SERIA II.—ANtJL Q, No. 283. Ediţia, a treia cu SAMBATA, 19 OCTOMBRE 1896 NUMĂRUL 10 BANI iBOIiflEHTELE Iaeep la 1 ţl 15 ale fle-cirel lui fi ae plăteae tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţia! In judeţe ţi rtreinătai* prin mandate poţtala Un an in ţară 30 lei; In străinătate 60 lei ?ase luni ... 16 > > > 36 » rel luni . . . 8 * » > 13 > Un număr In străinătate 30 bani MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZÂ REDACŢIA No. «-STRADA CLEMENŢEI—Na. « NUMARUL^IO BANI AN UNCIUHIIjE la Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In străinătate, direct la administraţie ţi le toate oficiile de publicitate Anunciur! la pag. IV.0.30 b. linia * * » III........lei » » » » II.........8.— » » Inserţiile ţi reclamele 3 lei rlndul Ca unii Tsehift SO băii ADMINISTRAŢIA Ne. STRADA CLEMKNŢKÎ -No. *. Complotul Chivernului TRIBUNALUL TILHÂRESC liemotta justiţia, quid sunt regna nisi magna latrocinia. it. Auaustln. Missiva Milropolitulul-Primat către M. S. Regele şi cărticica «Cum am fost judecat*, aă stărnit o furie diabolică în sălaşul colectivităţeî. Voinţa, devenita acum şi organ al tâlharilor de cele sfinte din nelegiuita locotenenţă mitropolitană, rage de mî-nie şi ca o altă Herodiadă, cere cu turbare capul Iul I6n, pentru că s’a asemănat unul tribunal tîlhăresc, nelegiuita judecată căreia a căzut jertfă Mitropo-litul-Primat. Mal întîiă observăm că, citatul a fost pus Intre guillemele, apoi, expresiunea este foarte canonică, fiind consacrată de actele sfinţilor Părinţi şi de istoria bisericească oecumenică. Actele sfinţilor Părinţi al Biseri-cel creştine, aă însemnat cu stigmatul de «Tribunalul Tâlhăresc» judecăţi sinodale de feliul celei căreia a căzut jertfă mitropolitul Ghenadie. Ast-fel a fost osîndit Sinodul numit de la Stejar («Cundlium ad Quercum») care a judecat pe sf. Ion gură de Aur, de asemenea Sinodul din Efes, nelegiuirilor şi violenţei căruia a căzui victimă sf. Eusebiu, şi altele. O mal perfectă asemănare cu Tribunalul tîlhăresc al Sinodului de la Stejar din veacul al IV-a, cu nelegiuita judecată a Sinodului din Bucureşti la sfirsi-tul veacului al XIX nu se poate închipui. Sf. Ion gură de Aur, cea mal strălucită coloană luminoasă a Bisericel creştine universale, a refuzat a se înfăţişa înaintea Sinodului de la Stejar pentru că era necanonic convocat şi constituit ; şi pentru-că, judecătorii ce pretindeau* sâ’l judece erafl interesaţi şi vrăjmaşii săi declaraţi, a oferit însă a se desvinovăţi înaintea unul tribunal nebănuit. Mitropolitul Ghenadie recunoscind principiul supremei instituţii bisericeşti a ţărel, s’a înfăţişat însă înaintea Sinodului, dar a conteştat constituirea sa in mare judeţ, pentru că se Întrunise contra prescripţiunilor canonice şi printr’o patentă călcare a lege! sale constitutive. Totuşi, s’a oferit a fi judecat, cerînd în mod subsidiar, a se elimina dintre judecători conform legel şi canoanelor acuzatorii şi un Episcop prihănit dat deja judecăţel. întrunirea arebiereilor in localul Sf. Sinod de la 17—20 Maifi convocată de ministru, a fost ilegală şi necanonică, pentru că a urmat unei absenţe concertate la trei şedinţe legalmente convocate, fapt pedepsit de canoane ca fratrie (complot), şi de lege pentru absenţe ne-motivate. Aceasta este atît de adevărat, iu cit însuşi sufletul blestemat al complotului, Episcopul Parthenie, nefiind cu totul sigur cum o să iasă lucrurile, la urma urmei, a avut grija a se înarma cu un certificat medical pentru cele trei absenţe făcute în grevă. Iar unul dintre acuzatorii judecători, Archiereul Ioani-kie Fior Bacăoanul, a avut neruşinarea a răspunde în scris, că «el şi-a dat motivele absenţei înaltului guvern cu care s’a înţeles !... Tribunal tîlhăresc de la Stejar, de şi mal înainte de judecată hotărit, ca să 'şl zdrobească victima, tot a avut grija a îndeplini formele legiuite ale proce-durel judecătoreşti admise atunci: A de liberat X şedinţe de zile întregi, a ascultat o mulţime de martori — mincinoşi ce-l drept — dar a primit depozi-ţiunl publice, şi ce este mal serios, a a-vut In vedere un act de acuzaţie formal al guvernului imperial al Eudoxiel, vrăşmaşă neîmpăcată a marelui Patriarch. Tribunalul... colectivist al Sinodului din Bucureşti, a călcat şi nesocotit cele mal elementare prescripţiunl în materie de judecată atît bisericească cât şi lumească. N’a acordat MitropolituluI-Pri-mat. al Ţărel, nici măcar procedura prevăzută ife regulamentul asupra judecăţilor bisericeşti ce se aplică de consis-toriile eparhiale celui din urmă preot. Fără nici o desbatere, fără nici un fel de instrucţie a causel documentată de dovezi, fără ascultare de martori, în-tr’un cuvânt, intr’o clipă, după simpla citire a nesăbuitului şi odiosului act de acuzare, ’şl a condamnai victima şi în unire cu guvernul. în timp de 24 de ore a si executat’o pe veci!... Tribunalul tâlhăresc de la Stejar, a-vea dreptul, după legiuirile timpului, a cunoaşte şi vinele de drept comun imputabile erarchilor. Tribunalul colecti- visto-tâlhăresc din Bucureşti, după constituţia şi legile fundamentale ale ţârei, n’are dreptul a cunoaşte şi judeca învinuirile de drept comun; cu toate aceste?. a judecat, întru Duhul mohorît al lui Parlhenie şi a hotărît, condamnând pc Mitropolit pentru scrisorile falşe plas-tografiate de tâlharul Mârgăritescu in complicitate cu Ministrul Justiţiei Stă-tescu ; a condamnat pentru sustragere de obiecte, pentru luare de bani şi alte infamii, fără ca să fi aşteptat, conform legel, hotărîrile definitive ale instanţelor