noi deci Mitropolitul Ghenadie Pe-trescu este tot Primatul Romlniel. Oratorul arată apoi cu nu treime descoperită persoana Capului Statului şi că a-cei cari se încearcă să facă aceasta, o fac mimai pentru a ne împiedica de a ne a dresa plîngerile dreptului şi înţeleptului nostru Suveran. D. Tocilescu termină îndcmnînd pe cetăţeni la luptă continuă, pînă dreptate se va face, de la ori-cine ar veni. ea. Moţiunea D. y. M. Kogălniceanu, într'o*caldăcu-vîntaredes întreruptă de aplaosele asistenţei, zice că trebue să sfîrşim odată cu partidul care se întitulează naţional şi liberal — pentru că acest partid a făcut în tot-d’a-una praf şi pârjol orl-ce chestiune naţională de care s’a atins; îşi ilustrează afirmaţiunea cu numeroase exemple. Oratorul adaogă că avem un guvern de slugi de sălbateci, că pe cînd partidul conservator a susţinut chestiunea naţională a romînilor din Transilvania şi Ungaria, d. Sturdza, falşul mîncător de Unguri din timpul opoziţiei, s'a făcut astu-zl unealta tor: a săvîrşit crima de trădare naţională. Terminînd d-sa zice că să ne dăm mîna cu toţii, fără deosebire de partid, pentru ca să alungăm acest guvern de netrebnici. După aceea d. Kogălniceanu dă citire unei moţiuni, aprobată de întreaga asistenţă, prin care cetăţenii Capitalei protestează în contra stărel de anarchie creată de guvern şi se declară solidari cu Mitropolitul Primat, cu care este dreptatea. Manifestaţia Se alege o delegaţiune compusă din d-nii: G. Tocilescu profesor universitar, C. St. Bolintineanu consilier comunal fi Bim. Lâzărescu mare comerciant — care să ceară o audienţă la M. S. Regele pentru a-i supune moţiunea şi a-L ruga să facă dreptate. Delegaţiuuea, urmată de cea mai mare parte din cetăţenii aflaţi la întrunire. străbate în linişte stradele Capitalei pînă la Palat, pentru a-şî formula cererea de audienţă. Aci însă delegaţiunea este oprită de poliţie de a intra, sub cuvînt că nu este nimeni la cancelaria Curţel Regale. Atunci manifestanţii se împrăştie în strigătele de : Trăiască M. S. Regele, trăiască M. S. Regina, trăiască Mitropolitul Primat Ghenadie. TRIBUNĂ POLITICĂ Voinţa Naţională, cu privire Ia un articol al d-lul Take lonescu publicat în ziarul nostru, se face că nu pricepe cum politica înţeleaptă a guvernului conservator a putut înzestra pe liberali cu o vizită împărătească. Foarte lesne. Dacă cu preţul popularităţel sale, guvernul conservator nu punea d-lul D. Sturdza botniţă de la 1893-95—pe vremea cit a durat patriotismul liberal — împăratul Frantz losef şi cu alit mal puţin a magyar kirdly Ferencs Jozsef, nu putea veni la Bucureşti. Dacă guvernul conservator nu acoperea cu creditul lui în străinătate pe i eŢV^WidaoGFomameairo ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI şi încurajaţi de teorca din strada Mercur cînd aQ ars iu strada Vă mei tricolorul unguresc, nu putea Sturdza Dome să facă să filfie pe socoteala lui Bursan a magyar nemzeti zaszlâ. Dacă nu eraţi conservatorii, cari să explice contelui Goluchowsky că obrăzniciile din Voinţa Naţională nu însemnează absolut nimic şi că sunt tocmai ca bombănelile slugilor cînd nu vrei să le dai bacşiş, destinate să se transforme în perieri de ghete şi lustruiri de pălării îndată ce te vel milostivi să ’ţl arunci ochii asupra lor, nu s’ar fi înghesuit egy udvuri disz fiakerben pocitania de la externe alături cu Excelenţa Sa contele Agenor. Dacă conservatorii la 1893 făceau d-lul Sturdza păcăleala să se retragă de la putere ca să-I dea prilej să cucerească Transilvania, d. Sturdza ar fi primit în loc de vizita împărătească o altă dovadă de dragoste ungurească, dar n'ar fi primit-o in fată. Să poftească dar d-nil colectivişti să fie mal puţin obraznici şi, pentru că afl fost siliţi să pupe mîna la multă lume, să nu-şl verse focul pe noi. ----------■ B— ------- PROCEDEURl STATES3 IA NE Ar fi o mare eroare a crede că so-luţiunea dată de d-niî Slătescu şi Stolojan, afacerel de la Galaţi, în raportul ministerului de interne, este epilogul a-facerel Malaxa. Incidente noul ne vin zilnic să ne a-rate vre-o nouă infamie ne prevăzută de spiritul nostru puţin deprins cu a-semenea afaceri. Aşa, un organ liberal din Galaţi ne-a dezvelit că banda Stâtescu-Stolojan-Bas-tacki a numit noua comisiune interimară de la Galaţi, in scop de a pune la cale un gheşelt de peste un milion. ErI, Naţionalul, organul cumnatului d-lul Stălescu şi singurul ziar liberal care a consimţit să ia apărarea d-lul Stolojan, ne dezveleşte noul orizonturi de infamie îu neruşinatul raport al ministrului de interne. Noi trecusem, cu uşurinţă, asupra părţii cam obscure şi cam misterioase din raport in care ministrul arată că Malaxa ar fi trebuit dat judecăţii, dar că el substituindu-se judecătorului de instrucţie, a preţuit că poate Malaxa ar scăpa de condamnare, dacă ar fi trimes înaintea instanţelor judecătoreşti. Organul care reflectă gîndirea intimă a d-Ior Stătescu-Stolojan, ne dezveleşte acum rostul acestei ciudate aprecieri a ministrului. Iată şi explicarea lucrului: după sistemul colectivist, d-nil Stătescu-Stolojan, îndepârtînd pe Malaxa, ’l-aă arătat ca pe un hoţ ordinar ; dar Malaxa avlnd pe Stătescu şi pe Stolojan la mină, guvernul a mal păstrat ceva cu care să ameninţe pe pungaş, în caz cînd ar da pe faţă sail subvenţiunile date de d-1 Sturdza. pentru înscenarea piesei Bre-ningita, sad complicitatea Iul Stolojan care a aprobat cesiunile către Georgi, sau infamiile judecătoreşti, făcute in a-facerea Ressu-Robescu de către Slătescu şi de către liastacki, cel care a ras cu briceagul repartizarea unei afaceri la altă secţiune de cît unde avea făgăduială de condamnare. Iată dar ameninţarea cu care crede Stătescu să împiedice pe Malaxa de a dorini. Iată textual cum se exprimă «Naţionalul», cu privire la ameninţările Iul Malaxa : «Din partea d-lul Malaxa însă, lucrul ne miră foarte mult, şi nu alît de insultele ce le adresează d-lul Stolojan, pentru că nu fie-care om e calificat să insulte, cît de imprudenţa d-nieî sale de a mat căuta cu tot dinadinsul să prelungească afacerea şi n»'I dea un epilog. «De aceia înclinăm chiar a crede că d. Malaxa, care e un om inteligent şi mai ales im buu prieteu sie însumi, e strein de acest articol». Nici odată o mal cinică mărturisire nu s’a făcut de potriveala pedepselor ce le dă un guvern după gradul de vrăj măşie ce-I arată iui om politic. Prin a-ceste rîndurl Stătescu spune limpede lui Malaxa: Dacă taci îţi dafi toate favorurile muşamalei, dacă vorbeşti, atunci] va veni epilogul şi te voii! trînti în puşcărie. Trebue să se sfirşască odată cu ban-ditizmul judecătoresc al patronilor Sâ-răţenilor, Vasiliilor şi Bastakilor. Trebue ca mortăciunea de la justiţie, care inlrînd deja în putrefacţiune, infec-eazâ pretorele tribunalelor noastre, să 'ie aruncat în groapa ciumaţilor şi pus zece stînjenl sub pămînt, spre a ne feri de contagiunea putreziciune! lui. TRIBUNA LITERARA LEOPOLD LIBRECHT Ceea-ce am să vă povestesc aici, rot’a fost şi mie istorisit de alt cine-va, căci pre vremurile cînd Leopold Librecht a ajuns mare şi tare sub Domnia Iul Vodă Cuza, nu’ml prea ardea mie de carte, dar încă de politică. Astă-vară, în faţa cofetăriei Riegler de la Sinaia, eram vr’o trei prieteni în pirul mesei şi printre noi se găsea fostul Colonel Ob... un simpatic tip Bucu-reştean, care două ceasuri ne-a istorisit o mie şi o sută de poveşti din vremurile când se plimbai! în Bucureşti pe Podul Mogoşoae, alt soiă de Turei de cât cel-ce ne sosesc astă-zl cu petiţii din Dobrogea. Veni vorba şi despre domnia lui Vo-dă-Cuza, prin urmare despre Leopold Librecht, tost Director al Poştelor şi Telegrafelor, fost alfa şi omega până la 11 Februarie 1866, când a rămas necunoscutul x, pentru ca să închei eomparaţiunea mea tot printr’o literă din alfabet. — Librecht! Staţi să vă spui eu cine a fost Librecht, — strigă Colonelul O... sărind în sus. Şi dacă nu o fi istoria mea adevărată, să’ml radeţt mustaţa! L’am ascultat, precum vă rog să mă ascultaţi şi d-v. pe mine, rămâind să’i radeţt d-v. mustaţa Colonelului dacă cum-va am fost păcăliţi cu toţii. Fală povestirea sa: — «Pe la 1855, înainte de Unire precum vedeţi, am plecat cu caii de poşte să fac o vizită unul boer bogat din Moldova — îl zicea Razu — om cu casă deschisă, bun de petreceri şi cu mare dragoste, mal ales pentru cei din Muntenia. ...