SERIA EL ANUL H No. 282.________________________________________BMtţta a treia______________________________________ VINERI, 18 OCTOMBRE 1896 NUMAROLJO BANI NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE ^ iu 15 ale flo-cărollunl şi se plătesc J|k ANlUfC IPBILE tot-d’a-una Înainte WB In Bucureşti şi judeţe «• j*ri>»e*c numai U In B%tcur«fU la Carta Administraţiei |Q M V Administraţie in şi «trMtvUal* prin mandate poştale 9^LJ| 0 ^ ■treinătate, d«red k* ttdmţfiAUra|4« şi 1* Un an In tn ■■ B|B 0.30 b. linia Şase luni » BV ■§ ■■ ™ » ........ lei * Trei luni > " m H| RB B M * > II Un număr In atreinitate 30 bani BV WM ■ InsarţiUe şi reclamele 3'iei rmdul MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ U a ai umăr vechii 30 buşi BEliAUŢIA ADMIHriSTItAflA No. >—STRADA CLEMENŢEI—No. II __________ _______ ________________^ ________________________________No. 8.- STRADA CLEMENŢEI —Ho. ÎL APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ ŞTIRIŞI TELEGRAME ALE ZILEI DIN VACANTE In stare normală guvernele ca şi indivizii es din vacanţe mal întăriţi şi mal sănătoşi. 0 vreme de linişte urmtnd după enervarea şi uluiala inseparabilă cu sesiunea parlamentară, dă răgaz miniştrilor să se ocupe mal de aproape de administraţia departamentelor lor şi de îmbunătăţirile de adus, iar opiniunea publică însetată d’a-şl îndrepta preocuparea şi în alte direcţii de cit spre lupta politică, uşurează prin aceasta chiar sarcina guvernanţilor. Sgomolul luptei nu poate să nu dea ilusia slăbirel. Liniştea la rindul el dă neapărat ilusia contrarie. De aceea în tot-de-a-una guvernele aă salutat cu bucurie sosirea vacanţelor parlamentare şi oposiţiunile şi-au pus nădejdea în vremea sesiunilor. Anul acesta lucrurile s’aă petrecut alt-fel, şi dacă nu ne înşelăm cu desă-vîrşire, guvernul d-lul Sturdza din vacanţele ce acum se isprăvesc a eşit cu mult mal slab, cu mult mal bolnav de cit intrase. Greşala de căpetenie este că primul ministru nu a avut destulă minte şi destulă pricepere ca să utilizeze lunile de căldură spre a deslega cestiunea arzătoare cu care s’a închis anul politic trecut. Din potrivă guvernul se află astă-zl faţă cu aceiaşi greutate religioasă devenită şi mal acută prin nereuşita tentativelor neinteligente şi neleale pe cari le-a încercat în cursul verel. Silit să găsească o soluţie la o încurcătură pe care singur şi-a creat-o, şi şi-a creat-o spre un folos cu desă-vîrşire neînsemnat dacă îl compari cu pericolele la cari s’a expus stapînirea şi cu discreditul ce a aruncat asupra ţărel, d. Sturdza nu a ştiut nici să măsoare întinderea problemei, nici să-şi croiască un plan de acţiune, şi încă şi mal puţin să-şi aleagă agenţii. Ast-fel încercările de a ajunge la un compromis, care dacă reuşea ar fi scăpat guvernul şi—să spunem lucrul fără înconjur—şi ţara dintr’o aventură tot aşa de nechibzuit conceputa cît de prost executată, la urma urmelor n’aă avut alt resultat de cît să slăbească şi mal mult posiţia guvernului. Vacanţele in loc să fi închis chestiile deschise în sesiunea trecută şi să fi netezit ast-fel terenul politic pentru nouile lupte pe cari în mod firesc le provoacă proiectele zămislite de guvern între două sesiuni, au trecut fără să lase nici o urmă asupra vrajbelor din primă-vară. şi la începutul noului an politic ne a-flăm tot în punctul unde ne lăsase a-nul trecut. La moştenirea acestui trecut vacanţele atî adăogat două note noul şi grave. Nici o dată ca ăstimp nu s’ail văzut atitea scandaluri în jurul administraţiei unei stăpinirl proaspete. De sigur că cu cît se învechesc guvernele, cu atît se adună mal dese şi mal multe invinuirl în contra purtăreî agenţilor lor. Cu vremea aceste învinuiri hrănite şi umflate de nerăbdarea oposiţiel şi lăsate în voie de apatia gu vernanţilor osteniţi, capătă, pe drept sau pe nedrept puţin importă, un carac ter de gravitate care merge tot cres-cînd. O legendă de rea purtare începe să se formeze, şi o-datâ cu formarea el lumea începe să dorească o schimbare de guvern, fără chiar să se arate greoaie asupra garanţiilor de îndreptare pe cari le-ar oferi nouil cîrmuitorl. Este ceasul în care pe drept saă pe nedrept partidul de la putere este acuzat pentru toate vinele ce comit şi pen tril cele cc nu le comit agenţii săi. Nici o-dată însă un asemenea fenomen nu coincidează cu sosirea unul partid la guvern. Cel cari se duc sunt prea slabi şi cel cari vin prea încrezători în el în-şi-şl ca să se poată crea cu înlesnire legende în contra administraţiei. Este de prisos să insistăm asupra numeroaselor dovezi că de rindul acesta lucrurile s’aă petrecut alt-fel. Cine a urmat cu luare aminte mişca rea opiniunel publice din lunile din urmă, nu a putut să nu înregistreze ca un lucru anormal, dar de netăgăduit, o esplosie în ţara întreagă In contra pro-cedeurilor şi a corectitudinel mal ales a administraţiilor locale. O-dată cu izbucnirea acestei invinu irl obşteşti în contra curăţeniei repre zintanţilor guvernului, împreună cu dinsa şi poate chiar în legătură cu dînsa, s’aă produs o serie de disidenţe locale, disidenţe cari nu iaCi forma mal înaltă a unei bifurcări a partidului pe basa nel deosebiri de idei saâ măcar de direcţie, ci aceea mult mal meschină şi în acelaş timp mal periculoasă a zi-zamel pe ceea-ce se numeşte situaţia locală. Că lucrul este ajuns la o stare acută, nu încape nici o îndoială. Pildele nu lipsesc. In unele locuri consilierii comunal! despărţiţi in două tabere se acuză unii pe alţii de hoţie, în alte părţi măcelul civil dintre guvernamentali este aşa de furios, în cît guvernul spre a-şl da deşartă plăcere a unei isbînzl In contra a-ilerenţilor săi de pînă erl, este nevoit să pună in capul listei lui un fost aderent de al protivnicilor, saă ca la Rîm-nicul-Sărat să cerşească votul şi sprijinul unul adversar pe care pîuâ erl d. Sturdza şi al săi 1-aă arătat cu degetul ţării şi nouă ca asasin—şi nu în sensul figurat al cuvintulul — al lui Ion Brătianu. Iar într’o altă localitate combinaţia electorala încurcă atîta pe guvernanţi. în cît ministrul de interne merge cu ameţeala pînă a comite necuviinţa d’a Jrelata capului Statului prin «Monitorul Oficial» boscăriile electorale cari l’au impedicat luni d’a rindul să dea o soluţie unul u-rîcios scandal. Nu este vremea astăzi să cercetăm izvoarele acestor disidenţe şi să dovedim cum ele sunt produsul firesc al spiritului care domneşte în partidul liberal şi mal ales al modulul cum el se recrutează şi se poartă în vreme de opoziţie. Ceea ce ne interesează acum, este constatarea unei stări de lucruri. Guvernul d-lul Sturdza iese din vacanţe cu toate cauzele de slăbiciune de cari suferea înaintea caniculei şi cu a-daosul considerabil al unei administraţii despreţuite şi bănuite de la un colţ pînă la altul al ţării şi al unor disidenţe locale menite a spori in continuă şi cari nu pot li împăcate, pentru bunul cuvlnt că guvernul şi dacă ar vrea, nu ar avea de unde să