SEBIA IL—ANUL H, No. 284. Ediţia a treia DUMINICA, 20 OCTOMBRE 1896 NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-c&rellunl şl se plăte&e tot-d’a-una Înainte In BuoHrtştf la Casa Administraţiei In pul»{• şi dreinăiait prin mandate poştale Un au In ţari 80 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > » > 25 > rel luni . . . 8 » » » 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. «-STRADA CLEMENŢEI—No. S ANUN CIURELE In Bucureşti şi judeţe m primite numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţi* şi la toate oficiile de publicitate Anundurl la pag. IV.......0.30 b. linia » > > III.........2.— lai » * » » II..........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndui Oi nuraar rochii «0 bea! ADMIN INTRAŢI A No. «.- STRADA CLEMENŢE! -No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE S E A Rf A CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEÎ MIRACOLELE IN POLITICA Miracolele treceau pînă la venirea liberalilor la guvern printr’o faza foarle saraoăcioasa. In fie-care zi ele se împuţinaţi. Aşa, rar mal auzeam de icoane cari plîng. Şi chiar cînd se întîrn-pla a ni se vorbi de asemenea minune, publicul, cu o lipsa de reverenţa deplorabila, îşi permitea ca sa cerceteze dosul icoanei, ca nu cum-va minunea sa nu fie de cit efectul vre unul aranjament prealabil. Stelele cu coada, sad aşa numitele pete de sînge pe cer, erau val! explicate în mod foarte inocent şi prozaic de astronomi, aşa ca pentru oamenii culţi rasboaiele şi epidemiile nu mal aveaQ nimic de comun cu cometele şi cu alte grupuri de constelaţiunl cereşti. Ştiinţa de asemenea, cu o lipsă de respect revoltătoare, redusese la nimic miracolele din domeniul na-turel. Miraculosul începuse a fi alungat chiar din literatura şi arta, scriitorii şi artiştii iubind a trata sub-jecte mal puţin enigmatice sad fantastice. Decadenţa acestei faze a minţel şi a culturel omeneşti era vădită. Şi după cum se întîmplă la fiecare dispariţie a unei stări de credinţe care a fost cultul secular al lurneî, erau oamenii, în genere ba-trlnil şi babele lipsite de cultură, cari regretau aceasta veche filo-sofie care se ducea, aducîndu-şl a-ininte cu drag încă de stelele cu coadă, de zmeii cu gura de foc, de arătările cereşti, de minunile pă-mînteştl. Din fericire, liberalii aO venit ca sa reagiseze în contra acestei decadenţe. Miraculosul alungat din ştiinţa, din arta, din literatura, şi-a găsit refugiu şi găzduire în politica liberala. A dispărut miraculosul din credinţe cu privire la natură ; s’a întemeiat în schimb miraculosul în domeniul politic. Baza întregel activităţi politice liberale este minunatul. Liberalii alungă departe de el, ori-ce explicaţii naturale şi de bun simţ, pentru a le înlocui cu altele absolut de domeniul miraculosului. Progresul e vădit, liberalismul şi de asta data pune în eşec pe toate cele-l’alte partide. Cîte-va exemple: Din cauze necunoscute şi impenetrabile, intrarea impositelor s’a efectuat în condiţii rele în cel doi ani din urma. Lumea vedea că im-positele nu daQ ceea ce trebuiau sa dea, dar nu-şl putea explica cauza, întocmai ca şi egipţenil acum mii de ani cari vedeau ca o mare epidemie dăduse peste dînşil, fara sa fie în stare a ghici cauza. Ce era cu noi acum doul ani ? Era pur şi simplu că liberalii nu erafi la putere, după cum în vechiul Egipt epidemia sa datora cap-tivitaţel Evreilor! Indata ce liberalii aU fost numiţi la guvern, starea nenorocita a impositelor a încetat, intrările se fac regulat, iar deficitele sunt transformate în excedente !... Neam de neamul nostru vizita de împărat nu văzuse. Este drept că Petru cel mare în veacul trecui a vizitat Iaşii ca amic şi ca ortodox, însă ţarul moscovit era în răz-boiu cu Turcii. Frantz losef, împăratul Austro-Ungariel, de şeapte ani hrăneşte i-deea a veni sa ne viziteze, dar fără să-şt explice causa, amina aceasta vizita. Indata ce vin liberalii la putere, lui Frantz losef i se arata în vis madonna de la sfintul Ştefan din Viena şi îl zice: 'Iată momentul «sosit ca sa te duci în Romînia». Şi atunci, numai atunci, augustul nostru vecin şi-a explicat pentru ce o forţă invizibila l’a împiedicat a merge în Romînia ani întregî. Era... era ca liberalii na eraQ la putere. Cine nu şl ie faimosul vis al Iul Faraon cu cele şapte vact slabe şi şapte vaci grase şi tălmăcirea miraculoasa pe care losef cel vîndut de fraţii sal, o da. Un asemenea vis Ta făcut şi d. Sturdza, acum şapte ani, iar tălmăcitorii partidului întocmai ca şi fericitul losef, aQ explicat îndată visul: după şapte ani de guvern sărac, va urma şapte ani (?!) de guvern liberal înbelşugat! Prezicerea s'a realizat! Din ceea ce vagonul de grîu era 700 lei, astă-zl el s’a urcat la 1400 lei!... Influenţa partidului liberal în urcarea preţului este vădită! Trebue să fie cine-va orb ca să nu o vadă şi să nu o constate şi aici întocmai ca şi în creşterea bogăţiei ţârei, în vizita Impăratulnl Austro-Ungariel, cu un cuvînt în toate cele văzute şi nevăzute, ştiute şi neştiute. Miraculosul care a suferit atîtea ruşinl şi înfrîngerl în seculil din urma, este în fine răsbunat de liberalii de la noi. Onoare lor. G. Vanii PENTRU VASILIU Am denunţat deja parchetului faptul că a. Dim. Sturdza a furat toate documentele lui Vodă Cuza, documente cari sunt proprietatea Statului. Putem adăoga că unele documente de mare valoare aă fost vîndute, pe un preţ fabulos, în streinătate. Alte liîrtii se află încă la d. Dim. Sturdza. Ne mirăm cum pînă azi celebrul Va-siliu, care pune pe martorii falşi să jure că Mitropolitul a furat o cîrjâ şi o i-coană, nu s’a transportat încă la d. Sturdza, în strada Mercur. Noi ne oferim să indicăm camera şi lo-eul unde să află obiectele furate. ACUZATORII MITROPOLITULUI Guvernamentalii afl încercat să descopere contraziceri fundamentale în atitudinea noastră în chestiunea Mitropolitului Primat. încercarea le-a ieşit Insă răii şi am dovedit eă onorabilii s’atl servit de falsificări. Vom dovedi însă noul contraziceri în a-titudinea presei guvernamentale faţă cu această chestiune. Mitropolitul Ghenadie, tratat astă-zl ca cel din urmă dintre ticăloşi, era, nu mal departe de cit cu două luni înainte de tătăreasca judecată, un Prelat care merita să fie apărat de ziarele guvernului. In faţa campaniei ce intreprinsese Adevărul contra Mitropolitului, Gazeta scria în numărul el de la 28 Februarie 189f>: «înainte însă de a ne ocupa de această afacere, am dorit să ne convingem şi noi şi am căutat să vedem cari sunt bazele Învinuirilor ce se aduc I. P. S. S. Mitropolitului şi ce este adevărat în aceste acuzări. Rezultatul cercetărilor noastre a fost cu totul altul de cit acela la care ne aşteptam. Din citirea acuzafiunilor şi din examinarea numeroaselor acte ce posedăm în această cestiune, am ajuns la convingerea că—nu interesul prestigiuluiBiseri-cei noastre, nu dorinţa de a curma un răii, care de nltininlrelcn nu există — a fost mobilul care a hotărît pe pretinşii apărători ai moralei publice să dezlăn-fuiască utila violenţă în contra Mitropolitului Ghenadie». Şi, în numeriie de la 29 Februarie şi 1 Martie, Gazeta apăru pe I. P. S. S. de învinuirile ce i se făceafl prin presă. Două luni mal ttrzifi, acelaş înalt Prelat era numit «hoţ neruşinat» în aceeaşi Gazetă, organ naţional-liberal. E aci cu adevărat o conlradicţiune pe care guvernamentalii ar fi datori s’o explice. RUPTURA DIN GUVERN Raportul d-lni Ntolojnn - ProcC-«lenrl colectiviste.