SERIA H—ANUL II, No, 276. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia JOI, 10 OCTOMBRE 1896, NUMĂRUL 10 BANI ÂMKJTBLK încep 1» 1 ţi 15 ale fle-cirel Ioni şl m pllUsc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţia! In fudef* ţi itreinătaU prin mandata poştal* Un an In ţari 8# la!; In streini ta ta 60 la! Şase Ion! ... 16 > » » 15 » Trei luni . . . 8 > > > 13 » Un namir In strelnltate 30 bani MANUSCRISELEJOJ^SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA Mo. «-STRADA CLEMENŢEI—-No. S AM UNICIURIXJ5 In Bucureşti şi judeţe se pWmeac numai la Administraţie Ia strein Itate, direct la aultuimetrafi* şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV............0.30 b. linia > > > m...............1— lei * » > » n . . . . • s.— » » InseaMile şi reclamele 3 lei rlndul Da unii rnehli «0 bani No. ADMINISTRAŢIA STRADA CLEMENŢEI-No. 3. CRIZA GUVERNAMENTALA NICI SLUGI, NICI REVOLUŢIONARI Articolul nostru „Un semn al timpului", a avut norocul ca să fie objectul comentariilor de tot soiul, iar antrefileul care l’a urmat sub titlu de „O lămurire" a pus pe unii în mare bucurie, iar pe alţii în mare întristare. Gazetele colectiviste ati crezut că „Un semn al timpului" este un atac la adresa Regelui ; deci s'ati bucurat denunţîndu-ne cu mare sgomot §i cu întinsă publicitate. Iar antrefileul „0 lămurire" a părut pentru alt-fel de publicitate o retractare, producînd în unele cercuri ostile Suveranului o adevărată decepţiune. El bine, adevărul e că în cele scrise în aceste două articole,nimenea nu este în drept a vedea nici începutul unei campanii sad vre-o tendinţă ostilă M. S. Regelui, nici, de asemeni, o retractare a celor scrise în jOn semn al timpului". Ia să ne explicăm verde şi clar. Noi, partidul conservator, tot-d'auna am fost partizanii cel mal statornici al regalităţel şi al dinastiei întemeiate de M. S. Regele Carol. Devotamentul nostru către tron, şi fidelitatea precum şi lealitatea sentimentelor noastre către Suveran, ad fost puse de mal multe ori la grele încercări şi tot-d'a-una am dovedit că am rămas inalterabili şi neclintiţi in credinţa noastră. Noi nu avem la pasivul nos tru proclamarea republicel de la Ploeştl, sad injuriile grosolane ale presei liberale, nici comploturile mal mult sad mal puţin ridicule ale fruntaşilor liberali. Neavînd acest trecut, nu ne simţim, cum zice romînul, „cu musca pe căciulă", prin urmare putem să a-vem în unele ocazii francul nostru limbagiu, fără ca din el să se poată deduce cea mal îndepărtată bănuealâ cum că am fi decişi a ne schimba purtarea şi sentimentele. Ştim că acest lucru nu este permis colectiviştilor. Este cazul a zice "quod licet, Jovi non licet bovi". Nouă ne este permis să fim în o chestie oare-caro în di-verginţă de păreri cu M. S. Regele; tot trecutul nostru, precum şi devotamentul şi abnegaţia ce dovedim şi în present, ne este o garanţie că cu toată diverginţa trecătoare, noi rămînein aceiaşi, adică un partid fidel şi leal tronului şi dinastiei. Nu tot ast-fel s’ar putea explica o diverginţa de păreri între colectivişti şi M. S. Regele. Fiind dat trecutul şi apucăturile lor barbare şi revoluţionare, este vădit că manifestarea celei mal mici nemulţumiri faţă cu tronul ar alarma cu drept cuvînt lumea şi ar putea fi mal la urmă considerată ca începutul unei campanii ostile contra M. S. Regelui. Colectiviştii cînd ad căutat să exploateze articolul nostru „Un semn al timpului" s’au înşelat numai în o privinţă. DînşiI s'ad pus în pielea noastră şi ad considerat articolul ca şi cum ar fi fost scris de el, uitînd că a a-părut în o foae conservatoare. Mutatis, Mutandis ! De alminterî colectiviştii şi în această privinţă ad introdus în ţară moravuri deplorabile. A-ceştl nemernici (cuvîntul e parlamentar de cînd Sturdza fa întrebuinţat în Senat la adresa guvernului pe care îl combătea) aceşti nemernici, zicem, în chestia atitudinel ce ad păzit către tron ad următoarea normă : ori sunt injurioşî şi agresivi faţă cu Suveranul, ori injositorl şi linguşitori pînă la desgust. Este norma sălbatecului sad a incultului, care azi se prosternă înaintea idolului sad a icoanei, iar dacă rugăciunea lui nu e satisfăcută, răstoarnă la pămînt cu furie i-dolul sad distruge icoana. Noi de mult, atît cînd am fost la putere cît şi de cîte ori şi de cînd suntem în opoziţie, am voit să introducem alte moravuri mal demne şi mal constituţionale. Noi nu voim nici a fi nerespec-tuoşl faţă cu tronul, dar nici a linguşi pînă la înjosire. Noi voim să fim ceea-ce un mare şi puternic partid trebue să fie faţă de tron. Respectuoşi, devotaţi şi de o inalterabilă lealitate, însă, în acelaşi timp, aceste convingeri şi sentimente să nu ne împiedice de a spune M. S. Regelui din cînd în cînd că în unele chestii putem fi în diverginţă de păreri. Pentru un partid dinastic şi devotat tronului, cum este al nostru, exprimarea în mod franc a modulul nostru de a vedea, este o datorie către tron. M. S. n’are nevoe numai de linguşitori. Linguşitori găseşte lesne, mal cu seamă în rîndurile liberale. M. S. are nevoe de oameni cari să-I spună adevărul, cu respect şi cu iubire pentru persoana şi dinastia M. Sale. Or, scriind articolul „Un semn al timpului" acest rol am crezut că îndeplinim şi nici cum altul. Am făgăduit cititorilor noştri reapariţia «Epocei literare» pe ziua de 1 UToein-bre. In loc înstă de a scoate un supliment literar săptămânal, credem a face mai bine scoţănd zilnic «Epoca politică şi literară.» Această schimbare se va face în cursul acestei săptămâni. CRIZA GUVERNAMENTALA Remanierea ministerială. — Prezidenţia Camerei. — Izgonirea d-lnl Stolojau.— Concluzia. Remanierea ministerială Faimoasa remaniere, care astă primăvară a agitat atît de mult coledivi-tatea, în cît dacă nu se închideau Camerele se producea o violentă criză în sinul partidului, — acum este aproape să se realizeze. Peste cîte-va zile d-nii general Bu-dişteanu şi P. Poni vor pleca din minister, cedlnd portofoliile lor d-lor Spiru Haret şi general Filat. Prin plecarea d-lul Poni se caută a se da satisfacţie acelor guvernamentali, cari respedînd opinia publică, sunt nemulţumiţi de modul ilegal cum a fost detronat Mitropolitul Primat. Iar prin plecarea d-lui general Pu-dişteanu se dă o satisfacţie, deşi cam tîrziu, armatei care e revoltată de modul cum ministrul a detractat arma-metdul în plină Cameră. La succesiunea d-lui Poni sunt mai mulţi aspiranţi printre cari cel mai stăruitor e spionai guvernului pe lingă Mitropolitul Primat, anume Ghiţă Măr-sescu. Favoritul d-lui Sturdza e însă d. Spiru llaret. Prezidenţia Camerei Prin intrarea în minister a celebrului economist P. S. Aurelian. demnitatea de preşedinte al Camerei devine vacantă. Partidul guvernamental se fră-mîntă încă de pe acum asupra cestiu-nei : cine va fi preşedinte ? Colectiviştii de baştină aii doui candidaţi, pe d-nii Ferekide şi Nacu ; iar unii ar preferi pe d. Take Giani. Totuşi lupta se va da între d-nii Nacu şi Ferekide. Izgonirea d-lui Stolojan In ce priveşte izgonirea d-lui Stolo-jan, ea s’a amînat pînă după deschiderea şi constituirea Corpurilor Legiu-toare din cauză că colectiviştii au teamă de dînsul. In adevăr, d. Stolojan încurajînd poftele ministeriale ale d-lor Stelian, Porumbarii, Lasrar şi Al. Djuvara, a înjghebat împrejurul său, cu concursul ocult al d-lui Eugen Stătescu, un partid al tinerilor liberali. Ast-fel fiind situaţia, colectiviştilor le e frică să'l izgonească acum din minister, de oarece el s’ar putea alege preşedinte al Camerei şi în consecinţă uşor şi-ar putea răzbuna înpotriva acelora cari Var trînti de la vornici*. Gogu Cantacuzino ajurat însă răzbunare*^ d-lui Stolojan. Şi îşi va îndeplini jurămîntul imediat după ce se va constitui Camera. Stolojan va fi eliminat din minister, fără a se pidea alege preşedinte al Camerei. Concluzia D. Gogu Cantacuzino va lua portofoliul internelor şi d. Take Protopopescu pe cel al finanţelor. Ast-fel colectivitatea îşi va fi răsbu-nat şi