SERIA H—ANUL H, No. 275. Ediţia a tr*eia MERCURI, 9 OCTOMBRE 189 6. NUMARUL^IO BANI ABOIÂMEHTELE încep Ia 1 ţi 15 ale fie-c&relIoni ţi se plite** tot-d’a-una înainte In Buoureştl la Caaa Administraţiei In fudef* ţi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 3S lei; In streinătate 50 lei Şaao luni ... 15 > » » 35 » Trei luni . . . 8 » * » 18 > Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA ITo. 1—STRADA CLEMENŢEI—lfo. I CA NUMARUL^lO BANI iilIUOIDlILE In Bucureşti şi judeţe m primare numai la Administraţie In etr6sis&ttto, direct la adreintetmlis şi la toate oficiile da publicitate Anosciorl la pag. IV...0.30 b. Unit » » * m........t.— Î3i * » » » II........3.— » » Insorţiilo şi reclamele 3 lei riadul Da Bsaic * o c h i i SO ssi! ADSSIKISTRA'fSA. No. 8.— STRADA CLEMENŢE! —No. 3. IZGONIREA D-LUI PALLADI STURDZA LA FIALCOWSCKi Guvernul colectivist s’a aruncat în plina politică, exterioară, încercind a juca măcar rolul de codiţă chiar în combinaţiile europene. Vizita împăratului Austro-Un-garieî, vizită care a trecut mult pe de asupra capului guvernului şi a colectiviştilor, s’a luat de colectivişti ca pretextul pe care îl căutafi de un an pentru a se arunca în aventuri politice şi financiare, apa tulbure în care tot-d'a-una ab tost deprinşi să pescuiască. Aşa, să vorbeşte de închee-rea unei convenţiunl consulare cu Grecia, în care noi cedăm şi să acceptăm toate clauselo pe cari statul Elen ni le propune şi aceasta în vederea unor interese de înaltă politică, adică în vederea înclieereî unei alianţe cu acel Stat. Fiind-câ sub colectivişti, ne-am jucat tot-d'a-una dea puterea europeană, e vădit că trebue să avem şi noi o alianţă, în raport cu care să putem lua aere de mare putere. Pentru acest scop Grecia era natural designată. Ţară mică, dar ambiţioasă, ţară care se află în rivalităţi de tot soiul cu toate vecinele el, dînsa poate perfect figura ca făcînd parte din raza influenţei noastre, cu condiţie... ca toate realele şi importantele el interese în Romînia să fie satisfăcute. Germania are doul sateliţi: pe Austro-Ungaria şi Italia; Rusia are pe Franţa, adică de ce noi, ţară cu guvern colectivist, nu am pretinde să avem pe Grecia ? Prin acest mod de procedare, Sturdza caută să arate aliaţilor noştri că face mal mult de cit îl să cere, că el dispune şi de Grecia de vreme ce cu sacrificiile reale pe cari le facem Greciei, încercăm a distrage această ţară de la înclinaţia naturală pe care o simte pentru Franţa. Cit despre interesele ţăreî sacrificate sau nesocotite faţă cu Grecia... acele sunt simple bagatele pentru oamenii politici colectivişti, cari de cînd trâesc pe lume afi despreţuit asemenea meschinării pentru politica a mare ! Căci avem sad nu avem o misiune în Orient ? Suntem sau nu antemergătoriî politicei puterilor centrale ? Dacă da, ori ce sacrificii materiale şi morale ni se impun. In aşa mod greşit interpretează Sturdza politica înţeleaptă pe care a dus'o în afară guvernul conservator. Fată unul din colţurile vastului orizont politic pe care colectivitatea ni’l face să'l întrevedem, cu atit mal mult, cu cit colectiviştii şi de astă dată sunt în tradiţia partidului şi a marelui cetăţean I. Brătianu. Acesta ştia, este dovedit, cu mult înaintea isbucnirel răsboiu-lul Russo-Turcesc, că Ţarul ho-tărîse luarea Basarabiei. Impedi-catu-la pe marele om de Stat al colectivităţel ca să sacrifice o provincie romînească pentru o-noarea de a fi aliat pentru un an cu marele imperiu moscovit? De loc. Colectiviştii au în politica exterioară, contrar de aceea ce profesează în cea interioară, idei largi. Pentru eî, o provincie roinî-nească, chestia naţionalităţel a cîtor-va milioane de Romînl de dincolo de munţi, sunt nimicuri, faţă de concepţiunile măreţe cu cari caută d. Sturdza să distreze spiritele de la ticăloşiile lui din năuntru. Cine nu înţelege politica mare a piticului de la externo oste un miop, un strîmpt la cap ! Vorbind serios, politica de aventuri şi de sacrificii reale pentru avantage problematice, este caracteristica tuturor inculţilor şi a neresponsabililor. Unei minţi uşoare, unul cap deşert, îî va repunga tot dea-una chestiile serioase şi de mare utilitate practită, plăcîndu-I a se arunca în combinaţii riscate cu orizont mare, mare de tot. Colectiviştii sunt în acest caz. Cine le ştie origina—faimoasa cafenea Fialkowsclii— şi cine îl vede chiar astă-zî aruneîndu-se în aventuri şi hrănindu-se de chi-mere, trebue să mărturisească că dînşiî nu ’şî trădează de loc acea ilustră origină. Istoria constată că: „cel întîl „rege a fost un soldat brav“. Aceeaşi istorie dacă ar ajunge în balul ca să se ocupe de colectivişti, ar trebui să constate „că „cel întîl om politic din partid a „trebuit să fio un obicinuit al ca-„fenelel Fialcowschi". Colectiviştii fac politică întocmai ca toţi neocupaţii do prin localurile publice. Partea practică le scapă, numai politica exterioară îl absoarbe ! Vorbeşte cu un colectivist de nevoile interioare ale ţârei... Este ignorant ca o buturugă! Deschide însă conversaţie asupra politicei exterioare... imediat toate combinaţiile ce zilnic se fac în cafenele îl vin în minte. Omul nostru să transformă. In cite-va minute ţi-a pus la cale ţara, Europa şi America ! Şi aceşti oameni sunt în capul guvernului. Am făgăduit cititorilor noştri reapariţia «Epoceî literare» pe ziua «le 1 îfocm-bre. In loe îsimiI de a scoate un supliment literar săptămânal, credem a face mai bine scoţând zilnic «Epoca politică ^i literară.» Această schimbare se va tace în cursul acestei săptămâni. Suntem positiv informaţi că guvernul a «lat ordin slugeî Iui Să-râţeami. judecătorul de fnutruc-ţle Vasiliu, ea »ă dea curs cereri* 5litropolituluid*a sezisa juriul de eestiunea plastografiilor, imediat după 15 Octombrie. ICstc ştiut că la 15 Octombrie să Închide sesiunea curţii cu juraţi. Scopul guvernului este ca, îu-lăturîndu-se această sesiune a juraţilor, alegerea Mitropolitului să se facă înainte de înfăţişarea procesului. futem asigura pe guvern c« această manoperă ian va reuşi. O asemenea alegere de Mitropolit ar ti toi atît de tllhărească ea şi justiţia lui Stătescu. O cameră de bandiţi cari s‘ar învoi cu această manoperă va trebui tratată ca bandiţii ce împănează parchetele Ministrului— Tăgadă de dreptate. SZGCiREA D'IUI PALLADI Caracterizarea situaţiei Vorbind cu un deputat guvernamental, amic al d-luî Gogu Can-tacusino, asupra retrogerei silite a d-luî Palladi din minister, el ne-a caracterizat ast-fel situaţia guvernului : — Se duce cel prost şi rămîne cel pungaş. Adică : e gonit din minister d. Palladi, care o fi prost, dar e om cinstit, — şi rămîne d. Stolojan, care e şi prost şi pungaş. E o filosofie întreagă în aceste cuvinte, ce ne caracteriza nu se poate mai bine situaţia şubredă a guvernului, care n are în sinul săîî de cît proşti şi pungaşi şi nu se bisue de cît numai pe oameni, pe un partid de acelaş calibru. Succesorul d-lui Palladi Succesorul d-lui Palladi va fi după toate probabilităţile d. P. S. Aurelian. D. Sturdza ar fi preferit pe d. Em. Costinescu, dar acesta e prea angajat in întreprinderi industriale, ca să poată face sacrificiul de a sta alături cu un om ca Stolojan. Aceia cari se vor bucura mai mult de intrarea in minister a celebrului economist al colectiviştilor vor fi funcţionarii ministerului domeniilor. Acum ei vor fi liberi a juca toată ziua pină şi panţa-rola în cabinetul m inistrului. Iar directorul şcoalei de agricultură de la Herăstru va putea în dragă voie să conducă destinele acestei ţări sub raportul economic. Căci d. P. S. Aurelian orî-cit de mare economist ar fi el pentru punga sa, e însă un mare zero. Gruparea d-lui Stolojan Izgon irea d-lui Palladi se poate socoti drept o victorie momentană a d-lui Stolojan. In adevăr, se hotârtse de mult ca d. Palladi să plece din minister, dar împreună cu d. Stolojan, pe care d. Gogu Cantacuzino şi amicii săi nu-’l pot suferi. Lucrurile nu s au întîmplat însă aşa. Stolojan simţise ce se petrece împrejurul său şi a început să a-dune pe amicii săi şi pe toţi nemulţumiţii, formînd o grupare a tinerilor liberali. Şi cu această grupare d-sa a-meninţă pe d. Gogu Cantacuzio, încurajând ambiţiile şi poftele d-lor Lascar, Porumbaru, Djuvara şi T. Stelian de a deveni miniştri. Seria intrigilor s’a reluat deci din noii şi în curînd ori d. Stolojan va fi tare şi mare in minister, ori d-sa cade şi va da semnalul unei noul disidenţe, disidenţa mi/ivistrabililor. GUVERNUL LIBERAL şi ÎMPĂRATUL AUSTR0-UN6ARIEI Steagurile cari Alinau de a lungul Căilor Griviţa şi Victoriei s’au ridicat, candelele cu luminele lor multicolore s’au stins, ma-iestoasele arcuri de triumf s’au dărîmat şi ministrul lucrărilor publice a sfîrşit de a ne spune că serbările de la i6 Septembrie au costat bani mulţi. Făcînd partea leului cinstei ce revine ţă-rci din această vizită împărătească, împărtăşind mîndria Suveranului nostru pentru dragostea