SERIA II—ANUL II, No. 281.
Ediţia a treia
JOI, 17 OCTOMBRE 1896.
NUMARUMO BANI
ABONAMENTELE Iacsp Ir. 1 şl 15 ale fle-cArel luni şl se plitese tot-d’a-una înainte Ic Bucareţii la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătal* prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In străinătate 50 lei Şace luni ... 15 >	>	>	15 >
Trei luni . . . 8 »	>	>	13 >
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. «-STRADA CLEMENŢEI—No. S
NUMARUL^iO BANI
ANT7NCIUBHJB
In Bucureşti şi judeţe tt primite numai la
Administraţie
In streinătate, direct la cuhwfertatroffe şi la toate oficiile de publicitate Annncinr! la pag. IV..0.30	b.	linia
*	»	»	HI........J.— lei *
•	»	»	O	..... 3.— a a
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul
Un unit rochii IO bnnl
ADMINISTRAŢIA
No. STRADA CLEMENŢEI —No. 3.
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEÎ
SIMPLA CONSTATARE
Ultimele rachete de foc de artificii, trase de primirea împăratului Austriei, au încheiat, cu o apoteoză, feeria politică, la pitice ă (/rând spedacle, ce să joacă de cît-va timp în fata ochilor noştri uimiţi. Schimbări de decoruri subite, o scenă acoperită cu trape, în cari să cufundă ca prin farmec ministerele, pe clnd guverne neverisimile pică pe scenă ca din cer : toate acestea se desfăşură într’un bogat decor de steaguri şi de arcuri de triumf, in faţa unul cor ţinut de figuranţi regi şi împăraţi.
Situaţiile cele mal îndrăsueţe ale artei dramatice sunt transportate pe scena politică. Aşa, mal iutlf, vedem pe eroul liberal eşind din Parlament şi răsvrătind lumea îu contra campionului unguresc pe care îl provoacă la luptă.
După toate regulile artei te-al aştepta ca desfăşurarea firească a patime'.or şi înlănţuirea normală a siluaţiunilor să nu dea demagogului liberal de cît vanele triumfuri de stradă şi aplausele mulţimel. Ori, dacă piesa conţine o teză, dacă are menirea morală ca să asigure triumful celor buni şi psirea celor răi, atunci desnodămintul nu putea fi altul de cit înfringerea banditismului dema-gogic.
El bine, nu. Agitatorii din cestia naţională sunt îngăduiţi ca de pe stradă să urce treptele puterii, iar dificultăţile cu Austro-Ungaria să dau ca motiv determinant al chemării colectiviştilor la cârmă.
Certurile violente şi scenele de gelozie între Sturdza şi Bânffy, cari făceaţi să se prevadă o dramă, ne dafi un des-nodământ de comedie. Sturdza îşi regăseşte bunii amici din Ungaria. Gogu Cantacuzino, ocolind Sibiul, să plimbă pe bulevardele Pestei ascunzind cocarda Ligel sub cordonul austro-ungar. Până şi fostul preşedinte al Ligel, al cărui a-petit vecinie nesaturat ii permite să mănînce şi la banchetele martirilor şi la masa împăraţilor, primeşte ironicele giugiulii’! împărăteşti.
Mal curios încă e că nu numai spectatorii rămfn uimiţi de această privelişte ; însuşi actorii sunt mistificaţi.
Aşa, noi, am crezut sincer că ne-am retras acum un an de bună voe de la putere. El bine, ultimele evenimente ne încredinţează că am fost nişte naivi. Am fost pur şi simplu congediaţl. Cu toţii am celebrat, în termeni lirici, precedentul «retragerii de bună voe». Ne-a scăpat numai nuanţa subtilă ce desparte o demisie venită la timp de a-cordarea unul congediu devenit necesar.
Simplă nuanţă, negreşit, în formă. Dar deosebire profundă în fond. Lucru însemnat mal ales cînd, sub forme schimbătoare. fondul reapare vecinie acelaşi.
In adevăr, am văzut In anul 1876 pe liberali ducînd agitaţia pe tema convenţiei comerciale cu Austro-Ungaria şi iu-trînd în luptă cu lozinca «să se cruţe ţării o crimă». Cite-va luni în urmă, el iscăleau, în numele ţării, convenţia de comerţ cu Austro-Ungaria.
In 1895, tema de agitaţie a fost cestia naţională şi ameninţările liberalilor ţinteau chiar pacea Europei. Peste cite-va luni revoluţionarii s’afi prefăcut îu jandarmi al Ungurilor.
Evenimentele Jse repeta. Cestia naţională din 1896 nu-I de cit convenţia comercială din 1876.
Dar ce rost şi ce ţintă are această constatare ?
Voi deschide aci o parenteză pentru a răspunde lămurit la această întrebare şi a preintîmpina tot odată orl-ce interpretare tendenţioasă, precum şi pentru a pune capăt unor insinuări ce, în zilele din urmă, s’afi pornit in contra mea.
Prin anul 18S7, după 11 anide regim colectivist, care rupsese o provincie din trupul ţării şi inaugurase era corupţiu-nel politice, care a dat goană sistematică unul partid dinastic şi de ordine ca al nostru, seoţlndu-ne din Constituţia de la 1866 şi ducînd pe miniştrii conservatori între baionete, care a turburat viaţa noastră publică prin o inutilă şi imorală dictatură şi a adus în clasarea partidelor o perturbaţiune care nici azi nu a contenit cu lotul, am dus, e drept, o violentă campanie pentru revendicarea exerciţiului unei prerogative regale. Am crezut că alunei era oportun a se statornici pentru normala primenire a partidelor la cîrmă, un precedent constituţional care s’a creat acum In urmă în paguba partidului conservator, dar fără umbră de resentiment din parte-I.
Campania aceea n’aveao menire rfts-vrătitoare şi nu amintea, întru nimic,
încercările Roşiilor de proclamare de republici caraghioase ori de patronare de candidaturi ridicule Ia tron.
Mărturisesc Insă, că în formă, campania aceea a lăsat mult de dorit.
Nu ml-a conveni! să fac această mărturisire pe cînd ne aflam la putere, spre a nu fi asemuiţi cu linguşitorii interesaţi din tabăra liberală. Mulţumesc însă zeloşilor apărători al autorului Spionului prusian că azi îmi dafi prilejul să fac această declaraţie in opoziţie.
Bănuiala dar cum-că vre-unul din noi ar fi ispitit să împrumute şcoalel liberale reţetele el savante, în cari să dră-mueşie cu iscusinţă doza de linguşire cu măsura de ameninţare către tron, o î’esping cu indignare.
Erorile sincere sunt posibile la noi. Repeţirea însă voită şi perfidă a erorilor, adecă şantajul, e ceva necunoscut printre conservatori.
Şi aceasta o declar, ţinind totuşi a suferi, cum am spus’o şi în parlament, toate urmările atitudinel Epocii de altădată.
Vorbesc cred destul de verde pentru a putea revendica faţă de liberali, vecinie slugarnici la putere cum sunt vecinie neleall în opoziţie, dreptul de a mă rosti în deplină libertate, ferit de orl-ce bănuială.
Cu acest cuget sincer recunosc că schimbarea de guvern provocată acum un an a fost perfect constituţională şi pot adaoga că, pentru partidul conservator, mă bucur de acea schimbare.
Dar acest lucru o dată constatat, să-mi fie permis a restabili adevărul înlocuind legenda «demisiei de bună voe» prin versiunea mal exaclă a «demisiei silite».
Această constatare e necesară noă, căci pe lingă defavoarea ce aruncă a-supra liberalilor siluirea ce afi exercitat făcind pe apelpisif.il iu Gestiunea naţională, spre a căpăta sarcina de maeştri de ceremonie la primirea împăratului, mal sunt consideraţiunl cari ne îndeamnă a presinta situaţia sub adevărata el faţă.
Nevroind a fi luaţi în tisul celor ce şoptesc fără sfială că el singuri ştiu să se impue şi că numai mijloacele lor sunt eficace, nu ne răniîn de cit duuă resurse. Ori să ne liotărîm a face ca li-liberalif, ori să împedicăm pa liberali de a mal face ceea ce au făcut. Această din urmă soluţie fiind, după cum cred, singura de recomandat, să ştie încă de azi domnii colectivişti, că venind la putere vom întocmi o întreagă legisla-ţiune în contra banditismului Jor politic din opoziţie.
Dar aceasta priveşte viitorul.
Pentru present simpla constatare ce am voit a face mal are folosul pa stabilind bine origina guvernului i să determină caracterul şi i se ţărmuresc pornirile. Guvernul d-lul Sturdza să-şi cumpănească dar bine situaţia şi amin-tindu-şl origina să calculeze urmările grave ale neomeniilor sale, cînd exasperează sentimentul naţional şi irită sentimentul religios.
Iar pe gazetarii oficioşi cari simboli-sează guvernul actual ca un «stejar cu rădăcini seculare», ii sfătuim să-şi mal schimbe metafora şi mal de grabă să se gîndeascâ la «frunza pe apă».
N.	FlIIpescn.
Primind prea tîrziu articolul, anunţat pentru astă-zî, al d-lnî Take Ionescu, care lipseşte din Capitală, îl vom publica în numărul de mîine al Epocei.
PRESA SALARIATA
Iu legătură cu cele ce am spus ori despre banii primiţi de presa liberală de la Mitropolit, putem adaoga eă între alţii a primit, o sumă de bani, tu numele ziarului «Naţionalul», d. Huila, deputat ţi cumnat eu d. Stătescu, ministrul justiţiei.
Aceasta, precum ţi alte fapte ţi mai Interesante, se vor desvell în cursul procesului ee I. P. S. N. Mitropolitul a hotărî! să Intenteze unui ziar guvernumeutal care ţi-a permis din noă să Insulte pe Capul Bisericii.
0 CESTIUNE
CONSTITUŢIONALĂ
(Convorbire cu un jurisconsult)
Destăinuire. — Monah si Mitropolit Primat
întreaga presă, opinia publică şi toate cercurile politice sunt agitate de luni întregi de cestiunea Mitropolitului Primat. Şi din toate punctele de Vedere s’a discutat pînă în cele mai mici amănunte a-ceastă cestiune, numai din punctul de vedere constituţional nu.
Un redactor al nostru a avut o prea interesantă convorbire cu un eminent jurisconsult, care din cauza poziţiei sale doreşte să stea în reservă. D-sa ne-a autorizat să rezumăm importantele sale declaraţii în m odul următor:
O destăinuire
înainte ca Sinodul să judece pe t. P. S.Sa Mitropolitul Primat, d. Dam. Sturdza a sondat părerea M. Sale Regelui asupra convocării marelui colegiu electoral pentru a ratifica —fără discuţie—sentinţa de caterisire a Mitropolitului Primat.
M. Sa Regele a găsit această idee ca cea mai constituţională, dar cu condiţia, ca ratificarea sentinţei să se facă în urma unei discuţiunî.
Spiritele eraii însă atîlde agitate în urma nesfârşitului şir de brutalităţi şi ilegalităţi, în cît d. Sturdza a renunţat la convocarea marelui colegiu, de frică să nu primească un vot de blam.
Avînd sentinţa de caterisire a Sinodului, guvernul a crezut că poate să obţină de la M. Sa Regele un decret de destituire a Mitropolitului Primat, }I. Sa însă cerînd avizul mai multor jurisconsulţi, a refuzat să dea un asemenea decret.
Şi ast-fcl s’a executat, în mod atît de brutal, sentinţa Sinodului, fără un decret regal.
Monah ţi Mitropolit Primat
Din punct de vedere constituţional, sentinţa Sinodului are toate formele legale: Archiepiscopid Ghenadie a fost caterisit şi trimis ca simplu monah la Câldăruşani, dar Mitropolitul Primat Ghenadie, fiind funcţionar civil, na fost şi nici nu poate fi caterisit, ci numai destituit de marele colegiu electoral şi prin decret regal. Prin urmare, titlul I. P. S. Sale, din punct de vedere constituţional, este azi: Ghenadie Petrescu, monah şi Mitropolit Primat al Ungro- Vlah iei, exarch al plaiurilor, etc.
De fapt însă guvernul socoteşte pe I. P. S. Sa drept simplu monah. fără titlul şi atribuţiunile de Mitropolit Primat, ceea-ce constitue cea mai flagrantă călcare a Constituţiei. Şi pentru această călcare guvernul actual poate fi. ori cînd dat în judecată şi poate fi. sigur cava fi condamnat cu unanimitate.
Guvernul o ştie aceasta prea bine, ştie mat mult chiar: nu poate să aleagă un Mitropolit Primat, înainte de a se împăca cu spiritul Constituţiei, nu poate, fiind-că M. Sa Regele nu va semna un decret anticonstituţional. De aceea guvernul caută să evite această gravă cestiune, îucercînd o transacţiune cu Mitropolitul Primat. Piuă acum n'a isbutit. Speră însă, că în ultimul moment va isbuti.