—Apărarea d-lui Stolojan. — Părerea tinerilor. Raportul <1-1 ui Stolojan Publicarea raportului d-lul Stolojan în contra administraţiunel d-lor Culoglu şi Malaxa, a deslănţUit lupta pînă aci latentă din tabăra guvernamentală. Membri dintre cel mal influenţi din partidul liberal declară sus şi tare că Stolojan e condamnat de către d. Gogu Cantacuzino. Proccdcurî colectiviste Cearta fiind aceasta în tabăra guvernamentală, să caută numai mijlocul d’a elimina pe d. Stolojan. Liberalii n’au obiceiul d’a să despărţi cu fran-cheţă de un coleg cu care nu să mal înţeleg. D. Sturdza uzează tot de expedientele bizantine ale lut Ion Brătianu pentru isgonirea miniştrilor. Vuit propun un vot de blam îndată după deschiderea Camerilor. Alţii propun să-l împace pe ministrul isgonit, dîndu-l ca compensaţiune preşedinţia GamerVl, De-o cam dată însă să fac tot felul de umerii ministrului de interne spre a’l determina să se retragă. « Voinţa Naţională» a refuzat categoric să apere pe d. Stolojan, care atacat cu violenţă de presa oposiţiet, nu poate găsi un singur apărător în presă, deşi bate la toate uşile redacţiunilor şi oferă cu generozitate fondurile secrete. Să mal zice, ca simptom al situaţiu-net, că d. Em. Culoglu a trimes d-lul Stolojan, cum trimesese iar ni trecută d-lul Eleva, un timbru de 25 de bani pentru a-şl face demisia. Acestea sunt posiţiunile taberilor beligerante, posiţiunt cari nu se vor modifica până la întoarcerea d-lul Gogu Cantacuzino în ţară. TRIBUNA POLITICĂ De şase luni guvernul nu face de cit să complice afacerea Mitropolitului prin nedestoinicia procedeurilor sale. D. Sturdza îşi lnchipue acum că pole închide cestiunea Mitropolitului prin o ordonanţă a celui mal neruşinat judecător de instrucţie şi prin un vot smuls in pripă şi prin surprindere de la slugărnicia Camerilor sale. Amar insă să inşală guvernul. Repe-ţirea infamiilor de la Sinod săvirşite de astă dată de o Cameră slugarnică şi de un judecător degradat nu poate de cît să a-graveze şi mal mult cestiunea. Nouiie invesligaţiunl pornite d upâ judecarea Sinodului, dovedesc că chiar şi pentru guvern judecata aceea era insuficientă. Nouiie infamii ticluite de guvern învederează şi mal mult tăgada de dreptate, Intru cit vor fi înşirate de Vasihu lntr’o ordonanţă safl de Sturdza de pe banca ministerială. Afacerea nu-şl poate găsi un desno-dâmînt de cît la Casaţie. Ori-ce altă suluţiune irită mal mult cestiunea. Despre aceasta îşi va da în curînd seamă guvernul. In contra tăgadei de dreptate, vom şti, noi, să facem dreptate. TOT-DE-A-UNA DREPŢI TRIBUNA LITERARA CE NUMIM OM CULT? In vorbirea de toate zilele, epitetul de cult este un epitet care se aude foarte des. Rar să n’aibă cine-va ocasiunea să-l Întrebuinţeze măcar odată pe zi, vorbind de persoane, de societăţi, sau chiar de popoare întregi. E o distincţiune foarte precisă pe care de altmintrell o ţinteşte fie-care prin acest epitet; cu toate acestea, dacă s’ar cere • explicare mal lămurită fie-căruia dintre cel cari-1 Întrebuinţează, răspunsul n’ar fi tocmai tot aşa de lămurit. De sigur un om cult este ceva deosebit de un om instruit; mal deosebit încă de un manierat safl de salon; foarte deosebit de un diletant. Nu este, de asemeul, un om propriii zis cult, omul cu moravuri severe, safl artistul de talent, dacă unul şi altul vor fi lipsiţi de anume calităţi, cari tocmai ÎI fac să treacă In opiniunea noastră drept.., culţi. Aceste calităţi nu pot fi uşor determinate, deşi fie-care are sentimentul existenţei lor; nu le putem nici chiar numi, deşi nuanţarea lor o constatăm in fie-ce cas individual. Nesiguranţa devine Încă şi mal mare, dacă, în loc de persoane anumite, avem în vedere societăţi safl popoare întregi. Societatea iul Pericles şi societatea din jurul Iul Ludovic al XiV-lea al Franţei, afl fest societăţi culte; de asemenea cult se numeşte şi poporul francez de astă-zl în comparaţie cu alte popoare. In amlndouă cazurile însă, e evident că nu anumite calităţi pe cari ie am găsi uniform la unele şi la altele ne daQ explicarea acestei aprecieri. Vor mal putea fi găsite şi In trecut, şi de sigur se vor găsi şi în viitor, multe alte societăţi cari, deşi să nu aibă elementele celor amintita, să fie totuşi designate cu acelaşi epite*; nu rareori severbeşte, sprepildă,de cultura slavă, care are să stăpînească Europa tu viitor... Ce se înţelege dar sub epitetul de cultP e un sens care să-I rămînă statornic sub toate aceste variaţiunl ? Dacă un asemenea sens va fi, atunci urmele lui vor trebui să se regăsească negreşit şi In vorbirea de toate zilele. Toate nuanţările morale, fie ele cit de fine, nu se produc, fără a fi lnvoţite de nişte miel modificări în mediul intelectual care leagă pe oameni, mediul vorbirii. Numai că aceste modificări nu încep prin a resuma înţelesul positiv a vre-unel inovaţiunl, ci prin a-I face deosebirea de alte Înţelesuri. Şi în acest caz se găseşte vorbirea de toate zilele faţă de epitetul «cult». Ea ne dă deosebirea lui de alte valori morale, nu ne dă însă conţinutul positiv. Acest din urină vine ceva mal tîizifl, după ce deosebirile s’afl acumulat îu destul şi, mal ales, după ce el a reuşit să devină un obiect pentru cercetările ştiinţifice. Cum însă aceste cercetări ştiinţifice sunt departe astă-zl de a fi complete asupra a-cestel materii, rămlne a ne adresa tot la vorbirea de toate zilele, ca la cel mal bun isvor pentru a forma Înţelesul epitetului cult. Toţi cunosc pe X... drept un bun inginer, şi nimeni nu se Indoeşte că diploma saeste luată în urma unul bun examen trecut la şcoala politechnică din Paris. Diferitele Încercări la cari a avut ocaziunea să fie supus i-afl scos în relief serioasele cunoştinţe ce posedă; în ori-ce moment, Statul i-ar putea încredinţa conducerea unei lucrări, safl a-1 însărcina cu ţinerea unor prelegeri de inginerie: X este un bun inginer; dar este prin aceasta şi un om cult ? Întrebarea este aşa de obişnuită In vorbirea de toate zilele, In cît nu mal e ne-voe de altă justificare. Dacă X este un om cult safl nu. diploma nu ne garantează Intru nimic ; cel mal neînsemnat incident ne ar putea schimba a-suprâ’l presumpţiile favorabile de piuă aci. Să ne închipuim că într’adevăr el ar fi rostit într/o Împrejurare oare-care cuvintele; «literatura este ocupaţinnca oamenilor n»-serioşi; oamenii serioşi se ocupă cu lucrări palpabile»; atunci, cu tot examenul safl trecut luaiutea şcoalel politechuice din Paris, suntem convinşi, că vorbirea de toate zilele ar denumi pe X un om incult. Valoare sa ştiinţifică n’ar fi micşorată prin aceasta întru nimic; el rămlne şi de acum înainte omul care poate conduce lucrări de inginerie în modul cel mal minunat ; nimeni, numiudu-l incult, nu s’ar Îndoi de conştiinţele sale ştiinţifice. X este aşa dar un om foarte instruit; de ce nu este însă un om cult ? Y este foarte religios; viaţa şi-o petrece upă cele mal riguroase norme morale; dar în toată aceasta viaţă el n’a simţit o singură dată măcar o plăcere estetică; pentru el nu există nici noesie, nici artă plastică, nimic în afară de piăcerile ce le dă practica misericordiel creştine! Este el uu om cult ? Din potrivă Z este un artist de LJent, dar n’are nici cea mal elementară cunoştinţă ştiinţifică; Iii mintea lui se oglindeşte tot aceeaşi natură pe care o cunoştea allă dată clasicii greci şi romani... Talentul nu-1 va face pe Z să fie numit un om cult. Şi multe alte exemple s’ar mal putea a-duce asupra unor asemeni distincţiunl constatate de experienţa zilnică. Adunate la un loc aceste distincţiunl, ele exprimă nişte de-siderate ale timpului şi ea toate desidera-tele o pornire spre ceva ideal. Construit pe baza lor cult, ar fi omul Apărarea David Elvira. nepoata şi fldanţata Iul Dou Ruy Gomez . D-ra Adela Antinori Ciovanna, confidenta Elvirel » A. Orban Bandiţi, Rebeli, Cavaleri al lui Don Ruy Gomez, Cavaleri al Regelui, Conjuraţi al ligel, Nobili Spanioli şi Germani. Dame de onoare-Pagl. Electori, Soldaţi. ** FORMAŢII Guvernul a înduplecat pe Mitropolitul Moldovei să primească a fi ales Mitropolit Primat. Graţie acestei stratageme guvernul are cutezanţa să aleagă la Iaşi pe Parthenie, iar acesta e convins că graţie scandalurilor ce va stirni în Sinod, va trece în curînd la Bucureşti. Toate ultimele voinţe ale Mitropolitului Moldovei şi disposiţiu-nile sale testamentare, relative la locul unde urma să fie îngropat şi la inscripţia ce cerea să i se pue pe piatra mortuară, rămîn dar.... o glumă a bătrinulul călugăr. întrunirea convocata de d. Fleva pe Dumineca la 3 ore, promite a ii cu desavirşire impozanta, cu toate uneltirile poliţiei administrative şi comunale. In chestiunea reprimirel ofiţerilor bulgari emigraţi în Rusia, Neue Freie Presse din Viena afla ca aceşti ofiţeri nu vor fi primiţi în masa, în armata bulgară, ci unul cîte unul. Cel cari aQ jucat roluri mal însemnate in răscoalele din Bulgaria, ca Gruiev, Benderev şi Dimitrov, nu vor fi reprimiţi. Din sorgintea cea mai pozitivă, aflăm că d. Stătescu caută să di-buiască un mijloc spre a suspenda inamovibilitatea magistra-turei. Mai întîiu a proectat să suspende inamovibilitatea preşedinţilor de tribunale, sub cuvînt de a a face inamovibilitatea complectă pentru toţi. — Pentru acest sflrşit a însărcinat pe persoana care ’i face asemenea serviciuri de obi-ceiu, D-nu Prim Preşedinte al Curţei de Casaţie, să sondeze care ar fi părerea M. S. Regelui. Răspunsul n’a fost satisfăcător şi atunci d. Stătescu a apucat altă cale. A cerut să i se facă statistica generală a afacerilor judecate de fie-care Curte în parte, aceasta spre a ajunge la o cerere de desfiinţare a unei secţiuni de la Curtea din Iaşi, unde magistraţii nu sunt destul de servili guvernului. Cu această statistică, d. Stătescu crede că va izbuti să dobîn-dească suprimarea unor secţii de la unele Curţi şi adăogirea altor secţii la alte Curţi—cu magistraţi aleşi de d-sa pe sprinceană, se înţelege. Fie convins însă Excelenţa Sa că nu-i va fi ertat să se atingă de inamovibilitate şi să-şi pregătească magistraţi supuşi pentru procese grase in zile negre. A/.I sosesc în Capitală doul publicişti japonezi, d-nil Tokutomi şi Fukay, venind din Constantinopol. El afl de gind sa viziteze cu de-a-mănuntul Romînia. Intr’o corespondenţă din Siria (comitatul Aradului) publicata de Tribuna, găsim ca la întrunirea alegatorilor roraînl de acolo pentru alegerea delegaţilor la confe-renţă, a asistat şi părintele Vasile Mangra, care în cuvîntarea sa a arătat necesitatea unei lupte intensive şi a lei şi o ladă cu mezelicurl. In aceiaşi zi cu trenul de 3 şi 15 minute Ion Şabechi plecă la Geneva unde a petrecut aproape o lună, cheltuind vre-o 3000 de lei şi fiind continuu în corespondenţă cu deţinuta de la Plătăreştl. îndată ce Şabechi află despre graţierea d-nel Lăţescu, el veni in ţară şi o înştiinţa că o aşteaptă la gara Roşiori-de-Vede. De aci amindoî aQ plecat la Plopi, o proprieta e a d-lul G. A-lexescu cumnatul Iul Teodor-Şabechi-tatăl. unde tinărul Şabechi, foarte răsfăţat de d-na Alexescu fu însărcinat, în lipsa el, cu încasarea veniturilor după moşie. Tinărul Şabechi nu îndeplini multă vreme funcţiunea de casier, incompatibilă cu pornirile lui răsipitoare, şi demisionă forţat. El trăeşte azi, împreună cu Olga Lăţescu, înlr’o modestă casă ţărâneaesă din Plopi, ajutat de familia Alexescu şi de tatăl sâO care’i tri mete cîte 150 lei lunar. Aresta este epilogul dragostei atlt de aventuroasă a lui Şabechi şi a d-nel Otga Lăţescu. Pungaşi «le buzunare. — De rindul a-cesta, cu oraziunea vizitei Regelui Serbiei, ca la toate serbările unde cireulaţiunea este grea din cauza mulţimel curioşilor adunaţi pe strade, un mure număr de pungaşi de buzunare aQ fost prinşi exercitind nobila lor meserie şi conduşi la arestul poliţiei. Primlerea anul ve«tll npArgutnr. — ErI, cu ocaziunea arestărel mal multor pungaşi de meserie, agenţii poliţiei de siguranţă ai! avut norocul să pună mina pe un vestit spărgător numit Th. Ianopol, condamnat de mal multe ori pentru tîlhărie şi spargere. Ianopol este urestat la prefectura poliţiei. DIN ŢARĂ Furtul «le buni «le Iu reg. 7 căliV ruşi (IuşI).—Alaltăerl nişte soldaţi spărgind lada de fler a regimentului 7 călăraşi, aQ furat suma de 600 lei solda oamenilor. 1 I li www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Erl, casierul regiment ului vroind să plătească nişte solde, dete de lipsa banilor, comuniclnd cazul colonelului. Dl. colonel Negel, comandantul regimentului, a ordonat o anchetă minuţioasă spre descoperirea făptuitorilor. S’atî arestat mal mulţi soldaţi. Incendiu.— Un incendiu violent a distrus erl cu desâvîrşire hanul Lahovari din oraşul Rlmnicu-Vîlcea. Cu ajutorul şefului garnizonel şi după o muncă de cite-va ore a pompierilor, "focul a putut ti localizat. Păduri lu Hacuri.—Pe fie-care zi avem de înregistrat, noul focuri în diferitele păduri şi mal cu deosebire din Moldova. Erl, administratorul băilor Slănic (Bacăfi) a-nunţă că pădurile Stalului, în dreptul pichetului 106, sunt în tlacărî şi că pădurile epitropiel sunt ameninţate. Pădurea Doftana de lingă T.