Ediţia a, treia
DUMINICA, 6 OCTOMBRE 1896.
SERIA H—ANUL H, No. 273
NUMARUMO BANI
aboivamkivtfjlje;
încep Ia 1 şi ÎS ale fle-c&rellunl şi se pi&tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In j*deţt şi ttreinătate prin mandate poştale Un an In ţari 38 lei; tn strelnitate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	»	85 »
Trei luni . . . 8 »	»	*	13 »
Un niunir In strein&tate 30 lianl
MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZÂ
BEDACţlA
lf». 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
NUMARUL^IO BANI
AHnnVCIUBELE
In Bucureşti şi judeţe ts prinţese numai la Administraţia
In streinătate, direct la udt*intstr<t$i» şi la toate oficiile de publicitate ’
Anunciurl la pag. IV...0.30	b.	linia
»	»	»	III.......î.—	lol »
»	»	»	II.........3.—	» »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul
Un număr voetiiă PQ bani
ADÎimSTIUŢIA No. 8.- STRADA CLEMENŢEI -No. 3.
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI
UN SEMN AL TIMPULUI
Unii confraţi şi-ad exprimat mirarea faţa de petiţia prin care Mitropolitul Ghenadie, trimis la Cal-dăruşanl, sa plînge M. S. Regelui.
Din capul locului trebue sa spunem ca această petiţie nu avea menirea de a fi publicată şi ca numai o indiscreţie a dat’o publicităţii. Lipsita de publicitate, acea petiţie nu putea produce comentariile ce afl însoţit’o şi expresiunile ce cuprinde eraQ foarte fireşti într’o intima jeluire. OrI-cum ar fi, acea petiţie a fost publicata şi impresia ce a produs’o e un semn al timpului.
Mitropolitul nu cere numai dreptate, el nu exprima numai sentimentele oamenilor condamnaţi pe nedrept, cari simţesc o necesitate morală de a se adresa ceva mal sus, de a se adresa la omul care personifică în sistemul nostru politic chintesenţa imparţialitaţel şi a inalterabilei justiţii.
Mitropolitul Ghenadie, crud încercat de justiţia duhovnicească a sfin-tulul Sinod, supus la cea mal revoltătoare tăgadă de dreptate şi lipsit de toate garanţiile legilor ndstre de guvernul adus la putere dejvoinţa Majestâţil Sale, nu se mulţumeşte a se plînge Regelui, de modul cum a fost judecat şi de ignobilele manopere ale ministrului justiţiei şi ale canaliei ce întocmesc parchetul general. El se adresează şefului Statului şi îl cere clemenţa regala, el roagă ca să’l erte dacă cînd va Va greşit, cu voe sau fără voe, cu ştiinţă sau fără ştiinţă.
Mitropolitul Ghenadie merge mal departe. El afirmă ca dacă a fost condamnat şi alungat de pe scaunul arhiepiscopal, aceasta s’a putut face pentru că Regele a întors faţa sa de la dinsul, pentru că Regele dind semnalul disgraţiei, a dat semnalul caterisireî.
Acest lucru care n’avea nici o însemnătate în petiţia scrisa, a produs o oare-care impresie cînd s’a citit în petiţia tipărită.
Această impresiune pe care am putut-o constata în toate cercurile este un semn al timpului.
Pentru public rezulta că dacă Regele nu ar fi voit ca Mitropolitul sa fie judecat şi caterisit, nimic din cîte aO a vut loc nu s’ar fi întîmplat!
Aceasta e grav de tot!
Din impresia produsa, iar nu din petiţia care nepublicată nu a-vea acest înţeles, reese clar, de o claritate întristătoare că, sub un regim adus la putere pentru a permite Ungurilor să ’şl serbeze Mileniul, Regele începe a fi tras la răspundere, lucru care nu ar trebui în nici un chip sa se întîmple. Dacă fraza nu ar fi arhibanalâ, am zice: «Femeia cezarului nici bănuită nu trebue a fi».
Regele nostru este un mare om, rege, şi în acelaşi timp un foarte prudent bărbat de Stat. Ne temem însă că sub influenţa nefasta a colectiviştilor, fie cînd sunt în opoziţie, fie cînd sunt la guvern, sa nu se lase a fi abătut de la calea absolut prudenta în care tot-d’auna i-a plăcut să meargă.
Bărbat de Stat de o ortodoxie pe cit e cu putinţa ca să o aibă cineva în ţara romînească, M. S. pare de cît-va timp ca voeşte a se a-bate puţin de la sanatoasele-I principii, pe cari a iubit a le profesa în materie politica.
Aducerea liberalilor în condiţiile cunoscute deja, a fost o uşoara e-rezie.