satisfacă toate poftele şi ambiţiile, pe cari le-a cultivat. Şi totuşi norocul fusese în vacanţe de partea d-îul Sturdzi. Dumnezeu îl dăduse o recoltă splendidă însoţită de preţuri neaşteptate, iar politica noastră înţeleaptă din anii din urmă ii înzestrase cu o vizită împărătească din care de sigur aă căzut ceva raze şi pe stăpî-nirea sa. Bunătăţile norocului n’aă putut să compenseze boalele organice ale partidului şi ale guvernului. Şi cum in timpul iernel nici grîul nu poate să mal crească, nici împăraţii n’aă să se deplaseze, putem prooroci cu siguranţă că situaţia guvernului va deveni din ce în ce mal rea. Take Ionescu Plastografii din presa guvernamentală reproduc petice trunchiate din «Epoca» în cari luîndu-sc act de acuzaţiunile îndreptate de un organ din Capitală în contra Mitropolitului, ceream ca să se puo capăt acestei campanii, fio prin o judecată, fie PRIN O DESMINŢIRE IN „MONITORI Putem adăuga că ceea ce ne făcea să cerem lămuriri mai era împrejurarea că ştiam că pe atunci se făcuse o anchetă ordonată do ministrul justiţiei şi ni se afirma că se descoperise scrisorile cari pe urmă s’au dovedit plastografiate. Dacă pofteşte presa colectivistă, îi vom dovedi că autorul plastografiilor a fost însuşi d. Stătescu, care a uzat de ele înainte ca Voinţa să le fi publicat. «Voinţa» ar voi ca chiar după ce s’au dat pe faţă actele falşifieate şi presiutate ea u-taro de însuşi ministrul justiţiei, noi să a-probăm şi pe plastografi, şi ilegalităţile sinodului şi a parchetului, şi tăguda de dreptate in contra unui om care a fost urcat în slava cerului de gazetarii colectivişti plătiţi. Cu privire la aceste convingeri plătite, ministrul justiţiei mai crede că îşi poate permite a ne arunca calomnii şi ameninţări pentru că am dat pe faţă pungăşia cumnatului său, un om de altminteri pălmuit in club pentru că a trişat la cărţi şi pe care l’a avut d-sa tovarăş in tentativa de gheşeft făcută pe lingă primăria Capitalei. Vom reproduce în coloanele noastre articolele do laudă plătite prin cari să cădelniţa Mitropolitul de presa guvernamentală şi să declaruu do neîntemeiate toate acuzaţiunile ce i se ailueeaă. Tot-d’o-dată nu vom Înceta a cere ca Mitropolitul să fie judecat, ori, dacă guvernul să teme de judecată, ca să i să dea satisfacerea ce o eore opinia publică. Regele Alexandru al Serbiei IN BUCUREŞTI Fără îndoiala că, vizita tînăruluişi prea simpaticului Rege al Serbiei la Curtea Ro-mînieî, nu va lipsi a da prilej gazetelor europene la comentarii în combinaţii politice mai mult sau mai puţin întemeiate, după fantazia ori predilecţia organelor de publicitate ale direcţiilor politice respective. In momentul cînd M. S. Alexandru I îşi face intrarea în Capitala noastră, credem însă, a tălmăci adevăratele simţiminte ale naţiunei romîne, lăsînd pe seama gazetelor străine spwulaţiunile de înalta politică inter naţională, şi a îmbrăţişa cu o călduroasă dragoste acest fericit moment istoric ca un eveniment curat naţional pentru amindouă Statele amice. Intr’adevâr, istoria popoarelor ne arată puţine exemple de o prietenie dăinuitoare ca aceea care a existat în toţi timpii între Romîni şi Sîrbi şi care i-a făcut de atitea ori solidari, în cursul lungei şi spinoasei lor cariere istorice. După descălicarea sa in Moesia ori Da-eia-Aureliană, poporul sîrb a avut a se lupta cîte-va veacuri pentru agonisirea ţinui cămin, pe care-l fonda în al Xl-a veac regele Ciudomil, consacrînd pentru tot-d’a-una Statul sîrb. In aceleaşi vremuri, după ce descendenţii ilustrelor legiuni romane ale dinului Trajan, părăsiţi de Aurelian, avură a înfrunta de secole năvălirile barbare, itnTu-gomir, dînd naştere glorioasei dinastii a Basarabilor, fonda în Dacia-Trajana Statul romîn. Ambele State propăşesc paralel în evul mediu, desvoltarea lor culturală pare identică; pe tărîmul religios şi al organizăreî Statului vedem că adoptă aceleaşi forme; ba chiar ierarchia dregătoriilor publice şi sociale o vedem alcătuită cu mare asemănare. In cursul veacului lor de aur, ambele popoare se leagă printr’o prietenie strînsă; casele lor domnitoare, ale Niemanilor şi Basarabilor, se înrudesc prin trecerea în căsătorie a mai multor princese sîrbe cu domnitorii romîni, între cari cea mai glorioasă fu Despina Doamna a lui Neagoe V«dă Basarab, ctitorii basilicei măreţe de la Curtea de Argeş. Vremile de grea cumpănă sosesc, fără a ştirbi această amiciţie, din contră vedem pe Mircea-cel-mare. alergînd cu oatlea sa pe cîmpul Mierlei (Cossova) ca să scape pe cuscrul său LazărI-iă BrankovicI, de lovitura mortală ce dau Turcii sub Amu-rad l-iii Statului sîrb. Mai tîrziu, vedem în armata lui Mi-haiu- Viteazul, luptînd cu bărbăţie un general de neam sîrb, «braţul drept al eroului» care suferi cel din urmă supliciu pe piaţa Belgradului din Transilvania, pentru causa gloriosului Domn. In cele din urmă, poporul sîrb sleit de puteri şi părăsit de Europa creştină, ca de sub desăvîrşitul jug al Turcilor şi în veacul al IV-o cu Elena BrankovicI, mo-narchia sîrbâ îşi dă sfîrşitul şi cu dînsa Statul măreţ fundat de Ciudomil intră în mormîntul uitărei. Statul romîn, mulţumită înţelepciunei şi bărbăţiei Domnilor săi, se strecoară prin cele mai mari greutăţi, urmînd d’a exista : dar printr’o memorabilă coincidenţă, monarchia Basarabilor încetează cu un Brâncovean /.. * * * Serbia, transformată în paşalîcurl turceşti, este ştearsă după harta Europei şi ţările romîne, date pradă arendaşilor fanarioţi, de abia mai păstrează o palidă noţiune de Stat. Cînd, la începutul acestui secol, măreţul principiu al constituirei naţionalităţilor, dus de glorioasa spadă a lui Napoleon cel Mare, zguduie din temelii pe bătrlna Europă, sunînd toxinul o-presorilor şi ora învierei naţiunilor : Milog Obrenovici, reluînd cu bărbăţie mişcarea căzută din mîinile lui Carageorge şi mai fericit ca Tudor Vladimirescu, duce la limanul libertăţel naţiunea sîrbă şi prin braţul său puternic îşi înalţă un tron, reînviind ast-fel Statul sîrb. Toată Peninsula Balcanică intră în foc, care se st inge cu pacea de la Adrianopole, ce consacră autonomia principatelor Dunărene. Domniatul naţional romîn se restabileşte şi primii Domnitori romîni au fost salutaţi la 1834 de principele Miloş I al Serbiei: Vechii prieteni merg iarăşi mină în mină, fără privire la persoana sau familia domnitoare. Prin unirea ţărilor surori, Romînia devine un Stat important, atît prin cultura cît şi bogăţia sa. Cu toate acestea Alexandru loan I Cuza-Vodă, a continuat cu îngrijire a cultiva tradiţionala amiciţie între ambele popoare, încheind chiar o alianţă secretă cu Miliail al III-lea al Serbiei, din care cauză s’a crezut un moment, că prin evenimentul din 1866, firul istoric va fi întrerupt. Relaţiunile ambelor State însă, n’au suferit nici o alterare: Mihail al III-lea s a grăbit prin vizita din 1867 la Bucureşti a intra în legături intime cu Vodă Carol şi destinatele ambelor naţiuni au continuat