în contra vechilor disidenţi (1886-88) şi în contra tinerilor liberali. Din această situaţie însă, va eşi o nouă disidenţă puternică, menită a face zile amare colectivităţii. CONTRA DISIDENŢILOR Isgonirea d-lul Palladi din sinul guvernului nu trebuie considerată ca eliminarea unul Ministru incapabil din capul unul departament pe care nu ştia să’l administreze. Atunci cînd d-nu D. Sturdza a chemat pe d-nu G. l’alladi să ia loc pe banca ministerială, ştia foarte bine că nu poate găsi in această bucată de carne cu ochi cunoştinţele necesare unul bun administrator ; ştia că nu are de cit calităţile zurbagiilor, organizatorilor de manifeslaţiuni, distribuitorilor de ma-salale. L’a adus în Minister ca semn de înfrăţire perfectă cu elementul disident de odinioară al partidului liberal. In timpul opoziţiei, vechia colectivitate luase aşa multe angajamente faţă cu cel ce reprezintaseră disidenţa sub guvernul loan Brătianu, în cît d-nu Dum. Sturdza n’a putut să se gîndească un singur moment la constituireu unul guvern fără disidenţi. . www.dacoromamca.ro De aceea s’a format Ministerul de la 3 Octombrie 1895 cu d-nu N. Fleva şi cu d-nu Palladi ; dar acest Minister o dată format, ura neîmpăcată a colecti-vităţel contra disidenţei trecute s’a redeşteptat şi Oculta n’a urmărit de cît un singur scop : eliminarea disidenţilor Şi reîntoarcerea la vechia formaţiune colectivistă. Atunci ad început intrigile în contra d-lul N. Fleva, complotul din culisele Camerei, cari ad sfîrşit prin a provoca retragerea fostului Ministru de Interne în urma unei şedinţe scandaloase ne mal pomenită. Rămînea d-nu Palladi. Omul acesta, al cărui temperament părea aşa violent în timpul opoziţiei, se făcuse mielul lui Dumnezed, sluga plecată a Ocultei spre a scăpa de urgia el. Cu pielea mal groasă, înghiţea toate, ca să nu aibă soarta d-lul N. Fleva. Zadarnică supunere, programul elimi-nărel fostei disidenţe trebuea îndeplinit pînă la urmă. D-nu Palladi a fost somat să aleagă între o boală oare care spre a justifica retragerea sa, saă între o eliminare pentru incapacitate printr’un vot de blam al Camerei. A ales boala şi s’a retras. Isgonirea D-sale din Minister este ultima lovitură dată disidenţei de sub guvernul loan Brătianu. Testamentul politic al bătrinulul s'a îndeplinit! Guvernul nu este muncit de cit de dorul de a puue capăt scandalului Bisericesc? a legi ud un Mitropolit Primat înainte de a se înfăţişa procesul în calomnie, pe care Mitropolitul Ghena-die l’a intentat Voinţei Naţionale. Acest proces? guvernul caută prin toate chipurile şi Iu baţjo-cora lege! să’l Impedice de a se înfăţişa înaintea juraţilor pînă ce nu se va efectua alegerea noului Mitropolit, căci sc teme şi ştie bine că In ţaţa justiţiei se va desvălui toată complicitatea gaiernulul In confecţionarea şi tipărirea scrisorilor plastogra-fiate. Să’şi bage însă bine in creerl d-nu Dum. Sturdza că ţara nu va tolera să se procedeze la alegerea altul Mitropolit, pină etnd nu se va răfui In faţa juraţilor banda de falşificatorl in capul căreia stă d-nu E. Stătescu, Ministrul justiţiei. Dacă’nu vă temeţi de dreptate, de ce fugiţi de dînsa ? FLEVA Şl GOGU JANTACUZINO Gogu Cantaeuzino este atît de prost, în cît singur nu-şî dâ seamă de prostia lui. Mulţumită ocrotirel pe care o întinde a-supra droaeî de derbedei cari fac gălăgie, pe la clubul colectivist, isbutise a-şl creia in jur un fel de legendă de om mare, de Ia care s’ar aştepta isprăvi însemnate, dacă ursita ’l-ar da pe mînâ ministerul de interne, pe care îl rîvneşte de mult. In această manoperă şireată crezusem a ghici un moment puţină deşteptăciune din partea minusculului ministru de finanţe. Şi s’ar fi putut întîmpla ca d. Cantacuzino să reuşească, să încalece situaţia şi să pue mîna pe internele mult dorite. Din nenorocire, chiar dînsul ajunsese a crede în legenda Iul Zalmria şi a Iul Ghiţă Ma-nolescu-Lungu, cum că e om superior şi a primit să fie pus la încercare. Probele le-a făcut în luna de congediu a d-lul Stolojan şi experienţa e decisivă. Fusese destul, pentru d. Fleva trei luni, pentru a afirma o nouă formulă de admi-nistraţiune, care rupea cu vechiul sistem de admininistrare bazat pe tăgada de dreptate. A fost destul o lună lui Gogu Cantucu-zino pantru a arăta în mic ceea-ce ar fi o administraţie, care ’l-ar avea de şef, adică cea mal mlrşavă administraţie, care s’ar bizui pe aceste două principii: persecutarea adversarilor şi ocrotirea tuturor spînzura-ţilor gheşeftari al partidului. După dovezile ce le-u dat, noi, opoziţia, n’am putea să avem altă dorinţă, de cit de a vedea pe Stătescu preşedinte al consiliului şi pe Gogu Cantacuzino ministru de interne' PAGES ROUMAINES Cosmopolis din Iunie anul acesta publică Pages roumaines, o călătorie la un schit de maici, sub semnătura domnului E. Estaunie. Sigur că vreţi să ştiţi cine e d. Estaunie. Ţiu să vă satisfac curiozitatea, dar vă înştiinţez de mal nainte că tot ce ştia despre dînsul am din sorginte sigură, demnă de toată încrederea, anume din Pages roumaines. Domnul Estaunie este un filozof, care are ideile domnil-sale asupra religiunil creştine, asupra superstiţiilor, idei pe cari vrea să le inpărţească şi altora sub o formă uşoară şi atrăgătoare. Pentru acest scop alege nuvela, iar ca teatru de acţiune — din păcatele domniil sale şi ale noastre— Romîuia. Romînia, ţară depărtată, puţin cunoscută ca moravuri şi ca temperament, cîmp priin-cios fantezii. Nu dar că ideile filozofice ale domnului Estaunie ar fi din domeniul fantezii, ferească DumnezeQ ; dar dumnealui şi le-a format trăind pe un alt pămînt de cit pe cel romînesc, fiind în contact cu alţi oameni de cît cu Romînil. Şi de, nu se prea potriveşte ce-I în ţara francezului cu ce e în a noastră. Iacă pentru ce spunem că ideile filosofice ale domnului Estaunie, exprimate în Pages roumaines, de şi din domeniul realului, aplicate nouă devin fanteziste. De alt-fel domnul Estaunie a avut bu-nă-voinţa să vie să ne vadă, după cum mărturisesc unele descrieri din Pages roumaines. Ast-fel avem descrierea drumului şi a satului, cea a mînăstiril: «Mînăstire saă sat, nu s’ar putea spune, împrăştiate după bunul plac al accidentelor terenului, case se iveau în toate părţile. Se vedea că nici o regulă nu era impusă la construirea lor. Se aflaţi unele foarte vechi cari păreaţi părăsite. Altele, discrete, eraţi acoperite cu ederă. Unele aveai! la ferestre perdele albe, şi nişte copil se jucaţi pe dedesuptul galeriilor lor. Toate a-veaă faţa întoarsă în spre vale, ca şi cum ar fi căutat un cer mat întins». Avem descrierea unei căruţe ce trece pe drum condusă de o fată frumoasă, care face [autorului impresia că are îu faţa lui Orientul. Iacă acea descriere : «0 căruţă grea înainta in praf. Nişte bol cenuşii, uniţi sub jug, trăgeaă încet. O fată frumoasă mergea alături şi’I conducea cu un hăţ. Draperia neagră care Jdesena corpul robust se scobora pînă la picioarele-I goale. La o întorsătură a drumului lumina făcu să strălucească banii de aur de la salba el, stacojiul basmalei care’I acoperea părul şi florile cămâşel el. * — Nu se pare, sfrigaitt eti (vorbeşte d. Estaunie) ferment, că un reflect al vechiului Egipt luminează îndoiturile fotei (robe) el ?» Despre popă zice: «îşi îmbrăcase hainele, venise fără sgomot şi aştepta, nemişcat ca o slugă.... Se aşeză, lăsă să i se umple paharul, şi închi-nînd In sănătatea noastră, îl goli dintr’o înghiţitură. Fără Îndoială că nu numai odată a stat ast-fel la circiumă —prea se simţea la locul lui. «Conversaţiunea începu puţin cam tărăgănată. Popa nu ştia cînd s’a zidit mînăs-tirea. Biserica trebue să fie acolo de multe veacuri,—cinci sad zece poate,— fiind ca o mărturie a minune*. «— A fost de'I vre-un miracol? «— Descoperirea icoanei. Pe vremea aceea un păstor Îşi purtajlurma pe aceft deal. Intr’o zi a gonit o vacă şi un miel ce erau îngenunebiaţî. Da trei ori pe rînd vaca şi mielul se întoarseră în ace-laş loc. Atunci le-aii trăznit prin cap să