-Ocna s'a stins ieri. La Chileasca, proprietatea d-lul Eugen Ghica, incendiul continuă încă din ziua de 17 curent. Păţituiu u trei ovrei. — Zilele trecute, trei ovrei din Herţa merglnd pe drumul ce conduce în Comuna Dauiileni, în dreptul pâdurel CristineştI sunt intîmpinnţl de şease indivizi înarmaţi cari le cer banii. Ovreii declară că n’atl parale, dar tîlharil neîncrezători au scotocit toate buzunarele nenorociţilor cari tremurafi de groază, pentru a sa convinge de exactitatea declaraţiunilor fiilor lui Israel. Furioşi că n’aii găsit nimic de furat asupra ovreilor, tîlharil ii iaO la bâlae şi nu-I slăbesc de cît după ce bieţii oameni cad în nesimţire. Clnd ş’aiî venit in fire, cel trei ovrei reclamă autorităţilor locale cari organizează o patrulă din geandarineria rurală pentru prinderea Biliarilor. O nuntă la poliţie. — Cum să petreacă mal bine mirele, mireasa şi toţi nuntaşii de cît să meargă cu toţii la teatru după oficiarea cununiei religioase". Aşa aii plănuit mal zilele trecute cel cari regulase daraverile de nuntă în oraşul Focşani la căsătoria unul israelit. Zis şi făcut. După cununie toţi nuntaşii pornesc la teatru. Aci, se vede că oamenii fiind prea veseli s'aă ocupat de scandal şi de păruială. La un moment dat, bătaia era generală şi mirele cu jumătatea lui îşi primise partea care li se cuvenea. Scandalul nu s’a putut sfîrşi de cit cu intervenţia poliţiei, care a luat pe toţi beligranţil şi i-a închis in arestul poliţiei. Bietul ginere şi-a petrecut prima lui noapte de nuntă pe rogojina din arest. DIN STRĂINĂTATE Tllhnrl pe bicicletă.— Intr’o după a-miază, doul tîlharl îndrăzneţi au pătruns in localul băncii din Scherburne (Minesolta) şi după ce aO asasinat pe sub-casier şi pe un comisionar, afi fugit pe biciclete furînd suma de o mie lire sterline. După o urmărire din cele mal mal dramatice, autorul principal al atentatului, Iohn Sair. a fost înconjurat intr’o fermă, de aproape o.sută de oameni. Cind se văzu ameninţat să fie prins, Iohn Sair începu să tragă cu revolverul, omorî pe uu poliţist şi se aruncă pe bicicletă. Din nenorocirea lui, una din pedale se rupse, el lăsă bicicleta şi voi să se ascundă într’un cîinp cu porumb, cînd primi un glonţ in spate şi căzu la pămînt. Cînd urmăritorii se apropiară observară plini de groază, că Biliarul, care nu primise de cît o rană uşoară, pentru ca să nu se lase. a fi prins vio, îşi sburase creeril cu un glonţ de revolver. După o depeşe laconică, complicele lui Sair se crede că a fost prins. Drama a cauzat multe dezagramente numeroşilor bicicliştl cari aă fost arestaţi în diferite oraşe şi cari nu aii fost liberaţi de cit după ce s'a stabilit inocenţa lor. Explozinuea unui tuu. — Un tun Ca- net, cu tir repede, a făcut exploziune zilele trecute, în cîmput de tir Jdin apropierea oraşului Ilăvre. Acest tun era destinat artilerii greceşti şi pe cind se făcea încercări cu el, nu se putu introduce o capsulă în rulată. Inginerul Brin-deau, voind să forţeze introducerea, se produse exploziunea. D. Brindeau a fost mutilat in mod îngrozitor. Şeful de echipă a avut ambele braţe zdrobite cu desăvlrşire si a murit după cite-va momente în urmă. Un ofiţer al artileriei greceşti, care supraveghea experienţele, a fost lovit la ochi, mulţi soldaţi aO fost răniţi mal uşor. ULTIME INFORMATIUNI Duminică, 27 Octombrie, Partidul Conservator va ţine o MARE ÎNTRUNIRE PUBLICA IN BUCUREŞTI Rezoluţiunile cele mal importante se vor lua în această întrunire, care va fi urmată de numeroase alte adunări în judeţe. Membrii clubul al conservator vor fi convocaţi |>e Miercuri Neara, iu saloanele Uluitului. Aseară a fost prînz de gală la Palat, dat în onoarea M. S. Regelui Serbiei. M. S. Regele nostru a închinat paharul in sănătatea Regelui Alexandru, arătînd în termeni călduroşî legăturile ce unesc Romînia de Serbia. Regele Serbiei a răspuns în modul cel mai graţios şi a zis: că dacă in trecut deja legăturile e-raii strînse între ambele ţări, re-laţiunile au devenit şi mai strînse de cînd Regele Carol s’a urcat pe tron. De aceea a privit ca o datorie ca să vie să viziteze pe Regele Carol în Capitala sa. Recepţiunea oficială ce a urmat primul a ţinut pină pe la 10 ore, cînd Regele Serbiei s’a dus la d. Al. Catargiu. unchiul M. Sale, la care a petrecut pină pe la ora 1. D. Catargiu invitase un mic cerc de persoane la ceaiul ce l-a dat in onoarea Augustului său nepot. Printre cei prezenţi erau d-niî Lascar Catargiu, General Mânu, Al. Lahovari, N. Filipescu, loan KaUnderu, Colonel Odobescu ele. Aflăm că cu ocazia venirel împăratului Austriei, cînd s’aQ decorat toţi miniştrii, afara de doul, s’a stăruit de guvern ca sa se obţie o decoraţie şi pentru d. Poni. Insa din cauza scandalului bisericesc, cererea guvernului în favoarea d-lul Poni a fost categoric respinsa. Un tren special a plecat astâ-zl la orele 2 p. m. din gara de Nord, ducând la Sinaia pe miniştrii şi persoanele invitate la serala teatrala ce se da asta-seara în castelul Peleş în onoarea Regelui Alexandru al Serbiei. Toată lumea a putut admira erl pe peronul Gărel de Nord, la sosirea M. S. Regelui Alexandru, pe d. Catuneanu, secretar general al ministerului de domenii, decorat cu... cocarda pe care prefectul poliţiei i-o dăduse pentru birjar. Se zice că un funcţionar poliţienesc şi-ar fi bătut joc de d. Catuneanu spunîndu-I : «sa puneţi cocarda la butoniera». OrI-cum ar fi, d. Catuneanu era foarte mindru de aceasta distincţiu-ne bine-meritata. Cine mal era ca el! Din Târgu-Jiu ni se depeşeaza că azi fiind alegerea consiliului de disciplină, lista conservatoare a reuşit, fiind aleşi d-nil: Cainarăşescu decan, I. Seftoiu şi Nae Balteanu membri. Ni se comunică din Iaşi că un nou gheşeft s’a comis în acel oraş. Ministerul de interne a aprobat cumpărarea locului d-lul Xenopol pe fabuloasa suina de 28.000 lei. Aflam că în oraşul Ctmpina, ministerul de interne a confirmat a-legerea unul preot în consiliul comunal, în contra disposiţiunilor formale ale art. 68 din legea comunala. Ceva mal mult, delegaţiuuea judeţeană invalidase alegerea preotului Proviceanu, un vestit agent colectivist, pe care mal în urină Insa ministerul l’a confirmat. In fine d. Morţun a triumfat în afacerea de la Roman în contra d-lul Vârnav, care va fi sacrificat zilele acestea. Ministrul de interne e furios de modul cum revocatul primar al Galaţilor îl tratează în ziarul sao, Liberalul Gâlâţean. D. Stolojan se laudă ca ar fi ordonat preşedintelui comisiei interimare sa revizuiască gestiunea lui Malaxa şi să-I intenteze proces. Deutsches Volksblatt din Viena ţine o statistică regulata a volni-ciilor şi esceselor ce se comit cu prilejul alegerilor parlamentare din Ungaria. Pînâ la 15 Octombrie au fost 19 morţi şi 75 greu răniţi. Agenţia Pomină ne trimite următoarea depeşă: Belgrad, 18 Octombrie. Skupştina a adoptat azi în mijlocul unor semne de vine satisfac-ţiune învoiala încheiata la Budapesta între direcţia regala a poştelor şi telegrafelor din Romîna şi direcţia regala a poştelor şi telegrafelor din Serbia. — Aceasta învoiala reduce taxele corespondenţei telegrafice, între cele două ţări, stabilindu-le în mod uniform la 10 bani de cuvînt. Curtea de Apel din Galaţi judecind procesul intentat societaţel de naviga-ţiune austriacă pentru nenorocirea In-tîmplată acum un an, a achitat pe funcţionarii Agenţiei şi respins pretenţiunile părţel civile. Procesul s’a judecat la 17 Octombrie. Aflăm cu multă părere de răii, că un bun şi credincios coleg al redacţiei Cons-APu/ianalufuf, administratorul acestui ziar Juliu Ipcar, a încetat din viaţă astă noapte. El a fost la început administrator la Epoca din 1886 şi a trecut apoi la Constituţionalul cind cu contopirea Epocei cu Romînia Liberă. Ni se denunţă că ofiţerul de sergenţi Silagy, ar fi maltratat erl intr’un chip neomenos pe doul israeliţl la secţia 18.