FALIMENTUL COLECTIVIST
Partidul liberal caută un Mitropolit şi nu găseşte nici un amator pentru această înaltă demnitate — scria mal zilele trecute un colaborator al ziarului nostru.
Dacă ar resimţi numai lipsa imul Mitropolit, n’ar fi nimic, dar marele partid, bogatul partid liberal nu găseşte de vre’o cite-va zile nici un fel de funcţionar pentru numeroasele vacanţe ce se ivesc în funcţiunile publice.
La rubrica auunciurilor sale, Voinţa Naţională ar putea foarte bine da de veste că:
1)	Se caută un Ministru al Domeniilor.
2)	Se caută un prefect de judeţ.
3)	Se caută un inspector administrativ.
4)	Se caută un Primar, şi tot aşa înainte.
Se simţea nevoe de un Ministru al Domeniilor şi d. Dim. Sturdza n’a găsit pe nimeni spre a’I încredinţa portofoliul în cestiune, ast-fel in cit d-1 Pa-ladi a plecat în concedia şi Ministerul a rămas cu un Sturdza ad-interim.
La Tuleea, la Galaţi, demisionează prefecţii şi guvernul uu găseşte prin cil tr
nar, la al douilea trimite earăşT ad-interim pe inspectorul administrativ Ionescu.
Inspectorul o dată trimis la Galaţi, locul săfi rămfne să fie ţinut ad-interim de faimosul Giani, cel care se constitue în comismm de anchetă — precum se exprimă d-sa prin rapoartele sale oficiale.
In sfirşit, Ia Galaţi, se iveşte o potlogărie colosală şi Ministrul de Interne păstrează tăcerea patru luni, nu revoacă pe vinovatul primar Malaxa de cit la 10 Octombrie, mărturisind fără ruşine prin raportul săfi către Rege că n'a avut prin cine să înlocueas-că pe potlogar.
Mal frumos nici că se poate.
TRIBUNA POLITICĂ
Este permis unul ministru In ziua de astâ-zl să fie fin de siiicle. Stolojan în lipsă de latinească pe care nu a ştiut’o nici odată, nu putea să’şl uite de cît franţuzeasca.
Prin urmare voind să fie fin de siticle, a reuşit să ajungă un ministru fini !
Raportul ministrului sfirşit către Rege în afacerea Malaxa este o capo d’operă.
D. Stolojan, între altele, face istoricul concesiunel tramvaiului electric de la Galaţi, întocmai cum ar istorisi publicului mijloacele la cari a recurs pentru a se îmbogăţi. Acelaşi spirit veridic domneşte.
în adevăr, un fapt este în afară de orl-ce discuţie. Ch. Georgi a recurs la tot felul de stăruinţe pentru ca fostul primar conservator, nenorocitul Ressu, măcar să’l promită că va schimba sistemul de tracţiune prin acumulatori a tramvaiului electric concedat lui la Galaţi, prin un alt sistem.
Este constatat astă-zl că Ressu nu a voit nici măcar să’l promită asemenea schimbare. Procesul tratat ta Galaţi şi care este încă pendinte, este o dovadă.
Mal este astă-zl constatat încă un fapt : acela că la ceea ce Ch. Georgi nu a putut in nici un chip reuşi cu Ressu, a isbutit pe o cale piezişă cu Malaxa.
Din contra, Malaxa abia devenit primar, după teribila campanie dusă în contra administraţiei conservatoare, face ce face şi isbuteşte ca să degajeze pe Georgi de obligaţia personala ce’şl luase cu privire la tramvaiul electric, trecînd concesia acestei întreprinderi unei societăţi anonime.
Cu alte cuvinte, ceea ce Ressu n’a făcut în ruptul capului, Malaxa a făcut cu preţul de aşi rupe gitul, cum s’a şi întîmplat.
Acestea sunt faptele.
Acum e întrebare, pe cine credeţi că ministrul istovit şi isprăvit de la interne acuză mal mult ?
Pe Malaxa pe care îl urăşte şi pe care voieşte să’şl răsbune, safi pe bietul Ressu primarul conservator?
Respunsul este: pe bietul Ressu.
Stolojan spune că în contra lui Malaxa n’are putinţa d’a obţine o condamnare. Dar în contra lui Ressu, Stătescu a obţinut un resvot de la Casaţie ca să fie judecat de Poenaru Dordea, pe care pe urmă Ea plătit aducîndu-1 Ia Casaţie cu o lege personală.
Este cazul de a spune: adversum hostem aeterna audoritas !
Iată cum să exprimă şi Stolojan în raportul săfi fenomenal, către Rege, cu privire Ia administraţia lui Ressu:
După ce contractul deviuo definitiv, d. Ch. Georgi, în loc sft înceapă a’l executa, cere de la comună modificarea condiţiun Hor tehnice şi mai cu seamă a motorului pe care chiar dinţa d îl propusese. Secretul acestei contraziceri este următorul: Georgi în scopul do a înlătura pe concurent,!, a primit aceste condiţiun! unind, sa vede, făgăduiala, de la primarul de alunei că i se vor modifica in urmă.
Cuvintele «avînd, se vfede , făgă-«duiala de la primarul de atunci că i «se vor modifica condiţiile», constituesc o infamie de care numai un colectivist e capabil.
încă odată este dovedit judecătoreş'e că Ressu a refuzat tot-d’auua schimbarea condiţiilor şi că acest refuz a fost pretextul perderel Iul.
Am putea la rîndul nostru să afirmăm altceva cu mal mult temeifi.Eată cu ce frază am putea înlocui ultimele cuvinte citate din raport : «Secretul a-«cestel contraziceri este următorul: Geor-«gi, în scopul de a înlătura pe concu-«renţî a primit aceste condiţii, avînd, «se voile, speranţa că venind colecti-«viştil la putere, el îl vor descărca de «orl-ce răspundere personală, trecînd «concesia altora şi liberînd ast-fel pe «Georgi».
Aceasta frază s’ar fi potrivit minunat, căci aşa a făcut Malaxa cu consimţi-mlntul Iul Stolojan, care astă-zl voeşte să facă pe grozavul şi uu izbuteşte a fiice de cît pe imbecilul,
TRIBUNA LITERARA
Plagiatul şi imitaţi» tn poezie
Poc-ţil In genere şi In special poeţii noştri, au avut momente de Înălţări sublime, precum şi de căderi nemeritate în opinia publică, cu privire la originalitatea sail lipsa lor de originalitate.
Este cazul de a zice cu poetul tragic francez că poeţii noştri nu afi meritat:
Ni cet exces d'honneur, ni cette indignitfi.
A crede că poetul treime să fie absolut original, aceasta nu Înseamnă numai eâ’ţl faci o idee exagerată asupra talentului creator al fie-cărul om ce se dedă poeziei, în-chipuindu-ţi’l ca pe o fiinţă privilegiată şi extraordinară. Această credinţă ascunde sub ea o eroare mult mal mare şi mal fundamentală. Eroarea consistă lu a-ţl închipui că poetul este un fel de inspirat inconştient, un fel de receptacul de impresii subite şi fulgerătoare de un ordin superior, impresii cari 11 pun fără voie creerul In ferbe-re şi inîna în mişcare.
Natural că dacă crezi că poetul nu cugetă, nu’şl alege subiectul, nu adună materialul, nu se glndeşte a-1 aşeza In ordine, na caută imaginea, nu să trudeşte pentru a găsi comparaţia plastică safi ideia, ci că, din contra, toate acestea i se impun de o putere magică numită inspiraţie safi darul, evident că trebue să conchizl că poetul nu poate fi de cît original. Şi Încă şi în acest caz, rărntne a se şti dacă impresiile subite pe cari poetul primindu-le, îşi închipuie că 11 sunt venite prin lovitura de fulger a inspiraţiei. din alte lumi, nu se resimt şi ele, val! ca toate impresiile noastre, de mediu! ambiant social şi cultuial al poetului!
Dar în fine!
Dacă din contra capeţi convingerea că şi poeţii compunînd obosesc, sărmanii, ca toţi cel-l’alţl muritori, căutlnd ideea safi sentimentul pe care să-l exploateze, alergînd după imagini, gonind cu disperare după o temă care fuge, glt'ăind pînă ce pune mîna pe o comparaţie safi piuă ce dă de o rimă convenabilă,—în acest caz, originalitatea poetului nu poale fi mal mare de cit a orl-că-ruî scriitor. Această originalitate nu mal a-tîrnă de misiunea de poet, ci de mal multul safi mal puţinul talent personal. Ea mal attrnă încă de ceva: de mal multa safi mal puţina onestitate literară!
Ar fi o lucrare curioasă de făcut cu privire la plagiatul şi imitaţia In poezie la noi, tnceplnd de la cele d’inttl mauifestărl serioasa de literatură poetică. Această lucrare de sigur ar dovedi, ceea ee de aimin* terea e natural să dovedească, anume eă poezia noastră a suferit şi ea influenţa pe care Întreaga noastră mişcare intelectuală şi socială a suferit-o In cursul furtunoasei şi schimbăcioasel noastre vieţi istorice. Ea ar mal dovedi că toate aşa numitele pla-gierl şi imitări îşi găsesc origina şi explicarea In influenţa generală de care vorbesc.
Ctt despre grija poeţilor de a face să treacă drept originale, bucăţi traduse sau imitate, aceasta este o boală veche literară, care nu arată atît neonestitatea individului, cît imensul egoism al profesionalilor, egoism încuragial de public prin falşe prejudicii
Sub influenţa dominaţiei şi a cui turei greceşti, poeţii noştri naţionali precum Konake, Beldiman, Krisoverghi, chiar Vâcărescu şi Eliade, se servesc Iu mare parte de fraseo-logia poetică a literaturel grece de decadenţa. E( chită amorul, invocînd la fie-care pas zeităţile vechiului Olimp, iar în descrierea suferinţelor dragostei pun acea flacără factice, întrebuinţează acel Iimbagifi exagerat cari donmeafi în tonul model de atunci. Toate aceste întovărăşite de o bună doză de uşurinţă, şi chiar de ironie.
Sub impulzia deşteptârel noastre naţionale. şi de iubire de popor şi de romînism, poesia populară devine la modă, iar imitaţia el de toţi poeţii Iii vază, este fatală. Poesiile populare necunoscute şi nesocotite cu cîţl-va ani In urmă. devin obiectul preociipărel vil a tuturor iubitorilor de literatură, îndată ee chestia de deşteptare naţională se pune ca o problemă de rezolvat. *
Alexandri, Russu, şi mal tîrzifi o mulţime de bărbaţi, îşi fac un merit şi o specialitate. Nu este poet care nu aspiră la onoarea de a compune şi el o poesie In stilul şi sensul popular. Această tendinţă este aşa de departe dusă de Alexandri, lu cit cu o lipsă de scrupul, de aUminterea scuzabilă, dfusul face să treacă poezii de ale fale drept populare si vice-versa.
Influenţa franceză vine şi modifică In parte această modă. Poeţii francezi şi italieni sunt puşi la contribuţie, uitîndu-se a ni se spune de cei interesaţi această particularitate.
Apoi cu Societatea «Junimea», cu Sche-leti, Bodnăreseu şi Eminescu, poezia noastră intră Iii cercul de acţiune a literaturel germane, influenţa pe care o suferă şi astă-zl.
In fine, din amestecul tuturor acestor influenţe si contra influenţe adăogite cu oare* caii Inrîurirt de doctrine sociale şi teorii filosofice, aslă-zî posedăm o tîiiără şi destul de viguroasă şcoală poetică lu care tendinţa ţine loc aproape de tot şi cile o dată chiar şi de talent.
Li. Pana.
O PLIMBARE LA CĂLDARUSflNI
Ca să rnerjri din Bucureşti la mănăstirea Căldăruşanl, ieşi prin bariera Moşilor; apuci pe la Zaanâ pe şoseaua care merge Ia Fierbinţi; treci la Pantilimon peste linia ferată Burureştl Feteştl; mal departe înainte de Ştefăneştl treci peste linia ferată a forturilor; apoi, dincolo de Ştefăneştl la chiloine-tru 21 laşi şoseaua şi apuci la stingă pe drum-curea ; treci prin Văreştl şi Moara-Săracă şi ajungi la Căldăruşanl — cu totul o poştă şi jumătate, cam la 32 de chilome-tri, cu cal buni cam în trei ceasuri. E un drum plăcut,mal ales pentru cine de multă vreme n’a umblat de cit lu vagon, dacă nu va fi prea frig, ori ploaie şi noroifl. Noi am avut parte de neplăcerea contrară : multă zăbuşeală, o dogoreală de soare îngrozitoare şi mal ales praf, mult praf. Cătrâ apusul soarelui mal cu seamă un nor des al-bicios se lasă greii d'asupra ţarinii, oprin-du-ţl vederea chiar la clţl-va paşi şi Inne-clndu-ţl răsuflarea. Fisionomia marginii Bucureştilor şi a satelor e foarte originală.