Consideraţii de un ordin mal înalt, 1’aQ făcut ca să neglijeze lovitura nedreapta care ne o dadea nouă şi în acelaşi timp sănătoase-
lor principii. După o expresie cunoscuta «pădurea Va făcut să nu vadă copacii». Pădurea este frumos şi impozant lucru, se înţelege ca ea izbeşte. Dar să nu se uite un lucru, că fără copaci nu poate fi pădure!
NECUVIlHŢAPARVENITULUf
Scrisoarea adresată directorului Căilor ferate de către d-nu Ministru al Lucrărilor Publice, zugrăveşte perfect de bine pe parvenitul C. Stoicescu, pentru care banii trec înainte de orl-ce, care nu vorbeşte de cit despre bani, nu se închină de cit la bani.
Parcă’l vezi în mijlocul salonului sâfi —ca al Regelui Fraudei cum zicea Voinţa astă iarnă — arătind Invitaţilor tablourile, mobilele, scaunele şi zicîn-du-le: «Priviţi bine domnilor, asta mă costă cinci mii de lei, oglinda am plă-tit’o trei mit. Pantalonii mei sunt făcuţi la Londra, rufele mi le spăl Ia Paris în toate săplămînele. îngheţata pe care o mîncaţî d-v. vine de la Capsa; prinzul m’a costat o sută de lei de fie care persoană ! Am cheltuit de m'am spetit ca să vă poftesc la masă.»
Tot în acest spirit de parvenit necuviincios e concepută scrisoarea Ministrului Lucrărilor Publice către directorul Cailor ferate.
Ascultaţi: «Pentru a înconjura primirea făcută Augustul visitator de toată splendoarea ce se cuvenea, pentru a’l impresiona cit mai favordbil, guvernul nu a cruţat sacrificiile băneşti!»
Bravo, d-le Ministru, delicat bărbat !
După această grosolană necuviinţă nu’ţl mal rămîne de cît să trimiţi împăratului Frantz Iosef şi socoteala, ca să’şl poată da seamă mal bine omul cîte parale anume a costat visita sa în Romînia şi cît aţi plătit ocaua de carne cu acest prilej u !
Va vedea Împăratul şi cită ruşine simte sărmana ţară avînd un guvern împănat cu parveniţi, cu o spoeală de bună crescere!
CAZ DE BOALĂ
Pentru a justifica congediarea lui Ghiţă Palladi din minister, consiliul dc miniştri a propus titularului acestui departament să-şi găsească o boală în termen de 24 de ore.
D. Dim. Sturdza, şeful partidului, într’un acces de simpatie pentru nenorocita victimă, a dus amabilitatea atît de departe în cît, cu gîndul de a îndulci sufletul amărît al lui Palladi, ’i-a propus să-şi aleagă ca boală : diabetul sau boala de zahăr cum se zicea pe romîneşte în vechime.
Fraţii BrătienI, cari asistau la acest consiliu, au început să bată din palme, cînd au auzit vorbindu-se despre o boală de zahăr, şi au propus imediat să ia pe Palladi în exploatare pentru viitoarea lor fabrică de la Drăgăşanl.
Stătescu, ministrul justiţiei, a emis însă părerea că nu este bine din partea guvernului liberal să falşifice adevărul şi să dea unul ministru care pleacă, o boală pe care poate nu o are. Atunci a propus ca bolnavul fără voe să fie examinat dc către un consiliu medical, care ca orl-ce asociaţiune de medici ce se respectă va sfîrşi prin a găsi o boală şi pentru Palladi.
Consiliul medical s’a întocmit şi iată în resumat părerile sale: D. doctor Cantacu-zino, în calitatea sa de mamos, a examinat cu atenţiune pîntecile bolnavului şi văzînd desvoltarea lui a emis părerea că Palladi suferă de ceea-ce se numeşte o boală cu ochi, al cărei mers ţine nouă luni, ast-fel în cît necesită neapărat pînă la definitivă uşurare îngrijirea moaşei cu diplomă.
De altminteri, ori-cît s’ar părea acest caz ciudat, el totuşi nu este ciudat, şi un scriitor francez ne-a istorisit deja de mult timp cazul lui Monsieur Guerin, care se potriveşte întocmai cu burta Iul Monsieur Palladi.
Opiniunea doctorului Cantacuzino a fost vifi combătută de veterinarul Constantinescu, doctorul curant al ministrului domeniilor, care a destăinuit consiliului că sunt mal multe luni dc cînd a găsit în trupul lui Palladi urme de strichnină, ast-fel în cît bolnavul în nici un caz nu va putea merge să se caute în streinătate, căci va fi oprit la graniţa Austro-Ungară.