scobiască piatra in locul acela şi att descoperit una dintre cele două-spre-zece icoane ale fecioarei Măria, zugrăvite de Sflntul Luca. Această icoană, deşi foarte alterată de vreme şi de foc, se păstrează şi astă-z!, şi in amintirea unul ast-fel de frumes eveniment s’a săpat biserica chiar în mijlocul pietrei». Această prevestire înlesneşte domnului Estaunie să ’şl {exprime unele din ideile d-sale, exotice pentru noi. A-nume că pe la noi lumea ar suferi de halu-cinaţiunl-mistice, (cum se vede în Lourdes al lui Zola). Pentru aceasta imaginează o «sfîntă» care «părea foarte tînără. Era de 10 sad de 30 de ani ? Singură, printre toate plantele înconjurătoare, părea că nu suferă influenţa timpului.» Ea auzea—la început, singură—clopote de şi în mlnăslire se afla numai o toacă. Apoi s’ad molipsit şi cele-l’alte maicj, ad început şi el să auză clopote în munţi. Ad conchis de aci că se mal află vr-0 icoană şiaQ început si strîngă bani pentru căutarea el. Aţi auzit d-voastră aşa ceva să se petreacă în Romînia? Eă nu. Am auzit că se scobeşte pă-mîntul pentru a se da de cazane cu bani, de mine, de apă, dar ca să se dea de icoane ba. Ce’I dreptul am citit şi eă că prin alte părţi să face şi năzdrăvănia asta ; dar prin alte părţi, nu la noi; şi luaţi bine seama numai am citit. INFORMAŢII INCIDENTUL CU RUSIA In privinţa arestărei d-lor Dr. Saligny, Dr. Popovicî şi inginerul Cordea, nu s’a primit încă nici un amănunt pe cale diplomatică. D. G. Rosetti Solescu, ministru plenipotenţiar al ţârei la Peters-burg. a răspuns eri telegrafic, că a fost primit de contele Larnbs-dorf de la ministerul de externe rusesc şi acesta a cerut imediat prin ministerul de interne un raport telegrafic, de la d. Constanti-novici, guvernatorul Basarabiei. De la consulatul romîn din Is-mail n’a sosit încă nici o ştire. Se bănueşte că autorităţile ruseşti au luat drept spioni pe d-nii Saligny, Popovicî şi Cordea. Ieri s’a răspîndit vestea că d-nii Popovicî, Saligny şi Cordea au fost puşi în libertate şi aii plecat deja spre Tulcea. Ei sunt aşteptaţi azi în Capitală. A. S. I. şi R. Archiducele Iosef de Austria, fiind indispus, şl-a a-mînat în ultimul moment venirea în ţară. Faimosul Kiriţopol a sosit eri în Capitala eu mal mulţi amici al sal, pentru a cere guvernului înlocuirea prefectului judeţului Teleorman, d. Dimitriu. Kiriţopol starue sa i se dea pe mîna situaţia judeţului. M. Sa Regele, împreună cu Marele Duce Boris VladimirovicI şi Principele ereditar de Saxa Coburg şi Ghotha, vor veni Vineri după amiazl în Capitala. Primim din Viena următoarea depeşă: Se anunţa din Belgrad Corespondenţei Politice ca după vizita sa la curtea Romîniel la Bucureşti, Regele Alexandru va merge la Roma prin Viena şi se va întoarce la Belgrad pe la jumătatea lui Noembrie. Camera de punere sub acuzare, în urma unui supliment de instrucţie ce a făcut unul din membrii ei, a admis opoziţia făcută de procurorul general d. Stătescu în contra ordonanţei de neurmărire dată de judecătorul de instrucţie Dărăscu în afacerea Steiner. In consecinţă, s a ordonat a- restarea imediată a d-neî Maria Steiner, a moaşei Carolina Lust-garten şi a doicei Ţinea Grigore Glieorglie. Ele aii fost trimise în judecata Curţeî cu juraţi. D. Al. Pădeanu, actual cancelar la consulatul din Salonic, a fost înaintat vice-consul şi transferat la agenţia diplomatică şi consulatul general din Sofia. D. G. Derussi, ataşai de legaţiune la Sofia, a fost transferat în aceeaşi calitate la Belgrad. Luni 7 Octombre a apărut Calendarul i-lustrat al «Biblioteceî pentru toţi» pe 1897, care este o plăcută surprisă pentru cititori, fiind cel mal eftin şi bine alcătuit din toate calendarele romîne. Atentatul de la Soşea Evadarea Iul Georgeucu Eri era fixat pentru judecare la secţiunea I trib. Ilfov procesul Iul M. Geor-gescu, atentatorul cu vitriol. La deschiderea şedinţei, vine ştirea de la penitenciarul Văcăreşti, că deţinutul Georgescu a evadat peste noapte. Această ştire a făcut o colosală impre-siune asupra numerosului public care era In sala de şedinţă a tribunalului. S’a dat telegrame In toate părţile pentru lurmărirea fugarului, Insciinţîndu-se în acelaşi timp poliţia de siguranţă. Prezintarea In instanţă Tribunalul intră In şedinţă şi începe judecarea proceselor cOrecţionale fixate pentru acea zi. Pe la orele 12 şi jum. Georgescu intră singur în sala de şedinţă, fără ca să fie observat de nimeni. D. Preşedinte al tribunalului observă după cit-va timp pe Georgescu şi dă ordin aprodului ca să închidă uşile şi să nu mal lase pe nimeni să intre. In acelaş timp anunţă poliţia, care trimete patru agenţi, cari s’au postat la uşa de eşire a secţiei. Cînd toate aceste măsuri ad fost luate, d. Preşedinte chiamă geandarmil palatului de justiţie şi îl ridică, transportîndu-1 prin camera de chibzuire în arestul palatului. Aci, Georgescu interogat, explică ast-fel evadarea sa : — M’am sculat pe la trei ore din noapte şi am găsit sentinela de la poartă dormind. I-am făcut observaţiune de această negli-genţă In serviciu, fâcîndu-mă să fiii considerat drept inspector al penitenciarului. La a doua sentinelă m’am adresat între-bîndu-1 dacă rondul de noapte s’a făcut. Soldatul mi-a răspuns că nu, şi atunci i-am spus că eu sunt inspector şi că dacă cineva întreabă de mine sunt în curtea penitenciarului. Am eşit apoi In şosea, de unde am luat drumul înspre oraş. Aspectul sfilei La orele i acuzatul M. Georgescu este introdus cu jandarmul la spate pe banca acuzaţilor. Sala este înţesată de lume, care aşteaptă cu nerăbdare începerea acestui proces, ale cărui dezbateri promit a fi interesante. Căldura este insuportabilă şi se cere a a se deschide ferestrele pentru a se evita nenorociri. In asistenţă foarte multe doamne. Georgescu e vesel, surîzător şi din cînd în cînd salută pe persoanele pe cari le cunoaşte în asistenţă. Tribunalul este ast-fel compus: Preşedinte d. Ştefănescu, asistat de dd. Naumescu şi Mavrus membri de şedinţă. Fotoliul ministerului publice ocupat de d. procuror Cantacuzino. Apărarea este reprezintată prin dd. advocaţi Delavrancea şi Durma. Partea civilă reprezintată prin dd. advocaţi C. Arion, şi P. Capeleanu. După citirea ordonanţei de urmărire în care se arată pe larg circumstanţele în cari Georgescu o comis atentatul şi antecedentele atentatului, din cari reese că Georgescu a mal fost condamnat in Paris o dată la 8 luni închisoare şi altă dată la 18 luni pentru furt. se procede la interogatorul acuzatului. Georgescu răspunde că tot ce a făcut este * 11 DBBBBniB împins de dragoste către d-şoara Stelorian, că la Paris ş’a luat numele de prince Cantacuzin, sperînd că purtînd un nume mare va fi agreat de iubita sa. întrebat dacă a mal fost condamnat, răspunde că a mal suterit două condamnaţiunl pentru furt sâvîrşit tot din pricina amorului săd, furînd objecte pentru ca să le facă dar idolului săd. A doua condamnaţiune a suferit’o pentru faptul că în Paris a răpit pe bulevard des Italiens o geantă din mina unei dame,ştiind că In acea geantă erad peste 500 de lei, sumă ce ’I era necesară ca să vie în ţară, de unde i se telegrafiase că d-ra Stelorian se mărită. Arată cum a cîştigat la cazino din Spa 40,000 de lei de unde a plecat la Monte Carlo pentru a face avere. Aci trecînd drept prince Cantacuzin a făcut lux, cal şi trăsură şi a perdut 25.000 de lei. Declară că n’a făcut excrocheril acolo, a lăsat numai datorii. întrebat asupra faptului pentru care este adus înaintea justiţiei, el declară că iubea pe acea copilă şi văzînd că nu poate să devie bărbatul el, a voit să’I lase un semn pe obraz care să facă pe d-ra Stelorian să nu’l uite nici odată. Acuzatul declară că nu cunoaşte pe d. Stelorian şi că nu i-a vorbit nici o-dată. Ascultare» martorilor Dumitrescu Matei, sergent de oraş, postat la şosea în ziua cînd s’a săvîrşit atentatul, istoriseşte In mod detaliat cum s’a petrecut acest fapt. Arată că el a arestat pe Georgescu după atentat şi l’a condus în trăsura Iul la