Mal întâi dela barieră dai de o murdărie vrednică de cel mal originali africani ; colen nişte bâeţl de la o cârciumă toacă feldefel de cărnuri pentru clrnaţl, un vîrtej de muşte roieşte Împrejur; dincoace nişte hîrdaie cu struguri horşiţl din cari un za-plan cu mâinile pline de zeamă dulce şi de prat Îşi umple meieil teascul, pentru must—un fel de sirop Îngroşat cu ţărlnă: aci un alt vîrtej de muşte clocoteşte fără astîmpăr; pe jos e noroifl de struguri, de prune şi de spălaturi de tingiri. Fe nişte cotloane se prăjesc la tavă nişte cârnaţl exalând un miros puternic de grăsime arsă. Mal departe e zaanaua : miroase a hoit şi sânge stătut în soare ; scursorile de murdării strlnse pe lingă drum îţi Întoarce sufletul. Aci, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalel, de o parte şi de alta a şoselil fac chef, negustorii, ţăranii, soldaţi, bicicliştl, mahalagioaice, popi, etc., cu familia şi copiii; mănâncă fleici,frigărui, mal ales cârnaţl şi pastramă şi beafl must, aspirând cu deliciu pe nas şi ne gură mirosurile zaanalel şi praful şoselil. Totul dă un tablofl pitoresc oribil. Dar am scăpat de această zonă mefitică ; am ieşit la largul câmpiei, lăsând la stingă mănăstirea ruinata a Plumbuitei. E praf şi cald ; dar cel puţin nu mal miroase. Soarele scapâtă să apue. Ne uităm înapoi : capitala acoperită de un nor gros de pulbere luminată de soare are aspectul unei mări fără ţflrm.
Trecem Ştefăneştii, eşim din şosea; apoi, Văreştil şi Moara Săracă, sate murdare locuite de bulgari şi de ţigani. Se ’noptează şi răsare luna. Lăsăm la stingă pădurea bă-trlnâa Căldăruşanilor, vestită pentru multe isprăvi ti liărcştl, trecem podul lacului, şi pe o lumină de lună minunată ajungem la poarta d’întlifl a mănăstirii. Poarta e închisă. Bate şi ţi se va deschide, zice scriptura — am bătut şi un bătrln portar călugăr ne-a deschis pe dibuite. Impresia minunată ce ne-a făcut înfăţişarea mănăstirii—o cetate tare — şi a paradisului din fundul curţii sub razele lunii, ne-a plătit de toată osteneala drumului, de toată priveliştea şi sensaţiile neplăcute prin cari trecusem. Era o noapte feerică. Am intrat în clădirea mănăstirii la Arhondaric şi am pus la cale pentru gustare.
Părintele Silvestru, arhondarul, cu multă bună voinţă a dat fuga să ne pregătească cina. Clădirea mănăstirii e pătrată. Spre ’n afară ziduri înalte de două caturi şi groase d’abia să le apuc în braţe, cu ferestre mici numai la rîndul de sus. Pe dinăuntru la catul de jos arcade pe coloane scurte şi puternice de jur împrejur. In mijlocul curţii biserica, cu hramul Sf. Dimitrie. Pînă cind să ne pregătească cina părintele Silvestru, a-jutat de fratele Gheorghe şi fratele Panait, mergem să vedem sala de trapeză a Arhondaricului printr’un coridor lung. Din sala a-ceasta foarte luminoasă şi largă se vede pe ferestre la-ui sclipind la razele lunii. Ne întoarcem şi trecînd pe dinaintea unei chilii, auzim un glas cuvios citind cu cea mal adîneă evlavie şi cu un glas de cea mal convinsă pocăinţă sfaturile Iul Sf. Ioan Gură-de-Aur. Ne oprim să ascultăm la uşe sfînta citanie lăsîndu-ne penel raţl de cuviosul glas. Suntem curioşi să vedem figura venerabilă a monahului care ’şl citeşte aşa de frumos rugăciunea de seară. Batem la uşe şi suntem poftiţi să intrăm.
Cine era evlaviosul bătrln ? Imposibil să bănuiţi măcar. Era d. Savu Georgescu, a-geut secret al poliţiei, pus aci să supravegheze mişcările Mitropolitului Ghenadie. şi ale mulţimii vizitatorilor acestuia. I). Savu Georgescu, un băiat voinic, era în cămaşa de noapte ţărănească, cu papucii ’n picioare; aşezat la o parte a mesei citea tare, iar de partea cealaltă un coleg al d-sale, d. Io-nescu, In aceeaşi misie delicată la mănăstire, asculta foarte pătruns sfintele cuvinte ale Chrisostomulul.
D. Savu şi colegul d-sale par cu totul mulţumiţi de viaţa monastică, urmează regulat slujbele de peste zi şi chiar de peste noapte; citesc vieţele sfinţilor cu multă ostrdie, se îndeletnicesc la cântări bisericeşti ; şi n’ar fi de mirare ca sfinta mănăstire Căldăruşanl, unde viaţa este mal liniştita de cât în haosul Bucureştilor, să’l răpească de-abinele din serviciul profan al poliţiei.
Dar, părintele Silvestru ne anunţă că masa ne-aşteaptâ. Pe cînd ne aşezăm, vedem cu plăcere că I. P. S. Sa Mitropolitul Ghenadie căruia ne anunţasem, vine să ne vază, şliindu’şl între noi pe un prietin intim. Înaltul prelat, deşi atât de amar încercat de atâta prigonire fără seamăn, face o impresie excelentă ; ţine capul sus şi mândru ; e vesel şi sănătos—un om pe care ’l vezi pătruns de cea mal sincera şi mal adîneă încredere In dreptatea şi voinţa Iul Dumnezeu.
Am petrecut o seară foarte interesantă.
înaltul prelat este un om cu care poţi vorbi despre multe; are mult bun simţ, înţelege repede şi bine, şi mal presus de toate e cu totul lipsit de răutate. Modul cum vor-
beşte de prigonitorii lui, de cari nu se teme câtuşi de puţin, hotărît al sfida pînă la extremitate, arată multă tărie de caracter, o lipsă complectă de detinare sufletească.
Mitropolitul s’a retras de vreme.
Am dormit la Arhondaric: paturi minunate, odae bine aerată şi luminoasă, cu trei ferestre mari dlnd spre curte, prin cari bate pe d’asupra turlelor bisericii razele lunii, de pe un cer senin şi străveziii.
La 1 din noapte ne scoală toaca întâia şi clopotele, cari sună aşa de frumos în tăcerea unei aşa nopţi.
De dimineaţă, am făcut o vizită Mitropolitului Ghenadie, după eşirea dela liturghie. Era încă mal bine dispus ca seara.
Am dejunat, ca la chinovie : ouă, peşte şi brânză.
Dejunul l-am luat cu I. P. S. Sa.
In timpul dejunului, încep să curgă vizitatori, atât orăşeni cât şi săteni, cari vin să sărute mâna înaltului captiv şi să-l asigure de devotamentul lor creştinesc cerân-du-I binecuvântarea.
La despărţire, I. P. S. Sa ne spune, cu multă intenţie, vorbele psalmistulul :
«Ridicatu-s’afl asupia mea mărturii mincinoase, şi de cele ce nu ştiam m’afl întrebat 1»
Am pornit înapoi. Trei ceasuri pînă in Bucureşti.
La zaana un infern de praf şi de miroase ; spre culmea neplăcerii, e greft de înaintat la trap ; trebue să mergem în pasul liniştit al cailor. E Duminică seara : o mulţime de familii se îutorc cu copii dela chef pe toate cărările şoselil—bărbaţii chiu-esc turmentaţi, cucoanele mătură cu jupele drumul cântând vesele, copiii plâng obosiţi.
Incet-încet iată intrarăm în bariera Moşilor, cu nasurile şi gâtlejurile astupate.
In sfîrşit !
E frumos drum; e minunată mănăstirea; dar nu mal merg la Căldăruşanl, pînă nu s’o încheia campania pastramil şi a mustului, şi mal ales pînă n’o da Dumnezeii să plouă.
Ion-
Ştiri Teatrale
Luni seara, după cum am anunţat, s’a început stagiunea lirică la Teatrul Naţional cu «Mignon», operă în 3 acte şi 1 tablou, muzica de Ambroise Thomas, tradueţie de d-nil M. Co-hen şi Dumitru Stăncescu.
Să spunem de la început că, după cum prevăzusem, reprezentaţia a făcut asupra publicului o impresie dintre cele mat bune.—Nu vorbesc de cel ciţl-va, cărora nu li se pare nimic bun la noi. cari vin şi se leagă de un cuvînt pe care s’a întimplat de l’a greşit un actor, cari nu înţeleg că un început nu poate fi nici o dată perfect.
Trebuie să judecăm lucrurile iutr’un chip relativ in tot-d'a-una, căci altminteri suntem nedrepţi.
Aveam d« faţă aseară o operă cu una din rauzicele cele mal frumoase, dar în acelaşi timp dintre cele mal delicate şi mal grele, şi de altă parte aveam o trupă tînără si dini re cari două elemente principale, d-ra Einsenck şi d-nu Bărcănescu, eşeaii pentru întîia oară pe scenă.	.	.
Şi acesle persoane jucau roluri principale (d-ra Einsenck juca chiar pe Mignon)—şi pe deasupra d-ra Einsenck vorbea romîneşte pe cînd d-sa nu ştie limba romînă. Va să zică vedeţi cîte greutăţi avea de înlăturat.
Şi cu toate acestea d-sa a fost aplaudată de mal multe ori, căci are o voce foarte justă, cîntă cu sentiment şi are mult temperament dramatic. Bărcănescu, care a cîntat madrigalul din actul al II în chipul cel mal gentil, a fost aplaudat nu numai aci, dar şi cind a zis proză. El bine, efl cred că atunci cînd un public a-les ca cel care umplea sala a-seară, aplaudă doul începători, avem tot dreptul să sperăm mult. D-na Vladaia e necontestat Filina cea mal frumoasă şi a cîntat partea aceasta aşa-de grea cu multă măestrie. Notaţi, că rolult nu este pentru d-sa şi că l’a jucat din corn plezenţă. Totuşi d-sa a fost mult şi pe drep aplaudată.
Teodorescu a fost bine, tărâ cusur ; vocea sa e dintre cele mal dulci şi afară de aceasta d-sa e şi muzicant consumat.
Băjenaru cîştigă din an în an şi publicul îl vede în tot-d’a-una cu plăcere. Aseară a cîntat intr’un chip care îl face onoare. O notă bună d-lor Alexiu şi Dimitriu în două roluri mici, şi maestrului de cor d-nu Tache Popes-eu : corurile afl fost prea bine. Maestrul de ovliestră d. Braeale, s’a văzut răsplătit de silinţele ce şi-a dat cu orchestra şi cu toată trupa, prin aplauzele publicului. Orchestra a fost—lucru rar la noi—aplaudată de două ori.
Putem zice acum că nu afl fost şi cusururi aseară?—Nu. Cusururi afl fost, dar de acelea cari se pot îndrepta, şi nu trebuie să fim aşa de pretenţioşi cu al noştri cari se silesc să facă cît pot mal bine, cind suntem de obicei aşa de îngăduitori cu mediocrităţile streine cum erafl spre pildă cel doul «artişti» cari veniseră anul trecut cu d-na Belincioni.
Fără a ne mulţumi la început cu mal puţin, nu pulem ajunge a avea mal tirzifl mult. Ingă-duire si încurajare şi vom fi mal pricepuţi, mal inteligenţi, de sigur, — de cît cel cari caută nod în papură şi cari—la drept vorbind, colntal mulţi nu prea se pricep în muzică.
Scandalul de In *TiirnogI — Retragere riişiiiniisfl — Impresia asupra Hă* tenilor.—llexiillatele imediate.
nea ce ea a prodns asupra celor de aproape interesaţi.
Ţinem să spunem din capul locului că persecuţiile Îndreptate asupra d-lul Filip Corlâtescu afl produs asupra noastră o im-presiune nu se poate mal dureroasă, pentru că ele arată pînă la evidenţă că colectivistul, pentru satisfacerea intereselor sale şi realizarea răzbunărilor sale meschine, nu se dă îndărăt nici chiar de la atingerea dreptului de proprietate şi de la râscularea maselor inconştiente.
Retragere ruşinoasă
Miercuri de dimineaţă sub-prefectul — cărui pentru a-1 evita o tristă notorietate nici măcar 11 vom cita numele—după ce-şl petrecuse noaptea Iii Chirnogl şi avusese conciliabule cu mal mulţi săteni răsvrătiţl de administraţie, a rugat pe arendaş să vină la primărie şi acolo a insistat pe lingă el pentru a se înmormtnta resultatele Iiiscenărel pătimaşe a stăpînirel şi păgubitoare pentru toţi.
Nu mal era agitatorul din ajun, nu mal era funcţionarul care uitase demnitatea cu care era învestit pînă a se coborî la cea din urmă treaptă a instrumentului răsbunârel — ci era un om convins de abuzurile de putere pe cari le sâvîrşise, conştient de vinovăţia sa, care părea a implora ertare de la victima sa.