Singur doctorul Măldărescu, spre a face negreşit plăcere ministrului preşedinte, s’a pronunţat pentru diabet, întemeindu-şl părerea pe următoarea observaţiune:
— Palladi trebue negreşit să sufere de boală de zahăr, dc vreme ce a sfeclii'o îndată ce a auzit că trebue să plece din minister.
Ivindu-se ast-fel diverginţă de {idei, cazul Palladi va veni înaintea consiliului medical superior.	f>r. Purcel.
MERCENARII UNGURILOR
Făgăduielile «le altă dată.—Gazetarii ' Voinţei Naţionale» Iu A-rad—Destăinuirea gazetelor Ungureşti.
Făgăduielile de altă dată
In 1892, după marea conferinţă naţională din Sibiu, care a inaugurat a-cea luptă frumoasă şi uimitoare pentru cestiunea naţională, Voinţa Naţională, oficioasa opoziţiei liberale, a scris îtitre altele în primul său articol de la 26 August următoarele :
«C’eea ce avem dreptul «le a cere «le la guveru este, să nu se amestece fu cestiunea naţională, să păstreze o absolută neutralitate şi să se lase,—respcclfnd şl legile ţării şi opiniunea publică, —ea lupta pentru causa romî-nismului să-şi meargă calea ei dreaptă şi naturală».
Aceiaşi oameni, cari au scris aceste rîndurl, cari au dat guvernului conservator aceste sfaturi,—inutile de alt-fel,— azi se află la putere şi e firesc lucru să ne întrebăm cum se poartă ei, mal ales acum cînd Ungaria şi Transilvania sunt în plină campanie electorală.
Gazetarii «Voinţei Naţionale» la Arad
Guvernul colectivist nu numai că se amestecă în cestiunea naţională, dar avem ştiri pozitive că risipeşte fondurile ministerului cultelor şi instrucţiunei, fondul şcolilor şi bisericelor rornine din streinătate, pentru interesele electorale ale guvernului unguresc şi pentru a susţine unele candidaturi rornine guvernamentale.
Guvernul are în Transilvania o sumă de salariaţi, cari n'an altă treabă de cU, paralel cu guvernul unguresc, să zădărnicească orl-ce acţiune a partidului naţional.
Şi ca probă, d. Dum. Sturdza va înfiinţa peste cîte-va zile o gazetă romînească, Tribuna Veche, la Arad. Şi direcţiunea acestei gazete se va încredinţa d-lui Rusu-Şirianul, reporter la Voinţa Naţională, cu ordinul de asprijini pe sub mină acţiunea baronului Bănffy.
Apoi ce înseamnă asta, dacă nu a-mestec, ba încă un amestec criminal, în cestiunea naţională?
Destăinuirea gazetelor ungureşti
Pe de altă parte, ziarele din Budapesta publică următoarea depeşă datată din Bucureşti:
«Guvernul roniin a sfătuit pe mai mulţi fruntaşi ardeleni să nu se abţină «le la alegeri, ei să pnuă candidaţi guvernamentali, căci actuala situaţie internaţională Impune ea rominiî să nu creeze greutăţi baronului Băuliy».
Şi ca o confirmare a acestora, ziarele ungureşti anunţă, că pînă acum următorii romîni sunt candidaţi de deputaţi guvernamentali :
Ştefan Antonescu în Şvria-Arad, Ioan Beleş în Rodna-Arad, Vasile Negrea în Aust-Mararnurăş, Vasile Goldiş în Ceica-Crişiana, G. Szerb în Zorlenţ-Banal, Constantin Ioanovici în Moră-viţa-Banat, Dr. Petre Vuia în Caransebeş, Vasile Mara in Deva-Huniedoa-ra şi Petre Mihail în Sighet-Mara-murăş.
Pînă acum deci, 9 romîni candidează cu program guvernamental la cile un scaun de deputat, între cele 484 de scaune. Şi în favorul acestora lucrează şi guvernul colectivist.
AFACEREA DE LA GALAŢI
Am făgăduit alallă-eri că vom arăta în ce termeni a fost primit de guvern raportul procurorului general, In afacerea de la Galaţi. Ne ţinem de cuvînt.
Înainte de toate suntem datori să spunem că informaţiunile noastre sunt absolut au tentic.e şi le ţinem de la o persoană care e in măsură să cunoască tot adevărul în cele petrecute tn această afacere.