Ştiţi că pe.vremea aceea, să mergi din Bucureşti în fundul Moldovei, era adevărată halima, par’că al pleca d-ta astă-zlîn America. ...M’a primit boeru cu braţele deschise. dâ-I ciubuc, dâ-l dulceaţă, cafea, scoate vinurile cele mal bune, întinde masă, in sfârşit ce să vă mal spui, aţinut chieful zece zile... Pe mine mă servea un băeţol drăguţ, deştept... ca de vr’o 17 ani, şi vorbea franţuzeşte ca un franţuz. Boemi Bazu îmi spuse că’I cheamă Leopold şi că l’a adus cu dânsul de la Ostanda, unde era kelner la un otel, spre a’l facesufragiu. El, ce să mal întinz vorba, am mîncat, ambâut, ara petrecut la boeru Razu şi apoi mi-am luat după cite-va zile rămas bun şi am plecat la Bucureşti, dind eîţl-va sfanţi bacşiş lui Leopold... A venit pe urmă Unirea, s’a proclamat Cuza Domn şi la 1863 era sărmanul Dimitrie Bolmtineanu Ministru al Cultelor... Eu eram foarte bun prietin ca dînsul, Dumnezei! să-l erte... Mă duc să-l văz... şedea pe vremea aceea în casele din Intrarea Rosetti, tocmai actuala proprietate a doctorului Theodori. — Bună ziua, polcovnice! Ce te mal faci? Şezi... îmi pare bine că te am văzut!... O să te rog să mal stal zece minute fără mine, căci am o treabă foarte urgentă ia Minister şi mă întorc imediat să stăm de vorbă. Apoi intoreîndu-se către un domn îmbrăcat soldăţeşte care răsfoia o carte într’un colţ al salonului, adâogă : »Te las cu d. Librecht!» Bolintineanu plecă. Librecht mă salută, îl salutai şi eu... Mă tot uitam la dînsul cu coada ochiului, îl priveam de la cap pînă la picioare, intrebindu-mă: ...De unde dracu, cunosc ei! mutra asta?» De o dată soldatul face cîţl-va paşi către mine şi cu glasul tremurind, cu fruntea plecată, îmi zice: «Nu mă mal cunoşti d-le, colonel ? — De, parcă te aş cunoaşte! — Ei! sunt Leopold ! — Leopold, sufragiul lui Bazu! strigai ei! înmărmurit, recunoseîndu-J. — Chiar el, dar le rog în numele lui Dumnezei!, nu mă trăda! — Bine, mă, dar ce e uniforma asta pe tine, şi ce cauţi aici ? — Ce să fie! Iată viaţa mea pe scurt: Am eşil de la Razu şi m’am făcut telegrafist. In vremea aceea Vodă-Cuza era prefect de judeţ Ja Galaţi şi eu am a-vut norocul să pul mîna pe dicţionarul cifrat care servea guvernului central in corespondenţa sa cu streinătatea. Toate depeşele cifrate cari treceai! prin Galaţi le-am descifrat şi comunicat lui Cuza. Foloasele pe cari le-a tras din destăinuirile mele afl fost aşa mari, in cit astă zi el este Domn al Romînilor, iar pe mine m’a numit director general al poştelor şi telegrafelor. — Tu, Leopold, tu, director al poştelor ! Dur uniforma asta de soldat, ce caută pe spinarea ta ? Bolintineanu se întoarse şi întrebarea 2 EPOCA mea rămase fără răspuns.... Ce să vă mal spui, Vodă-Cuza băgase In oştire pe Leopold kelnerul ca soldat, peste 15 zile îl făcea căprar, peste 15 zile sergent, peste 15 zile ofiţer şi îl tot Înainta cu aceeaşi repeziciune plnă la gradul de maior şi adjutant domnesc !» Povestea ni se păru la toţi atit de fantastică in cit o ascultarăm pinâ la sfirşit fără să deschidem gura, şi chiar după ce termină colonelul O... nici unul din noi nu zise un cuvînt. «J’ai l’habit d’un valet... începui efl, aducîndu-ml aminte de Ruy-Blas... — Stal brinzoiule, că n’am isprăvit cu Librecht, urmă Colonelul O... Istoria asta are cîntec, cum zice Eliade Cărcimărescu... Acum nu vă mal vorbesc despre ce ştiţi cu toţii, puterea Iul Librecht, averea pe care a făcut-o, judecata Iul după căderea lui Cuza... Să vă spui partea a doua... La 1871, se deschide răsboiul intre Fran-cia şi Germania şi-I apucă pe Romînil noştri dandanalele bătăliei... Pilat şi alţii o tulesc cu voe fără voe in Paris şi glonţ la ministerul de resbel cer să intre in armata franceză... Ministrul încîntat... Comment dom !... Des Rou-mains !... Nos frtres !... la race latine ! şi alte mofturi şi le spune: «Iată, este tocmai aici Comtele d’Albega, un nobil şi bogat spaniol care a întocmit o legiune streină, o să vă primească cu plăcere... Le dă adresa, şi Pilat cu cel l’alţl o pornesc la comtele d’Albega... Uite, Pilat trăeşte, dacă nu mă credeţi, n’aveţl de cit să-l întrebaţi!.. Sună, ese un lacheQ ingalonat, le deschide uşile salonului, intră... cînd să deschidă gura Pilat, ce-I văzură ochii ?... Rămase trăsnit!... Era Librecht! Comtele d’Albega şi cu Librecht făceaţi tot una! Pilat trînteşte uşa, fuge la minister şi istoriseşte ministrului viaţa lui Librecht, pe 11 Februarie, şi cele l’alte şi cele l’alte... A doua zi Comtele d’Albega al nostru rămînea fără comandă!... — El, şi ? întrebarăm noi, văzînd că încetează de a mal vorbi colonelul. — El, şi,—istoria se opreşte aici! Mal ’nainte nu mal ştifl nimic... Altă dată mal frumos! Dlm. 11. Rosetti- Teribil Naufragiu, din norocire fără accident de persoane. I' Statul nostru avea odată, pe cât îşi poate aminti oricine, o mare magazie de cărţi, pe care o numea Biblioteca Naţională. De mult, foarte de mult nu se mal pomeneşte despre dlnsa. De multe ori acea magazie plină de înţelepciuni a avut imprudenţa să se mute cu chirie ca un amploiat hărbar, de colo plnă colo, neţinend seama că o mutare face cât o inundaţie şi do6 cât un foc. Călătorind multă vreme de colea pină colea, ca o corabie îndrăsneaţâ pe întinsele mări, a trebuit pînă în fine să se prăpădească în neguri ca oricare Leviathan. A fost un desastru, un cumplit nenoroc, o catastrofă memorabilă. Unde o mal fi sărmana corabie pierdută de atâta vreme în pustiurile sbuciumate ale oceanelor? mal există oare sfărămătu-rile el ? ce s’aă făcut scoarţele faimoasei Bibliotece Naţionale ? Mister! Niclun muritor n’ar putea îndrăsni să respundă la aceste întrebări indiscrete, nici chiar personalul Bibliotecel... Căci uitasem să spun că, din norocire pentru Statul nostru, deşi nu se mal ştie de urma Bibliotecii Naţionale, personalul el există şi se află în bună stare, în afară de orice pericol. Statele de prezenţă achitate în regulă la Amiralitate, adică la ministerul Cultelor, sunt o dovadă sigură despre scăparea e-chipajulul complet al corăbiei dispărute. Niclun odăiaş măcar nu s’a pierdut şi, ce e mal îmbucurător, niclunul n’a deşertat, cum se 'ntîmplâ adesea în aşa mari catastrofe. Ba încă, ceva şi mal îmbucurător, se afirmă pozitiv că echipajul s’a sporit, în urma naufragiului, cu încă vreo trei mateloţl cari sfidează valurile vieţii cântând veseli; iar când, odată pe lună, ajung la liman, iscălesc cu bărbăţie neclintită statele de prezenţă. Bravi mateloţl! cu acelaş sânge rece şi pe vreme bună ca şi pe tempeste! tot aşa de neclintiţi şi ’n siguranţa Statelor ca şi în primejdia naufragiului. Bravi lupi pe uscat ca şi pe mare ! E drept că la ridicareaşi mânţinerea sus a moralului şi bărbăţiei lor a contribuit şi contribue mult atitudinea hotărîtă şi neclintită a intrepidulul lor Căpitan. Aflăm că Amiralitatea Cultelor ar fi intervenit pe Ungă Direcţia generală C. F. R, secţiunea serviciului maritim, rugîndu-o a pune să se facă sondaje în toate părţile spre a găsi resturile corăbiei înghiţite de valuri; o bună măsură — stînd atîta în apă, ar putea mucezi; unde mal pul că n mare sunt şi şoareci. Ion. cinlârile rituale ale bisericii romineştl. Toate cintârile de prima necesitate vor forma un volum litografiat —«spre folosinţa, cum zice autorul, a bisericii şi cu deosebire a preoţilor, învăţătorilor şi a credincioşilor cintăreţl.» Acest volum de peste 200 pagine va conţine următoarele bucăţi: Irmoasele sărbătorilor împărăteşti şi ale născătoarei de Dumnezetî. Pricesnele sărbătorilor împărăteşti ale Născătoarei de Dumnezeii şi cele oeasionale ale Duminecilor. Himnurile Che-roviinilor. Mărimurile la toate sărbătorile împărăteşti, la ale Născătoarei de D-zeă şi la ale Sfinţilor cu Polieleă. Troparele şi condacele sărbătorilor împărăteşti ale Născătoarei de D-zeă şi ale sfinţilor lui Duinnezetl. Sfeatilnele sărbătorilor împărăteşti şi ale Născătoarei de D-zeU. Cele 8 glasuri cu stihoavnele. troparele şi condacele învierii. Podobiile glasurilor. Răspunsurile liturgice pe mare (ceremoniile) aran-giale in duet şi răspunsurile po mic în cvartet arangiate pentru voci de copil şi bărbaţi. Aghioa-sele la liturgia sântului Vasile şi răspunsurile la liturgia cea mal înainte sfinţită. Măritoarea mare (Doxologia) pe podobia gl. 8. împărate ceresc. Axionul pe gl. 4 şi 5. De Tine se bucură. Antifoanele mari liturgice. Glasul Domnului. La rîul Vavilonulut. Clntarea «întreit sfîntă» la înmormîntarea D-luI. învierea Ta, Christoase Laudele mari la Paşti (Să se scoale Dumnezeu). Cîntârl funebre şi alte piese bisericeşti