Nu numai că sub-prefectul nu a luat de astă-dată nici o măsură, cu toate că venise cu jandarmi, dar a plecat din uofl la Olteniţa pentru a lua ordine de la superiorii săi, zicînd că se va întoarce după prtnz pentru a vedea dacă s’a terminat scandalul ce provocase.
Iii treacăt reprezintanlul atilorităţel a recunoscut că nu avea nici un act în contra arendaşului, că acesta era cu desăvîrşire în dreptul săfl.
După prînz, atitudinea acestui funcţionar, care urmase poate în parte pornirilor sale, dar de sigur mult mal mult ordinilor pătimaşe ale superiorilor pînă la cea mal înaltă treaptă a erarhiel, era cu desăvîrşire umilită: a rugat pe d. Corlâtescu... să uite.
Despre primar ne repugnă să mal vorbim,.. de minimis non curat praetor.
Impresia asupra sătenilor
Sub-prefectul retrâgîndu-se, primarul re-intrînd în umbră, căci telefonul amuţise, sătenii s’afl grăbit să vină de îndată la arendaş pentru a-şl regula socotelile şi a-1 ruga să-l erte şi să-I lase a-şl ridica rodul viilor.
D. Corlăţescu, demn, tare de drepturile sale şi ale proprietâţel pe cari le reprezintă — graţie căror împrejurări a putut să impună nu numai tăcerea, dar chiar umilinţă anta-goniştilor săi — a fost şi mărinimos.
A socotit pe locuitori şi, cu toate că termenele de plată ale angajamentelor ce a-veafl faţă de d-sa expirase de mult, a primit numai acompturl, după cum era înlesnit fie-care, şi pentru rest i-a păsuit.
Atunci sătenii erafl unanimi întru a desemna şi înfiera pe agenţii administrativi ca instigatori, Intru a se plînge de pagubele ce afl suferit pentrp că s’afl luat după el şi întru a invoca cu mulţumire bunele rela-ţiunl în cari fuseseră cu arendaşul în trecut.
Erafl unii—posedăm lista acestor muncitori la redacţie — cari afl venit imediat să se înţeleagă cu arendaşul şi cari ziceafl el înşişi că merită să li se aplice o pedeapsă pentru că afl ascultat de instigatori, în speranţă că s’ar putea sustrage de la obligaţiuni pe cari le recunoşteai! juste; erafl alţii cari spuneau că afl fost ademeniţi să reclame numai pentru a li se lua la primărie cîte 50 bani pînă la un lefi de petiţie — şi să nu se uite că în Chirnogl sunt 1300 capi de familie ; mal erafl cari declaraţi că afl fost ameninţaţi cu darea în judecată dacă nu vor veni să-şi măsoare viile din noii de către primar; erafl cari recunoşteai! de absurdă noua măsurătoare a viilor: u-nui arăta chiar că primarul ’l-a dat hirtie la mină că are vie mal multă de cit poseda şi cu care era trecut în tabloul Eforiei —23 de prăjini în realitate, 30 zicea primarul—şi ast-fel ar fi urmat să plătească inal mult ca în trecut.
Dar toţi erafl unanimi întru a striga sus şi tare că cine se va lua după zapcii şi primari, ca dinşil să păţească: aceasta s’a produs pentru întîia dată în timpul domniei colectiviste, Vornic fiind marele potlogar funciar de la HerâştI.
Rezultatele imediate
Enunţarea numai a acestor rezultate este atît de elocuentă, în cît ne mărginim numai intru a le înregistra.
Sătenii afl pierdutzile întregi pe drumuri şi afl fost sfănţuiţl prin autorităţi; relaţiu-nile între el şi cel ce reprezintă proprietatea erafl încordate ; roadele muncel lor erafl ameninţate a se pierde pe cîmp.
Arendaşul trăea în teama zilei de mtine; pagubele ce a suferit sunt mari; iar încasările s’att făcut numai în mică parte şi cu aiievoinţâ.
Iar administraţiunea a eşit cu desăvîrşire injositâ, terfelita, din acest conflict şi—lucru dureros de constatat—oamenii stăpînirel aii pierdut orl-ce prestigiu, orl-ce autoritate In ochii sătenilor, afl pierdut orl-ce încredere din partea ţăranilor.
IMFOÎIMAŢII
Se vorbeşte cu inzistenţâ, că d. general Budişteanu va fi nevoit să demisioneze zilele acestea din minister.
Această demisiune va fi o consecinţă a nemulţumireî ce ar fi produs printre ofiţerii superiori achitarea d-lui Iacob Ţăranu de către Curtea de Casaţie.
Din cercetările de pînă acum reiese, că telegrama a fost dată de un om de pe moşia prefectului. Vîrnav şi de aici bănuiala că ea ar fi fost plastografiută de însuşi d. Vîrnav.
*
* * *
D-nil Morţun şi Delimarcu au fost primiţi erl de d-nil Sturdza şi Stolo-jan. El aii cerut înlocuirea prefectului.
D. deputat loc.-colonel Casimir a fost primit de asemeni de d. Stolojan ce-rîndu-l disolvarea consiliului comunal.
Clubul Concordia al partidului naţional din Bucovina a decis ca faţă cu viitoarele alegeri comunale din Cernăuţi, romîuil să intre solidari în lupta şi nu vor susţine de cît numai o lista compusa din bărbaţi cari vor asigura pe comitetul partidului că vor îndeplini toate justele cereri ale romînilor Iu ce priveşte administraţia comunala.
Am dori să ştim ce bacşiş a căpătat Zaharia, şeful poliţiei comunale a Capitalei, pentru intervenţia sa pe lingă primarul Capitalei, ca să permită scumpirea pîijel şi a jimblei cu cîte cinci parale ?
Se vorbesc foarte multe lucruri urile în această privinţă.
MM. LL. Regele şi Regina şi AA. LL. RR. Principele şi Principesa Rominiel, precum şi A. S. I. Marele Duce Boris VladimirovicI, aQ plecat azi dimineaţă la Constanţa.
Miniştrii şi invitaţii, în total vr’o 300 de persoane, au plecat cu o or? înainte, azi dimineaţă la o-rele 7.40.
M. Sa Regele va veni Joul dimineaţa în Capitală.
D. deputat Ilariu Isvoranu a declarat mal multor amici al săî că se retrage din partidul liberal.
O companie streina a propus d-lul Sturdza, ca prin utilizarea forţei motrice a Dunărei la Porţile de fer, să ilumineze cu electricitate gara Vlrciorova, oraşul şi portul T. Severin, să construiască un mare şantier la Severin, să dea forţa motrice tutulor fabricilor pe cari Statul şi particularii le-ar construi în T.-Severin şi împrejurime şi — în fine — să creeze cu concursul Statului un mare punct industrial în judeţul Mehedinţi.
D. Sturdza însă nu pricepe asemeni lucruri, căci,—vorba d-lul Dela vrancea,— «moaştele strămoşilor noştri s’ar cutremura de această crimă a vagabonzilor streini».
(Serviciul Agenţiei If.oraînc)
Scandalul de la €hirnogî
Am relatai pe scurt scandalul ne mal pomenit provocat la Chirnogl, pe moşia Eforiei Spitalelor civile, la cîte-va ore distanţă de Capitală—scandal pregătit de administraţie de aproape un an, sub inspira-ţiuuea directă a acelui care fiind chiar în capul ministerului de interne provoacă temeri de discredit la partizanii şi tovarăşii săi politici. Făgăduiam in acelaşi timp că vom arăta în ce fază va intra seria de vexaţiuni şi abuzuri de putere înscenată de Stolojanul de la interne, precum şi rezultatele el imediate,
Astâ-zl cind credem că s’a făcut dovadă desâvîrşită chiar la săteni, despre incuria administraţiei colectiviste, condusă numai de porniri pătimaşe şi interese josnice—ne ţinem făgăduinţa şi vom arăta mal la vale cu tot calinul şi imparţialitatea ce se impun lu asemenea situaţii grave, nu numai modul în care sperăm că s’a terminat a-ceastă nenorocită afacere, dar şi impresiu-
Ne oprim îngrijoraţi de la discuţiunea resultatelor ce ar putea să aibă in viitor asemenea mult culpabile înscenări.
BULETIN EUONUMIU
(Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 15 (27) Octombrie 96.
Piaţa noastră era şi aslâ-zl foarte calină iu urma reservel observate din partea cumpărătorilor cari ne-avied nici o încredere In ncj carea semnalată iar din America, şi basîudn-se numai pe preţurile oferite din Anversa, nu pol găsi convenienţe a combina ceva, cu toată scăderea navlurilor vapoarelor.
Sfirşiin deci ziua de astă-zl cu afaceri foarte neînsemnate şi cu preţurile de toi neschimbate pentru toate articolele tn general.
*
* *
Diu Tulcea se comunică următoarele:
«O urcare simţitoare s'a făcut la preţul griului.
«Chila de grifl, care scăzuse la 85 lei, s'a vindut erl cu 93 lei.
«Piaţa foarte animală şi transacţiunile suut numeroase În urma acestei urcări neaşteptate.
De la 7 pînă la 9 Octombrie st. n curent inclusiv afl intrat pe Dunăre, prin gura Sulinel, 12 bastimente, de o capacitate totală de 19,602 tone. Cel mal mare bastiment intrat în timpul a-cesta a fost Eric, pavilion englez, de o capacitate de 2215 tone, sosit deşert la Galaţi pentru a încărca cereale.
In aceste trei zile, au eşit prin gura Suliuel 13 bastimente de o capacitate totală de 20,809 tone, dintre cari cel mal mare a fost Lizzie Wessoll, sub pavilion englez, de o capacitate de 2,225 tone, a plecat încărcat cu cereale pentru Anvers.
K»IPI T—
Scandalul din Horn an
(O telegramă plastografiată)
O luptă desperată s’a deschis între prefectul de Roman d. Ernest Vîrnav şi primarul local d. senator Al. Morţun. Lupta a ajuns la cuţite. D. Ernest Vîrnav, cu concursul d-lul loc.-colonel Casimir, stărue pentru disolvarea consiliului comunal, iar d. Al. Morţun, cu deputaţii şi senatorii judeţului, inzista pentru înlocuirea prefectului.
Ambele părţi beligerante aleargă mereu la Bucureşti să se plîngă d-lul Dum. Sturdza, care caută la rîndul său să împace şi capra şi varza.
*
* ±
Lupta a ajuns acum atît de desperată, în cît adversarilor nu le repugnă nici armele cele mal odioase, nici chiar plastografiile.
Ast-fel pentru a compromite pe d. deputat Al. Delimarcu, susţiitorul primarului, înaintea guvernului,—acum zece zile cind s’a ţinut întrunirea intimă la d. Eleva, s’a dat la Roman o depeşă semnată «Delimarcu» la adresa d-lul Eleva, prin care semnatarul regretă că nu poate participa la întrunire, dar se declară solidar cu toate hotărîrile ce se vor lua.
D. Delimarcu interpelat de amicii săi a negat că ar fi trimis vr'o telegramă şi imediat a sezizat parchetul cer Ind darea în judecată a plastografului.
Viena, 15 Oct
Areue Freie Presse se pretinde in măsură de a putea confirma convenţiunea de neutralitate ruso-germană, menţionată de Hamburger Nach-ricliten şi semnată iu 1884 de miniştri In numele suveranilor lor.—Cu schimbarea cancelariilor, Rusia s'a declarat gata să prelungească convenţiunea cu d-nu de Caprivi care insă a declinat această ofertă voind să rămîe unită numai cu tripla alianţă.
Presa vieneză fâgadueşte destăinuirilor ham-burgese ori ce valoare politică în momentul de faţă şi afirmi că convenţiunea n’are de cît un interes istoric ; aceste destăinuiri nu vor schimba de loc posiţiunea puternică a triplei alianţe in faţa lumii şi nu vor sdiuncina încrederea Au-stro-Ungariel în împăratul şi oamenii conducători al Germaniei.
Londra. 15 Octombrie.
Se anunţă din Constanlinopol Agenţiei Peţitor că 4 indivizi afl încercat să comită un a-tentat în contra locotenentului patriarhatului armenesc, Mgr. Bartolomeos, pe cînd se ducea în trăsura la patriarhal.
Indivizii cari afl voit să comită această crimă, afl fost arestaţi înainte de a fi putut-o executa.
Roma, 15 Octombrie.
Azi a fost o mare revistă militară ia care afl asistat Regele, Prinţul Nikita, prinţul de Nea-pole, cel l'alţl prinţi cu un strălucit stat-major şi toţi ataşaţii militari străini.
Berlin, 15 Octombrie.
«Reichsanzeiger» este autorizat să declare că guvernul nu va lua parte la discuţia în a facerea destăinuirilor lui «Hamburger Nachri-chten». Evenimentele diplomatice de ac. st soia, sunt prin natura lor, riguroase secrete de Stat a căror violare ar cauza prejudiţili nsenmate Statului. Guvernul imperial este convins că încrederea in sinceritatea şi fidelitatea politică a Germaniei este stabilită* în mod prea solid la cele-l’alte put.-ri, pentru ca asemenea destăinuiri să o poată saruncina.