— Prefectul poliţiei este se vede prea ocupat in afacerile sale amoroase, pentru a pune puţină disciplină In poliţie şi a însufleţi ceva obiceiuri mal civilizate a-genţilor săi. Vizita Regelui Serbiei Azi dimineaţa M. S. Regele Serbiei, însoţit de Suveranul nostru, de A. S. Principele Moştenitor, de d. General Budişteanu şi mal mulţi ofiţeri generali, s’a ii dus la orele 9 şi jum. de au vizitat arsenalul armatei. Aci aQ fost primiţi de d. general Arion, de directorul arsenalului, cu întreg corpul ofiţeresc al stabilimentului. De la arsenal Majeslăţile Lor au trecut la Pyrotechnie şi apoi la cazarma geniului. După terminarea vizitei MM. LL. s’aîî întors la palatul Regal şi au luat dejunul. AFAGEREAJJIN 6ALATI «Clei buni şi vei răi» In raportul către Rege pentru revocarea Iul Malaxa, ci. Sţolojan împărţise pe alegăoriî gălăţenl in buni şi răi,—cel dinţii absenţi şi cel din urmă prezenţi în oraş pe timpul vtrel; cel buni, adversarii Iul Oeorgi, cel răi duşmanii lui. S’a dovedit deja că din «cel buni» al d-lul Stolojan, nici unul n’a lipsit peste hotar în timpul vacanţei. Acum se dovedeşte ceva şi mal grav. Ministrul de interne afirmă în raportul său că primarul Malaxa ar fi ascuns consiliului comunal din Galaţi restricţiunea prevăzută de inginerul comunei, ca diferenţa de cost în aşezarea şinelor să se bonifice comunei. El bine, din Procesele- Verbale ale şedinţelor consiliului comunal din Galaţi se vede că scutire acelei diferenţe de cost a tost discutată pe larg in consiliu şi votată, între alţii, şi de d-nii V. Curtoviel, Tud. Ştetane-scu şl 1*. (■lieuea, actuali membrii îu comisia interimară puşi acolo de d. ministru, ca oameni buni, cari adică sunt duşmani de moarte al tul Georgi. Mal mult de cît atît. Insu-şl d. Stolojan, după ce a cercetat toate dosarele afacerel cesiunilor, le-a înapoiat Primăriei din Galaţi fără cea mal mică observaţiune de cât aceea că : «Ministerul consultând serviciul technio, acesta aprobă totul». Comisia interimară lată în ce chip vorbeşte Liberalul Gă-lăţean despre membrii comisiunel interimare : Parascheva Sechiaris, rumun noii, vorbeşte eu titiripitiri grecesc. Dar asta n’ar fi nimic, căci nn top pot sa fie cu d-ta, d-le Stolojan, d’al lui Tudor Vladimirescu. Şi apoi, inaJ sunt şi alţi palicari in Comisia Interimară: mal este o ckirios Papadopulos, Cavaliotis şi, chiar mititelul Orleanu, văijend că grecii sunt căutap pentru trebile comunei, •a mal cinstiţi, a începui sa declare ca şi ei e grec după mumă. Greutatea sati gre.şala iusă sta in acea că Parascheva — acest grec cu nume de femeie — nu putea fi numit In Comisia Interimară, potrivit art. 39 din L. Coin. care dive că: Comisia Interimară trebue să se corn-pue din alegătorii cei mai greu impuşi. Et bine, capra d-tale Coane Nâstase nu e alegător comunal in Galap, nici nu plăteşte vre-o dare comunală; nici n’are reşedinţa iu Galap cum cere legea electorală, apoi de unde ’l luaşţ ca cel mal greii impus, când el e insolvabil. La secţia Il-a Trib., Iconomu de la Triest. it reclamă peste 100.000 lei şi el şi a trecut mica moşioară prin act iconomicos prin vindere făcut prin Trib. către avocatul B. Aşa dar, grecuşorul d-tale nu numai că nu e grec impus, dar nu c impus de loc, fiind insolvabil. E greii, Coane Năslase, să duci carul ministerului de Interne, cu înţelepciune, când n’o al.—E mal lesne ca ministru de justiţie, — zice Liberalul Gâlâţean — căci când se deschid sub-scrieri pentru acţiuni d’ale Băncel Naţionale, barem al judecători la dispoziţie, şi'l pul să sub-scrie pentru d-ta ca să profiţi de ridicarea acţiunilor. A se citi urmarea foiţei iu pagina IV. CUTIA CU SCRISORI Domnului Paul Slălescu, Prefectul Capitalei Regret că sunt silit să vă atrag atenţia asupra unul scandal ce zilnic se petrece la Şosea. Cina nu ştie in adevăr, d-ta chiar interesatul In causă cunoşti inal bine decît orl-care, pe u-cel betrin cu inima tinără, fumător pasionat, vecinie cu ţigura de Bectemis Iu gură. Vă a dat dese ori ocasie să vedeţi intreţinludu-se cu o frumoasă de ale noastre, suindu-se une-orl pe la rondul din urmă al şoselei în trăsuru iubitei www.dacoromanica.ro şi răpind-o :i la Fargeon spre HerăslrăO. De acest penibil spectacol Bucureştii întreg te-a văzut interesindu-te, fără Insă a lua măsuri e-nergice. V'aţl mulţumit a da Greoaie pe lingă trăsura cu cal negri şi roate de cauciuc, in-torcind birja Poliţiei de nenumărate ori tocmai ca acele care romane tnlr’un circ de provincie, chiar cu riscul de a fi taxat de ridicol şi de a ns da răul exemplu să te vedem rupind rindu-rile trăsurilor tocmai d-ta d-le Prefect, care te arăţi atit de sever in privinţa aceasta, şi opreşti singur trăsurile particularilor, de preferinţă cele cu sex frumos într’însele, răstiudu-vă la vizitii pînâ u vă ataca plămlnil şi insemnind adresa pe carnet in tocmai ca un sergent. Ingenios sistem, te recunosc aci, lineţele poliţieneşti nu vă sunt străine, ne-al probat-o la toţi cu Loja No. 5 de la teatrul Ilugo. Cu toate a-cestea sunteţi criticat in tot felul, nu pot fi de cît naivi acel cari nu 'şl esplică că de clte ori operaţi în persoană este numai şi numai ca să nu vă scape din mîinl contravenienta. Alţii spun că este un sistem adopiat de d-ta pentru a reuşi in crailicurl, mal sunt şi alţii cari strigă că ne-fiind cunoscut de Capitală vrei să te a-finul făcind pe grozavul, să te areţl, cine eşti şi ce poţi şi că produceţi cu lotul efectul contrariu. Cel mal muţi la număr sunt. cel cari zic că este o ruşine pentru Bucureşti să te aibă prefect, căci zilnic pe strade, pe la şosea, prin teatrurl, deslidezl, în mod neruşinos, socielalea făcind cele mal îndrăzneţe scandaluri tocmai ca un craidon de 20 ani. Iată, d-le Prefect, ce curioşi sunt bueureştenil noştri, în loc să vă laude, criUcă măreţele reforme ce spre binele lor doriţi să Introduceţi; ba, mal mult încă, merge piuă a se ocupa de d-voastră ca persoană morală şi găseşte că nu aveţi o conduită tocmai ireproşabilă; nu ţin nici de fel cornpt că faceţi singurul pe sergentul de oraş şi că vă aruncaţi ca un balaur în capul vizitiilor şi birjarilor bravlnd ast-fel a-proape o moarte sigură. Ignorează bieţii oameni că dacă faci şi pe sergentul e tocmai ca să fii la Înălţimea ţărilor celor mal civilisate, să faci tocmai ca Andrieux, Gigot, Cameseasse, Pou-belle, vechi şi cunoscuţi prefecţi de poliţie al Parisului. Sunteţi dar în regulă, â la modo fran-caise safl de Clmpulung, puţin pare că vă importă, aveţi dreptate, lăsaţi lumea să vorbească, critica este uşoară. Care ar fi Prefectul acela care ar face ca d-voastră, de sigur că nu este încă măcar născut. Observ că mă depărtez de scopul rindurilor mele, care este cu totul altul de cît a face pe spionul Capitalei cum efl singur recunosc că am luat apucături, istorisindu-vă ce zice cutare şi cutare. In orl-ce caz, nu o fac de interes, ne fiind nici de fel candidat de comisar. Reciprocitatea de simpatie m'a enlrenat să vă fac acest fidel raport. BeviO daria