trebuincioase şi folositoare, — cu toatele, peste 250 bucăţi. *** O nouă grevă pe orizontul proletariatului intelectual romîn, ni-o anunţă «Evenimentul» din Iaşi. Artiştii societari al teatrului municipal din Iaşi, nemulţumiţi de administraţia actualului comitet teatral, pe care o denunţa ca destrăbălată. sunt hotăriţl a demisiona Nemulţumirile morale ale artiştilor n'ar fi peste putinţă de aplanat: ceea ce este însă mal grav e că din subvenţia de 25.000 lei a Socie-tăţel, astă-zl cu o lună înainte de deschiderea noului Teatru, n’a mal rămas de cit 13 franci, număr fatal şi de răO augur, dacă n’ar fi pe lingă el şi 15 bani. De unde se vede stricteţa cu care Primăria ştie să’şl ţină socotelile pină la lescae. Orl-cuin. cu o subvenţie de 13 franci şi 15 bani, e greu să duci o stagiune pînă la Aprilie viitor. Teatrul dia Iaşi nu se va inaugura de cit pe la sfîrşitul lui Octombrie. * * Luni, 21 Octombrie, d. prof. dr. V. Babex va începe la Institutul de Anatomie Patologică şi Bactereologie, cursurile sale cu studenţii facultăţii de Medicina. ’ v * * Cursul de Psihologie şt Pedagogie al d-lul prof. I. Orăciunescu, se va începe la Facultatea de Litere şi Filosofie, Marţi 22 cor. orele 9 şi jumătate. Anul acesta se va trata, din Psihologie Inteligenţa, iar din Pedagogie Educaţia Intelectuală. * * * A apărut de curind La Moraliti de la Doctrine Evolutive, de cunoscutul critic francez Ferdinand Brunnetiere'. Intr’unul din numerile viitoare ale ziarului nostru vom vorbi despre această publicaţie. Ştiri Teatrale Anunţasem că Sîmbătă la operă se va cinta «Ernani» cu cele trei elemente italiene şi prevedeam că nouil artişti vor fi buni. Nu neam înşelat. Succesul le a fost mare. Vestitul sfirşit al actului al III a fost bisat. Dintre toţi,cum am spus, baritonul e cel mal bun. Spre a’I judeca insă cu dreptate, trebuie să-I mal audă cine-va. căci toţi erau foarte emoţionaţi aflindu-se in faţa unul public pe care nu-1 cunoşteaă. Cele-l’alte roluri erafl jucate de trupa rominâ. Teodorescu a fost cu totul superior in rolul ducelui Sylva. Vedeai un artist care nu numai are o voce caldă şi frumoasă, dar şi un muzicant desăvîrşit care nu umblă după efect dar care face totuşi mare efect. In totul reprezin-taţia a plăcut. Sala era plină. Simbâlâ «Dragonil lui Villars». Pină atunci se vor mal da «Emani» şi «Mignon». ISTORIA TEATRULUI ROMlN de Miliatl Bclador Iată o interesanta publicaţie. Bazat pe documente, acte vechi, manuscripte şi imprimate, ziare ca «Albina Românească» a lui Gh. Asaky, şi «Gazeta teatrului» a lui Eliade Râdulescu, cărţi, scrisori, afişe de la domniţa Ralu, fiica lui Vodă Caragea,’ de la dascălii Chiriac, Cu-culi, Cordala, de la Lincourt şi Lazâr, de la Mitropolitul Dionisie al Valachiel şi Veniamin Costache al Moldovei, de la Marele Postelnic Al. Beldiman, de la Vornicul Cost. Golescu, de la Alecu Filipescu-Vulpe, de la N. Filimon. de la Comisul Rasty, Aristia. Câmpineanu, Negri, Negrul zi, Cogălniceanu, Alexandri, precum şi din memorii de la Luchian, Millo, Pascali. Pont, Teodorini şi alţi actori, — după serioase cercetări prin rafturile colbăite ale bibliotecelor din Iaşi, Bucureşti, Cernăuţi şi Braşov, răscolirea unul Însemnat număr de hîrtil, bortelite de molii la MirceştI, şi Academia Română, — cât şi’n arhivele Postelniciei statului Moldovei, precum şi’n actele Direcţiei şi Comitetelor teatrale a teatrelor noastre naţionale, — cu o asemenea activitate de cercetări, s’a putut pune temelie celei întâi scrieri asupra istoriei teatrului român. Volumul, datorit d-lul Mihail Belador, a apărut în editura Ralian şi Ignat Samitca şi e dedicat ilustrei scriitoare «Carmen Sylva», graţioasa Regină a României. E o lucrare meritorie fără ’ndoialâ. Cercetătorii şi toţi cel ce vor voi a scrie relativ la istoria, sad începuturile teatrului nostru, cât şi despre propăşirea culturală a artei şi literatu-rel dramatice romîne, se vor servi mult de cartea d-lul Belador. INFORMAŢII D. Take Ionescu a plecat aseară, cu trenul de 5,50, la Craiova, de unde se va întoarce inîine, Marţi, dimineaţa. D. Ludovic Dauş a prezentat Teatrului Naţional o lucrare dramatică nouă : Pentru Cruce, dramă în versuri (4 acte). Acţiunea se petrece in Evul-Mediu—din luptele sîngeroase dintre creştini şi păgînl: «Infidelii! O Dumnezeul med!! O maica mea!!!» * * * In librăria Benvenisti din Craiova apare zilele acestea Schiţe Uşoare de d. Al. Antemireanu. O parte din aceste schite ad fost publicate în «Epoca» subscrise Alan. Volumul va purta UUul: Fulgi. * * * D. ValeriO Magdu, diacon şi profesor de mu* zică şi canto la institutul pedagogic-teologic din Arad, va începe in anul acesta o foarte interesanta publicaţie. D-sa a cules şi a notat toate Raportul d-lul inspector şcolar Râşcanu continuă a excita mînia corpului nostru didactic. Profesorii se plîng că d. Răşcanu ÎI tratează cu o altă măsură de cît pe cel-l’alţl înalţi funcţionari al Statului. Ast-fel el nu pot pricepe a-(irmarea inspectorului că funcţionarii administrativi, magistraţii şi militarii aQ dreptul de a intra în localurile publice şi numai profesorii nu. Dlnşil găsesc de asemenea că este o necu\iinţa a se publica observaţiile inspectorilor asupra vieţel private a unora dintre el, atunci cînd asemenea observaţii, cari de sigur se găsesc în rapoartele inspectorilor administrativi şi militari, nu se publica nici o-dată. Se mal plîng profesorii de pasa-giul din raportul d-lul Răşcanu în care se alcâtueşte untabloQde profesorii cei buni, şi anume 39 din peste 800. Cu drept cuvînt profesorii zic că o ast-fel de desemnare nominala implica un blam pentru toţi cel-l’alţl, adică pentru imensa majoritate, şi el se întreabă dacă este lucru de om cu minte a decreta ast-fel nulitatea pedagogică şi morala a aproape întregului corp profesoral. Destăinuirile încep. Pentru astăzi una destul de importantă : Cu prilejul procesului Brening, d. Gh. Cavalioti, unul din fruntaşii liberali, senator al Galaţulul, a oferit 300 lei Liberalului Gâlăţean ca să înceteze de a ataca pe Brening. * Iată încă două, mal mărunţele: — Vasile Curtovici, fost consilier comunal şi acum membru in comisia interimară din Galaţi, stăruia să obţină, prin Malaxa, mai multe furnituri. — Petrache Gheuca, alt membru al comisiei interimare, stăruia să obţină liberă contrabandă de coloniale. In curind altele mai frumoase. Cerşetoriile guvernului aă reînceput pentru decoraţiile sîrbeştl. D-nu Dini. Sturdza a avut neruşinarea să ceară şease decoraţii Vulturul Alb. I s’a răspuns că nu se poate face o aşa mare risipă cu acest ordin, căci Vulturul Alb nu s’a conferit pînă acum de cit cu foarte multă anevoinţă în toată Europa. D-nu D. Sturdza insistind din nou, i s’a răspuns că pentru d-sa personal i se va face hatirul să i se dea acest ordin, iar cel-l’alţl Miniştrii să se mulţumească cu.... Takova. Se ştie că ministerul lucrărilor publice a fost autorisat să construiască în portul Galaţi un dock plutitor ca să servească la repararea vaselor. Direcţiunea căilor ferate romîne, însărcinata cu executarea acestor lucrări, a supus ministrului un raport prin care arată că singura casă specială pentru construcţiunea unor asemenea dockurl este şantierul Howaldt, din Kiel. Pe temeiul acestui raport, ministrul lucrărilor publice, cu încuviinţarea consiliului de miniştri, a încheiat cu casa Howaldt un contract pentru construcţiunea acestui dock, cu preţul lotal de 500.000 lei. Lucrările vor trebui terminate înainte de 1 August 1897, dată cînd dockurile vor începe să funcţioneze. D. general Barozzi, şeful marelui stat major al armatei, va inspecta miine sale poimiine şcoala fiilor de militari din Iaşi şi o parte din trupele din gar-nizonă. Din cine se compune comisia interimară din Galaţi: Paraschiva Sechiaris, declarat falit de către Economu de la Triest la tri-buialul de Covurlul; cetăţean şi contribuabil in comuna rurală Puţichioaia. Cavaliotti, censor al societăţel înjghebată de Georgi. Curtovici, consilier din precedeniul consilia, a votat chestiunile pe temeiul cărora s’a disolvat acel consiliu. P. Gheuca din aceeaşi categorie. Tud. Ştefănescu idem. Se ştie că fiica archiducelul Iosef din Ungaria, princesa Dorothea, se va căsători în curind cu ducele d’Orleans. Archiducele ţine ca ceremonia să se facă la Pesta, dar nu vrea de cit cununie religioasă, nu şi civilă. Fiind-că din a-ceasta s’ar naşte încurcătură pentru guvern, primul ministru ungar a intervenit la