Presintarea raportului
Procurorul general, îndată ce ’şl-a terminat cercetările sale. le-a consemnat intr’un raport confidenţial foarte voluminos, şi u venit la Bucureşti pentru a-1 prezintă d-lul
C.	Stoicescu, ministru de justiţie ad-interim.
D.	C. Stoicescu, Înainte chiar de a fi citit raportul, şi numai In urma simplei decla-raţiunl a procurorului general cum că primarul Malaxa a lucrat cu rea-credinţă vădită In afacerea transferului concesiunilor iluminatului şi trnmwaiulul, ar fi promis procurorului general că va lua măsuri, tm-preună cu colegii săi din cabinet, pentru pedepsirea vinovatului.
Mal mult chiar, d. C. Stoicescu a asigurat
va fi revocat, mal întil pentru abuzurile de cari se făcuse vinovat, şi apoi pentru atacurile îndreptate prin presă şi viu grai In contra d-lul Bastaki, însărcinat de guvern cu facerea anchetei.
Declaraţia d-lul Stolojan
Se ştie că raportul a fost înaintat de ministrul justiţiei ministrului de interne.
■I). procuror general nu părăsise încă Bucureştii şi aştepta resultatul în această a-facere; d-sa a fost chemat de d. Stolojan, ministrul de interne, care l’a întîmpinat cu cuvintele următoare:
—	Azi, domnule procuror general, mi s’a trimis de colegul med de la justiţie raportul d-tale confidenţial în afacerea de la Galaţi. Nu am avut încă timp să-l citesc, dar poţi fi sigur că, Ia cea mal mică dovadă de culpabilitate a primarului, el va fi revocat.
D. Stolojan întreabă apoi pe d. Bastaki :
—	D-ta conchizl la dizolvarea consiliului comunal ?
—	Nu am căderea a face asemenea con-cluziuul, d-Ie Ministru. Mi-am Îndeplinit Însărcinarea de a face un raport confidenţial asupra tuturor celor petrecute In această afacere şi nimic mal mult. Remîne la dv. d-le ministru de interne, să luaţi măsurile ce veţi crede de cuviinţă şi faţă cu consiliul a cărui uşurinţă in deliberări o veţi constata-o din raportul med.
—	Poţi fi sigur că voi disolva consiliul dacă el va fi vinovat.
D. Stolojan s’a mal Întreţinut apoi cu d. procuror general cîte-va minute şi audienţa a luat sfîrşit.
După cum se vede, atît ministrul justiţiei cit şi cel de interne declarase procurorului general că primarul va ii revocat, iar consiliul comunal disolvat.
De atunci ad trecut trei luni, fără ca guvernul să ia vre-o hotărîre în afacerea de la Galaţi.
Campania tu contra procurorului general
De la depunerea raporlulul şi pînă azi procurorul general a fost rău atacat de Liberalul Gălăţean, organul primarului Malaxa.
D. Bastaki s’a plîns la mal mulţi prieteni influenţi de nepăsarea guvernului faţă cu atacurile ce-I se îndreptează, manifes-tludu-şl dorinţa de a demisiona din postul de procuror general.
Sgomotul acesta, ajunglnd la urechile d-lul Stătescu, ministru al justiţiei, care se afla In streinătate, d. Poenaru-Bordea, consilier la Casaţie, fac totum la justiţie şi a-mie al d-lul Bastaki, a asigurat pe procurorul general că cu întoarcerea ministrului justiţiei îl se va da o satisfacţie, rugtndu-1 tn ac.elaş timp să nu demisioneze.
D. Bastaki a urmat poveţile d-lul Poe-nani, în aşteptarea satistacţiunel.
întoarcerea d-lul Stătescu
îndată ce d. Eug. Stătescu. ministrul justiţiei, s’a întors din streinătate, d. procuror general Bastaki a avut cu dinsul o întrevedere la Sinaia. D. Stătescu a făgăduit şefului parchetului general din Galaţi o satisfacţie deplină ; în urma acestei făgăduieli, d. Bastaki s’a înapoiat la postul săti.
Pentru ce nu si'a disolvat consiliul
Iuformaţinnile noastre ne permit a afirma că nu s’a disolvat consiliul comunal din Galaţi din causa d-lul Stătescu. Ministrul justiţiei voieşte revocarea primarului, dar d. Gogu Cantacuzino, influenţat de d. Cu-loglu, fostul prefect de Covurlul şi fostul săti colaborator la «Voinţa», a stăruit să se dea cu totul altă soluţiune afacerel.
D. Sturdza înclinând mal mult a satisface pe d. Gogu Cantacuzino de cit pe d. Stătescu, afacerea de la Galaţi n’a primit încă nici o soluţiune, iar procurorul general nici o satisfacţie.
Fost-a mituit primarul ?