cursul istoric brăzdat de veacuri. Amintirea măreaţă a vizitelor Regelui Milan I la Bucureşti şi a Regelui Carol 1 la Belgrad, sunt încă recente spre a fi rile de prietenie neîntreruptă între ambele Regate. Şi iată pentru cc, depărtînd ori-ce combinaţii de politică vulgară, salutăm cu un adevărat simţimîntde iubire naţională, în vizita M. S. Regelui Alexandru I, consacrarea solemnă a amiciţiei sincere între amindouă naţiunile vecine şi dinastiile lor, aducînd ca prinos acestui fericit eveniment, respectouasa şi călduroasa noastră urare pentru, prosperitatea domniei şi fericirea tînărului şi iubitului Rege al Serbiei. llaliii-.Vovak. TRIBUNA LITERARA CHESTIUNI LITERARE tu- iN CARANTINA Nu ne miră de loc faptul că guvernul a găsit un mizerabil judecător de instrucţie, crescut la şcoala lui Sărăţeanu, care în loc să urmărească pe plastografi urmăreşte pe reclamant, în loc să facă instrucţia calomniatorilor, sparge dulapurile calomniatului. Era de prevăzut toată această filieră de mişelii, pe cît timp în capul Ministerului justiţiei avem pe omul verde care a declarat că : „oposiţia nu are nici un drept la protecţia legilor!“ Pentru noi efectul moral este acelaşi şi nn putem de cît să deplîngem soarta nenorociţilor cari mai au ceva de aşteptat de la dreptatea colectivistă. Dar naşte o întrebare : Cum râmîne cu cei de la Voinţa Naţională, cu adevăraţii plastografi cari să adăpostesc în dosul judecătorului de instrucţie ? Cum rămîne cu aceşti oameni cărora toată lumea le strigă: «Sunteţi nişte plastografi» şin’att curajul ei nici de a trage în judecată pe acei cari le dau acest nume injurios, nici de a cere dînşii cît mai în grabă să fie spălaţi de învinuirea ce li se aduce 1 TRIBUNA POLITICA Ministrul domeniilor a demisionat. A-cest lucru e azi absolut cert şi nici foile liberale n’ar cuteza să-l tăgăduiască. Totuşi, de formă, s’a dat un concediu d-lul Pallade pînă va eşi guvernul din încurcătură. Greutatea pentru guvern nu e de a găsi un titular pentru domenii, ci de a face o combinaţie folositoare. Pentru liberali, un portofoliu e materie de combinaţie. Ei nu caută un titular capabil, el nu cercetează ideile muşteriilor de minister. Nişte oameni cari nu să gînde.sc de cît să stea la putere caută să vadă prin ce personalitate, fie ea cit de incapabilă, cit de necinstită, el pot să-şi consolideze situaţia, să nu provoace nemulţumiri printre cei ahtiaţi de putere, să împace pe paraponisiţi ori să prindă pe vre-un transfug. Aşa, liberalii venind la putere, să lău-daă că s’aă purificat, că aă eliminat e-lementele compromise de felul lui Sto-lojan. Cînd acesta le-a pus sula în coastă, el l’au poftit să intre în minister. Aceleaşi consideraţiunl frămintă pe liberali in alegerea succesorului d-lul Pallade. ----------— ■ Mi --------- CONTROVERSA medioo-ministerialA Există sau nu există incompatibilitate între diabet şi portofoliul ministerial ? iată grava cestiune pe care a fost chemat să o resolve consiliul de miniştri, călcînd încă o dată peste atribuţiunile Curjei de Casaţie. Jurisconsulţii V. Lascar, Al. Djuvara şi alţi Porumbari postulanţi de ministere, afirmau că există, pe cînd jurisconsulţii Stolo-jan şi Palladi, afirmau că nu există. Stolojan a luat cuvîntul şi s’a exprimat ast-fel: «Vă aduceţi aminte, domnilor şi iubiţi colegi, că atunci cînd a fost vorba să se complecteze ministerul în urma retragere! lui Eleva, v’aţi adresat la mine. Cc v’am zis cu atunci ?» D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, întrerupînd pe orator, răspunse : «îmi aduc aminte, par’că ar fi erl. Ai zis: Eu, dom- nilor, sunt bolnav, am nevoe să mă caut, căci sufer de diabet. Dacă însă interesele marelui partid cer să jărtfesc sănătatea mea, sunt gata. — Aşa e, urmă Stolojan, şi am intrat în minister cu toate că aveam diabet, ba poate chiar din pricina aceasta, căci alt-ccva care să mă impue atenţiune! d-v. nu aveam... «Ei, prin urmare, dacă pe mine m’aţiluat în minister pentru că aveam diabet, cum poate oare să fie admisibilă depărtarea lui Palladi, pentru acelaş motiv». Iar d. Poni, în calitatea sa de ministru al instrucjiunel publice, a zis : « To be or noi to be diabetic— asta e întrebarea?» Şi Palladi a rămas ministru ca şi Stolojan, urmînd ca cel-falţl miniştri nezaharisiţî încă să îşi procure diabetul sau să demisioneze dînşii ! V. Lascar, Djuvara şi alţi Porumbari s’au pus pe cură de diabet. Principiul naţionalităţilor este o inovaţie politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplaudă cu prisos. Acestei inovaţiunl, inspirate de cea mal înaltă echitate din partea statelor mari, se datoreşte existenţa statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s’a schimbat într’o jumătate de secul ca prin minune. Părinţii noştri ne spun prăpăstii de necrezut despre starea vieţii publice în tinereţea lor, par’că ne-ar povesti lucruri de acum cinci-sute de ani; oamenii încă tineri îşi aduc bine aminte de vremea copilăriei lor, când nu se pomenea de drumuri de fier şi numai doă trei oraşe din ţară eraă luminate în centru cu lumîuărl de şefi şi cu opaiţe de păcură. Acum, în urmă, un împărat venerabil ne face onoarea unei vizite oficiale şi nu’l vine sâ’şl crează ochilor când vede înfăţişarea strălucitoare a tînerulul stat român ; iar state mal bătrîne şi puternice nu’şî stăpânesc expresia unei făţişe invidii faţă cu succesele noastre. Asta e bine; asta dovedeşte netăgăduit eficacitatea principiului naţionalităţilor pentru propagarea civilizaţiunil. Experienţa făcută cu tîuăra Românie va fi desigur un îndemn pentru diplomaţia europeană să urmeze mal departe cu aplicarea acestui roditor principia şi întru cât priveşte pe celelalte mici naţionalităţi rămase încă fără stat particular. Dar, ca toate principiile, şi acela de care vorbim are un mic inconvenient, neglijabil fără ’ndoială, însă destul de caracteristic pentru a merita să fie constatat; constatarea aceasta ne va desluşi oarecum un fenomen ciudat 'in viaţa noastră publică, a-nume lipsa de producţiunî literare şi artistice de seamă. In genere, statele aă fost resultatul nece-sar al societăţilor omeneşti. Societatea a fost rădăcina vie din care a eşit ca un rod specific statul; ea a fost temelia pe care el s’a clădit potrivit. Societăţile s’aă des-voltat pe calea materială, morală şi intelectuală, după aptitudinile şi apucăturile lor de rasă, după condiţiile pământului lor şi după energiacu care aă putut conversa şi a-păra cîştigurile lor de orice fel. Din mersul treptat al acestei desvoltârl, aă resultat încet reformele politice, prefacerile relaţiilor între statul cu aşezăminte de formă fixată şi societatea mergând merefl înainte. Intre deosebitele aptitudini ale societăţilor, mal ales una este care ajută foarte mult la desvoltarea Statului, adică Ia întărirea şi prosperarea puterii publice—aptitudinea politică. Cucerirea bunurilor naturale, perfecţionarea păstrării şi prefacerii acestora. înmulţi-reaschimbulul