scandalul de la Şosea. Dacă ar fi ştiut bietul reposat Kisseleff ce o să se petreacă pe acolo, de sigur nu ar fi consimţit să-I dea numole. A ajuns Ia culme, culpabilul trebue in fine să-şi plătească datoria către societate. Inchideţi-1. dresaţi proces-verbal în regulă cu martori, aveţi agenţi destul de a-gerl cari vă pot găsi cît voiţi, şi înaintnţi-1 îndată la parchet, care de sigur îl va califica sub previziunile articolului 183 din codul penal şi cele următoare. Luaţi cît de repede cuvenitele măsuri. A tolera încă acest scandal eu drept cuvintvă poate bănui publicul că în mod nedemn toleraţi sporirea fondurilor secrete. Primiţi, vă rog, d-!e prefect încredinţarea stimei ce meritaţi să vă păstrez Alexandru Bagdad COMUNICĂRI Pentru înlesnirea tutulor acelora cari aii case de închiriat şi cari caută case pentru St. Dumitru, ziarul Epoca a înfiinţat în pag. IV o rubrică specială sub titlul de: închirieri şi arendări. Se aduee la cunoştinţa publicului interesat spre a cerceta zilnic această rubrică. * * * Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * « * Persoanele cari doresc să facâ un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimete textul prin poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (lot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domicilia incasatorul Epocei. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. * * * A ne vedea rubrica «pcclaeole-lor în pag. IV. Jalnica familie are durerea de a vă a-nunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor fifl, soţ, tată, ginere, frate, cumnat şi rudă JULIU A. IPCAXt Administratorul darului « Constituţionalul » încetai din viaţă Vineri, 18 Octombre, a. c., In etate de 31 ani, şi vă roagă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră ce va avea loc Duminică, 20 c., la orele 2 p. m. Imnormîntarea se va face la cimitirul israelit, şoseaua Filantropia, şi cortegiul va porni de la locuinţa decedatului, Str. Taurului, 33. POŞTA ADM IN IST R AŢI Ei Domnii depozitari de ziare din provincie, cînd afl de trimes costul unul abonament, garanţie saO orl-ce altă sumă de bani în afară de suma cuvenită din vlnzarea ziarului, sunt rugaţi a trimete acele suml In mandate separate. De asemenea aceia din domnii depozitari cari au vlnzarea In 2 deosebite oiaşe, de a trimete conturile şi banii pentru fie-care oraş In parle. nc ftnr&mftT cu începere do la 23 A Ut AHt^UAl pribe 1898 moşia Vir-oapele de jos din judeţul Teleorman. Ase adresa d-lul G, Robescu, Galaţi. ——a—5— VELODROMUL ROMÂN Rondul II,—Şoseaua Kiseleff, — Rondul 11 Duminici 20 Octombrie curent Mart Alergări Naţionale la cari vor lua parto cei maî buni velocipediştî din ţarS. îndemnăm publicul să asiste la aceste a-lergărl cari vor fi foarte interesante. PRETURILE : Loja, 20 leî.-Loc rezervat, 4 lei.-Stal i. 3 lel.-Stal II, 2 lei.- Stal III, 1 leil.-Galeria, 50 bani. începutul la orele 3 p. m. precis. Serviciul de tramcare GRATIS de la Sf. Gheorghe şi Capul Podului Mogoşoacl pînă la Velodrom. V Quinium Labarraque, unic in proporţiuul de acest fel care a fost aprobat de Academia de medicina din Paris, este un tonic puternic şi reparator care favorisează desvoltarea şi creşterea tinerilor, formaţiunea tinerelor fete, întăreşte pe convalescenţii, pe anemicii, şi fortifică stomacul delitat şi slăbii. CONSTANTIN SIIVIIONESCU Dodorand în inedidnă Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Gonsultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. H. ŞIEL © Ş Y b MASISKUR b Reîntorcîndu-se în ţară primeşte între orele 3—6 p. m. Kt rada Olari Xo. 8 W. STÂAOECKER Furnisorul M. S. REGELUI al fermelor model ale Statului şi ale şcoalclor de agricultură Efurnisorul domeniului Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară PLUGURI Universale „SACK" de oţel, ultima construcţiuno PLUGURI Polibrazdare „SACK“ de oţel, construite după uu noă sistem forte avantagios SEMANATORE prin împrăştiere —de fer şi oţel— SEMĂNĂTOARE lk REHOORi Sack de oţel şi americane Savana TRIO A RE „ M A Y E R “ de toate mărimile Vinturăt oare No. 5 ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel ma ales Grape flexibile şi fixe — de oţel — Pair© &© Moară, ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Laferte sl Jouarre Mori de fer „E. us t on‘, PIVE DE POSTAV Qrî-ce fel de unelte şi maşini agricole Expoziţie permanentă Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă 6 CEL MAI BOGAT DEP0SIT de VELOCiPEDE u fraţii K 153 — Calea Victoriei, — 153 4, Strada Şelari, 1 , ( beksto.v Bicyclete Humber , wolvebhampton ’ V COXVE.VruY « Naumann „Dresd" « Durkopp „Bielefeld“ Vlnzare lu rate Deponit de Mani ni fie cusut cu aparâtul brodat, Viuznrc tu rato mici. Fii AŢII KK PICII 8tradft Şelari No. 4, lîng& poarta Hotelului Victoria Depoa/tui ta Na* 2 ttu are nici ttn autentic cu not* Singurul doposlt pentru Romînia a Luminel Incandescente de gaz a D-rtilnl Auer la Fraţii Uopick, strada Şelari No. 4 lingă poarta Hotelului Victoria. Toate cele l'alte sisteme sunt falşifloărî a luralnel d-rr a Auor f&ră cea mal mică valoare numai becuri pe ( ri este InoriiMtnt ti. Auor sunt adevărate, şi numai „.t-procurnte din deposital nostru sunt aiul dr. Auor. Un Bec instalat Bei ii. Una Sita D-ru Auer Bei 2. Depozitul la No. 2 nu are nici nu amestlo cu noi spre a evita de erori. DR' STERSE Ei. CiURCU IX Polikangasso—ISu. 10. Viona Consnltaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicii); din Viena. .■ ■■ ■ ---------------------------------- DE VIUZARE Moşia Ebcdiioî din _________ __________Jlokrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră de lu gara Murfa-11ar ; întindere 1509 hectare, pămînt arabil, calitate bună ; plantaţii, vie, şi aearete de valoare, proprietate absolută ; se vinde iu condiţii avantagioase. Amatorii să se adreseze d-lul udvucat Panuit Holbau din Constanţa. * EPOCA a MICI ANUNŢURI Pină la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-care 4at&, şl de la 10 in sus 20 bani linia. Spectacole reatrul Raţiona t. Durnliib'â 20 Octombrie se vu repre sen Hi -Hotel Contrai» comedie în 8 acte. | pertu r o mină» rea (rut iluyo. In fle-carc seară representaţlunl variate ou program schimbat. Teatrul Liric. Deschiderea grru/ G. „Şittfi ti. Himb&tâ 19 Ootombrle reprezentaţie IHlgh-Liff. \ircul CeHurSlttoti• In curînd va sosi în capitală. Sala Hrayadiru. Duminică, 20 Octombrie 1890 (Intre 4—C p. m.) -«Concert de Promenadă» sub conducerea d-lul R. Peters. C afe Raţionala, Orchestra Ilubinşteln şl-a început (incertele Teatrul Dacia, Închirieri şi arendări ne Închiriat în strada Păunilor No. 21 suburbia Popa-gjTatu, un apartament, compus din cinci camere, două aureii, grajd şi şopron. A se adresa : la d. G. Theoharl, care looueşto în aceeaşi carte. De nrcndnt, în districtul Ilfov, moşia Preamua Rouă care are o întindere de 8,000 de pogoane. A se adresa la Redacţia acestui ziar. De Închiria!, casele din strada Polonă Ne. 130. Doritorii se vor adresa: Str. Batlştel, 10. De Închiriat Un apartament situat în strada Franclln No. 6 compus din două