judecătoreşti îndreptăţite de lege a judeca aceste pricini. Un singur exemplu, din analele judecătoreşti politico-bisericeştl din ţară, va ilustra în această privinţă nelegiuita judecată. Acum câţl-va ani un preot din Eparchia Rlmniculul Noul-Severin este osîndit de curte la recluziune pentru tîlhărie, un altul din Eparchia Du-năril-de-jos fu osîndit la munca silnică pe viaţă pentru asasinat. El bine, Episcopii respectivi Ghenadie Enâceanu şi Parthenie, afl refuzat a-I da în judecată bisericească, spre a li se pronunţa cathe-risirea, până ce sentinţele nu vor fi fost învestite definitiv cu titlu executoriu. Şi ast-fel criminalii afl intrat în închisoare îmbrăcaţi cil haine sacerdotale, unul dintre aceştia, mal îndrăzneţ, voia să citească chiar în biserică, în cât a trebuit săintervie Ministrul de Interne la Departamentul Cultelor, spre a sili pe Pre Sfinţiţii Eparchioţl a’ş face datoria... Iar organul guvernului are trista îndrăzneală a afirma că judecata Mitropolitului este perfect legală. Şi aceasta, pe cind chiar in momentul de faţă, cel mal degradat judecător de instrucţie, este încă însărcinat a făuri dovezi asupra vinelor plăzmuite, pentru cari a fost deja judecat şi condamnat Mitropolitul Primat!... * A * După ce aii tăgăduit şi încătuşat ori ce cale de judecată şi apărare legală, împingînd laşitatea piuă a nu da curs nici chiar acţiunel in calomnie intentată de mal multe ori de Mitropolit gazetelor guvernului, acum i se face o crimă, că se apără prin scrieri în faţa lume! şi că cere dreptate M. S. Regelui. Tradiţiunile Sfinţilor Părinţi al Bisericel ortodoxe şi istoria bisericească ne învaţă, că şefii bisericelor naţionale aii avut in tot-de-a-una recurs la Monarch, care după Sf. împărat Constandin este Marele Episcop din afară al bisericel, spre a face apel contra hotăririlor revoluţionare ale Sinoadelor provinciale. In veacul al IV Episcopii Africani, cunoscuţi sub denumirea de DonattiştI, fiind judecaţi şi osîndiţl la catherisire de Sinodul din Carthagena sub preşe-dinţa Sf. Cecilian, făcură apel Ia împăratul Constandin, plîngîndu-se că aii fost condamnaţi cu părtinire de nişte EpiscopI ce erafl judecători şi acuzatori, cerînd a fi trimişi din nofl în judecata unul alt Sinod. împăratul găsind plîn-gerea întemeiată din punctul de vedere al procedurel canonice, a ordonat convocarea unul Sinod la Roma, constituit din EpiscopI Romani, Galicanî şi Africani ; iar Donattiştil au făcut recurs şi contra hotărîrel acestui Sinod pentru că luaseră parte la judecată şi parte dintre Episcopii Sinodului din Carlhagena. Istoria bisericească ne a păstrat încă o mulţime de exemple despre interve-nirea monarchilor creştini în afacerile de judecată bisericească. Aceste prerogative suverane s’afl păstrat azi în bisericile ortodoxe. Coroana are dreptul să cunoască lucrările şi des-baterile Sinoadelor: la noi prin repre-zintantul Regelui, ministrul cultelor. Şi de sigur dacă M. S. era reprezintată prin-tr’un alt ministru de cît d. Poni, autorul intelectual şi material al nelegiuirel, Sinodul n’ar fi putut promulga o liotă-rîre atît de monstruoasă. O judecată dreaptă şi cu adevărat bisericească mal este încă cu putinţă, con-vocîndu-se un sinod extra-ordinar Ad-Hoc complectat cu Episcopii Ortodox! din Transilvania şi Bucovina, cari în Biserica ecumenică sunt socotiţi ca sufra-ganl al Bisericel ortodoxe romlne. In orl-re caz, credem că, liotărîrea Sinodului din Bucureşti nu poate rămine In picioare şi o dreptate plinăt rebue să se dea Mitropolitului Primat, su bpe-deapsă de a fi pecetluiţi de posteritate că după cincl-spre-zece veacuri, acum la încheerea secolului luminelor, s’afl a-deverit în Bomînia cuvintele sf. Augus-tin, prin judecata unul Tribunal tîlhăresc ocrotit cuconlucraren unul regim de făcători derele !... llnbn-Novak COMPLOTUL GUVERNULUI Aflăm ca guvernul pregăteşte o lovitură îu ceşti u-uea Mitropolitului. Judecător sil «le instrucţie VaniII u, care a luat un congediu «Ie cîte-va zile pentru a-şi redacta ordonauţa, va da această ordonanţă peste cîte-va zile în condf-ţi miile următoare : Ordonanţa nu va conclii- Iată aici In întreg cuprinsul deslăinui-rel Iul Bismarck publicat tn organul săfl Hamburger Nachriciiten: «Deja la Skiernewice — adică foarte curind după schimbarea după tron şi demisia lui Goreeacow— se restabilise huna înţelegere In politica rusă şi germană, care rămase aşa pînă la 1890. Pînă la data aceasta ambele State eraft pe deplin înţelese asupra punctului ca In cazul ctud una din ele ar fi atacată, cea-l’altă să rănile neutră şi bine-voitoare. Aşa că, dacă de pildă Germania va fi atacată de Franţa, Rusia trebue să rămînă neutră, întocmai cum Germania răminea neutră dacă Rusia ar fi fost atacată fără provocaţi une. înţelegerea aceasta n'a fost reînnoită după demisia prinţului de Bismarck, şi dacă suntem bine informaţi asupra celor petrecute la Berlin, nu Rusia a refuzat continuarea acestei asigurări reciproce, ci contele Ca-privi, căci Rusia era gata s’o reînoiască.» Impresia Ia Vlena Această destăinuire a produs o impresie penibilă la Vicua. Ziarele însă, pentru motive lesne de înţeles, caută să atenueze importanţa el. Dar Neue Freie Presse îşi permite a ataca pe Bismarck, numindu-1 perfid. Asupra impresiei cercurilor diplomatice, Budapesti Hirlap primeşte următoarea telegramă : «La ambasada germană de aici nu se ascunde penibila impresie ce afl produs destăinuirile din Hamburger Nachriciiten. Cel de la ambasadă n’afl cunoştinţă să fi existat vr’un tratat scris Intre Germania şi Rusia, dar