Procurorul general. în raportul săd, nu afirmă că primarul Malaxa*ar fi fost mituit . Cu toate acestea d. procuror general, fiind întrebat de un amic al săli dacă primarul ar fi primit vre-o sumă pentru serviciile aduse lui Georgi, d. Bastaki a răspuns următoarele :
—	«Malaxa nu a luat nici un ban din causă că ed m’am grăbit să denunţ abusu-rile sale ministrului justiţiei. Dacă lăsam să mal treacă cel puţin o lună, serviciile lui Malaxa ar fi fost gros resplătite de Georgi.
«Dacă Malaxa n'a fost mituit, aceasta nu trebue atribuită virtuţii lui, ci grabei mele, a zis d. Bastaki».
Lupta Intre Sturdza si Stăteam '
Acum soluţinnea afacerel de la Galaţi depinde de resultatul luptei dintre d. Sturdza, care susţine pe primar, şi d. Stătescu, care sprijină pe d. Bastaki.
D. Stolojan s’a dus In persoană la Galaţi să-şl dea seama de situaţiunea politică din localitate. D. Sturdza însă, neavlnd destulă încredere în ministrul de interne, s’a dus şi d-sa la Galaţi pentru a impune şi mal mult pe Malaxa liberalilor din localitate.
D. Stătescu nu vrea să ţină seamă de toate acestea şi cere revocarea primarului. in urma căreia d. Bastaki va fi trecut consilier la Curtea de apel diu Galaţi sad Bucureşti.
ORIGINEA CAPITALULUI
Fără de capital, neamul omenesc, pentru a’şl întreţine viaţa, veşnic ar fi fost silit să se ocupe cu vînatul şi cu pescuitul. A-ceste două ocupaţiunl primitive sunt singurele, în adevăr, cari procură omului de a dreptul neapăratele necesare existenţei, produse pe cari le poate consuma numai de-cît; dar nu’l sigur omul că undiţa lui va prinde tot-d’a-una saîi că săgeata va merge fără greş, nici că va pescui sad vîna îu de ajuus.
Pentru ca să nu mal fie sclavul vînătoa-rel şi al pescuitului, pentru ca să’şl creeze resurse mal regulate şi mal abondente, omul a trebuit să pue de o parte şi să creeze instrumente.
Un sălbatic, mal băgător de seamă de cît cel-l’alţl, a constatat că un trunchid de arbore pluteşte pe apă şi poate susţine linele corpuri fără să cadă la fund. Mal observă că în spre mijlocul lacului prinde mal mult peşte de cit la margine. Taie un arbore, îl lucrează ast-fel în cît să poată şedea pe el şi să’l poată cîrmui. Ca să îndeplinească acest lucru ÎI trebuie timp; a trebuit să pue de o parte ca să aibă cu ce trăi pînă îşi va isprăvi lucrarea.
A trebuit să fie cumpătat, să nu mănînce prea mult ca să aibă pînă îşi va sfîrşi o-pera. In sfîrşit isprăveşte, este stăpînul linei luntre, trebuie numai să o puie pe apă; atunci se află în stăpînirea unul instrument care ’l va uşura pescuitul; acest instrument constitue un capital ; aprovizionările, cari au înlesnit omului să’şl consacre tot timpul la facerea lui, erad şi ele un capital.
Capitalistul poate să ’şl întrebuinţeze luntrea sad pentru ca să pescuiască mal cu înlesnire şi prin urmare să se căznească mal puţin, sad pentru ca să pescuiască mal mult şi să cedeze, în schimbul unei dezdă-unări, o parte din prisosul pescuitului săd celor-l'alţl membri al tribului.
Pilda iiună este molipsitoare ca şi cea rea; sălbaticii cel mal deştepţi şi cel mal harnici dintr’acelaş grup ajung să’şl construiască şi el luntre; ilar pentru aceasta trebue să se lupte cu lenea lor obişnuită, şi să strîngă, pe de altă parte, aprovizionări pentru a putea să’şl consacre clt-va timp toată forţa lor la facerea luntrel. După cît-va timp tribul e devizat In două părţi: de o parte cel inteligenţi şi prevăzători cari ad luntre, pentru că avi avut destulă tărie de voinţă ca să construiască; de altă parte cel mal puţin dotaţi cari n’ad avut tăria de voinţă. E natural ca aceşti din urmă să pescuiască mal puţin şi să fie mal puţin bogaţi.