Viena, 15 Octombrie.
Ziarele de seară se mărginesc a da darea de seamă a destăinuirilor Iul «Hamburger Nach-richten». Ele exprimă apoi deplina lor încredere in împăratul Wilhelm şi cercurile conducătoare germane.
Efectul acestor destăinuiri continuă a fi mal mic în presa Austro-Ungară.
Paris, 15 Octombrie.
La Cameră şi la Senat, preşedinţii acestor două adunări, d-nil Bris^on şi Loubet. comu-nicind depeşa adresată diu Pagny de Tar, d-lul Faure, accentuează marea însemnătate a vizitei ruseşti şi adresează urările lor pentru gloria domniei Ţarului, fericirea familiei imperiale şi prosperitatea Rusiei.
D-nu Melnie la Cameră şi d. Darlaula Senat, afl răspuns la aceste discursuri.
Paris, 15 Octombrie.
Camera deputaţilor. D. Barthou depune pe biuroul Camerol patru proiecte cari tind să revizuiască legile asupra consiliilor generale şi asupra reorganisaţiel comunale, intr’un scop de descentralizare. — Guvernul depune încă un proiect asupra creării unei armate coloniale.
Petersburg, 15 Octombrie.
Se desminte in cercurile bine informate că D-nu de Nelidow va pleca în curlud în congediu din Conslantinopoi.
Meppen, 15 Octombrie.
împăratul şi prinţul Henri au sosit pentru u asista la exerciţiile de tir.
Gravosa, 15 Octombrie. Erl, la 3 ore şi 3/i de dimineaţă, tn urma u-nel furtuni, s’a produs o ciocnire între corăbiile: Landou, Nautilus şi Zrinyi ale escadrei austro-ungare. Bastimentele aii fost uşor stricate; nu e nici un rănit.
Roma, 15 Octombrie.
Prinţii muntenogrenl vor pleca la Brindisi, pol-mîine Ia 1(1 ore de dimineaţă.
AFACERI TURCEŞTI
Conslantiuopole, 15 Octombrie.
S’afl numit 5 ajutori creştini, greci, armeni şi catolici pentru ţsaudjacurile din Asia-Mica.
Răspunsul ministrului afacerilor străine, zice ca imposibil proectat trebue să fie voluntar.— înarmarea inaboinetanitor nu are nici o Menţiune ostilă.
Sumele strlnse vor servi să couiplecleze înarmarea trupelor, mul cu deosebire la suprimarea diferitelor calibre şi lu cumpărare de puşti Mauser de calibru mic, pentru lundwehr si landsturin.
Nişte tilhari greci afl făcut să deralieze un tren militar pe linia Salonicului.
Conslantinopoi, 15 Octombrie. Toţi lucratorii civili al arsenalului marinei s’afl pus Iu grevă, de oare-ce n’afl primit salariul de mal multe săptămtul.
Sorginte oficială.—Este neexartă ştirea privitoare la o contribuţiune personală silită.—Guvernul a deschis mimul o subscripţie voluntară, spre a realisa fondurile necesare pentru a complecta înarmarea şi echiparea trupelor, —Musulmanii în prima linie sunt chemaţi să conlribu-iască la această subscripţie, ta care vor putea participa şi creştinii dacă o voesc.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
ECOURI
*** AO sosit în Capitală:
Dl. Al. Lahovari, a-seară la 9.45, cu trenul de Constanţa; dl. Take Ionescu, a-seară la 10.10, cu trenul de Moldova: dl. T. Ma-iorescu, astăzi dimineaţă la 5.30, cu trenul de Galaţi ; d-nil G. Mărzescu, St. Şendrea, N. Xenopol şi N. C. Aslan, astăzi dimineaţă la 7.55, venind de la Iaşi.
Aii plecat:
Dl. C. Olânescu, ieri la 2.40, cu trenul de Clmpu-Luug; dl. CristicI, ministrul plenipotenţiar al Serbiei, cu trenul de 11.25 noaptea.
*% Loja No. 5 sufi Fineţele lui Stătcs-
cu. — Sunt mal bine de zece zile de când am relatat că Prefectul Poliţiei a avut neruşinarea să aducă pe amanta sa, renumita Bektemis, în loja No. 5 a Prefecturel Poliţiei, la Teatrul Hugo.—Lojă care de la înfiinţarea acestui Teatru n’a Încetat un singur moment de a fi a administraţiei.
Protestările Presei, iudignaţiunea publicului aii atras cu drept cuvlnt asupra prefectului Slătescu. o săpuneală In toată regula din partea Ministrului Preşedinte, care’l invită să nu mal etaleze în loja administraţiei pe faimoasa Bektemis cu toaletele sale sgomotoase.
Spre a scăpa de bucluc, Prefectul are tupeul să răspunză Ministrului că loja No. 5, nu este a administraţiei în anul acesta şi dă imediat fuga la Teatru, insistlnd pe lingă antreprenor ca imediat să’I schimbe loja. punînd In vînzare pe cea cu No. 5, a-pol 11 dă instrucţiuni ca de va veni ciue-va să cerceteze, să răspunză că de la deschidere chiar, loja No. 5 a fost pusă în vînzare.
Din nefericire pentru craidonul Prefect, ceapcănlîcul sătl n’a prins şi a fost tardiv, căci din prima oară, neruşinarea d-lul Sţâ-tescu a fost dată pe faţă chiar de funcţionarii săi şi iată cum:
Aceştia s’aă dus să lntllnească pe d l C. Giani,Jşeful de cabinet al Ministrului de interne, şi’l afi ţinut următorul limbagifl:
♦ Bine dragul mefl, halimaua aceasta de Prefect dacă şi-a perdut minţile şi nu mal are un pic de ruşine nu Irebue să ne facă şi pe noi de rîs, vino de vezi, şi-a instalat cutia Poubelle sau Bektemis în loja Poliţiei, toată lumea din cele-l’alţe loji şi din parter este uimită şi nu’l vine să creadă ochilor». D-l Giani le răspunde la acestea: «Pas possible, prea scandalos lucru ar fi, nu-mi vine să cred».
Unul din acel funcţionari apucă pe d-l Giani de braţ şi-l invită să vie cu dlnsul să vadă. Apoi îl dă nenorocita idee să întrebe pentru curata lămurire chiar la casa unde se liberează bilete.
Acolo i se răspunde precis la Întrebările d-sale. Unde este loja poliţiei ? pe dreapta. Este cine-va într’însa ?—da. Cine ? Cucoana d-lul Prefect!
0 V s
DIN CAPITALĂ
Iloţ descoperit.—In timpii din urmă se furase do la d. Ignat/. Ilerdan dv pe bulevardul Elisabeta No. 75, în timpul nopţel, pocind dormea, un portofel cu vre-o 800 de lei şi toată argintăria din casă. Hoţul se introdusese prin fereastra spălătoriei, care comunica cu toate camerele, fără a ti nevoie de a se sparge nici o uşă, şi apoi e.şise pe din fuţă. Vă-zînd acestea şi convingindu-se tot o dată că furtul nu fusese comis de servitorii d-lul Her-dan, poliţia noastră de siguranţă a bănuit imediat că hoţul trebuie să fie un om in curent cu obiceiurile şi disposiţiunea casei—şi a pus in urmărire pe foştii servitori al d-lul Herdan.
Unul din el, Ioşca Lazăr, dispăruse din capitală Îndată după comiterea furtului. Inter-venindu-se la subprefectura din Elisabethstadt, Ungaria, acesta a fost prins acolo, recunoscut de o ruda a păgubaşului, şi la el s’a găsit o parte bună din banii şi argintăria furată.—Se crede că In curind va li extrădat.
Arşii «le vie.—Ieri dimineaţă, pe la orele 8 jumătate, copila Constantina, în vlrstâ numai de 18 luni, fiica lui lancu Lache din şoseaua Panteliinon, rămlnînd singură a-casă şi jucîndu-se pe lingă vatră, i-afi luat foc hainele după ea. Sărmana fetiţă a murit in cele mal groaznice dureri.
Sinm*i«lere.—Iacob Veiman, din strada Cireş No. 6, în virslă de vr’o 36 ani, şi-a tras ieri un foc de revolver în tîmpla dreaptă. El a fost transportat în agonie la spitalul Brlnco-venesc. Cauza care l'a împins la această rezolu-ţiune fatala este o boală incurabilă de care suferea de mal mult timp.
Ceartă ou vărsare «Ie Ninge. — Ieri după prinz, Nicolae Ion şi concubina sa Niţa Voiculescu din Şoseaua Carol Davila, iuindu-se la ceartă cu un vecin al lor italian, anume Icore Crosinei, la un moment dat cearta devenind mal violentă, Nicolae scoase un cuţit şi înjunghia pe italian în mal multe locuri. Pacientul a fost transportat de urgenţă la spitalul Colţea, iar furioşii săi vecini sunt arestaţi.
Accident «Ie trăsură.—Nicolae vizitiul, servitor la d. Dumitru Nicolae din strada Săl-cuţel, trecînd eri în goana cailor cu căruţa stă-pinului său pe bulevardul Ferdinand.a isnit pe guardul comunal cu No. 87, aruncindu-1 la ptt-mint şi trecînd peste el. Nenorocitul guard, grav rănit la cap şi inîinl, a fost internat de urgenţă la spitalul Colţea — iar vizitiul dus la secţie.
Slugă necredincioasă.— Vasile Cristea, servilor la brutăria d-lul Apostol Ciparidis din calea Rahovet, a furat 280 lei din tejghea şi »-pol a fugit. Poliţia de siguranţă l'a prins insă şi l-a înaintat parchetului.
Faîşificator de Imul arestat. — Am
vorbit eri despre descoperirea unei, asociaţiunl care fabrica monede lalşe. Şeful bundei, Vanghelie Novici, care fugise la Buzăă, a fost prins eri într'o circiuma, in urina intervenţiei poliţiei de siguranţă din Capitulă. Asupra lui s'a găsit o sumă de peste 700 lei în bilete de bancă, aur şi argint, precum şi două monede falşe, una de 5 lei şi uita de 1 leii, perfect imitate, Poliţia caută acum pe un complice care era însărcinat cu schimbarea monedelor falşe şi la rare se crede că se vor găsi mal mulţi buni.
O bandă dc ttlharf. — In comuna Cos-minele, în judeţul Pruhova, primarul Împreuna cu ma< mulţi locuitori au găsit In grădina săteanului Nicolae Peneş un grup de mal mulţi indivizi suspecţi. Aceştia fiind somaţi să stea, ad luat-o la fugă în spre pădure. Atunci primarul şi cu cel ce ’l însoţeaţi au început să tragă focuri asupra fugarilor, dintre cari unul a căzut mort la pămînt, iar cel l'alţl aQ dispărut în pădure. Parchetul avizat a început o anchetă ; nu s’a putut insă stabili identitatea celui împuşcat.
Cadavru găsit pe drum.-O telegramă din UrzicenI ne anunţă că eri s’a găsit pe drumul dintre satele Cioara şi Malu cadavrul fe-meel Ioana Iordache Ene, de fel din comuna Malu. Ea plecase Luni pentru a se duce la briciul din BroştenI, de unde noaptea a plecat înapoi spre casă. Cadavrul poartă mal multe leziuni şi mina dreaptă este ruptă.
Se crede că ar fi călcată de căruţele ce se întorceai! în timpul nopţel de la bilcift.
Parchetul de Ialomiţa a deschis o anchetă.
Păduri lu flăcări. — Din Tîrgu-Ocna se telegrafiazâ că de două zile ard pădurile de pe frontieră, intre pichetele 14 şi 15. Focul se întinde.
DIN STRĂINĂTATE
O nnmrlc oribilă.— Sunt două zeci de ani de clnd un anume Bernhard Schortman se stabilise într'o colibă mizerabilă situată în a-propiere de orăşelul Hinckley. Singurul tovarăş al puzniculul era un superb dine Saint-Beruard.
Schortman venea foarte rar în oraş, el ducea o adevărata viaţă de paznic şi nu vorbea cu nimeni. De cît-va timp, nimeni nu mal văzuse pe Schortman; acum cîte-va zile. nişte copil jucîndu-se pe lingă coliba puzniculul, constatară că atît dinele cit şi stăpinul colibei, oraă morţi îutr’un chip oribil. Bătrinul puznic era legat de un stîlp, iar dinele cu capul despicat printr’o lovitură de topor, zăcea mort la uşa colibei.
S’a crezut la început că nenorocitul era victima unul atentat mişelesc, in urmă însă, după cercetările făcute de medicul chemat pentru constatare, s’a văzut că atît puznicul cit şi clinele fuseseră bolnavi de turbare.
Schortman, muşcat de dine, simţind că va fi atins de oribila boală, s’a decis ca să se omdre după ce mal intil îşi va ucide clinele.
In acest scop s'a legat singur de stîlpul la care a fost găsit şi de teamă ca să nu-şl ia seama, a aruncat departe cheia cu care îşi în cuiase verigile la miinl şi la picioare. Apoi aş teptă cu reseinnaţie accesul final care trebuia să-I puie capăt zilelor.