ştifl,— şi e îngrozitor şi aceasta, —că a fost o înţelegere verbală în privinţa stabilire! unei neutralităţi reciproce. Ambasada e însă convinsă, că acest incident dureros nu va avea consecinţl regretabile a-supra relaţiunilor dintre Germania şi Aus-tro-Ungaria. «La ministerul de externe destăinuirile lui Bismarck u’att produs o impresie atlt de rea ca la ambasada germană, dar diplomaţii hotărltorl au declarat că aşteaptă din oră tn oră explicaţiunl lămurite de la ministerul de externe din Berlin. «Cercurile parlamentare însă sunt cu de-săvîrşire consternate, iar fracţiunile, cari n’afl simpatii pentru tripla alianţă, se laudă pe faţă, că alianţa puterilor centrale este pe drumul distrugerel. Deputaţii sloveni afl vroit să interpeleze pe guvern asupra destăinuirilor, dar primul ministru, contele Ba-deni, a izbutit să-I determine lu ultimul moment să renunţe la interpelare. Prin sălile Camerei se vorbeşte mereft numai despre fulgerile pustnicului de la Friedrich-srulie». Nene Freie Presse revenind asupra senzaţionalelor destăinuiri, declară pe baza unor informaţii sigure, că In adevăr a existat un Datat scris intre Germania şi Rusia şi el a fost semnat de Bismarck şi Gi-ers în numele Suveranilor lor. Tratatul s’a încheiat în 1884, pej şease ani. Şi prin a-cesta s’a asigurat pînă la 1890 supremaţia europeană a Germaniei. In acest an însă totul s’a schimbat; tratatul a expirat şi urma să se reînoiască pe un nofl termen de şease ani. Toate lucrările afl fost pregătite, cînd de odată izbucneşte criza de cancelar. Ambasadorul rusesc, contele Şu vuloff, se prezintă la Bismarck şi-I spune, că ţarul Alexandru ezită să reinoească tratatul in cazul cînd politica externă a Germaniei s’ar încredinţa unei alte persoane. Venind Caprivi în capul afacerilor stră ine ale Germaniei, Rusia s'a declarat totuşi dispusă a relnoi tratatul, dar Şuvaloff a rămas uimit clnd Caprivi a refuzat. Impresia la Pctersburg Ziarele ruseşti n’afl vorbit încă de acest incident, ceea-ce este foarte caracteristic. Neue Freie Presse primeşte însă din Pe-tersburg următoarea telegramă: «Un distins diplomat rus a declarat 'că guvernul rus nu va intra în explicaţiunl asupra destăinuirilor şi răspunde ea pentru ele o aruncă asupra lui Bismarck. De alt fel întreaga afacere se va lămuri numai In secolul viitor. «Un alt diplomat de frunte a declarat : Sub Alexandru III n’am încheiat nici un tratat cu Germania ; e probabil insă că tratatul de care e vorba are o origină mult mal veche, de pe vremea lui Alexandru II Diplomaţia rusească priveşte de fapt de nul şi neavenit orl-ce angajament cu Germania şi aceasta din cauza atitudinel Iul Bismarck cu ocazia răsboiulul ruso-turc şi mal ales de la încheierea triplei alianţe Destăinuirile lui Bismarck deci nu sunt de cit o ură nemolivată In contra lui Caprivi». Presa franceză Destăinuirile lui Bismarck afl zăpăcit toate spiritele din Paris. Ziarele nu ştifl ce să creadă despre ele. Părerile cele mal contrazicătoare apar prin ziare şi numai Intr’un singur punct sunt unanime : în a tacul in contra lui Bismarck şi In contra Germaniei. Le Soleil, gazetă orleanistă, înfierează politica de duplicitate a lui Bismarck şi mulţumeştejui Dumnezeii, că Franţa nu mal are Iu faţa el pe acesl duşman îngrozitor L'Eclair acuză pe Germania, că după ce a voit să trădeze Austro-Ungariel pe Ru sia In Balcani, a voii sa trădeze şi pe Austro-Ungaria Rusiei în Polonia. Dacă e adevărat că Caprivi a refuzat relnoirea a cestel şarlatanii, aceasta îi serveşte spre onoare. Le Temps scrie următoarele : «Toţi cunosc spiritul de care e cuprins pustnicul de la Friedrichsruhe ; acest spi rit e In primul rînd sentimentul răzbunării personale ; e osîndil a privi cu braţele lu crucişate la distrugerea treptată a inarel sale opere diplomatice şi pentru aceasta vrea să ’şl răzbune cel puţin cu atlt, că încearcă a arunca asupra sucecesorulul săfl răspunderea celor intlmplate de la retragerea sa. «In acest suflet pătimaş se amestecă patriotismul cu rnlnia. interesul personal cu îngrijirea legitimă pentru binele imperiului. «Destăinuirile lui afl căzut ca o bombă la Viena; ele afl surprins crud pe publicişti şi pe acele cercuri politice, cari s’afl grăbit să ierte pe inscenatorul Sadovel lentru nenorocirea Austriei. Acum însuşi 3ismarck declară fără ruşine, că prietenia Austriei e un moft pentru dînsul, că a-ceastă prietenie nu e pentru el de cit o alternativă, că această prietenie pentru el e numai a doua coardă, că tot-d’a-una a avut iu vedere numai prietenia rusească şi tratatul încheiat cu Rusia, şi această prietenie a fost elementul principal al politicei sale. Această declaraţie va trebui să desmeticeaseă chiar şi pe cea mal naivă şi cea mal credincioasă aliată a Germaniei. Austria apare ca o soţie cinstită, care şi-a dat cu drag mina şi inima ; această soţie acum de o dată va şti, că soţul el de care e legat, uzează de dreptul de a avea şi o amantă. «Acum pot să aranjeze, să desminlă tot, căci destăinuirea din Hamburger ’şî-a făcut efectul, Tripla alianţă va trece şi prin a-ceastâ surprindere retrospectivă,dar vechea încredere distrusă de o mină nemiloasă nu se poate restabili de cît numai în mod artificial». Presa engleză Destăinuirile din Hamburger Nachriciiten afl produs o senzaţie colosala şi în Londra. Oficiosul guvernului, Standard, spune că esteo vanitate din partea Germaniei ţorl-ce încercare de a reclama pe seama sa prietenia Rusiei, ca fiind o prietenie tradiţională. Rusia nu se încrede In Germania de la congresul din Berlin; ar fi