lor,prin cultivarea ştiinţelor şi artelor utile ; apoi expresiunea monumentală a gîndirilor, eoncepţiunilor şi simţirilor intime şi sociale, prin cultivarea literelor, artelor frumoase şi filosofici — cu un cuvînt, tot ce coustitue patrimoniul civilizaţiei, ridicat la cea mal înaltă treaptă şi ajutat tot o dată de o vitejie tot aşa de clasică şi de uimitoare ca şi geniul el, nu i-a fost de a-juns unei societăţi, poate cea mal strălucită între toate, pentru a’şl constitui, măcar In culmea înfloririi sale, un Stat cîtuşî de puţin durabil, necum covîrşitor. Şi cît a fost de mare acea societate, o vedem asta peste atitea veacuri de la dispariţia el, şi o vor vedea încă veacurile uimite şi dominate de spiritul el fără seamăn, de concepţia el magistrală, de operele el cari ’şî bat joc cu mîndrâ linişte de puterea lui Krouos. Se poate o societate măreaţă l'ără Stat puternic ; dar Stat fără societate—mal greii. Intr'o vreme, Alexandru Machedon, pornind din dreapta Adriaticel către răsărit şi Inain-tlnd ca un vîrtej luminos, bate pe auritul Greş, nimiceşte pe trufaşul Darie al Perşilor, îiigenucbe la supunere pe marele Por-împărat de la Iudil şi străbate triumfător Asia şi Atrica, poruncind să se ridice de la Indus, pe drumu’l, şi pînă la templul lui Amon de la intrarea pustiului Saliareî, şaptezeci de cetăţi. Tot in aceeaşi vreme, de-a stînga Adriaticel spre apus, mica republică a Romei începe a cuceri cu lupte îndărătnice peninsula italică. De o parte către răsărit, un om cu cîţl-va soţi, fără o societate, făcea în cincisprezece ani o împărăţie uriaşă; de altă parte cătră apus, o societate întemeia încet-încet un Stat. Praful nu s’a ales de împărăţia Iul Alexandru în ciţlva ani; iar mica Republică a crescut merefl pînă ce a ajuns cea mal formidabilă şi mal durabilă împărăţie din clte afl stătut şi vor sta vreo-dată pe pâ-niînt. Noi ceştia, chemaţi grabnic la viaţa de Stat prin instaurarea principiului naţionalităţilor, ne găsim astăzi, şi fireşte treime să fim mlndri de aceasta, cam în situaţia lui Alexandru-Macedon — am zis cam, fiind-că este o mică deosebire: pe cită vreme vlr-tejul produs de acesta a fost extensiv, vîr-tejul nostru este intensiv; cum am zice, A-lexandru a ameţit o lume ca trombele şi ciclonil călători, iar noi ne ameţim singuri ca dervişii lnvîrtitorl. Fireşte. Statul ttuâr, înfiinţat după împrejurări, are nevoe grabnică de o societate. Statul improvizat, In loc de a fi forma de echilibru ul forţelor sociale la un moment dat, caută să fie fondul şi isvorul născător al acelor fiinţe. De unde statul ar trebui să iie resultatul natural al societăţii, ne pomenim că societatea trebue să fie produsul artificiul al statului. Statul imprevi/.at, sini- 2 EPOCA ţind că păşeşte In gol, are nevoe numai de cit de un razim pe ce să-şt pună pictorul; îl treime neapăsat o societate, pentru liniştea Iul, pentru asigurarea faţă cu el însuşi că existenţa lui are o raţiune ntal temeinică de cit norocul, poate necredincios, al citor-va momente. Neavlud aşa dar pe cine să-l impună lui reforme, se gtndeşte el me-reti la dtnsele; neavâud o societate care să-I ceară ceva după nevoile el, lnchipueşte el nişte nevoi sociale cărora le decretează pe dibuite satisfacerea. El tot speră şi nu o-boseşte a spera să facă a resulta de la dlnsul o societate. Trebue să mărturisim că statul acesta are aci o sarcină titanică însă, deocamdată nu chiar imposibilă. Cucerirea bunurilor naturale, perfecţionarea păstrării şi prefacerii acestora, multiplicarea schimbului, toate acestea cu stăruinţă, cu rădare, cu autoritate brutală când nu merge alt-fel, se pot decreta şi înfiinţa. O imitare metodică a modelelor şi formulelor existente în lumea civilizată, cum am zice o contrafacere mal mult safl mal puţin dibace a aparatului material, poate da resultate similare daca nu egale, adesea destul de fericite. Cum am zis, sarcina statului pe terenul aşa numitului progres material este titanică; dar comunicaţia astâ-zl aşa de comodă cu civilizaţiunea societăţilor înfloritoare, uşurează mult acea sarcină. Fabrici, mine, câl-ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificaţii—se prea poate : modele sunt destule, formulele gata şi contrafacerea e tot-dauna sigură de aplauze—Europa e un vast teatru cu o mal vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grâu. Fireşte că e mal minunat şi merită mal multă admiraţie a-cel ce înghite o sută de ace cu gămălie fără nevoe, de cât acel ce de foame mă-nîncă o baniţă de pline. Unde însă sîrguinţa statului de a înfiinţa in pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul absurdă, este pe terenul moral şi intelectual. Statul poate decreta şi face sa se execute încă trei poduri pe Dunăre, trel-zecl de vapoare pe mare, trel-sute de mii de armată şi aşa mal de- Earte ; asta se poate; dar artă, literatură, losofie!... Pentru aceste producţiunl ale spiritului omenesc trebue ceva mal mult de cât un stat politic — trebue o societate aşezată de pe vremuri. O aşa societate, în urma prefacerilor politice din Europa în secolul acesta, nu o avem. La noi n’avem azi decât o strinsurâ de lume din ce în ce mal mare, mal împestriţată şi mal eterogenă. Această strînsură de năvală, ca-re’şl schimbă fizionomia în fie-ce zi, care n’are nici o nevoe mal presus de cele individuale, care nu poate avea nici o tradiţie, şi prin urmare în nici o împrejurare unitate de gândire şi de simţire, este departe de a fi ceea-ce se Înţelege prin cuvintele «societate aşezată». Lumea aceasta se aseamănă cu un vast bâlcifl, în care totul e improvizat, totul trecător, nimic Înfiinţat deabinele, nimic durabil. In bâlciuri se ridică barace şubrede, pentru timp foarte mărginit, nu monumente durabile, cari să mal rămână şi să folosească şi altora de cât acelor ce le-afi ridicat. Artă, literatură, filosofie, — astea sunt monumente pe cari nici nu poate, nici n’ar avea de ce, să le ridice o lume cum e cea de astă zi la noi. Dar să studiăm mal de aproape într’un alt articol fizionomia multicoloră şi schimbătoare a lumii noastre. Caragiale. UNIUNEA PENTRU ACŢIUNEA MORALI Este astăzi recunoscut aproape în deob-şte că societatea noastră trece printr’o grea criză morală. Caracterele se strică pe zi ce merge ; bunele exemple lipsesc ; onoarea şi moralitatea sunt puse în serviciul interesului material. Din toate părţile se aude acest ecofl dureros al corupţiei, pretutindeni se simte întinzlndu-se, înspăimîntător de repede, această molimă de pierzanie sufletească. Tendinţa materialistă a scoborit omul la rangul de animal, a gonit sufletul şi pe Dumnezeii spre a ’I înlocui cu sfertul de pline, safl după zicerea curentă cu .