SERIA II.—ANUL II, No. 277 Ediţia a treia VINERI, 11 OCTOMBRE 1896. NUMARULJO BANI A BON AMEN TEME încep Ia 1 şi 15 ale fle-cărellunl şl se pl&tese tot-dVuna Înainte In Bucurai la Casa Administraţiei In judeţe şi atr&inătata prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinitate 50 lei ?a-e Inul ... 15 » » » S5 » re! luni . . . 8 » » » 13 * Un număr In streinitate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 3—STRADA CLEMENŢKl-No. 8 EPOCA NUMARUMO BANI imcniBiu In Bucureşti şi judeţe ae primesc numai la Administraţie In streinitate, direct la administrau» şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia » » » IU.......S.— lei » » » » II.......3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un unit vechlfi 10 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! -No. 3. APARE ZILNIC LJA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALEZILEÎ Boom ÎNCHIPUIT Ilotârît că colectiviştii sunt unici în felul lor. Ceea ce să întîmpla bietului Pallade, este o adevărată nostimadă. Piuă acum spiritul inventiv al oamenilor cari caută ridiculul pentru al exploata spre marea veselie a publicului, a găsit multe situaţii comice. Moliere a creat pe doctorul fără voie, pe însuratul fără voie, pe bolnavul imaginar, adecă pe omul care se crede dânsul singur bolnav, fără să fie în realitate, cu alte cuvinte ipohondriacul. Geniul lui însă nu s’a gîndit să creeze pe omul bolnav fără voie, pe le malade malgre lui. Această creaţiune era rezervata lui Beau-marchais şi... colectiviştilor. Iată deci că şi 110T, de şi ţară mică pusă intre două mari puteri, de şi scăldată de Dunărea în loc să fie scăldată de Seina saQ Rhin, vom avea tipul perfectului ridicul, pe bietul Pallade, pe care dramaturgii noştri îl vor putea exploata în o piesă viitoare originală care va purta numele de bolnavul fără voi3. Beaumarchais este întrecut. Don Basile din Bărbierul de SeviUa, răinîne pe jos pe lingă Don Pallade din Colectivistul neruşinat al nostru! In Bărbierul de Sevilla lui Don Basile care jenează o intrigă amoroasă, i să zice în cor : «Don Ba-siby dute şi te culcă căci nu vezi că eşti bolnav». DoivBasile nu este de loc convins de pretinsa boală de care îl spun alţii că suferă. El nu pleacă, el este cam cu sila dat pe uşa şi eşind nu să poate opri de a exclama : «mă rog cine ’I mistificatul ?» Don Basile ese, însă nu se duce să se culce cum toată lumea îl îndeamnă, căci înţelege că este o simplă farsă care i să joacă. Bietul Don Pallade este mal prejos de Don Basile, pe cit colectiviştii sunt mal pre sus de Beau-marehais. Şi lui Don Pallade colectiviştii îl spun în cor fâcîndu’I chiar reverenţe: «dute de te caută căci eşti bolnav». Don Pallade în loc să înţeleagă că i să joacă o farsă, în loc să strige retrăgîndu-se : «Qui trompe t’on ici?» are aerul convins şi pleacă... la băl pentru a să cura de boala de care colectiviştii pretind că suferă ! Şi diferenţa se explică mal la urmă. Don Pallade este un bun burghez romîn, care în materie de literatură şi de culturistică nu ştie de cît «Deşteaptâte romîne» şi proverbele populare. Or, de cînd este ministru sub Sturdza, dînsul a uitat pe «Deşteap-tăte romîne», de vreme ce era ordin sa’l uite. In magazinul săQ culturistic i’a rămas numai proverbele populare. Or, printre acestea este unul care zice: «cînddouî iţi spun că eşti beat «dute şi te culcă». Cînd deci nu doi colectivişti, ci întreaga colectivitate ii spune lui Don Pallade de laBîrlad «al diabet «dute şi te eaută», bietul om speriat de greaua boală care 'I se a rata înainte ca un spectru, îşi face bagajele pentru a pleca. Farsa este jucată! Necontestat că fiind dat nivelul duhului şi al cui turei colectiviste, şi fiind dat individul mistificat, farsa nu e proas ta! Ba chiar dînsa dovedeşte o îmblînzire oare-care a moravurilor colectiviste. I. Brătianu nu-şl batea capul cu asemenea diplomaţii je-suitice cînd voia să dea afară un ministru. Marele colectivist dădea afară pur şi simplu pe acela care nu-I mal convenea. Aşa, în mod brutal a dat afară pe Stolojan, pe Anghelescu, pe Voinov, etc., etc. Sturdza, mal slab şi mal fără prestigiu, e nevoit ca să dea afară pe miniştrii săi după oare-cari forme. Ori cum, tot e un progres. Nu e vorbă că bietul don Pallade era pus în o cruda alternativă :orI trebuea să se retragă ca incapabil, ori ca bolnav. Dînsul a preferat perspectiva din urmă. Căci de... de boala te poţi îndrepta... dar de prostie, ba. Am făgăduit cititorilor noştri reapariţia «Epoceî literare» pe ziua de 1 A o cm. bre. In loc însă de a scoate nn supliment literar săptămânal, credem a face mai bine scoţând ziluic «Epoca politică şi literară.» Această schimbare se va face cu începere de Sîm-bătă. MINCIUNA MALLA-STĂTESCU Am vorbit zilele trecute despre tentativa de gheşeft Malla-Stătescu, spre a vinde primăriei Capitalei proprietatea lor din strada Luterană colţ cu strada Fon-tînel, supusă alinierel, şi al cărei grilaj urma să ti dărîmat la 23 Aprilie 18%, conlorm angajamentului autentic luat de d. Malla-Stătescu. Sub cuvint de a restabili adevărul, colectiviştii în cestiune ne răspund că lucrurile nu stau aşa cum le-am arătat noi şi că pur şi simplu d. Malla a propus primăriei cedarea terenului atît al caselor ce eşeau în strada Fontîneî, cît şi al grilajului înaintat in strada Luterană şi roagă să i se arate cu ce sumă îl va despăgubi pentru terenul expropriat. Apoi Malla-Stătescu, adaogă cum că în şedinţa consiliului de la 26 Iunie, ne putîndu-se ajunge la nici o înţelegere, Consiliul a decis să se lase afacerea pendinte. Din acest răspuns, partea din urmă e adevărată, dar partea întîia e minciună, si se va vedea imediat că Malla-Stătescu, • n’au propus precum spun astă-zl cedarea unui teren, ci au cerut autorisare de construcţie, spre a provoca exproprierea, cu toate că se angajase încă din 1893 să se pue pe linia de aliniere. Iată dovada: Şedinţa consiliului comunal, 4 Iunie 1896 D. Primar arată că d. Malla cu petiţi unea înregistrată la No. 19,785, a cerut autorizaţiunea de a mlăoga un etaj deasupra caselor d-sale din strada Fontîneî colţ cu strada Lutorană cu No. 43. D-sa crede că e mai line a se intra în tratări cu d. Malla pentru retragerea pe aliniere, acordîndu-i-se o despăgubire. Consiliul în majoritate autoriză pe d. Primar să intre în tratări. (Vezi «Monitorul Comunal No. 19 de la 11 August 1896, Aşa dar minte Malla-Stătescu cînc pretind că au oferit primăriei cedarea terenului. Au cerut el aatorlzare de clădire, spre a provoca exproprierea. Acum, o mică paranteză: In aceleaşi condiţiunl se prezintase cu o cerere şi d. colonel Coandă, care posedă o casă situată tot în aceeaşi stradă, şi Consiliul a respins cererea. Ii» 24 Maia lH!Mî,mib prezidenţia aceluia»; €. F. llolteNcii, Consiliul a respins cererea d-lul I..-eolouel C oandă, Înregistrară la No. <535 15 pentru casele sale din strada Foutinci No 2<5, ne fiind caz de expropriere, şi răiuiind să se despăgubească eu valoarea terenului ee i se va lua «dud d-sa se va aşeza pe aliniere ! («Monitorul Comunal» No. 17). Pentru ce n’a procedai tot ast-fe Primarul C. F. ltobescu cu asociaţia Malla-Stătescu ? Pentru ce ? Pentru că dorea să le fa ciliteze gheşeftul. Acum adevărul e, că gheşeftul n’a putut li consumat din cauza impotrivirel consilierului Procopie Dumitrescu, care a ameninţat că va face scandal şi iată pentru ce gheşeftul ticluit la 4 Iunie 1896, s’a înecat la mal ca ţiganul, în şedinţa de la 26 Iunie 1896 Amin! E, SA, P, S_ AURELIAN Bucurate ţară eminamente col».— Ion €. Brallanu şt 1 ajjri- Aurelian.—ogramul «l-l«ii Aurelian. Bucură-te ţară eminamente agricolă! 'Romînia eo ţară eminamente agrico-ăaşa conchid toate discursurile d-lul P. S. Aurelian, de cînd d-sa a ajuns la falşa reputaţie că e cel mai mare e-conomist al ţării. Şi natural ca o «ţară eminamente agicolă» să aibă un ministru eminamente agricol. D. P. S. Aurelian şi-a câştigat reputaţia de mare economist prin faptul că d-sa a fost primul profesor titrat la şcoala de agricultură de la Herăstrău şi d-sa a început să vorbească întîia oară în Cameră prin anii 1876—80 deputaţilor arendaşi, despre «fosfat» şi «guano» ca mijloc de a îngrăşa pă-mtntul. Şi cu cîte-va fraze agricole învăţate la şcoala de agricultură din Nanei), d. Aurelian a zăpăcit pe arendaşii greci şi bulgari din Camera liberală, aşa că aceştia ziceau mereu '■ — Bre, dar multe lucruri ştie despre pământ! Şi aşa, d-sa a ajuns economist celebru. In ce priveşte partea practică a lucrului, d-sa a dovedit în mod strălucit, că e cel mal prima, prin faptul că de la 1876 şi ptnă azi, adică timp de 20 de ani, a făcut din nimica o avere de a-proape trei milioane de tel. I. C. Brătianu şi P. Aurelian După ce a zăpăcit cu fosfaturile şi guanurile sale pe vechii şi ignoranţii arendaşi bulgari din Camera lui Ioan Brătianu, celebrul nostru economist, aspira pe faţă la portofoliul ministerului domeniilor. Şi a fost atît de stăruitor în aspiraţiile sale, în cît adeseori plictisea pe Ion Brătianu. In scurt timp, d-sa izbideşte să Imune împrejurul său pe arendaşi, formînd un fel de grup agricol în sinul partidului şi cu acest grup