vremea, ca Germania să se deprindă o dată cu noua-1 situaţie. Eeoarî din Berlin Vossische Zeitung. oficiosul diu Berlin, scrie următoarele: «Destăinuirile nu pot fi luate ca absolut autentice, nu există dec! nici un motiv ca ele să fie privite drept o dovadă a duplicităţii politicei germane. E-venimentele din 1877-1888 dovedesc, că răceala dintre Rusia şi Germania s’a produs nu pe vremea lui Caprivi, ci ceva mal I-nainte; se mal ştie că Rusia în timpul crizei în Bulgaria a făcut demersuri secreto la Roma şi a oferit Raliel Triestul, dacă în cazul unul războiu în contra Auslro-Unga-riel va sta de partea Rusiei. Mal e ştiut, că In acelaşi timp Franţa în asemeni condiţii a oferit Italiei Trentiaul. Dar Depretis, primul ministru de pe atunci al Italiei, a respins aceste propuneri. Ncueste Nechrichten spune, că înainte de a se publica în 1888 tratatul de alianţă încheiat între Germania şi Austria, restul tratatului a fost comunicat, Iu urma dorinţei Împăratului Wilhelm I, cu Tarul Alexandru III. Hambiirger Nachrichten refuză a publica depeşile din Viena, Berlin, Loudra, Paris, Petersburg şi Roma, cari comentează destăinuirile sale. EfiiţIA a 3A (Serviciul Agenţiot lîomîno) Roma, 17 Octombrie. Azi dimineaţă prinţi)' de Muntenegru afl plecat la Brindisi şi Prinţul şi Principesa de Nea-polo la Floreuţa. Afl fost Însoţiţi la gară de Majestăţile Lor, cari şl-afl luat rămas bun de la el în mod foarte afectuos. Sofia, 17 Octombrie. Se asigură că Camera va fi convocată îndată după alegeri, cel mal tîrzifl pentru 20 Noem-brie. Prima cestiune de care va avea să se ocupe Camera este bugetul. Darmstadt, 17 Octombrie. Ţarul, Ţarina, marea ducesă Olga, marele duce şi marea ducesă Sergiu au plecat la 10 ore dimineaţa şi afl fost foarte mult aclamaţi de mulţime. Ese n, 17 Octombrie. Împăratul Wilhelm, însoţit de Prinţul lleuri, a plecat, la Blakenburg. Paris, 17 Octombrie. Ziarele anunţă că d. Hunotaux a avut o conferinţă cu d. de Moreuhein, îu care a fost vorba de o înţelegere a puterilor la Constantinopol.de participarea Rusiei la uu împrumut internaţional, precum si de concentrarea corăbiilor engleze în archipelag. Paris, 17 Octombrie. «Camera deputaţilor». D. Isambert, republican progresist, a fost ales vice-preşedinte, d. Jaures cere să interpeleze guvernul asupra evenimentelor ce s’afl petrecut Duminică la Car-maux. După cererea d-lul Barthou, discuţia s’a amînat pe Marţi. Paris, 17 Octombrie. Comisiunea bugetului a votat cu 25 voturi contra 0 capitolul fondurilor secrete. Cherbourg, 17 Octombrie Prefectul Martini a primit ordin qe a înarma îndată cuirasatele Requin şi Eurieux. Roma, 17 Octombrie. Prinţii muntenegreni afl primit omagiile autorităţilor şi afl fost aclamaţi de mulţime în tot timpul călătoriei lor, mal cu deosebire in gările Capone, Caserte şi Foggia. Prinţii s’afl îmbarcat la Brindisi pe bordul corăbiei Savoie. Florenţa, 17 Octombrie. Prinţul şi principesa de Neapole afl sosii azi după amiazl şi afl fost foarte mult aclamaţi de populaţie. — Oraşul este împodobit. — Seara noua pereche princiară a făcut o plimbare in oraş, care era iluminat. — O maro retragere cu torţe a străbătut străzile Florenel. www.dacoromanica.ro K P O C A 3 ALEGERILE DIN UNGARIA Budapesta, 17 Octombrie. ■•Comunicat de biroul oficial din Budapesta.— Ptinl acum se cunoaşte resultatul a 313 alegeri Sunt aleşi 218 liberali, 23 membri al partidului naţional, 37 al fracţiunel Kossutb, 5 al grupului Ugron şi 14- al partidului poporului.—Liberalii ciştiga 53 de locuri şi perd 14. Printre aleşi se afla ministrul Vlassics, d-nil Albert Appouyi şi Koloman Tissza. Budapesta. 17 Octombrie. După resultatele alegerilor cunoscute pini a-cum, liberalii ctştiga 51 de locuri. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 17 Octombrie. Serviciul de siguranţa al poliţiei militare s'a sporit in mod considerabil, in vederea evenimentelor la cari se aşteaptă in cercurile guvernamentale. S’att făcut arestări in masa printre Armenii din Pera.—Mal multe cartuşe cu dinamită s’ati găsit la nişte femei armene. Ştirea după care Apik-efendi ar fi fest găsit mort în închisoarea sa, este desminţilă în mod oficial. DIWAPHALĂ îngropat de viii.—Dumitru Alexe, lucrător puţar, pe eind sâpa erl după amiază peu-tru construirea unul puţ in curtea proprietăţii Iul Oarbe Andrei din strada Birjari 61 s'a surpat un mal peste el îngropiudu-1 de vili. ■ Din norocire, cel-l’ulţl tovarăşi de lucru aii sărit in ajutorul lui Alexe şi aii reuşit a-1 scoate cu viaţă de sub păinint. Alexe are mal multe leziuul pe cap, dintre cari una mal gravă la piciorul sting. El a fost transportut Ja .-ipitalul Colentina. Bolnavi de variolă.— Doul-zecI de familii de ţigani ursari au fost găsiţi erl după a-miază pe strada Şerban-Vodâ. Conduşi Ja secţia respectivă se constată că toţi copiii din salaş eraţi bolnavi de variolă. Un vaccinator chemat de urgenţa u vaccinat întreg salaşul, iarjcopiil bolnavi an fost trimeşl Ja spi laiul Colentina în pavilionul special al va-riolaţilor. Zdrobit de maşină.— Un lucrător de la fabrica de asphalt a d-luf Th. Spinka, diu calea Griviţel 164, numit Matache Vasile, voind să reguleze mersul motorului erl seară, pe l:t orele 7 şi jumătate, a fost apucat de roata volantă şi invîrtit de două ori. Nenorocitul a fost scos diu maşinărie intr’o stare oribila. Tot corpul era mutilat in mod îngrozitor. Transportat în grabă la spitalul Filantropia, medicul de servicio declară că nenorocitul are coloaua vertebrală ruptă în mal multe locuri şi că este imposibil de a putea scăpa cu viaţă lîătae ou răniri grave.