S’a găsit in colibă o sumă de 15.000 de do lari în aur.
Un sechestru ciudat.— Un portărel din Bagn5res-de-Bigorre, a sechestrat zilele trecute un tren care pleca din gara acelei localităţi la oraşul Tarbes.
Această operaţiune s'a sâvirşit in urma cere-reî unul comerciant de vinuri, pe baza unei ho-tărlrl definitive a tribunalului de comerţ din localitate, care eondamna.se compania drumurilor de fier de Midi, la o sumă oare-care de daune interese.
Fără însă casă ţie seamă desomaţiunile portărelului şi de protestaţiunile eustodelul, trenul plecă din gară la ora reglementară, pentru a se Întoarce peste două ore.
La întoarcere insă şi portărelul şi custodele plecaseră ca să reclame prezidentului tribunalului de nesupunerea mecanicului care conducea trenul.
Deraliar«Mi unul tren militar. — Un
tren militar turcesc, a deraliat într'una dia nopţile trecute pe linia Niş-Salonic, intre Domir-fcapu şi Krivolak.
Maşinistul şi doul ofiţeri aft murit pe loc, fochistul şi un mare număr do soldaţi aCi fost grav răniţi.
Se crede că această catastrofă trebueşte atribuită bandelor de insurgenţi cari în momentul de faţă ocupă acea regiune.
Sinucidere originalii. — O femeie, numită Alexandrina Dezoteux. în virstă de 33 de ani şi de fel din Wissaut, a încercat să se o-moare mal zilele trecute la Paris, înghiţind o mare cantitate de iarbă de puşcă, de alice şi de gloanţe.
Transportată la spital, doctorii au declarat că starea pacientei este foarte gravă şi că nu garantează de viaţa el.
Dintr’o scrisoare găsită asupra el, se constată că Alexandrina Dezoteux şi-a pus capăt zilelor fiind în cea mal neagră mizerie şi bolnavă de o boală incurabila.
Direcţiunea şcoalel s’a încredinţat d-lul Pictorian, directorul con-tribuţiunilor indirecte.
Aflăm că d. Gogu Cantacuzino are un serviciu special de poliţie secretă, pe care o întrebuinţează în scopuri politice.
Acest serviciu este întreţinut din fondurile ministerului de finanţe.
Şeful agenţilor secreţi ai d-lui Gogu Cantacuzino este un fost reporter al Voinţei Naţionale, care are o leafă de 250 lei de la ministerul de finanţe şi plus diurnă din averea personală a ministrului de finanţe.
Unul dintre agenţi este pus în urmărirea d-lui Stolojan, altul în urmărirea d-lui Eugen Stătescu, etc.
liza, şi nu va rămîne în urmă, după ce vom lua punct cu punct, nici zdrenţe din toată semeaţa lui alcătuire.
Este o parte gravă, în conţinutul a-cestul raport.
Se afirmă că fostul primar C. Malaxa, a făcut nu numai greşeli—după d-lor, dar că este culpabil, foarte culpabil, că rău şi în dauna comunei ar fi lucrat acest primar.
Dacă Stolojan s’a erijat în judecător nedrept, neconştiinrios, se ştie că aceasta este o judecată mizerabilă şi deci numai un mizerabil poate comite o asemenea faptă.
Căci, dacă Stolojan nu ştie ce este o-noarea şi ce preţ are ea, sunt alţii cari îi cunosc valoarea, şi cari fără a se osteni să Înveţe pe <1. Naftalină principiile onoarei, o vor apăra pe. a lor, atacată eu o neruşinare de bandit, de către un ministru.
In urma
Morţun şi Al
intervenţiei d-lor Al. Delimarcu, ministrul de interne e hotArît a înlocui azi sau mîine pe prefecttil judeţului Roman, d. Ernest Vîrnav.
Ziarele englezeşti publica de cît-va timp articole foarte interesante despre romînl şi depre Romînia.
In special The Sheffield Daily Telegrapli, The Standard, Newcas-tle Daily Journal, Nortli Britisli Daily Mail, Western Mail, etc., a-precieaza cu multă seriositate situaţia noastră politică şi naţionala.
The Sun şi Presh News din Londra publică biografia amănunţita a M. Sale Reginei, apreciind în mod simpatic activitatea literară a Carmen Sylvel.
Un mare număr de Evrei gali-ţianl, dorind a emigra în Palestina, s’au prezentat la consulul romîn din Cernăuţi, pentru vizarea paşapoartelor, spre trecerea prin ţară. El arata, în cererile lor, că se vor servi de vapoarele romîneştl pînă la Constantinopole.
Consulul nost'Ti din Cernăuţi a raportat cazul ministerului de interne, cerîndu-I avizul.
De teamă ca mulţi din aceşti prelinşi emigranţi sa nu se oprească In ţară şi avîud în vedere că trecerea lor are caracterul unei adevărate invasiunl, ministerul de interne a dat instrucţiuni consulatului nostru din Cernăuţi de a refuza vizarea paşapoartelor.
Ieri s’a efectuat la Huşi alegerea colegiului II comunal; s’atl presintat la vot 181 alegători din 228 înscrişi. Lista d-lor D. Donea, D. Andreescu, Manciu D. Ni-colau, Grig. I. Buznea şi M. L). Iliescu a întrunit 163 voturi. Au fost 18 buletine anulate.
ULTIME HIATIUi
Zilele acestea va fi iscălit proiectul de convenţiune consulară cu (Grecia.
Partizanii d-lui Sturdza zic ca Contele Goluchotvsky a pretins ca să facă această convenţie.
M. Sa Regele Alexandru al Serbiei,—după cum ni se telegrafiaza, —a plecat azi dimineaţa din Belgrad pe un vapor sîrbese pîna la T. Severin şi de acolo îşi va continua călătoria pe vaporul Orient al regiei monopolurilor Statului.
In urma restabilirel relaţiunilor diplomatice cu Grecia, guvernul grecesc a numit pe d-nil II. Anar-gyros consul la Brăila, Dimitrie Kimbritis consul la Galaţi şi Mil-tiade Raphael consul la Sulina.
Abia azi se publica prin Monitorul Oficial decretul prin care se a-corda d-lul Palladi un concediu de cinci săptămînl.
După expirarea acestui concediu se va primi şi demisiunea ministrului domeniilor.
Marele financiar Gogu Cantacuzino a dezorganizat ast-fel şcoala de li-nance înfiinţata sub guvernul conservator :
A redus cursul de trei ani la un singur an şi numai cu patru studii.
D. Radu Stanian a făcut ieri o vizita d-lul Stolojan, la ministerul de interne. întrevederea ambelor personagii a fost de scurtă durată.
-cam un sfert de ora. Demisiona-tul primar al Ploieştilor a eşit cam plouat din această întrevedere.
Se asigura că d. Stolojan n’ar fi strein de intenţia de a minca fript şi pe d. Stanian, ca şi pe Malaxa.
In toţi anii, de ziua sf-tel Paras-chiva, sosesc în Iaşi adevărate pe-lerinagil de romînl din Basarabia, de oare-ce osemintele acestei sfinte se afla depuse la Mitropolia de a-colo.
In ăst an un tren special, ajuns în Unghenil-RuşI, alaltăieri la 2 ore, ducea spre laşi un număr de 3000 de pasageri.
Autorităţile ruseşti au oprit însă pasagerilor intrarea în Romînia, din pricina diverselor boli infecţi-oase ce bintue în Iaşi.
Stolojan ţi Malaxa
Iată cum apreciază Malaxa In Libera* Iul Oălăţean, faimosul raport al lui Stolojan :
Eram curioşi cu desăvtrşire să vedem raportul cu care a motivat decizia sa.
L’am văzut şi, val / este ruijiue eă este iscălit «1c un ministru.
Sunt unele lucruri spuse acolo cu un cinism revoltător, iar altele cu o uşurinţă neghioabă, iar altele şi mal boacăne, minciuni, inducţii în eroare, provenite din necunoaşterea afacerii nici pînă azi, după cum vom dovedi-o, in curînd.
Vom lua acest raport, îl vom ana-
F. .\OV.lK
i PROPRIETAREI, MAG ASINULUI
de
Pianuri şi Mînuşi
lare onoarea de a aduce la cunoştinţa clienţilor său şi onor public, că de la jîit» Octombrie a. c.,
va muta
IIn calea Victoriei No. 72 în fata pasagiu-Ini Romîn, magasinul săfi de pianuri şi măj nuşl, care acum se afla în calea Victoriei j 59 (Hotel Imperial).
99
De la clubul liberal din Iuţi
(Gestiunea excluderel d-lor Scorţescu şi C. Aslau) întrunirea membrilor clubului liberal din laşi, pentru care Voinţa şi Gazeta făcuseră cunoscuta reclamă, era fixată pentru Luni 14 Octombrie.
Pronosticurile corespondentului nostru, că la acea întrunire membrii îşî vor face cunoscute nemulţumirile lor contra înaltului guvern, s’au realizat pe deplin.
Caracteristic este deja faptul că o reuniune a membrilor clubului, a devenit cu desăvtrşire imposibilă. Nici invitaţiunile individuale, nici rug&miiitele prin gazetele partidului, nu pot îndupleca pe membri să se adune la o consfătuire.
înainte vreme era tripou la clubul de la otelul Traian, astă-zl guvernul achită de pomană chiria, căci nimeni nu dă pe la club, doar prefectul, procurorul general şi... servitorii.
*
4- *
Pentru Luni seara eraft la ordinea zilei cunoscutele chestiuni de sensaţie.
Din 102 înscrişi, nu veniseră de cît 52. Pe stradă, In faţa clubului, se adunase o mulţime de curioşi, dornici de a afla rezultatul. Soectacolul îţi făcea impresia uuel panorame înaintea căreia lumea se adună, dar nu intră.
Cunoaşteţi prin telegrama dată rezultatul tntrunirei: ea a fost amlnată din pricină că nu erau 62 de membri, număr cerut de statute pentru discutarea chestiunilor şi votarea lor.
Preşedintele, d. Mîrzescu, a amînat întrunirea pentru o zi necunoscută. A zis că va face o altă convocare după plecarea din ţară a Regelui Serbiei, d-sa fiind invitat a participa la festivităţi.
•
■* *
Nemulţumirea, însă, a făcut ca propunerea guvernului pentru eliminarea d-lor Aslau şi Scorţescu, să fi desbâtută, în principiu.
Semnalul de protestare contra acestei propuneri, a fost dat de însuşi fruntaşii clubului. Aşa d. T. Stelian, desemnat a fi ministru, ’şl-a exprimat mirarea pentru faptul că pilda escluderel de membri, trebue să pornească din Iaşi.
D. Stelian a zis că dacă dd. Aslan şi Scorţescu sunt vinovaţi, apoi d. Fleva nu e mal puţin şi ar trebui ca membrii clubului liberal din Capitală să discute şi ei eliminarea fostului ministru. D. Stelian este contra escluderilor.
In acelaşi sens au vorbit şi dd. Mărzescu şi Vizanti.
O singură voce s’a ridicat contra, glasul ignobil al comicului Tănase Gheorghiu.
Liberalul acesta a vorbit pentru esclude-rea lui Scorţescu, pentru motivul, a zis dlnsul, că directorul Evenimentului, a fost condamnat într’un proces de... presă.
*
* *
Către spartul şedinţei, atît de funebră pentru stăplnire, s’a ridicat o chestiune importantă. Cine-va din asistenţă a observat cu multă judiciositate că nicîd. Aslan, nici d. Scorţescu, u’aă fost invitaţi la întrunire.
S’a zis că dacă aduci cul-va acuzarea gravă de trădător al partidului, trebue să i-o spui în faţă, iar nu iiitr’un contuinacifl silit.
I). Ţoni s’a opus, pentru motivul că la ordinea zilei e şi înfiinţarea unei gazete, a-dică un lucru care loveşte îb interesele materiale ale d-lul Scorţescu.
Argumentul acesta, din cale afară anemic, a căzut şi adunarea a dispus chemarea d-lor Aslan şi Scorţescu pentru întrunirea viitoare.
Policlinica*6
Sfrafia Armeneasca 20
Consultaţiunl gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9 boule de pele venerice. lO'/s— li*/* boule de copil.
1'/«— 2l/» chirurgie şi hoale de femei.
2 — 3 boule de git, nas şi urechi.
Joia la aceleaşi ore consultaţiunl a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei.
Se va deschide la 16 Februarie.
NTU ClWfî
Modele noi de pălării pentru dame, de castor cu 10. 15 şi 20 lei.
Pene, panglici, mîuuşl.
DeeoraţiunI artificiale şi naturale, Coşuleţe buchete de mirese.
ReparafiunI la pălării aproape gratis.
FABRICA DE COROANE DULCAMARA
CALEA VICTORIEI 152
vis-avis palatul Ştirbeiu
NB. Salon de expoziţie. Coroane, pălării şi Rochii numai de doliu, în str. Lipscani 10, in rarea str. Stravopoleos.
