SIRII n.—ANUL n, No. 278. NUMARULJO BANI ABOKÂMEITELE încep la 1 şl 15 ale fle-cărellunl şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătate prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinitate 50 lei Şase luni ... 15 > > > Î5 » Trei luni . . . 8 * » > 13 » Un namir in streinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ REDACŢIA No. «-STRADA CLEMENŢEI—No. * Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 12 OCTOMBRE 1896. NUMARULJO BANI ANIJNCIIIBILE In Bucureşti şi judeţe ao prime» numai la Administraţie In streinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV.0.30 b. linia » * > III .... . S.— lei » » * * II . . . . . 3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul U » unii vechii S0 bani ARMINI8TRAŢ1A No. STRADA CLEMENŢE! -No. 3. NECROLOG Eri am glumit asupra cazului lui Pallade, a cfirul îndepărtare din minister n'are mal mare importanţă politică de cît aceea a unul subcomisar. Nu ne putem împiedeca de a continua gluma. „Popoarele fericite nu au istorie* Vom zice la rîndul nostru : „Ministerul lui Pallade nu are istorie11. Şi fiind că este vorba de un necrolog politic, credem mal potrivit a aplica defunctului Pallade următoarea frază panegirică: „Palla-„de ca iarba ministerului, ca flo-„rea cîmpulul !* De astă-zl Pallade nu mal are un nume. Imprumutînd o comparaţie a unul mare orator funebru, vom zice: Pallade este pîrîul anonim care se varsă în rîu, pentru ca rîul să se verse în fluviu, iar acesta în imensitatea mărel. Sau în termini mal prozaici : Pallade se confundă în Gogu Cantacuzino, pentru ca a-cesta să se reverse în Sturdza si de aici în marea colectivitate. Peste cîte-va zile Pallade nu va mal putea fi distins de Ot-nescu, Ghiţă, Manolescu Lungu şi alţii cari formează apele turburi ale colectivităţel. Reintrat în raidurile suspecte ale colectiviştilor de la club, dacă cine-va va avea curiositatea, izbit de figura disperată a individului, să’l întrebe, „cine eşti tu* ? isgo-nitul de la domenii, de sigur va răspunde: „Am fost şi eu odată „Pallade, astă-zl sunt membru al „clubului*. Şi cînd te gîndcştî că toate acestea i s'a întîmplat în floarea vîrstel! Nicorescu de la Bîrlad trebue să verse lacrimi de crocodil... CiţI-va agenţi infimi de tot.... oh... foarte infimi şi foarte puţini la număr, s’au gîndit —o ideie trecătoare — ca să'I ridice lui Pallade un mic monument politic comemorativ. Consultat asupra acestei pioase intenţii, Pallade suspinînd a răspuns: „Dacă „voiţi să'mî faceţi plăcere, în loc „do monument ridicaţi o coloană „de marmură, figurînd un arbore „rupt în două.* Inmormîntarea politică a lui Pallade, din cauza doliului ce a provocat, nu se va face în ţară, ci în streinătate. De obicinuit oamenii cari îşi dau sfirşitul sufletului în streinătate sunt aduşi în ţară. Cu Pallade este contrarul. Moartea lui politică a avut loc aici. Inmormînta-rea însă se va face la Carlsbad ! Pentru ce Pallade a ţinut, ex-primînd ultima sa voinţă, ca rămăşiţele salo politice să fie transportate din ţară? Probabil că o reminiscenţă vagă din şcoală l'a determinat la aceasta. Pallade şi-a adus aminte ca prin vis că un oare care ilustru romana zis: „nu voesc ca ingrata „patrie să-mi conserve nici oasele „mele*. Pallade, care dacă n'are tipul Roman are însă caracterul, şi-a zis la rîndul său... un gînd care ’l-a venit prea tîrziu faţă cu strămoşul său roman, prea de vreme faţă cu colectivitatea: „ingratul „partid nu va vedea convulsiunile „sfirşitulul meu politic*. Şi iată de ce Pallade a plecat sau pleacă spre regiuni mal senine, unde nu este durere, nici minister, nici diurnă, nici colectivişti, unde este numai apă caldă şi rece, mal cu seamă rece 1 Din fericire pentru partid, pierderea deşi este mare, totuşi ea nu e ireparabilă. In locul lui Pallade, dispărut, o mie de alţi Pallade se prezintă. „Pallade a murit, „să trăiască Pallade*. Legiunea nouilor Pallade se prezintă în rîndurl dese şi în pas gimnastic pentru a înlocui pe a-cela acărul fericire nu mal este din lumea aceasta. Această coliortie turbulentă, care ţipă la uşile ministerului şi în curînd ale ministeriilor, are deja cuvîntul el de ordine si de tre- a cere. „Suntem nici carne, nici peşte, „suntem însă toţi Pallade*. FRANŢUZUL SOCRATE! Ne mulţumit cu lecţiile de samsarlîc pe cari voeşte să le predea tinerime! romîue, d-1 Ghiţă Mârzescu s’a apucat acum să ne facă şi un curs de literatură. Tot în Voinţa Naţională— ziarul său privilegiat—a debutat d-1 Mârzescu la 7 Octombrie 1896 şi într’o scrisoare intitulată «Un prim şi ultim răspuns» ne vorbeşte despre judecata lui Socrate şi ne a-minteşte cuvintele pe cari le-a rostit acest filosof pe nedrept osîndit la moarte şi povăţuit să fugă spre a se sustrage pedepse!. No!, nepricepuţi! şi ignoranţii redactori de pe la unele ziare, cum ne numeşte coconu Ghiţă, credeam că Socrate filosoful a trăit şi murit la Athena pe la anii 468—399 înainte de Christos şi că a vorbit acolo tot-d’a-una limba lui Pericles şi a lui Phe-rikydis. Ei bine, se vede că ne-am înşelat. Socrate vorbea franţuzeşte, după cît ne spune d-1 Mârzescu, care este profesor de universitate şi cumulează această funcţiune cu aceea de samsar administrativ comunal şi eclesiastic. Intr’adevăr, iată cum citează d-1 profesor de universitate Mârzescu textul cuvintelor lui Socrate : «Criton, le semble-t-il possible qu’im Etat subsiste et ne soit pas renverse, lorsque Ies jugements rendus n'y ont aucune force et sont foules aux pieds par des particulicrs ?». Bată-te sănătatea de dascăl, d-le Mârzescu ! Făcuşi ce făcuşi şi franţuzişi pe sărmanul Socrate, îmbrăcîndu-1 cu frac şi cu joben pe cap. Acum nu ştiu dacă nu faci eroare. Unii istorici pretind că Socrate ar ii răspuns lui Griton pe nemţeşte: «TÂeber Freund, es ist mir Wurst!» iar alţii că ar ii strigat pe englezeşte şi romîneşte: «To bc or no to be, tot acolo vine /» Platon, discipolul lui Socrate, care pare-se nu a fost proiesorul lui Mârzescu, pretinde însă că nenorocitul Socrate ar fi zis pur şi simplu pe greceşte: «Na se vraso !» cuvinte pe cari de sigur le-ar mai repeta bucuros şi la adresa Conului Ghiţă as-tâ-zî, văzînd că’l pune să vorbească franţuzeşte. As-tufini Ouguesse, cu cursurile tale de literatură internaţională înainte de Christos ! Tibisir. INTERZICEREA CONFERINŢEI NAŢIONALE Ordinul baronului îlAniî'.v — motivele oprirei conferinţei.—Coif clu/.ia. Ordinul b.irouuluî Bânîî'y O telegramă particulară, pe care am primit’o ieri după amiazî, ne încunoştiinţează, că baronul Bdn-ffy a dat instrucţiuni telegrafice autorităţilor din Sibiu să ia măsuri pentru oprirea ronfe-rinţei naţionale. De şi pirui azi Agenţia Roinînă n’a găsit de cuviinţă să ne transmită această ştire, ca o confirmare a telegramei noastre, totuşi nu ne putem îndoi de loc de veracitatea ştirei ce ni s’a trimis de către un romîn fruntaş din Budapesta, in poziţie de a fi bine informat. Motivele oprirei Baronul Bănffy a dat în acelaş timp instrucţii speciale fişpanuluî Khalman din Sibiu, ca să invoce drept motiv al oprirei conferinţei faptul că numai delegaţii alegătorilor romînî au fost convocaţi, ceea-ce legea electorală n’ar fi permiţând. Dacă s’ar fi convocat delegaţii tutulor alegătorilor, fie ro-minî, fie ungurii saşi, ovrei, etc. atunci întrunirea conferinţei s’ar fi permis. Acesta este motivul invocat de Bănffy pentru oprirea conferinţei. In realitate însă cu totul alte consideraţiunî aii determinat pe guvernul unguresc la interzicerea conferinţei naţionale, care de la 1880 şi pinâ la 1896 na fost 0-pritâ nici o dată de guvernele Tisza, Szâpăry şi Wekerle. Numai d. Bănffy a oprit astă primă-vară şi acum întrunirea; conferinţei şi, —coincidenţă ciudată ,—atunci cînd în România se află la putere «cinstitul samsar al cestiuneî naţionale». Vizita împăratului Frautz losef Despre adevăratele motive ale oprirei, ne-au încimoşUinţat acum. cite-va zile gazetele ungureşti, cari au cerut guvernului unguresc să interzică conferinţa, de oare-ce raţiunea de nu permite ca gioiiiiun să iie cuprinzi încă mult timp de credinţa că vizita în Momfnla a Împăratului Frânt* fosei' ar li produs o îndulcire a situa-ţiiinei celor trei milioane de fţomîni. Acesta este adevăratul motiv al oprirei conferinţei. ------------------------------- BANDELE D LUI C. F, ROBESCU Ni s« denunţă că astă-zî dimineaţă agenţii poliţiei comunale, asistaţi de agenţii poliţiei administrative, în tocmai ca nişte vandali, aii dărînmt mal multe şoproane la doul cetăţeni din bulevardul Ferdinand, I. Ionesen şi Grigore Ilie, rotar, pe baza unei simple somaţiunl făcută de comisarii poliţiei comunale. E ştiut lucru că o somaţiune a poliţiei comunale nu poale fi esecutorie şi că a-geuţii poliţiei comunale nu pot desfiinţa imobilele cetăţenilor după bunul lor plac, fără ca să aibă o hotărîre definitivă a autorităţilor judecătoreşti. Se vede Insă că de cînd primarul Robescu a înfiinţat în culoarea lui sistemul pungăşiilor şi samsarlICtirilor pentru slujbe şi de cînd a organizat bande de bătăuşi cu concursul vestitului bătăuş inspectorul de poliţie Ionel Antonescu, nu e mulţumit să jefuiască şi să terorizeze ast-fel pe cetăţenii din acea culoare. Acum pe faţă, cu funcţionarii plătiţi din budgetul comunei, faimosul Robescu Încuviinţează nelegiuiri