împăratul Frantz Iosef ca cununia să se facă la Viena. După cum spun ziarele de dincolo, împăratul s’a învoit; dar arhiducele Iosel stărueşte ca nunta să se facă la Pesta, fără cununie civilă. Tribuna din SibiQ aduce următoarea informaţiune : «Guvernul maghiar a dispus să apară un comunicat in Bud. Tud. (pe care îl reproduc toate foile din Capitală) — de acel cuprins, «că oprirea conferinţei naţionale a trebuit să urmeze, din motivul, că «respectivii» nu ca alegători şi cetăţeni, ci după naţionalitate, co Ro-mini voiafl să se întrunească în conferinţa, mal departe pentru aceea, pentru că conferinţa nu era să aibă caracterul unei adunări electorale poporale, ci a unei adunări de delegaţi trimişi de către singuraticele cercuri electorale. Legea însă permite numai întrunirea alegătorilor, nu insă representarea acestora prin delegaţi». D. Dărăscu, judecător de instrucţie pe lingă tribunalul Ilfov, a fost sacrificat unor răsbunăr colectiviste; d-sa a fost mutat în calitate de judecător sindic la Tribunalul de Prahova. Allăm că va demisiona, neprimind aceasta degradare nemeritata. Cu aceasta ocasiune s’a făcut următoarea mişcare între magistraţii de la tribunal : D. Virgiliu Alexandrescu, membru de şedinţă de la tribunalul de Vlaşca, judecător de instrucţie la Ilfov, în locul d-lul Dărăscu; D. Eliad Marinescu, actual membru la tribunalul Teleorman, semută în aceeaşi calitate la Vlaşca; D. Xenofon Andronescu, actual procuror la Mehedinţi, membru la Teleorma.i ; D. Mumuianu, actual substitut de procuror la Tulcea, procuror la Mehedinţi; Iar d. Hagiopol, actual judecător sindic la Prahova, se mută în a-ceeaşl calitate la Ilfov, în locul vacant. Destăinuirile prinţului de llismarck Destăinuirile prinţului de Bismarck cu privire la alianţa secretă de neutralitate reciprocă intre Germania şi Rusia continuă a preocupa presa germană. Ilamburger Nachrichten, organul fostului cancelar, răspunde lui Reichsanzei-ger şi contestă destăinuirile sale cu privire la secretele de Stat. Ziarul prinţului de Bismarch zice a-pol că secretul a fost păzit după dorinţa Rusiei, cu tot interesul contrariu al Germaniei. Nu este adevărat că este vorba de o infidelitate faţă de tripla alianţă ; oricare membru al acesteia ar putea să încheie un asemenea aranjament tără să renunţe la scopul săd. Dacă Rusia ar consimţi, ar fi de dorit să se reînoiască tratatul denunţat în 1890. VIZITA REGELUI SERBIEI I,a SI iinia Sinaia. 20 Oct. 6 ore 30 ni. M. S. Regele Serbiei şi M. S. Regele Carol al Romîniei, A. S. R. Prinţul Ferdinand al Romîniei şi suitele lor, d. Sturdza, preşedinte al consiliului de miniştri, au sosit în gara Sinaia la 5 ore şi 30 minute în sunetul imnului naţional sîrbesc. Au fost primiţi la gară de miniştri pe peronul gării. După ce au trecut în revistă compania batalionului al 3-lea de vînătorl care forma garda de onoare, Majestă-ţile Lor au intrat în salonul de recep-ţiune al gării, unde s’au întreţinut cu persoanele cari au venit să le primească. Majestăţile Lor s’au dus apoi la castelul Peleş unde M. S. Regele Serbiei a fost primit de M. S. Regina şi de A. S. R. Principesa Romîniei. Seara a fost prînz la palat, apoi serată teatrală. * * * Sîmbătă seara a avut loc la Castelul Peleş, în onoarea M. S. Regelui Serbiei, o serată, la care au asistat pe lingă familia regală şi Marele Duce Boris Via-dimirovicl, miniştrii D. Sturdza, E. Stătescu, An. Stolojan şi C. Stoicescu cu d-nele, miniştrii Belgiei şi al Serbiei, iar dintre foştii miniştri conservatori d-nii Take Ionescu şi general C. Poe-naru. Spectacolul s a început la ora 9, cu reprezentarea piesei Un caprice de Al-fred de Musset, în care au jucat d-şoa-rele Brăescu şi Szekulid şi d. Dal’Orso. După ce s’au executat mal multe bucăţi muzicale de către d-şoara Assan şi d. Dal’Orso, s’a mai jucat Les Jurons de Cadillac de către d-şoara Cosiacopol şi d. Al. Ghica Brigadiru. La ora 12 serata a fost terminată. BULETIN ECONOMIC (R aportul Semaphoruluf de Brăila) Brăila, 19|31 Octombrie 189(5. Piaţa noastră continuă calmă şi neactivă, cu toată ameliorarea preţurilor din străinătate. Preţurile ad fost In general neschimbate numai grtnele fine şi seeăruiile diu Moldova sosite pe uscat s’ad plătit cu fr. 20(30 pr. vagon mal bine. ECOUKi *** Ni se comunică din Iaşi: Vineri seara s’a dat resultatul definitiv al concursului pentru postul de medic-pri-mar al secţiei sifilitice de la spitalul Sf. Spi-ridon. D. Dr. Bogdan, unul din concureuţl, întrunind media 9, a fost proclamat admis. D. dr. Stihi, cel de al douilea concurent, nemulţumit de clasarea făcută, a cerut casarea concursului. Postul de medic secundar, rămas vacant prin înaintarea doctorului Bogdan, va fi scos la concurs. **» In cursul lunel Septembrie s'afi tratat 1(5.532 bolnavi la spitalele rurale din ţară. Dintre aceştia, 3.680 ad suferit de a-fecţiunl palustre. **«, Linia germană danubiană va pune in ziua de 2!) a curentei, In circulaţiuue, un vapor, iar la cas de trebuinţă două, pentru transportul de mărfuri şi călători din Galaţi via Tulcea la Chilia veche şi vice-versa. *** Regia monopolurilor Statului a deschis deunăzi ofertele pentru furnitura a 340.000 kg. tutun turcesc de diferite feluri şi calităţi. Două-zecI şi cinci case ad luat parte la licitaţie, dintre cari ad fost admise numai nouă asupra cărora s'a adjudecat 2(55.000 kg. tutun valorînd 1.378.600 lei. Iată numele adjudecatarilor : C. Petride, P. Mu-ra'ti, I. Papadopol din Constautinopol, Fra-telli Aliaturi din Salonic; M. L. Herzog din Cavalo; Christo G. Nieolaides, 1). Geanucaki şi E. Protopopas din Volo; Fraţii Haitas din Bucureşti. Pentru restul cantităţi de 75.000 kg. tutun se va ţine o nouă licitaţie la 20 Decembre 1896. *** Ministrul cultelor, printr’o decisiune publicată în Monitorul de;ierl, hotărăşte ca elevii cari ad căzut Ia examenul de înscriere pentru clasa I secundară, şi doresc să urmeze îucă un an clasa IV primară, vor putea fi Înscrişi printre elevii regulaţi al şcoalel. „’VrErl, pe cînd lumea ieşea de la întrunirea de la Dacia, la colţul stradeî Carol cu calea Victoriei, s’a produs o încăerare între dl. Vespasian I. Pella, reporter la Adevărul, şi Bei, spionul poliţienesc antreprenor de tripou la Bacâd. Mal mulţi trecători zicead că aceasta este o manoperă a poliţiei, care a căutat să provoace scandal pentru a avea un motiv ca să împrăştie manifestaţia ce să Îndrepta în spre Palat. Intervenind însă mal mulţi ziarişti, anta-goniştil ad fost despărţiţi, după un schimb de cîte-va lovituri de baston. EDIŢIA * 3 * (8ervioiul Agenţiei Romîne) Berlin, 19’Octombre. Vorbind de ultimile creaţiunl măreţe în domeniul construcţiunel in Ungaria şi Romînin, Norddeutsche Allgemeine Zeitung zice că portul Cons'anţa este dovada manifestă a avîntulul economic al Romîniei şi o garanţie că munca inteligentă şi perseverentă a poporului romîn va atinge scopuri şi mal mari. Acest ziar încheie zicînd că înttlnirea amicală a regilor Romîniei şi Serbiei este o dovada de forţa ce ciştigă tn statele dunărene sentimentul comunităţii de interese economice şi alte şi cît de mult se a-preciază valoarea unor relaţiunl cari nu pot do cît să favoriseze prosperitatea popoarelor. Paris, 19 Octombre. Camera deputaţilor a inceput discuţia proiectului de lege asupra vinurilor artificiale. D. Cochery depune un proiect de lege relativ la reînoirea privilegiului Băncii Francieî. Copenhaga, 21 Octombre. In cercurile bine informate se desminte ştirea dată de Pali Mall Gazette in privinţa unei conveuţiunT verbale secrete între Rusia şi Danemarca, relativă la garantarea integrităţii posesiunilor danese de Rusia şi la restituirea eventuală a Schlesving-ului septentrional. Paris, 19 Octombre. Un decret institue o comisiune extra-parla-mentară pentru a studia cestiunea monopolului alcoolului. Sofia, 19 Octombre. Se asigură câ cel patru şefi al oposiţiel, după o audienţă la prinţul, care a afirmat In faţa lor deplina sa Încredere in d. Stoitow şi a declarat că alegerile vor fi Jibere, s’aă intrunit erl din nod şi aă decis să participe împreună la alegeri. (Serviciul nostru special) Viena, 20 Octombre. Puţin înaintea alegerilor in dieta ţârir s’a constituit sub presidiut profesorilor de universitate Philipovich Ev. Neuinann, Max Grubor, Otlo Wittelshofer, Dr. I. Ofaer şi d-rulul Kro-nairetter un noiî partid liberal, care părăseşte programul liberator, cari decad. Organul noului partid 6 «Wiener allgemeine Zeitung». Liov, 20 Octombre. Ordinul căpitanului districtual din Sanok, după care sunt de sistat execuţiunile în timpul alegerilor, se ţine ca un fel de spre a a-juta pe candidaţii regimului. Krakovia, 20 Octombre. Diu partea antisemiţilor s’a pus ca canditat pentru dieta ţării marele scriitor Bartosziewicz, a cărui biruinţă safi cădere va fi o probă a puterii antisemiţilor, care in Galiţia de West a crescut continuă. Candidaţi mal sunt dr. Zoii şi dr. Sakolowskv, primarul conservator, ultimul are ca democrat cele mal puţine şanse. Madrid, 20 Octombrie. Consiliul de miniştri a aprobat emisiunea de 400,000,000 de pesetas 5 la sută de datorie internă, amortisabilă in 8 ani. Petersburg, 20 Octombrie. Majestăţile Lor Ruseşti aă sosit erl la Gats-china şi au salutat pe împărăteasa văduvă. — Apoi au plecat la Tsarskofi-selo, de unde s’aă dus azi la Petersburg ca să asiste la leturghia funebra celebrată cu ocazia aniversarei morţel lui Alexandru ni III-lea.