Pescuitului uşurat de luntre urmează alte îmbunătăţiri, cum e plasa, ctrma, mal tîrzid pînzele. In orl-ce caz, unii membri din trib, mulţumită acestor instrumente, ad mal multă vreme liberă; pot lua o parte din munca lor destinată hranei şi să o întrebuinţeze pentru alte necesităţi, să’şl cou-struiască colibe, de pildă, spre a se adăposti de vreme rea. Ast-fel puţin cîte puţin, în sînul tribului, cel mal cu minte şi mal lesne de'~Iiolărît se ridică deasupra mulţimel, posedă mal multe mijloace de producţiune, mal multe înlesniri. Fie-ee capital nod este nu numai mijlocul pentru posesorul săd de a-şl procura noul plăceri actuale, dar permite, făcînd munca mal productivă, să se întrebuinţeze o parte a muncii Ia crearea de noul capitaluri, adică de noul aprovizionări, de noul mijloace de progres.
O evoluţiune la fel s’a petrecut Intr’un trib de vînătorl. Unul din indivizii cari îl compuneau a observat că dacă, în Joc de a urmări în fie-enre zi la vînătoare animalele pe cari trebuia să le consume şi să le omoare cînd găsea prilej, s’ar sili să le prindă, apoi să le păzească, să le hrănească, să îngrijească să se reproducă, şi-ar face o viaţă mal puţin nesigură şi mal puţin aspră. Dar de la început a trebuit să se căznească mal mult pentru a ajunge la un rezultat gred şi să-şl restringă consu-maţiunea zilnică piuă ce şi-a constituit turma.
La o treapta ulterioară a istoriei omeneşti, agricultura, adică întrebuinţarea metodică a muncel pentru a face pămîntul să producă plantele cele mal folositoare neamului omenesc, s’a născut dintr’aceeaşl prevedere, din punerea la o parte de aprovizionări la fel şi din confecţionarea instrumentelor, întlid primitive, apoi perfecţionate, sapa, lopata, plugul, plnă la maşiuele actuale.
Aprovizionările şi instrumentele: iată cele două forme primitive şi esenţiale ale capitalului. Pentru procurarea lor trebue să se unească cumpătarea sad cruţarea cu munca. Orl-ce capital este copilul muncel şi al cruţărel.
In societăţile perfecţionate capitalurile se constituesc ea şi în cele primitive, numai înfăţişează la prima privire, din pricina com-plicaţiunel fenomenelor, caractere mal puţin lămurite.
Mulţumită diviziune! muncel tn societăţile moderne, simpla cruţare, eu condiţiunea să fie urmată de o plasare, echivalează cu capitalizarea.
Se poate cruţa in două chipuri: sad te-zaurizind, adică Îngrămădind monede de aur, sud de argint, cari, In acest caz, sunt pierdute pentru societate ; sad, din potrivă, ere-ind instrumente de muncă sad bogăţii nemişcătoare cari folosesc mereu, cum e mu-teriulul industrial, casele etc., sad împrumu-tind fondurile ee le are societăţiilor sad Statului, cari le întrebuinţează într’o operă productiva.
2
EPOCA
In societăţi, capitalizarea este deci numai neconsumarea unei părţi din venit, urmată de plasarea acestei părţi, ceea-ce e cite o dată o operă anevoioasă şi cere, dacă nu o activitate materială, cel puţin prevedere. Cruţarea, făcută cu pricepere, consti-tue ast-fel capitalul.
Dacă cine-va urmăreşte cum se petrec lucrurile safl cum trebue să se petreacă, vede că cel ce cruţă creează în adevăr, de multe ori fără să-şi dea socoteală, aprovizionări şi instrumente de muncă spre uşurarea unul nofl progres al omenirel. Ast-fel, în loc să cumpere haine scumpe şi să se îndoape cu mlncărurl delicate —toate lucruri trecătoare—cel ce cruţă cumpără o obligaţiune a drumurilor de fier, sad o obligaţiune a creditului funciar, sad o acţiune a vreunei întreprinderi industriale, sad un titlu de rentă al Statului, adică pune o companie sad pe Stat în situaţiune de a face lucrări publice, de a edifica case, de a săpa cana-lurl, de a construi scurgeri, de a se deda la înbunătâţirl felurite, toate opere cari vor folosi mered: capitaluri.
Dacă cel ce cruţă greşeşte cînd plasează, capitalu'l se pierde şi pentru el şi pentru societate ; cruţarea’l seamănă unul copil ce s’a născut mort.
Cruţarea se traduce în practică printr’o direcţiune folositoare şi prevăzătoare dată muncii omeneşti. Intr’o societate care cruţă mult, se vor produce mal puţine dantele, dar mal mult fier şi mal multă houile;mal puţine obiecte de lux, dar mal multe maşini cari să serve la producţiunea ulterioară.