- «l’assiette au beurre». Totuşi curentele acestea, cari şi-au avut perioada lor de înflorire, aii început astăzi să Încline spre apus, pe măsură ce zorile unul curent noii, ale unei «reacţiunl» bine făcătoare, s’aii ivit la orizontul vieţel noastre intelectuale. Acest curent nod, această reacţiune în contra materializmulul, este ceea ce se numeşte în apusul Europei Renaşterea Idealismului. Această mişcare care şi-a luat un deosebit avînt în Franţa, creşte Iu putere pe fie-care zi, şi cuvîntul senin al a-devărulul moral, a Început a răsuna în bă-trina Europă, ca o fanfară de mîntuire. Toţi blazaţii, decepţionaţii, spiritele dezorientate de îngustimea de vederi a naturalismului, se adapă la această nouă fîntînă dătătoare de speranţă şi de tihnă sufletească. In Paris, ca o aplicare a acestei teorii a idealizmulul, s’a creiat în 1892 o societate care poartă numele de Uniunea pentru acţiune morală. Uniunea se adresează «orl-cărul om care, în orl-ce ţară, în orî-ce condiţie ar fi, rezi-mlndu-se pe nu importă care religie sad filozofie, consimte a subordonainteresele sale particulare, imediate, sâvlrşirel de ceea ce crede bine şi adevărat.» Ceea ce voeşte «Uniunea» este o regenerare a caracterului omenesc, o trezire a sentimentului, o înălţare a moralului. «Noi socotim, zice programul, că opera cea d’m-tîl, şi în fond cea mal practică este de a forma pe om». Această operă de regenerare trebue făcută prin educaţie. In adevăr, astă zi institutele noastre de educaţie afl ajuns în aşa hal în cît, în loc de a ţinti la înâlţa-».ta caracterului, ele lucrează spre înrău- tăţirea lui. Scriitorii moderni sunt unanimi aproape întru părerea că şcoala de azi, aşa cum este instituită, serveşte mal mult la desvoltarea instinctelor rele. De unde se zicea că: «atunci cînd se deschide o şcoală, se Închide o temniţă» acum se pare că zicătoarea s’a schimbat: «Cînd se deschide o şcoală, se sporeşte numărul temniţelor». Şi statistica criminalităţii sprijineşte a-ceste afirmaţiunl. Punctul de vedere în care se pune Uniunea este cu totul superior, idealist şi bi-ne-făcător. Numai convingerea că Binele, cu sancţiunea Iul, este nesecat şi neţărmurit, poate singură să dea liniştea între oameni, pacea şi dragostea. Acesta e punctul de căpetenie al el. Uniunea se mal întemeiază pe următoarele principii teoretice, vechi de altminteri, dar cu atît mal mult cuvînt, adevărate ; adică : «că omul nu este cu totul animalcă principiul numit spirit safl suflet, este ceea ce e mal lesne de recunoscut şi mal real în el că egoismul, sub toate formele lui, fiind distructorul a-cestel realităţi, este o ne-inteligenţă, o pasivitate, o robie ;—că cucerirea libertăţel lăuntrice, care este opera supremă a vieţel, se face numai prin a pune de bună-voe regula datoriei că durerea şi chiar râul sunt, pentru fiinţe necomplecte, con-diţiunile acestei opere de eliberare, ale a-cestel creaţiunl şi nu pot să fie explicate de cît prin acel; că o claritate mulţămitoare despre legea Binelui, care este legea supremă a lume!, se face progresiv în omul care săvîrşeşte Binele în actele sale...» In rezumat Uniunea lucrează la regenerarea morală a omului, întemeindu-se pe nestrămutata lege a Binelui. Cum vedem, punctul de plecare al afir-maţiunilor Uniunel nu este supra omenesc, ci cu totul uman; fie care poate să’l afle în sine ; totul atîrnă de experienţă. «Şi, nu este vr’o noţiune dobînditâ prin raţionamente abstracte, şi nici nu e scoasă din vr’un hrisov istoric ; e pur şi simplu conştiinţa în noi a unei fiinţe care vrea să se desvolte ; a unei dorinţi de a trăi-cu sufletul». Spre a ajunge la aceste rezultate Uniunea lucrează pe toate cărările: are un cerc de propagandă; ţine conferinţe; publică la 1 şi 15 ale fie-eărel luni un Buletin de 48 de pagini; publică programe, sfaturi, expuneri de principii, dă interpretaţiunl asupra Artei explicată prin viaţă, sciisorl către prieteni necunoscuţi, întrebări şi răspunsuri asupra deosebitelor cestiunl privitoare la scopul săfl etc. Membrii Uniunel, cari sunt tot oameni cu vază, scrid cărţi în acest sens, duc propaganda pe toate cărările posibile. Pe zidurile Parisului s’ad lipit acum tablouri tendenţioase, sugestive, pline de învăţăminte morale, inspiratoare de sentimente înalte. Toate acestea le face Uniunea spre binele ţării, spre regenerarea acelei păcătoase stări care a copleşit moralitatea vremel noastre. Activitatea aceasta este dezvoltată în Franţa, către care avem ochii veşnic a-ţintiţl. Se vor găsi oare şi la noi, oameni cari să arunce sămînţa acestei idei bine cuvîn-tate, pe care se înalţă Uniunea; să ridice glasul pentru îndreptarea sufletească a unul neam ? Zara. Un roman nod se anunţă pe orizontul literaturii rornîne—opera d-lul Const. Nottara, (a nu se confundă cu societarul Teatrului Naţional). După cît aflăm, e un roman de moravuri contemporane, şi va apare, in editura Steinberg, cu titlul: De vimare. E o lucrare care a costat doul ani de muncă ; să sperăm că nu vom avea să zicem despre dinsa: le temps ne fait rien ă la chose. * * * Ziarul l’Mustration din Paris anunţă că a căpătat de la cunoscutul publicist francez Clcmen-ceau dreptul de a’I publica un roman intitulat Le plus fort. Publicarea va începe în curînd. **. In Iaşi o trupă franceză de opere şi operetă a început o serie de reprezentaţiunl. Francezii joacă în Circul Sidoli. Se spune destul bine despre această trupă. * * * Teatrul de l’Qeuvre din Paris}va redeschide la începutul lunii viitoare seria representaţiilor sale cu piesa celebră a lui Ibsen, Peer Grynt. Piesa va fi jucată cu muzica lui Grieg. Compozitorul norvegian va da pentru aceste reprezentaţii două cintece noul complecte inedite. * * * împreună en numărul de mîine vom da un supliment ilustrat de o excelentă execuţie artistică. El va cuprinde geo faţ* principalele de-coratiuni ale Capitalii cu ocazia vizitei M. Sale împăratului Austri î; iar pe faţa a doua, re-sumatul festivităţilor şi salutările presei ro-mîne pentru sosirea augustului oaspe. Nn ne îndoim eă vom face o deosibită plăcere cititorilor noştri. Suplimentul e gratuit: a se cere împreună cu numărul de mîine Vineri al „Epo-cei“, la toţi rinzătorii. OFOKMAŢll M. Sa Regele soseşte azi dimineaţa la orele 9 in Capitala. D. Djuvara, ministru plenipotenţiar la Constantinopol, a părăsit postul satl pentru a veni la Constanţa. Se vede că la Constantinopol iar se pregăteşte vr’un măcel. Din Constanţa ni se telegrafiaza ca ieri, în cursul serbării de punere a pietrei fundamentale a portului, timpul a fost admirabil; întregul oraş, precum şi toate vapoarele din port, au fost splendid pavoazate. La Casino, unde s’a dat banchetul, s'a instalat lumina electrica. MM. LL. şi AA. LL. RR. au fost aclamate cu entusiasm. Astăzi, Joi, ora 5 p. m., va avea loc în sala No. 4 a Universităţii prima probă orala a concursului pentru catedra de archeologie şi antichităţi, catedra creata pe lînga Facultatea de litere din Iaşi. Subiectul tezei va fi Casa la Greci §i Romani. Din Făgăraş ni se telegrafiază, că s’a produs o încăerare sînge-roasă în localitate între jandarmii şi ţăranii romini. Jandarmii cari făceau agitaţii electorale pentru un bogătaş evreu din Budapesta, anume