vroia să se impună lui Ion Brătianu. Dar decedatul şef al liberalilor îl ştia bine ce fel de economist e şi se ferea mereu de el. In cele din urmă, ca să scape de el, Va chemat în minister încreăin-ţîndu-i ministerul cultelor, iar nu pe cel al domeniilor, unde Ion Brătianu se temea ca nu cum-vv marele economist să se dedea la economii personale. Şi cu toată dorinţa sa, nici o dată P. S. Aurelian n’a putut ajunge ministru al domeniilor sub I. C. Brătianu. Programul «l-iul P. S. Aurelian încă tiu ştim care este programul marelui economist. Relevăm însă că în discursurile pronunţate la Senat acum douî şi trei ani, d. P. S. Aurelian se afişa cu următoarele principii de economie politică: a) . Alianţa statelor europene în contra Indiilor i a A metricei, pentru a urca preţul cerealelor ; b) . Subsolul este proprietatea exclusivă a Statului, prin urmare Statului revin toate minele existente şi neexistente ; c) . Protecţiunea industriei naţionale; d) . Vînzarea moşiilor Statului în loturi de cîte 100 hectare tutulor agenţilor şi bătăuşilor colectivişti, pentru a întări ast-fel proprietatea mijlocie. Acum să vedem dacă se va ţine de cuvînt celebrul economist. aceea d. Mârzescu are misiunea să elucideze cestiunea de a se şti dacă înjurarea este sau nu este conformă cu statutele clubului colectivist. Noî credem că este, şi că la colectivişti cu moravurile lor de masalagil, o înjurătură ţine chiar locul de bună dimineaţa, ast-fel în cît a cere suprimarea înjurăturilor, ar e-quivala cu desfiinţarea clubului. De altminteri pare-se că d. Mârzescu, omul cel priceput, a înţeles puterea argu-mentărei noastre, căci d-sa pune întrebarea numai în'ceea Ce priveşte insultele prin publicitate, adică aarea în tărbăceală prin presă cum s’ar zice — iar nu insultele prin viu grai. Pentru aceste din urmă, nici n’are să mal fie discuţie ; ele sunt admise şi Preşedintele clubului liberal naţional se aşteaptă chiar să fie primit în club cu un imens cuvînt turcesc cînd va deschide gura. Serios vorbind, nu vi se pare ci a ajuns în stare de plîns şi de rîs acest sărman partid colectivist, nevoit să aducă în discuţiu-nea membrilor clubului său dacă el au sau nu dreptul de a înjura pe fruntaşii partidului. MOŞTENIREA VIZITE MEDICALE COMEDIE MINISTERIALĂ In 2 acte MISIUNEA LU[ MÂRZESCU Mare dreptate aveam erî cîud povăţuiam pe d. Ghiţă Mârzescu să nu stea mâhnit pentru că nu-î a izbutit samsarlicul cu Mitropolitul, căci în curînd guvernul are să-l însărcineze cu altă afacere mal cu sorţ de izbîndă. Nu credeam că prorocirea noastră se va îndeplini aşa repede. Chiar cri seară Voinţa Naţională ne a adus ştirea că d. Mârzescu a convocat clubul naţional-liberal de la Iaşi pentru 14 Octombrie, spre a supui.e deliberărilor sale între alte cestiunl şi pe cea următoare: oDacă membrii clubului pot prin atitudinea şi votul lor, să lucreze în contra partidului, insultînd prin publicitate pe membrii cei mai marcanţi al partidului»! Precum vedeţi de la început, întrebarea pusă în deliberare, admite în principiu insultarea membrilor partidului cari nu sunt marcanţi—cum am zice a unul Ghiţă Mârzescu — dar nu admite insultarea şefului şi aici e vorba să facă ceva d. Mârzescu. Pare-se că de cît-va timp, ocupaţiunea favorită a mult unitului club de la Iaşi se rezumă în înjurarea de Dumnezei şi Cruci (D-l Dimitrie Sturdza preşedintele Consiliului, văzînd ca’I n reuşit aşa bine eliminarea din minister a Iul G. Palladi pentru caz de boală, s’a gîndit sâ pue in practică acest sistem şi faţă cu cel-l’alţl Miniştri ale căror portofoliurl sunt solicitate de alţi postulanţl. De aceea, în-tr’o bună dimineaţă a plecat să facă cîte-va vizite medicale). ACTUL I. I.u Generalul Budişteaiiii Dim. Sturdza (intrînd). Trăiască armata romlnă ! Salut pe cel mal ilustru general! Ce mal faci şi cum o duci ? Generalul Budi.şteanu. Tun...cu toate că nu sunt de la artilerie. Mulţumesc Iul Dumnezeii. sănătatea mea e bună. Dim. Sturdza. Adică bună, vorba vine. Mi se pare că eşti slab de tot. Nu te simţi obosit ?... Ar trebui să te mal odihneşti, prea munceşti mult... Generalul ltudişteauu. Fugi d’acolo, că u’ani nimic; aşa mi-e soiul meii slab şi subţire, dar slavă domnului cheresteaua e bună. Dim. Sturdza. El, nu zice vorbă mare! Umblă prin oraş o sumă de epidemii, ba vărsat, ba typhos, ba angiuă... ar trebui să te păzeşti, să trăeştl la aer curat! Generalul ltudişteauu. Bine omule, am eii mutră de bolnav ? Dim. Sturdza. De, cam aşa. Pe urmă am auzit că al în pîntece încă din timpul res-belulul, un glonţ... Genei aiul ltudişteauu. Nu mă jenează, din contră. Nu ştii că fierul se recomandă pentru anemie. Dim. Sturdza. De, însă glonţul nu e fier, e plumb... conţine mercur. Ar trebui să faci o cură anti-mercurialâ. De ce nu pleci la băl de iod... Nu te Îngriji despre Ministerul d-tale, are sâ’ţl ţie locul generalul Pilat. Generalul ltudişteauu (cu amărăciune). Pilat... atunci pot să mă spăl eii pe mlinl despre Minister... E un paşaport în regulă. Dim. Sturdza Paşaport numai ca să treci graniţa şi îndată ce te scapi de glonţ, te Întorci. ACTUL AL IMea La Stolojan Dim. Sturdza (intră speriat). Val de mine scumpe amice, ce al ? Stolojan. Ce sâ am ! (freeîndu-şi mîinile) Am 30,000 de hectolitri grîil la ţară. Dim. Sturdza. Poate, însă nu vezi că al 30,000 de kilograme grăsime la burtă ! Al întrecut pe Palladi. Ar trebui să te cauţi! Stolojan. N’al nici o grije, sunt abanos. Dim. Sturdza. Abanos, abanos, aşa In cep o sumă de boale primejdioase. Al ne-voe de o cură serioasă şi lungă, cît se poate mal lungă! Stolojan. Lasă frate, că nn e nimic. Dini. Sturdza. Ba să mă erţl, e foarte primejdioasă grăsimea d-tale, al un început de dropică. Doctorii recomandă Î11 ase menea cazuri foarte multă mişcare. Ar tr« hui să umbli într’una şi pe jos, fără să mal stal pe loc. Aerul din Minister şi Cameră nu e sănătos pentru d-ta. Ar trebui să umbli. Stolojan. Bine ; dar nu s'ar putea să fiu Ministru şi să umblu, să administrez um bltnd ? Dim. Sturdza. El aş! Cum vrei să ţii discursuri In Cameră plimblndu-te prin odăi în loc de a sta la Tribună. Nu, nu, In interesul sănălăţel d-tale ar trebui să umbli. Stolojan. Am înţeles... cu alte cuvinte mă trimeţl la plimbare L. Dacă mă găseşti aşa gras, aş putea să’ţl zic: slăbcşte-mă. Dim. Sturdza. Lasă gluma. E In intere sul sănătăţel d-tale... Pleacă şi fă ceva bicicletă. E uu exerciţii! foarte igienic. Dr. Purcel. Deplina proprietate implică moştenirea, adică transmiterea bunurilor mortului fie rudelor lui cele mal apropiate, fie celor pa cari i-a arătat anume. Cea d’mtll formă se numeşte moştenire ah intestat, cea de a doua constitue moştenirea prin testament. Şi una şi alta sunt esenţialmente demne de respectat şi folositoare societăţii. Moştenirea, ca şi proprietatea, este unul din marile fapte instinctive cari ţin de însăşi natura omului. Se găseşte, cu diferenţe secundare, la naţiunile cele mal deosebite unele de altele prin dezvoltarea istorică, prin limbă şi prin instituţiunile politice. Noţiunea de moştenire este strlns legată cu noţiunea de proprietate şi cu cea de familie. Strlnsa legătură care uneşte proprietatea, familia şi moştenirea de multe ori a fost nesocotită de observatorii superificiall. Familia nu este trainic întemeiată de cit în ţările în cari există proprietatea personală şi moştenirea. Ast-fel familia monogamă, cu o stare civilă regulată, cu transmiterea numelui patronimic, nu se lnlîlneşte nicăerl de ctt la popoarele sedentare, agricole, cari practică proprietatea privată şi respectă moştenirea individuală. Din potrivă, familia poligamă, înrudirea slabă, lipsa stării civile şi a numelui individual caracteristic, se găsesc la familiile cu proprietate colectivă şi cu moştenire nesigură, ca Arabil şi ca vechile clanuri din evul mediii. Proprietatea privată şi moştenirea ad constituit temeinic familia şi afi emancipat individul. Fapt instinctiv al omenirii, moştenirea s’a desvoltat, precizat şi a sfîrşit prin a i se da în diversele legislaţiunlformule juridice aproape analoage. Se sprijină pe dreptul cel are un om care, prin nmncalui, prin inteligenţa lui, prin cruţarea lui, a creat o bogăţie, să transmită această bogăţie celui pe care ’l iubeşte. In lipsa unul testament hotărît, cele mal apropiate rude sunt considerate ca cel cari trebuesc să moştenească pe mort, pentru că In general o legătură particulară de iubire le leagă cu el, pentru că, de multe ori aii participat direct sad indirect la formarea bogăţii! decedatului, cum e de obiceiCi cu văduva, cu copiii lui, cîte o dată cu fraţii lui, saii pentru că decedatul şi rudele lui colaterale descindeafl dintr'un străbun comun care, chiar el, strînsese aceste bunuri rămase. Din punct de vedere economic, moştenirea are de scop sporirea şi conservarea capitalului, atît în interesul social cît şi Î11 cel individual. Aţlţă şi prelungeşte activitatea şi cruţarea omului ; deschide minţii lui orizonturi nemărginite ; dă lucrării lui un caracter de veşnicie. Fără moştenire, sforţările şi cruţările individului s’ar mărgini la îndestularea trebuinţelor personale ; la palru-zecl safl la cincl-zecl de