şi deosebita consideraţie ce’i a arătat Monarchul vecin, să ne oprim acum spre a examina rolul sters al guvernului liberal în această împrejurare şi lipsa totală de importanţă cu o umbră de dispreţ ce i s’a arătat dc către Augustul Oaspet, din ceasul cînd a pus piciorul pe pămîntul ro-mînesc şi pînâ la plecare. Fotografia expusă la vitrina luî Mandy şi înfăţişind întreaga Curte Imperială şi Regală—toţi de la mare pînă la mic cu capul acoperit, iar singur într’un colţ pe d-nu Dim. Sturdza cu capul gol, spinarea încovoiată, concretizează perfect dc bine fizionomia şi rolul guvernului liberal la aceste serbări. A mers autocratul tuturor Rusiilor, împăratul cu drept de viaţă şi moarte asupra supuşilor săi, a mers în Republica franceză, în ţara lui Brisson radicalul şi cu toată neplăcerea firească ce poate resimţi un Mo-narch cînd împrejurările politice îl pun în faţa unui repuolidan, Nicolae al Il-a a arătat perfecta încredere ce’I inspiră guvernul actual al Franţei. Preşedintele Camerei, preşedintele Senatului aii avut onoarea de a primi vizita împăratului, care mai la urmă a acordat o audienţă fie-cărui ministru şi s’a întreţinut timp îndelungat cu fie-care în parte. O asemenea cinste, nu s’a făcut de împăratul Austriei nici unuia din membrii guvernului actual. Curtenii cea mai perfectă, strîngeri de mină, pofteală la masă, chiar decoraţii împărţite pe nealese şi cu multă dărnicie, cît poftiţi, dar absolut nimic mai cu temei, nici cel mai mic simulacru de formalitate care ar putea da guvernului actual aparenţe că este luat în serios şi că are vre-o greutate în cumpăna politicei Statului nostru. Chiar ministrul de externe al Imperiului, contele Goluchowski, s’a abţinut de a face cea mai mică vizită membrilor guvernului, mulţumindu-se să depue o cartă la d. D. Sturdza... pentru că’l poftise la ceai ! Pentru armata noastră, pentru generalii cari o conduc, a arătat Majestatea Sa împăratul un interes deosebit, a simţit nevoe să vorbească cu dînşii, să discute chiar ; pentru guvernul liberal însă, simţi că el, n’a existat şi că nu a fost considerat de cît ca tăcînd parte din alaiul prevăzut în program. Astă-zî, dacă d. Dim. Sturdza ar fi chemat să dea cea mal mică explicaţie despre însemnătatea politică a vizitei împăratului A-ustro-Ungariei în Romînia, dacă i s’ar da cea mai mare latitudine să vorbească fără restricţiune, n’ar putea în toată sinceritatea să spue nimic. N’ar fi volnic de cît să se laude că a primit o decoraţiune, şi un exemplar din fotografia care’l înfăţişează cu capul gol la spatele contelui Goluchowski. E înţelept de altminteri să nu dai nas, nici slugilor nici copiilor. SAMSARUL MÂRZESCU D. G. Mârzescu, care se intitulează apărătorul Mitropolitului Primat, dar care In realitate n’a fost de cît samsarul guvernului in toată afacerea scandalului bisericesc isvorit la 20 Mal 1896, publică în pagina întîia a Voinţei Naţionale, de la 6 Octombrie, o lungă scrisoare, spre a anunţa creştinilor că încetează de a inaî fi apărătorul Mitropolitului şi spre a lămuri cauzele cari l’afi împins a renunţa la mandatul săiî. Cînd d. Mârzescu spune că încetează de a mal ti avocatul şi apărătorul Capului Bisericel, nu prea dovedeşte că înţelege valoarea cuvintelor. Avocat?—Dar in ce proces, înaintea cărei autorităţi era oare chemat d. Mârzescu să apere interesele Mitropolitului ? înaintea Silntulul Sinod, judecata nelegiuită s’a sfîrşit fără ca vre un apărător să ii fost volnic să deschidă gura. înaintea juraţilor iu procesul de calomnie, d. Mârzescu n’avea mandat să pledeze. Simplu povâ-ţuilor al Primatului, d-sa găsise că este mal productiv rolul de samsar al guvernului ; în acest sens a lucrat fot timpul fără ca să poală duce afacerea la hun liman aşa cum ar fi dorit. Ar fi fost dar mal ne- merit şi verisimil dacă d. Mârzescu în loc de a ne anunţa că renunţă la mandatul de avoeat al Mitropolitului, mărturisea că se leapădă de demnitatea de samsar al guvernului. Mal e amărît d. Ghiţă Mârzescu, pentru că, precum ne spune în scrisoarea, sa n'a fost consultat tot timpul dc clientul sââ şi că celTalţî povăţuitorl al Mitropolitului ar fi lucrat şi publicat în taină broşura «Cum am fost judecat» şi Petiţia către Rege ! Stranie pretenţiune, nechibzuită supărare din partea unul om care cum a procedat d. Mârzescu, făcea Mitropolitului vizite misterioase la Căldărtişanî şi apoi la spartul tîrgulul scoate la lumină o carte, o petiţie lucrată de d-sa personal, precum singur o mărturiseşte şi tipărită tocmai la Paris 6 Rite Martel la imprimeria Hugonis ! acolo unde nici că’l bătea gîudul pe cel* l’alţl povăţuitorl al Mitropolitului, că zeţue-şte In taină slove negre pe hîrtie albă. Ne făgădueşte boerul Ghiţă că în curînd are să distribuiască la toate ziarele, la toţi amicii şi cunoscuţii săi, memoriul cugetat şi lucrat de d-sa spre a ne dovedi că curută’l a fost inima şi curat cugetul în apărarea Mitropolitului Primat. Mal fericiţi (le cît amicii şi cunoscuţii d-lulMârzescu, noi posedăm deja operad-sale o avem sub ochi şi n’avem nevoe să inal aşteptăm spre a ne rosti asupra gtndulul ascuns al autorului. Memoriul poartă titlul: Plîngerea smeritului rugător către Dumnezeu Ghenadie Petrescu, adresată Majestăţeî Sale Regelui Car ol I, prin care cere convocarea Sîntu-lul Sinod şi revisuirea hotărîrei sinodale din 20 Maiu 1896, care ’l ridică durul preoţiei şi al archieriel şi îl îndepărtează din scaunul Mitropoliei Ungro- Vlahiei. Paris. Imprimerie Polyglothe Hugonis 6 Rue Martel. Acest memoriu, opera d-lul Mârzescu şi pe care Mitropolitul a refuzat să ’l iscălească, vom arăta mal la vale pentru ce, poartă cu toate acestea la sflrşit, semnătura Mitropolitului. Aceasta coustitue uu falş în toată puterea cuvin tulul, dar ar fi o copilărie să ne mal luăm la ceartă cu d. Mârzescu pentru această infracţiune de domenul codului penal. Pentru un om care se îneacă, nu numără e picătură de apă mal mult satt mal puţin. Am mal putea lua la răfueală pe d. avocat Mârzescu asupra ciudatelor sale principii în materia secretului profesional, des-tăinuind tot ce s’a petrecut între dînsul şi clientul săU. Dar la ce ne-ar folosi asemenea indignaţiunl. înţelegem foarte bine că precum cea mal frumoasă fată nu poate să dea de cît ce are, tot ast-l'el nu putem cere de la cel mal cinic avocat simţul onestifăţel care ’î-a lipsit tot d’auna. Memoriul d-lul Mârzescu, pe care voea să’l impue semnăturel Mitropolitului spre a servi interesele guvernului, şi care tocmai din această pricină n’a fost iscălit de Capul Bisericel, se poate împărţi în trei capitole distinse: 1) Desvinovăţirea Guvernului, 2) Umilirea Mitropolitului, 3) Cererea de ertare de la Sinod şi recunoaşterea caterisireî. Să examinăm de a rîndul toate aceste capitole din Memoria, reproducîud extracte din textul d-lul Mârzescu drept temeifi. Gîndul, preocuparea principală a apărătorului Mârzescu n’a fost să desvinovâţească pe clientul săli, ci să spele pe guvern de greşelele şi complicitatea sa îii eestiunea caterisireî Mitropolitului. Eată ce cuvinte căuta d. Mtrzescu să pue în gura Mitropolitului de clte ori înaltul Prelat vorbeşte despre rolul guvernului îu această afacere: (Pag. 7) Doctrina şi modul de procedare al Silntulul Sinod care a indus în eroare şi »• guvernul Majestăţel Voastre, este surparea Su-veranităţel Statului... Din aceasta greşită doctrină, pare a fi fost inspirat înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei, cînd trecînd peste dreptul şi atribuţiunil» guvernului, s’a crezut in drept.... (Pag. 23) Nici nu pot să zic alt-cova înaintea Mnjestftţel Voastre de cît ca Sfintul Sinod, «»-dubind In eroare pe guvern care a picat victima unei intrigi cu meşteşug ţesute şi unei mis-Uficaţiuni... Asemenea cuvinte nu putea să’iscălească Mitropolitul. Nu putea el să desviuovăţeaseă pe guvern, să-l arate ca o victimă a miel inistifieaţiunî, ca indus în eroare pe acest guvern care ţesnse toată intriga, combinase scirboasa judecată, spărsese dulapurile Mitropoliei, publicase prin ziarele sale scrisori plastograliate, şi tratase pe capul bisericel dorobănţeşte, ca pe un tllbar. După ce scăpa pe guvern de orl-ce vină şi-l zugrăvea ca o victimă a mistificaţiunel, d. Mârzescu căuta să pue îu gura Mitropolitului limbagiul umilit al Biliarului care cere gracierea sa, iar nu a omului prigonit care cere dreptate. Iată îu ce termeni, vorbeşte în acea broşură Capul Bisericel către Capul Statului: (Pag. 29) Smeritul şi nevrednicul rob al lui D-zeO Ghenadie Petrescu, in genunchi la picioarele Tronului Majestăţel Voastre, şi cu la-crămi de sînge în ochi....» In genunchi şi cu lacrăml de sînge în ochi poate să stea Mitropolitul ţăreî lu faţa sublimei icoane a Hristuiul pe cruce, Înaintea altarului lui Dumnezeii, iar nu în faţa Tronului Suveranului, unde nu se cade să vorbească de cit cu respectul cuvenit şefului Statului, iar nu cu umilinţa păcătosului. www.dacoromanica.ro I s m EPOCA