Krausz, au voit să silească pe alegătorii romîni să meargă la vot. Ţăranii s’au împotrivit şi de aici lupta. Un mare număr de ţărani romîni sunt grav răniţi ; trei aă rămas morţi pe loc. Prefectul a cerut din Braşov concursul armatei în contra ţăranilor romîni. Din Braşov au plecat două companii, avînd fie-care soldat cîte 100 de cartuşe. Societatea macedo-romînâ a trimis 5.000 de lei Eforiei şcolilor ro-mîne din Macedonia, de oare ce sutele de mii pe cari le trimite guvernul pentru cultura romînă, sunt sfeterisite de Apostol Mărgărit, iar profesorii şi profesoarele suferă cele mal mari lipsuri, aşteptind sa li se achite lefurile de pe anul trecut. Cercul publicaţiilor militare afla că batalioanele de miliţieni vor fi transformate în regimente, ast-fel ca efectivul infanteriei romîne se va spori cu 100,000 de oameni. E vorba şi de reorganizarea gloatelor. Cunoscuta scriitoare franceză, d-na Severiue, redactoare la ziarul parizian Le Journal, se afla de cite-va zile la Bîrlad, la o amică a d-sale. D-sa va veni Sîmbatâ în Capitala. EDIŢIA a 3 A (8erviciul Agenţiei Romine) Londra, 16 Octombrie. Marehisul de Landşdowne, secretar de Stat Ia ministerul de rezbel a pronunţat un discurs la Leods in care s’a exprimat în contra acţiunel isolate a Engliterel pentru a detrona pe Sultan. Dacă Englitera ar urmări o politică aşa de .aventuroasă, a zis oratorul, budgetul rezbelului ar trebni să fie sporit cu mal multe milioane şi guvernul ar fi siîit să examineze cestiunea serviciului militar obligatoriii. Guvernul are încredere in concertul European care de sigur va găsi o soluţiune a cestiuueî expediţiuneî Nilului. Secretarul de Stat termină zictnd că ar fi o greşală mare de a întinde acţiunea trupelor englese actualmente, căct am risca de a perde resultatele obţinute pînă acum. Sofia, 16 Octombrie. Mir anunţă că patru şefi al grupelor opoziţiei d-niî Grekow, Radoslawow, Zankow şi Karave-low, neputîndu-se înţelege asupra liniei de conduită comună de urmat pentrn alegeri, ar fi adresat un apel Prinţului, cerîndu-I să facă ca alegerile să se facă sub un minister cu desăvârşire neutru, numit adhoc. Madrid, 16 Octombrie. O depeşă oficială din Manilia anunţă că la Sulu s’a descoperit un complot; op! militari afl fost împuşcaţi. Guvernatorul a înarmat companiile locale şi nişte trupe aii plecat la Manilia Roma, 16 Octombrie. Veniturile primului trimestru al exerciţiului financiar 1896—97 presintă o sporire de 8,400,000 franci în comparaţie cu 1895—96 şi de 3,100,000 peste evaluările bugetare. Simla, 16 Octombrie. Primejdia de foamete ia un caracter ameninţător. Berlin, 16 Octombrie. D. Kayser, consilier de legaţiune, a fost numit preşedintele Senatului Tribunalului imperiului. «Norddeutsche Allgemeine ÎZcitung» zics că • probabil că d-rul Wissmann, nu se va mal întoarce la postul săd de guvernator at Africel orientale. Sofia, 16 Octombrie. Se asigură că cel patru şefii al opoziţiei, d-nil Radoslavow, Grekow, Zankow şi Karaveloff, cerind prinţului o audienţă comună pentru a-1 ruga să garanteze libertatea alegerilor, aceştia vor fi primiţi de Prinţul mîine. Aceasta este pentru prima oare că a. Karaveloff se va în-tîlni cu Prinţul. Viena, 16 Octombrie. Vorbind de declaraţiunea lui Reichcauseiper de erl, Fremdenblatt eei, cetitorii Epoccl^ sunt rugaţi a cere vînzătorilor această broşnră. Primarul nevîrstnic din Tulcea, d. Mircea Pelrescu, se va retrage zilele acestea din postul ce ocupa, fiind silit din cauza nemulţumirilor locale. Peste cîte-va zile va apare la Botoşani an ziar conservator. Se ştie ca protoereul Burcă a fost destituit de nelegiuita locotenenta mitropolitană pentru devotamentul ce l-a dovedit faţă de I. P. S. Sa Mitropolitul Primat şi dat în judecata consistorulul de Argeş, eare l-a achitat cu unanimitate încă în luna August. Totuşi părintele Burcă nu este nici azi reintegrat, ci lăsat pe drumuri cu opt copil nevîrstnic!. Sîmbătă seara se va da la Castelul Peleş o serata teatrală în onoarea M. Sale Regelui Alexandru al Serbiei. Se vor juca: Un caprice, de Molare şi Les jurons de Cadillac. Liberalul Gălăţean, organul partidului naţional liberal din Galaţi, a apărut azi cu următorul titlu mare pe pagină : Dobitocul Stolojan. Primul articol cuprinde între altele următoarele fraze : «Dobitocul a vait să fie râu, §i a dat o lovitură de... măgar». «Dobitocia lux Stolojan merge însă crescendo. *In adevăr, trebue să fie cineva Năstase, şi trebue să fie un dobitoc, căci numai atunci nu înţelege ce este onoarea şi nu are sentimentul pudicităţii. «Insă, dobitocului i-se dă peste rit şi cetăţenii acestui oraş îi vor da dobitocului de Stolojan». D. N. Fleva face azi prin Dreptatea un apel către cetăţeni, apel semnat de mal mulţi cetăţeni. Din acest apel extragem următoarele rîndurl: «Starea anormală continuă. Victima este încă ţinută la închisore, averea-i seefestrată şi pentru capul bisericei nici lege nici dreptate nu mai există. Justiţia, la care Mitropolitul s’a adresat, este surdă, şi nu vrea să cheme înaintea ei pe calomniatori. 0 a-devărată tăgadă de dreptate. «In faţa atîtor ilegalităţi şi nedreptăţi, sub-scrişii am crezut, iubiţi concetăţeni, că îndeplinim o datorie cetăţenească şi o sHntă datorie, convocîndu-vă la o întru- nire publică pentru a hotărî ce este de făcut. «E vorba de principiul mare al legalităţei şi de demnitatea şi prestigiul sfintei noastre Biserici, sentimente sacre şi comune tuturor romîmlor. «Vă invitam dar pe toţi, cetăţeni al Capitalei, la o mare întrunire publica, ce se va ţine Duminica 20 Octombre, ora 3 după amiaza, în sala Dacia >. SITUAŢIA IN GONSTANTINQPOL Priit cercurile politice bine Informate circulă Ngouiotnl că <1. Ncliitotf, itinbnsadoriil Rusiei la C'oiiMtuutiuopol, ar fi somat pe Sublinia Poartă ea in timpul eel mai Ncurt să permită vaselor străine u începere do lu 23 A UL nFlLcfUMi prii ie 1898 moşia Vir uapele de jos din judeţul Teleorman. Ase adresa d-lul G, Robescu, Galaţi. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pină Ia 10 publicaţii 30 bani linia pentru fle-care dată, fi de la 10 In sus 30 bani linia. Spectacole T emirul Raţional. JoLI 17 Octombrie se va reprjsenta «Hotel Central» comedie în 3 acte. ţxpera rowliwl. Vineri 19 Octombrie 1896 se vă U representa: «Mignon» operă comică în trei acte de Mlohel Garre ţi Jules Barrbier. Teatrul Hugo. In fle-care seară representaţiunl variate ou program schimbat. Joul 17 Octombrie a doua repre-sentaţie High-Liff. In curînd debutul celebrului quartet Ve-suviano. •yeatrut Liric, Deschiderea Greul G, fiii do li. Aată-seară representaţie extraordinară. ţlircul CemarSidoli, In curînd va sosi in capitală. Bragadiru, Concert Peters. 