de soiul acesta şi încurajează ast-fel pe zbirii poliţiei la jaful şi ruina cetăţenilor. Să ştie însă d. Robescu că va fi tras la răspundere pentru toate aceste mişeii! pe cari le ordonă şi le ocroteşte şi dacă bandele mişeilor al căror şef este, nu vor înceta, tot dînsul care este capul bandei, va plăti, şi va plăti scump urmările acestor acte de barbarie. ERA REFORMELOR Guvernul actual a fost necouteuit învinuit de oposiţiune că nu face nimic de cît cârpeli, şi că nu întreprinde nici e reformă serioasă, aşa în cît mai deunăzi ziarele gu-■ vernamentale att fost silite să dea ca o reformă de căpetenie «schimbarea regulamentului pentru admiterea la bacalaureat a elevilor pregătiţi In şcolile private». Această «reformă» e menită, trebue să o recunoaştem, a schimba din temelie soarta ţărei, şi numai din patimă saă nepricepere, opo-siţia nu voieşte a o preţui la adevărata e1 valoare. Acum guvernul liberal, după iniţiativa inteligentului şi neobositului ministru Palade, a luat însemnata hotărîre, de a se gîndi la un şir nesfîrşit de «reforme» cari de cari mai mari, pentru a face din Romînia, a zis d. Palade intrebuinţînd o comparaţie nouă de tot, dar eloquentă, «o adevărată Belgie a Orientului». Pentru aceasta Insă, d-sa a cugetat că trebue să se lucreze cu înţelepciune, şi să se caute a se cunoaşte adevăratele nevoi ale ţărei, de oare-ce liberalii pe cînd erafl în oposiţie nu au avut timp şi prilej să cunoască de cît adevăratele nevoi ale partizanilor lor. Cu hotărîrea ce are în toate acţiunile sale, d. Pallade, după ce s’a sfătuit în ascuns cu învăţatul şi competentul secretar general al Ministerului şi eu vr’o ciţi-va sub-şefi de biuroti, a hotărît că «în o ţară eminamente agricolă», (iar o expresiuue nouă dar bine găsită a d-lul Pallade), trebue să se cunoască mal iutii starea agricolă, lucru despre care d-sa în lunga , deşi puţin căutată, sa carieră de advocat nu a avut prilej să aibă nici o cunoştinţă. Trebue deci, a hotărît d-sa, să se facă o cercetare amănunţită din sat îu sat. Lucrul propus consiliului de miniştri, nu putea fi de cît primit şi d. Pallade fu viu felicitat pentru a-ceastă idee ce nici unul din colegii săi nu aştepta de la d-sa, şi s-a şi botezat lucrarea de făcui: Mare anchetă agricolă. OrI-ee e făcut de liberali nu poate ii de cit mare. «Cu o oră mai înainte», cum s'a exprimat distinsul ministru, în o frumoasă iu-spiraţiuue, lucrarea s'a începui. Ea s'a încredinţat şefului micului, dar activului biu-rott de statistică, ce a mai supraveţuit, şi acesta după cum nc-aii spus ziarele a şi plecat, întovărăşit de un copist, acum vre-o două luni în comuna din jurul Bucureştiu-lui prin care s’a început «cercetarea». Duşmănit cei mai înverşunaţi al guvernului nu vor mai putea deci nega pe viitor activitatea reformalrice a liberalilor— naţo-nali. E vorba numai să avem «puţintică răbdare», cum zice Zuharia, Trahanaehe, cunoscutul liberal şi să fim siguri că îndată ce cercetarea va fi isprăvită, se vor propune reforme uimitoare. Aceasta fie zis Î11 treacăt, ar trebui să slujească de pildă conservatorilor, care în chipul lor nesocotit de a lucra, nu ştiti să facă mal înainte, cercetări amănunţite sub cuvînt că Miniştrii s’ar li pricepîud iu ranmra departamentului lor. In adevăr, această Eră a Reformelor, liberale nu se va începe nici tnîine nici poi-mtine. Lesne Insă se poale socoti cam pe cînd va începe această eră de fericire. Dacă cercetarea lu o comună pentru a li bine făcută, cere la două luni, cum ea trebue făcută, pentru a li uniformă, de a-ccleaşi persoane, şi cum avem vre-o hei mii de eomune, nu vor trebui de cît şca-se mii de luni sau cinci sute de ani, pen-t. u ca lucrarea să fie cu desăvîşire isprăvită. Dacă, cum e probabil, această lucrare nu se va putea face în lunile de iarnă, ar fi numai o prelungire de cite-va sute de ani. « Ce sunt cîte-va sute de ani în viaţa unei naţiuni», a observat cu drept cuvînt după o matură cugetare guvernul liberal reformator. NEOMENII ADMINISTRATIVE Situaţia la Cîliirnogi.— Persecut lunile administraţiei.— Dreptu-rile propriet&ţel. — ISasIm-zuciile de Marţi.—Amestecul pătimaş al ministrului. — Două reclamaţiuui. Erî, în cadrul strimt al unei relaţiuni telegrafice, am arătat nelegiuirile ne mal pomenite ce se săvîrşesc la Cbirnogi, în plasa Olteniţa, judeţul Ilfov—nelegiuiri al căror autor este proprietarul domeniului Herăşcl, ministrul de interne Năstase Stolojan. Toate aceste fără de legi sunt îndreptate în contra d-lui Filip Corlătescu, fost deputat, cu care precupeţul de la interne este şi în conflict de interese. Astă-zl vom arăta pe scurt ce se petrece în acel colţ al ţărei, pentru ca să vadă toată lumea de ce este capabilă colectivitatea. Situaţia la Cliimogi Frumoasa moşie Chirnogil, arendată cu aproape două sute mii de lei, este proprietatea Eforiei Spitalelor Civile ; arendaşul el este Dl. Filip Corlătescu. Cea mai mare parte din valoarea de pro-ducţiune a acestei moşii constă îu veniturile ce dafi balta şi viile ce sunt pe ea— vil cultivate de locuitori plătind embatic. Toţi locuitorii bogatului şi marelui sat Cliiruogi—1300 de familii— sunt învoiţi la baltă, cu vitele la păşunat şi altele, precum şi mai mulţi locuitori din satele învecinate. Cu toate că locuitorii sunt datori arendaşului, că aii angajamente scrise cari aii espirat, arendaşul, conform unui vechii! o-biceiu al locului cu care s’aii învoit tot-d’a-una foarte bucuroşi sătenii, ÎI lasă să-şi ridice griul, să se bucure de toate roadele muncei lor, şi numai la culesul viilor îl socoteşte, le ia acompturi din ce datorese şi pentru rest ÎI aşteaptă, fără să le socotească nici un fel de dobîndă, pînă ce-şl vînd vinul—lăsîndu-le tot cu desăvîrşire liberă şi recolta porumbului, ulterioară culesului viilor. Cam aşa s’a urmat In trecut, dar în tocmai aşa a urmat d. Filip Corlătescu doul ani de-arîudul, spre marea mulţumire a tuturor. Persecuţiile administraţiei De aproape un an însă, adecă imediat după venirea colectiviştilor la putere, s’a început o campanie de persecuţiuni în contra d-lul Corlătescu şi în dauna buuelor re-laţiuul ce existai! între arendaş şi locuitori. Consiliul comunal a tost disolvat, în capul comisiei interimare s’a pus acei care, po-măzuit mai tîrziu primar, era menit să servească de uneltă josnică răsbunărilor şi persecuţiilor marelui explotator funciar de la HerăştI; sub-prefectul noii venit a luat de la început, din chiar senin, o atitudine ostilă faţă cu arendaşul Eforiei; iar sătenii aO fost veşnic instigaţi, împinşi la revoltă. Ca culme, un om dat în judecată pentru fapte criminale şi abia eliberat pe garanţie, a fost a doua zi de eşirea sa din puşcărie ales şi întărit ajutor de primar. De atunci primarul cere la fie-care oca-ziune acte autentice, refuză concursul săiî arendaşului peutru executarea angajamentelor locţiitorilor; se produc în comună bătăi, răscoale, omoruri chiar—un pîndar şi-a pierdut viaţa din cauza instigaţiunilor administraţiei;—iar d. Corlătescu, care reclamă parchetului şi ministerului de interne, nu găseşte dreptate nicăeri. Pe lingă pagubele foarte mari ce a suferit şi sufere, el este într’una ameninţat în averea şi chiar viaţa sa. Drepturile proprietate! Administraţia însă merge mai departe : pentru ca să lovească în d. Corlătescu, eu aduce o atingere chiar drepturilor de proprietate ale Eforiei. In adevăr, întinsele vil de pe moşia Chir-nogi sunt proprietatea Eforiei şi ele se cultivă de demult de către locuitori, plătind un fel de embatic către proprietară, respectiv arendaşului, după un tablou Întocmit de proprietar şi dat de el arendaşului pentru a-1 servi la încasarea veniturilor. El bine, acum, după trecerea de alitea decenii, administraţia a învăţat pe locuitori să nu recunoască acel tablou şi primarul, în mod arbitrar, s’a apucat să măsoare el viile şi să întocmească un nou tablofl de plată. Se şlie că viile şi grădinile se calculează după pogonul mic, de 729 stlnjeui pătraţi, iar nu pogonul mare de 1296 stlnjeni pătraţi. Primarul nu vrea să ştie de aceasta şi măsoară cum crede el că va pulea lovi mai bine îu arendaş şi încălca drepturile proprietăţel. Pentru a se înţelege cum este făcută a-coastă măsurătoare, este destul să spunem că nici chiar locuitorii n’o iaiî în serios. Mai mulţi din el, mult mal conştiincios! de cit funcţionarii publici, au cerut arendaşului să socotească după tabloul vechia. Unul din el spunea chiar că’l este ruşine să se servească de măsurătoarea primarului, de oare-ce nu’i a găsit de cit 14 prăjini, pe cînd el şlie bine că posedă un pogon şi 13 prăjini. Eforia, pusă In curent cu acest arbitrar www.dacoromanica.ro EPOCA care’I lezează drepturile, a rtnduit o cercetare, tn urma cărei a Înaintat ministerului o adresă cari trebue să fi răsunat straşnic pe obrajii Ministrului de la interne— adresă asupra căreia vom avea ocaziunea de a reveni. Iiaşbiizueiilc «le Harţi Cu toate acestea sătenii cari mal înainte veneati de se socoleail de pe la mijlocul Iul Septembrie, pregătindu-se de bani pentru epoca culesului viilor, aii Început a veni la socoteala abia Duminică G Octombrie — a-ceasta pentru că oamenii administraţiei, ca orl-ce colectivist de verl-ce treaptă, îl ademeneau merett cu promisiuni pe cari nu puteaîl şi hu aveaţi