secţia 7. Laioş Saso, birjarul cu care fusese Geor-escu la şosea, spune că Georgescu l’a luat e la Episcopie şi dueîndu-se la şosea spune ca şi sergentul cum Georgescu a sărit din trăsură ca să frece cu vitriol pe d-ra Stelorian. ProfirarDragomirescu, sora d-nel Stelorian, istoriseşte împrejurările în cari a văzut pe Georgescu în strada Umbrei, unde locuia în acel timp d-na şi d-ra Stelorian. Că atunci găsindu-se scrisoarea pe care Georgescu o adresase d-şoarel, martora şi soţul d-sale ah fost în cameră la Georgescu şi l’atl întrebat dacă în adevăr doreşte să se însoare. Georgescu i-a răspuns că el e prea tînăr, că nu se însoară, dar că iubeşte pe nepoata d-sale. Martora mal spune cum Georgescu a venit la dînsa după ce simulase sinuciderea şi a rugat’o ca să mijlocească pe lingă d-ra Stelorian ca să-I acorde o îutîlnire cît de scurtă. Martora refuză, făcînd morală'tînărulul şi consiliindu-1 să renunţe. Georgescu spune că nu se poate lipsi de această dragoste, de oare-ce pînă acum îl costă multe parale. Ecaterina Tomescu, mătuşa lui Georgescu, spune că nepotul săd a fost încurajat de d-na Stelorian care i-a şi telegrafiat de două ori ca să vie să aranjeze afacerea cu nepotul săd. Că mal tîrzifl venind la d-na Stelorian, aceasta a tri.mis’o la parchet ca să vadă de nepotul săd. întrebată dacă ştia că Georgescu luase ideia de a însemna pe d-ra cu vitriol, răspunde că nepotul săd a spus-o de mal multe ori şi că ea chiar a adresat o scrisoare a-nonimă d-lul Stelorian avertizlndu-1. G. Rădulescu, cofetar , nu cunoaşte pe Georgescu de cît ca client al prăvăliei. Nu ştie dacă Georgescu a voit să cumpere slugile d-lul Stelorian. Elena Rădulescu, soţia cofetarului, face aceiaşi declaraţie ca şi soţul. Ştie că Georgescu s'a mutat în otel Mânu peste drum de Stelorian, de unde se vedea în apartamentul Stelorian. Ştefan Velescu declară că Georgescu a fost în pension la d-sa, că era elev mediocru şi avea un temperament ciudat. Că acum în urmă Georgescu l’a întllnit în cofetăria Rădulescu şi i-a spus că iubeşte pe d-ra Stelorian. lvan Antivof, birjarul cu care fusese d-na Stelorian la şosea, istoriseşte şi el că a auzit pe cucoana ţipînd după ce a venit Georgescu în trăsura lor. Că i s’a ars trăsura cu acel lichid de care s’a servit Georgescu. Apărarea cere cu insistenţă ca să se a-ducă d-şoara Stelorian ca informatoare, partea civilă se opune. Tribunalul după o scurtă deliberare, admite cererea apărării şi suspendă şedinţa pentru o jumătate oră, timp necesar ca să poată aduce pe d-ra. Interogatoriu il-reî Stelorian La redeschiderea şedinţei, d. preşedinte procede la ascultarea ca informatoare a d-rel Stelorian. D-ra Stelorian intră însoţită de mamă-sa, este foarte palidă şi emoţionată. Pe obraz abia se mal cunosc puţin urmele arsurilor de vitriol pe cari i le făcuse Georgescu. Răspunde la întrebările preşedintelui; la început jenată, dar din ce în ce se linişteşte şi răspunde cu mult sînge rece, istorisind scena atentatului. Spune că a suferit trei luni din rana cu vitriol. .Recliizltornl D. procuror Cantacuzino arată pe scurt trecutul lui Georgescu, furturile de la Paris şi escrocheriile, vine apoi la persecuţiunile ce a adus familiei Stelorian, ameninţările, obrăzniciile şi toate mizeriile pe cari le făcea familiei Stelorian cu scop de a pune mîna pe averea d-lul Stelorian lulnd de soţie pe fiica sa. Georgescu este dat judecăţii pentru cumul de delicte, pentru faptul că a rănit afară de d-şoara şi pe mama acesteia, deci d. procuror cere aplicarea maximului (art. 40 c. p). Arată d. procuror apoi, că nu amorul, nici pasiunea şi nici un alt sentiment nobil nu a călăuzit pe Georgescu în afacerea a-ceasta. Un singur scop a avut Georgescu, acela de a pune mîna pe zestrea acelei copile. Să cadă deci vălul ipocriziei de dragoste şi să dăm la iveală adevăratele sentimente ale acuzatului. Arată apoi premeditarea lui Georgescu în comiterea faptului, prin toate şiretlicurile pe cari le-a îutrebuinţat pînă la săvîr-şirea atentatului. Conchide eerînd condamnarea la maximul pedepsei acestui soid de deliquent, cu atît mal mult, cu cit acea pedeapsă va fi exemplară multor alţi tineri cari, vînătorl de zestre, prefer să trăiască din avutul femeilor de cît din munca lor. D. avocat C. Arion, reprezintînd partea civilă, într’o cuvîntare caldă şi bine simţită, arată cum pe lingă rana materială suferită de d-ra Stelorian este o altă rană mult mal grea, este rana morală, este durerea veeinică care va rămîne d-rel şi lntregel familii Stelorian. Vorbeşte de viclenia acuzatului, de modul Iul de prefăcătorie, arătînd şiretlicul ce a întrebuinţat pentru a fugi eri noapte din penitenciar. Arată apoi cum nu pasiunea, ci cu totul altele erad intenţiunile cari călăuzead pe Georgescu. Ca probă de perversitatea şi relele apucături ale lui sunt furturile comise la Paris şi condamnaţiunile suferite. Combate apoi una cîte una toate afirma-ţiunile lui Georgescu, declarate ca un sistem de apărare. Apărarea D. advocat Delavrancea, din partea apă-rărel, spune că s’a dat prea multă importanţă şi s’a făcut multă vîlvă în jurul a-cestel afaceri. Ca dovadă despre aceasta citeşte cîte-va bucăţi din ziarele apărute după ziua atentatului. S’a aţîţat ast*fel o-pinia publică în contra intereselor familiei Stelorian. Voeşte apoi să susţină că acuzatul nu poate fi responsabil, prin faptul că nu are nici partea primordială a priceperel omeneşti. Pe această temă combate toate punctele din rechizitorul d-lul procuror, pledează 4 ore pentru a dovedi că Georgescu este un exaltat, un maniac, că nu perversitatea, ci inconscienţa trebue văzută în el şi conchide invocînd clemenţa tribunalului. Tot din partea apărărel vorbeşte şi d. a-vocat N. Durma, care insistă mol cu deosebire asupra sinuciderel, prezintînd pentru a dovedi aceasta şi un certificat al spitalului Colţea unde a fost îngrijit sinucisul. Apoi pentru a dovedi relaţiunile existente între familia Stelorian şi Georgescu, citeşte o cartă poştală pe care Stelorian a adresa-t’o Iul Georgescu la Paris. La orele 8 şi jum. seara se închid des-baterile şi tribunalul intră în deliberare. Pronunţarea sentinţei După o scurtă deliberare, tribunalul condamnă pe Mihail Georgescu la maximul pedepsei prevăzută de lege, de 2 ani închisoare corecţională ; 1000 lei amendă şi 2000 de lei despăgubiri civile. EDIŢIA a î # (Serviciul Agenţiei Bomîne) Alexandreta, 8 Octombrie. 700 de recruţi aşteptînd plecarea unei corăbii ad intrat în casele oamenilor şi au prădat grădinele.—Corabia de rezbel fran-cesă Vautour a plecat din Creta pentru a protege pe naţionalii francezi. Paris, 8 Octombrie. L'Eclair zice că se pretinde căd. de Mo-renheim ar fi rechemat pentru că a sfătuit pe Ţaru să nu facă călătoria la Paris şi pentru că l’a hotărît si refuze locuinţa ministerului afacerilor străine. După ziare, Ţareviciul şi Ţarina văduvă vor petrece iarna la Menton, unde Ţarul şi Ţarina vor sosi în Februarie sad Martie. Sofia, 8 Octombrie. Consiliul municipal a ţinut eri prima sa şedinţă.—D. Natchovicl a asistat, dar consiliul era presidat de d. Gorbanow, prim ajutor de primar.