-Majestăţile Lor S'aă întors apoi la TzarskoS-selo. — Un serviciu funebru s'a celebrat in toate bisericele. Cair, 20 Octombrie. Şeicil mal multor tributuri însemnate din Sudan s'uă supus Egiptului.—O mare parte a deşertului intre Dongola, Berber şi Ondurnmn se află în puterea Arabilor amici af guvernului. Petersburg, 20 Octombrie. D. Tikhonow a fost numit guvernator al provinciei Mărel Negre. www.dacoromanica.ro Paris, 20 Octombrie. Un rîndaş numit Levmarie a tras asupra a doul agenţi de poliţie‘pe cari ’l-a rănit.—Arestat, a declarat că este anarchist.—O perchiziţie făcută la domiciliul săO a făcut să se descoperit numeroase hîrtil anarchiste. Atena, 20 Octombrie. In cea mal mare parte a regatului s'afl celebrat parastase pentru insurgenţii omoriţl în Macedonia.—Iu multe oraşe atS asistat la această ceremonie autorităţile, ofiţerii, profesorii şi elevii lor. ALEGERILE DIN UNGARIA Budapesta, 20 Octombrie. Din totalul de 405 alegeri, se cunoaşte resul-tatul a 404.—Sunt aleşi: 274 liberali, 37 al partidului naţional, 48 al fracţiunel Kossuth, 6 al grupului Ugron, 21 al partidului poporului, 6 neutrii.—Sunt 7 balotage. Liberalii ctştigă 49 de locuri AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 19 Octombrie Poarta a numit doul ajutori bulgari pentru sandjacurile Serres şi KOkklisse. ErI ambasadorii afl ţinut o întrunire. Constantinopol, 20 Octombrie. Raporturile consulare anunţă prădarea satului armenesc Morenig, în vilaietul Kharput. Poarta a reclamat pe lingă ambasada Fran-riel, în privinţa exerciţiilor de tir la cari se dedă staţionarul frances de lingă insulele Prinţilor, aceste exerciţii causînd panice printre locuitori. Un avis al marelui vizir adresat poliţiei, desemnează ziua de 27 saO 28 Octombt ie cîn l trebuie să isbucnească comploturile armeneşti. S'aCi dat ordine ca poliţia să îndoiască paza sa. Cercurile politice se îndoiesc de exactitatea acestei prezicer, de comploturi basată pe raporturi nesigure, precum şi de oportunitatea sa, pentru că irită pe mahometanl şi nelinişteşte pe creştini. DIN CAPITALĂ Moarte subiţii.— D. lleiner, şeful atelierului de croitorie de la magasinul IscovicI din calea Victoriei, a încetat subit din viaţă erl după ainiazl, la domiciliul săQ din fundătura Vînătorulul 7, Ciula vrut unui copil găsit pe strudâ. — Azi dimineaţă sergentul de oraş postat pe strada Manea Brutaru, a găsit în faţa caselor cu No. 16 cadavrul unul copil de sex bărbătesc, in vîrstă de o lună. Cadavrul a fost transportat la secţia respectivă, unde afi început cercetările. încercare de sinucidere. — Iohan Mi-ler, domiciliat în str. Viţelului 4, în urma.unei discuţiunl ce a avut cu soţia sa, şi-a tras un foc de revolver în cap, rânindu-se grav. Starea lui Miler fiind îngrijitoare, el a fost transportat la spitalul Brincovenesc, unde a l'ost admis de urgenţă. Jefuit de tilbari. — Vineri noaptea un comerciant din Pancitl ducându-se spre Mărâ-şeştl a fost atacat în dreptul pâdurel Mărăşeştl-Panciu de o ceată de 3 tilbari, îmbrăcaţi ţărăneşte. Comerciantul a fost crunt bătut şi jefuit de suma de 3000 lei ce avea asupra lui; după ce tllharil aO bătut şi pe vizitiu el aii dispăiut. Autorităţile sunt pe urina tilharilor. Prinderea uimi falsificator de bani. — Goldstein, un falşificator de monezi, care acum trei săptâminl evadase de sub paza sentinelelor pe cînd era dus la instrucţie, a fost prins zilele trecute în Iaşi. Poliţia locală face cercetări, pentru a descoperi şi p6 complicii lui Goldstein, de oare-ce el trebue să aibă, în oraş fiind în circulaţiune foarte multe piese de 5 lei. DIN STRĂINĂTATE Oribilă dramă a mizeriei. — O îngrozitoare dramă provocată de mizerie a emoţionat deunăzi pe locuitorii unul cartier întreg din Berlin. O văduvă şi cel trei copil ai săi, dintre cari cel mal mare avea 6 ani, iar cel mal mic abia avea patru luni, atl fost găsiţi spînzuraţl în domiciliul lor din Cloedemstrasse. Nenorocita femee şl-a sugrumat pe cel trei copil al săi şi apoi s'a spinzurat şi dinsa de tocul ferestrei. De mult timp această familie se găsea in cea mal neagră mizerie şi în zadar muma s'a încercat să caute de lucru pentru a cîştiga pîinea copiilor. Desperată de aceste nereuşite, nenorocita a luat această funestă rezoluţiune. Incendia pe mare. — Vaporul englez Worsley-HaU, plecat sunt două săptăminl din Noul Orlfaus spre Hâvre, încărcat cu bumbac, s’a refugiat Duminica trecută la New-York. Un incendiu se declarase pe bastiment de două zile şi echipajul, cu toate sforţările făcute, nu reuşise să stingă flăcările. Simbătă pe seară, vaporul începuse să ia apă, din care cauză s’a îndreptat spre New-York pentru a cere ajutor. Naufragiu. — 0 telegramă din Colombo, anunţi că vaporul englez Taip. făcînd cursa de la insula Maurice la Bombay, s’a scufundat. Şeapte-spre-zece mateloţl şi mal mulţi pasageri s'aO înecat. Cel cari ad putut scăpa, afi debarcat la Colombo. Inundaţii.—Apele Senei, Rhonulul, Saonel şi Ain afi debordat. Numeroase sate şi livezi sunt inundate. Şoselele şi drumurile de fer sunt tăiate. Pagubele sunt mari la Beaucaire, unde mal multe părţi ale oraşului aii trebuit să fie întărite prin grinzi enorme. In mal multe oraşe se aduce hrană locuitorilor prin ferestre. La I.yon s’aQ dărâmat mal multe case. ULTIME INFORMATIUNI Duminică, 27 Octombrie, Partidul Conservator va ţine o MARE ÎNTRUNIRE PUBLICA IX BUCUREŞTI Rezoluţiunile cele maî importante se vor lua în această întrunire, care va fi urmată de numeroase alte adunări în judeţe. Din ordinul ministerului de justiţie parchetul de Ilfov a instituit la Ploeşti o comisiune rogatorie pentru a aduna pretinse probe de vină în contra Mitropolitului Ghe-nadie. Aşa aflăm că stareţul mănăs-tirei Cheia a fost chemat la parchetul de Prahova ca să declare că a dat 200 lei Mitropolitului Ghenadie pentru a face pe un protejat al său diacon. S’aii pus toate stăruinţele pe lingă sta reţ ca să facă o declaraţie defavorabilă Mitropolitului, cu toate acestea stareţul a spus categoric că nu a făcut nici un fel de inter venire pe Ungă Mitropolitul Ghenadie. Opoziţia disidenta din Ploeşti aşteaptă eu nerăbdare resultatul anchetei pe care d. inspector administrativ Gr. Giani o face la comuna. In cazul cînd inspectorul administrativ va căuta, din ordinul guvernului, sa faca afacerea muşama, atunci chestiunea va fi adusa în Cameră pe cale de interpelare. Cu acest prilej se vor desveli mal multe abusurl săvîrşite de administraţia comunala din Ploeşti, a-busurl cari aQ fost semnalate guvernului, dar asupra cărora nu s’a orînduit nici o cercetare. I>iiiniuică, 3 Xoembrie, partidul conservator va ţine o luare întrunire publici! la Crai o va. La ministerul de justiţie se primesc zilnic cereri din partea ţăranilor cari cer sporirea numărului judecătoriilor de pace. Depărtarea prea mare care există de la unele comune la judecătorii tac pe mulţi ţâranl sa nu-şl ponta susţine la timp interesele lor înaintea justiţiei şi aceasta paguba face aşa de mult să sufere popula-ţiunea rurală în cît, din toate părţile tarei, el cere ministrului justiţiei modificarea legel actuale. Toate aceste petiţiunl sunt semnate de un însemnat număr de locuitori. Erl după amiazl, inginerii Socie-tăţel politecnice aQ plecat în es-cursiune la Letea, Săscut şi Buhuşl. Toţi miniştrii s’aQ întors erl seară în Capitala, venind din Sinaia. In luna lui Martie anul viitor se vor înfiinţa agenţii romîne de na-vigaţiune la Rotterdam, Suez şi Alexandria. D. Calligari, prefectul judeţului