— Nicu lonescu şi Dobrică Georgescu, arabă de profesie flaşnetari şi domiciliaţi în strada Icoanei 12î.s'aîî luat erl seară la ceartă cu doul cunoscuţi al lor, llie Gheorgbe şi Vasile Pavelescu. Ceurta a degenerat repede in bătae şi flaşnetarii ca să-şi ciştige victoria, an scos cuţitele cu cari eraţi înarmaţi şi le-afi împlîntat în pintecele adversarilor. Starea răniţilor e gravă. Ef aii fost de urgenţă transportaţi iu îngrijirea spitalului Co-lentina. Cel doul flaşnetari aii fost arestaţi. dd^ară^ Pădure Iu liacărî.—Aflăm din Bicaz, că pădurea de la pârâţi Clujbele din seria Aţa este in flăcări de erl. S’afi concentrat locuitorii din comunele Secu şi Aţa pentru a da ajutoarele. Sinucidere.—Ştefan Silvestru, amploiat la poşta din IIusI, erl pe la ora 2 s’a sinucis, tră-gîudu-şl in inimă un foc de revolver. Moartea i-a fost instantanee. Cauzele pentru cari s’a sinucis Silvestru încă nu se cunosc. Incendiu.—Se telegrafiază din Roman că şcoala rurală diu Comuna BogzeştI a tost distrusă cu desăvirşire de flăcări erl după amiazl. Se crede că focul a fost pus intenţional. Autorităţile cercetează. C’adiivrn găsit.—In plasa Măcin, pe malul drept al Dunărei, s’a găsit erl cadavrul unul om înecat, aruncat de valuri pe ţărm. Cadavrul este in aşa stare de putrefacţiune in cit nu numai că nu se poate stabili identitatea persoanei, dar cel profani nu pot cunoaşte dacă cadavrul este al unul bărbat saă al unei femei. S’aQ început cercetările. % DIN STRĂINĂTATE ftddwmim——g—iw— Dramă de amor.— Marele bazar al Palatului Municipal din Paris, a fost în una din serile trecute teatrul unei dramatice tentative de sinucidere. Un soldat dintr’un îegimenl de artilerie la marină, era in acel timp in permisie iu Paris. IosefTleuri-Coeffier. ast-fel se numea solda-datul, în vîrstă de 25 de uni, ş’a tras o lovitură de cuţit in regiunea inimel, din cauza u-nul amor nenorocit. Tîuărul soldat, de fel din Clamart, era amorezat nebun de o fată din a-ceeasl comună. Copila ii promisese să-l aştepte pînă ce Coeff-Icr va termina serviciul militar şi apoi să-l ia in căsătorie, dar tatăl el nu voia de loc aceasta. El a declarat categoric că nu dă consimţi-inîntul săti şi sili pe fiica sa ca să ia In căsătorie pe un alt tiuâr favorit al săd. Din această causă lînărul soldat era foarte mîbnit. Iu acea zi se preumblă toată ziua prin oraş, căutând mijlocul de a-şf pune capăt zilelor. Voi să se arunce în Sena, dar un prieten care ÎI ghicise iutenţiunile şi care îl urmărea, îl opri ia timp. Un cos» i! ni Jucat de şoareci.—O mulţime de şoareci goniţi din casele expropiate pentru facerea nouel strade Babillot din Paris, s’aii năpustit în casele cari au rămas din stradele Tiers şi Gerard. Îndrăzneala acestor animale, silite de foame, este înspăimîntătoare. D-nn Alexandrina Cheminell] din stradu Gerard, a eşit zilele trecute din casă, lăstndpe o fetiţă a eî‘ In virstă de trei ani, grefi bolnavă de meningită în put. In scurtul timp al absenţei sule, un şobolan enorm să sui in patul In rare era culcata copila şi Începu să-l măntnce din braţul care era deasupra cuvertureî. Sărmana copilă nu se putea mişca din cauza houlel de cure sufereu. Cînd d-na Cheminelle intră in casă, văzu un şobolan sărind repede din pat şi fugind. Biata femee îuspâimlntată de singele care murdărise rufele patului, începu să strige din toate puterile. Vecinii casei alergară în ajulor şi chemară imediat un medie, care dezinfecta rana făcută de şobolan şi pausă pe copilă. Se spera că această rană nu va agrava starea micei bolnave. Coeffler se duse alunei în bazarul Palatului Municipal, şi voi să cumpere un revolver. Se gindi însă Im dificultăţile ce va întlmpina pentru a încărca arma şi se temu chiar ca negustorul să nu-! dea cartuşe proaste. I Tinărul amorezat, trecu atunci in raionul cu-ţităriel, şi alese un cuţit mare cu lama lată şi solidă. In momentul ciud amploiatul magazinului era ocupat cu altceva, soldatul îşi implinlă cuţitul piuă în prăsele in regiunea inimel. El avu tăria de a-şl scoate arma din rană şi voi să-şi dea o noua lovitură, dar amicul care îl urmărea se repezi şi îl apucă de braţ. Einoţiunea care cuprinse numeroşii asisleuţl la această scenă, este indescriptibila. Oamenii de serviciil din magazin veniră în a-jutorul soldatului rănit şi il transportară pe braţe iutr’o farmacie vecină. Cind îşi veni in fire Coeffler, regretă din suflet că greşise lovitura. — Cit am fost de stingaciu că n’am nemerit în inimă ! Al făcut foarte răii, că m'al împiedicat ca să-mi dau şi a doua lovitură, zise el prietenului săO, n’aş mal fi suferit pe viitor. Nenorocitul a fost transportai în trăsură închisă la spitalul militar, Val-de-Grâce. Starea lui o gravă. Sunt insă speranţe că va fi scăpat cu vială. ULTIME IKFORMATIUNi Ciocoiul Stoicescu a avut necuviinţa, la serbările de la Constau ţa, nu numai să nu poftească, ba chiar să şteargă dintre invitaţii de la masa de onoare pe d. inginer Ioan Cantacuzino, directorul lucrărilor portului Constanţa. La această masă era poftit, d. IlalUer, antreprenorul lucrărilor, precum şi agentul lui plătit d. Nacu, iar cel care trebue să supravegheze pe d. Hali ier, era pus de o parte. D. G. Gr. Cantacuzino, fost preşedinte al Senatului, a fost ales preşedinte al consiliului judeţean din Prahova. D. Marin Georgescu, fost şef de biuroO la ministerul domeniilor, destituit pe nedrept de d. Palladi din causa gheşeftulul comis cu arendarea moşiei Statului Potelu din judeţul Dolj, va da în judecata pe minister. D-sa îşi