dreptul să le realizeze. D. Corlătescu, vâzînd şicanele la cari este zilnic expus, a convenit cu sătenii ca el să plătească acompturl din ce datoraă şi să intre apoi în vil pentru a strtnge recolta, dînd insă un înscris pentru restul datoriei, care urma să se exocute cîud lie-care locuitor şi-ar ti vîndut vinul. Aceasta s’a şi tăcut în parte Luni; dar cînd se duceai! la primărie pentru a legaliza Înscrisurile, primarul îndemna pe locuitori să nu iscălească, căci va veni subprefectul şi ’I va lăsa să-şi culeagă viile fără a plăti nimic. Intr’adevăr că Marţi s’a şi petrecut în ChirnogI un scandal revoltător şi un atentat la averea oamenilor şi la dreptul de proprietate ne mal pomenite. De dimineaţă primarul a declarat că nu va legalisa nici un înscris pînă la ora 10, pentru că aştepta pe sub-prefect cu porunci de la ministru; sub-prefectul a venit cu jandarmi şi urmat de sute de oameni s’a dus la vil de a ameninţat pe arendaş că dacă nu lasă oamenii să dispună cum vor voi de fructele moşiei, le va da el drumul, cu forţă, fără nici o plată; arendaşul Eforiei a fost ameninţat; sub-prefectul ’şl-a uitat rolul şi după ce a făcut pe agitatorul colectivist ordinar, a îndemnat pe oameni la revoltă. A trebuit atitudinea liniştită dar hotărltă a d-lul Corlătescu, pentru ca să nu se în-tlmple încăerărl slngeroase şi pentru ca astă-zl să nu avem de înregistrat .devastări şi de plîns victime ale banditismului colectivist. Dar ziua s’a pierdut precum se pierduse şi altele, reprezintantul proprietăţel nu poa le intra în drepturile sale, ţăranii îşi pierd vremea pe drumuri şi la primărie — iar rodul viilor, acest venit important al moşiei ChirnogI, este ameninţat a se pierde Amestecul pătimaş al miniştrii]ni Vom arăta altă dată rolul lui Năstase Stolojan în toată această serie de vexaţiuni şi abuzuri de putere ; pentru astâ-zl ne mărginim a înregistra următoarele : Primarul cu de la sine putere, dar pentru că primise ordine superioare, a început a încasa Marţi dimineaţă bani de la unii locuitori, dar numai pentru vil şi după măsurătoarea arbitrară ce făcuse din ordinul ministrului. Acelaş primar, după ce spunea unor persoane că ’şl-a tocit destul ghetele pe drumul Herăştilor, a declarat că a primit aşa straşnice porunci de persecuţiune în contra d-lul Corlătescu, în cît ceea ce a făcut pînă acum nu reprezintă nici jumătate din ceea ce i s’a ordonat să facă. Ciţl-va din săteni, din acel cari puneaîl mal mult teineiu pe atitudinea revoltătoare a sub-prefectulul, spuneai! în faţa satului întreg că «doar ai! fost şi el la ministru la moşie». Sub-prefectul chiar, în focul peroraţiei sale, a spus că corespondase chiar seara cu ministrul şi că a primit ordine de la el. Iar după ce a plecat de la ChirnogI lă* sînd oamenii încurcaţi, cari ai! aşteptat pînă noaptea tlrdiîl la Primărie — a corespondat prin telefon direct cu ministerul de interne, de unde aştepta încă un răspuns pe la o-rele 4 jumătate după prînz. Două redauiaţiunl In faţa acestora, d-1 Filip Corlătescu a adresat telegrafic parchetului de Ilfov următoarea plîngere: Administraţia locală instigînd însă-şl locuitorii la revoltă şi luarea fără plată a recoltei viilor de pe moşia C.hirnngi, ce ţin cu arendă, sunt ameninţat a-ml vedea întreaga avere prada sălbăticiei lor şi chiar viaţa mea periclitată. Azt faimosul sub-prefect do Olteniţa Popescu, însoţit de primarul comunei, 4 jandarmi şi întreg satul, a venit la moşie in plin cărnp, unde mă găseam dezarmat, şi sub cele mal neper-rnise ameninţări, in faţa locuitorilor cari per-duseră orl-ce măsură văzind protecţia vinovată şi pătimaşă a sub-prefectulul, a autorizat în faţa mea şi a reporterilor (fiarelor Epoca şi Timpul pe locuitori, a intra "cu forţa in vii şi a culege rodul fără nici o plată către mine şi angnjindu-1 a-şl apăra fructul acestei spolieri cu orl-ce mijloace. Contra acestui neauzit abuz de putere, ce pune în pericol întreaga proprietate din ţară, reclam d-voastre, cerînd protecţie, prin anchetarea urgenlă a cazului, suspendind masurile administrative de îndată, de oure-ce in 24 de ore toată recolta va fi ridicată şi dusă afară din moşie—cum şi darea în judecată a funcţionarilor abuzivi. De asemenea d-1 Corlătescu a adus telegrafic cazul la cunoştinţa Eforiei, ruglnd-o să intervină şi să-l facă a avea liniştita folosinţă a proprietăţel arendate. Miine vom arăta In ce fază a mal intrat şi care este rezultatul imediat al neomeniei administrative înscenată şi condusă de ministrul de interne Năstase Stolojan. -------- HMIfl ■ lll^W--------- OFOEMAŢIf Erl seară, la orele 5 şi jumătate, ruspopitul Dragomir Dumitre-scu a dus în cabinetul ministrului cultelor pe judecătorul de instrucţie Vasiliu. In cabinetul ministrului s’aă închis d. Poni, răs-popitul şi judecătorul de instrucţie. La orele 6 şi jumătate nici unul din cei trei nu eşise încă din cabinetul ministndui. Toţi cei-l’alţi funcţionari din minister au părăsit ministerul cite-va minute după sosirea judecătorului de instrucţie dus de răspopit. Azi şi mîine se vor ţine două Întruniri publice la Huşi în vederea alegerilor comunale. La aceste întruniri vor lua cu-vîntul şi d-nil Fleva şi Scorţescu. Pe ziua de 28 Noembrie vor fi înaintaţi la gradul de general A. Sa Regală Principele Ferdinand, colonelil Vartiadi, Beller şi Teii. Mîine se va întruni sesiunea de toamnă a Sfîntuluî Sinod. Se vorbeşte cu insistenţă că se va propune revizuirea sentinţei de caterisire dată in mod ilegal în contra I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Ministerul de răsboiQ a instituit o comisiune pentru revizuirea codului de justiţie militară. Comisiunea se compune din d-nil general Arion, Filitis procuror general la Curtea de Casaţie, Al. Giani şi M. Poenaru-Bordea membrii al aceleiaşi Curţi şi colonelul Gherghel, comisar regal pe consiliul de revizie. subşeful gării de Nord, d. Paseu şi cîţl-va impiegaţi de la gara de Nord şi între d. căpitan Opreanu şi V.îţl-va ofiţeri din regimentul II de geniu. D. căpitan Opreanu şi ciţl-va ofiţeri aO atacat cu săbiile pe d. Pascu şi subalternii săi chiar în momentul cînd aceştia erau ocupaţi cu manevrarea unul tren. D. Pascu a fost rănit. Parchetele militar şi civil cercetează cazul. CoiiNtatuni of» Agenţia liomină oare ne Întreţine zilnic ou toate fleacurile «Hu I’atagonia, pînă astă noapte nu ne-a «lat nici o ştire Iii privinţa intfrzierei conferinţei naţionale «le la ftlliitî. Din cauza marel afluenţe de elevi de la liceul din Focşani, s’a înfiinţat şi la clasa a IV-a o divizionară. Cu modul acesta Focşanii are pe lingă un liceft cu şeapte clase şi un gimnazii! complect cu patru clase. Şeful biuroulul de servitori, un anumit Păunescu, fost agent şi conductor de tramcar, fiind Miercuri seara la gara de Nord, într’o stare de ebrietate extraordinară, a început să înjure pe toţi birjarii cari se găseai! în curtea gării, pentru motivul că nu 1’aO salutat. Apoi a început să ia la bătae pe birjarul cu No. 379, umplîndu-1 de sînge. şi a plecat de acolo a doua zi. Presenţa acestei jlote a causat o panicii marc printre populaţia turcească care a căutat un refugiu la casele creştinilor, mai cu deosebire la armeni. Se asigură că un grup do capitalişti englezi a olerit guvernului cretan un împrumut de 100.000 lire sterline, şi a propus înfiinţarea u-nel bănci la Canea. DISOLVAREA CAMEREI BULGARE Sofia, 10 Octombrie. In consiliul do miniştri ce s'n ţinut sub pre-şidenţia Prinţului, acesta a acordat d-lut Stoi-low disolvarea Camerei. Opinia predominanta asupra cauzelor disolvărel este că multiplicitatea partidelor şi a fracţiunilor in Cameră face grea menţinerea unei majorităţi compacte. Este cu desăvirşiro inexacta versiunea după care diverginţilo de păreri in cestiunea tratatului de comerţ cu Austro-Ungaria ar fi contribuit la situaţiunea actuală. încheierea definitivă a tratatului este cu totul asigurată. PRINCIPELE NICH1TA LA ROMA EDIŢIA «3 -A Kotna, 10 Octombrie. Intilnirea Prinţului Nicolae şi a Regelui Hum-bert a fost foarte cordială. — Prinţul Nicolae a sărutat mina Reginei, apoi prinţul de Neapole a condus pe Principesa Elena lingă MM. LL. caia aă sărutat-o. Cortegiul s’a dus apoi la palatul Quirinal în mijlocul unul gard dublu de trupe cari făceaţi onorurile militare, pe cînd musiceie cînlai! im nurile muntenegrean şi italian. — O mulţime e-normă scotea aclamaţiunl entusiaste.—Manifestaţia a fost grandioasă, mal cu deosebire pe piaţa Quirinalulul; Prinţii aii eşit la balcon pentru a mulţumi. Roma, 10 Octombrie. Toate diarele publică articole salulînd pe principesa Elena In numele oraşului Roma. — Multe notabilităţi aii depus cărţile lor la palatul consulatului unde a tras familia princiară a Muntenegruluî. Regele şi Regina Italiei ai! adresat telegrame afectuoase Principesei Milena la Celtinge. Astă-seară a fost Ia Quirinal un prînz de familie de 80 tacimurî, la care au asitat toţi prinţii muntenegreni şi italieni. Roma, 10 Octombrie. Prinţul Nicolae a conferit Regelui marele cordon al ordinului Danii şi alte decoraţiunl o-fiţerilor casei militare a Prinţului de Neapole. —Regele a conferit ordinul Coroanei Italiei miniştrilor muntenegreni şi ofiţerilor casei militare a Prinţului Nicolae. (Serviciul Agenţiei R o rame) Roma, 10 Octombrie. D. de Carvalhoy Vaseucellos, sosit din Lisabona, reia funcţiunile sale de ministru portughez la Roma. Raporturile diplomatice între cele două guverne fiind ast-fel restabilite, ministrul italian ia Lisabona va fi din noO acreditat în curlnd. Belgrad, 10 Octombrie. Negociările întrerupte cu Bulgaria s’afi reluat, de oare-ce ministrul Daniel s’a întors la Sofia cu instrucţiuni noul. După ce se va constitui, Skupştina va fi deschisă printr’un ukas, fără discurs al tronului. Paris, 10 Octombrie. Regele Greciei a plecat la Viena. Londra, 10 Octombrie. Scontul s’a urcat la 4 la sută. ştsmi m.'w Crime.