După ce a lngenunchiat pe Mitropolitul ţârei Jn faţa guvernului, in faţa Regelui, d. Mârzescu, apărătorul Mitropolitului, voeşte să oblige pe clientul săQ să ceară ertare şi Sflntulul Sinod, sâ se umilească şi în fata călăilor săi, să recunoască degradarea sa, să nu se mal considere de cit ca un simplu călugăr. (Pag. 6) Monahul Ghenadie Petrescu crede că Mitropolitul ţărel nu poate fi îndepărtat din scaunul metropolitan... (Pag. 8) Sinodul să-şi Însuşească dreptul ca trecind peste capul guvernului, să tacă o comunicare oficială faţă de un oin care pînă maî •rl era Mitropolitul Primat al ţărel... (Pag. 12) Induraţi-vă a asculta strigătul de durere al unul creştin osîndit a 11 mort între ceî vif... (Pag. 29) Să daţi Suveranul vostru ordin ca sântul Sinod pe care martor î'mî este Dumnezeii fără de voe l’am putut scîrbi şi întrista să fie anume convocat şi a dobtndi ast-fel desvi-novăţirea şi ertarea mea... Credem că ajung aceste exemple spre a dovedi că d. Mârzescu n’a jucat în toată cestiunea de la începui pînă la sfirşit de cit rolul mizerabil de samsar al guvernului, iar nu de apărător al Mitropolitului, cuin ll obliga datoria. Ce s’a întlmplat, e lesne de înţeles : Mitropolitul a refuzat să iscălească opera samsarului şi atunci concediat de mandatarul său, a demisionat. Demisiunea d-lul Mirzescu se aseamănă dar cu demisiunile sub-prefecţilor, şi pomojnicilor prinşi cu mina în sac, cari între o dare afară ruşinoasa, motivată, şi o retragere quasi-onorabilă primesc o demisiune care li se impune. Amărăciunea sufletească a d-lul Mărzescu pentru că n’a putut termina samsarlîcul conceput şi început de d-sa îl înţelegem de altminterea foarte bine ; ea este însă inhe-rentă meseriei d-sale. Precum mulţi Prahoveni, Goldsmith Ru-carescu şi C-ie afl adesea de deplîns că n’a ti isbutit să vîndă o moşie safl o casă spre a-şl primi cuvenita remiză, tot ast-fel e amărlt d. Mârzescu că n’a putut termina samsarlîcul scaunului Mitropoliei. Sa nu se întristeze însă peste măsură şi să trăiască cu convingerea că în curînd guvernul colectivist va recurge la serviciile, sale spre a-1 despăgubi printr’o afacere pro ductivâ şi mal cu sorţ de isbîndă. KNFOKMAŢlt In ultimul moment aflăm că d-nil dr. Saligny, profesor la şcoala de poduri şi şosele, dr. Maximilian PopovicT, chimist, şi inginerulCordea de 1a ministerul domeniilor, sunt arestaţi de patru zile de către autorităţile ruseşti. La ediţia lll-a amănunte. AA. LL. II. Archiducele losef şi Archiducesa Clotilda, precum şi Ducele pe Connaught, unchiul Principesei Maria vor sosi azi la Sinaia. Sesiunea de toamna a Sinodului e comocata pe ziua de 12 Octombrie. Unele ziare ungureşti cer guvernului din Budapesta să inter-eică întrunirea conferinţei naţionale, pentru motivul că raţiunea de Stat nu permite ca romînii sâ primească impresia, că situaţia lor se va îmbunătăţi în urma vizitei împăratului Frantz losef în Ro-mînia. Ziarul sîrbesc Male Novine a-nunţa, «dintr'o sorginte a cărei com- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 88) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII t>E FOC PARTEA A PATRA I J¥ TUFIŞURI Văzînd prizonierul pe care îl aducea şeful Nugarnook, Canadianul nu se putu stă- Eîni ca să nu tremure, gîndindu-se la teri-ila scenă care trebuia sâ urmeze şi la care amicii săi nici nu se aşteptau. El îl preveni repede, pentru ca să evite orl-ce Încurcătură care putea să albă pentru el cele mal grele consecinţe. Nu avu insă timpul de cît să le spună repede: — Vă conjur pe tot ce aveţi mal sflnt pe lume, orl-care ar G impresiunea pe care v’ar produce-o scenele stranii la care veţi asista îndată, să nu cuin-va să interveniţi, căci riscaţi viaţa voastră... Cu prejudecăţiie seculare ale popoarelor nu se poate discuta, după cum nu se poate judeca credinţele lor sălbatice. Pe lînpâ că orl-ce iutervenţiune n’ar reuşi iu nimic, dar ar face din Wiligo petinţa nu poate fi pusa la îndoială» ca chestiunea joncţiunel liniilor ferate romîne şi sîrbeştl a fost tranşata în mod definitiv. Joncţiunea se va stabili intre T.-Severin şi Cladova. Judecătorul de instrucţie Vasiliu se duce mal în fie-care zi la ministerul cultelor şi adeseori funcţionarii 1’aQ auzit strigînd : — Nu mi se adună nimic serios, nu se lucrează nimic serios in cestiunea Mitropolitului! Deci e evident, că o noua infamie se pregăteşte la ministerul cultelor în contra 1. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Mîine se judecă de înalta Curte de Casaţiune recursul făcut de re-zervistul lacob Ţaranu în contra sentinţei consiliului de răsboiu, prin care era condamnat la 1 an închisoare militară pentru insulta adusă superiorului. Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. procuror Săraţeanu. Miliţienii chemaţi pe timp de 10 zile la regimentele de infanterie pentru instrucţie, vor fi concentraţi cu toţii asta-zl la fortul Popeşti, unde vor face în ziua de 0 curent, manevre de asediu. ErI au fort citaţi la cabinetul I al judecătorului de instrucţie peste -IO de preoţi din Capitală şi alte localităţi, peutru a fi interogaţi fu chestia mitropolitului Primat. Printre ei, avocatul Cllnceni, fratele episcopului Parthenie, căuta să-i influenţeze şi să-l facă să declare lu contra înaltului prelat. D. lulius Coroianu, membru în comitetul naţional din Sibiu, se alia in Capitala. D-sa se va întoarce mîine la Sibiu pentru a lua parte la conferinţa naţionala. Baronul Bdnffy a găsit încă trei rominl candidaţi guvernamentali la alegerile generale din Ungaria şi Transilvania. Aceştia sunt:d-nii Ioan Ciocan, directorul liceului romîn de la Năsăud, Teodor Fâşie, advocat în Beiuş şi lulius Florea, Dobra-Huniedoara. In total deci, pînă azi, baronul Bdnffy are 14 rornlni candidaţi guvernamentali. Aflăm că d. I*. Aure-lian a acceptat succesiunea d-lui Palladi. Decretele privitoare Ia izgonirea d-lui Palladi şi la numirea d-lul P. S. Aure-lian vor apare Joui dimineaţa prin Monitorul Oficial. 1). Palladi va pleca mîiue seară In streiuătate. Bethson, jockeul, căruia s’a Intîmplat acel neiaoroeit accident Duminică în ul- un vrăjmaş de moarte aceluia care ar îndrăzni să’l turbure. — Canadianul are dreptate domnilor, interveni Kirly, mal în curent de cît toţi cel l’alţl cu obiceiurile tufişurilor; nici un cu-vînt! nici un gest ! nu v’ar servi de cît sâ fiţi măcelăriţi; şi dacă Vulturul Negru n’ar face-o acum din causa lui Tidana, lucru despre care însă nu răspund, pe viitor însă n’aţl avea un adversar mal teribil de cît Wiligo. — Dar ce are să se întîmple ? întrebă Olivier galben de emoţiune. — Tăcere! Iacă şeful! V’am avertisat. Wiligo, tîrînd merefl prizonierul după dlusul, ajunsese la cîţl-va paşi de prietenii săi. Nagarnooki nu aâ popi, cari să săvîrşească în inod regulat, ceremoniile de cult, In oca-siunile solemne de naştere, de căsătorie şi de moarte; el n’afl de cît pe Coradjis sad pe fermecătorii cari sunt consultaţi la oca-ziunl, după cum erafl auspicii la Romani; dar aceşti coradjis nu sunt amestecaţi lutru nimic în cdremăniile familiare, ci acestea toate se îndeplinesc de către şeful familiei şi în lipsa ucestuia de către ruda cea mal de aproape. Nargarnooki ard morţii şi ad credinţa că corpul mortului, transformat în fum, se în-nalţă la lună unde găseşte sufletul persoanei moarte şi acolo se reconstitueşte din nod. Pentru Insă ca cele-l’alte spirite rătăcitoare sâ nu vie să împedice fumul corpului care arde de a se ridica direct la lună şi a zădărnici ast-fal reconstituirea cu sufletul aflat acolo, şeful sad ruda care oficiază această ceremonie, face tot soiul de figuri şi jocuri bizare, însoţite de cîntece şi strigate sălbatice destinate do a împrăştia spiritele rătăcite. Dacă cea mal mică parte din aseastâ tima cursă la alergările de la Băneasa, a fost transportat lntr’o stare desperată în îngrijirea Spitalului Militar. Starea lui este din cele mal grave şi sunt puţine speranţe ca să scape cu viaţă. Programul solemnităţol de la Constanţa Programul solemnităţel, ce va avea loc la Constanţa, cu ocazia punerel primei pietre, întocmit în mod definitiv de d. ministru al lucrărilor publice, a fost aprobat de M. S. Regele. Solemnitatea va avea loc în ziua de Miercuri, 16 Octombrie, iar nu la 13 cum fusese hotârită mal nainte. Numărul invitaţilor, care la început trecea peste 300, a fost redus pe jumătate. Trenul invitaţilor va pleca din Bucureşti Miercuri, 16 curent, la orele 7 dimineaţa. Dejunul va fi servit la Cerna-Vodă, la orele 11, într’o sală angajată în acest scop. Familia Regală va pleca din Sinaia, cu tren special, şi va sosi la Constanţa la orele 2.30 p. m. Serviciul divin va fi oficiat la orele 3 p. m. de P. S. S. Episcopul Partenie al Dunărel-de-Jos, apoi va avea loc, cu solemnitatea obicinuită, punerea primei pietre a portului de către M. S. Regele. După această ceremonie, Familia Regală, împreună cu d-nil miniştri şi invitaţii, va vizita şantierele şi carierele de piatră. La