CEL MAI BOGAT DEP0SIT DE VELOCIPEDE LA
153 — Calea Victoriei, — 152 4, Strada Şelari, 4
A ne citi urmarea foiţei in pagina IV.
COMUNICĂRI
H .fiu
•■-îKjYAtiV. ,,
I
\
BEESTOX
WOLVERHAMPTON
coxmruT
Pentru înlesnirea tutulor acelora cari aii case de închiriat şi cari caută case pentru St. Dumitru, ziarul Epoca a înfiinţat în pag. IV o rubrică specială sub titlul dc: închirieri şi arendări. Se aduce la cunoştinţa publicului interesat, spre a cerceta zilnic această rubrică.
*
* *
Pentru ca publicul sa fie călăuzit şi informul din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pug. IV rubrica anunţurilor mici.
Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice.
*
V *
Persoanele cari doresc sa facă un mic anunţ de orl-ee natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocet, şi nu voesc să se prezinte in persoană la administraţia ziarului, sint rugate u trimcle textul prin postii şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domicilii! încasatorul Epocel.
Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocel, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă.
Bicyclete Humber
« Naumann „Dresd‘‘
< Durkopp „Bielefeld“
Vtuzare Iu rate
Depnoit de Macini de cusut cu aparatul de brodat, Yiuznre fu rate mici.
FRAŢII KJEPICH
Strada Şelari No. 4, lingă poarta Hotelului Victoria
Depozitul ta Vo. 2 nu are ti ici un autentic cu
noi• Singurul deposit pentru Romînia a Luminel Incandescente de gaz a D-ruluT Auer la FraflI Kcpiek, strada Şelari No. 4 lingă poarta Hotelului Victoria.
Toate cele l’alte sisteme sunt falsificări a luminel d-rv î Auer fără cea mal mică valoare numai becuri pe < ri este incrustat <1. Aner sunt adevărate, şi numai .»,t-procurate din depositul nostru sunt a lui dr. Aner.
Vn Bec tnntalat Lei ti.
Una Sita D-ru Auer Lei 2.
Depozitul la No. 2 nu are uld un amestie cu noi spre a evita de erori
S'A DESCHIS
BĂILE REGALE
WIN PALATUL EFORIEI BULEVARDUL ELISABETA
Din nou amenajate şi apropriate pentru cea mal mare satisfacere a onor. public.
Pe lingă băile de apă caldă, aburi şi pişeină, în curînd se va deschide şi secţiunea de H1DEOTHERAPIE după cel din urmă sistem, adoptat în cele mal mari stabilimente de băl din Europa.
Apa e de /eroare
DIRECŢIUNEA
N. ŞIKLOŞY
b MAgSUUR h
Reîntorcîndu-se în ţară primeşte între orele 3—6 p. m.
Strada Olari No. 8
B4S0-R, SOPHIE SATiNQVER
Deutistă pentru «lame f?i copii
Strada Umbrei 4
Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m.
CONSTANTIN SIMIONESCU
Doctorand iu medicină
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris
Consultaţiunl cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris.
Re vînzare
HOTELUL 0. D. BĂDULESCU şi casa din Str. Dorobanţilor, ambele situate în oraşul Giurgiu, sunt puse în vînzare de bună voe, la Tribunalul de Vlaşca, în ziua de 19 Noembrio 1896.
Pentru iuformaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia Bădulescu Bucureşti Str. Primăverel 40. cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 de la 1 Iunie 1896
OE ARENDAT
de la 23 Aprilie 1898, moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavaeiocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. SI. Voivozi 8 sad slr. Pitar Moşu 2.
fjr lllfâl fjiQfţ Moşia Ebechioî din liL VlhlHnt I»ol>rogea, o oră jumătate do Coustanţu, o oră do la gara Murfa-flar; întindere 150(1 hectare, păiniut arabil, calitate bună; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde iu condiţii avautagioase.
Amatorii să se udroseze d-lul advocat Van aii Holban din Constanţa.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Fia! U 10 publicaţii 10 bani linia pentru flc-care dată, şl da la 10 In «o* 30 bani linia.
Spectacole
Temtrul Naţional. JoLl 17 Octombrie se Ta ropr£senta «Hotel Central» comedie în S acte.
fţpmra rotnlnă. Miercuri 16 Octombrie 1896 se va
U repreeeata: |«Mlgnon» operă coroloă în Irel acte de Mlohel Carre şl Jules Barrbier.
Teatrul iiuge. In fle-care seară repreaentaţlunl variate ou profram schimbat. Marţi 13 Octomorie benellciul «ele* brulul A. Kaurman.
jMlral lAric. Deschiderea
Qrutil G. Si do H. Astă-seară representaţie extraordi-
QtfreMl CemarSldolt. In curînd va sosi în capitală.
JBrapadiru. Concert Peters.
Cafe Naţionala. Orchestra Rubinşteln şl-a început concertele
Jeelmi Dacia.
Închirieri ţi arendări
Dc Ineblrlnt în strada Păunilor No. 21 suburbia Popa* Tata, un apartament, compus din olnol camere, două an* reâ, grajd şi şopron. A se adresa : la d. G. Theohari, eare locueşte în aceeaşi curte.
Dc arendat, în districtul Ilfov, moşia Premmna Nouţi care are o întindere de 8,000 de pogoane. A se adresa la Redaoţla aeestul star.
De Închiriat, oasele dl* strada Polonă No. 180. Doritorii se vor adresa: Str. Batlştel, 10.
De închiriat Un apartament situai in strada Franolln No. 6 compus din două etaje. Etajul de sui are două odăi mari, ou ferestrele în strada Franolln. Etajul de jos are asemenea două odăi cu faţada iu acelaşi stradă. Etajul de jos poate servi şi ea prăvălie. A se adresa d-lut I. SpLres* cu fotograf, strada Franclln 6 vis-a-vis de Athenefi.
Dc arendat Moşia Vîrtoapele de Jos dinjudeţul Teleor man. A se a drena la d*nu G. Robescu, Galaţi.
Camere mobilate
Se oaută o cameră bine mobilată in srada Pitar Monu eu preţ lunar pînă la 00 lei.
«Cana Fraţi Olbrleh strada st. Ionică Hotel Kniflieh, Calea Victoriei, eu preţ lunar de la 60 plnă la 200 lei.
Cereri şi oferte de serviciu
Un maşinist tipograf caută ocupaţie in capitală sad in provincie. Adresa la administraţia «Epoca».
Un domn din Transilvania cunoaşte limba romînă şi caută un loc de îngrijitor de curte, sad ca casier la o moară. A* semenea cunoaşte şi plantaţiuiiea cu viţa americană. Posedă certificate de bună conduită de la mal mulţi domni. A se adresa Ioban Kranner, strada Sabinelor 04 Bucureşti.
lou Dumitru Lejer, strada Delea-Veche No. 11 can-tă an lwc ca grădinar._______________________
Vxnzărl ţi cumpărări
De vlnzare lemre din pădurea Paşcani. Sunjenul, după calitate. 65 şl <0 irancl. A se adresa : Str. Batlştel, 15.
Corespondenţa ziarului
Informaţiunl utile
Se caută o pensiune—adică casă, masă şl îngrijire, pen tru un tînăr funcţionar. A se faoe ounoseut preţul lunar şi adresa la administraţia al arului sub Iniţialele A. B._
Firme recomandabile
Acordări de piano
S. PauUnan, Bulevardul EUsabeta, 64.
Fotografi
Frânte Duschek, str. Franklin 6.______________
Tipografi
8. Pauker, str. Clemenţei No. 8, în curte.
Librării ţi Papeteril
Muller C. oalea Victoriei, *8.
«Biserica Albă» calea Victoriei, 88.
Bărbieri
Louls, calea Victorie! 63.	___________
Băl
8’a deschis Băile Regale din palatul Eforiei, Bulevardul EUsabeta_________________________________________
Spălătorii
Rohtmdt G. L., Isvor, 76,
Falk Otto, Gri viţel, 12.
Falk Pauline, Regală. 12,
Iordaehe N., Isvor, 56,
Mlclusch M., Academiei, 22,
Thomas M-me, Moşilor, 70._________________
Arme, Maşine, Velocipede
I*, Piorkowsky, Bucuresci, Hotel de France, vinde în rate : Arme, maşine de cusut, blnoule, Veloolpedo şi instrumente muzicale. — Cereţi catalogul gratis._______
Pînzari
Mihăilesou Ic Căpitănescn, Lipscani, 60.
DroghiştI
Fucbs losef, Doamnei, 8.
__________________Adrese_________________________
Advocaţi
Dlsescu C. Colţel, 60,
Uiott C.f Corabia iO%
Ghiţă Ioan, Cimplneanu, 48.
lonemcu Tahe, Cătunului, 95,
Malorescu Titu. Mercur, 1,
Misir B., Fintînel, 20,
Panu G., Bomană, 03,
BIUROUL ADVOCAŢILOR G. PA NU ai ALEX. PASTtA
8tr. biserica Enel, 12 8—11 dimineaţa; 2—6 după amlarl.
Predeseu Stavri, Chelul Dîmboviţei,
Procopescu N.. Scaune, 40,
SfeUscu I, P., Mlrcea-Vodă, 23.
D. li. lioaaetti, mtr. Diaerica Atm:«ft 15,
Doctori
Dr. N, Thomemcu, medic de Topii. Str. italiană, ÎO.
D-rut Aibcacu. Calea Văcăreaţi 99. Boale interne ai de copil.
Dr. Gr. Ţăranu, colţul stradel Caragheorghcvicl şi Băncel Naţionale. Specialist in boale venerice. Consultaţiunl 4—7 p. m.
Schimbări de adrese
Bibliografii
A apărut :
SINCERE
_____________PoeslI de Radu D. Itosettl _________
A apărut iu editura librăriei N. D. Miloşescu Tîrgu-liu : Dosorlerea corpului omeneso şi regule bigienlce de Iullu Precuvântarea la Nomenclator Merciologio şi Tehnologic de Ion P. Licberdopel.
«Orîng» şl «Luncă»
Versuri, T. Dtiţescu Duţu.
A apărut : «Ficţiune, Imagine şi Comparaţlune, studld. comparativ de literatură paetică.
SIHASTRUL poveste poetică de
Vasile D. Păun
«Degenerarea Bere! şi Monopolul Alcoolului de M. O. Haret
Meditaţii
Lecţlunl de Franceză, Engleză, Germană şi piano. Adresa : H. A. administraţia «EPOCA».
Un atudent se oferă a medita elevi de cursul primat şl secundar (matematici;, Umbri* germană şi francesă, în vre e familie sau Institut.	.
se adresa : AI. Verzta. str. Fintînel, 96.
Un mtudent universitar doreşte a da medltaţlunl de clasele primare şl gimnaziale. Adresa : Abert Wortmann, 2 strada Lipscani 2.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
94-)
LOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA CINCEA
RĂZBUNAREA VULTURULUI NEBRU
— Aleargă imediat In satul cel mare al tribului nostru ; cum vel sosi du-te la consiliul cel mare şi spune : — Iacă cuvintele pe cari Vulturul Negru m'a Însărcinat să vă transmit:
To{i luptătorii să şteargă zugrăvelile lor de război; Ngotaki s’afl întors In satul lor ; In ce priveşte pe Nirbasi, mîine vor fi mal puţini la număr de cit albinele cari s’ar găsi Intr’un stup In care al pus foc. După apusul soarelui. Vulturul Negru va sosi cu Tidana şi prietenii săi la picioarele munţilor Roşii, şi cere ca 500 de luptători bine armaţi să se găsească acolo pe marginea lacului Kiouai... Wiligo le va
spune atunci ce aii de făcut... Acum ia se» mă şi pleacă.
Fără să mal scoată un cuvlnt, ttnărul luptător se întoarce şi o şi reteză la fuga.
— Acum Koanook, Indrepteazâ-mă spre tabăra bătătorilor de tufişuri. )
Cel doul oameni porniră prin tufişuri, cu un pas Încet şi cadenţat.
CAPITOLUL II
Bătătorii de tnflsnrî.—Marea de foc.. — Răzbn-narea Vuitor olul Negru.—Suvenirile.—Abundenţa Heliasel.—Exploziunoa.
Un eveniment grav, ale cărei consecinţe eraţi serioase, s’a Intlmplat după plecarea Contelui d’Entraygues cu prietenii săi şi a bătătorilor de tufişuri pe cari Wi-ligo II atrăsese In tufişuri.
Faimosul şef al Invizibililor, omul mascat, nimicit cu desăvlrşire prin moartea acoliţilor săi şi prin plecarea baronului cel falş, rămăsese la Început foarte descurajat şi cit p’aei era să părăsească orl-ce urmărire şi să plece In Rusia. Tot ce Încercase In potriva contelui eşise pe dos ; banii aruncaţi In zadar, concepţiunile cele mal dibace şi mal Îndrăzneţe, şiretlicurile, trădările, luptele făţişe sad ascunse, nimic nu ’I reuşise. De două zeci de ori puternicul săfi rival scăpase ca prin minune din toate cursele şi uneltirile pe cari i le preparase.