—Delicte.—Accidente.—Intîmpl&ri lingă Aseară s’a ţinut o consfătuire intimă la d. Eugen Stătescu în cestiunea remanierel ministeriale. La această consfătuire a hiat parte şi d. P. S. Aurelian. Neputîndu-se lua nici o hotâ-rîre, oracolil colectivişti se vor întruni din noii diseară. Alaltă seară un incident regreta bil s’a produs la gara Cotrocenl între gspanrrgn CONVENŢIA MILITAR] FRANOO-RUSA Londra, 10 Octombrie. Daily Chromcle pretinde a şti că convenţiu-nea militară franco-rusească s’a încheiat în August 1890, şi că tratatul de alianţă a fost semnat în Decembrie 1893.— Alianţa n’ar fi de cit o simplă convenţiune militară, de un caracter pur defenisiv, euprinzind acceptarea pâcel de la Francfort şi neputînd fi întrebuinţată de Frauda pentru a relua Alsacia şi Lorena. AFACERI TURCEŞTI Birmingham, 10 Octombrie. D-nu Gosclien a pronunţat un discurs insis-tînd asupra concepţiei greşite ce şi-a făcut lumea de Menţiunile Englitereî in timpul crisel armeneşti. Opinia streină trebuie să fie convinsă acum de sinceritatea Englitereî. Atena, 10 Octombrie. După o depeşă din Constantiuopol, escadra rusească a Mării Negre a sosit la Trebizonda DIN CAPÎTAXA Tîlliar şi dezertor. — Individul Radu Pârvu Popa, urmărit de mal mult timp de autorităţile din judeţul Ialomiţa pentru nenumeroasele til-liăril şi spargeri ce a sâvirşit in acel judeţ, a fost descoperit erl de către poliţia de siguranţă, in spitaluî militar. Vestitul tiltaar, fiind şi dezertor din armată, a fost prins de autorităţile militaro şi fiind bolnav, internat in spitalul Militar. El este ţinut sub pază pînă la însănătoşire cînd va fi dat judecăţii pentru delictele comise. Bătae cu rănire.—Erl seară individul Ghiţă Stoian luindu se la ceartă cu un anume Carol Ştefan, iu circiuma lui N. Glieorghiu din şoseaua Filantropiei 69, a scos un cuţit ce puita la briii şi a înjunghiat pe adversarul săfl in partea stîngă a pîntecelul. Starea lui Carol Ştefan fiind foarte gravă, el a fost. transportat de urgenţă In căutarea spi talului Filantropia. Agresorul a fost arestat. DIN TARA Sinucidere.—Aflăm din Piteşti că Iu ziua de 8 curent, mecanicul de la moara din comuna CosteştI (Argeş) a fost găsit spînzurat lingă magaziile morel. Nu se cunosc pînă acum cauzele acestei si' nuciderî. Parchetul cercetează. Ploaie torenţială.—O ploae torenţială a că zut zilele trecute în judeţul Mehedinţi. Linia ferată intre Severin şi Virciorova a fost Întreruptă o zi întreagă pe distanţă de un ehilometru, din causa priindişulul care adus de apele ploilor din munţi a acoperit linia. Mort din bătae. — Locuitorii Costache Busuioc şi Niculae Mironică din comuna Găiceana (Tutova) au bătut alît de rău pe un consătean al lor Gheorghe Steleriu, în cit nenorocitul a încetat din viaţă peste cite-va ore. Parchetul fiind avizat despre acest fapt, a ordouat arestarea criminalilor şi a Început instruirea afacerel. Prinderea unui condamnat prin contuinace.— Se telegrafiază din Piatra N., că erl s’a prins In acel oraş un vestit criminal numit Gheorghe Badaric, care era condamnat prin contu-niace încă din anul 1893 la 10 ani de muncă silnică. DIN NTREINÂTATE Un blazon semnificativ.— O tînără fetnee din Cartierul Saint-Martin din Paris, făcuse cunoştinţă, în timpul sărbătorilor ruseşti, unul gentilom care arata multă dragoste tinerel cochete şi care in cite-va zile cheltuise cu dinsa peste 3.000 de iei. Nu era un prinţ rusesc, dar pe cît se vedea avea aerul să fie descendentul unul^nobil şi mare personagiii şi In multe riudurl chiar dedea să înţeleagă amantei sale că prezenţa sa in Paris era necesitată de voiagiul Ţarului. Intr’o zi chiar venind vorba de blazoanele Franţei, vorbi şi el despre blazonul lui, fără să dea altă explicaţie de cil că armele acelui blazon sunt vorbitoare prin ele însăşi. In ultima seară In care s’aiî intîlnit amore-/.aţii, merglnd a-casă la el după ce mal intîiiî făcuseră un snpou excelent, gentilomul foarte bine dispus, aduse din nou conversaţiunea a-supra blazonului săii, şi luînd un creion începu să-l deseneze. Era un cleşte încrucişat de două chel falşe, şi înconjurate in mod estetic de un cuţit, un pumnal şi un revolver. După ce fileu cuvenita explieaţiune metrezel sale asupra semnificărel armelor cari complineai! blazonul, cavalerul adăogă că era de profesiune pungaş, că exercita cu multă poftă a-ceastă meserie şi că pe viitor voia ca şi dinsa, metreza lui, să-i fie complice in acest fel de o-peraţiunl. Tinăra femee speriată, voind să fugă, pungaşul incue toate uşile şi scoţînd din buzunar revolverul şi pumnalul, II declară că o ucide dacă se va incerca numai să-l părăsească. A doua zi însă, femeia fnspăimtntulă de acest pungaş, reuşeşte ca să scape de sub supravegherea lui, fuge şi istoriseşte toate scenele de mal sus comisarului de poliţie din cartierul respectiv. Se puse casa sub paza agenţilor, dar pungaşul care observase fuga amantei sale, se făcu nevăzut. Peste cite-va zile numai agenţii siguranţei publice, cari îl căutaă peste tot Jocul, l’aă găsit într’un otel din bulevardul Bonne-Nouveîle. El se numeşte Gaillard, este in virslă de 22 de ani şi a comis in timpii din urmă mal multe furturi importante. Ultima lui ispravă, este un furt de 12.000 de lei săvlrşit in dauna unul mare negustor de vinuri, pe care l’a deposedat de portofoliul său conţinînd acea sumă, într’o staţiune de omni-buse, fără ca să fie observat de nimeni şi nici de păgubaş. Luptă într’un ofiţer şi nn ţivil. — Un omor comis in Carlsrulie, de către un ofiţer, a produs o mare emoţiune în marele ducat de Ba-den. Un mecanic numit Siebmann intră într’o seară in restaurantul «Tannhaeus» şi iovi din greşeală scaunul locotenentului Brusevitz. A-cesta din urmă cerînd ca mecanicul să’I prezinte scuze, mecanicul SI răspunse ca să-l lase in pace. Atunci locotenentul se infuriă şi se aruncă asupra lui Siebmann, cu sabia. Graţie intervenţiunil proprietarului stabilimentului,nenorocirea a puiuţ să fie evitată pentru moment. Insă Siebmann duetndu-se după aceea în curte. locotenentul se luă după el strigînd: Am primit o ofensă mortală, trebue să mă răsbun, dacă nu, va trebui să părăsesc serviciul! Lumea interveni, însă locotenentul putu s'a-jungă pe mecanic. Bietul om îl ceru ertare de mal multe ori, insă ofiţerul înfuriat ÎI tmplintă sabia în corp. Rănitul fu transportat în o odaie a restaurantului, unde nu intirzie de a-şî da ultimul sfirsit. Circul G. F. Sidoii Astă-zl Simbătă 12 Octombrie 1896 Mare Representaţie Hig-Liffe şi Beneficiul d-lui IACHA GERARA Cel mal hun călăreţ, GROTESBU şi IAKEV După cererea generală Dans Serpentin pe t al Curînd debutul mal multor artişti noi angajaţi din Londra, Berlin şi Paris. In enriud Calul Goddar în Balon Ultima minune al secolului Cil stimă ii. F. Sidoli Directorul şi Proprietarul Circurilor BucureotI, Iaşi. FOITA ZIARULUI «EPOCA» 91) LOITIS JACCOLLIOT I>E FOC PARTEA A PATRA B w T JU JF I Ş 1/ M s Nimic n’ar putea descrie bucuria bietului Kirby, cînd se gîndea ca să ajungă între al săi cu două zeci şi patru ore mal curlnd. încovoiaţi pe caii lor, Canadianul şi el se ţineai! în capul plutonului şi eu toată goana lor, pasul cailor era attt de uşor pe iarbă In cît el putea să vorbească tot a-llt de bine ca şi cum ar fi fost pe jos. — Dick, zicea squatterul tovarăşului săfl, nu voit! uita nici o dată serviciul care mi l’al făcut astă-zl ; poate că ’ţl datorez viaţa soţiei mele şi a celor doul copil al mei; însă ori ce s’ar înllmpla, ţine minte aceste cuvinte : se află In tufişuri un om care se numeşte Walter Kirby şi n’al de cît să faci un semn ca viaţa acestui om să’ţl aparţie, ori care ar fi ora, motivul şi scopul. — Iţi mulţumesc Kirby, răspunse Canadianul, amiciţia şi devotamentul unul om ca tine trebuesc să fie ţinute In seamă şi într’o zi poate voi recurge la ele. Vezi, Kirby, eil nu cunosc Franţa, ţara tatălui meii şi adevărata mea patrie; aş fi vrut să mă duc să mor acolo şi să iafi cu mine rămăşiţele bătrînulul cari se odihnesc în Quebec; dar ce ar putea să facă în Franţa un fost bătător de tufişuri unde urbanitatea şi eleganţa sunt atlt de cunoscute ? Simţ bine că voii! muri în Australia. El bine, Kirby, ei! nu mal am rude pe lume şi trebuie să lil trist de tot cînd într’o bună dimineaţă cazi la rădăcinile unul tufiş, fără ca o mină amică să ’ţl închidă ochii: ast-fel Kirby m'atn gîndit că atunci cînd mina mea va fi prea slabă pentru ca să întindă o cursă sau să învîrtească o carabină, se va găsi poate, lin loc în căminul tâfl şi pentru bătrtnul bushranger. — Cel mal bun Ioc, Dick, cel mal bun ! exclamă Kirby mişcat pînă la lacrăml. — Ne perdusem puţin din vedere, continuă bravul Canadian, dar noi ne cunoaştem de