orele 6.30 seara, va avea loc prin-zul, In sala Casinulul de la Constanţa, care va fi decorată, pentru această circumstanţă, de serviciul hidraulic. Seara, M. S. Regina se va întoarce direct la Sinaia, cu AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, iar M. S. Regele va veni în Bucureşti. Trenul invitaţilor va porni de la Constanţa Miercuri, la orele 9,30 seara şi va sosi in Capitală la ora 1 dimineaţa. In comuna Urlaţi, judeţul Prahova, bântuind cu furie anghina difterică, cursurile şcoalel primare de băeţî aii fost îuchise. Sănătatea copiilor, revistă medicală populară sub direcţiunea eminentului doctor Rappaport, a apărut cu următorul sumar : Vaccinarea şi revaccinarea, Curăţenia copiilor şi spălăturile cu apă rece, Consti-paţia la copii, Sănătatea şi boala, Defectele, Regăsită (nuvelă). De la Juraţi ErI, 7 Octombrie, Curtea cu juri a judecat caşul femeilor Stanca Maria Dul-gheru şi Ioana Oprea State din comuna CârnogI, învinuite că prin lovituri ar fi pricinuit, în ziua de 24 Martie 1896, moartea lui Niţă Olteanu din aceeaşi comună. D. procuror face o expunere sumară a împrejurărilor iu cari s’a comis crima. După ascultarea martorilor şi după o scurtă deliberare, juraţii pronunţă un verdict de achitare în ce priveşte pe ambele acuzate. Tot pentru erl era fixată judecarea lui Jiuvara, autorul oribilei crime din calea VăcăreştiJiuvara a ucis cu lovituri de cuţit pe sora lui şi a rănit pe muma-sa. In urma cererel făcută de apărare, care era reprezintată prin dl. avocat C. Cernescu, judecarea procesului s’a a-mînat pentru viitoarea sesiune a curţel cu juri, pentru ca acuzatul să poată pînă atunci propune martori in descărcare. CONSTANTIN SIMI0NESCU Doctorand In medicina Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris ConsultaţiunI cu toate celebrităţile medicale şi cu specialişti de la Facultatea de medicină din Paris. stranie ceremonie se negligaază, fie diu cauza celui care oficiază safl din orl-ce altă pricină, corpul mortului este furat şi spiritul trece în categoria celor rătăcite, Nu există nenorocire mal mare pentru o familie, de cît aceea de a avea un suflet rătăcit printre morţii săi. De aci se poate vedea de ce mare însemnătate era recomandaţiunea Canadianului şi ce consecinţă gravă putea să atragă intervenţiunea vre-unuia dintre Europeni în ceremonia funerară care trebuea sâ se să-vîrşească. Toată influenţa lui Tidana u’ar fi putut împiedica o crudă răzbunare. Această intervenţiune nu era tocmai de temut pentru ceremonia funebră a lui Me-nuahli, dar era de temut ca Olivier şi tovarăşii săi să uu se poată stăpîni în de a-juns în faţa supliciilor atroce la cari trebuia să fie supus prizonierul. Vom vedea imediat, cît de prevăzător şi cu minte a fost Canadianul, cind a prevenit pe amicii săi. Cîud Vulturul Negru sosi în faţa tov. ră-şilor|săI, aceştia observară că cu toată liniştea lui aparentă, o exaltaţiune întunecoasă era Imprimată pe figura Iul. Canadianul care cunoştea limbagiul asi-tat în asemenea ocaziunl, îl salută cu a-ceste cuvinte: — Dundarupil sunt mal laşi de cit şobolanii de cîmp; curagioşî cu muştele pădurilor şi cu ţtnţaril, e) au fugit din faţa marelui şef. Vulturul Negru avu un surîs feroce, şi ar&tlnd pieile după ţestele victimelor sale, cari erau încă pline de slnge, numără: — Unu, doul, trei... şease; Floarea de Milias trebue să fie mulţumită, zise el; cîud va cădea zăpada pe capul Vulturului Negru, nu mal sunt nici Dundarupl Apoi, orătîudu-şl prizonierul: EDIŢIA a 3A (Serviciul Agenţiei Romîne) Cettinge, 7 Octombrie. Prinţul Nicolae, Prinţul Mirko. Principesele Elena şi Ana, Prinţul de Neanole şi ducele de Genova afl plocat în mijlocul o-vaţiunilor frenetice ale unei mulţimi imense. Sofia, 7 Octombrie. «Agenţia Balcanică», discutînd ştirea ziarelor locale reprodusă de ziarele streine, că procurorul militar ar fi intentat un proces maiorului Sloyanow, pentru participare la atentatul de la 9 August în contra Prinţului Alexandru, constata că versiunea acestor ziare este cu desăvîrşire eronată, cîud văd in ea intenţiunea guvernului de a voi să creeze un precedent în legătură cu cestiunea ofiţerilor emigraţi. «Agenţia Balcanică» zice : Maiorul Sto-yanow a adresat autorităţilor militare o cerere pentru a primi o pensiune calculată după numărul anilor de servicifl. Cum legea asupra pensiunilor exclude pe aceia cari afl fost condamnaţi de un tribunal şi că maiorul Stoyanow a participat ca şef al regimentului Strunski,la detronarea Prinţului Alexandru, a fost Invitat sâ producă documente dovedind că nu cade sub lovitura sus zisei restricţiiml. Maiorul Stoyanow a cerut un certificat în această privinţă consiliului superior de resbel, dar acesta a emis părerea că numai o curte marţială specială ar putea să stabilească dacă maiorul Stoyanow a fost cuprins safl nu în amnistia de la 1894. Secă asigură membrii curţel speciale sunt desemnaţi şi că din composiţia sa rezultă că afacerea u’are nici un caracter politic. Viena, 7 Octombrie. împăratul a conferit feldmareşalulul de Beck, şeful statului major-general, cu oca-sia aniversării a 50-a a intrării sale în armată, marea cruce a ordiuulul sfîntulul tefan, cu o scrisoare autografă mulţumin-u-I pentru serviciile şi devotamentul sâfi. Constantiuopol, 7 Octombrie. Satisfacţia cerută de ambasada austro-ungară pentru omorîrea lui Zlatko s’a dat printr’o iradea care ordonă destituirea comandantului Serres, a generalului Baki-aşa, a maiorului Dekuma şi a colonelului ussuf-bey. Constantiuopol, 7 Octombrie. Cinci armeni, cari afl aruncat bombe în timpul ultimelor tulburări, afl fost condamnaţi la moarte. Constantinopol, 7 Octombrie. D. de Nelidow a fost primit erl în audienţă de către Sultan. Ambasadorii vor desemna mîine trei a-taşaţl militari cari vor fi ataşaţi comisiunel pentru reorganisarea geandarmeriel cretane. Petersburg, 7 Octombrie. Journal desminte în mod categoric toate ştirile râspîndite de ziare, în privinţa unul împrumut rus considerabil care se va încheia în curînd în streinătate. Paris, 7 Octombrie. Ultimele lichidări de valori otomane afl contribuit la o slăbiciuue generală. Paris, 7 Octombrie. Comisiunea bugetului a votat reduceri a-supra bugetului resbelulul, care se urcă a-proape lu 3 500.000. Wiesbaden, 7 Octombrie, împăratul Wilhelm şi împărăteasa afl sosit la 9 ore şi jum. dimineaţa şi afl fost primiţi cu entusiasm de populaţie. Wiesbaden, 7 Octombrie. La 6 ore şi jum. a fost un prlnz la Ma-jestâţile Lor, apoi reprezentaţie la teatrul Curţd. — Acesta este laşul care a ucis pe Me-nuahli. Are să-l însoţească pe rug. — Nagarnooki sunt mal laşi de cît pasărea tristă a nopţeî, care se ascunde în trunchiul copacilor uscaţi, răspunse prizonierul surîzînd cu orgoliu. Efl am ucis p* tlnârul Nagornook, sunt destule pasări puturoase în pădure. Europenii se cutremurară auzind aceste cuvinte, nările lui Wiligo se umflară de turbare... drama începea. — Dundarupil sunt răsboinicl vestiţi şi acesta este un mare şef al lor, răspunse Vulturul Negru cu o linişteînspâimîntătoare; de mult timp căuta ocaziunea sâ-şl clnte ctntecul de râzboifl; o să fie deci mulţumit că va cînta înaintea strămoşilor săi albi. — Strămoşii noştri albi trebue să fie sătul de urletele putoarel care se ascunde sub penele Vulturului Negru ; el sunt mulţumiţi cîud aud pe un luptător, replică ^din nofl Dundarupul. In orl-ce altă circumstanţă, o asemenea insultă ar fi fost imediat pedepsită; dar o-biceiurile tufişurilor cer ca prizonierul care va fi legat de stîlpul supliciului să poată să insulte pe inamicii Iul piuă lu momentul cind va primi ultima lovitură, acea care pune capăt suferinţelor şi zilelor sale. Neuorocitul, debutează In tot-de-a-una cu injuriile cari ştie că irită mal cu deosebire pe călăul său ; el speră că sar putea găsi unul mal violent ca cel l’alţl, care să-l o-moare dintr’o dată şi să-l scutească ast-fel de chinurile unei nopţi întregi. Dar acesta avea afuee cu un luptător bâtrln, care voia sâ savureze răzbunarea sa : neiiorocilul a observat pe dată, văzînd pe Vulturul Negru că nici nu se osteneşte să-i răspundă la această violentă insultă. Clte-va picături groase de năduţeală curse pe fruntea ue- Darmstadt. 7 Octombrie. împăratul Wilhelm a sosit la două ore fieulru a face vizita Ţarului.—A fost primit a gară de marele Dace de llessaa, asistat la un prînz de familie, apoi s’a Întors la Wiesbaden In mijlocul ovaţiunilor publicului Wiesbaden, 7 Octombrie. Miine la amiazl, după sosirea Ţarului, a Ţarinei şi a marelui duce de Hessa, se va da un dejun la MM. LL. Germane. Bruxelles, 7 Octombrie. Regele va pleca mîine la Milan. ŞTIRI DIVERSE Crime.—Delicto.—Accidon te.—IntîmplSrT DIN CAPITALĂ încercare de sinucidere.