etaje. Etajul de sus are două odăî mari, cu ferestrele în strada Franclln. Etajul de jos are asemenea două odăi cu faţada în acelaşi stradă. Etajul de Jos poate servi şl ca prăvălie. A se adresa d-lul I. Splres-cu fotograf, strada Franclln 6 vls-a-vls de Athened. De aren«lat Moşia Vîrtoapele de Jos dlnjudeţul Teleor man. A se a dresa la d-nu G. Robescu, Galaţi. De închiriat o casă in strada Mecetu 10, în apropiere de traraway electric şi hala jjTralau, compusă dlu 3 camere, un salon, sala de mîncaro, cameră de blnrofi, pivniţă şl curte spaţioasă, cu preţ de 1600 lei anual. A se adresa la ^*£lţam^tănmiceanu decela 14. Camere mobilate Se caută o «araeră bine mobilată în srada Pitar Moşu cu preţ lunar pină la 50 lei. «t'nnn Fraţi OIbrich strada st. Ionică liotei F.nglich, Calea Victoriei, ou preţ lunar de la 60 pină la 200 lei. Cereri şi oferte de serviciu Uu maşinist tipograf caută ocupaţie in capitală safi în provincie. Adresa la administraţia «Epoca». Un domn din Transilvania cunoaşte limba romînă şi caută un loc de îngrijitor de curte, sad ca casier la o moară. A-semenea cunoaşte şi plantaţlunea ou viţa americană. Posedă certificate de bună conduită de la mal mulţi domni. A se adresa Iohan Kranner, strada Sabinelor 04 Bucureşti. Ion IHimltru I.«*y«*r, su-ada Delea-Veche No. 11 cau-tă un loc ca grădinar. ___________________________________ Vinzâri şi cumpărări e vtnznre lemne din pădurea Paşcani. Stinjenu), după i calitate, 55 şl 60 irancl. A se adresa : Str. Batlştel, 15. o vlnznre spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gaia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Soaunele 40. Corespondenţa ziarului InlormaţiupI utile Firme recomandabile Acorduri de piano 8. Panlman, Bulevardul Elisabeta, 64. Fotografi Frantz Dasohek, str. Franklin 6. 8. Pauker, str. Clemenţei NO. 3, în curte. Tipografi Librării şi Papeteril Mftiler C. calea Victoriei, 53. «Biserica Albă» calea Victoriei, 85. Bărbieri Lonis, c.tea Victoriei 53. Băi S’a deschis Băile Regale dlu palatul Eforiei, Bulevardul Elisabeta Aducem la cuuoştlnţa publică, că după cererea generală pe ziua de Duminică la Băile Regale Bulevardul Elisabeta, se va servi duşele cu apă de isvor.____________ Spălătorii 8chimdt G. L., Isvor, 75, Falk Otto, Gri viţel, 12, Fa!k Pauline, Regală, 12, Iordache N., Isvor, 56, Miclusch M., Academici, 22, Thomaa M-me, Moşilor, 70. Arme, Maşine, Velocipede I«, Piorkowwky, Bucureştii, Hotel de France, vinde în rate : Arme, maşlue de cusut, binocle, Velocipede şl Instrumente muzicale.—Cereţi catalogul gratis. PînzarI Mlhăilescu Si CSpItănescu, Lipscani, 60. Droghiştl Fucbs Iosef, Doamnei, 8. Adrese Advocaţi BIUROUL ADVOCAŢILOR G. PĂRU *i ALEX, PA ST IA 8tr. Biserica F.nel, 12 8 — 11 dimineaţa ; 2—6 după amiazT. Doctori Dr, R. Thomemcu, medic de copii, Pitr. Italiană, IG. D-rut Albcncu. Calea Văcăreaţi 92. Poale interne ni de copil. Dr. Gr. Ţăranu, colţul stradel Caragheorghevlcl şl Băucel Naţionale- Specialist in boale venerice. Consultaţlun! 4 — 7 p. m. Schimbări de adrese Bibliografii A eţit de sub tipar Alman ochul (Calendur al şcoalel pe anul şcolar 1896-97 de d. O. H. BUciurescu, cure coprinde pe Ungă toate legile şi regulamentele şcolaro, programnl tutulor şooalelor, întregul corp didactic din ţară cum şl lista miniştrilor de la 1862 pină astă-zl, notiţe biografice şi biogrofia vechiului profesor Himlon Murcovlcl. Acest Almanach legat de lux costă 8 lei şi se găseşte la mal multe librării dlu capitală cum şi la autor strada Ar-maş No. 19. _________ Meditaţii Lecţlunl de Franceză, Engleză, Germană ei piano. Adre-a : H. A. administraţia «EPOCA». Un mtudent se oferă a medita elevi de cursul primar şi seoundar (matematici), limbelo germană şi francesă, în vre o familie sad institut. A se adresa : M. Verzia, str. Fîntînol, 96. Un Htudent universitar doreşte a da meditaţlunl de clasele primare şi gimnaziale. Adresa: Abert Wortmann, 2 strada Lipscani 2. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. £ Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de le Octombrie. 1896 Cunip. Vlnd 4^/c Renta AmorUsubilâ. . . 87 87 */4 50/0 > Amortisabilă. . . 95 90 _ Obiigaţ. de Stat (Cov. RJ . 10.3 'b 1U3 7 < 5»/o » Municipale din 1883 95 V. 96 5»/# » » » 1890 CCi £6 •u 5";» Scrisuri Funciar Rurale . 93 *•4 £4 — 5»/,. » » Urbane . 89 V. 89 •li 4 •/„ » » » Iaşi . 83 ■> 84 Acţiuni Banca Naţională. • 750 — 1760 — » » Agricolă . 227 — 230 — » Dacia Romlnin asig. 439 — 44 i — » S-tea Naţionala asig. 400 — 463 — S-tatea de Coastrucţiunl . 210 — 213 Florini valoare Austriacă . î 10 -2 !2 Mărci Germane .... f 23 J 25 Bacnote Franceze . . . 100 —- 101 — » Italiene. . . . 89 - 93 » rubie hîrtie . . £ 65 2 79 - * Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Al bort A CI?., Franhenihal şi cu. caractere din fondăria de litere Flinsch din Franlt-furi AIM‘ FOITA ZIARULUI «EPOCA» 97U LOUIS JACC0LLI0T AHGATORIi DE FOC PARTEA CINCEA RĂZBUNAREA VULTURULUI NEGRU Cel trei acuzaţi, puşi In libertate pe o cauţiune de douâ-zecl de mii de dolari, se preziutarft imediat la bară asistaţi de un singur avocat, eminentul Jeroboan Nicetong, unul din cel mal distinşi din Statele Unite, senator din New-York, venit In San-Fran-cisco numai pentru apărarea acuzaţilor de faţă... şi pentru trei zeci de mii de dolari. — Acum, domnule Sweetmot, zice judecătorul adresîndu-se către avocatul părţel civile, care redactase şi actul de acuzare, v-aş da cuvintul pentru a explica d-lor juraţi circumstanţele afacerel, numai dacă d. Jeroboan Nicetong nu se opune la... — Noi! întrerupse elocuentul avocat cu un superb gest, dar nu nevom opune la absolut ninic... Nu ştim nici pentru ce suntem aduşi aci ; de sigur că onorabilul meă confrate a voit să dea de lucru curţel, dre-sînd un act In care suntem trataţi de asasini, de piraţi şi alte calificative de geniul acesta, lucru pentru care vom cere la rln-nostru reparaţiune legală şi daune interese. Noi ne’am preziutat înaintea Curţel pentru ca să arătăm supunere legilor dar acum aşteptăm pe adversarul nostru să ne arate pentru ce suntem chemaţi. — Am redactat un memoriu jie care d. grefier nu putea să-I citească. Cred că a-ceasta va lumina curtea mal bine de cât o expunere verbală care adese-orl dă naştere unor discuţiunl furtunoase. Grefierul Littiestone era în culmea bucuriei, putea In fine să desvolte graţiile organului săfl înaintea unei sale înţesată de lume printre care sexul frumos era bine representat. In ceea-ce priveşte pe cel trei acuzaţi, foarte elegant Îmbrăcaţi, el şedeaă pe banca avocaţilor, alături de apărătorul lor şi păreail a fi acolo ca nişte simpli curioşi. Căpitanul Ionathan Spiers, asupra căruia erafl Îndreptate toate privirile, şi mal cu seamă acelea ale femeilor, pe cari afacerile criminale aO darul să le pasioneze, era un cavaler superb, de vre-o trel-zecl de ani, cu o figură plină de distincţiune şi de e-nergie; un surîs de un sceptisism supărăcios, care era In mod vecinie pe buzele lui, arăta că acest om nu credea In nimic pe lume de cât în voinţa lui... Un murmur