mult, Kitby ’ţl-aducl aminte cînd ne-am Intîlnit intlia oară? Mă mal întrebi, Dick ! — Eram pe marginea rlului Murray, lingă Munţii Roşii ; am făcut împreună o campanie de vlnăloare, şi atunci bravul Canadianul nu era ca astă-zl... — Nu îndrăzneam să ’ţl vorbesc, Dick dar—cum ecourile tufişurilor păreaţi vesele de a repeta rlsul tinerii dame!... — A murit, Kirby ; a murit anul trecut, dînd naştere unul copil care nu a voit să trăiască fără mama lui.... şi iată pentru ce, Kiiby, m'am gîndit să ’ţl cer Într’o zi un mic loc în căminul tăă. Vom vorbi de ea, Kirby, şi de sigur că nu ţi se va urî, căci al cunoscut’o. Şi reinprospătînd cruda rană, Canadianul plîngea ca un copil şi lacrămile lui se rostogoleai! pe obrajii lui înfierbîntaţl ca nişte picuri de rouă; era pentru întîia dată cînd după atitea ierni lungi el îndrăznea să vorbească de tinăra sa soţie Sn primăvara vieţii atunci cînd frageda ramură trebuia să înflorească. Şi după această aducere aminte, care ’l păru ca un vis, tăcerea îl înconjură ; sunt nopţi ale inimii cari nu permit ca să pătrundă mult timp lumina in ele. Şi caii devorau spaţiul ; s’ar fi zis că nobilele animale simţeaă preţul limpulul şi Împărtăşeau nerăbdarea staptnilor lor ; de mult timp părăsise ţărmurile fluviului pentru a se înfunda în stufişurl, o oră încă şi ar fi zărit casa lui Kirby, un fel de pavilion, înalt, cînd de o dată, cel doul cal din cap se dădură în laturi ; un indigen le eşise de o dată înaintea lor. Kirby puse mina pe revolver. — Opreşte-te ! zise Canadianul, e Uri-vah, prizonierul Iul Wiligo, căruia i-al scăpat viaţa. Era In adevăr tln&rul Dimdarup, cu hainele In dezordine, plin de sudoare şi pal-pitlnd de oboseală, în tocmai ca un om care a făcut o cursă lungă. Cel palru cavaleri îl priveaă tremurlnd. Kirby, palid ca moartea, părea că ghiceşte Înainte ca Dundarupul să vorbească ; neliniştea cea mal grozavă era Întipărită pe figura el. In fine Dundarupul putu să vorbească. — Alergaţi ! alergaţi! zise el, Nirbasi dai! asalt proprietăţel de azi dimineaţă.J Cel patru călăreţi nu aşteptară mal mult, puseră pulpe cailor care erai! deja excitaţi de lunga călătorie pe cari o fă www.dacoromanica.ro cuseră şi porniră într’un galop vertiginos. Nici o vorbă nu se schimbase între el, dar fie care ştia că un minut, o secundă de întîrziere, poate să fie cauza celei mal mari nenorociri. Ura! Ura ! strigă de o dată Canadianul, iacă se zăreşte pavilionul proprietăţel, încă un avîut şi suntem ajunşi. Ah ! Dumnezeule, cred că am sosit la timp. Caii nu mal alergai!, ci zburau, par’că ar fi avut foc în loc de sînge în vine. Curaj ! iacă împrejmuirea răsturnată şi arsă, şanţurile sunt pline; cincizeci de draci, beţi de aloolurile din magazinele predate, dau asaltul. — Tidana ! Wahga! Tidana Wayoc ! răcneşte Canadianul aruncind în rlndurile Biliarilor numele săă atlt de temut însoţit de cuvintele războinice ale Nagarnookilor. Cel patru cal se opriră Ungă stîlpil porţilor tn flăcări. Nirbasi înfricoşaţi se întorc pentru aţine piept cavalerilor. Sunt cincî-zecl în contra patru şi cu toată teroarea pe care le o inspiră Tidana, Tidana găuritor de capete, mal ai! încă curagiul numărului şi cu lancea In mină se năpustesc în rîndurî strînse... Dar teribila carabină cu repetiţie îşi începe opera sa de moarte; iu mal puţin de două minute, două-zecî de cadavre sunt lungite la pămîut şi ţipetele desperate ale răniţilor aduce eu desăvîrşire desordinea în restul combatanţilor rămaşi Iu viaţă. Mizerabilii voesc să fugă, dar abia fac eîţi-va paşi şi sunt trîntiţl la pămlnt. Iii zadar cel ciţl-va rămaşi, cad îngenuchl implorînd graţia învingătorilor... Nu este ierture pentru aceşti asasial laşi cari masaereuză femeile şi copiii ! opera dreptăţii s’a împlinit... Nici un Nirbas n'a mal rămas ca să poată spune în tabăra lor cum ai! murit cel cincî-zecl de luptători în jurul proprietăţel Iul Kirby pe malul Swan-Riverulub Cultivatorul nu făcu de cit o săritură şi fu în braţele femei şi copiilor săi. După ce se tăcu revista curagioşilor din interior cari susţinuse o zi întreagă atacul bandiţilor şi după ce s’ati luat toate măsurile pentru a aduce oare cum In ordine ravajele făcute de asediatori, se înhămară caii cel mal robuşll la patru furgoane, cari fură întrebuinţate la transporlul cadavrelor sălbaticilor pe cari le aruncară în rîul Lebedelor. Peste noapte pe cînd Kirby şi Canadianul făcea rondul, un indigen plin de sînge şi de noroi se prezintă îu mod subit înaintea lor. — Cine e acolo ? întrebă Canadianul luînd carabina la ochi. — Wiligo ! răspunse o voce cunoscută. — Vulturul Negru ! exclamă Canadianul plin de bucurie. Şi Gilping ? (Va urma) QCAZIOME ESGEPTÎOHAli Fosta MANUŞERIE 31-Unnu* SWtCl —se vinde sub finita- BAZARUL EFTINAMIi Dlil UPSCA CALEA VICTORIEI (vlsA*vis «l« Caha DJnbourov) Mănuşi mănuşi mănuşi Extra fine 4boulonI Lei 2.75 5 wit, >5*5 Atenţiune 10,000 duzini ciorapi, fii d’icosse. lină şi mătase pentru bărbaţi, dame şi copil. Colosal asortiment de Flanele, pură lină escepţional de eftin. » » 6 » » 3.25 > » 8 » » 3.75 » » 12 > » 4.50 îfv » » 16 * » 6.50 » Fine » Militare » 2.75 » 2.25 EPOCA 3 DIN PRESA ŞTIRI MN ZIARE Din Timpul: 0 nouă pacoste. Pentru ft se putea debarsa de d. Paul Stătescu, prefectul politiei Capitalei, d. Sio-lojan, ministrul de interne, a orinduit o anchetă care, sub cel mal mare secret, să cerceteze cum a întrebuinţat d. Stătescu fondurile pe care consiliul de miniştri ’l le-a pus la dispoziţie cu ocazia venirel împăratului Frantz Iosef. Din cîte au transpirat ptnă acum, ancheta a dovedit că prefectul de poliţie n’a cheltuit nici o centimă din banii pe care ’I primise pentru a ajuta pe comisarii cari, Însărcinaţi cu servicii extra-ordinare, aii trebuit să facă cu această ocazie, cheltuell excepţionale. Această descoperire a dat loc la furtunoase desbaterl In consiliul de miniştrii unde, de cit-va timp, posiţia prefectului de poliţie e merefi pusă în discuţie. *** Ni se asigură că d. V. A. Urechiă, senator şi fost preşedinte al l.igel culturale, a fost trimis de d. D. Sturdza la conferinţa naţională din Sibifl, spre a lua infor-maţiunl asupra chipului cum sunt dispuse spiritele Romtnilor din Transilvania. Din Con stituţionalul : D. Anastase Stolojan, ministru de interne, văzlnd că toţi fruntaşii colectivişti Împreună cu consilierii comunali din Ploeştl ameninţă guvernul cu opoziţe din causa nepăsărel ce arată faţă cu denunţările făcute contra gheşeftarului primar Radu Sta-nian, a chemat erl telegrafic In capitală pe primarul Stanian. Acesta s’a prezentat erl după amiazl la ministerul de interne. D. Stanian a cei-ut d-lul Stolojan disol-varea consiliului comunal, persistînd in dini isia lui. D. Stolojan nu a voit să’l primească di-misia înainte de-a se consulta şi cu prefectul judeţului d. maior Handoca, pe care l’a chemat asemenea în capitală. Azi dimineaţă, d. maior Handoca, prefectul judeţului, împreună cu d. Luca Io--nescu, inspector administrativ, aQ fost consultaţi de d. Stolojan în privinţa celor petrecute la Ploeştl şi asupra situaţiei politice. D. Luca Ionescu, ca fia al cetăţel unde se află statua libertăţel, a sfătuit pe d-nu Stolojan ca să însceneze facerea unei anchete in care să-l delege pe d-sa, ca împreună cu prefectul judeţului să constate abuzurile ce se zice că s’ar fi comis de către primar spre a scoate pe Stanian basma curată şi a face abuzurile muşama. Se ştie că d. Luca Ionescu, marele fabricant de muşuma, este amicul cel mal bun al primarului Stanian. D. Stolojan a consimţit la toate acestea, averlizînd pe d. Handoca, prefectul judeţului, că dacă lucrurile nu se vor lămuri, a-tund, va fi silit să’l înlocuiască, de oare-ce nu’l inspiră atîta încredere la alegerile comunale ce se vor face cu ocazia disolvărel consiliului comunal, fiind prea moale. Deja d. Matei Petrescu, directorul diviziei administrative, lucrează aproape de donă zile In cel mal mare secret, împreună cu un copist, la acoperirea gheşeftarilor săvîr-şite de primarul Stanian, favoritul ocultei. ULTIME INFORMATIUNI Se caută un ministru al «lom eniilor In ultimul moment d. P. S. Au-relian a refuzat să intre în minister, declarînd—cum am anunţat deja de erl — că d-sa nu poate să- treacă drept o umplutură în locul d-lul Palladi. In faţa acestui refuz, d. Dum. Sturdza se afla în mare încurcătură şi alerga prin toate părţile pentru a găsi un ministru. N'a găsit, aşa că în cele din urmă a hotărît să se dea un concediu «le o lună d-lui l°al!adi. rămânând ca «le-misiunea să i se primească in ajunul deschidere! Corpurilor legiuitoare, cînd se va face remanierea mi-uisteriaiă. D. G. I). Palladi pleacă disearâ la Carlsbad. Erl, la orele 4 şi juin. după a-miazl, a încetat subit din viaţă la Craiova Khedir Effendi, consulul otoman din acel oraş. Din Bucureşti, dl. Fie va a plecat la Iaşi, unde a. stat toată noaptea de JouT spre Vineri. Numai astă-zl dimineaţă cu trenul de 7 ore juin., dl. Eleva a plecat la Huşi. După cît ştim nici o întrunire publică nu se va ţinea în această din urmă localitate. Din ancheta asupra vandalismului comis de căpitanul Opreanu la halta CotrocenI, fac parte d-nil Bre* zeanu, şeful contenciosului de la C. F. R. şi dl. căpitan Ionescu din infanterie, din partea comâuduirel. Dină acuma ancheta