1 afe Raţionala, Orchestra Kubinfteln ţl-a început Iconcertele yeatru/ Dacia. Închirieri şi arendări De închiriat in strada Păunilor No. 21 suburbia Popa-Tatu, un apartament, compus din cinci camere, două an-reti, grajd fi şopron. A se adresa : la d. O. Theoharl, care locueşte in aceeaşi curte. D© arendat, in districtul Ilfov, moşia Vrea ana Rouă care are o întindere de 8,000 de pogoane. A se adresa la Redacţia acestui ziar. D© Închiriat, casele din strada Polonă No. 130. Doritorii se vor adresa: Str. Batlştel, 16. De Închiriat Un apartament situat în strada Franolin No. 6 compus din două etaje. Etajul de sus are două odăi mari, cu ferestrele in strada Franclin. Etajul de Jos are asemenea două odăi ou faţada în acelaşi stradă. Etajul de jos poate servi şi ca prăvălie. A se adresa d-lul I. Splres-cu fotogra.*, strada Franclin 6vis-a-vis de Atheneti. De arendat Moşia Vîrtoapeie de Jos dinjudeţul Teleor man. A se a dresa la d-nu Q. Robesou, Galaţi. Camere mobilate Se caută o cameră bine mobilată în srada Pitar Mohu ou preţ lunar pînft la 60 lei. «1'aaa Fraţi O Ibric h strada si. Ionică Hotel Englich, Calea Victoriei, cu preţ lunar de la 60 pină la 200 lei. ' Cereri şi oferte de servici® Uu maşinist tipograf caută ocupaţie în capitală sad în provincie. Adresa la administraţia «Epoca». Un demn din Transilvania cunoaşte limba romină şi cântă un loc de îngrijitor de curte, sad ca casier la o moară. A-sernenea cunoaşte şi plantaţiunea ou viţa americană. Posedă certificate de bună conduită de la mal mulţi domni. A se adresa lohan Kranner, strada Sabinelor 54 Bucureşti. Ion Dumitru Lejer, Strldft Dolea-Veche No. 11 cau-tâ un leo ca grădinar. _______ Vinzări şi cumpărări De vtnzarc* lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 65 şl 60 trancl. A se adresa : Str. Batlştel, 15. Corespondenţa ziarului Informaţinni utile Se caută o pensiune—adică casă, masă şi îngrijire, pen tru un tîn&r funcţionar. A se face cunoscut preţul lunar fi adresa la administraţia ziarului sub iniţialele A, B. Firme recomandabile Acorduri de piano 8. Panlman, Bulevardul Ellsabeta, 64. Frânte Duschek, str. Frnnklin 6. Fotografi Tipografi 8. Pauker, str. Clemenţei NO. 3, în curte. Librării şi Papeteril Muller O. calea Victoriei, *3. «Biserica Albă» calea Victoriei, 85. Louis, oalea Victoriei 63. Bărbieri Bâl 8’a deschis Băile Regale din palatul Eforiei, Bulevardul Ellsabeta Aduoem la cunoştinţa publică, că după cererea generală pe ziua de Duminică la Băile Tegule Bulevardul Ellsabeta, se va servi duşele ou apă de isvor. Schimdt G. L., Isvor, 75, Falk Otto, Grivţţel, 12, Falk Paullno, Regală, 12, Iordache N., Isvor, 66, Miclusoh M., Academiei, 22, Thomas M-me, Moşilor, 70. Spălătorii Arme, Maşine, Veloeipede I., Piorkowaky, BucurescI, Hotel de France, vinde în rate : Arme, maşine de cusut, blnoole, Veloeipede şi instrumente muzioale.—Cereţi catalogul gratis. Mlhăilescu A Căpltănescu, Lipscani, CO. Fucbs Iosef, Doamnei, 8. Pînzari Droghişti Adrese Advocaţi BIUBOUL ADVOCAŢILOR fi. PAKV Hi ALEX. EA ST IA Str. Biserica Enol, 12 8—11 dimineaţa; 2—6 după amlazT. Doctori Dr, R, Thomeacu, medic de copil, Str, Italiană, IO, D-rut Albcocu. Calea Văcăreaţi 5?2. Boala interne h! de copil, Dr. Gr. Ţăranu, colţul stradal Caragheorghoviol şl Băncel Naţionale. Specialist în boale venerice. Consultaţlunt 4—7 p. m. Schimbări de adrese Bibliografii A eşlt de sub tipar Altuuuachul (Oaleudar ai şooalel pe anul şcolar 1896-97 de d. G. H. Bilciureecu, care ooprlndo pe lingă toate legile şi regulamentele şcolare, programul tutulor şcoaielor, întregul corp dldacttc din ţară cum şi lista miniştrilor de ia 1862 pină astă-zf, notiţe biografice şi blogrofla vechiului profesor Simion Marco viei. Acest Almanach legat de lux costă 3 lei şi se găseşte la mal multe librării din capitală cum şl la autor strada Ar-maş No. 19. Meditaţii Leeţlunl de Franoeză, Engleză, Germană şi plano. Adresa : H. A. administraţia «EPOCA». Vn atudent so oferă a medita elevi de cursul primar şi secundar (matematici), limbele germană şi franeesă, în vre o familie sad institut. A se adresa : M. Verzea, str. Fintîneî, 96. Un atudent unirernit ar doreşte a da moditaţiunl de clasele primare şi gimnaziale. Adresa : Abert Wortmann, 2 strada Lipscani 2. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCORESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ca schimb de monezi. Cursul pe ziua de 15 Octombrie, 1896 Cump. Vînd 4°/o Keută Amortisabilă. . . 81 */4 87 ‘U 5°i'o » Amortisabilă. . . 95 *■> 9(5 6»/o Obliguţ. de Stat (Cov. R.) . 103 '/« 103 ‘l< 5«/c » Municipale din 1883 95 90 — 5»/o » » » 1890 96 V, 96 sh 5<7o Scrisuri Funciar Rurale . 93 3 i 94 — 5»/» » » Urbane . 89 V. 89 ‘li S'l d » » » Iaşi . 83 ■. 84 Acţiuni Banca Nationaift. i750 — 1760 — » » Agricolă . 227 230 — » Dacia Romiuia asig. 439 442 — » S-teu Naţionala asig. 460 — 463 — S-tatea de Coustruetiuul . 210 —- 213 — Florini valoare Austriacă. 2 iu 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnoto Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cm maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*», Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsoh din Frank-furt AIM’ FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 95) L0UI8 JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA CINCEA RĂZBUNAREA VULTURULUI NE6RU — Şi după cum el nu bănuiesc prezenţa noastră acolo, lucru foarte important faţă cu puterea şi curagiul Canadianului noi ÎI dezarmăm înainte ca el să poată să deschidă măcar gura, şi prinderea lor nu va costa ast-fel viaţa pe nici unul dintre noi... Vulturul Negru este cel mal dibăcia şef al tufişurilor ! — Nu s’a terminat încă. După cum trebue ca să ştid că nici o întîrziere nu s’a în-tîmplat In drumul vostru, pe dată ce soarele va apune şi întunericul va înbrâca tufişurile, veţi da foc la puţină iarbă de puşcă pe care o veţi aşeza pe o piatră la înălţimea unul om, şi voia afla ast-fel prin lu- mina fugitivă produsă de pulbere că voi sunteţi gata, că nici unul dintre voi nu este afară şi că putem veni în pace. — Totul se va face după cum doreşti... în adevăr trebue să fii Înştiinţat de prezenţa noastră. Wiligo, ne-avlnd să ’ţl mal spună nimic, trebue să se Întoarcă la conac pentru a nu nu excita curiozitatea celor l’alţl printr’o prea lungă lipsă. — încă un cuvînt; Vulturul Negru este liber de a satisface dacă va voi curiozitatea mea, dar aş vrea să ştid ce are de ghid să facă cu prizonierii. — Wiligo s’a devotat pentru Tidana şi tovarăşii lui, iar el ad bătut pe Wiligo înaintea copiilor... Apoi adăogă cu un aer de ferocitate, admirabil în prefăcătorie : — Un şef bătut nu mal este şef! Wiligo o să arunce pe prizonieri în marea de foe. Auzind aceste cuvinte, Bob aruncă omului mascat o privire simnificativă, care înlocuia bine înţeles cuvintele: de prisos acum să te mal amesteci în afacere. — înţeleg atunci, zise Bob, mulţumit de această explicaţiune, pentru ce Vulturul Negru ne-a adus pînă ia Munţii Roşii. Wiligo plecă repede şi eşiud zise Iul Koa-nook când râmaseră singuri: — Nu uita recomandaţiunile mele. — Fii pe pace şefule, să nu crezi că al aruncat vorbele tale în vânt, răspunse