—Cestiunea demisiunel d-lul Natchovicl nu era la ordinea zilei. Rari, 8 Octombrie. Afluenţa este enormă cu ocazia sosire! Prinţului de Neapole şi a familiei princiare a Muntenegrulul, care are loc mîine. Roma, 8 Octombrie. Mulţi provinciali ad sosit deja pentru a asista la serbările căsătoriei Prinţului de Neapole. Cettinge 8 Octombrie. Glas Tzermogrza'zice că Sultanul a dăruit prinţului Nicolae un yacht care va li gata ia primă-vară. Vizita Regelui Serbiei s’a amînal pentru la primăvară din cauza timpului urît. Paris, 8 Octombrie. Generalul Billot a combătut în faţa comisi-unel bugetului cea mal mare parte areduce-cerilor propuse şi a făcut să reiasă că bugetul din 1897 este inferior celui precedent. Armata trebue să numere cel puţin 550.000 oameni. Ministrul deşi partisan al fusiunel direcţiunilor artileriei şi geniului, o crede cu neputinţă în situaţia actuală a Europei. Gomisiunea a amînat decisiunile sale pe mîine. Belgrad, 8 Octombrie. D. Garaşanin a fost numit preşedinte al Skupştinel şi d. Roiovicl, vice-preşedinte. Belgrad, 8 Octombrie. D. Garaşanin va sosi Vineri ca să ia pre-şidenţia Skupştinel. — Fracţiunea liberală a opoziţiei ţine consilid asupra cestiunel de a şti dacă trebue să părăsească Skup-ştina. AFACERI TURCEŞTI Constantinopol, 8 Octombrie. Doul agenţi de poliţie aii fost răniţi grav eri la Pera. — Mat mulţi armeni fiind bănuiţi ca autori al acestui atentat, au, fost arestaţi. Sofia, 8 Octombrie. «Agenţia Balcanică» anunţă că lucrările coinisiunel de delimitare a graniţelor continuă într’un mod satisfăcător. Mal multe puncte în litigid ocupate de trupele turceşti s’au înapoiat Bulgarilor. Delegaţii bulgari ad propus să lase teritoriul Kirzebair, neutru în mod provizoriu ; Turcii ad refuzat de a retrage de acolo trupele lor. — Guvernul bulgar a ordonat delegaţilor săi să insiste pentru ca regula-rea neînţelegerii să se facă la faţa locului. Londra, 8 Octombrie. Lord Rosbery, vorbind la banchetul din Clochester, elice că n’a găsit nici o propu- FOIŢA ZIARULUI ______ 89) LOUIS JACCOLLIOT ANCATORII DE FOC PARTEA A PATRA I JV T EI F I Ş l Mi t — Cum! să văd un om torturat în toate chipurile şi asasinat încetu cu îucetu... — Ce crezi oare că mie îmi place acest spectacol ; dar absenţa d-tale ar avea acelaşi rezultat ca şi intervenţiunea. Şeful ar considera ca o insultă morală refuzul de a asista la ceremonia funebră a sărmanului Menuahli şi la răzbunarea Dundarupulul. In ziua cînd vel avea pe Vulturul Negru împreună cu întreg tribul Iul de inamic, ia-ţl adio de la toate proiectele viitoare şi părăseşte Australia şi aceasta fără să reuşeşti a scăpa pe Dundarup nici chiar de cea mal mică Împunsătură de cuţit!La urma urmelor, acest om ş’a meritat pe deplin soarta, şi nu există în toată omenirea de cit un singur mijloc de a-1 scăpa... acesta este... — Este ?.. întrebă repede Olivier. — Este ca să ucizi d-ta pe Vulturul Negru, căruia ÎI datoreştl de zece ori viaţa. La acest răspuns pe care nu’l prevedea de loc, Olivier lăsă capul în jos şi tăcu... — Aceasta este legea tufişului, adăogă Kirby, şi dacă vre-o dată cazi în mîna Dundarupilor, acelaşi lucru te aşteaptă. Wiligo după ce şi-a legat prizonierul se întoarse spre cadavrul Iul Menuahli şi după ce a ridicat foile de fugerâ cari îl înveliad, 11 spălă din nod cu apă din Svvan-River, pronunţtnd o serie de monosilabe, misterioasă înfocaţiune spiritelor familiei protectoare ale tribului. Adevărata ceremonie începea. Această primă operaţiune terminată, Vulturul Negru rugă pe prietenii săi ca să-l ajute de a aduna uscături din pădure pentru a pregăti focul. Din acest moment Europenii deveniră simplii asistenţi; o-dată uscăturile adunate de el şi depuse aproape de locul unde se începuse preparaţiuuile, el nu mal putead, după obiceiul tufişurilor, ca să mal ajute la nimic absolut în operaţiunile cari trebu-iafl să urmeze. Wiligo înfipse patru ţăruşi în păinînt, formînd ast-fel un patrat în care cu dibăcie formă un strat de lemne şi de materii reşinoase, acoperit la suprafaţă cu adunături de erburl uscate pe cari apoi aşeză corpul Iul Menuahli. Apoi aşeză lingă mîna dreaptă a mortului, iataganul, lancea, arcul, săgeţile şi praştia de care se servise el în timpul cât fusese în viaţă; nu trebuia ca să sosească In ţara strămoşilor dezarmat, unde spiritul săd să nu regăsească toate lucrurile pe cari le-a avut pe pămînt. I-a pus apoi pe piept vopselele lui roşii, albe şi negre cu cari se zugrăvea in zilele de săr- bătoare, iar lîngă mîna stingă o ciosvîrtă de cangur pe care 11 ucisese peste zi. Călătoria pînă în ţara strămoşilor era lungă şi trebuia să aibă de mîncare pe drum... Aşezînd pe fie-care din aceste obiecte, Vulturul Negru iutonă o melodie rituală. Scena era în acest moment plină de mărire şi de o funebră poezie. Soarele, care era aproape de apus, arunca văpăi purpurii pe frunzişul salcîmilor şi a ecualipţilor gigantici, pe cînd partea inferioară a copacilor era deja învăluită în întunerecul serei, care devenea din ce in ce mal intens. Atunci, cu ultima rază a zilei, Wiligo dete foc stratului de lemne, apoi începu o scenă stranie, de nedescris. Şeful Nagar-nook începu să înconjure stratul în flăcări, scoţlud din cînd în cînd strigăte sălbatice, destinate de a îndepărta spiritele rătăcite cari ar li şezînd lingă corpul lui Menuahli. Din ce în ce mersul şi gesturile sălbaticului se accentuai! şij o dată cu ele strigătele se repetad mal des şi cu mal multă putere. Pe măsură ce flăcările creş-tead şi dezagregaţiunea cadavrului devenea ast-fel mal repede, gesturile şi strigătele Iul Wiligo să măread în mod îngrozitor. Cînd focul se linişti şi cadavrul luptătorului, pe jumătate consumat, căzu pe cărbunii din mijloc, acoperit de părţile laterale, atunci Wiligo se opri, datoria lui era îndeplinită şi spiritele răutăcioase nu mal avead de acum înainte nici o putere. Acum venea şi rîndul nenorocitului prizonier, care aştepta tremurînd teribilele represalii pe cari Vulturul Negru trebuia să le exerseze asupra Iul. Se poate uşor Înţelege teroarea lui cînd se gîndea că va fi jupuit de vid, Încetul cu Încetul, că a-pol va vedea câzlndu ’I pe rînd fie care membru al corpului, tăindu-se articulaţie cu articulaţie, tără însă ca să se atingă de organele esenţiale ale vieţel lui şi numai din spre ziuă, la ivirea primelor raze ale soarelui, el va fi aruncat pe focul încă aprins, unde fusese ars Menuahli, unde să ’şl dea ultima suflare. Mizerabilul, profitînd de un moment în care Vulturul Negru, gînditor, arunca o ultimă privire asupra resturilor fumegînde ale iubitului săd luptător si rudă, aruncă o privire rugătoare în direcţia Europenilor, zicîndu-le : — Iertare ! N’am ucis ed pe Menuahli... Olivier se simţi din nod mişcat pînă în fundul inimel. Acest Dundarup era şi el foarte tînăr ; un luptător hărşit nu s’ar fi lăsat să fie prins şi legat ast-fel de Vulturul Negru ; el se lăudase, făcînd pe grozavul de isprava pe care o făcuse, pentru ca să aibă un titlu de glorie care să ’l înalţe la gradul de luptător dibacid ; Wiligo, care era ascuns prin pădure in căutarea lor, auziu-du ’l, s’a jurat ca să ’1 lege de stîlpul supliciului. Ucisese şease DundarupI pe cari ÎI surprinsese, unul după altul ; dar din acest moment, nu mal avea de cît o singură ţintă, să pună mina pe ucigaşul Iul Menuahli. El reuşi în acest plan imitlnd strigătul puilor de canguri, rătăciţi prin pădure. Sărmanul Dundarup, se repezise ca să prindă animalul, iar Wiligo l’a depărtat Încetul cu încetul de tovarăşii săi şi s’a repezit asupra lui cînd momentul i s’u părut favorabil. Privirea rugătoare a nenorocitului Uri-ah, căutaţinceutinuu pe aceea a Europenilor, unde simţise el oare care compătimire. Dar ce putead face ? Olivier, tăcut şi posomorit, se blestema de neputinţa în care se găsea de a fi folositor nenorocitului. De o dată sunete bizare, supraomeneşti, se aud venind din partea întunecoasă a pâdurel în direcţiunea prizonierului. Vulturul Negru care era cu cuţitul în mină şi se pregătea să înainteze spre prizonierul săd, se opri înmărmurit. Abia ridicase ochii să se uite în partea de uude venea sunetul, că se asvîrli ţipînd în iarbă, aco-perindu ’şl capul cu ierburile şi foile uscate pe cari le găsea în jurul Iul, mor-măiud cu vocea sugrumată de frică : — Kavacul! Kavacul! tirara matamoe. Un strigoi! un strigoi! s’a isprăvit cu mine, sunt blestemat. Olivier şi prietenii săi, zăresc în acelaş timp o formă albă care se agită printre copaci preferind cuvinte neînţelese. kLa încej put, tinărul conte surprins, vroeşte să se repeadă, cînd Canadianul îl opreşte cu o singură mişcare. El îl priveşte, numără a-pol tovarăşii săi şi... pricepe. (Va urma) uni CITIŢI Modele noi de pălării pentru danie, de castor cu 10, 15 şi 20 lei. Pene, panglici, mînuşl. DecoraţiunI artificiale şi naturale, Coşuleţe buchete