a stabilit nevinovăţia sub-şefulul de gară Pascu şi deteriorarea locomotivei, al căreia cazan a fost spart de paturile puştelor soldaţilor, în urma ordinului căpitanului. Aflăm ou prlu Monitorul Oficial de mliue muu poimfine se va publica «leoretul de dizolvare a consiliului comunul «lin Galaţi. Sîmbătă seara, 19 Octombrie, se va da o reprezentaţie teatrala la Castelul Peleş in onoarea M. Sale Regelui Alexandru al Serbiei. Se vor juca Les Jurons de Cadillac şi Un Caprice de Alfred de Musset. Adunarea alegătorilor romînî de la Bistriţa, convocată de d. dr. G. Tripon pentru alegerea a doui delegaţi la conferinţa naţională, a fost oprită de autorităţile locale. Jandarmii aduşi de administraţie, au împrăştiat cu forţa pe sutele de alegători romînî. D. dr. Tripon a reclamat telegrafic ministrului de interne la Budapesta. Incidentul cu Rusia D-nil dr. Saligny şi Maximilian Popo-vicl, cari aă fost arestaţi patru zile la Ismail, s’au întors în Capitală. De oare-ce Voinţa Naţională dă o re-laţiune perfidă, tendenţioasă şi mincinoasă asupra acestui incident, restabilim faptele aşa cum ele s’aă petrecut: Sîmbătă, la 5 Octombrie, vaporul Vulturul al regiei monopolurilor Statului, a plecat spre gurile Dunărei avînd pe bord pe membrii comisiunel însărcinate de ministerul domeniilor pentru a studia conservarea peştilor cu sarea noastră. Comisiunea, care se compunea din dd. dr. Saligny, dr. Max. PopovicI, inginerul Cordea şi chimiştil Pfeifer şi PopovicI, se afla la punctul Padina, situată între Chilia nouă şi Ismail, cînd de o dată e-cliipagiul s’a pomenit în urma unor detunături de puşcă cu patru bărci pline de pescari ruşi avind în ele şi patru soldaţi înarmaţi. * * * Bărcile înaintează Ia prora vasului ro-mîn şi după multe ameninţări soldaţii şi pescarii ruşi reuşesc a intra în vapor. Pe urmă au silit pe căpitanul vasului Vulturul să tragă vasul pe malul rusesc. Ast-l'el Vulturul a acostat în faţa unul cordon rusesc, unde un sergent arestează pe membrii comisiunel pentru motivul că acum o lună pichetul romîn ar fi împuşcat un pescar lipovan rus. Vaporul, echipagiul şi membrii comisiunel au l'ost arestaţi la pichetul rusesc pînă a doua zi, Duminică dimineaţa, cînd ah fost conduşi la Ismail şi arestaţi lle-care în celule separate. In zadar membrii comisiunel ad pre-zintat paşapoartele lor vizate de consulatul rusesc din Capitală; în zadar ah cerut să vorbească cu consulul romîn din localitate. Abia Marţi, la 8 Octombrie, fin urma intervenţiei diplomatice, el au ost puşi în libertate. Ni se denunţă că parchetul tribunalului de Ilfov n’a dat nici piuă azi curs reelamaţiel d-lul Florea Constantinescu din calea Moşilor, care acum vr’o două luni a fost victima unei agresiuni brutale a bandelor d-lul C. F. Robescu, primarul Capitalei. Agresorii, doui bătăuşi vestiţi, se plimbă şi azi liberi. Incrucişătorul Elisabeta, care pînă a-cum iernase merett la Constanţa, acum va ierna la Sulina din cauza construirel portului din prima localitate. infamie a lui ISastachi Suntem abia acum puşi în curent de o infamie săvirşită deja de cîte-va sâp-tămînl de banditul Bastachi. Acest mizer abil a înscenat un scandal in casa preşedintelui tribunalului din Galaţi, d. Alexandrescu, şi stătea la pîndă spre a interveni imediat şi a ancheta in contra unul magistrat a cărui independenţă el n o putea suferi. Nu s’a descoperit nimic în sarcina d-lui Alexandrescu; însă situaţia ce şi-a creat în Galaţi prin faptul că s’a văzut un procuror general fâcînd anchetă în contra ţinui magistrat superior, a silit pe preşedintele tribunalului să-şi ceară transferarea tntr’un alt judeţ, ceea ce dorea tocmai Bastachi. Motivul acestei înscenări este, că Bastachi presupune că d. Alexandrescu a desvăluit falşul comis de Bastachi cînd cn briceagul a şters procesul Ressu-Ilobescu din condica de repartiţie de la secţia d-lui Alexandrescu, spre a-o da la secţia d-lui Flaişlen, care luaee angajamentul de a condamna pe in-cidpaţl. Mîzgălirea registrelor săvîrşilă de Bastachi se poate vedea şi azi în registrele tribunalului de Covurlui. AA. LL. Regale Principele Fer* dinand şi Principesa Maria, însoţite de marele Duce Boris şi Principele Alfred, aQ plecat adl dimineaţă din Sinaia pentru a inspecta salinele de la Slănic. La orele 12 şi 40 Alteţele lor aii părăsit Slănicul pentru a veni în Capitala, unde aQ descins la o-rele 5 după amiadl în Halta Co-trocenl. D. Prolopopescu, avînd ordinul lui Gogii Cantacuzino, a trimes la Huşi pe un om de încredere al d-sale, Al. Gădei, care să întrebuinţeze toate mijloacele pentru a zădărnici alegerea listei llalle. Agentul electoral în cestiune a plecat a-seară, în nobila sa misiune. Mitropolitul Iosif al Moldovei a sosit Sn Capitală azi dimineaţă la orele 8 şi jumătate. Gazeta, relevînd informaţiunile relative la neregularitâţile de la primăria din Roman apărute în cîte-va ziare din Capitală, somează a-cele ziare să dea iotul pe faţ i. In mal puţin de 48 ore de la data somaţiunel Gazetei, am primit de la o persoană demna de toată încrederea denunţări precise asupra unor potlogării şi gheşefturl ale Primarului din.Roman. Mîine vom satisface pe cel de la Gazeta. : Conferinţa naţionala «le la Sibiu Nici pină azi după amiazl «Agenţia Romînă» nu ne-a transmis nici o telegramă despre oprirea conferinţei naţionale de la Sibiu. In ce priveşte «Tribuna» ce ne-a sosit azi, ea nu putea să aducă încă această ştire, de oare-ce a apărut Miercuri după amiazl la orele 4, iar ordinul baronului Bănffy de a se opri conferinţa naţională, s’a comunicat abia Joul seara autorităţilor din Sibiu. Prin urmare «Tribuna» abia în numărul saă de azi va putea înregistra acest nod act arbitrar al guvernului, unguresc. * # * * In toată Transilvania e o vie mişcare. Cluburile electorale romîne se re-coustituesc pe baze foarte solide, cu îndatorirea pentru fie-care membru de a nu permite nici unul romîn de a lua parte la alegeri şi de a vota pentru candidaţii fie al guvernului fie al opoziţiei. Fără a şti de ordinul de oprire a conferinţei, cele mal multe (cluburi electorale au ales deja delegaţi pe următorii: cluburile din districtul Arad pe d-nil Petre Truţa, Cornel Lazăr, Traian Ma-gheru, N. Dragancea, V. Mangra, Aurel Suciu şi Traian Vaţanu. Cluburile din districtul Huniedoara pe d-nil : Dr. AI. Hossu Longin, Al. Moldovanu, Dr. Amos Frlncu, Fr. Hossu Longiu, Dr. G. Suciu, li. Raica, N. Todosie, N. Munteanu şi S. Ascileanu. Cluburile din Alba Iulia pe d-nil Rubin Patiţia, N. Fiorescu şi 1. Munteanu. Cluburile din Cluj pe d-nil: Iulius Coroianu, Dr. George llea, Eme-ric Pop, Dr. Aurel Isacu, Basil I. Podoabă şi Iuliu Roşescu. Atentatul contra «loctoru-Ini Felix Sunt cîte-va zile de cînd un beţiv ordinar numit Costaclie Marinescu, pre-zintîndu-se la Spitalul Filantropia, cere d-lui doctor Leonte ca să fie internat în acel spital. Distinsul nostru chirurg, văzlnd starea de ebrietate în care se găsea Marinescu, îl respinge spunîndu-i că spitalele nu sunt făcute pentru bolnavi de această categorie. Furios de acest refuz, alcoolicul ridică bastonul şi loveşte în cap pe doctorul Leonte. Beţivul este dat afară din curtea spitalului şi incidentul s’a aplanat uşor. Astă-zi,pe la orele 11 dimineaţa, pe cînd d. doctor Felix, directorul serviciului sanitar superior, venea la ministerul de interne, pe galeria care conduce la biuroul d-sale este întîmpinat de a-celaş Marinescu, care voeştc să-l reclame în contra doctorului Leonte şi să insiste de a-i se face un loc în spital. După cum însă Marinescu şi de astă dată era beat mort, directorul sanitar îl răspume în acelaşi sens ca şi doctorul Leonte şi ii adăogă că dacă are ceva de reclamat să vie cînd se va trezi. Beţivul aşteaptă pînă ce d. doctor Felix se întoarce pentru a intra în cabinetul său şi pe la spate îi trage opu-ternică lovitură în cap cu un ciomag colosal ce avea în mină. Agresorul voia să continue de a lovi pe directorul serviciului sanitar, din norocire însă cîţi-va funcţionari din acea direcţie cari din întîmplare erau pe galerie, au apucat pe Marinescu de mină şi i-au luat ciomagul. Agresorul a fost arestat şi condus la secţia VI. Am publicat zilele trecute o învinuire a-dusă controlorului Teatrului Naţional că nu ’şl-ar îndeplini datoria, lăsind să intre în teatru persoane fără bilete. In urma unor cercetări mal serioase, ne am convins că acea informaţie nu a foSt exactă, şi că vina era din partea celui ce ne făcuse denunţarea. Alergările de toamna Joul, 10 Octombrie, s’afi încheiat toate înscrierile pentru a doua şi ultima zi de alergare. Sunt înscrişi pentru Duminica viitoare : Premiul Herestrăă. «Florin'' (1000 lei) 4-u ; «Babiole» (2000 lei) 3-a; «Bamboche» (4000 lei) 6-a ; «Moulins la Marche» (1000 lei) 3-a ; «Ra-vachol» (1000 lei) 4-a. Premiul de toamnă. «Sagesse» 2-a ; «Bam-boche» 6-a ; «Virtutea-Militunl»îretrasâ (moartă). Handicap. «Daisy-Bell II» 3-a, 66 k ; «lta-vachol» 4-a, 63 k ; «Darling - 5-a, 61'/» k ; Me-dea» 3-a, 61 */a k; «Babiole» 3-a, 56 k ; «Ca-raula» 2-a, 4H k. Premiul de Octombrie. «Gallia» în v. ; «Ram-ses» 5-a ; «Cornelie» 5-a ; «Lelio» 5-a; «Ber-the II» 4-a ; «Fraacesca» 3-a ; «Ware-Riot» 4-a. Premiul Ministerului de resbel. «Hulton-Co-nyers» In v.; «Traian» 4-a; «Arabella» 5-a; Nella» 4-a; «Falyol» 