ani, cine şi-ar fi asigurat o-dilina şi cele trebuincioase pentru cit o să mal trăiască, ar înceta să mal lucreze şi mal cu seamă să mal economisească. I'roducţiunea ar deveni mult mal slabă, crearea de capitaluri ar fi cu mult mal puţin abondentă. Toţi ştim că în general un celibatar, Î11 a doua jumătate a vieţii lui, se îngrijeşte mal puţin şi cruţă mal puţin de cit un tată de familie; şi încă celibatarii afl şi el de multe ori afecţiuni cari îl îndeamnă să nu se dezintereseze cu totul de ceea ce va fi după moartea lor. Afecţiunile sunt cu attt mal puternice, cu cit se manifestă pentru mal puţini oameni. Nicl-odată cine-va nu va iubi cu a-ceeaşt ardoare, cu acelaş sentiment de priveghere neîntreruptă pe al săi 12 milioane de compatrioţi, dacă este Romîn, pe al săi 40 milioane compatrioţi, dacă este Fnneez, pe al săi 60 milioane compatrioţi dacă este American, pe al săi 100 milioane compatrioţi dacă este Rus, pe al săi 300 milioane de compatrioţi, dacă este Chinez, precum îşi iubeşte ferneea, copiii, chiar rudele mal depărtate saii amicii!. Faceţi ca o avere individuală, în loc să păstreze o formă distinctă, în loc să cadă unor persoane hotărlte dinainte, să se risipească, să se prefacă în praf, să adauge o parte nesfîrşit de mică la resursele budgetului unul foarte mare Stat, şi nimeni nu va nial avea grijă de lucrări trainice şi de cruţări nesfârşite. Se va zice poate că moştenirea face economi, dar face şi leneşi. E adevărat că linii oameni nu ştiu să se arate demni de averea ce le-a lăsat părinţii lor; o risipesc, safl, cum se lntlraplă mai des, trăesc In trîndăvie. Aci este un răii; dar nu treime să-I asigurăm importanţa : risipitorii de grabă sunt aspru pedepsiţi prin consecinţele risipei lor. Intru cit priveşle adevăraţii „trîndav , cel cari nu se ocupă Î11 viaţa lor, nici să-şi îngrijească saii să-şi supravegheze proprietăţile, nici să-şî plaseze şi să-şi Îngrijească cu utenţie capitalurile, sarcină care este delicată şi deosebit de importantă chiar pentru societate, nici să cultive literile. ştiinţele saii artele, numărul acestor adevăraţi trlndavl este cu mult mal puţin însemnat de cum se crede. Situaţiunea lor merge în general, Înrăutăţindu-se. Ţinludu-se de tot seamă, creşterea de energie şi de cruţare, care creştere se fuce în vederea transmiterii unei moşteniri rudelor safl amicilor, Întrece cu mult într’o societate capitalurile pierdute safl consumate de trîu-dâvia unul neînsemnat număr de moştenitori. Dacă s’ar vrea a se transfera Statului toate moştenirile sai numai o parte din ele, s’ar micşora foarte mult producţiunea şi capitalizarea, şi s’ar opri progresul social. Naţiunea ar ajunge numai de cit în decădere: căci Statul ar consuma ca venituri sumele cari, de către particularii cari le-ar moşteni, ar fi considerate drept capitaluri' Statul, în prada lăcomiei funcţionarilor safl a alegătorilor flămlnzl cari asediază budgetul, este un foarte mediocru cruţător ; din potrivă, este un mare consumator şi un mare distrugător de capitaluri. A se decreta ca Statul să moştenească pe particulari, chiar atunci cînd nu i s’ar recunoaşte dreptul de moştenire de cit în lipsa descedenţilor decedatului sail a rudelor lăturalnice apropiate, ar însemna că se vrea să se micşoreze treptat capitalurile naţiunii, adică că să vrea să se micşoreze treptat fondurile permanente cari o ajută la lucrarea el, cari li uşurează progresele şi cărora datorează o treptată îmbunătăţire a soartel. OTOIDIAŢII D. Sturdza a avut ieri înainte de aniiazî o lungă întrevedere cu d. P. S. Aurelian. In urma acestei întrevederi, intrarea d-lui Aurelian în minister este definitiv hotârîtâ. D-sa va depune Sîmbătă sau Duminică obicinuitul jurămînt. M. Sa Regele, AA. LL. RR. Principele şi Principesa Maria, Marele Duce Boris VladimirovicI şi Principele ereditar de Saxa Coburg şi Gotha, vor sosi mîine după ainiazl In Capitală. Moaşa Lustgarten, implicată în afacerea Steiner şi care urma să fie arestata ieri, a dispărut din Capitala. S’a telegrafiat la toate autorităţile pentru urmărirea ef. Ultima potlogărie D. O. D. Palladi, înainte de a părăsi pentru tot-d'a-una ministerul domeniilor, a comis un revoltător act de răzbunare. Am denunţat, că ex-ministrul a dat in arendă pe şease ani o moşie a Statului din Dolj cu 30,000 lei anual unul bulgar, anume d. Vasileff, deşi această moşie a fost arendată pînă acum cu 55,000 lei. Secretul acestei arendări scandaloase e, că d. Vasileff figurează numai cu numele, iar adevăratul arendaş e un deputat colectivist din Craiova. Denunţind acest gheşeft, d. Palladi cu gheşeftarul său Cătuneanu aii început să ameninţe pe funcţionari cu destituire pentru că ar fi trădind secretele ministerului. Şi erl, d. Palladi a executat ameninţarea sa (testituind pe doul taefi de biurou de la secţiunea moşiilor Statului, pentru a face loc la doul agenţi electorali. D. Theodoru, şeful divisiunel personalului de la ministerul de justiţie, şl-a regulat drepturile la pensiune şi va părăsi în curînd funcţiunea sa. Se afirmă că acest post va fi încredinţat d-lul Aurelia Năcescu, fost director al prefecturel poliţiei Capitalei. Budapesti Hirlap de Ia 20 Octombrie st. n. publică următoarea informaţie : «Primim o ştire cxtra-ordinar de importantă: Ouvernul romtn a dat 525,000 de lei baronului Bftnffj pentru scopuri electorale». Fără nici un coinentar. D. Palladi, ministrul domeniilor, a visitat acum două zile noua clădire a acestui departament situata pe bulevardul Carol. In timpul visitel, d. Palladi împărtăşeşte unei persoane care-1 însoţea,—destul de tare ca să poată fi auzit şi de alţii, — apropiata sa retragere pentru motive de sănătate. — De ce suferiţi, domnule ministru, întrebă persoana aceea pe d. Palladi. — De diabet, zise ministrul. — Bete, repeta ecoul ireverenţios. Achitarea <1-1 ui Iacul» ţărâna Secţiunea II a înaltei Curţi de Casaţie a admis ieri recursul făcut de rezervislul Iacoib Ţăranu, în contra sentinţei consiliului de războia al corpului II de armată, prin care era condamnat la un an închisoare militară pentru insultă adusă superiorilor. Înalta Curte a casat fără trimetere acea sentinţă, ast-fel Iacob Ţăranu a fost imediat pus în libertate. Curtea era ast-fel compusă : D. Mândrea preşedinte, dd. dani, C. Ştefănescu, Degrea, Liciu, Poenaru-Bordea şi Feri-chide, membri. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror general Filiti. Recurentul a fost apărat de către d. advocal Chebapcea, asistat de locotenentul Teodorescu. înalta Curte a casat pe motivul des-voltat de apărare asupra incompelinţel consiliului de răsboiu şi cel de revizie în judecarea acelei afaceri. Pronunţarea sentinţei a fost primită cu aplause de numerosul public asistent. După prommţare, la clubul muncitorilor s’a arborat drapelul roşu. In urma unor denunţări primite, parchetul tribunalului Ilfov a confiscat erl la poşta centrală trei saci cu scrisori, cari conţineaă prospecte şi bilete de loterii streine, a căror desfacere e oprită de lege la noi în ţară. Ziarele ungureşti anunţă că patriarhul sîrbesc din Carlovăţ, Em. Sa George BrancovicI, a excomunicat din biserica ortodoxa sîrbească pe şeapte foşti deputaţi guvernamentali de origină sîrbl, cari ab votat acum un an legile bisericeşti ale guvernului unguresc. Din Tulcea ni se scrie că primarul local d. Mircea Petrescu, care numai din Paşti în Crăciun se află la postul sâil, a distrus toate florile din grădina publică, ordonind să i-se facă*150 de buchete, cu cari a plecat apoi la Tecuci la o nuntă. REGATELE MILITARE LA GALAŢI Erl, 9 Octombrie, afl avut loc în dreptul Bursei din portul Galaţi, regatele militare, făcute Iu conformitate cu instrucţiunile ministeriale din programul campaniei din anul acesta. 1). general I. Murgeseu, comandantul flotilei, cu amabilitatea sa cunoscută, a pus la dispoziţia numerosului public mal multe bărci şi şalupe, cari aă transportat lumea de pe malul din dreptul bursei pe croazorul «Elisabeta» acostat la malul din dreptul cătunel Pisica (Dobrogea). Bărcile Regatele aii Început la orele 2 p. m. şi aii durat pînă la 4 p. m. Bărcile cari aii luat parte la regate sunt: 1) Bărci cu 10 rame: No. 1 şi 2 ale tn-crucişătorulul «Elisabeta»; No. 1 a bricului «Mircea» şi două bărci de la «Alexandru cel Bun». 2) . Bărci cu 8 rame: No. 2 a bricului «Mircea» şi o barcă de la «Alexandru cel Bun». 3) . Baleniere cu 5 rame şi anume : No. 1 şi No. 2 ale încrucişătorulul * Elisabeta» şi baleniera bricului «Mircea». 4) . Yole 4 cu rame : 2 ale cauonierel « Gri-viţa», 3 ale canonierelor tip «Şiretul» şi 2 bărci ale bastimentului «Romania». 5) . Bărci cu rame: a bastimentului«Alexandru cel Bun» şi puiul încrucişătorulul «E-lisabeta». 6) . Bărci cu 2 rame : puiul bricului «Mircea», puiul canonierel «Griviţa» şi bărcile No. 2 ale cononierilor tip «Şiretul». 