Fălciu, a sosit în Capitala, aducînd cu sine, pentru a-1 supune ministerului de interne, dosarul alegerilor din IIuşI. D. V. Gheoi'ghian, prefectul judeţului Iaşi, a sosit In Capitală pentru a se consfâtui cu guvernul în privinţa înte-meiarel unul ziar liberal-naţional în localitate. Ministerul de răsbol a hotărî! ca cel doul ofiţeri romînl cari aQ reuşit la concursul pentru a urma cursurile şcoale-lor speciale din Turin şi Bruxelles, să plece in străinătate pe la 1 Decembrie, iar pînă la această epocă să fie dispensaţi de servicio la corp şi sâ-şl facă pregătirile de călătorie. Vrajba dintre dd. Cantacuzino-Statescu-Stolojan se va manifesta de asta data la FalciQ. D. Calligari, prefectul judeţului FalciQ, va susţine la alegerea co- legiului I de deputaţi, candidatura d-lul Em. Culoglu, patronata de d. Gogu Cantacuzino. Ministrul de finanţe vrea ast-fel sâ-şl răzbune în contra d-lul A. Stolojan, care ’şl-a permis să fie necuviincios faţa de d. Manolache Culoglu, în raportul săQ în chestiunea disolvarel consiliului comunal din Galaţi. D. Manolache Culoglu va cere ministrului de interne, în Camera, explicaţiunl în afacerea de la Galaţi. După cum se vede, susţinerea candidaturel d-lul Culoglu îşi are rostul el. D. Paraschiva Sechiaris, membru fara drept în comisia interimară a oraşului Galaţi, a sosit în Capitala pentru a cere în numele d-lul Ni-corescu, preşedintele comisiunel, înlocuirea poliţaiului A. Ignat, prin d. Nae Petrescu. Candidatul comisiei interimare e un fost grefier al tribunalului Co-vurlul, destituit pentru luare de mita şi fost poliţaiu la 1884 sub vestitul Sărăţeanu. D. Sechiaris voeşte sa dea o satisfacţie d-lul Nae Petrescu pentru campania dusă în ziarul de ocazie Jos Malaxatele în contra fostei ad-ministraţiunl comunale, D. Dărăscu, judecător de instrucţie pe lînga tribunalul Ilfov, considera mutarea sa în calitate de judecător sindic la Prahova ca o degradare şi o răzbunare politică. D-sa îşi va prezintă demişi unea azi ministrului justiţiei şi va îmbrăţişa cariera de avocat. 4 Ecoul Vrancel» denunţa un ghe-şeft mititel al primăriei de Focşani cu d. Saveanu. Primăria a cumpărat pentru herghelia el compusa din 3 cal şi o iapă, care face averea mişcătoare a comunei, 100.000 kg. lin. Acest fîn este cît se poate de prost şi toată lumea ştie că primarul Saveanu l’a cumpărat de pe moşia PetreştI, pe .care o ţine însuşi în arendă pe numele unul a-mic al săQ anume Martae. Veterinarul şi ofiţerul de cavalerie, cari făceau parte din comisia de recepţie, s’aQ opus la primirea linului, dar majoritatea membrilor comisiei 1’aO admis. La examenul de maiori doctori aQ reuşit următorii căpitani doctori: D. Ca-topol, Anghel Ştefănescu, M. Zaremba, I. Urbeanu, A.’ Christodorescu, şi N. Soiu. Dreptatea afli că episcopal Partenie-în speranţa că va fi ales Mitropolit Pri mat, a comandat la caretaşul din str Măntuleasa o caretă luxoasă, căptuşită cu atlas albastru şi avînd peamîndouă laturile coroana Mitropolitană. Această caretă a fost plătită cu 2.600 lei şi transportată acum trei zile acasă la d. Clinceanu, fratele episcopului Par-tenie. A se citi armarea foiţei in pagina IV. COMUNICĂRI Pentru înlesnirea tutulor acelora cari aă case de închiriat şi cari caută case pentru Sf. Dumitru, ziarui Epoca a înfiinţat în pag. IV o rubrică specială sub titlul de: închirieri şi arendări. Se aduce la cunoştinţa publicului interesat spre a cerceta zilnic această rubrică. * * * Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubriee. Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocet, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimete textul prin poţgta şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (lot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domicilia încasatorul Epocei. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu Îngrijire rubrica respectivă. * * * A *e vedea rubriea Mpeetaeole-lor tn pag. IV. Avis Dicţionarul Contimporanilor, urmând să apară în curând, am adresat maî multor persoane următoarea scrisoare: «Domnule, «Sub-semnatul, ocupăinlu-ină cu întocmirea unei lucrări biografice a Romînilor cari au jucat un rol de frunte in secolul nostru, in politică, literatura, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vă rog să bine-voiţl a'ml da intru cât vă priveşte pe D-v., următoarele notite : 1) Numele, pronumele, locul si dala naşterel. 2) I.ocul studiilor, epoca lor, titlurile d-voastre, 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă. faptele Dv. de armă, campaniile, etc,, 4) Titlul scrierilor D-v. tipărite, şi orl-cari alte amănunte cari merită să fie înregistrate intr'o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desăvîrşire or-ce critică, or-ce apreciere fie in bine fie în răii, asupra persoanelor şi faptelor. Nădăjduesc că ţinind seamă de dificultăţile ce intimpin pentru adunarea materialului necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să ’ml înlesniţi munca, trimeţindu-ml prin poştă maănuntele ce vă cer. Reînoesc aici intervenţiunea mea către public şi rog atît pe acel cari aii primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din eroare nu ar fi primit, să bine-voiască a’ml trimete de urgenţă aceste notiţe biografice. D. R. Rosettl Strada Biserica Amzel No. 15 BncureştI Hcinricli I.cbovlcl llHibelle Maranz Logodiţi Bucureşti Ploeşti j,ei ai 48 ^ ^ LEI 48 DE USINĂ 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domicilia in saci. imiQlIETTE. CĂRBUNI DE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. COKS DE TOPIT. CORN DE FERARIE. ( OHM MĂRUNT anume pentru sobe paragina şi belgiano. ANTRACIT ENGLEZESC pruna calitate pentru sobe Ilolios. <4 REUTATE G A RANTATA Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne. BEPOSIT CENTRAL STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 c i ii fi Ij io f &xieit WMi POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii depozitari de ziare din provincie, cînd aii de trimes costul unul abonameut, garanţie safl orî-ce altă sumă de bani în afară de suma cuvenită din vînzarea ziarului, sunt rugaţi a trimete acele suml lu mandate separate. De asemenea aceia din domnii depozitari cari afi vînzarea în 2 deosebite oiaşe, de a trimete conturile şi banii pentru fie-care oraş în parte. „Policlinica46 Slrarta Armenea&cti ÎJC Consultaţiunl gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9boale de pele venerice. » » 10'/s—îi'/s boale de copil > » l'/s— 2‘/« chirurgie şi boale do femei. » » 2 — 3 boale de git, nas şi urechi. Joia Ia aceleaşi ore consultaţiunl a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. Se va deschide la 16 Februarie. Schimb şi vlii«l clliu CUMPĂR. C’UMPAK CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voia prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vtnzătorl. BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEON WEISSBLUTB Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Reeomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mea în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cmante, rubine, safire, smarande, perlo, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi in monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Casa do Sânâtato Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi cbronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologiee; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratamont special al syphilisulul şi a boale-lor uretro-genilale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safi specialist. Preţurile moderato, pentru angajamente iu nare se fac reduceri. Consultaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. in. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. S'A DESCHIS BĂILE REGALE DIN PALATUL EIOUIEI BULE VAUDVL ELISABETA Din noâ amenajate şi apropriate pentru cea mat mare satisfacere a onor. public. Pe lingă băile de apă caldă, aburî şi pişeină, în curînd se va deschide şi secţiunea de H1DROTHEKAPIE după oel din urmă sistem, adoptat în cele mal mari stabilimente de băl din Europa. Apa e de (nvoare DIRFJ' 17 UNEA Doctor 1IEON ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele şi sifilitice din spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 UoaisnllaţiHiu «le Ia l — 4 p. m* CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand In medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Răncel Naţionale colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Ilugo. Consultaţiunl dela 4 ’/» pină la 7. p. rn : pentru dame dela 3—4 W. STAADECKER Furnisorul M. S. REGELUI al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agri cidtură w Efurnisorul domeniului Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară PLUGURI Universale „SACK“ (le oţel, ultima construcţiuno PLUGURI Polibrazdare „SACK“ de oţel, construite după un noii sistem forte avan tagios SEMANATORE prin împrăştiere — de fer şi oţel— SEMĂNĂTOARE IN RENDURI Sack de oţel şi americane Havana TRIO ARE „M A Y E R“ de toate mărimile Vinturătoare No. 5 ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel maY ales Grape flexibile şi fixe — «le oţel — Petre de Moară* ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Lafertd s/ Jouarre Mori de fer „Euston*, PIVE DE POSTAV 0rî-ce fel de unelte şi maşini agricole Expoziţie permanenta Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă 6 D»- STER IE N, CIUROO IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. N. BIKLOŞ Y b MASSFIK b Reîntoreîudu-se în ţară primeşte între orele 3—6 p. m. HI rada Olari No. 8 DF ACSHinAT de la 23 Aprilie 1898, Ut MnLÎVUMl moşia ROTaREŞTU, din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str St. Voivozi 8 sad str. Pitar Moşii 2. vî uzare HOTELUL C. D. BĂDULESCU şi casa din Str. Dorobanţilor, ambele situate în oraşul Giurgiu, sunt puse in vînzare de bună voe, la Tribunalul de Vlaşca, in ziua de 19 Noembrie 1896. Pentru informatului, a se adresa Doamnei Sofia Bădulescu Bucureşti Str. Primăverel 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 dela 1 Iunie 1896 nr \I!M7AD£ Moţl« Ebechloî din Ut VlklLMllt Dobrngeu, o oră jumătate de Constanţa, o oră de la gara Murfa-llar; întindere 1509 hectare, pămint arabil, calitate bună ; plantaţii, vie, şi acarele de valoare, proprietate ubsolulă ; se vinde in condiţii avatUagioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Bănuit Holbau din Constanta. DE ARENDAT cu iucepere de la 23 A-priliie 1898 moşia Vii- toapelo de jos din judeţul Teleorman. A so adresa d-lul G. Robescu, Galaţi www.dacoromamca.ro 4 e r o c a MICI ANUNŢURI Pî;i2 U 10 publicaţii 30 bani linia pentru Qo-eare «lata, ţi 4* ia 10 în sus 20 Imul linia Spectacole Tont rut iVivj/onaf. Luni 21 Octombrie se ti îepresenta «Microbii Bucureştilor», comedie în 4ţacto localizatăd&pA d-nil Diu merit bal ţi Cadelburg de d. P. Guşti, p peru romină. aatrul lluyo. In fle-care seara reprezentaţiunl variate - UtiliUf Km IU li I eu program Koblrabat. T «.tatrul Liric, Deschiderea \reu$ G. Sidoti. In lle-care seară reprer-entaţll variate. circul CeuarS idoli. In curind va sosi in capitală. \ata iirayadtru. «Concert» Patere. \ufe Xu tio na la. Orchestra Kubiuţtein ţl-a început Jconeerteie _______________________________ remirul Dacia. Închirieri şi arendftrl De închiriat în strada Păunilor No. 21 suburbia Popa-Tatu, un apartament, compus din cinci camere, două antreuri, grajd ţi ţopron. A se adresa : la d. Q. Thcohurl, care ieeneţte în aceeaşi curte- De nrenclut, în districtul Ilfov, moţlu l’reamnm Xouă care are o întindere de 8,000 de pogoane. A se adresa la Redacţia acestui ziar. De tnelilrliit, casele din strada Poloni No. 130. DoritapH se vor adresa: Str. Batlţtel, 15. De închiriat Un apartament situat în strada Franciin No. 8 compus din două etaje. Etajul de sus are două edăî mari, cu ferestrele în strada Pruncim. Etajai de jos are asemenea două odăi cu faţada in acelaţl stradă. Etaju de jos noate servi ţi ca prăvălie. A se adresa d-lul I. feptres-cu fotograf, strada Fr&nclln 8 vls-a-vis de Athenefi. D« arendat Moţla Virtoapcle de jos din judeţul Teleor mau. A se a dresa la d-nu O. Robesou, Galaţi. Dc Închiriat o casă in strada Mecetu 10, în apropiere de tramway electrio ţi hala .Traian, compusă diu 8 camere, uti salon, sala de minoare, cameră de bluroti, pivniţă ţi curte spaţioasă, cu preţ do 1600 lei anual. A se adresa la d. clpltan Rămniceanu Mecetu 14. Camere mobilate So caută o eameră bine mobilată iu srada Pitar Moţu cu preţ lunar pină la 60 lei. «i'nnn Fraţi Olbrirti strada st. Ionică Hotel Eugllch, Oalea Victoriei, eu preţ lunar de la 60 pină la 200 lei. Cereri şi oferte de servicii! Un maşinist tipograf caută ocupaţie in capitală sau în provincie. Adresa la administraţia «Epoca». Un demn din Transilvania cunoaşte limba romină ţi caută un loc de îngrijitor de curte, sad ca casier la o moară. A-semeneu cunoaşte ţi plantaţlunea ou viţa americană. Posedă certificate de bună conduită de la mal mulţi domni. Ase adresa Iohan Kranner, strada BaUnelor 64 Bucureşti. Ion I>uniitr.i JLcyer, Ttruda Delea-Veche No. 11 caută un loc ca grădinar. Vînz&rl şi cmnpftrărl o vlnr.wre lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 66 ţi 60 franci. A sv adresa : Str. Batlţtel, 16. o vtuzuro spre tăere pădurea de pe moşia Orăţti-Piţl-gaia jud, Ilfov. Amatorii să se pr./.inte str. Scaunele 40. Corespondenţa ziarului Informaţinni utile ,,i;POCA“ star politic silnic, tipare In .? ediţii, 1» « ore «llmlncnţa. In 8 dnpft aiulaxi şi la H seara -VI Firme recomandabile Acordurido piano 8. Paulman, Bulevardul Klisabeta, 64. Fotografi Frânte Daschek, str. Franklin 6. Tipografi S. Pauker, str. Clemenţei No. 8, în curte. Librarii şi Papeterii Muller 0. calea Victoriei, *3. «Biserica Albă* calea Victoriei, 85. Bărbieri Louis, oalea Victoriei 53. Băl B'a deschis Băile Regale din polatul Eforiei, Bulevardul BltsaVeta Se aduce la cunoştinţa publică, că la aceste băl se va servi duţele cu apă de Isvor. Spălătorii Schimdt. G. L-, Isvor, 76, Falk Otto, Gri viţel, Pi, Falk Pauline, Ilegală, 12, lordacho N., Isvor, 66, Miclusch M., Academiei, 22, Thomaa M-me, Moţilor, 70. Arme, Maşine, Velocipede I«v Plnrtaowaky, Bucurecc], liotei do Franca, vinde îu rate : Arme, maşina de onsut, binocle. Velocipede ţl lnstru-mente muzicale.—Cereţi eatalorul gratis._____ Pînzari MlhitleSv’U Ic Căpltănesou, Lipscani, 60. Droghiştl Fuehs losef. Doamnei. 8. Adrese Advocaţi B1UKOUL ADVOCAŢILOR G. PANI7 «< AI.F.X. PAŞTI A Str. Biserica Knei, 12 8—11 dimineaţa ; 2—6 după amlar.I. Predeseu Stavrl, Cheiul Dîmboviţei, Procopesou N.. Scaune, 40, S fote seu I, P., Mircea-Vodă, 23. D. Ml. llounetci. utr. O inert ca Amzcf% 15. Iliott C.y Corabia 1G. Ghlţă loan, Cîmplneanu, 4». loneetcu Tahc. Cătunului, Maiorescu Titu. Mercur, 1, Misir B., Fintîuel, 20* P«»m G.. II o mauri, 0.1, Dlsescu C. Col ţel, 00, Doctori Dr. IV. Thomemcu, medic dm coptI. Str. italiană, 16. D-rut AihvHvu. Calea Văcăreaţi 29. lina le in-terne t*i de copii. Dr. Gr. Ţăranii, colţul stradeî Caragheorghevlcl şi Bănoel Naţionale. Specialist in boale venerice. Consultaţlunl 4 — 7 p. m. Schimbări de adrese Bibliografii A esit de sub tipa*- Almanachul (Calendar al şooalel pe anul *colar 1808-97 de d. C. 12. BilWurescu, oare coprinde pe lingă toate legile şi regulamentele şcolare, programul tuiului- şooalolor, întregul corp didactic din ţară oum şi lista miniştrilor do la 1802 pină aată-ri, notiţe biografice şî biogrofla vechiului profesor Sirnion Mar^ovict Acest Almanach legat de lux costă 8 Itl ţl se gfiseţte la mai multe librării din capitală crin şl la autor strada Ar-maş No. 19. A apărut: M X (' K K K PoeslI de Itudu D. Hosettl A apărut în editura librăriei N. I>. Mlloşescu Tirgu-llu Desorierea corpului omenesc şi regule hlglenlce de Iuliu Precuvîntarea la Nomenclator Merciologic şi Tehnologic de Ion P. Llebardopol. «Orîng* şl «Luncă* Versuri, T. Daţeacu Duţu. A apărut: «Ficţiune, Imagine şl Comparaţîune, studiu comparativ de literatură peetică. SIHASTRUL povoste poetică de Vaslle D. P.lmi «Degenerare.-'. Berel şi Monopolul Alcoolului de M. C. Haert Meditaţii LecţiunI de Franceză, Engleză, Germană şl piano. Adresa : H. A. administraţia «EPOCA». Un otudent se oferă a medita elevi do cursul primar şi secundar (matemat!ol), Umbele germană ţi franoeaă, ki vre o familie sau institut. A se adresa : M. Versta, str. Fîntînel, 96. Vn atudent unieermitar doreşte a da med Raţiuni de clasele primare şi gimnaziale. Adresa: Abert XVortmann, 2 strada Lipscani 2. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 98> LOUIS JACC0LLI0T MÂNCĂTORII X>E FOC PARTEA CINCEA El ridicau pe nenorocirii emigranţi căte zece-zece pe punte şi il împingeau cu suliţele în mare. După cîte-va ore de la a-ceastă sinistra operaţiune, marea se linişti şi bastimentul putu să urmeze în pace calea sa. «Aci se aşterne cel mal odios episod al acestei oribile călătorii ; o mare cantitate de aprovizionamente variate, afl fost distruse de apele mărel sud luate de valuri, şi tăcînduse socoteala hranei, s’a văzut că chiar dacă s’ar da echipajiulul şi statului major raţia pe jumătate, abia le rămînea pină la punctul cel mal apropiat pe care trebuiai! să-l abordeze în cale. In urma u-nul consiliu ţinut de căpitan cu ofiţerii săi, se decise de a se debarasa de Chinezii cari mal rămăsese şi pentru ca nenorociţii să nu observe nimic, chirurgul bastimentului, John Prcsscott, amestecă stricnina în ultima porţiune de orez ce li s’a servit. Cîte-va minute după aceasta cel trei sute cinci zeci de Chinezi, muriră unu clte unu In urma hranei criminale ce li se servise. «Ctnd Californie intră in portul Sau-Francisco, nu mal era nici un chinez pe bord, pe cind cele şease mii de baloturi de mătase sosise fără ca să aibă cea mal mică stricăciune. «Ne abţinem de a califica după cum merită. actele de barbarie săvlrşite de aceşti monştri, lăsind grija de a le aprecia şi pedepsi d-lor juraţi şi înaltei justiţii californiene. «Iu consecinţă, cu Ezecbiel-Joe-Sweet-muth, avocat la San-Francisco, In numele companiei de emigraţiune Viu-Loco-Tsiu din Knangton, fac acuzaţie în contra : «1) Iolinatau Spiers, căpitanul Californiei; 2) Samuel Davis, locotenent. 3) John Presscott, chirurg. Pentru faptele mal sus arătate, şi cere rambursarea plăţel călătoriei pentru cel7r)0 de emigranţi, plata valorel orezului azvîrlit In mare şi una sută mii de lei daune interese. Iu momentul In care grefierul isprăvi a-eeastă monotonă citire, toate privirile se îndrepta Iu spre avocatul acuzaţilor pentru a putea vedea efectul pe care acest memoriu l’a făcut asupra sa. Toţi însă au rămas înlemniţi văzînd că atît apărătorul cit şi acuzaţii n’aveaă aerul să se sinchisească şi şedeaă pe bancă In tocmai ca nişte curioşi cărora puţin le pasă de ceea ce se petrece In jurul lor. însuşi Sweentmout, agasat de această a-titudine a confratelui săCi, nu putea să priceapă tactica pa care întrebuinţa el şi părea neliniştit şi nervos. Preşedintele in fine întrerupse tăcerea ziclnd: — Acuzaţia, mal aveţi ceva de adăogat la memoriul d-voastră? — Ah ! am să te fac efl să vorbeşti, murmuri avoealul privind pe adversarul sătl eu un aer de sfidare, apoi adăugi tare: — Absolut nimic, domnule Preşedinte, faptele Intîmplate sunt atît de simple, în cit nu cred că mal ani trebuinţă de a le detalia în explicaţiunl inutile, mi mulţumesc deci de a ruga juriul, ca eu autori-zaţiunea dv. să delibereze asupra memoriului şi să-şi dea verdictul. — Domnul Nîcetong, zise apoi prezidentul, n’aveţl nici o observaţiune de făcut Înainte ca domnii juraţi să intre în camera de deliberare ? — Am avut onoarea să spun curţel că nu înţelegem nimic din micul roman imaginat de elocueutul med confrate, de sigur într’o zi de vervă judiciară; dacă îmi permiteţi ca să-I pun ette-va întrebări, va recunoaşte sinuur uşurinţa cu care a deranjat atlţl oameni de treabă de la acusaţiu-nile lor. — Sunt gata să vă răspund, exclamă Scbweetoutli. cu uu ton provocător. Cum! îndrăzneşte să pretinzi. — Nu pretinde nimic. Sweetmuth. Eşti a-cuzator, d-ta trebue să aduci proba. Şi pe cât timp nu vel prezenta curţel fie prin probă testimonială, fie prin acte autentice, dovada faptelor pe cari le-ai avansat, am dreptul să susţiu că memoriul d-tale este opera unei imaginaţiunl fără nici o valoare juridică, şi care nu merită să atragă nici un moment atenţiunea onorabilei curţi. — Dar faptul este de notorietate publică. — Legea nu permite juraţilor să judece după zvonurile publice, el nu-şl pot forma convingerea de cât prin probele produse la audienţă. — Toate jurnalele au publicat raportul căpitanului Spiers, şi indiguaţinnea generală a fost atlt de mare, In cât clientul d-tale a fost poreclit eu supranumele de căpitanul Roşu. — Acest raport este recunoscut şi semnat de clientul med ? — Nu, dar autenticitatea lui nu poate fi negată. — Aş vrea să-mi spui de când un articol de gazetă poale înlocui un act autentic? — Aşa dar clientul d-tale 'neagă de a fi autorul acelui raport! — Nu al dreptul de a întreba pe căpitanul Spiers dacă recunoaşte sad neagă acel raport... D-ta II ucuzl de o crimă, dovediţi faptul, probaţi-1, şi în urină vom vedea ce avem’j de făcut.,. Aide, chemaţi martorii pe cari-i aveţi. — Ştii mal bine de cit mine, că n’am putut să pun mina pe nici unul din mate* loţii Californiei. Dar, d-voastră veţi respinge aceste atestate cu semnătura şi sigiliul autorităţilor diu Kuang-ton, cari probează că 750 de chinezi s’ad Îmbarcat în ziua de 27 Iulie pe bordul «Califormiel ? — Vă răspund la aceasta, că dacă acele acte ar fi admise ca probă înaintea justiţiei, ar dovedi pur şi simplu că 750 de Chinezi ad fost văzuţi pe bastimentul nostru ; d-voastră trebue să probaţi că noi i-am aruncat In Ocean. Uitaţi însă că autorităţile din Kuang-ton sunt chineze şi că In virtutea «Actului Chine», votat de legislatură, nici un chinez nu poate fi admis ca să depună înaintea justiţiei îu tot cuprinsul Statului Californiei. — Nicetong! zise atunci Sweetmuth, des perat, mijloacele întrebuinţate de d-ta nu sunt demne de un om onorabil. Senatorul din New-York, om sîngeros, la auzul acestor cuvinte deveni roşu ea postavul şi cu ochii injectaţi în strige, cu pumnul ameninţător, luainttnd spre adversarul săd, îl zise: — Retrage aceste cuvinte Sweetmuth, sad te fac să-ţi înghiţi măselele. Avocatul califomial scoase revolverul şi ochind pe adversarul săd ÎI răspunse: — Iţi repet că mijloacele d-tale de apărare sunt nedemne pentru un om cinstit, şi că în acest caz nu eşti mul presus de cit criminalul pe care îl aperi. Nicetong In culmea furiei, scoase şi el revolverul şi afacerea era să se termine in mod tragic, dacă ajulorul de grefier, iu urma uuul semn făcut de preşedinte, nu s’ar fi repezit intre cel doi avocaţi. In numele legel, zise atunci prezidentul cu singe rece. vă ordon să depuneţi revolverele în mina grefierului. Aceste cuvinte abia fură terminate că cel doul avocaţi se supuseră fără murmur. Legea este singurul suveran pe care Americanii il recunosc. Preşedintele condamnă apoi pe cel doul avocaţi la eîte zece dolari amendă, pentru a fi călcat peste respectul datorit curţel şi afacerea se termină cu o linişte relativă. Cel doul adversari se uitară semnificativ unul la altul ca şi cum ar fi voit să-şi spună : «Vom regula aceasla, după audienţă.» Deliberaţiunea juraţilor fu scurtă. După cîte-va minute, el eşiră din camera de chibzuire eu un verdict de achitare din cauza lipsei probelor. Să lăsăm acum Ia o parte impresimiea produsă in public de această sentinţă, certurile cari au urmat între cel doul avocaţi şi urmarea pariurilor mulţime!. Să ne ocupăm în special de căpitanul Roşu, pe care am voit să-l prezintăm cetitorilor în mijlocul circumstanţelor originale cari il făcuseră celebru. (Va urma) 7 CASA DE SCHIMB ITESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Btrfwia Lipscani No. 6 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 15 Octombrie, 1896 C.ump. Vind ilouta Amortjflabila. . . »7 l/« 5«/o » Amortisabilă. . . 95 'le 96 — C°/o Obligaţ. de Stat (Cot. R.) . 103 103 7« 5 •/# » Municipale din 1883 95 96 5 •/♦ » » » 1890 96 'U 96 •u 6°/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 94 5% » » Urbane . 89 7» 89 5li 5»;„ » » * Iaşi . m '1. 84 Acţiuni Banca Naţională. 1750 1760 — » » Agricola . '227 — 230 — » Dacia Romînia asig. 439 — 442 — » S-tea Naţionala asig. 460 — 463 — S-tatea de Construcţiunl . 210 — 218 — Floriul valoare Austriac/i. 2 10 2 12 Mărci Germane . . „ . 1 23 1 25 Bacnoie Franceze . , 100 — toi » Italiene. . . . 89 — 93 — > ruble hirti/, . . 2 65 2 70 Imprimarea cu marnele dublu-cilindrice, din fabrica Albert A Cţă. Frankenihal si cu caractere din fonderia ds litere FUnsoh din Frank-furt A IM’ MARE DEPOU jj Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUSift, FEK ŞI TUCIU Fortu.nî ele cînepă »»i cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băî, tout â l’6gout, gaz, etc. la IIAMS IE A BIT BUCURESCl, ]STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI 46 INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT fi L’ESOUT Şt pentru tncrilxiri centrale w (100-99) Les Viritables Eaux minârales de VIGHY Mont lea Sotircea VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiger le nozn sur la Capsula et l'Etiquette. Les Seules VeritablesPastilles