5-a. Premiul snberiptorilor. «Fedora» 3-a ; «Loto» 3-a; «Fatvol 5-a; «Ravachol» 4-a. Alergările vor începe la 2 precis, pentru a se putea disputa la timp cele şease alergări şi a se putea trage îndată loteria Premiului sub-scriptorilor. BILETOf ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 10 (22) Octombrie 96. Scăderea enormă a preţurilor în America a produs şi aci o descurageare generală, de oare-ce angajamentele principale ale portului nostru sunt â la hausse. Exportatorii noştri s’afi abţinut de Ia orice afaceri, cumpărlnd numai mărfurile sosite pe uscat cu preturi foarte jeduse. Constatăm deci o scădere de fr. 50 60 pentru secară, 20/30 fr. pentru orzuri şi 50/100 fr. pentru grîne, la vagon. Navlurile vapoarelor continuă însă spre urcare. COMUNICĂRI F. i\OYAK | PROPRIETARUL MAG ASINULUI de Pianuri şi Mîmişi I are onoarea de a aduce la cunoştinţa ! clienţilor săli şi onor public, că ‘de la 2<» Octombrie a. c., va muta lin calna Victoriei No. 72 în faţa pasagiu-I lnî Romîn, niagasinul săG de piauurl şi mă -nu, caro acum se află In calea Victoriei , 31> (Hotel Imperial). W. STAÂDECKER Furnisorul M. S. REGELUI al fermelor model ale Statului şi ale qcoalelor de agricultură Pentru înlesnirea tutulor acelora cari au case de închiriat şi cari caută case pentru St. Dumitru, ziarul Epoca a înfiinţat în pag. IV o rubrică specială sub titlul de: închirieri şi arendări. Se aduce la cunoştinţa publicului interesat spre a cerceta zilnic această rubrică. * * * Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. *** Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimete textul prin pontă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domiciliu incasatorul Epocei. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. * * * A se vedea rubrica spectacolelor In pag. IV. A v i s Efurnisorul dome-niulai Coroanei qi al agricultorilor fruntaşi din ţară PLUGURI Universale „$ÂCK“ de oţel, ultima coustrucţiune PLUGURI Poiibrazdare „SACK“ de oţel, construite după un noă sistem forte avan tagios SEfVIANATORE prin împrăştiere —de fer şi oţel— SEMĂNĂTOARE IN RENQUR! Sack de oţel şi americane Havana TRIO ARE „M A Y E R“ de toate mărimile Vint urătoare ST o. 5 ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel mal ales Grape flexibile şi fixe — de oţel — Petre de Moară. ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Laferte s/ J’ouarre Mori de fer „Ruston‘, PIVE DE POSTAV 0rî-ce fel de unelte şi maşini agricole Expoziţie permanentă Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă 6 CEL MAI BOGAT DEP0SIT de VELOCIPEBE u Fraţii K 132 — Calea Victoriei, — 132 4, Strada Şelari, 4 Durkopp „Bielefeîd" Dicţionarul Contimporanilor, urmând să apară in curând, am adresat mal multor persoane următoarea sci-isoare: «Domnule, «Sub-semnatul, ocupându-mă cu întocmirea unei lucrări biografice a Romînilor cari aQ jucat un rol de frunte în secolul nostru, în politică, literatură, ziarislieă, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vă rog să biue-voiţl a'ml da intru cât vă priveşte pe D-v., următoarele notite : 1) Numele, pronumele, locul si data naşterel. 2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile d-voastre, 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă, faptele Dv. de armă, campaniile, etc., 4) Titlul scrierilor D-v. tipărite, şi orl-cari alte amănunte cari merită să fie înregistrate într'o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desăvirşire or-ce critică, or-ce apreciere fie în bine fie îu răQ, asupra persoanelor şi faptelor. Nâdăjduesc că ţiniud seamă de dificultăţile ce Sntîmpin pentru adunarea materialului necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să ’inl înlesniţi munca, trimeţîndu-ml prin poştă maănuntele ce vă cer. Keînoesc aici intervenţiunea mea către public şi rog atît pe acel cari au primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din oroare nu ar fi primit, să bine-voiască a’ml trimete de urgenţă aceste notiţe biografice. D. R. Rosei Ii Strada Biserica Amzel No. 15 Bucureşti CASIERIE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Vicna ConsultaţiunI eu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Vieua. Sie vînzare HOTELUL C. D. BĂDULESCU şi casa din Slr. Dorobanţilor, ambele situate In oraşul Giurgiu, suuL puse in vinzare de bună voe, la Tribunalul de Vlaşca, Sn ziua de 19 Noembrie 1896. Pentru mformaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia Bădulescu Bucureşti Str. Primăverel 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 de la 1 Iunie 1896 Vinzare iu ral® Deposit de MavinT de cuniit cu aparatul ’e brodat, Vinzare iii rate miel. FRAŢII KEPICM Strada Şelari No. 4, lingă poarta Hotelului Victoria Depozitul la No• 2 nu are nfet uti atnontic cn noi• Singurul dcposlt pentru Romînia a Luminel I nou ode.s-cente de gaz a D-rulul Aner la Fraţii Kepiek, strada Şelari No. 4 lingă poarta Hotelului Victoria. Toate oele l’aice sisteme aunt fahjidoărl a luminel d-rv î Anei* fără cea mal mică valoare numai becuri pe ( ri este iucrtiMtnt <1. Ancr sunt adevărate, şi numai ^.t-procurato din depositul nostru sunt a lui dr. Aner. Un Uec instalat Jbe\ tl. Una Sita D-ru Aner Uel Hi, Depozitul la No. 2 nu are nici an amestic ou iioî spre a evita de erori. Dr. BOSIANV DEKTIftT După o pradlcă de 14 ani, şi sludiii lini)) de 3 uuî iei Aiuei'ioa s’a mstalut Iu S, STRADA REGALĂ, 8 Doctorul Gr. Â. Ţaranu Specialist în boule venerice şi ale căilor urinare. Strada Mancei Naţionale colţ cu strada Caragboorghevii-I do asupra teatrului llugo. ConsultaţiunI dela 41/» piuă la 7. p. tn : pentru dame de la 3—4_________________ B-.M b-r. SOPHEE SATIH9VER Deulidă pentru dame şi copil Strada Umbrei 4 Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m. CONSTANTIN S1M1GNESCU Doctorand tai uicdiciuă Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris ConsultaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. nr ifB&87iiQsr Ebwbioî «nu UL Wlli4.NîtL Dobrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră do la gara Murfi ; tlar ; întindere 1500 hectare, păinînt arabii, calitate bună ; plantaţii, vie, şi licărele de valoare, proprielate abs’olută ; se vinde in condiţii avuntagioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Holbaţi diu Constanţa. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA ■ MICI ANUNŢURI Piuă la 10 publicaţi! 30 bani linia pentru fle-care dată, şl de la 10 In sus 20 bani linia.____ Spectacole Teatrul Naţional. BîmbătA 12 Octombrie se va repre' senta : «Denlsa» piesă în 4 acte. 0P era romind. Deschiderea Luni 14 Octombrie 1896. Teatrul Hugo. Joul, 10 (22) Octombrie 1H96, prima Te* presentaţle «Hlgh-Llfe*. Repertoriul cu lotul nod. T eatrut Liric, Deschiderea Orcul G. /Sido li, Astă-seară representaţle extraordinară. QărcMf C'ertarSidoli, In curînd va sosi în capitală. Qala Bragadiru, Coneert Peters. C‘ ( afe Naţionala. Orchestra Itublnştein şl-a inoeput conoertele Teatrul Dacia, Sport lelodromul romin Hipodromul Bănoasa. La 18 Octombrie. Ultima mare alergare de Toamnă. Închirieri şi arendări rmilă Do Închiriat jn strada Fintin&î 104, în fundul curte! o casă compusă din « camere, bac, canal şl apă, cu curte deosebită. A se adresa la proprietar la aceeaşi adresă. Do închiria! Un apartament situat în strada Franclln No. 6 compus din două etaje. Etajul de sus are două odăi mari, cu ferestrele în strada Franclln. Etajul pe Jos are asemenea două odăi ou faţada în acelaşi stradă. Etajul de jos poate servi şi ca prăvălie. A se adresa d-lul I.Splres-cu fotograf, strada Franclln 6 vls-a-vls de Athencfl. De arendat Moşia Vîrtoapele de jos din judeţul Teleorman. A se a dresa la d-nu G. Robescu, Galaţi. Camere mobilate 8e caută o cameră bine mobilată in srada Pitar Muşu cu preţ lunar pînă la 60 let «Caua Fraţi Olbrich strada st. Ionică Ifotel F.ngllch, Calea Victoriei, cu preţ lunar de la 60 pină la 200 le!._______________________________________ Cereri şi oferte de servicii Uu maşluist Tipograf caută ocupaţie in capitală safi în provincie. Adresa la administraţia «Epoca*. Vînzărl şi cumpărări Corespondenţa ziarulni Adm, D-nel R. T. Bulevardul Domniţa. D-nul caro caută masă, casă, se va presenta Duminica după amiază. Informaţinni utile Se cautd o pensiune —adică casă, masă şl îngrijire, pen tru un tînăr funcţionar. A se fnoe cunoscut preţul lunar şl adresa la administraţia ziarului sub Iniţialele A, B. „EPOCA** clar politic silnic, a-pnre In 3 ediţii, la 6 ore dimineaţa, la 3 dnpft amilii *1 la 8 seara Tînăr vrea să se căsătorească cu o domnişoară sad doamnă, condiţii bune, adresa: Văcărescu I, No. 1, sub iniţialele H. G. ffl’n domn în virstă de 30 ani, cântă o menagerl tînără. A-dresa G. N. strada Miracolului No. 2 Bucureşti. Firme recomandabile Acorduri de piano S. P.ulmui, Bulevardul Ellsabeta, 64. FranU Duschek, str. Franklin 6. Fotografi Tipografi 8. Panker, str. Clemenţei NO. 3, în curte. Librării şi Papeteril Muller 0. calea Victorie!, 63. «Biserica Albă* calea Victoriei, 86. Bărbieri Louls, calea Victoriei 63. Băl B’a deschis Băile Regale din palatul Ellsabeta Eforie!, Bulevardul Sohimdt G. L., Isvor, 76, Falk Otto, Grtvjţel, 12, Falk Pauline, Regală, 12, Iordacho N., Isvor, 66, Miclusch M., Academiei, 22, Thomas M-me, Moşilor, 