7) . Bertoanele torpiloarelor tip «Sborul». Manevrele Bărcile aă fost împărţite în două serii: Seria îutîia cuprindea bărcile cu 10 rame, bărcile cu 8 rame şi balenierele; a doua serie se compunea din Yole, bărcile cu 4 rame, bărcile cu 2 rame şi bertoanele. Seria I-a, a fost aşezată, înainte de începerea curselor, pe trei rindurl, între cele două geamandurl.dinţdreptul încrucişătorulul Elisabeta, bărcile cu 10 rame fiind în rîn-dul Iutii, bărcile cu 8 rame la rîndul al 2-lea şi balenierele In rîndul al treilea. Seria a Il-a a fost aşezată într’o formaţiune analogă cu precedenta pe patru rin-durl, începînd cu Yolele şi terminînd cu bertoanele, în dreptul bastimentelor germane lîngă malul drept. Echipagele ce o compuneau nu aii plecat de cît după terminarea curselor seriei I. Cursele Distanţa parcursă de bărci a fost de 1000 metri, pentru cele din seria I-a şi de 400 metri pentru seria II. Bărcile din seria I-a aii plecat la semnalul dat printr’o lovitură de tun de la şalupa încrucişătorulul Elisabeta, din dreptul geamandurilor aşezate între încrucişătorul Elisabeta şi malul drept. Aii ocolit geamandura din prova Elisabetel, aii mers la vale şi după ce aii făcut încunjurul bastimentelor germane s’au întors la punctul de plecare, unde trebuea să se termine cursa. Bărcile din seria II aii plecat din dreptul geamandurilor, aşezate lîngă malul drept, în direcţiunea pupei bastimentului german şi aii mers la deal, pînă în dreptul geamandurilor de la încrucişătorul Elisabeta. Bărcile în mersul lor nu s’ail apropiat de mal mal mult de linia geamandurilor. Ordinea bărcilor Bărcile aii plecat în ordinea următoare : 1) Bărcile cu 10 rame după primul semnal. 2) Bărcile cu 8 rame aii trecut pe aliniamentul geamandurilor după plecarea celor cu 10 rame. 3) Balenierele aii urmat aceeaşi ordine plecînd la al 3-lea semnal. 4) Bărcile din seria II, aii plecat într’o ordine analogă cu cele din seria I, la semnalul dat de şalupa, care se afla în dreptul punctului lor de plecare. învingătorii Cursa I: Distanţa de 1000 metri, aflcîş-tigat bastimentele : Mircea, Alexandru cel bun şi Elisabeta. Cursa II: Distanţa400 metri aii cîştigat: Romînia, Griviţa, Alexandru cel bun, Mircea şi Năluca. In tot timpul curselor muzica reg. 11 Şiret, ce era pe bordul Elisabetel, Intona a-riile cele mal frumoase. A asistat tot ce Galaţii are mal elegant. Asemenea toţi consulii, membrii comisiei europene, precum şi ofiţerii bastimentelor ruseşti şi germane. Comisiiinea Comisia care a presidat regatele se compunea din d-nil general Murgescu, preşedinte ; Colonel Coslinsky, Colonel Irimescu, Maiorul Bărbieri; Căpitanii Atanasiu, Bră-tuianu, Grecescu şi cu toţi ofiţerii Elisabetel, membri. La orele 4 jum. p. m. cursele eraţi terminate. EDIŢIA a 3A (Serviciul Agenţiei Itomîne) Constantinopole, 9 Oct. Poarta a informat în mod oficial ambasadele, în privinţa atentatului comis la Pera, la 7 Octombrie, asupra a doul agenţi de poliţie. Şedinţa tribunalului in care se va judeca afacerea notabilului armean Apic efendi, va avea loc mîine. Constantinopole, 9 Oct. Scăderea valorilor otomane a cauzat pagube mari şi o stagnaţiune a afacerilor la bursa din Paris. Circulă ştirea că ministrul de poliţie a luat măsuri de precauţiune pentru siguranţa personală a d-lul de Nelidov ameninţat de armenii în străinătate.—Arestările armenilor continuă. Se asigură că a apărut o iradea privitoare la alegerea patriarchulul armenilor. Paris, 9 Oct. Ambasada Rusiei desminte ştirea dată de unele ziare şi prezintă ca apropiată rechemarea d-lul de Mohreuheim. Este cu de-săvîrşire inexact, aşa după cum s’a anunţat, că d. de Mohrenheim să fi Întors pe împăratul Nicolae al II-lea de la pretinsul sad proiect de a trage nu la ambasadă ci la ministerul afacerilor străine. Constantinopol, 9 Oetomb. Apik «fl'endia fost condamnat la 3 ani închisoare. Sofia, 9 Oetomb. Biroul partidului Zankovist a expediat o circulară declarînd că partidul se separă în mod definitiv de acela al guvernului, din causa politicei sale electorale şi a politicei sale externe nedecisă. Programul partidului coprinde între altele, relaţiunl corecte cu toate Statele, păstrînd însă o încredere desăvîrşită în Rusia, şi rechemarea în patrie a acelora din fiii el cari lâncezesc în mod inocent în exil. Paris, 9 Oetomb. Ştirea că Banca Franciel va împrumuta cu 3.000.000 lire sterline pe Banca Englite-rel, a produs • reluare mare a afacerilor; totuşi ştirea n’a primit nici o confirmare. Bari, 9 Oetomb. Principesa Elena, ducele de Genova ca representant al Regelui şi Prinţul de Nea-pole s’afl dus azi dimineaţă străbătînd străzile bogat decorate şi în mijlocul aclama-ţiunilor unei mulţimi entusiaste la basilica s-tulul Nicolae, unde Principesa Elena a trecut la religia catolică. Ministrul de Justiţie italian şi ministrul afacerilor străine muntenegrean aii asistat. După liturghia solemnă însoţită de salve de artilerie, prinţii s’ati întors, în mijlocul ovaţiunilor mulţimel, pe bordul SavoieI,unde rămăseseră Prinţul de Muntenegru, Principesa Elena şi Prinţul Mirko. Wiesbaden, 9 Oetomb. Perechia imperială rusească a sosit la 11 ore de dimineaţă la Cronberg, unde a fost primită de împărăteasa Frederic. Apoi s’a dus pe înălţimea lui Friederichskof. ŞTIRI DIVERSE Crime.—Delicte. — Accidonte.—IutîmplSrî DIN CAPITALA Hoţ prins.—Individul P. Ştefănescu, dezertor din armată de la regimentul Cetlăă, şi pungaş de meserie, a fost prins erl noapte de agenţii poliţiei de siguranţă, fiind de mal mult timp urmărit pentru furt cu spargere. Copil găsit. — Astă-noapte sergentul de stradă postat în calea Rahovel lîngă fabrica Stiefler, auzind în dosul acelei fabrici, ţipetele unul copil mic, s’a îndreptat în direcţiunea de unde veneafl acele ţipete şi a găsit lîngă un zid, o copilă în vîrstă ca de 2 luni, bine înfăşată şi învelită într’o plapumă de lină roşie. Sergentul a luat copila şi a transporta-t’o la secţia respectivă, de unde apoi din ordinul comisarului, mica fiinţă a fost In-naintată la spitalul Maternitatea. Copila este într’o perfectă stare de sănătate. DIN TARA Prinderea unul criminal.—Agenţii poliţiei din Tecuci aii prins în comuna Nico-reştl pe un vestit criminal care în luna Decembrie trecut a comis o oribilă crimă în Tecuci, omorînd pe un comerciant din oraş şi pe copiii acestuia. Asasinul, un anume Gorski, în vîrstă de 20 de ani, a mărturisit crima. El a fost înaintat parchetului local. *** De asemenea se comunică din Seve-rin, că în comuna Zegaia s’a prins autorul asasinului adjutorulul de primar I. B. Io-naşcu din comuna Salatruc. El este un preot numit N. Bordescu, care a fost înaintat parchetului de Severin. 0 crimă misterioasă.—Ni se telegraf!ază din Giurgiu că alaltă erl s’a găsit intr’un puţ părăsit din marginea pădurel OnceştI (Vlaşca) cadavrul unei fete a locuitorului Mitroi Kiriţă din acea comună. Copila dispăruse de la casa părinţilor săi cu zece zile înainte de găsirea cadavrului, îmbrăcată cu hainele el de sărbătoare şi avlnd o salbă de galbeni la gît. In puţ cadavrul s’a gă.‘it fără nici o haină sau alt ornament pe corp. Toate bănuelile sunt că nenorocita fată a fost asasinată şi aruncată în puţ. Autorităţile cercetează pentru descoperirea criminalului. Incendiu. — Erl s’a aprins în comuna MăicăneştI din judeţul R.-Sărat leasa d-lul M. Gherghiceanu. Focul lntinzîndu-se cu repeziciune, au ars 12 case din prejur. S’a cerut ajutorul pompierilor din oraş. Pagubele sunt mari. Pădure în flăcări.—Aflăm din Bacău că pădurea de la Brohat din acel judeţ, proprietatea d-lul Nicu Ghica, este de erl iu fia -ărl. S’au adunat locuitorii din comunele învecinate şi s’aă cerut pompele din oraş pentru a localiza incendiul. DIN STREINĂ TATE îngrozitoare dramă de familie. — SoţP Brand, din orăşelul Donneberg din Turingia, nu trăiaă de cîţl-va ani în buni termeni. îngrozită de modul cum o trata soţul sâă, biata femee se hotărî să-şi pue capăt vieţel şi să ducă cu sine în mormînt şi cel patru copilaşi ce avea. Marţea trecui ă ea se duse la rlul ce curgea în apropiere, svlrli în apă pe cel trei copil mal în vîrstă, apoi sări la rîndul el ţinînd al patrulea copil în braţele sale. La strigătele scoase de micele victime, cite-va persoane cari se preumblaţi prin vecinătate, săriră In ajutor. Din nenorocire femeia şi doul dintre copil s’aă înecat şi nu mal doul copil, mal In vîrstă, ah fost scăpaţi" 0 dramă cu urmări vesele. — O dramă de amor s’a săvîrşit zilele trecute la Mau-beuge. Doul tineri amorezaţi, Jules Gavignet şi Georgette Soulla, ambii In vîrstă de 19 ani, disperaţi că părinţii lor le-ait refuzat auto-rizaţiunea de a se căsători împreună, s’ail aruncat amîndol în rlul Sambra, decişi de a muri la un loc, dacă părinţii s’ati opus la unirea lor. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 90) L0UIS JACC0LLI0T CAT I3E FOC PARTEA A PATRA 1 JV T U F I Ş € Ii I Cu toate acestea Wiligo în aceiaşi pozi-ţiune strigă cu vocea pllngătoarc : — Strigoiul! Strigoiul ! Apariţiunea cea albă înaintează mereu, strigînd într’uua şi îndoind ţipetele sale bizare. Canadianul şi Kirby rid pe înfundate şi Olivier care ÎI observă, abia se poate stă-pini. Prizonierul răcneşte de teroare ; In zadar Europenii caută sa’l liniştească făcîndu-I semn din mină, nenorocitul nu înţelege nimic. De odată o voce ascuţită strigă în na-garnookulcel inalfantastic,—dar strigătul nu este ţinut să-şl mal ţie minte limba : — No ! no ! inavo nava Menuahli. «Efl ! etl 1 viă să răzbun pe Menuahli», Dundarupul zbiară, cere ertare, el e chiar e mal înspâimlntat de strigoi de cît de teama supliciului care eu cîte-va minute mal înainte îl îngrozea. Comedia e complectă... nimic de temut din partea Vulturului Negru cît timp strigoiul va continua urletete sale, care de altminteri n’are nimic de infernal. Kirby setăvă-leşte prin iarbă, Canadianul nu se mal poate stăpîni, Olivier şi Laurent mal liniştiţi aşteaptă rîzînd sfîrşitul acestei scene hazlii. Gilping... dar Gilping nu mal este cu prietenii săi ; viitorul lord Woangov de Woangov-Hall, face în acest moment rolul strigoiului cu un succes foarte rar de obicei pentru un prim debut. Pe cînd Wiligo se svîrcolea ca o sfîrlează în jurul focului bravul englez urmtnd poveţele lui Kirby şi după o lecţie de Nagarnook care a ţinut două minute, s’a strecurat pînă la căruţa lor de unde luînd o câmaşe veche, în care se vîrîse cu cap cu tot, a înaintat în pădure suflînd în clarineta sa. Nu trebuia însă ca gluma să ţie prea mult timp. Gilping ale cărui mişcări erad paralizate de teroarea Dnndarupulul, care se zvircolea ca un drac Înaintea crucel, se decise ca să se arate lui. Recunosclndu-1, Urivah înţelese tot; dar tranziţia aceasta repede de la groaza de tortură la bucuria libertăţcl 11 făcu aproape să leşine şi începu să tremure ca o frunză bătută de vînt. Bravul Gilping, ÎI desfăcu legăturile cu o iuţeală pe care situaţiunea o cerea şi cu un singur gest II arălă pădurea. Urivah, nu făcu de cit o săritură înainte, dar piuă în întunericul codrului, el se întoarse către salvatorii luî, puse repede mina dreaptă pe pămînt, o ridică spre cer, o Îndrepta apoi pe fruntea sa şi în cele din urmă o întinse spre Europeni; după această formalitate el se pierdu tu negura tufişurilor. Gestul pe care Îl făcuse însemna că pe viitor el aparţinea cu trupul şi cu sufletul salvatorilor săi. Gilping continuă să mal sufle încă cîte-va minute în instrumentul săO, pentru ca Vulturul Negru să nu audă zgomotul fugel din pădure, apoi oprindu-se îşi luă în linişte locul lîngă tovarăşii săi. — Wiligo! zise atunci Canadianul, care ne mal putlndu-se stăpîni, rîdea cît putea, strigoiul a plecat. — Adevărat spui, frate Tidana ? răspunse şeful fără ca să se mişte din posiţiu-uea sa. Iţi daii cuvîntul meii... A dispărut de o dată ca un nor de fum şi Urivah a dispărut o dată cu el, zicea că voieşte să răsbune singur moartea lui Menualiii. Nu venise dec! ca să blesteme rămăşiţele mortului, este un spirit din familia ta, iar nici de cum un spirit răii făcător. Aceste cuvinte asigură pe şef, care ri-dicînd încet capul şi ne mal văzlnd pe nimeni, se sculă în picioare. Nici că i-a trecut prin gînd lui Wiligo că Gilping făcuse de circumstanţă rolul strigoiului şi pînă la sfîrşitul vieţel sale a rămas cu convingerea că prizonierul a fost răpit de un strigoi, care a voit să răsbune el singur moartea lui Menuahli. Clnd s’a crăpat de ziuă, Vulturul Negru a asvîrlit în Svvan River resturile focului, însoţi ndu-le de o ultimă invocaţiune, iar caravana îşi reluă drumul ce fusese întrerupt prin tristul eveniment din ajun. Dar acum se isprăvise cu vînâtorile, cu călătoriile nepâsâtoare sub umbra pădurii şi cu studiile zoologice; de aci înainte trebuiatl să meargă cu cea mal mare prudenţă şi cu carabina în mină. Kirby auzise cu mare nelinişte de starea de război care exista între triburile Nirbas şi Nagarnook, pe cari Wiligo.le făcuse cunoscut pentru a motiva temerile sale. Kirby era cultivator şi avea conacul său la vre-o două-zecl de mile depărtare. Bietul om ştia că o dată indigenii în luptă, exaltaţi de furia răsboiulul* el predaţi tot atlt de bine şi proprietăţile cultivatorilor ca şi satele inamicilor săi. îngrijit de întreaga sa familie care era la conac, el transmise Canadianului temerile sale, rugîndu ’l să silească pentru ca să poată ajunge acolo înainte de a doua zi seara. Drumul fiind lung şi caravana mergînd foarte încet, Canadianul justificlnd temerile bietului cultivator, propuse ca să plece el din înainte pentru a preveni orl-ce nenorocire dacă ar putea ajunge la timp. Pus în curent de această combinaţiune făcută de Canadian, Wiligo declară că era gata să facă tot ce-I spunea fratele săil Tidana. Se înţeleseră deci ca el să conducă caravana cu cel-l’alţl tovarăşi iar Dick şi Kirby să plece luainte. Atunci Olivier, interveni: — Prezenţa mea este inutilă aci, zise el; pe cită vreme acolo este o femeie şi copil în primejdie poate şi o carabină mal mult va fi prea folositoare cred. Canadianul esită Intre dorinţa de a primi propunerea prietenului săQ şi îutre teama de a displace lui Wiligo lăstnd prea mic numărul tovarăşilor săi clnd Vulturul Negru rezolvă singur problema. — Tlnăra lebădă, are dreptate, (jise el, după cum îl numea In mod familiar clte o-aată. Una sad două carabine mal mult sunt folositoare acolo de cit aci... să râmî-nă Woangov cu mine pentru ca să mine caii, îmi ajunge mie. Laurent nu mal putea de bucurie, se temea la Început că nu-1 va lăsa să îusoţeas-că pe stăpînul săfl. — Mîine senră Wiligo va fi Ungă voi, a-dăugă şeful. — Dar dacă Nirbas, îţi tae drumul ? întrebă Kirby. — Se vede că nu cunoşti pe Vulturul Negru, răspunse cu orgoliu Nagarnookul. Mîine seară Vulturul Negru va fi cu voi. Ia seama la carabină, domnule Gilping, zise Canadianul, drept adio. — Trebue să păstrez un tată celor pa-tru-spre-zeee copil al Doamnei Gilping, domnule Dick, răspunse bravul predicator, fără a se îndoi de surîsul pe care Întorsătura lui de frază trebuia să’l provoace printre auditorii săi şi afară de aceasta mal este la mijloc şi un lord ; poţi să te bizui pe mine pentru aceasta domnule Dick. — înainte domnilor ! strigă Canadianul, Unul cal nu i trebue de cit două-zecl de minute pentru ca să facă două-zecl de mile. Cel patru oameni dădură pinteni cailor de alungul ţărmurilor riulul Swan. (Va urma) De \î Bizare HOTELUL C. D. BiDULESCU şi casa din Str. Dorobanţilor, ambele situate în oraşul Giurgiu, sunt puse in vinzare de buna voe, la Tribunalul de Vlaşca, în ziua de 19 Noembrie 189G. Pentru informaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia Bădulescu Bucureşti Str. Primăverel 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 de la 1 Iunie 1890 www.dacoromanica.ro Din norocire, cîţl-va lucrători cari i-aii văzut în momentul cînd s’afl aruncat In rlii, le-afl venit In ajutor şi aă avut timpul necesar de a-I putea scoate cu viaţă din valuri. Această dramă a avut un epilog foarte fericit. Tinerii amorezaţi, eşiţl de clte-va zile din spitalul unde fusese trimişi In Îngrijire, după ce încercaseră să se sinucidă, au plecat la Paris, unde părinţii le-aQ dat voie să se căsătorească împreună. Jules Gavignet a invitat la nunta sa pe toţi acel cari Taţi scos din apă şi i-aii dat ast-fel fericirea pe viitor. ULTIME iNFORMATIUNI DEMISIUNEA D-LUI PONI D. Poni a găsit deja nu pretext ea nu Ne retragă «lin minister, înainte «le a li izgonit. Din Norginte autentică allăm, eă ministrul instrucţiei a «lecla-rat uimi înalt personaj «lin învăţăm! utul superior următoarele : — Dacă consiliul de miniştri nu va primi întocmai proiectul meu «le lege asupra învăţămtn-tului secundar şi superior* a- tiinci îmi dau demisiunca. * * * Proiectul d-lui Poni a fost dat prcsumptivului său moştenitor, «1. Spiru lfaret, «le către însuşi <1. Stur«lza, pentru a face asupra lui uu raport confidenţial consiliului de miniştri. E aproape sigur, că «1. lfaret, boclucaş cum este, va găsi destule lacune în acest proiect, pentru a-şi înlesni ast-fel intrarea în minister cît mai In grabă. Proiectul «1-lui Poni va veni înaintea consiliului de miniştri peste vr’o zece zile. înainte de a părăsi puterea, d. Palladi a ţinut să ia cu dînsul un inie suvenir de la Stat. Vizitînd pepiniera de la Vişan, d-sa a dat ordin să-i-se culeagă toate pierscile de o frumuseţe rară şi le-a trimis acasă. Autentic. In afară de sumele însemnate— cite-va zeci de mii de lei -pe cari i-a luat d. Paul Stătescu sub pretextul menţinerel ordinel pe timpul şederel M. S. împăratului Austriei în Bucureşti,—d-sa a găsit în ultimul moment un nod mijloc de a mal stoarce o sumă de bani. In adevăr, d. Paul Stătescu a cerut şi obţinut de la Ministerul de interne o sumă pentru a cumpăra fracuri noul comisarilor. E de prisos să spunem că n’a cumpărat nici un frac. Ce s’aQ făcut banii ? Mister şi Bektemis. D-nu 1. Popescu, directorul ziarului nostru, a plecat astă-zî la Sibiu. Prin Monitorul Oficial de azi s’a promulgat legea asupra pescuitului, care urmează să se aplice cu începere de la 1 Noembrie. Tribunalul de la Sibiu judecă azi procesul «de agitaţie în contra patriei» intentat preotului Petre Juga din Tilişca. I*. Poui şi Mitropolitul Mol«lovei I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei a primii a prezida şedinţele sf. Sinod, cari se vor deschide la 12 a. c. La cîte stratageme desperate a recurs spiţerul de la culte spre a îndupleca pe prelatul de la Iaşi să primească conducerea desbaterilor fariseilor, vor dovedi următoarele: Regulat în fie-care Simbătă veneau la Iaşi Episcopul Partlienie şi directorul departamentului cultelor, Dragomir