— Erl seară! pe la orele 10, agenţii poliţiei afl găsit trtntit Ee trotuarul stradel 11 Iunie pe un tînăr ine îmbrăcat, care părea a fi leşinat. Transportat în biuroul secţiunel respective, după cercetările făcute şi după hlrtiile găsite asupra Iul. s’a constatat că acel U-năr se numeşte Vasile Cantemir. Asupra lui s’afl găsit două scrisori, una adresată d-lul doctor Cantemir şi alta d-lor dr. M. Brîndză şi C. Dragn, directorii institutului din calea Vietoi iei. Prin acele scrisori tînărul Cantemir făcea cunoscut adresanţilor că el s’a sinucis luînd o mare cantitate de morfină, fără ca să a-rate cauzele acestei rezoluţiunl. Starea lui fiind destul de gravă, el a fost transportat in îngrijirea spitalului Brlnco-veneasa. Accident nenorocit. — Erl după amiadl, un lucrător, Nae Apostolescu, din magazinul de arme al d-lul Mflller din calea Victoriei, fiind ocupat cu facerea cartuşelor pentru armele de vînat, unul din cartuşe a făcut explozie în mîinile sale, rănindu-1 grav la ambele mlinl şi pe faţă. Toată figura Iul Apostolescu e ciuruită de alicele cartuşului. El a fost transportat de urgenţă la spitalul Colţea. DIN ŢARA Tilhărie. — Se telegrafiază din Giurgiu că Intr’una din nopţile trecute în comuna Urzunu din plasa Călniştea, o bandă de tîlharl afl încercat să facă trei spargeri diferite, la cari însă n’afl reuşit şi că din spre (jiuă afl spart casa femeii Tiţa I. Negrea-nu, pe care afl prădat’o, torturîud în mod oribil pe nenorocita femee. Unul din tîlharl a fost prins chiar în a-cea noapte şi după ce i s’au făcut formalităţile legale a fost înaintat parchetului local. Administraţia locală cercetează pentru a prinde şi pe cel-i’aiţl tovarăşi diu bandă. DIN STREINĂTATE Istoria unei peru ce.—Se ştie de toţi legendara istorie a unul domn care răsturnat de o trăsură striga cu multe jale : — Ah ! piciorul mefl, bietul mefl picior !... Si el arăta trecătorilor miraţi un picior de lemn spart in două. Un fapt analog s’a petrecut la Paris în rue du Temple. Un domn iutrase într’o circiumă—tutungerie pentru a ’şl aprinde ţigarea. Dedesubtul lămpii, care se ştie că arde în continuu, se găsea un consumator care ’şl sorbea vermutul cu multă poftă. Fumătorul, din greşeală, lăsă să ’l scape ţigarea şi într’o miuută capul bietului consumator era în flăcări. După ce minusculul incendiu fu potolit, fumătorul a început să se scuze. Dar consumatorul luîndu ’l de braţ ii zise : — Nu ’l nimic. Dai trel-zecl de franci şi ajunge. — Cum trel-zecl de franci ? înţeleg să’ţl plătesc preţul unul tuns, dacă voieştl... — Preţul unul tuns,, exclamă incendiatul... Dar priveşte, domnule ! Şi el scoase din craniul săfi resturile u-nel superbe peruci. Asistenţii isbucniră în hohote de rîs. Singur fumătorul n’a rîs, căci a trebuit să achite preţul perucii. norocitului, arătau teroarea de care era cuprins faţă cu indiferenţa inamicului săfl. — Fratelui meu II e cald, zise cu un ton sarcastic Wiligo care observase aceasta. Drept orl-ce răspuns, Dundarupul îl scuipă drept în faţă!., era ultimul săfl mijloc, singura s’a speranţă !.. era cît p’aci să reuşească ; iute ca o săgeată Vulturul Negru îşi ridică iataganul; Canadianul deja scoase un suspin desatisfaeţiune, scena oribilă era să se sftrşească îuainte de început... dar Wiligo s# linişti de o dată, rnîna 11 căzu fără ca să lovească şi apropiindu-şl obrazul de acel al Dundarupulul, îl zise serîşnind din dinţi: — Păstreazâ-ţl scuipatul Qurivali! n’e să mal al nimic de băut 1 — Graţie ! murmură Olivier pierdut de durere. Din norocire aceste cuvinte fură pronunţate în franţuzeşte şi Vulturul Negru nu le înţelese. — In numele cerului! Taci din gură ! 11 zise repede Canadianul ; alt-fel eşti pierdut; nici efl chiar nu te pot scăpa. Apoi adâogă, pe cind Wiligo îşi conducea prizonierul lingă un arbore de care îl legă solid : — Gîndeşte-te la sfirşitul trist al Florei de Melias, la sufletul rătăcit al Vulturului Negru, care n’a voit să se relnsoare şi care n’are copil să-l continue rasa. Priveşte cadavrul acestui sărman tînăr, asasinat în mod atît de laş astă noapte, şi atunci vel înţelege exaltaţiunea şefului... uu cuvlnt, un singur cuvlnt, pe care el ll va înţelege, va fi de ajuns ca sălbatecul, copil al tufişurilor care nu urmează de cit după obiceiul poporului şi se supune orbeşte credinţello lui, să vă considere ca trădători şi aliaţi-al inamicilor lui... Nu al nici mijlocul dea te depărta ca sâ scapi de acest spectacol odias. (Va urma) ) www.dacoromamca.ro ULTIME INFORMATIUNI Voinţa Naţionala dă despre întrunirea comitetului conservator o dare de seamă pe atit de inexactă, pe cit de optimistă pentru guvernul liberal. Nici un cuvînt din cele publicate de confratele nostru nu e a-devărat. Putem să mai adăogăm, pentru mulţumirea confratelui nostru, că s’a hotărît a se porni cu toată energia campania în contra nelegiuirilor guvernului. D. Bengescu, ministru plenipotenţiar al ţarii la Bruxelles, pleaca diseara pentru a relua direcţiunea legaţiunel romtne din Capitala Belgiei. Afacerile legaţiunel romîne din Atena vor li girate de d. N. Can-tacuzino, secretar de cl. II la le-gaţiunea din Viena. Ministrul de interne este foarte încurcat faţa cu situaţiunea nenorocita de la Rîmnicu Sarat. Primarul şi ajutorul sau sunt demisionaţi de atîta timp şi afacerile comunei staQ balta de atunci. Ceva mal mult, patru consilieri comunali şl’afi prezintat demisiunile lor ministrului, iar acesta îl roagă într’una sa re vie asupra lor. Toate bune, dar pînă cînd d. Stolojan va reuşi să înduplece pe demisionaţi — şi nu se ştie de va reuşi—pe a cui mînă ramîne interesele comunei ? Criza guvernamentală Aflăm că peste clte-va sile vor fi eliminaţi dlu minister şi «1-nii general Itinlişteann şi P. Poni. De asemenea s’a iiotărft şi izgonirea d-Iui Stolojan ; dar din cauza situaţiei grave in care se află partidul guvernamental, a-ceastă izgonire nu se va face dc cit după deschiderea Corpurilor Legiuitoare. Succesorii d-Ior general Dudiş-teau 11 şi Ponl, vor li d-niî general Pliat şi Spiru Uaret. Iu privinţa plccărei d-lui Sto-lojau vom da mîine un articol de reportaj cu amănunte senzaţionale. Situaţia in partidul guvernamental a devenit desperută. Vechii disidenţi (1886—88), socotesc că prin izgonirea d-lui Pal-ladi, colectivitatea s’a răzbunat în potriva lor dîudu-le ultima lovitură de graţie. Colectivitatea este ameninţată de o nouă şi puternică disidenţă. Aseară, la orele 8 şi jumătate, aQ sosit în Capitala d-nil Selley, fost prefect al poliţiei din Budapesta şi actual şef al poliţiei de Stat din Ungaria, Markus Iozsef, vice-primar al Budapestei, foştii deputaţi Sch-midt şi Schober, precum şi vr’o opt consilieri comunali din Budapesta. El aQ venit de la Braşov, de la inaugurarea monumentului Arpâd şi după ce aQ vizitat Sinaia aQ venit sa vadă şi Capitala ţârei. Asearâ pîna noaptea tîrziQ au fost conduşi prin Capitala de un funcţionar superior al C. F. R. apoi s’aQ întors la gara de Nord, unde li s’au pus la dispoziţie doua vagoane de dormit. Azi dimineaţa el s’aU întors prin Predeal la Budapesta. Coii sfătui rea conservatorilor «lin Ploeţţti Duminica trecută, membrii partidului conservator din Prahova, au fost convocaţi la o consfătuire politică de interes local. D-nil Q. Gr. Cantacuzino,Take Ionescu $i Teodor Văcărescu, aii sosit cu trenul de dimineaţă şi au fost întîmpi-nati la gară de mai mulţi prieteni politici. După ce aii luat dejunul la d. Duca Elefterescu, fostul prefect, la orele 2 p. m. s’au dus la club, unde toate saloanele erau pline de cetăţeni notabili ai partidului conservator. Aproape trei ore s'a analizat de mai mulţi oratori situatiunea politică din Prahova. Toţi au criticat administra-ţiunea destrăbălată şi incapabilă ce face Prefectul colectivist Gr. Handoca şi hoţiile nenumărate ce se comit la Primăria din Ploeşti sub patronagiul guvernului, care nu îndrăzneşte nici să di-solve consiliul, nici să primească demi-siunea lui Radu Stanian, învinuit de toate hoţiile chiar de proprii săi partizani. După ce s’aii luat resoluţiunile cuvenite ca să se întreprindă o campanie mai energică în contra unei asemenea stări de lucruri care duce la ruină judeţul şi comuna, cetăţenii aii pornit apoi cu totii la gară ca să conducă pe d. G. Gr. Cantacuzino şi pe cel-l’aUl oratori fruntaşi ai partidului veniţi din Bucureşti. Ministrul de interne a chemat telegrafic în Capitala pe d. Tăcu, ajutor de primar în Iaşi, pentru a-I cere lămuriri în privinţa gheşeftu-rilor de la primărie, descoperite de ancheta d-lul Gr. Giani. Arestarea d-lor Saligny, dr. JPojpovicI igi Cordea La ediţia de dimineaţă am a-nunţat că d. Dr. Saligny, profesor la şcoala de podari şi şosele, d. Dr. MaximiUan Popovicî, profesor de chimie la şcoala de agricultură şi chimist al fabricei de tutun şi d. inginer Cordea, directorul de exploatare al pescăriilor Statului, sunt arestaţi de patru zile de către autorităţile ruseşti. Această veste surprinzătoare s’a răspîndit ca fulgerul astă noapte prin unele localuri publice şi lumea o comenta în diferite sensuri. * * * Asupra acestor arestări, pînă în acest moment nici d. Sturdza n’are amănunte. Iacă ce am putut afla noi