tî-nărul luptător. Wiligo reluă drumul conacului Iul Kirby... După plecarea şefului, apărătorii lui Kirby, s’ad bucurat mal bine de o oră de o linişte aproape complectă. De şi sunete uşoare sosite la urechile obicinuite ale lui Kirby şi Dick, arătad că Nirbasil sunt încă în tufişuri, nimic Insă nu indica că el sunt gata de atac. Mica trupă aştepta ast-fel cu oare care grije revărsatul zorilor care le va decide siguranţa victoriei. Ştirea proastă ce le sosise de eşirea din alianţă a Ngotaksilor, diminuase In mod teribil curajul Nirbasilor şi toţi ad fost de comun acord de a amina pentru a doua zi dimineaţa atacul conacului. Pină atunci s’ad Întins In linişte pe muşchiul moale al pădurel şi ad adormit în pace pentru a căpăta forţe noul necesare atacului, care nu se va realiza. Mare fu mirarea Canadianului şi a amicilor, s6I când la revărsatul zorilor, zăriră din vîrful pavilionului pe teribilii inamici lungiţi în toate părţile pe ierburile pădurel. Reacţiunea fu atât de mare, după neliniştea de peste noapte, că un hohot nervos de rîs îl dezarmară şi pe el. Drama se schimbase în comedie. Mal mare fu însă stupefacţiunea sărmanilor Nirbasi, cînd deşteptludu-se pe jumătate amorţiţi de răcoarea nopţel, zăriră pe teribilul Tidana, atît de temut şi de respectat în tufiş şi în acelaş timp atît de popular, de oare-ce indigenii nu avead să’l reproşeze cea mal mică nedreptate, cea mal mică cruzime, în picioare pe zidul înconjurător al conacului, el cari credeau că nu ad aface de cit cu Kirby şi cu oamenii lui... Cu toţii îl aclamară în mod instinctiv. Lupta nu mal era posibilă, şi se poate înţelege cum s’a sfirşit această aventură. Kirby, în culmea bucuriei, oferi cu mulţumire vin de băut şi un nod pact de alianţă se încheie între cultivator şi vecinii săi. — Totul pe lumea asta nu este de cît singularitate şi contrast, zise Olivier prietenului săd, văzînd acest rezultat tericit... Nici odată însă nu’ml luasem adio cu mal nMSMgSBCWW I ..... TURNATORIA DE FIER FABRICA HOTEL §T1HI fost MISIR I^ŞI, strada Vechie No. 41. nCOMETUL“ ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depozitul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din ne® aranjat, situat în centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, în apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 led 50 în sus. Servicid prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă în curte. Antreprenor M. IVEISEB 82 36—34 In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meidlinger, arfgine, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem: aer cald, apă caldă şi de abur. (OBKu Depozite în provincie: Iaşi. Ia d, Jacques Davidovid, strada I.âpuşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Anirtescu, Sc Fii str. Lipscani. (103) (70-19) Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine carne do bod digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele sad ne-sufleiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrinl, precum t ' pentru toţi acel cari n’ad poftă de mîncare sad nu pot suferi mîncările. ss-ai Paritatea Pepsinei lui Chapeauteaut a făcut ca ea să lle admisă de INSTITUTUL PA8TEUR. 30 Farmacia , 1, rne Bourdaloue, Paria. Bmt Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune Magasinul„Helios“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile «SIRIUS» cu patent regulator noul model 1896. «Sirius» suut de o co îs-trucţiune solidă şi ele-jm'i, cele m jI higienice d.nd o căldură plăcută şi temperata după dorinţa, care se obţ:re Erin «patent-regulator», cs.e s deosebeşte de cele 1’aLe produse similare. încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatră. Mare asortiment de lămpi de petrol. Depozit general : Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gas aei ian şi de spirt. r. C A. REC II EiN 11 E li. (r 0 te K J v# H te H d r Ci 110 BucurescI 21 Strada Doamueî 21. 50—15 multă convincţiune de la viaţă ca de rîndul ăsta. Wiligo, care se întorcea in acest moment din tabăra bandiţilor, nu’l venea s6 creadă ceea-ce vedea cu ochii. După cite-va minute, Canadianul şi amicii lor zăriră în depărtare caravana pe care Vulturul Negru fusese obligat s’o părăsească în ajun, condusă de clţl-va Ngotaksi, cari declaraseră solemn, că el nu a® avut inten-ţiunea să fure pe strămoşii lor albi şi laminară in acelaş timp lui Dick o bucată de htrtie, stiînsă cu îngrijire în patru, pe care era® scrise cîte-va rîndurl. Canadianul trecu aceasta lui Olivier care o ceti cu glas (are. Era o scrisoare a lui Gilping care Ie făcea cunoscut că el este' în satul Ngotaksilor, bine tratat de indigeni şi că să nu aibă grije de soarta lui, promiţtnd tovarăşilor săi că peste puţin timp îl va găsi în marele sat al Nagoruookilor unde noui săi prieteni 11 promisese să-l conducă. Olivier citind acea scrisoare bufni într’un rîs nervos care cuprinse şi pe cel l’alţl toţi cari eraţi de faţă. Inapoiarea caravanei şi ştirile bune cari venea® de Ia Gilping, simplifica® cu mult cestiunea plecârel. Nu mal aveaţi nici un motiv pentru a-1 mal amina, mal cu seamă după ce pierduseră un timp atît de preţios. El trebuiau să sosească la locul Lebedelor cel puţin în acelaş fimp cu trupa Iul Colius pe care o trimiseseră înainte şi care de şi făcea călătoria pe jos, totuşi trebuia să fie înaintea stăpînilor tor, faţă de întîrzierca făcută de aceştia. Din norocire, căişoriî cari în ajun făcuseră cursa acea vertigiuoasă pentru a scăpa casa Iul Kirby de atacul sălbaticilor, se odihniseră bine In grajduri şi acum era® viol şi gata de o nouă călătorie. După ce s’a® despărţit în mod foarte a- mical şi călduros de Kirby şi de familia acestuia, Canadianul, Olivier şi Laureat, se instalară în caravană pentru a se mal re-pauza cîte-va ore de oboseala nopţel... Cit despre Wiligo, el era obicinuit cu altele şi mal mari. Acest trup de oţel trăia aproape fără somn. El porni în capul caravanei, care sub direcţiunea Iul intră în tufişuri. Să se odihnească, să doarmă, el, Wiligo, clnd ziua cea mare, ziua Iul sosise ? Era cu neputinţă ! De cincisprezece ani aştepta el această zi fericită ; din seara cind pe marginea lacului Kionai, întorclniluse de la vînătoare ş’a găsit pe floarea de Melias moartă şi coliba iul prefăcută în cenuşe. Să doarmă! cînd cheful Iul era să joace şi să cînte, cînd tot în jurul Iul i se părea că e părtaş al fericirel ce-1 aştepta!... Era cu neputinţă !... (Va urma) lle vlnzare HOTELUL C. D. BĂDULESCU şi casa din Str. Dorobanţilor, ambele situate în oraşul Giurgiu, sunt puse în vinzare de bună voe, la Tribunalul de Vlaşca, în ziua de 19 Noembrie 1896. Pentru informaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia Bâdulescu Bucureşti Str. Primăvere! 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 de la 1 Iunie 1896 nc AQr&HlAT de la 23 Aprilie 1898, Ul AnLftUHI moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St. Voivozi 8 sa® str. Pitar Moşu 2._ Mil fiiUJit # C