motivează cererea de dare în judecata pe faptul ca numai d. Palladi poate fi vinovat de a-ceasta arendare scandaloasa. D. Dum. Sturdza a făcut ieri o lungă vizita d-lul Ion Chica la Gher-ganl. Inspectorul administrativ d. Gr. Giani, a făcut o ancheta secreta la primăria din Ploeştl. Raportul asupra anchetei constata grave abuzuri în sarcina administraţiei. * Comitetul partidului conservator din Ploeştl a înfiinţat un organ al sao, Prahova, care apare o dată pe sâptămîna. Primul număr al Prahovei a a-parut ieri în condiţiunl excelente. D-nil N. Russu, proprietar în Po-iana-Turda şi preotul N. Munteanu din Henig-Alba Iulia, ah fost condamnaţi la cîte trei luni închisoare de către tribunalul unguresc din Alba Iulia pentru «agitare în contra patriei maghiare». Ordonanţa definitivă în afacerea furtului de la finanţe a fost în fine semnată şi înaintată, împreună cu dosarul causel tribunalului spre judecare. Petrescu este inculpat pentru furt (art. 306,308 C. P.), Ana Florescu pentru tăinuire (art. 53,54 C. P.), iar soţul el Niţă Florescu pentru abus de încredere şi tăinuire (art. 3:23 a. II şi 53,54 comb. 40 C. P.) Defendoril aă cerut înaintea tribunalului liberarea provizorie sub cauţiune. Procesul se va înfăţişa zilele acestea înaintea secţiunel 11-a a tribunalului Ilfov. Distinsul compositor, d. Caudella, a scris o nouă operă al cărei libret e scos din istoria ţărel. Opera este intitulată Petru llareş şi va Ii Sncurind prezintată direcţiunel Teatrului Naţional. Un ghe^eft de cîte-va milioane (Isprava comisiei interimare diu Galaţi) Abia numită, comisia\ interimară din Galaţi a şi aranjat deja un gheşeft colosal, de cite-va milioane de lei. Toată lumea a prevăzut că era gheşefturilor scandaloase va ajunge în curtnd la apogeu la Galaţi, date fiind aptitudinile in acest sens ale d-lor Nicorescu, Cavalio-ti, Papadopol, etc., membrii comisiei interimare. Dar nimeni nu crede, că aceşti domni vor ţi atit de lihniţi ca din prima zi a ve-nirei lor în capul administraţiei locale, să-şi pregătească un teren mănos de potlogării. * * * Organul partidului liberal-na-ţional din localitate, Liberalul Ga-laţean, denunţă în numărul său de azi următoarele : «Interimarii noştri cari au a-dus pe capul comunei un proces de un milion, şi al cărui termen e sorocit la 27 Noembrie, la■ Tribunalul de Covurlui, proedează a face una şi mai boacănă acum. «Nu le ajunge un milion. «Aseară s’au adunat la senatorul Fulger şi aă ItoltirH rezilierea contractului de iluminat cu Georgi, «Dăm alarma asupra acestui fapt. «El este nici ma i mult nici mai puţin de cît crearea unei noul afaceri Sil iade. «Afară de aceasta cum vor să rezilieze contractul când: «Lumina electrică nu este ese-cutată. ((Tramvaiul electric de asemenea. «Concesionarul desigur nu aşteaptă mai bine de cît aşa pentru că apoi pe Ungă procesul de un milion să intenteze altul de cîte-va milioane. ViZITA M. SALE REGELUI SERBIEI Un Smirda.—De Ia Giurgiu la Bucureşti—Aspectul Capitalei.—Ua Gara de Sîoril. La Sniîrda Vaporul regal Orientul a pornii încet din sus de Zimnicea pe o ceaţă groasă, care abia pe la orele 11 s’a risipit. Pe la orele 1 şi jumătate vasele flotilei noastre de răvboiu înşirate în dreptul portului Smîrda au dat 21 lovituri de tun, semnalul sosireî vaporului regal. Şi în adevăr, Orientul, splendid împodobit cu steaguri sîrbeşti şi romî-neşti şi cu ghirlande, se zăreşte în dreptul Rusciucului. Imediat toate vasele din port, decorate cu mult gust, se împodobesc cu podoabele mari. Pe chei >î stau devii şi elevele ş-olilor primare şi elevii gimnasiulul\din Giurgiu, prefectul judeţului, primarul oraşului cu consilierii comunali, preşedintele tribunalului şi alte persoane oficiale, o lume imensă şi o companie a regimentului Vlaşca No. 5 cu steag şi muzică. La flancul drept al gardei de onoare stă d. general Arion, comandantul corpului II de armată. In momentul cind vaporul regal se apropie de cheiu, musica militară intonează imnul regal şi mulţimea izbucneşte în entusiaste strigăte de Zivio şi Ura. M. Sa Regele Alexandru, bine la faţă şi foarte vesel, apare pe bord şi salută milităreşte. Cînd vaporul a acostat, d. general Budişleanu în mare ţinută, s’a dus pe vasul regal şi a salutat pe M. Sa in numele Regelui Carol. M. Sa a strîns mina ministrului de războiit întreţinîndu-se cîte-va minute cu dînsul. Apoi d. general Bu-dişteanu s’a prezintat suitei M. Sale. Suveranul Serbiei a părăsit vaporul regal, urmat de suită şi în mijlocul a-clamaţiunilor a trecut în revistă garda de onoare ; apoi s’a întreţinut cu d-nii general Arion, cu prefectul judeţului, cu primarul din Giurgiu şi cu alte persoane. De Ia Giurgiu ia Bucureşti La ora 2, M. Sa Regele se urcă în trenul regal, admirabil decorat, urmat de d-nil generali Franasovicl, ministru de răsboiu, loc.-colonel Solarovicl, adjutant general, Cristict, ministru plenipotenţiar al Serbiei în Bucureşti, Pa-piniii, ministru al Romîniei la Belgrad, maiorul Roşiei, mareşalul curţii, M. G. Milicevict, secretar al M. Sale, tnaioru-Neşiot, adjutant, maiorul D-r. G. lori danooici, căpitan Mişcovicl, ofiţer de ordonanţă, apoi d-nii general Budiş-teanu, general Arion, general Stoilov, HiESFâii Jânos Apă minerală naturală Coa mai bună» din apele purgative A se cere eticheta ţmrtlnil numele nAudT6 Dacia Romlnia asig. 439 — 442 — » S-tea Naţionala asie. 4«0 — 4G3 — S- tatca de Construcţiunl . 210 — 213 — Florini valoare Austriacă. 2 to î 12 Mire) Germane . . . . î 23 1 25 Bacnote Franceze . . . too — 101 » Italioue. . . . 89 — 93 » ruble blrtie . . 