din sorginte autentică : Ministrul domeniilor întocmise o comisie compusă din d-nii Dr. Antippa, Dr. Saligny, Dr. Maxi-milian Popovicî şi inginerul Cordea ca să studieze modul de conservare a peştilor cu sarea de Mare şi să vadă dacă sarea de la gurile Dunării poate fi întrebuinţată în acest scop. Această comisiune a plecat a-cum şeapte sile spre gurile Dunării ; numai d. Dr. Antippa a fost silit să rămînă în Capitală, reţinut de alte afaceri. * * * De Vineri seara nu s’a mai auzit nimic de această comisiune. D. Dr. Antippa, care urma să plece ieri la gurile Dunării, aştepta din oră în oră, din zi în si, avizul tovarăşilor săi pentru a şti unde să-i întîlnească. Pută ieri la amiazî ne primind nici o ştire, d. Dr. Antippa a te-legrafiat unui pescar agent al său. A-seară, pe la orele 7 şi jumătate, d-sa primeşte de la agent o telegramă, prin care îl anunţă că membrii comisiuneî sunt arestaţi de Vineri seara ia Sstnail de către autorităţile ruseşti. D. Dr. Antippa, surprins de a-ceastă veste, s’a transportat imediat la ministrul de externe, d. Dum. Sturdza, comunicîndu-i telegrama agentului său. D. Sturdza a rămas mirat, cu atit mai vîrtos, că nici consulatul din Ismail, nici ministrul plenipotenţiar al ţării în Petersburg, d. G. Rosetti Solescu, n’au fost în-cunoştiinţaţî de către autorităţile ruseşti despre aceste arestări. Imediat d-sa a teleijrafia t d-lui lioselti Solescu la M*etersburff şi consulatului romin din Ms-mail, invitindu-i săinter-rie pentru liberarea celor arestaţi. In privinţa motivelor acestor a-restărî nu se ştie nimic positiv; circulă însă mal multe versiuni. Unii pretind că, arestarea ar fi justificată prin faptul că comisiu-nea ar fi rătăcit prin apele ruseşti pentru a face studii ; alţii cred că ar fi, la mijloc o răsbunare a pescarilor ruşi cari se tem ca nu cum-va exportat lor in Romînia să se zădărnicească prin exploatarea în regie a pescăriilor Statului Romin ; în fine alţii cred in oare-cari motive politice, cari ar îndemna pe autorităţile ruseşti să ne facă de ruşine. Credem însă, că pînă mîine cestiunea se va limpezi. EPOCA 3 Banchetnl Culoglu Duminecă seară s’a dat un banchet la Galaţi In onoarea d-lul Em. Culoglu, fost prefect al judeţului Covurlul. La acest banchet, afară de fraţii Malaxa şi deputatul Leonida Aslaii, n’a luat parte nici un om mal de seamă din localitate. Atit deputaţii şi senatorii liberali, cit şi negustorii de frunte s’afi abţinut în mod ostentativ de la banchet. După toastul ridicat de Malaxa, a urmat un toast caracteristic al d-lul Culoglu, toast prin care d-sa desemnează ca singur vinovat pentru scandalul din localitate pe d. Stolojan. Iată după Liberalul Gălăţean această parte a toastului: «Trebue să ştiţi că între prietenii de aci, acum în urmă s’a ridicat aşa numita chestiune Galaţi. Să nu credeţi că vă spun aceasta pentru că aşi vrea să mă desfac de ceea ce a făcut d. Malaxa, pentru că am convingerea intimă că dacă s’a făcut vre-o greşală apoi ea nu s’a pornit de aci, ci de mal sus. Pentru că am convingerea intimă, că într'o zi are să se revie la aceste lucrări folositoare, pentru a se scăpa comuna Galaţi de procese. Atunci cînd s’a făcut această vilvă care nu a compromis nimic din interesele partidului N.-Liberal, dar care poate să compromită mal tîrziQ, am fost singurul care am rămas cu sînge rece, de oare ce toţi au privit cu patimă invi-diind locul pe care el voiaQ să-l ocupe». Listă «le subscripţie Pentru ajutorarea victimelor din Alexandria. Lista No. 2 încredinţată d-nel Efrosiua Ghica. NUMELE ŞI PRONUMELE General Laliovary 50. A. Ch, Ghica 20. *** Pentru ajutorarea victimelor din Alexandria. Lista No. 3 încredinţată d-neî Emilia Lahovary. NUMELE ŞI PRONUMELE A. de Linclie, 100 lei. George A. Mavrocordat 40. Nicolae Drossu, 20. D-na Eugenia Bonnardel 20. D-na Marietta Gr. Ghica 20. D-şoara Jeana Lahovary 5. D-şoara Marta Lahovary 5. D-na Emma Lahovary 40. D. X. 10. Total 260. Persoanele cărora li se încredinţează a-semenea liste sunt rugate a le Înapoia, împreună cu banii, administraţiunel ziarului «Epoca», Bucureşti, strada Clemenţei No. 3. BULETIN EUONOniC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 7 (10) Octombrie 96. Tendinţa pieţei noastre a fost erî şi as-tă-zî foarte fermă în vederea ştirilor încu-rageatoare din streinătate, plătindu-se grî-nele de la 30/50 bani pr. hectolitru mal scump. Cu toate acestea cumpărătorii principali aQ fost mal rezervaţi, neavînd încredere în raporturile defavorabile din India, Australia şi Argentina, cari aQ produs această urcare generală. Aceste ştiri tendenţioase nu sunt încă de tot justificate şi o reacţiune simţitoare de acea e foarte posibilă. Porumbul mult mal căutat, cu preţurile spre urcare. Navlurile vapoarelor e de 22/- pentru vapoare întregi navlosite în Londra şi de 23/-ptnă la 24/- pentru partide mici navlosind aici. CUTIA CU SCRISORI Domnule Director, Am onoare a vă anecsa aci copie fidelă după prescriptul verbal dresat de către consiliul nostru de administraţie No. 94, cu rugăciunea să bine voiţi a dispune Inserarea lut prin stimabilul d-voastră ziar, pentru care consiliul vă va râuilue recunoscător. Primiţi, vă rog, domnule Director, încredinţarea înaltei mele eonsideraţiunl. Preşedinte Gr. C. Mânu, Secretar *** CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE al Societăţel pensionarilor civili şi militari Şedinţa de la 1 Octombrie 1896 No. 94. Consiliul lutnd cunoştinţă de a adresa No. 28602 primită din partea d-luî Ministru de Interne ca răspuns la mijlocirea ce i s’a făcut de către Preşedintele nostru prin adresa No. 108 prin care se cerea pentru membrii acestei societăţi cîte-va locuri In tribune cu ocazia detilăret armatei romîne, înaintea M. S. împăratului Austro-Ungariel în ziua de 17 Septembrie trecut şi avind in vedere că cu toată stăruinţa depusă de către Preşedintele nostru care. după cerere, a şi predat d-lul Ministru de Interne o listă nominală de mal mulţi membri al societăţel, civili şi militari, totuşi toate stăruinţele depuse aQ rămas fără vre-un rezultat. Avîud în vedere că asemenea bilete de tribune s’aQ distribuit de alt-fel cu destulă pro-fusiune şi liberalitate; Considerind că societatea pensionarilor recunoscută şi prin înalt Decret Regal, numără Intre membrii săi, sumă de foşti militari şi foşti funcţionari (superiori, cel d'intîiQ cari şi-aQ expus viaţa in gloriosul resbel de la 1877 pentru apărarea patriei, iar cel l’alţl prin înaltele posiţiunl ce atî ocupat tn Stat aii contribuit cu toţii, fie-care in sfera lor la constituirea Rominieî de astă-zî, şi ca atare credem că el aQ încă dreptul la consideraţiuuen publică şi a Statului, eonsideraţiunl cari s’aQ comunicat d-lul Ministru prin mijlocirea făcută cu citata adresă; Considerind că această lipsă de utenţiune din partea d-lul Ministru de Interne, constitue HnnyadlJânos Cea mal sigurei, cea mal efleaee şi cea mal $ttâeut/i ti in APEMjE PCRGAT1 VE.-UEWTAŢMV.TE 17. VA»Eti.S 1E i Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat. Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Francia şi străinătate. A se feri de contrafaceri. tlagam a eteeereea toate etichetele şi ito/turife na poarte numele Andreas Saxlelanor o vădită desconsiderare adusă membrilor ce compun această societate; Consiliul în vederea acestor eonsideraţiunl regretînd faptul, pe care ’l poate trece cu vederea, a dresat preseutul prescript verbal, care pe de o parte se va înainta în copie d-lul Ministru de Interne, iar pe de alta se va da pu-blicităţel, spre a se şti de către societari şi pensionari în genere, că consiliul ţine mal pre sus de toate la demnitatea şi prestigiul colegilor lor, servind aceasta şi de exemplu tinerilor generaţii. (Consiliul de Administraţie). Ştiri Teatrale Luni 14 Octombrie incepîud reprezentaţiile lirice ale operei romin# dăm aci programul : REPERTORIU Opere.—Traviata.—Ernani.—Trovatore.— Otello.—Aida.—Un ballo in Masehera. de G. Verdi.—Norma, de V. Bellini. — Ughe-noţi, de G. Meyerbeer.—Cavalerismul ţărănesc (Cavalleria Rusticană), de P. Mascagni. Faust, de Ch. Gounod.— Carmen.— Pescuitorii de Mărgăritare, de G. Bizet. Opere comice.— Mignon.—Caidul.— Visul unei nopţi de vară, de Anibroise Thomas. Dragonil lui Villars, de Aime Maillart.— Lakm6, de Leo Delibes.— Mireasa vîndută (Die Verkaufte Braijt), de Friedrich Sme-tana.—Căminul (Chalet).—De aşI-fi-Rege, de Adolphe Adam.—Ztna Albă, de Boîeidieu. Carnavalul din Veneţia, de E. Petrella. PERSONALUL ARTISTIC D-nil: Luigi Colazza, tenor dramatic.— I. Băjenaru, tenor liric.—C. Grigoriu, tenor. Al. Bârcănescu, tenor.—Adamo Gregoretti, bariton dramatic.—I. Niculescu, bariton.— D. Theodorescu, l-iul bas profund.—Gr. A-lexiu, bas. — A. PetrovicI, bas-bariton. — D-nele Adela Antinori, prima donă dramatică.—I. Vlădaia, prima donă legeră.— contraltă.— Em. Einschenk, soprană.— L. Brezeanu, soprană.—Em. Placa, soprană. Corul compus de 40 persoane. Personalul scenei.