de mirese. Reparaţiuul la pălării aproapo gratis. FABRICA DE COROANE DULCAMARA CALEA VICTORIEI 152 vUpavls palatul Ştirbe ni NB. Salon de expoziţie, Coroane, pălării şi Rochii numai de doliu, înşir. Lipscani 10, intrarea str. Stravopoleos. www.dacoromanica.ro EPOCA 1 \ ► uere practică in darea de seamă a Intru-nirel de la St. James Hali. Intru ce priveşte politica propusă de d-1 Curteney care consistă In a înapoia Ciprul şi a goli Egiptul, lord Rosbery o consideră ca un furt american ce se practică intre pungaşi şi nerozi; este ^o petrecere pe care o naţiune mare nu şi-o permite nici o-dată. Lord Rosbery este In deplină înţelegere cu lord Salisbury; declară din nod ră inter-veutiunea isolatâ a Engliterel ar aduce un resbel european. împăratul Wilhelm şi farul Wiesbaden, 8 Octombrie. Ţarul, marele duce Sergiu, marele duce de Hessa aii sosit la 12 ore 40 m. La gară a Ci fost primiţi de împăratul Wilhelm, apoi s’atl dus la castel aclamaţi In mod viu de populaţie. Ţarul purta uniforma prusiană, iar împăratul uniforma rusească. Ţarul a plecat la 2 ore şi jum. la Darmstad’t. Berlin, 8 Octombrie. «Norddeutsche Allgemeine Zeitung» zice că visita de la Darmstadt şi aceea de la Wiesbaden unde s’aă salutat Ţarul şi împăratul Wilhelm, aă avut un caracter foarte intim, provenind din relaţiunile de rudenie şi de amiciţie dintre cel doul Suverani. S’a convenit ca împăratul şi împărăteasa să facă visită in mod oficial Majes-tătilor Lor ruseşti la începutul verii viitoare. TIU! DIVERSE Crime.—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrl DIN CAPITALI Mîncător de nasuri. — Alexandru Bănu-lescu trăia de mal mult timp in concubi-nagiu cu femeea Smaranda Nicolae domiciliată în strada Lizeanu No. 10. Traiul lor însă nu era tocmai din cele mal fericite şi adese-orl chiar In urma certelor cari se întîmplad foarte des între el, cel doul amanţi sfîrşead prin păruială. ErI seară, Bănuleseu se ceartă din nod cu amanta sa ; cearta degenerează repede în bătae şi într’un moment de furie, a-mantul se repede la Smaranda şi apuein-d’o cu dinţii de nas, apendicele facial al nenorocitei femei rămîne în gura antropofagului amant. Şiroae de sînge inundară figura sărmanei femei. Ernoragia fiind puternică, Smaranda a tost transportată în îngrijirea spitalului Colentina. Nasofagul, a fost ax-estat. Moarte subită. — Aseară, pe la orele 9, băiatul Gheorghe Ciuda, in servicii! la prăvălia d-lul Ion Christea, a fost transportat la Morgă încetînd subit din viaţă. Se bânueşte că nenorocitul tînăr ar fi încetat din viaţă în urma bătăilor oribile pe cari le suferea de la stăpînul săă. S’a deschis o anchetă pentru a se constata acest lucru. Autopsia cadavrului va arăta de altminteri adevăratele cauze ale mortel. DIM TARA ' Mort dia batae.—Alaltă-ierl, vierul Iov dache Vasile din comuna UlubeştI (Dima boviţa), surprinzînd în via în care el er, ptndar pe un băiat de vre-o 15 ani numi* Zamfir Licsandru, în momentul cînd voia să fure struguri, l’a luat la bătae într’un chip alît de barbar, în cît nenorocitul a încetat din viaţă peste cîte-va ore. Vierul Iordache a fost arestat şi înaintat parchetului local. Incendiu.—ErI, pe la orele 3 după a' miazl, un incendiu violent a izbucnit in comuna. Odobeştl, dislrugtnd grajdurile, şo' pronul, magaziile de vinuri şi mal multe atenanţe ale d-lul Gliiţă Dumitrescu, proprietar din acea comună. Focul a luat naştere de la podul grajdului care era plin cu firi. Cu ajutorul pompierilor din Focşani, cari aii fost telegrafic chemaţi în ajutor, incendiul a putut fi localizat după cîte-va ore de lucru. Pagubele sunt mari. Autorităţile cercetează pentru a descoperi cauzele acestui incendiu. ULTIME ^FORMAŢIUNI D. G. D. Palladi a luat azi rămas bun de la funcţionarii ministerului domeniilor. D-sa era foarte emoţionat, iar funcţionarii foarte veseli. Ex-ministrul va pleca Vineri seara la Carlsbad, unde va face o cură de vr’o lună cu Sprudel. M. S. Regele, însoţit de A. S. Regala Principele Ferilinand, aflple-eat azi la orele 10 dimineaţa din Sinaia, venind la Chitila, unde aft inspectat fortul. M. Sa şi A. Sa Regala s’au întors la Sinaia la orele 4 după animi. Ni se telegrafiazâ că la ChirnogI, in urma instigaţiilor sub-prefectu-lul şi a primarului, s’atl ivit noul neînţelegeri între locuitori şi arendaşul Eforiei, d. F. Corlătescu. Instigaţiile administraţiei se atri-bue unui ordin al ministrului de interne, d. Stolojan, a cărui moşie, Herăştil, se hotărniceşte cu Chir-nogil. IVI se asigura că sesiunea Sinodului, convocată pe ziua de Stm-bâtă, va fi foarte zgomotoasă ţi va da naştere la nuoi scandaluri. Iu această sesiune se va propune judecarea Episcopului de Ktmnic şi revizuirea osiudei date In contra mitropolitului Primat. Ambele aceste propuneri vor ti combătute de asociaţia Partc-nlc-Timuş şl de alei se vor naşte scandalurile, cari vor da o nouă lovitură Itisericci romtne. Mal multe bande de boţi de cal cutreeră judeţul Ilfov jefuind pe locuitori de avutul lor. Plîngerile păgubaşilor sosesc zilnic şi în număr foarte mare la parchetul tribunalului. întrevedere cn Mitropolitul Moldovei Corespondentul nostru din Iaşi a obţinut Luni, 7 Octombrie, o întrevedere cu Mitropolitul Iosif al Moldovei. Întrebat dacă părăseşte capitala Moldovei, înaltul prelat a făcut corespondentului nostru următoarea declaraţiune: — Socot că 60 de ani de muncă bisericească îmi dau dreptul la o viaţă mal liniştită, la repaosul de care mă bucur. Nu vreau sd’tni dau eu singur cu muchia în cap. Nu primesc demnitatea de primat al Komîniei, pentru că aici vreau să'ml sfirşesc bătrîneţele. Iată, vezi locul cela,—aici Mitropolitul se sculă de pe jilţul pe care era aşezat şi arătă interlocutorului său biserica,— unde se află o bancă verde, acolo îmi va fi mormîntul. Mi-am comandat şi piatra funerară, sub care îmi voiu o-dihni şubredul meu trup, pentru veci-nicie. Numai aspir la nici o onoare alta. Şi apoi după cite-va minute, cu amărăciune, Mitropolitul reluă : — Am trecut trei alegeri de Mitropolit : a tul Calinic Miclescu, a părintelui Gheorghian şi a fostului Mitropolit ; niminea nu s’a gîndit la mine. Astă-zl facă ce vor. Lasă’ml mie liniştea de care am nevoe la capătul vieţel mele. Toate încercările lor sunt zadarnice. Această din urmă frază era o aluzie la desele vizite pe cari Partenie de la Dunărea de jos i le face, în scopul de a’l determina să primeasscă primaţia. Pentru ultima oară acest intrigant a fost în Iaşi în zilele de 5 şi 6 Octombrie, însoţit de faimosul Dragomir Di-mitrescu şi de Popescu, secretarul particular al Mitropolitului, cînd se află la Bucureşti. Putem afirma că şi această încercare a fost zadarnică. înaltul prelat a opus acelaşi refuz categoric la ademenele-le lor. * In Bucureşti, Parthenie a raportat insă cu totul alt-fel impresia lui asupra in-tenţiunilor şi sentimentelor Mitropolitului Moldovei. «Nemernicul» Episcop spune tuturor că Mitropolitul Moldovei este ca o femee care «Mal nu vrea şi mal se las!» şi odată ales de marele colegiu, va primi Primăţia. J* Toate sgomotele despre sănătatea Mitropolitului Iosif sunt neîntemeiate. Corespondentul nostru a găsit pe prelat voinic şi bine dispus. Energia cu care se exprima i-a produs impresia că viaţa mai are încă rădăcini puternice, în corpul pe care prelatul îl numea şubred. Consilierii comunali din Rîm-nicu Sărat, ne voind să asculte rugămintele ministrului de interne şi persistînd în demisiunile lor, d. Stolojan a fost nevoit să disolve consiliul comunal. Iată şi numele persoanelor cari au fost numite în comisiunea interimară : D. Sava Gherghiceanu preşedinte; d. N. Mihăilescu vice-pre-şedinte; d-niî V. Gialep, N. Şte-fănescu şi Niţă Năstăsescu membrii. D-na Stemei- fiind grea bolnavă şi neputînd să părăsească patul, nu va fi încă transportată la Văcăreşti, urmînd să fie arestată la domiciliu, cu toate rigorile penitenciarului piuă la însănătoşire. ErI s’a făcut la Morga oraşului autopsia cadavrului vierului Mărculescu, găsit împuşcat lîngă cimitirul Ghencea, în asistenţă d-lul procuror Ionescu şi a d-lul comisar regal Paleologlu. D. doctor MinovicI, care a făcut autopsia, s’a pronunţat că în adevăr vierul a fost ucis cu o armă Mannlicher. După cum am spus deja, toate bănu-elile căzînd asupra unul militar din reg. 21 infanterie, d. comisar regal Paleo-logu, a început cercetările. In atenţiunea direcţiunelTeatrului Naţional : De la deschiderea stagiunel se observă o mare neregulă la fotolurile din stalul I; mulţi posesori de bilete îşi găsesc fotoliuriie ocupate de oameni străini şi din pricina asta se petrec mereu incidente zgomotoase in cursul reprezin-taţiilor. Cercetînd lucrul am aliat, că controlorul de bilete, D. Ionescu, are răul o-biceifl de a lăsa pe toţi amicii săi din cele mal depărtate mahalale ale Capitalei, să pătrundă în teatru fără bilete. Aceştia apoi se fac stăpînl pe locurile altora. Rugăm în numele publicului pe direcţia Teatrului să bine-voiască a lua măsuri în consecinţă. Renumitul tenor, d. Gabrielescu, profesor de canto la conservatorul din Iaşi, ’.