Şi acuma trebuia să aştepte... şi ce să aştepte ?
Sosirea altor agenţi mal devotaţi sad mal experimentaţi de cit aceia cari peri-seră executtnd ordinele sale ?.. era cu neputinţă. Nu ’l mal rârnluea deci, după atî-tea sforţări nereuşite, de cit să se dea învins ! Şi, afară de aceasta, întoarcerea în Rusia nu Însemna numai de cit renunţa-
rea la orl-ce speranţă de reuşită ! Nici o dată ! Mal bine moartea !
Atunci, In culmea desperărel, aflînd că contele d’Entraygues plecase din nod în tufişuri, el se gîndi să organizeze din nod o ceată de bătători de tufişuri ca aceea care mal înainte aliindu-se cu Dundarupil reuşiseră să prindă pe rivalul,’săd... şi dacă reuşea să ’l prindă Încă o dată... ah ! se jurase, nu se va mal lăsa să fie condus de generositate. Nu ’1 va mal cere renunţarea... nici cuvtntul de onoare. Un glonţ de revolver sau p lamă de cuţit împlîn-tată !n inimă 11 va scăpa pe vecie de a-cest rival puternic.
Se duse In acest scop să caute pe Bob, patronul cârciumel Devil's şi şeful tâlharilor din localitate.
Nu avu alt-ceva de făcut de ctt să-l fixeze preţul şi afacerea era gata, Insă Bob
II zise :
—	Noi am promis de a da în primire pe Dick Canadianul şi pe Europenii cari tl Însoţesc unul sălbatec numit Wiligo, care 11 va trăda avlnd să se răzbune In contra lor. Noi trebue deci să executăm clauzele con-venţiunel noastre faţă de acest om, şi numai cu el deci puteţi regula moartea inamicului d-voastrâ. Efl cred însă că afară de ajutorul nostru, pentru care aveţi să daţi un milion, ce v’am cerut, restul nu are să vă coste mulţi bani, de oare-ce noi vom preda prizonierul legat cot la cot, şi indigenul australian nu voeşte de cit să aibă singur plăcerea de a-1 ucide cu iataganul sau fără ca să fie expus la nici nn pericol.
Să dea D-zefl bine şi abundenţă de rlnat, zise Bob salutlnd pe Vulturul Negru cu formula obişnuita !n tufişuri.
—	Soarele să răsară pentru tine numai In zile fericite! răspunse Wiligo; al exprimat dorinţa să mă vezi; iacâ-mă am sosit.
—	Nu te miri că mă găseşti aci ?
—	Bob îşi cunoaşte afacerile, el lucrează cum se pricepe.
—	Acest gentilom, un prieten al meii. a exprimat plăcerea să facă o preumblare In tufişuri şi efl m’am decis ca să-l Însoţesc.
Wiligo rămase neimpresionat ; cu prudenţa indigenilor, el aşteptă ca Bob să se dea singur pe faţă. Nagarnookul ştie însă, că a trebuit să fie motive serioase pentru ca şeful bandiţilor să părăsească MeJbournul.
Invizibilul ştia că In ultima lor călătorie In tufişuri, Olivier şi tovarăşii săi se serviseră de clţl va indigeni cari ÎI ajutaseră în apărarea lor, dar nu ştia că Wiligo îl scăpase din crăpături. De ar fi ştiut chiar acest lucru, nu şi-ar fi închipuit el un singur moment că sălbatecul lucra numai pentru devotamentul lui şi că s’ar putea să nu fie atras de puterea ademenitoare a aurului.
Putea să fie ceasurile unu din noapte, clnd Vulturul Negru şi Koanook afl sosit în tabăra bătătorilor de tufişuri. El fură i-mediat introduşi în cortul lui Bob. Şeful bandiţilor nu era singur, o persoană strei-că şedea retrasă lu partea întunecoasă a nortulul, mal puţin ocupat de a disimula prezenţa sa acolo de cit de a căuta să nu lase In memoria vizitatorilor, trăsurile unei persoane văzute o singură dată în treacăt.
El bine, Wiligo, mi se pare că locul este bine ales pentru ca să executăm promisiunea ta; suntem în partea cea mal deasă a tufişurilor şi nu te poţi teme ca cine-va să poată spuue la Melbourne ceea ce se în-tîmplă aci.
—	Bob este un adevărat şef, astă-zl chiar trebuia să am ultima Înţelegere cu voi.
—	Fflrte bine ! Vulturul Negru este şi mal mare şef, el nu vorbeşte, dar lucrează.
—	Acum deschide urechile şi caută să nu scapi nici unul din cuvintele mele. In noaptea asta chiar, să treci împreună cu
toţi oameni tăi rîul Lebedelor şi oamen I mei te vor conduce ia munţii Roşii, pe cari ai trebuit să-i vezi în spre apus.
—	Da, am văzut In adevăr, un izvor de flăcări, clocotind lntr’unul din virfurilc cele mal Înalte.
—	La poalele munţilor, continuă Wiligo, se găseşte deschizătura unei imense crăpături In care toţi oamenii tăi se pot ascunde uşor fără ca cine-va să poată sâ’l vadă.
—	Acum încep a pricepe; Vulturul Negru este un mare tactician.
—	Mline dimineaţă, Tidana şi tovarăşii să-I, vor părăsi conacul americanului Kirby pentru a-şl urma calea lor. Noi vom sosi la munţii Roşii ceva mal tlrziu după apusul soarelui şi le voi propune ca să ne adăpostim în timpul nopţel în crăpături.
(Va urma)
0CA2IUNE ESCEPTfONAi.il
Fosta MANUSERIE If-rf«iwe SEXMÂOrici
—se vinde sub firma—
BIZARUL EFTIKÂTaTII DIN LIPSO A
OALEA VICTORIEI (vi*A-vl* de (Tisa DJiibonrov) 51 Au uşi Wiiuuşi Mănuşi
Extra fine 4 boutoul Lei 2.75
UZ
Să
Atenţiune 10,000 duzini ciorapi, fii d’icosse. lină fi mătase pentru bărbaţi, dame fi copii, Colosal asortiment de Flanele, pură lină eseepţional de eflin.
>	» 6	»	» 3.25	S £8
»	» 8	»	» 3.75	«.Jacij
»	» 12	»	» 4.50	î h 4 "Şt
* >	» 16 > » Militare		» 6.50 . 2.75	
Fine			» 2.25	

MARELE MAGASfN DE LOUVRE
Calea Victoriei 41 I>IIV H UC LTÎIX, I fost Hotel Broft	--------------
Vis-a-vis de confeseria Capşa
Atrage atenţiunea bogatei sale clientele care n’afl primit Catalogul săfl din acest seson, ca tiragiul de 10000 e-xemplare fiind deja epuisate se pune la dispoziţie D-lor lor cu toate echantillionele a le noutăţilor deja sosite pentru sesonul de Toamnă şi Iarnă, şi gata a trimite la ori ce cerere fie ele venite de la ori ce colţ al Ţării.
Cu ocazia mârirel Magazinului nostru s'a Înfiinţat mal multe rayoane, între care notăm azi denumirea a două rayoane promiţind a continua cu denumirea celor 1’alte din 10 in 10 zile.
RAYOÎÎUL DE TUTAN1RI
Damas	Bengadne
Satin de Lyon	Scosaise
Satin Donchesse	Chinee
Gros Grains	Cristaline
Gros de Londra	Camelion
Me' Velonr	Broehd
Xoir Antique Moir francaise	Chanjaut
RAYONUL, DE Ef NURI
Ecosais
Lainage Velonr
Caschenier
Fonie
Lainage Janille Lainage Bntoane
Lamagehatte Laiuage Nonveantd Lainage Lame Laraage As rahane Lainage Ipingle Lainge rajnresoi Cheviotte anglais Diagonal Cover cottes Lainage eedan
Asemenea facem cunnscut că In toate razoanele noastre, sunt puse în vlnzare mărfuri de oeaziune cu preţuri reduse—aceasta pentru a satisfaee o parte din clientela noastră, care fără a cheltui mult, să se poată îmbrăca frumos şi bine.
Cu deosebire atragem atenţiunea că am pus tn vlnzare
faitte tryer tout Hote f.SO metr»* falite franeaine	3,SO
MHrerne Jeurttri tle mătănuri it.&O pentru Utune yi Cupoane
Precum ţi în toate Dnminicile, numai pînă la ora 2 p. m. se vinde Cupoane cn nn rabat de 50 alo
29—1
v
MOTEL ST1HX
fost MISIR
IAŞI, strada 'Vecliie No. 41.
se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din netl aranjat, situat In centrul oraşului, tn cartierul exclusiv comercial. în apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 lefl 50 în sus. ServieiO prompt. Grajdiurl spaţioase cu apă tn curte.
Antreprenor Uf. WEINEK 86—34
IV. (iiiIG< »H HfSCU
43, Calea Viei oriei, 43
vis-â-vis de cofetăria Capfa, Bucuresci
Aduce lajcunoştinţa onorabilului public, că in atelierul mefl se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi Încălţăminte gata cu preţuri moderate.
N, B. Pentru conservarea încâlţâmlntelor recomand veritabila Crcma-melioniann neagră ţi culori din fabrica
«BROVIÎ şl SON
din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri.
(108)	(25-12)
Vechiul Birou pentru Vfn-znrea de Potroleu diu Str. Regula No. 9 s’a redeschis din nou.
Ara onoare a vă recomanda petrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat.
Serviciul In Bidoane de dte 5, 10 şi 20 Litrurl.
Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă carte poştala şi expediem imediat la domiciliu.
9 Strada Regală 9
112	30-11
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 15 Octombrie, 1896
—■—		Cump.		Vînd	
4°/e	Rentă Amortisabilă. . .	m	V.	«7	li
5°/i	. Amortisabilă. . .	99	3.<	100	‘/*
6°/ti	Obligaţ. do Stat (Cov. R.) .	101	%	102	7*
5«/«	» Municipale din 1883	94	*/.	95	'u
5°/o	> » » 1890	95	»/*	96	•/«
5»/.	Scrisuri Funciar Rurale .	92	%	92	7.
5"/»	> » IJrbaue .	88	V.	88	\t
5V	» ► » Iaşi .	82	*/«	*2	7*
	Acţiuni Banca Naţională.	1620		1630	
	* » Agricolă .	220		222	
	> Dacia Rominia asig.	435	....	440	—
	» S-tea Naţionala asig.	455	—-	460	—
	S-tatea de CoastrucţiunI .	195	—	201)	
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	ii
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Baenoto Franceze . . .	100		101	—
	> Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble hîrtie . .	2	65	2	75

Imprimarea ctt maţinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert A Cj«, Frankenthal si cu caractere din fonderia di litere Flinscb din Franh-furt Alto'
ALBERT ENGEL S»
CASA DE CONFIENŢÂ
Fondată în BucurescTîn anuM853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t. publicului bogatul săti asortiment de ;
Lămpi do sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt.
Maşine pentru tocat carne. TaeimurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele.
Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3.50 franco la domicilii!. U-leifl de rapiţă dublu rafinat.
Petreliu regal Ln. 5.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de met8l.
Serviciu prompt si preturi moderate se garantează
98	25-18
Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut
Conţine carne de boli digerată şi făc tâ solubilă prin Pepsină. Este recomandat In boalele de stoinach, digestiunile grele safi nesuficiente. E o hrană admirai ilâ pentru Anemici, Convalescenţi, Ftieid şi Bătrtnl, precum f î pentru toţi acel cari n’afl poftă ue mîncare sail nu pot suferi raincările.	as-îi
Puritatea Perinei lui dia|>eauteaut
a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUB.
30 Farmacia «Vlal», 1, rne Ronrdaione, Pari», sssjr- Se găseşte de vlnzare la toate farmaciile bune -mtt.
OTTO HARNISCH
Bucuresci	I	Galaţi
41—Strada Academiei—41	\	49.—Strada Portului—49.
Toate articole technice CAUCIUC	ASBEST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Tal>le — Corel© — Pir©
CURELE DE TRASMISiUNE
Jfianometri—Hobhtete— Ventile — Sticle pentru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
(97)	IMEU 3	lO	(60—So)
B
l
o
X3
fl O
•p «3
g ■“
5 W9
S. ■*
a
» s o a
«a >co «s E L. 3 bC *2
l!
3 l
S
s
g
* ,
&
o
9
o
i
■o
I
Cea mal bană calitate earlslentă tic
tdf COCS *»af
DE UZINA DE GAZ
vi se furnisează la domicilii!, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată
DC- Ta E S 4 M ^
Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală sail personal casei
A. ftOXiBŞTEIM
O, Strada Decebul, O.
Bucureşti, Telefon Ko. 6d.
Tot aeolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Pariyine şi Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardijf, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. ExpediţiunI en gros fi en detail de la Bucu-r*ftl, Constanţa şi Brăila lu orl-ce staţiune a căilor ferate.
113	60-5
Bucureşti. — Tipografia EPOCA, Strada Clamenţel No.
www.dacoromamca.ro
3.