—D-nil Th. Aslan, director de scenă.—Raffaele BracaU, şef de orchestră.—I. NeQvirth, sub-şef de orchestră.— D. Popescu, maestru de cor.—N. Elie-scu, regisor.—Pascale, sufleur de musică.— I. Constantiuiu, sufleur de proză. Prima representaţie va avea loc Luni, 14 Octombrie 1896. COMUNICĂRI Pentru ea publicul 3ă fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-I interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * • * Persoanele cari doresc si facă un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocel, şi nu voesc să se prezinte In persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimele textul priu poştă şi a cere răspuns prin Corespondenta ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domiciliu incasatorul Epocel. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocel, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. * * * A se vedea rubrica spectacolelor în pag. IV. Elen» A. Iwrnilovicl Adolf I. Jloseutzvelg Log#diţI Bucureşti. Circul G. F. Sidoli Asiă-zl Marţi 8 Octombrie 1896 Mare Representaţiune extraordinară Mîine Mercuri 9 Octombrie, 189 G Mare Representaţie Hig-Liffe şi Serată, de Onoare a (Piui Director George F. Sidoli Programul acestei Serate va fi cit se poate de variat şi noii de lot între care de remnrmarcat Debutul Directorului ca Jongietir pe cal care va esecuta triour noi uemal văzut piuă acuma Pentru Pen. ultima Oară Dans Serpentin pe Cal esecutat de D-ua Directoare llelena Sidoli. Peste clte-va zile va debuta Jfl-r. X OUA n O Omul Electric Ultima minune al secolului Cu stimă G. F. Sidoli Directorul Circului Liceul Real Francez Şl Liceul Clasic Romîn Autorizat din noii pria adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896 BUCURESCI sub direcţiunea D-neî Filionescu absolventă a şcoalei superioară din Lau-sanne (Elve{ia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală Strada Foutînel, No. H II Vinul de Quinium Labarraque este un medicament de compoziţie determinată, bogat în principe tonice şi febrifugil, pe cari doctorii şi bolnavii pot compla in tot-d’a-una. — Este uu vin de quinifuina la maximum lui de putere şi concentrare.—S’aQ făcut, multe experienţe pen. tru întrebuinţarea de Quinium ca tonic şi febri-fugiG şi resultatele aQ fost din cele mal strălucite. VINDECAREA Reumatismului" şi umflăturii picioarelor Stimate d-le Kuhno! Nu pot scăpa prilejul de a vă exprima viile mele mulţămirî, pentru grabnica vindecare a boaleî mele îngrozitoare. Băile d-v. de şezut aşa de simple, in’all scăpat in trei luni de îngrozitoarele mele boale. Sufeream deja de mult de reumatism la mîinîşila picioare, oasele de la mîiul eşiseră aşa de mult afară, că minele păreaQ cu totul strîmbe şi nu puteam să apuc nimic cu ele; pe lingă asta a-veam aşa de multe dureri, că nu mal ştiam ce să fac. Picioarele eraO aşa de mult umflate, că abea eram în stare să urc o treaptă. De aceea exprim de mii de ori mulţumirile mele d-lul Kuhne, pentru grabnica şi eflina vindecare a boaleî mele aşa de grele şi recomand tuturor suferinzilor, cari ar suferi de orl-ce boală, să se adreseze d-lul Kuhne, căci cura d-sale e foarte simplă şi eflina 1 Aceasta atestă Lipsea ______ D-na Th. Minunatul metod de vindecare al D-lul I,. Kuliue pentru toate boalele este descris foarte lămurit în manualul său întitulat: NOUA ŞTIINŢĂ de VINDECARE, apărat la Institutul de Editură—Ralian şi Ignat Mani i toi Craiova.—Acest manual costă 5 lei şi se trimite franco, în toată ţara dacă se expediază editorilor costul priu mandat postai. Legatelegant in pînză costă lei 7.50 . S’A DESCHIS ___BAILE REGALE mar PALATUf* EFORIE! BULEVARDUL EL ISA UE TA Din noă amenajate şi apropriate pentru cea mat mare satisfacere a onor. public. Pe lingă băile de apă caldă, aburi şl pişcină, în ourînd se va deschide şi secţiunea de niDltOTHERAPIE după oel din urmă sistem, adoptat în cele mal mari stabilimente de băl din Europa. Apa 0 de furoare DIRECŢIUNEA Schimb şi vînd cilii» C U I F  1 CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fme, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voifi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. BIJQUTERIE & HQR0L0GERIE EEON WEISSBL1JIH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mefi în lot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cniante, rubine, safire, smarande, perlo, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) do aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier apecial pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyiril# cole mal reduse. Î"KS €OM ,F1 BE TJZINĂ 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la do-micilifi în saci. imHUETTE. CĂRBUNI DE PIATRA din minei* Petroşani şi Cardif. ( OMS DE TOPIT. COMS DE FER ARIE. ( OMS MĂRUNT anume pentru sobe pa* ragine şi belgiane. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GREU TATE GARANTATA Expediţia eu gros şi en detail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne. DEPOSIT CENTRAI. STRADA SBIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 CAUOWj 1.0 VEKUSSXCM I>e vînzîirc HOTELUL C. D. BĂDULESCU şi casa din Str. Dorobanţilor, ambele situate în oraşul Giurgiu, sunt puse în vinzare de bună voe, l;t Tribunalul de Vlaşca, în ziua de 19 Noembrie 1896. Pentru informaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia Bftdulescu Bucureşti Str. Primăverel 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 dela 1 Iunie 1896 nr Anr&mAT laAprilie tsus, UC HriLnUH S moşia ROTAREŞTII, din plasa Glavaciocul, Jud. Vlaşca, de peste 800 pogoane. A se adresa, Bucureşti str. St. Voivozi 8 safi slr. Pitar Moşu 2. www.dacoromamca.ro MICI ANUNŢURI Iîmi la lt publicaţii 80 btal lini» pcutru fU-oore daţi, (1 4e la II în mu 00 buri linia. Spectacole Teatrul Xa[imnal. Marţi, 8 Oetombre, ee Ta repraeenta: «Oadlp Refa», tragedie in 0 acte de Sofocla, tradusă de Vdg. Atian, fl «Bolnavul închipuit», comedie în 8 acte de llolilre, traduaă de A. din Dorna.________________________ gperu rmwnindi. Deeohiderea Luni U Octombrie IBM. Tmatrul Hugo. In fle-oare «oară reprezentaţii variate. De remarcat blclcllatul Kaufman.__________________________ jeefriii Liric. Deecklderea reul G. Sido U. Asti-eearft repreeentaţle extraordl* mari. Qirenl Cmmmr&idoH. In eurind va sosi în capitali. Sala Bragadlru. Dumiclci 6 (18) Ootombrle de la ora 4 pini la 8 p. m. primul «Coneart de Promenadă bub conducerea d-lul Pater». Cafc Naţional*i. Orchestra Rabinateln îfl-a început concertele Ţ««fruf Dacia. Sport ycbA'tmiil r.min Hipodromul Bnn.mmm. L,t 18 O.t.abri., CiUnu mare alergare de ToamnI. Închirieri şi arendări g# eantâ De Imeblrlnl iu etvada FîntînM 104, în fundul curtai e caai aampuei din I eamare, ban, oanal fl apl, cu ourta iaeeebltl. A sa adresa la pro£rletar la aaeeafl alrasl. Ijaaera ■lebllate. De araadat Mofla Tîrtoapele de Jos din judeţul Teleorman. A sa a dresa la d-nu G. Eobesou. Galaţi. Cereri ţi oferte de gervicifl S* La mafanlnal de mede Bimon T. n. ealea Vie* terlel 81 e laeritoare modletă. VînaărI şi cumpărări Hmielul Ct D. Mădmlcmcu din Giurgiu se vinde de bnnl voe. Adresa Sole Bldulesou, Bucureftl, Str. Primi* verel No. 41. Corespondenţa ziarului Adm. I. C. Manelesem, Drlglneftl-Olt. Caprinsul uerlsoa-rel d-voaatri, se peate publica oa lmsevţluae, pentru oare pllUţl lei 60- Informaţinnl ntile Sm canid • p ansi an a — a dl ol easi, maal fl îngrijire, pentru un tînlr funcţionar. A se faoe eunesemt preţul lunar fl adreBa la admlatatraţia mărul al sub lnlţialale A, B. fer „EPOCA** nimr politie milele, m-para tu S ediţii, le & ore dimineaţa, lat 3 dup* amlamf şl lm I «aera Tînlr vrea si se olsltoreasol ou e domnlfoarl sad doamnă. aondiui bune, adresa: VIoIreeou 1, Ne. 1, sub iniţialele H. G. Firme recomanda; bile Acorduri de piano 8. Panlnun, Bul.Yariiul KUsab.ta, «4. Agenţi de publicitate David Adanla, str. Carol 51; Oarol ISclnJder, str. Labirint 4; Emil Melber, calea Moşilor 17t#. Isldor A. Stern,strada Stavropoleoe, No. 15, (Palatul Dai'ia. Bomînia). Fotografi Frânte Dnnchek, str. Franklin 8. Tipografi 8. Pauker, str. Clemenţei No. 3, In «curte. Librării şi Papeteril Mul ier C. calea Vlotoriel, P3. «Biserica AHA* oalea Yictorleî, 88. Lonis, calea Victoriei 53. Bărbieri S’a deschis Băile Regale din palatul K Băi f. rlcî, Bulevardul BUsabata Bohimdt G. L., Iavor, 78, Falk Otto, Grivjţeî, 12, Falk Pauiine, Regală. 12, Iordache N., Isvor, 86, Miclusoh M., Aoademiel, 22, Themas M-me, Moţilor, 70. Spălătorii Adrese Adiecaţi Cbebapcea D., Plantelor, 39, Cibesky Stan, Olari, 2, Dlsescu C. Colţel, 80, Uimit C.. Corabia IO. GhiţI Ioan, Cimplneanu, 48. loncmcn Tahe, Cătunului* 2b, Maioresou Tltu. Mercur, 1, Misir B„ Fintînel, 28, Pante G.. Romană. 93.___________________ BIUROUL ADVOCAŢILOR G. PANU ni ALEX. PASTIA Str. Biserica Enol, 12 _________8—11 dimineaţa ; 2—8 dup! amlazl.