2 G5 2 70 Imprimarea cu muşmel* dullu-cilindrice. din fabrica Albsrt, h 0*2., Frankentkai cm caracter» din fonderia de Utere Flinsch din Frank-fwrt AIM- FOITA ZIARULUI -EPOCA» 96) L0UI8 JACC0LLI0T MÂNCĂTORII 1)K FOC PARTEA CINCEA RĂZBUNAREA VULTURULUI NEGRU Tot mergîud, dnimul i se părea lung Vulturului Negru şi nici odată ca în acea zi soarele nu mersese mal încet pe bolta cerească. Se opriră ca să mănînce... Vulturul Negru însă nu mlncă nimic; bucuria hrăneşte, iar răzbunarea numai cu răzbunare se satură. — Dar ce are aslă-zî Vulturul Negru ? întrebă Olivier pe Canadian ; nu găseşti că are un aer straniu, misterios ?... Pare că vorbeşte cu o fiinţă invizibilă care 11 urmăreşte. Priveşte-1 cum se bate cu pumnii jn piept şi să uită fix la soare ca şi cum ar adresa o invocaţiune mistică. — Visînd astă noapte pe peranda Iul Kirby, multe lucruri uitate, s’att împrospătat lu memoria mea... Astă-zî bietul Wili-go are o tristă aniversare, răspunse Canadianul. El nu putu însă să urmeze, Wiligo o-prise caravana la umbra unor surperbl copaci şi acum înainta spre el. In acest moment soarele dispărea după munţii Roşii, cari ridicau coastele lor sterpe şi silonate de fileurile vulcanice la a-proape o jumătate de milă de la locul în eare se aflai! călători noştri. începuse să se distingă fulgerele roşii ale Suliţei Dracului, care seînteia tu linii de foc orizontul crepuscular. Munţii se ln-văleafl din ce în ce în umbra serei. întreg tufişul se întuneca trist şi tăcut. — Priviţi ! zise Wiligo cu un aer zăpăcit ; priviţi colo în poalele piscului cel mare! veţi vedea ridieîndu-se răzbunarea omului negru. Era noapte. O lumină vagă şi fugitivă să arătă de o dată în direcţiunea arătată de Vulturul Negru ; apoi o detunătură lnspâimlntătoare care cutremură pămîntul pînă în locul unde se găseaţi tovarăşii, se auzi în acelaş timp. Un izvor de flăcări lumina întreg orizontul şi dispăru cu iuţeala fulgerului. — Ce este asta? strigă Dick cu vocea tremurnîdă de emoţiune. — Astea sunt răzbunările Floarel de Melias, răspunse Wiligo cu o exaltare sălbatecă. Trei sute de bătători de tufişuri dorm acum la marea de foc. — Este răzbunarea negrilor! murmură Canadianul cletinînd cu tristeţă din cap. La ceasurile unu în acea zi se deschidea Curtea Juraţilor cari trebuiatl să judece pa faimosul Ionatlian Spierers, supranumit că- Acest proees pasionase de lumi întregi nu numai pe locuitorii marelui stat al Pa- cificului, dar chiar pe toţi cetăţenii Uniune!. Reprezintanţil tutulor gazetelor Jdin diferite oraşe fuseseră trimeşl pentru a ţine In curent redacţiunile de mersul procesulnl pe fie-care oră. Această afaeere surescitase spiritele pînă la extrem, şi pe fie-care zi se angajai! pariuri colosale pentru şi în contra acuzatului. Mu trecea o zi fără ca să nu vezi îutr’u-na din gazetele locale, anunciurl în felul a-cesta: «John Sulivan din New-Jersey, ţine cinci mii de dolari în contra achitărel căpitanului Roşu; iar răspunsul se vedea a doua zi: Wiliams Cbilders din Mairland ţine cel cinci mii de dolari al lui Sulivan în favoarea achitărel acuzatulu»! De la descoperirea aurului In sacramente şi de la războiul Secesiune!, diferitele state ale Uniunel nu asistase încă la o mişcare atît de variata a opiniei publice. CORABIA FANTOMA CAFITOLUL I. 0 sesiune a juraţilor la San-Francisco.— Căpitanul Ionathan Spierers.— Maşter Ionas-Habacuc-Lihlestone. Ceasurile două-spre-zece din zi sunase la cadranul electric a înaltei curţi de justiţie din San-Francisco. Piaţa Washington şi stradele învecinate pînă la Dupont-Street, erau atît de pline de lume, în cît circulaţiunea era cu desă-virşire întreruptă. De la iuaugurarea marelui cadran electric, preşedintele Statelor Unite nu mal văzuse o asemenea mulţime. Mulţimea însă nu se adunase ca să-I a-ducă omagii. La Început s’ar fi putut crede că este vre-un meeting monstru produs instantaneu al vre-uneî emoţiunl a poporului, dar acel eari cunoşteau bine moravurile americane, puteau să vadă că politica nu era amestecată în această aglomeraţiune care adunase la un loc oameni din toate părţile Californiei. Care era dar spectacolul atrfigător care făc use pe o aşa mare mulţime de oameni să se adune la un loc ? Ce era oare această afaeere a căpitanului Roşu ? — Oh! o afacere foarte simplă spuneai! unii, căpitanul era omul cel nial cinstit şi mal drept care s’a putut vedea vre’o dată şi in loc să’l traducă înaintea curţel cu juraţi, autorităţile ar li făcut mal bine de a-1 primi cu mare pompă şi cu muzică oferin-du-I un banchet de onoare. Cel puţin aşa raţiona Childers din Mary-laud care ţinea ca să eîştige cel cinci mii de dolari. — Teribilă şi sinistră afacere ! răspundeau cel-l’alţl, acest căpitan a fost un mizerabil şi un şarlatan de cea mal rea specie. Poporul ar fi trebuit să-l sfâşie cînd a sosit. Mulţimea indiferenţilor, găsea ci căpitaj nul Roşu era un om voinic, care nu-şl pierde vremea de geaba şi cu cîte-va sute de chinezi mal mult satt inal puţin, nu merită ca să neliniştească pe un cetăţean atît de brav şi demn al Americel libere. Noi care nu voim să ne punem răU nici cu unii nici cu alţii, ne vom mulţumi a transcrie cu fidelitate actul de acuzaţiune cetit la deschiderea şedinţei de către Maşter Jonas-Habacuc-Littlestone, grefierul Curţel, act care în lipsa ministerului public care nu există în America, a fost redijat de către un avocat după cererea părţel civile, Viu Lao-Tsin aud C-ie, companie chineză de emigraţiune din Kuangy-Ton. Cu cîte-va minute înaintea audienţei, gre-fiierul a intrat