şl-a dat demisiunea, care a fost'primită. Azi după amiazl, la orele 2, d. general Murgescu a organizat o frumoasă serbare pe bordul vaselor de războiţi ancorate la Ţiglina. După aceste serbări s’aă început regatele marinarilor romînl. Conferinţa naţionala «le la &il>iii Pînă azi încă autorităţile ungureşti nu s’au pronunţat dacă vor permite întrunirea conferinţei naţionale, deşi ziarele ungureşti cer ai insistenţă baronului Bdaff'y să o interzică. La Sibiu s’a constituit deja un comitet pentru a găzdui prin casele particularilor pe delegaţii alegătorilor romînl şi pe cel-l’alţl oaspeţi, de oare-ce se prevede că hotelurile vor fi toate o-cupate. * ♦ $ Se remarcă foarte mult, că în Transilvania, Grişiana şi Maramureş toate cluburile electorale romîne aii fost convocate pentru a alege delegaţi, iar în Banat, unde d. Mocioni are situaţia, pînă azi nu e nici o mişcare. De altfel, Dreptatea din Timişoara, organul d-lul Mocioni, condamnă convocarea conferinţei ca un act pripit. * * * Tribuna din Sibiu descrie ast-fel spiritul public: *La ştirea convocărel autrăsaltat toate inimele romîneştl; s’au deşteptat de nou gîndurile bune, s’au înălţat iarăşi sentimentele generoase şi curate. «Dorul de luptă, aşa de mare şi aşa de firesc la poporul nostru, dorul de a da înainte pe calea luptelor pentru a-părarea celor mai scumpe tesanre, iarăşi a eşit la iveală. «Atîta timp el a fost înăduşit ; acum iarăşi a isbucnit, acum iarăşi se manifestă. «A fost înăduşit acest dor învăpăiat, dar nu s’a stins. A trebuit numai o mică sgîdărire a cenuşii, ca el să răsufle, să prindă flăcări şi să vîlvie de nou....» „Maţe fripte** Aşa numeşte Liberahd Gălăţean, in primul săxl articol de erl pe d-nil Zo-rilă, Orleanu, Sechiari, Cavallioti, Fulger, Bonachi, Toneanu, Papadopol, etc. Vorbind despre banchetul dat de Malaxa în onoarea d-lul Culoglu, Liberalul Qălâţean scrie următoarele : In faţa acestei măreţe manifestaţiunî de simpatie, au plecat capid şi au văzut că in oraşul Galaţi, sunt numai o mina (le clevetitori ordinari, cari turbură apa,]cari înşel azi pe unul, mîine pe altul cu politica pe care o fac, politică de ghiftuială. Acesta a fost cuvîniul, acesta este sentimentul, glndul, judecata cetăţenilor gă-lăţenl. Politica (le contrabanda, a celor cari aspiră chiverniseală, a fost judecată şi osîndită. Guvernul poate vedea astă-zl, cu cine are a face. Guvernul poale să se lămurească în sfîrşit cine sunt neruşinaţii corn-peţitori, acei cari iac abuz de mandatul lor legislativ, pe care l'au luat, după cum aii arătat-o, prin surprindere. !Nu vă este ruşine, vouă «maţe fripte» cum foarte bine vise poate zice astă-zi, să trataţi ast-fel pe cetăţenii la cari aţi făcut apel ca să vă siisţie, ca să vă aleagă! mjLETLV ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 8 (20) Octombrie 90. Fermitatea pieţei noastre a făcut şi astăzi progrese foarte însemnate, activitatea pentru export era destul de bună, In urma ureărel generale din streiuătale. Preţurile obţinute sunt cu fr. 50 — 80 per vag. mal bine pentru grîne şi seeărurl. Cele-l’alte articole sunt asemenea ferme, dar neschimbate. Navlurile vapoarelor sunt astă-zl deja 25-pentru Anvers-Rotterdam. *** Bursa • Aid» H. A.U-.earft r.pr»e.ntaţi« cxtraordi* ftA’cul C»»mrAlgol/. In .urîud t» sosi tu capitali. >«l« Hrmgadlru. C.n».rt Fmn. C—/*• ,‘>»ţl»mmlm. Oreb.str» SublnţUIn iţi » ine.put «•moert.l» T««b»l Vm.tm. ylugr.mul r.mln Ha•»tir»m **f Bmetmamm. La 13 Oatonbale. ITUima mara aJaryara da Taaranl. Închirieri şi arendftri A« MUIA D* Închiriat in strada Fîntîuel 104, în fundul eurtal a cosi eampuaă din 8 camera, bae, canal fi api, ou curta daosabltă. A sa adresa la iiroprletar la aoeaaţi adresă. Qaoiara mabllalc. rentlal Mofla Tirtoapela da Jos din judeţul Teleorman. A sa a dresa la d-nu •. Robesc*, Galaţi. Cereri şi oferte de gervicit >• ceru La magazinul da moda Bimon ▼. R. calea Vle-rtariel Bl o lucrătoare modistă. D Vînzflri şi cnmpărârl Hotelul Ct D. Bădulemcu din Giurgiu se Tinde da bună Toa. Adresa Sofia Bădulesou, Buoursţtl, tftr. Primi-▼arai Na. 48. Corespondenţa giarnlui Adm. I. C. Manalesau, Drigăneştî-OIt. Cuprinsul sarlsoa-ral d-Toastră, ea puata publlaa aa inaerţlune, pentru oare plătiţi lei 60- Inl'ormaţinni ntile Sm ouută a pansluna—adiaă cânii, masă şl îngrijiră, pentru un tînăr funoţlonar. A sa faaa aunascut praţul lunar şl adrasa la administraţia ziarului sub iniţiala!© A, B. &ST „EPOCA*4 clar politia clinic, par* Iu 3 ediţii» Ia 0 «re dimineaţa. 3 dup A aminei şl Ia 9 ceara ^8 la Tînăr traa să se căsătorească au o demnişoară safi daam-nă, condiţii buna, adresa: Yăcărescu I, Na. 1, s«b Iniţialele H. •. Firme recomandabile Acordnri de piano B. Paulman, Bulevardul EUsabeta, «4. Agenţi de publicitate Darid A daîla, str. Carol Bl; Carol Bohulder, str. Labirint 4; Hmil Melbar, calea Moşilor 17w. Ieidor A. Stern, strada Stavropoleos, Na. 16, (Palatul Dacia Bomhiia). Fotografi Frantz Dusehek, str. Franklin 8. 8. Pauker, str. Clemenţei No. 3, în aurie. Tipografi Librarii şi Papeterii Muiler C. «alea Vlot.rlol, Al. «Blwerloa Albă» calea Tictorlel, 86. Bărbieri Louis, oalca Ylotoriel 83. Bai fa deschis Băile Regale din palatul Eforiei, lulaTardul Ellsabata Spălătorii Sehindt G. L., Isror, 73, Falk Otto, Gririţel, 12, Falk Paullne, Regulă, 12, Iordtoht N., Isvor, 80, Ifiolusob M., Academiei, 22, Themas M-me, Moşilor, 78. Arme, Maşine, Velooipede I., IMerkowskj, Bucurascl, liotei da France, Tinde în rate : Arme, maşine de cusut, binoole, Velooipede şi instrumente muzicala. - Cereţi outalogul gratis. Adrese Adv*caţl Ohebapcea D., Plantelor, 38, Cihosky Btan, Olari, 2, Dlaescu C. Colţel, 80, Uimit Corabia 10, Gklţă Ioan, Cîmplneanu, 48. Monrmcu Take, Cătunului, 9Sf Maiorescu Tltu, Mercur, 1, Misir B., Fîntînal, 2t, Ba nu O», Hmtnanm, 93, BIUBOUL ADVOCAŢILOR 0. PAJVU fi ALEX. rASTMA Bfcr. Biserica Enel, 12 8—11 dimineaţa ; 2—8 după aralazl. Pred eseu 8t&Yrl, Chelul Dîmboriţel, Procopescu N.. Scaune, 40, •feteecu I, P., Mircea-Vodă, 23. B. R. ftommrttl, mtr. Bimerlem Ams.ml, 15. Doctori Dr. Miran, asistent da profesor, media la ollnioa bualelor da piele şl sifilitice din spitalul Colţea. BulaTtrdul Cărei Na. 74. Consultaţlunl de la 1—4 p. m. Dr. AL. C9BML9VMCV kledeein da la faaultb da Paris Censultatiens de 4 A 8 b — p ra. Strada Carol I, 18 br. N. Thmtnemcu, ut celle da eapîl. Mtr* italiană, 19. D-rut Albcucu. Calea Văcăreşti 29. Boule Interne şi de copil» Schimbări de adrese Bibliografii A apărut: IIN8ERK Paasll de Radu D. Rasetti Dalna lui Raţlu, eînt patriotlo, autlnta da Yierlea Man-du, muzica da tenorul 0kaargba S. Yaslliu, ap. 81. Praţul 1 franc 88 bani safi 88 ar. -Crîng» şl «Lumol* Torsuri, T. Dnţeseu Duţu. A apărut: «Ficţiune, Imagine şl Comparaţiune, studii oomparatir de literatură poetică. Ml H ASTRU L poTcata poetică de Vacile D. Păun Meditaţii LaeţiunI de Franceză, Bnglază, Germană şl plana. Adresa : H. A. administraţia «EPOCA». Un mtudent se oferă a medita elerî da cursul primar şl secundar (matematici), limbai© germana şl francesă, in Trc • familie safi institut. A sa adresa : M. Venita, str. Fintînel, 88. Un mtudent unimmrmltmr doreşte a da meditaţia*! de olaocle primare şi glmnuxiale. Adreaa : Abart Wortmana, 2 strada Lipscani 8. L» Typografl» «Kpooa» se Tind* hîr ti» maculatură au 45 bam! Kilogramul In pachsta d* 10 kilogram*. fost MISIR IAŞI, strada Vechie IVo. 41. s« r««omaudft onor. public prin curăţenia exemplară. Din noO aranjat, situat tn centrul oraşului, in cartierul exclusiv comercial, In apropier* de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilat* şi confortabil* d* la 1 1*0 50 In bus. Serviciu prompt. Crajdiurl spaţioase cu apă in curt*. Antreprenor ÎI. IVF.ISEU 82 36-81 COMPANIA GENERALA DE Conducte de apă din Liege B1JCIIB9ALA ROîilSIEl BIUROURILE si MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37 Aii fost trauferste Calea Griviţeî 33, Bncnreael Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescT Antreprenor al distribufiunilor de apă pentru B.