aprobator sc auzi In auditor dupâ această scurtă cuvîntare. Afacerea promitea să fie interesantă pe acest teren. Avocatul din New-York lăsa adversarului săli toată greutatea afacerii ... el nu ştia ce avea cu el; el nu să amesteca In In dezbateri, pentru uu moment cel puţin. Distinsul avocat, dăduse ast-fel mult de lucru adversarului sătt. obligtndu-1 de a se însărcina el singur cu toate greutăţile dez-batorilor. Se zice că cel care vorbeşte In tot d’auna dreptate, cu condiţiune însă să nu fie supraveghiat de către un contradic-tor care nu aşteaptă de cit momentul favorabil pentru a intra în arena luptei. Toată lumea înţelese că Sweetmont, fala baroului din San-Fraucisco. căzuse peste un adversar puternic. După ultimele cuvinte ale lui Nicetong, preşedintele adresîndu-se părţel civile II spuse. — Acum, Iţi datl cuvintul, numai dacă nu vrei să renunţi la afacere, în care caz să lăsăm pe aceşti gentilomi să-şl vadă de treburile lor. — Persist! domnule preşedinte, persist! exclamă Sweetmut. — In acest caz aveţi cuvintul. Samuel Davis şi Iohn Prescott cel d’ntîl locotenent iar cel-l’alt chirurg al aceluiaşi bastiment, formau un contrast izbitor cu şeful lor. El aveail exteriorul v ulgar al oamenilor de rlnd cari nu se daă In lături de la nici o murdărie etnd este vorba de parale. Eleganţa Îmbrăcămintei lor, făcea să re-sorteze şi mal mult vulgaritatea fiinţei lor. El nu fuseseră citaţi de cît de formă de oare-ce el nu făcuseră alt-ceva de cît să execute ordinele căpitanului. Interesul procesului deci era concentrat numai asupra capului căpitanului Roşu. După ce îşi aşeză cu Îngrijire ochelarii pe nas, Littiestone, aruncă o lungă privire asupra mulţimel şi începu să citească memoriul : «La 24 Iulie din anul curent căpitanul Iohatan Spiers după bastimentul «California», de la West Indian Company, sosi In apele Kouany, pentru a încărca şease mii bale de mătase pentru marea casă din San Francisco, Will Ferguston and C-ie, care închiriase vasul pe socoteala el. «După ce s’a efectuat încăerarea, fiind-că puntea bastimentului, care altă dată servise pentru voiagiorl, era liberă, Compania de emiraţiune Chineză Viu-Loco-Tsiu, propuse căpitanului bastimentului de a utilisa locul rămas liber şi de a transporta şeapte sute cinci zeci de emigranţi chinezi pe socoteala companiei, care plătea doul-spre-zece dolari de fie-care cap, fără hrană. «După ce a Insciinţat telegrafic la West-Indian-Company, căpitanul primi propunerea cu condiţiune ca plata să se facă imediat. Suma de 9.000 de dolari fu imediat vărsată în mliniie căpitanului, chiar în ziua imbareaţiunel Chinezilor. In momentul ple-cărel însă se ivi o discuţiune între compania de emigraţiune şi căpitanul Spiers, In privinţa a 40 de tone de orez, îmbarcate pentru hrana emigranţilor, pe care compta-bilul vaporului a taxat’o cu 480 de dolari, şi care după pretenţiunea companiei, trebuia transportată gratis, ea fiind destinată hranei emigranţilor şi deci consumată chiar pe bastiment. «Pentru ca să nu se întîrzie plecarea, el se deciseră de a se referi pentru regularea acestui diferend la obiceiul marilor companii cari făceafl serviciul de emigraţiune între Europa şi America şi pentru a se evita orl-ce discuţiune se semnă de ambele părţi un act redactat In acest sens. Totul se petrecuse pînă acum în cea mal bună înţelegere, şi nimenea nu putea să prevadă teri belele evenimente al cărui teatru a fost California. «Bastimentul porni deci în aceste condi-ţiunl şi de acum înainte nu mal aveam pentru a ne orienta asupra teribilei drame care a urmat, de cînd raportul căpitanului Iohatan Spiers, aprobai, trebuie sa o recunoaştem de Statul lui major şi depoziţiu-nile a trel-zecl şi cinci de oameni din echi-pagiă, a căror unanimitate arată să fie rezultatul unei lecţiunl bine învăţate. Este destul pentru a vă pulea convinge, de a cili cu atenţiune diferitele documente. «Dacă trebue să luăm de bun raportul interesat al căpitanului Ionatan Spiers, la opt zile după plecare, o furtună teribilă s’a declarat pe mare în cit a trebuitt pentru ca să scape bastimentul să îl mal uşureze. Căpitanul a început să arunce în mare cele 40 de tone ovăz îmbarcate pentru So-rana emigranţilor şi de oare-ce, furtuna mergea din ce în ce cu mal mare putere, căpitanul ordonă ca patru sute din cel 750 de chinezi să fie aruncaţi în valuri. Această crudă şi barbară deriziune, care ar fi făcut să tremure de oroare pe sălbatecii din Far-West s’a executat, fără ca cel mal mic sentiment de umanitate să facă pe a-ceste brute cu feţe omeneşti să eziteze un monien t. (Va urina) o-«A D-R. SOPHIE SATINOVER DentiNt» pentru «lame si eopii Strada Umbrei 4 Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m. DE ARENDAT de la 23 Aprilie 1898, moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavaeioeul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str St. Voivozi 8 sail str. Pitar Moşu 2. rng'orescu 43, ('alea Victoriei, 43 i vis-â-vis de cofetă> ia Capşa, Bucurescl I Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul med se con-1 fecţioneazâ încălţăminte pentru dame, co-pil, diii materialele celei mal fine. Comandele se| j efectuează prompt: se găsesc şi în-I eălţăminte gata cu preţuri moderate. | N. B. Pentru conservarea înefllţămintelor re-| comand veritabila Orzma-meltoniană neagră şi I [ culori din fabrica mtowx Ki sox I din Londra : Feriţi-vă de contrafacerT. I J^. Ii EPPICH Colţ cm str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Coli cu str. Lipscani Cel mai mare şi eel mai bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum I*oli-caudre, Braţe, Ljre, etc. de Cristal, bronz şi metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Franţa, Germania şi Fnglitera. Mai ef-tin ea ori-umle. Ou preţuri loarte reduse Mare depozit special de LaTypografia «Epoca» se vinde hîrtie maculatura eu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme Representanl General al cele! mal mar! şi renumite fabrici de lumină incandescentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului. «*■ preturi reduse «Si ^OBE PAKIGIISE sistem „Chubersky“ precum §i diferite alte sisteme Maşin® de Bucătărie Sistem American se gAsesc la| M. SiATNSCK BUCUREŞTI, Strada S mir dan, .35 REDACŢIA şi ADHINI-I3TRAŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 3. PIANINE De la renumita fabică GUST. ADOLPHI8ACH BARMEN FONDATĂ IX ANUL 1701 De vînzare pe preţurile fabri-cel la A. FELDIVSANN BUCURESCI, Strada Decebal No. 20. SOBE CA LOR J FERE BELGIA NE lintea specialitate in felul lor Prin excelenta lor ventilnţiune ati devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Mâldărescu, dr. Var-lam, etc. AU fost premiate la toate expoziţiunile internaţionale, precum şi la cea din Au-vers şi Chicago cu medalie de aur. Consuinind puţin material aO un foe necontenit, care produce căldura cea mal Iplă-cută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Singurul depozit pentru Eomînia al casei De-queune & Comp. din Bruxelles şi Paris Marcuri Ifitlmann S-sor 1 Wappner «1. < A1.F.A T1CTORI1.I, Ol. (YU-A-vtx