După multă trecere de vreme, capitalul mărind considerabil forţele productive ale omenirii, naţiunile cari capitalizează mult ajung să poată, fără să înceteze de a capitaliza, să trăiască mal lesnicios de cît cele cari nu capitalizează. Tot ast-fel se petrece şi în viaţa privată: luaţi doul oameni cari ad fie-care cîte 10,000 de lei renta ; unul îşi consuma venitul în întregime, eel-l’alt economiseşte jumătate din el; trăe-şte deci nu aşa de îmbelşugat ca cel dintâi ; dar căutaţii după douâ-zecl de ani, cel care n'a cruţat va avea mereti acelaşi venit, pe cîlă vreme cel care a cruţat îşi va fi Îndoit averea şi venitul: va putea deci, în aceasta nouă situaţiune, să trăească tot aşa de bine sail chiar mal bine de cit cel-l’alt, fără a înceta de a cruţa.
Capitalul, deci, a putut să se constitue şi să se dezvolte prin prevedere şi prin spiritul de invenţiune, prin aplicarea muncii, nu la un obiect destinat să fie consumat numai de cit, ci la un obiect destinat să uşureze producţiunea ulterioară.
S’a observat că diversele perioa’e ale civilizaţiunil sunt caracterizate prin natura uneltelor lor. Ast-fel se zice: vîrsta pietrei lustruite, pentru a arăta acea stare cu totul barbară cînd omul nu avea ca instrument de cit pietrele grosolan lâiete; apoi vine vîrsta fierului, cînd cel mal folositor şi cel mal răspîudit dinlre metale îşi pune în serviciul omului forţa şi mlădierea; vine pe urmă vîrsta maşinilor, cari sunt nişte instrumente mal complicate pe cari aci le mişcă mîna omului, aci forţa animalelor, mal tlrzifi saîl vîntul, safi apa ; la un grad ulterior al dezvoltării omeneşti aburul, gazul, electricitatea.
Aceste unelte nu s’afi putut naşte de cît din unirea spiritului de invenţiune cu cel de prevedere. A trebuit o sforţare a spiritului şi a voinţei omeneşti pentru a zmulge pe om fie de la trîndâvie, fie de la simpla îndestulare a trebuinţelor prezente, pentru a’l inspira grija de viitor şi a’l face să tacă sforţări în vedere de a ajuta la satisfacerea, nu a trebuinţelor imediate, ci a celor depărtate.
------- ■■ ■ —--------------------
INFORMAŢII
Camera de punere sub acuzare întrunită erl pentru a cerceta opo-siţiunea făcuta de d. procuror general în afacerea Steiner, a amînat pentru astă-zl pronunţarea în a-ceasta cestiune.
D. deputat Gr. N. Macri a demisionat din postul de epitrop al aşezămintelor Sf. Spiridon din Iaşi.
îndată ce aQ apărut în coloanele ziarului nostru potlogăriile comise de Melissiano, acesta a căutat să pue mîna pe toate actele privitoare la afacerile Steinberg, Spinka şi Dumitrescu.
D. Bolintineanu, consilier comunal, fost vice-preşedinte al comisiei interimare, cerind sa vadă actele sus citate, serviciul accizelor i le-a refuzat.
La fabrica de spirt Băltanele din Mehedinţi s’a descoperit o frauda de peste 150,000 de lei in dauna Statului.
Frauda a fost comisă de directorul fabricel în complicitate cu controlorii financiari P. Negreanu şi I. Dimitrescu.
0 PăCÂLEALÂ A D-LUl PALLADI
O mare festă a jucat zilele acestea d. Palladi, ministrul domeniilor, dinastiei Lupaşcu-Sihleanu-Delavrancea.
Se ştie că o dală cu venirea la putere a colectiviştilor a trebuit sâ se pună în slujbe «toţi al noştri.» Printre aceştia a fost numit şi d. Maior In retragere Lupaşcu, administrator al moşiilor Statului Galuşi Pipirigu din judeţul Neamţu. Ministerul a acordat d-lul Lupaşcu o diurnă de 300 lei pe lună. D. Lupaşcu însă cheltuia foarte mult cu trăsura şi trimetea conturi ministerului. — D. Pa-ladi a plătit multe conturi, in cele din urmă însă n’a mal voit să plătească şi a dat ordin în consecinţă d-lul Lupaşcu.
Acesta primind ordinul a trimes d-lul Palladi o adresă prin care ÎI spune că de oare-ce nu i se mal acordă fonduri pentru trăsură, d-sa renunţă şi la diurnă, aceasta oare-cum ca să zeflemiseascâ pe d. Palladi. D. Palladi Insă, înţelegînd de astă dată că-1 iati in zeflemea şi funcţionarii, a aprobat adresa d-lul Lupaşcu, şi I-a luat şi diurna.
D. Lupaşcu a venit Ift Bucureşti ca să stărue să i se redea măc*r diurna.
Recunoaştem că de astă dată a fost deştept şi d. Palladi.