Dimilrescu, cu misiunea de a determina pe Mitropolit să accepteze oferta ministrului. Trimişii spiţerulul neputînd isbuti, erau constrînşl a se consola la via M Dragomir. Acum în urmă, ministrul Poni s’a adresat, într’o lungă scrisoare, directorului cancelariei Mitropoliei, părintelui Ştiubeiu, cu rugămintea de a interveni pe lingă Mitropolitul Iosif. Părintele Ştiubeiu, se bucură de mare trecere pe lingă înaltul prelat. In ace-laş timp însă e şi bunul prieten al ministrului Poni, căruia se simte dator cu recunoştinţă pentru diferite servicii ce a primit de la el. Mulţămită acestor împrejurări, părintele Ştiubeiu, mal fericit de cît oc. Ohiţă Mărzescu, a reuşii în demersurile sale, înduplecînd pe Mitropolitul Iosif să primească a presida Sinodul în sesiunea care se va deschide la 12 Octombrie. Şi iată cum acolo unde Partenie şi răspopitul Dragomir au dai Kix, părintele Ştiubeiu a umblat în plin. EPOCA Ministrabilii marelui partid Vestindu-se eri că d. P. S. Aurelian pune oare-cari condiţii pentru a intra în minister, imediat o sumă de colectivişti au anunţat că sunt veseli a lua succesiunea d-lui Palladi, fără nici o condiţie sau numai cu condiţiile ce le-ar impune d. Dum. Sturdza. Şi aşa, eri toată ziua a circulat zgomotul, că pentru ministerul domeniilor sunt patru candidaţi serioşi, anume d-nii lancu Poenaru-Bordea, Porumbarii, Al. Djuvara şi Ghiţă Mîrzescu. * * * Nici unul dintr’aceştia insă nu va fi ministru, căci d. P. S. Au-relian a acceptat portofoliul domeniilor şi se crede că cel mult pînă Duminecă va depune cuvenitul jurămînt. * 4c 4c Monitorul Oficial nici azi n’a publicat decretul despre primirea demisiunei d-lui Palladi. Fostul ministru al domeniilor pleacă astă-seară cu acceleratul de la 5. 40 prin Virciorova la Carlsbad. Primim din Iaşi îmbucurătoarea ştire că vagonul cu grîu a ajuns a fi cotat, eri MercurI, cu 1,600 lei. Acum o lună preţul varia între 850-1)00 lei. Cauza e că exportul în India e foarte animat, recolta de acolo fiind cu desăvîrşire compromisă. Din Huşi ni se comunică trista veste a incetărel din viaţă a lui G. Roiu, profesor la gimnasiul din localitate. El era unul dintre liberalii cinstiţi din localitate şi în ultimul timp, nemulţumit de păcătoşia politicei liberale, se raliase la gruparea d-lul R. Ralea. Roiu a murit subit în noaptea de 8 spre 9 Octombrie. D. Profesor C. G. Dissescu, ’şl-a redeschis în ziua de 3 Octombrie cursul săQ de Drept public la facultatea juridică din Bucureşti. Prima lecţiune a eminentului profesor a fost o introducere în care a tratat despre Ştiinţa Dreptului, cestiune de catedră care se contro\ ersează. D. Dissescu a susţinut însuşirea ştiinţifică a Dreptului şi cu metoada sa clară şi deductivă a redus la neant argumentele acelora cari tăgăduesc existenţa acestei ştiinţe. Cu privire la înlocuirea d-lul Palladi la ministerul domeniilor a-flăm următoarele: La stăruinţele puse de d. Sturdza pe lingă d. Aurelian pentru a-1 hotărî să intre în minister, actualul preşedinte al Camerei ar fi răspuns: — Eh nu cred că am in partidul liberal rolul de a înlocui la nevoe pe miniştrii mai mult sau mal puţin diabetici. Cu toate acestea, pentru a paraliza ori ce veleităţi ministeriale ale Lascarilor şi Porumbarilor, d. Aurelian va trebui să facă sacrificiul de a primi rolul pe care are aerul de a-1 repudia. * Mal mulţi amici al d-lul Palladi aii intervenit pe lingă d. Sturdza rugtndu-1 să acorde, pentru moment, un concediu de o lună disgraţiatu-lul de la domenii, şi numai după espirarea acestui concediu să-I primească demisiunea şi să-l înlocuiască. Monitorul Oficial, de azi dimineaţă publică raportul d-lul inspector general administrativ Gr. Giani, asupra rezultatului anchetei făcuta la primăria comunei urbane Iaşi. O evadare seasationată Din Iaşi, 9 Octombrie, ni *e comunică următoarele: Escrocheria comisă astă vară de Kir• schen tatăl şi fiul din Botoşani, în dauna unei case din Berlin, este încă in amintirea cititorilor. Persoane sosite din Rusia aduc acum ştirea că Kirschen tatăl a reuşit a evada din tren şi a trece în Austria, prin frontiera austro-rusă. Se ştie că escrocul trebuea să fie estra-dat Germaniei şi urma a fi predat în Berlin, prin Ungheni-Varşovia. Kirschen, predat în Ungheniî-Ruşi autorităţilor de acolo, a fost încredinţat unui poliţaiu, care trebuea să-l ducă la Odessa. El reuşi, însă, a evada, de oare-ce planul de a îmbăta pe (poliţai cu cognea-curl, isbuti după dorinţă. Escrocul se află actualminte la Voalau, o staţiune estivală din împrejurimile Vienei. Fiul, mai puţin talentat, a fost predat poliţiei berlineze. CAMPANIA ELECTORALA IX TRANSILVANIA ŞI UNGARIA Duminică se vor începe alegerile generale în Ungaria şi Transilvania, cari vor dura zece zile. •Judecind după violenţele enorme şi după terorismul ne mal pomenit ce domneşte în Statul vecin, izbinda baronului Bânffy este sigură. Pentru ca cititorii noştri să-şi facă o idee de modul cum decurge campania electorală la unguri, relevăm după «Magyar Hirlap», un ziar mal mult guvernamental de cît opoziţionist, că Luni după amiazl în orăşelul Polbora o in-căerare sîngeroasă a izbucnit între jandarmi şi alegători. S’aă tras mal multe focuri şi au rămas morţi pe loc patru alegători, iar 14 au rămas grav răniţi. * * * Alegătorii rondul din Ocna Sibiului ad ales delegaţi la conferinţa naţională pe d-nil Nicolae Christea şi dr. A-mos Frîncu. * * * In cercul electoral romîn Ceica-mare din Crişiana, guvernul unguresc a pus candidatura unul romîn a părintelui vicar Ioan Goldiş, care a reprezintat a-cest cere timp de o lună pe la sfîrşitul sesiunel din urmă a Camerei ungureşti. în contra lui alegătorii fruntaşi ad pus candidatura unul proprietar ungur din localitate, anume Korda Bandi, care pare a fi om cum se cade, căci ţăranii romînl ad improvizat următorul cintec hazlid: Goldiş Ianoş vrea să fie Deputatoş pe vecie. O îună destul i-a fost, Să trăiască Bandi nost! Nu ne trebue deputat L'n călugăr blestemat; Goldiş Ianoş e om prost: Să trăiască Bandi nost! Ducă-se la monăstire Saă într’a dracului ştire ; Nu ne treb'un apostat Să ne fie deputat. Facă-şl cruce, ţină post Să trăiască Bandi nost! Nu-I ca Bandi om pe lume Mal cinstit şi bun de glume; El ne-ajută in năcaz Cu păşune, cu islaz Şi spune dreptul de-a rost Să trăiască Baudi nost! Noi s’alegem deputat Pe-un călugăr renegat ? Mal bine-un ungur cinstit Chiar şi de romînl iubit. Şadă-aeasă lingă «mami» Goldiş Ianoş—Goblştain Sami. Facă-şl cruce, ţină post, Să trăiască Baudi nost! Korda Bandi cine-a fost ? Tot-de-a-una tatăl nost! Cu multe ne-a ajutat ! El ne fie deputat; Goldiş Ianoş ţină post Să trăiască Bandi nost! Vineri, 11 Oetombrie curent, ora 1 p. m. Academia Romlnă va ţine şedinţă publică. Se vor face următoarele comunicări: D-l Gr. Ştefănescu «despre existenţa huilei în Romînia». D-l Dr. V. Babeş «Despre microbii mu-coşi şi septicemia mucoasă.» D-l D. C. OUăueseu «O nouă formă poetică.» «Societatea ştiinţifică» literară * Tineri-mea-Romînă,» va ţine şedinţă publică Duminică 13 Octombrie a. c., ora 9 şi jum. dimineaţa în localul săli din calea Victoriei No. 110, cînd d-l Petre Ştefănescu va vorbi despre Educaţiunea democraţiei. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphoiului de Brăila) Brăila, 9 (21) Octombrie 90. Cu toate că ştirile din streinătate n’a fost astă-zl mal slabe, piaţa noastră a fost foarte calmă. Această slăbire se atribue urcărel navlurilor vapoarelor, şi pretenţiu-nilor de necrezut a vînzătorilor. Preţurile afi scăzut de aceea pentru Grîue cu fr. 50/80 per vagon. Secara » » 20|40 » » Orzuri » » 20130 » » Porumb ferm, dar neschimbal. Ştiri Teatrale Reprezintaţiile de oporă se încep cu Mignon de Ambroise Tbonias. Am asistai aseară la o repetiţie pe scenă cu orchestră şi cred că pot prezice mare succes delicioasei muzici a maestrului francez. D-ra Eiushenk, care e germană şi care nu ştie să vorbească romlneşte, cu o voinţă demnă de laudă a Învăţat şi zice Eroza foarte bine,— cu puţin accent străin ine înţeles, dar foarte bine. D-na Vladaia va juca greul rol, al Filmel. Acest rol cu toate că-1 joacă din complezenţă, — căci d-sa a jucat de multe ori in străinătate pe Mignon,—va fi pentru d-sa un succes mal mult. Pe lingă alte bucăţi grele şi frumoase, d-sa ciută poloneza din actul al 11 dea în-tr’un chip care merită cele mal mari laude. Punerea în scenă datorită d-lul Th. Aslan e bogată şi bine făcută, iar maestrul de orchestră, d. Bracale pe care direcţia l-a a-dus din Italia lntr’adins, este o fericită achi-ziţiune. Corurile ca In tot-d’a-una merg foarte bine. In scurt Mignon va fi, credem, un miuunat început al stagiunel viitoare. COMUNICĂRI Pentru Înlesnirea tutulor acelora cari aă case de închiriat şi cari caută case pentru Sf. Dumitru, ziarul Epoca a înfiinţat în pag. IV o rubrică specială sub titlul de: închirieri şi arendări. Se aduce la cunoştinţa publicului interesat spre a cerceta zilnic această rubrică. * * * Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * * Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trinidc textul prin poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domiciliu incasatorul Epocei. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. * * * A se vedea rubrica spectacolelor In pag. IV. A vi s Dicţionarul Contimporanilor, urmând să apară In curând, am adresat mal multor persoane următoarea scrisoare: «Domnule, «Sub-semuatul, ocupându-mă cu întocmirea unei lucrări biografice a Romînilor cari au jucat un rol de frunte in secolul nostru, în politică, literatură, ziaristică, artă, ştiinţe, cariera armelor, etc., etc. Vă rog să bine-voiţl a’ml da întru cât vă priveşte pe D-v., următoarele nolite : 1) Numele, pronumele, locul şi data naşterel. 2) Locul studiilor, epoca lor, titlurile d-voastre, 3) Funcţiunile ce aţi ocupat, cu data lor precisă, faptele Dv. de armă, campaniile, etc., 4) Titlul scrierilor D-v. tipărite, şi orl-cari alte amănunte cari merită să fie înregistrate Într’o lucrare biografică. Mă simt dator să precisez că lucrarea aceasta pur biografică, exclude cu desăvîrşire or-ce critică, or-ce apreciere fie în bine fie in răii, asupra persoanelor şi faptelor. Nădăjduesc că ţinind seamă de dificultăţile ce întimpin pentru adunarea materialului necesar unei asemenea lucrări, veţi avea buna voinţă să ’ml înlesniţi munca, trimeţîndu-ml prin poştă maănuntele ce vă cer. Reînoesc aici intervenţiunea mea către public şi rog atît pe acel cari aii primit asemenea scrisori, cit şi pe acel cari din eroare nu ar fi primit, să bine-voiască a’rnl trimete de urgenţă aceste notiţe biografice. D. R. Rosetti Strada Biserica Amzel No. 15 Bucureşti YÎNDECA REA Reumatismului şi umflăturii picioarelor Stimate d-le Kuhue! Nu pot scăpa prilejul de a vă exprima viile mele mulţâmirl, pentru grabnica vindecare a boalel mele îngrozitoare. Băile d-v. de şezut aşa de simple, m’au scăpat în trei luni de îngrozitoarele mele boale. Sufeream deja de mult de reumatism la miini şi la picioare, oasele de la mtiul eşiseră aşa de mult afară, că minele păreaţi cu totul strimbe şi nu puteam să apuc nimic cu ele: pe lingă asta a-veara aşa de multe dureri, că nu mal ştiam ce să fac. Picioarele eraţi aşa de mult umflate, că abea eram în stare să urc o treaptă. De aceea exprim de mii de ori mulţumirile mele d-lul Kuhne, pentru grabnica şi eftiua vindecare a boalel mele aşa de grele şi recomand tuturor suferinzilor, cari ar suferi de orl-ce boală, să se adreseze d-lul Kuhne, căci cura d-sale e foarte simplă şi eftină! Aceasta atestă Lipsea D-na Th. Minunatul uieto boale de copil. » » ll/a— 2'/a chirurgie şi boale de femei. » » 2 — 3 boale de gît, nas şi urechi. Joia la aceleaşi ore consultaţlunl a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. Se va deschide la 16 Februarie. £ Nclilinb ţi vînd eitin CUMPĂR mini! cvrnpĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voia prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzălorl. BIJOUTERiE & H0R0L0GERIE LEON WEISSBLXJTII Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mea în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cmante, rubine, safire, smarande, perlo, etc.' Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate Rogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Adeveratele Ape de Vichy; Vichy-Căles-tins, Vichy-Grande-Grille, şi Vichy- Hdpital suntu la noi destulă de respăndite, In unele localităţi îndepărtate unde Insă din causa cheltuelelori prea mari preţul vănzărei este ce-va mai urcat putem recommanda '‘Sarea comprimată de Vichy” fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy” subtu controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazâsă, care bine înţeles nu are qualităţile apei minerale naturală Insă este multă de preferat imitaţiilor Apei de Vichy, de 6re ce conţine şi conservă cea mai mare parte a qualităţei Apei de Vichy : Vichy-Celestine, Vichy-Grande-Grille şi Vicby-Hopital Casa do Sânăiat® Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor intenie şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte In institut. Discreţiuue.— Tratament special "al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic saă specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lu nare se fac reduceri. ConsultaţiunI în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896. SCOKSJ5 DE UZ ISTĂ 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la do-miciliă în saci. BRIQUETTE. CARHUNI DE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. COK-S DE TOPIT. COKS DE FER ARIE. COK8 MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragiue şi belgiano. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Ilelios. GREUTATE GARANTATA Expediţia eu gros şi en detail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne. DEPOSIT CENTRAL STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 c.tnftL, MNt rs:\tisuc*/ S’A DESCHIS BĂILE REGALE »L\ PALATUL EFOItILI BULEVARDUL ELISABETA Din noii amenajate ţi apropriate pentru cea mat mare satisfacere a onor. public. Pe lîngă băile de apă caldă, aburi ţl piţeină, în curînd se va deschide ţi secţiunea de IILDROTHEHAPIE după cel din urmă sistem, adoptat în cele mal mari stabilimente de b&I din Europa. Apa e de iaroare DIRECŢIUNEA CONSTANTIN SIIVÎiONESCU Doctorand în medicină, Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris ConsultaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. Doctor MIEON ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele şi sifilitice din spitalul Colţoa BULEVARDUL CAROL, 74 Cmumltaţinui «le ja 1 — 4 |». m- «T M. ŞIKIsOŞ Y Relntorclndu-se îu ţară primeşte Intre ovele 3—6 p. m. Sfrada Oiarî No. 8 ABOfî AT de la 23 Aprilie 1898, uL HnEfiUAI moşia ROTaREŞTII, din plasa Glavacioeul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St, Voivozi 8 sau slr. Pitar Moşu 2._ MU CITIŢI Modele noi de pălării pentru dame, de castor cu 10, 15 şi 20 lei. Pene, panglici, mînuşî. Decoraţiunl artificiale şi naturale, Coşuieţe buchete de mirese. ltcparuţiuui la pălării aproape gratis. FA5SICA DE COnOAASE OUICAMABA CALEA VICTORIEI 152 vls-avis palatul Ştirbulâ NB. Sulon de expoziţie, Coroane, pălării şi Rochii numai de doliu, înşir. Lipscani 10, intrarea str, Stravopoleos. www.dacoromanica.ro a EPOCA MICI ANUNŢURI Pini la 10 publicaţii 80 bani linia pentru flc-care dată, ţi de la 10 in sus 20 bani linia. Spectacole Teatrul .Xa[ional. Joul, 10 Octombrie, se tu reprezenta ' «Microbii Bucureştilor», comedie in 4 acte. QP«ra romi tul. Deschiderea Luni 14 Octombrie 1896. Teatrul Hugo. Joul, 10 (22) Octombrie 1896, prima re-presentaţlo «Hlgh-Llfe». Repertoriul ou totul nod. Ţeafru# Liric. Deschiderea Crcul G. &ido li. Astă-searâ reprezentaţie extraordinară. Qfrcu/ ternarSirioli. In curind va sosi în capitală, şcrla Brugadiru. Coneert Peters. Gafe IYet{ionala. Orchestra Rubinştein şl-a început concertele__________________ jenfml Dada. Sport ytlodromul romin Hipodromul Dtînrann. La 13 Octombrie. Ultima mare alergare de Toamnă. Închirieri şi arendări ge caută De Indii rial in strada Fîntînfel 104, in fandai curtel o casă compusă din 8 camere, bae, canal şi apă, ou curte deosebită. A se adresa la proprietar la aceeaşi adresă. De arendai Moşia Virtoapele de jos din judeţul Teleorman. A se a dresa la d-nu Q. Robesou, Galaţi. Camere mobilate Se caută o oamoră blue mobilată in srada Pitar Moşu eu preţ lunar pînă la 50 lei. «Casa Fraţi Olbridi strada st. Ionică Hotel Kiigllcli, Calea Victoriei, cu preţ lunar de la 60 piuă la 200 lei._________x Cereri şi oferte de servicii! Vînzărl şi cumpărări Corespondenţa ziarului Adm, D-neî R. T. Bulevardul Domniţa. D-nul care caută masă, casă, se va presenta Duminică după amiază. Informaţinnî ntile Se caută o pensiune—adică casă, masă şl îngrijire, pen tru un tînir funcţionar. A se face ounoscut preţul lunar şi adresa la administraţia ziarului sub Iniţialele A, B. MT »,EPOCA** siar politic clinic, n-pare In 3 ediţii, la 6 ore dimineaţa, la 3 d lipit a iul azi ţl la fi ceara. -W| Tînăr vrea să se căsătorească cu o domnişoară sad doamnă, condiţii bune, adresa : Văcărescu I, No. 1, sub iniţialele H. G. Un domn în vîrstă de 80 ani, caută o menageră tînără. A-dresa G. N. strada Miraoululul No. 2 Bucureşti. Firme recomandabile Acorduri de piano S. Paulmon, Bulevardul Elisabeta, 64. Fotografi Frânta Duschek, str. Franklin 6.___________ Tipografi S. Pauker, str. Clemenţei No. 3, în curte. Librarii şi Papeteril Muiler C. calea Victoriei# 53. «Biserica Albă* calea Victoriei, 85. Bărbieri Louis, oalea Victorie! 