____ Predescn Stavrl, Chelul Dîmboviţei, Procopesou N.. Scaune, 40, Sfetescu I, P., Mlrcea-Vodl, 23. D. R. Mlo&mctti. cir. Btmcrlca Atnzel9 15. Doctori Dr. Mlron, asistent de profesor, medie la cllnioa boalulor de piele fl sifilitic* din spitalul Colţea. Bulevardul Carol Ne. 74.fcGonsultaţiunI de la 1—4 p. m. Dr. AL. COBILOVMCl Medeciu de la fuculte de Paris Consultations de 4 â 6 h — p. m. Strada Carol I, 18 Dr. N. Thomemcu. medic de copil. Str. italiană, 16.________________________________ Schimbări de adrese Bibliografii A apărut : SINCERE _____________Peesil de Radu D. Resetti ________ Delna Iul Raţiu, eint patriotic, cuvinte 4e Viorica Man-du, mualoa de tenorul Gheerghe S. Vaaillu, ep. 81. Preţul 1 franc 80 bani săli 80 er. .«rinf> ţi -LU..4- V.rturi, T. DnV»MU Diţn. Meditaţii Leoţluni de Franceză, Engleză, fermană fi plane. Adresa : II. A. administraţie «EPOCA». Un mtudent se eferi a medita elevi de cursul primar fl secundar (matematici), limbele germani fi francesl, in vre e familie sau institut. A se adresa : M. Verdea, str. Fîntînel, 90. Higiena dinţilor ţi a gureî Medalie de aur, Vlona 1883; Medalie de argint, uouresol 1893 ; Medalie de bronz, Parts 1893. Auteriat de coniHul ie higienă vi aluhritate publicU. DENTALINA Esonţî pentru gură ţi PULBERE VEGETALA PENTRU DINţl ale doctorului S. K0STA Sunt două dentifrise recunoscute in ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 2,30 Puitor» de dinţi, fr. 2. Deposite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; la BucarescI la Farmaciile F. W. Ziirner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi Ia Parfumeria „Stolla£. 92 (25-22) NOU I>JES TOT Aprinderea şi stingerea automatieă la distanţă pentm becuri eu gaz aerian. Instalaţiunea sa poate vedea funcţiontnd in biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata în rate trimestreale. 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un bec complect montat cn lumină Incandescentă pentru tiaz aerian Lei 7.60. Mal posedăm un sistem noti de tot de lămpi, foarte practic cn şi furii lumină incandescentă de atiraat şi de mesă, neavlnd trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit cGamntofl'», care se transformă în gaz aerian. întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de eît a lămpilor cu petrol consumînd pe oră 11/« centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi încă n'a existat în ţarft şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gaz aerian. FtHB şl HCHRIF Bucureşti, Strada Smîrdan, 8 (102) ________________________<00-15) Les Viritablet Eaux minirales de VÎGHY aoat le. Souroaa VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Bnifer 1. nom tur la Capsule et l’Etlquette. LesS.ules fâr/t«6/es PastilleidaVichyjoct/es FASTILLES VICHY-ETAT fabrlquess avec los sels naturels extraits des flaux de Vichy-JStat. COMPRIMES DE VlCHY aax s.l. aitar.l. TICHT-KTAT p«ur praparcr l’eaa artiflcielle dc Vicby ffaz.ua». Ataci Qlnlralpear la tOVUAMt, MLtttlt, SERBIE: A. O. OAXXSBT, Bucarest. HUMISEM $ JjlIL n E E S T B N WOL VE ffl MIA MM* T O JV — CO VEJXT HX — Colo maî renumite fabrici de Telocipede din lame (fără concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Romînie El. I. EKSSEL No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pemtrn repararea ţi reconstruirea a orî*c fel da (JYelocipede eu garanţie, fie Yelocipede de orî-unde cumpărate. Refacerea ghidoauelor Paso milo după «rî-ce desemn. (103)______________________ (25-11) ou Buciirescl.—Tipografia «Epoca».—Strada Clutnmtţel- No. 3. www.dacoromanica.ro FERESTRE Şl UŞI GATA Cel mal mare depozit de SUSDIKELE de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la iO1/* centi-metre la 181/* centimetre lăţime 3 ctm. cu Lu. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor K. LES8EL Bucureşti,—Calea Plevuel 193.—Telefon Adresa telegrafică. Leiid, Bucureţjti. MARE DEPOU Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMa, FUJI ŞI TUCIU Fortuni do cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciâ pentru conducte de apă, scurgere, băî, teut ă l’âgont, gaz, ete. la HAJVS MART BUCURESCl, [STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCl INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’ESOUT IUCURESCI 1 Şi pentru încălziri centrale (100-96) SOBE CALORIFERE BELGLANE Unica specialitate in felul lor Prin excelenta lor venii laţiu-ne ati devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil docterl generali Tlieodori, dr. Măldăres-cu, dr. Varlain, etc. A a fost premiate la toate ex-' poziţiunile internaţionale, precum şi la cea din Auvers şi Chicago cu medalie de aur. Consumînd puţin material ad un fo« necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu condiţiune ca in cazul ciud nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Singaral depozit pentru Ro-uînia al casei Dequenne & Comp. din Bruxelles şi Paris Marcus Littmann S-sor I 'Wu.pjmer Ol, CALKA VK TOillEl, «1. (VU-A-vU de Episcopie) La vechiul magazin de Lămpi se afiă : Magiile'de bucătărie, Hăi, Closete, (sistem tout a l’dgoftt.) 105 36—lt APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI — COPOU A aterizată de Ministerul de Interne, «ervieiul sanitar superior ea Oficia No. 12G8 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, 4ar ain cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mai mulţi d-ni doctori, sad constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congectiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră si a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovitâ (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasâ prornj 1 A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depszit în eapitaiă la d. Zebel bulevardul Elisabeta, +8. S0 (100-81 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCl No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efreU publiss şi f&cs orl-e* ■ekimb de monezi. Carsul pe ziua de 2 Octombrie. 1806 L Cump. Vînd i«l 0 Renta Amortis&bila. . . 86 */» 57 l/. 5 «/, > Araortisabilă. . . 99 */. 100 V* 6°/. 6*/. Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipal* din 188S 101 9A •/« toa 95 */• */« 5*/. » » .1890 95 «/■* 96 */. 6*/* SarisurI Funoiar Rurale . 92 % 92 */. 6°/. » » Urbane . 88 */. 88 V. 5»/. ... Iaşi. 92 lU oe Vi Acţiuni Banca Naţională, 1620 1630 » » Agricolă . 220 — 222 — > Dada Rominia asig. 485 — 44* — > S-t*u Naţionala asig. 4-55 — 46* — S-tatea de ConetrueţiunI . 195 — 200 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 11 Mărci Germane .... 1 23 1 26 Baenote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » reble hîrtie . . 2 05 2 75 Imprimarea cm majineie dubla-cilindric», din fabrica Albert & C£, Frankenthal ţi cm carac-b*re din fonderia de litere Flinsoh din Frank-furl A iM__________________________________________ Vechiul Birou pentru Vln-zurea de I*otroleu din Str. Regală No. 9 s’a redeschis diu nou. Am onoare a vă recomanda petrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat. Serviciul în Bidoane de clte 6, 10 şi 20 Litrurl. Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă carte poştală şi expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 112_________________30—9 IV. GRIGORESCU ea, l'Mlea Vlctorl.1, 43 vis-ă-vis de cofetăria Cap şa, Bucuresci , m Aduce lajcunoştinţa onorabilului public, că ln atelierul med se cos-Wfi/ fecţionează încălţăminte pentru e&Si dame, copil, din materialele cele ||PSiţ^ mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pantru conservarea înottlţ&mintelor reoomand v«rl-UblU Cre»ia’M$lloniană neagră fi colori din fabriea «BROWSi şi SON din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri. (108) (25-10) SMBS! SecUtatea «Patria» se recomandă pentru ÂlIGIIBlRi A8IJPRA VIEŢEI peatrn eaa de moarte, oseciaţiunl cu capital garantat, zestre: (ea încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:) ASIGURĂRÎ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR peatm eas de moarte şi de invaliditate, î*demnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Peatra prespeete a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa ganeralâ pentru Bucureşti strada îs Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) „PATItIA“ SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEI IJV MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smirdam Ne, 15 Vin De§ile§ Cordial Regenerator COHFOZIŢIA dagra, Reumatismul, Rachitis-mul, Accidentele scrofnloase, etc. Gustul e plăcut ca al unul licher de masă. Preţul flaconului: 5 lei Depozit Central: RUE DE LOUVRE, 5 bis., PARIS. Se găseşte la toate farmaciile bune. (40-19 ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — coxmTnuuriuvic nu uiutt — I. BLAUCr — Strada Isvor, No. 113 Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, B&lcoaia, Uşi Ferestre. Maralii-ae, Scări, Lămpi, eto. spelailtnte florărie, sere, gradine ae t«ri&, pavilioane ln fler etc. etc, Primesc comande nentrn Provincie: — M*reţuri Moderate 10© -84