70. Spălătorii Arme, Maşine, Velocipede Pftorkowftky, BucurescI, Hotel de France, vinde în rate : Arme, maşlne de cusut, binoole, Velocipede şl instrumente muzicale. —Cereţi catalogul gratis. Pînzari Mlhilleacu Si CJpItinesca, Lipscani, 60. DroghiştI Fuchs Iosef, Doamnei, 8. Adrese Advocaţi Dlsescu 0. ColţeT, 60, Mliolt Corabia IO, Ghlţă Ioan, Cîmplneanu, 48. lonencu Tahe, Cătunului, 3Sf Maloresou Tltu. Mercur, 1, Misir B., Fîntîneî, 20, Panu 6Homand, 03, BIUROUL ADVOCAŢILOR G. PANU Hi ALEX. I*A ST IA Str. Biserica Enel, 12 8—11 dimineaţa ; 2—6 după amlazh Predescu Stavri, Cheiul Dîmboviţei, Prooopescu N.. Scaune, 40, Bfetescu I, P., Mlrcea-Vodă, 23. D. Ml. IloHHf/tti, Htr. Biserica Amzel, 15. Doctori Dr. AL. COIULoriCl MedecLn de la faoulte de Paris Consultations de 2 â 3 h — p. m. Strada Carol I, 18 Dr. iV. Thotncscu, medic de copil. Str. Italiana, IO. D-rut Albcncu. Calea Văcăreşti 32. Boale in• terne ni de. copil. Dr. Gr. Ţăranu, colţul strade! Caragheorghevlcl şi Băncol Naţionale. Specialist în boale venerice. ConsultnţiunI 4—7 p. m. Schimbări de adrese Bibliografii A apărut: NIXt’KRE Poesil de Radu D. Rosetti «Crîng* şi «Luncă* Versuri, T. Duţescu Duţu. A apărut: «Ficţiune, Imagine şl Comparoţtune, studlfi comparativ de literatură poetică. SIHASTRU!, poveste poetică de Vasile D. Păun A apărut în Biblioteca pentru toţi No. 88-89 «Denisa* de Alex. Dumas-flul, traducţle de Dumitru Stăncescu. înainte de «Dentsa» afi mal apărut; No. 82—84 «Ciocoii vechi şi noi* de Neeulae Filimon. No. 85 «Biografiile scriitorilor romînhde Gh. Adamesoti. No. 86 «Ce povesteşte pădurea* do Putlitz. No. 87 «BerberlI-Hesperidele* de G. Buzoianu. Luni 7 Oct. a npărut «Calendarul ilustrat* ai «BlbliotcceT pentru toţi* po 1897. Meditaţii LeeţiunI de Franceză, Engleză, Germană şl piuno. Adresa: H. A. administraţia «EPOCA*. Un student se oferă a medita elevi de cursnl primar şi secundar (matematic!), llmbele germană şl francesă, în vre o familie sad institut. A se adresa: M. Verzea, str. Fîntîneî, 90. Un student untrersitar doreşte a da raedltaţiunt de clasele prtmaro şl gimnaziale. Adresa: Abert Wortmann, 2 strada Lipscani 2. Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine cwne de boO digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat !n boalele de stomach, digestiunile grele saii nesuficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescentt, Ftiziei şi Bătrint, precum t » pentru toţi acel cari n’atl poftă ae mîncare salt nu pot suferi mtucările. 35-31 Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUK. 30 Farmacia «Viul», 1, rue Bourdalone, Paris. Ser Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune |j COMPANIA. GENERALĂ DE Conducte de apă din Liege SUCURSALA ROMiAIEt BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Au fost transferate Calea Griviţeî 33, BucurescI Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şl particulari FÂNTĂNÎ, LAVAB0URI, WATER-CL0SETE, TQUT-A-L’tiGOUT, BĂI, AF0METRE Mare «lepou de tubnrf şi aparate pentru acest gen de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin in termediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărei Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor L. BOITNET. 50-50 55 TURNATORIA DE FIER FABRICA C©METULC( ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meidlinger, origine. Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile fie fier, încălziri centrale de orl-ce sistem: aer cald, apă caldă şi de abur. Uft, Depozite In provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada Lăpuşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii str. Lipscani. (103) (70-17) OTJti£< §TI fost MISIR strada Vechie No. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noti aranjat, situat în centrul oraşului, in cartierul exclusiv comercial, in apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 lefi 50 în sus. Servieifi prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă în curte. F Antreprenor M. WEISER 82 36-31 9* PATRIA44 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI UN MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smirdan No, 15 Societatea .Patria, se recomandă pentru ASIGURÂRÎ ASUPRA VIEŢUi pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23(Hanu cu tel) ALAMBICURILE BEROY-CARANFIL PAR IS-GA SjATÎ Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinară şi I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere. de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, sbloviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazanelor şi I Alambicurilor obişnuită, prin aceia că produce safij din o singură dată gradul cerut safi prin rectificare după j voinţă, na spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGES I A. CARAXFIL, Galaţi, safi la agenţii săi acrediiaţl din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bucuresci str. Doamnei 27 casa Bilcescu. *16 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. f Cursul pe ziua de 10 Octombrie, 1896 Cump. Vind 4";0 Rentă Amortisabilă. . . 86 l/> 87 */• 5<-/o » Amortisabilă. . . 99 3. 100 V. 0°/o 50/o 6°/c Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 7. 102 95 */« lU » » . 1890 95 s/i 96 % 50Io Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 7. 5°/o » > Urbane . 88 1/8 88 V. 5®/c » » » Iaşi. Acţiuni Banea Naţională. 82 1620 82 1630 V* > > Agricolă . 220 — 222 — » Dacia Rominia asig. 435 — 440 — > S-tea Naţionala asig. 455 — 460 — S-iatea de Construcţiunl . 195 — 200 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 11 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble liîrtie . . 2 65 2 75 mm Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert A CJ*, Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Flinech din Frank-furt AIM A. Montaureanu 81, Calea Victoriei, 81 Bucuresci Casă de încredere Instalaţiunî de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout ă I ’egout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz Telegraf, Telefon, TubnrI vorbitoare Şl Paratonere Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lumină Incandescentă sistemul cel mai practic Lavoare, Unnale, Instalaţiunî de tot felul de băi Sobe de încălzit apă pentru băl, Furtuni pentru stropit Pompe pentru (grădini Closete de toate sistemurile cele mai noi, Robinete, etc. Closete pentru casa Vergele pentru scări şi Porto-TablourT. 109 25-12 La Typografia «Epoca* se vinde hîr tie maculatură cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. REDACŢIA şl ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clemente! No. 3. Guturaie, Tuse, Bronşită Grippe, Influenţa, Astmă A se cere adresa Bubbie JACOB, B61e de Piele In tâte farmaciile. Gatare băsicei Cea mai bună calitate existentă ăe DE UZINA DE GAZ vi se furnisează la domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată vcTjT&T 49^1 Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safi personal casei A. GOLDŞTBIN O, Strada Decebai, 9. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquetie etc. ExpediţiunI en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa si Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. 113 ' 60-3 Cu preţuri foarte reduse Mare depozit special de SOBE PARIGINE sistem „Chubersky“ precum şi diferite alte sisteme Maşine de Bucătărie Sistem American «e găsesce la M. SMATNICK RUCUR.ESTA. St raita Smintim, .25 112 * 12-14 Magasinul„Helios“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile «SIRIUS* ou patent regulator noul model 1896. «Sirius» sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele m.il higienice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «patent-regidator», care le deosebeşte de cele l’alte produse similare. încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatra. Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gas aerian şi de spirt. Mare asortiment de lămpi de pe-1 trol. Depozit general: j|ai I 110 .A.» Jt4. li, VJ JtdL r: .'y jls JtC « . Bucuresci 21 Strada Doamuel 21. 50-13 L. KEPPICH Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mai mare şi cel mal bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum Poliicandre, Rraţe, Ljre, etc. de OriNtal, bronz şi metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din franţa, Germania şi Englitera. Mai eftin ea ori-unde. Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină Inoanileseentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului. 112 w preturi reduse ^____st-7 SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate in felul tor Prin excelenta lor ventilaţiu-ne aii devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldăres-cu, dr. Varlam, etc. Afi fost premiate la toate ex-poziţiunile internaţionale, precum şi la cea din Anvers şi Chicago cu medalie de aur. Consumînd puţin material afi un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu condiţiune ca in cazul cind nu vor funcţiona bine să se primească Înapoi. Singurul dopozit pentru Ro-mînia al casei Dequenne & Comp. din Bruxelles şi Paris Mărcii* I >ittiTiann S-sor I Wappner Ol, C.IJL.KA V1CTORIK1, «1. (Vln-ft-vU de Episcopie) I.a vechiul magazin de Lămpi se află : Maşlne de lmeAtiliTe, RAI, Closete, (sistem tout a l'egnfit) m* 36-15 nu Bucuresci.—JEi No-8-