în pretoriu cu aerul foarte preocupat de a vedea dacă toate lucrurile sunt in regulă şi făcîud ca de obiceiU ob-servaţiunl ajutorului săU asupra căruia voe-şte sa’şl arate autoritatea. Ctnd arătătorul cadranului ajunse la ceasurile unu, preşedintele îşi făcu apariţi-unea. Cel dol-spre-zece juraţi îşi luară locurile respective, iar ajutorul grefierului strigă afacerea: — Compania de emigraţiune chineză din Kuang Ton, în contra onorabililor gentilomi căpitan Ionatlian Spierers. Samuel Davis locotenent şi Iohn Prescott chirurg din California. (Va urma) Ca3a» de San&tat© Institut din nofi roorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisuluî şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot eăuta cu orl-ce medic saO specialist. Preţurile moderate, pentru angajament o lu nare se fac reduceri. CensultaţiunI în fie-care zi, pentru boalole interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea triraete de indată după cerere nou) prospect a] Casei pe 1896. FERESTRE Şl UŞI GATA Cel mal mare depozit de DUŞUMELE de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la IO1/* cenţi inetre la 18~~ centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor E. Bucureşti,—Cale» JPleviie! 103.— Telefon Adreia telegrafică. Leuci, Bucureşti. Cea mal bună calitate existentă de Cu pretni’î foarte reduse Mare depozit special de ^4 OBE PARIGINE sistem „Chubersky“ precum §i diferite alte sisteme Magiile de Bucătărie Sistem American se g’ă^esce la M. SMATNICK BtlClBtBfSTB, Strada S mir dan, ALBERT ENGEL S« CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în Bucurescl în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săli asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orl-ce objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier in tabh şi vergele Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat ş stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petro-liu indigen I-a calitate deealitru lei 3.50 franco la domiciliu. Uleitt de rapiţă dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt fi preţuri moderate se garantează DE UZINA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, în saci, per tona de 1009 kgr. greuta lea garantată aer LEI 4 II Daeă vă adresaţi printr’o carte poştală satt personal casei A. GOLDŞTEIN 9, Strada Deccbal, 9. \ Bucureşti, Telefon No. 69. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiana, cocs de fonderie, cocs de ferărle, cărbuni din minele englezeşti de Cariliff, antracit englezesc, prima cnlitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanta şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor forate. Mal mult de */s de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de putural, iritaţlunei peptului, Influenţa, dureri reumatismale* scrtutiturl, râul, vărsături, bătă-j turl.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile La Tipografia EPOCA se vinde hirtie maculatură cu 45 liaui kilogramul, în pachete de 10 kilograme. OTTO HARNISGH Bucuresei I Galaţi \41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Fortului—49. Toate articole technice CAUCIUC ASBE§T | Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde- Fire | CURELE DE TRASMUNE Manoinctrl—Robinete—Ventile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale r APA MINERALA „MiRCEA” iişi-corou I Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su perior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat jşi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperimentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sail constatat pină acum că, vindecă : boalele de sto-[ macii, dispepesielor de diferite naturi, catarele cronicale ale sto-machulul şi intestinelor, congeriiele, constipaţiele cronice, iperi-j mia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele [ neregulate la femei precam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. lonescu Tipografia Naţională, la I Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovitâ (Litschco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilutzâ la drogiştil Katz, Rosenstein şi I Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă prompt. A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri la D-nil Mir-cea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în cupitaiă la <1. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. •.Wfcs ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru divsTnvcTtvxr: nk cmk I. HikUCr — Strada Isvor*, No. 110 Bucurescl — speialitate florărie, sere, grădine ne earnă, pavilioane tn fler etc. etc, efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum : Gri-lage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, 8cărl, Lămpi, etc. — Primesc coiuaude pentru provincie — — B*re uri Hhtnderate — ALAMBICURILE OER0Y-CARANFIL PA HIS-GAM,AŢi Acest aparat este da o simplicitate extraordinara şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, depere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiole de vin sau «rl-ce soiO, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi Alambicurilor obişnuita, prin aceia că produce satt din o singură dată gradul cerul satt prin rectificare după voinţa, u:* spirt rectificat de o ca-Iitate ma bună. cu o economie mal mare de timp. de apă şi de ronbuslibil. A se adresa d-lul DEOKflEN A. CARANFIL, Galaţi, satt la agenţii săi acreditaţi din diferite ţări şi localităţi. Depoul goneral Bucurescl str. Doamnei 27 casa Bilcescu. Bucureşti. — Tipografia EPOCA, Strada Clemenţei No. 3. www.dacoromaoica.ro