58. Bai S’a dcsehl» Bille Kegalc din palatul Eforiei, Bulevardul Elisabeta___________________________________________- Spălătorii 8«himdt G. L-, Isvor, 75, Falk Otto, Grlvjţet, 12, Falk Pauline, Regală, 12, Iordache N., Isvor, 66, Mlclusch M., Aoademiel, 22, Thom&s M-me, Moşilor, 70. Arme, Maşine, Velocipede I*, Piorkowaky, Bucuresci, Hotel de France, vinde în rate : Arme, maşine de cusut, blnocle, Velocipede şl instrumenta muzicale. - Cereţi catalogul gratis. Magazinarl de mode VI/.NOV FACI, MAHTI.X Madame Darre, 8ucoeseur Mode» ' lumes, Fleurs, Couronnes et Bouquets Parfumerle, Gants Artioles Haute Nouveauta Lingorie fine prfîte et sur eommande Calea Victoriei 47. Pînzari Mlbăilescu k Căpitlaescu, Lipscani, 60. Droghiştl Fuchs Iosef, Doamnei, 8. Adrese Advocaţi Disescu 0. Colţel, 60, Ulott t\, Corabia IO. Ghiţă Ioan, Cîmpineanu, 48. lonencu Take. Cătunului, 25f M&ioresou Tita. Mercur, 1, Misir B., Fintînel, 20, Eanu G.y Romană, 0.7, BIURODL ADVOCAŢILOR G. PAIVV al ALEX. CAST EA Str. Biserica Knel, 12 8 — 11 dimineaţa; 2—6 după amlazl. ________ Predescn Stavri, Cheiul Dîmboviţei, Procope8cu N.. 8caune, 40, Sfetescu I, P., Mlrcea-Vodă, 23. D. R. lioHHutti, Htr. Binerlca Amzel, 15. Doctori Or. AL. COBILO TOI Medecln de la faoulte de Paris Consultations de 4 ă 6 h — p. m. _______Strada Carol I, 18 Dr. IV. ThomeHcu. medic de copil. Str• Italiană, ÎS. D-rut Albcncu. Calea Văcăreaţi 22. Roate Interne al de copil. Dr. Gr. Ţăranu, colţul stradeî Caragheorghevicî şi Bănoel Naţionale. Specialist în beale venerice. Consultaţlunl 4 -7p. m. Schimbări de adrese Bibliografii A apărut: SINCERE PoeslI de Radu D, Rosetti______________ «Crîng» şi «Luncă» Versuri, T. Duţescu Duţu. A apărut: «Ficţiune, Imagine şi Comparuţlune, studii! comparativ de literatură poetică. MIIASTK1L poveste poetică de Vasile D. Păun A apărut în Biblioteca pentru toţîNo. 88-89 «Denisa» de Alex. Dumas-flul, traducţle de Dumitru Stăncescu. înainte de -Denisa» aft mal apărut: No. 82—84 «Ciocoii vechi şi noi» de Neculae Filimon. No. 85 «Biografiile scriitorilor romfnY»de Gh. Adamescu. No. 86 «Ce povesteşte pădurea» de Putlitz. No. 87 «Berberll-Hesporidele» do G. Buzolanu. Luni 7 Oct. a apărut «Calendarul ilustrat» al «Bibllotcce! pentru toţi» pe 1897. Meditaţi! Lecţlunl de Franceză, Engleză, Germană şi plano. Adresa : H. A. administraţia «EPOCA». Vn atudent se oferă a medita elevi de cursul primar şi secundar (matematici), limbele germană şi francesă, iu vra o familie sad institut. A se adresa : M. Vergea, str. Fîntinel, 96. Vn atudent univermitnr doreşte & da meditaţiuul de clasele primare şl gimnaziale. Adresa : Abert Wortmann, 2 strada Lipscani 2. ALBERT ENGEL S» CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în Bucurescf în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele eîtşi p. t. publicului bogatul sâft asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bofiemia. Maşine pentru tăcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier in tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors ruţe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. U-leifi de rapiţă dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie ţi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt si preţuri moderate se garantează 08 25—16 MARE DEPOU DE Burlane de Basaft, ŢEVE DE PLUMB, FER ŞI TUCIU Fortuni do cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băî, tont ă l’ăgout, gaz, etc. Ia Ii BUCURESCI, [STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCl INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Si pentru încălziri centrale 46 (100-97) OTEL STIH fost MISIR IAŞI, strada Vettliie No. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noti aranjat, situat în centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, in apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 left 50 în sus. Servicifi prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă în curte. Antreprenor M. IVEISEIt 36-31 C ft IjTlh REEHT D N IVO L VERHAMRTON — CO V EIV T R JT — Cele mai renumite fabrici de Velocipede din lame (la.ru concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Romînia ! El No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orl-c fel (le îi Velocipede cu garanţie, fie Yelocipedo de orî-unde cumpărate. Refacerea gltidoanelor fasonate după orî-ee desemn. (103)____________ (25-12) __ —HM 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 9 Octombrie. 1890 Cump. Vind 4<\c Renta Amortisabilâ. . . 86 87 5c/o » Amortisabilă. . . 99 3/< 100 V* 6°/o 5«/c ObiigaL de Stat (Cov. R.) . » Municipale diu 1883 101 94 V. */< 102 95 y. ■/. 5o/o » » > 1890 95 b/< 96 &c/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 v« 92 7» 50/0 » » Urbane . 88 V. 88 V. 5% » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 82 V. 82 ‘/4 1620 1630 » » Agricola . 220 — 222 — » Dacia Romînia asig. 435 — 4t0 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 460 — S-tatea de Construcţiunl . 195 — 200 — Florini valoare Austriacă. 2 to 2 11 Mărci Germano .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinele dubiu-cilindrice, din fabrica Albart St C*«, Frankenthal şicu caractere din fonderia de litere Fiinach din Frank-furi AIM■ Les Viritables Eaux minirales de VEGHY mont les Sourcem VICHY-ETAT GRANDE-GRILLE HOPITAL Exiger le nom sur la Capsule et l’Etiquotto. Les Seule» V'eWtaWesPastillestfsVichyjo/if/ei PASTILLES VICHY-ETAT fabrlquees avec les sels naturels extralts des Eaux de Vichy-Etat. COMPRIMES DE VlCHY aux sels naturels VICHY-fiTAT pour prtparer l’eas artlllcielle de Vichy garante. Atent Biniralpour la tQUMAHlt, BIUAili,SERBIE : A. G-. CAEISSY, Bucareet. 45 60—50 nou de tot Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poale vedea funcţionind în biuroul nostru, Ga-ranţie pentru 0 ani. Plata în rate trimestreale. 0 sită incandeseontă Lei 1,50. Un beo complect montat ca larninS Incandescentă pentrn fiaz aerian Lei 7.50. Mal posedăm un sistem noft dc tot de lămpi, foarte practic cu şi fără lumină incandescentă de atîrnat şi de masă, neavind trebuinţa de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit •OasstolT», care se transformă în gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cît a lămpilor cu petrol consumind pe oră l‘/> centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi încă n’a existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gaz aerian. FCllHl ţi M ISfitt F Bucuresci, Strada Smîrdan, 8 (102) (60—18) REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 8. Vechiul Ei ir ou pentru Vln-zarea de l*otvo!eu din Str. Regală No. !> s’a redeschis din nou. Am onoare a vă recomanda petrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat. Serviciul in Bidoane de ci te 5, 10 şi 20 Litrurl. Comandele se poate făce de onor. Public cu o simplă carte poştală şi expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 112 30—9 IV. GIMGOI1ESCU 43, l ilrti Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucuresci Aduce lajcunoştinţa onorabilului public, câ îu utelierul meft se confecţionează încălţăminte pentru daine, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte .gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea înrălţămlntelor recomand veritabila Qremaoneltoniatiă neagră yi culori din fabrica «BIIOVVN şi SON din Londra: Feriti-vă de contrafaceri. (108) (25-11) Cea mai bună calitate ejci&tentă de urc©©: DE U2SIMA DE GaS vi se furnisează la domicilii!, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată mr JLi IE I 4 f ^ Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală saft personal casei 9, Strada Becebal, 9. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo se află depozit do cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiaue, cocs de fonderie, cocs de ferăric, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. ExpediţiunI en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. 113 60-2 Taitiâu* iEidî&m in-rlMoi* Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 IV. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi în toate farmacîle. 8-8 TONIC AXALEPTIU Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrînl, femei şi orl-ce persoane delicate. I U QIMA Suc de Carae Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formâ-rel şi desvo/tărel muşchilor şi t iste-mulul nervos şi osos V I IV 1> TE V I A I, este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, IMspep-sia, Oaatritele Virata critică, F.pulsare nervoasă, Slăbiciune resultînd din bătrlneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvînl toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. TIAX, rue de Bourbon, 14. ln Bucureşti, la d. IMF ZAMFIREHCU, şi la toţi 14 Drogbiştii şi Farmaciştii. Z — 02 mmm ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — COKSTIl CCTl UVJE ÎÎK W'MEMl — I. HAUG — Strada Isvor, No. III) Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. apelalitate florărie, sere, grădiue ne earnă, pavilioane tu licr ele. ete, Primesc comande nontru Provincie: — M*refuri moderate — 82 100-95 IAŞI C O P O u Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-raentîndu-se de mai mulţi d-nl doctori, sau constatat pînă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congectiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pretam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. lonescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewscbi, Racovită (Lits-clico şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Engbel şi Ilu-. tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri : D-nil Mircea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depezit îu capitaift la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100— 81 Bucuresci.—Tipografia «Epoca».—Strada Glumf-nţel- No. 3. — npograna «Epoca».—atrada ue www.dac6romanica.ro