-SaRAT şi SINAIA ilxfiaatt tst felul â* lucrări de distribuiri de ap& puntra aâalai-straţil ţi particulari FÂNTĂNl, LAVAJB0DRI, WATEB-CLOSETE, TOUT-A-L’ĂGOUT, BAI, AP0METRE Har* dep*H «le tuburi ţi aparate peatrn acest ;«n de lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului. Inginerul, Director al Lucrărilor Ii. BOIIET. 27 BBgaagi3BigiaB&:^ WSto&'WiSXBBSSSSBZSBE 50—49 i OTTO HARNISCH Buciiresci I Galaţi 41—Strada Academiei—41 \ 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — Fii*e CURELE DE TRASMISIUNE JfAisnmnielrl—Moblnete—Ventile — Sticle pentru nivel __ Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamal© (61—21) 99 PATRIA SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI IJJÎ MILION Sediul Socistaţet: Bucureşti, Strada Smlrdan No, 15 Societatea *Patria» *« normandă pentru ÂfiilGITBlRi ASUPRA VIEŢEi pentru eas de moarte, aseciaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premieUr la moartea piti-intelul:) ASIGURĂRI ÎN CONTRĂ ACCIDENTELOR pentni cas de moarte şi d* invaliditat*, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospect* a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representauţa generală pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No, 23 (Hanu cu tel) Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţin* e*rne de boQ digerată şi fă« tă solubilă prin Pepeiaă. Este reeomaudat In boalel* de atomach, dignstiunile grele aaQ ne-suficiente. E * hrană admirai ilă pentru Anemici, Convali.cenţi, Ttimică şi BătrinX, precum fi pentru toţi acel cari n’aO poftă de mtnear* saQ au pot suferi mlncăril*. n-ai JPuritatea î*epsinei Iul Chapeauteaut a făcut ca ea să Ue admisă de INSTITUTUL PASTEUE. 3# Farmacia 1, rn© Reurdaleve, Pari*. Se găseşte d* rlnzar* la toat* farmaciile bune TURNATORIA DE FIER FABRICA nCOMETUL“ ADOLF SALOMOI Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului Na. 20 Dtpositul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meldllnger, ariglnc, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Mobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. Bafr. nepozit* In provineie: Iaşî. la 4, Jacques Davidovicl, «trada Lăpuşneanu 37 ; Craiova, la d. P.trache Andreescu, tc Fii str. Lipscani. (168) (7#—16) 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-e* sebimb de monezi. ’ Curia! pa ziua de 8 Octombrie. 1396 •war r r Cump. Vmd 4°/o Rentă Amortisabilă. . . 86 87 V» 6»/. » Amortisabilă. . . 99 100 V* «•/. Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . > Municipale din 1838 101 V. 10 2 */« 5»/, 94 /4 95 lu 5o/o » » » 1390 95 3/4 96 *li 6®/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 V* 92 ’/* 60/o » » Urbane . 88 ‘/V 88 V. 6 •/, * » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 92 */« S2 lll 1020 1680 » » Agricolă . 220 — 222 — » Dacia Rominia asig. 435 — 440 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 466 — S-tatea de CoastrucţiunI . 195 — 200 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 11 Mărci Germano .... 1 23 1 25 Bacnete Franceze , . . 100 — 101 — > Italiene. . . . 89 — 83 — > ruble bîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert A Cji, iTranktnthai j» cu caractere din fgnderia de litere Jflinscli din Jfrank-furt A U__________ Â. Hontaureanu 81, Calea Victoriei, 81 BucurescI Casă de încredere Instal aţinui d© Apă şi Ga* Canalizări şi Tout â Tâgout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare Paratoncr© Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lumină Incandescentă sistemul cel mai practic Lavoare, Urinate, Inatalaţiuni de tet felul de băl Sobe de încălzit apă pentru băl, Furtuni pentru stropit Pompe pentru grădini Closete de toate sistamurile cel* mai uoi, Robinete, *to. Cloaet© peutru cată Vergele pentru scări si Porto-Tablourl. 109 25-11 Cea mai bună calitate ejrintenta ele DE U2INA DE GAZ vi se furnisează la domiciliu, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată wrLEI 49 ^ Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală saU personal casei A.' fîOIiDŞTEXN 9, Strada Becebal, 9. Bucureşti, Telefon No. (ft. Tot acolo se află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit engleaese, prima calitate peutru sobe Helios, Briquette ete. ExpediţiunI en gros şi eu detail da la Bucureşti, Constanta şi Brăila Ia orl-ce staţiune a căilor ferate. 113 60-1 METEOR Fabricatul eel mai ban. — Reaistenţa caa mal mare. „METEORM Fab^rad Werke Graz Q Pnîîo A wVren"ral P#BtrB Rom,ni‘ I Depozit la Iaşî la d-nul M. COTTLFEB D. LUUnAN I Bucureşti, str. Academiei, 3 | Str. Ştefan cel Mure No. 38. 69 95-91 mmm-------------- Cn preţuri foarte i*eduse Mare depozit special de NOBE PARIOINE sistem „Chubersky“ precum şi diferite alte sisteme Maşine de Bucătărie Sistem American se g-ăs«‘see la M. SMATNICK nUCUttMZŞTI, Stras!a Smirdan. 3*% 112 * 12—10 JS. JVOJLVV Studii şi întreprinderii BrCTRESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 -------------- Cel mai' mar» deposit de toate articolele technice Tuburi de fontă, de fier şi de plumb Fnrtnnl de cauciuc şi de cimpă pentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Făcură BST Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur Caudnc şi Aabe»t toate articolele. — Ărmature de locomobile şi de casant. — C urele de piele şi C urele Balota. — Macarale, Vârtejuri şi Trolinri — Macine şi unelte de tot felul. Table «le fler, neyre plumbate, galvanisate şi de zinc. \ — Oţel turnat englez şi Bessetner. — ATELIER de reparaţie ie ori ee fel de maşine FABRICA de objecte de fler şi alamă pentru eonitrauţinnî de case. 60—i L. IU EPPICH Coif cn str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Coif cu str. Lipscani €cl mai marc şi ccl mai bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum Policandre, ISraţe, Ljre, etc. de Critttal, bronz şl metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. diu cele mal renumite fabrici din Franţa, Germania şi Euglitera. Mul cftin ea orl-unde. Representant General al celei mal mari şi renumit© fabrici de lumină tncanfleaceetlă nintem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută iu consumaţiunea gazului. 112 w preturi reduse ■** 24-e IVIagasinu! ,,Helios“ 21 Strada Doumnel 21 Soba americane veritabil* .«1RH3M. cn |.i.tcnl r«;-n- l»(.r unul n»«*cl 1IM. «Sirius» sunt de o oons-trucţiune solidă şi elegantă, cel* înA higienice diud o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, eare se obţine prin *putent-regulat»r», care I* deosebeşte de cel* l’alt* produse similare. încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatră. Muşine şi Site sistem cel mul perfecţionat peutru lumiua incandescentă de gaz aerian şi de spirt. Mare asortiment de lămpi de pe-f Irol. k M Depozit general ■ “ A. REOOENBEKG 110 BucurescI 21 Strada Doainual 21. 60-12 BucurescI. Twww:dacoromaimca.ro i n < s