AA. LL. RR. Principele Ferdi-nand şi Principesa Maria, precum şi A. S. I. Marele Duce Boris Via-dimirovicl, vor onora cu presenţa lor alergările ce se vor face mîine Duminică, pe hipodromul de la Baneasa.
Cursele promit a fi foarte interesante şi daca timpul nu va fi defavorabil ele vor fi vizitate de un numeros public.
M. Sa Regele a semnat un decret, privitor la instituirea unei comisiuni de 60 persoane, pentru a proceda la facerea unei anchete agricole.
Consfătuirea intimă de la Sibiu a fruntaşilor partidului naţional rom în, a lio-tărît convocarea marei conferinţe naţionale a delegaţilor alegătorilor romîni pe ziua de 13 Octombrie.
La această conferinţă importantă urmează să participe 153 de delegaţi romîni.
Ministerul de războit! a propus ministerului domeniilor suma de
1,200,000	lei pentru palatul pe care l’a clădit acest departament pe bulevardul Carol.
Ministerul domeniilor a respins cererea făcută, sub cuvînt ca serviciile sale suferă din causa strîmptoa-rel localului în care se afla instalate actualmente.
Propunerea ministerului de război era făcută în sensul ca plata acestei sume să fie făcută în cursul anului viitor.
l>e la Juraţi
a d-lor şi eu n’am văzut nici un ministru.
Suntem tot vechiul club liberal din Oalaţi, minus Malaxa.
—	Dar de d. Em. Culoglu ce ziceţi ?
—	îmi pare rău, de dînsul, căci mi-a fost bun prieten. Dacă ar fi avut piuă la sfirşit atitudinea nedecisă de la început, ar fi fost mal bine. Aşa însă, pornind de la o cunoaştere greşită a situaţiei din Oalaţi, d-sa a crezut că Malaxa e mat tare acolo şi s’a dat de partea Iul. Noi l'arn convins că noi suntem cel mal tari şi d-sa a trebuit să-şt ispăşească greşala retrăgindu-se. Tml pare rău, căci alt-fel e un om inteligent.
Este probabil că d. Sechiari să-şl pue candidatura la colegiul ce va rămînea vacant prin numirea d-lul Zorilă în postul de prefect.
Curtea cu Juri a judecat erl procesul lui Apostol Lefter, zis şi Hagi Marcu Papadopol, ucigaşul lui Enaclie Miciobel, crimă săvlrşită în luna lui April trecut în strada Furiilor 14, pe care noi am publicat’o la timp.
Din instrucţiune, din depoziţiunea martorilor şi chiar din deslaraţiunea acuzatului , faptul de omor este bine stabilit.
D. procuror general stabileşte în mod neîndoios şi premeditarea crimei, ast-fel că cu toată splendida pledoarie a apă-rărel, reprezintată prin d. avocat I. Mi-tilineu, juraţii dau un verdict afirmativ fără circumstanţe atenuante.
Hagi Marcu trebuea să fie condamnat la munca silnică pe toată viaţa. în vedere însă că in momentul comiterel crimei, asasinul avea mal mult de 60 de ani împliniţi, Curtea a făcut aplicarea art. 14 din codul penal şi a condamnat pe Hagi Marcu Papadopol la recluziune pe toată viaţa.
D-nul profesor Peters, intoreîndu-se din streinătate cu mal mulţi artişti noul, îşi va reîncepe concertele sale în Sala Bragadiru.
Anul trecut concertele d-sale ai! fost destul de admirate de publicul iubitor de muzică; sperăm că şi de a.‘ tâ dată i se vor răsplăti ostenelile ce-şl dă.
8FOKT
Iată pronosticurile noastre pentru alergările de cal de Duminecă.
I- Premial Floreaftca, Medea, Bnmboohe.
II.	»•	Hferi-Nauiei. Sagesse.
III.	► Societatea Eqneatre. Sarrazln, Florin.
IV.	*	Jocliei Clubului. Francesc<t9	Dasy	Beţie.
V.	►	MiulMterul Domeniilor. Iiavaobol.
VI.	*	Jlogoşoaln. Fslre, Lelio.
Situaţia la Galaţi
(Interview cu d. Sechiari)
D. Sechiari a declarat erl unul amic al său că situaţia din Galaţi s’a limpezit. Malaxa ar fi fost în sfirşit sacrificat, consiliul comunal descompledat va fi disolvat silele acestea.
—	Cine va lua prefectura P
—	D. Zorilă.
—	Dar presidenţia comisiunel interimare ?
—	D. Cavaliotti sau Nicorescu, mal probabil însă cel d’întîiu.
întrebat apoi asupra scisiunel dintre liberalii gălăţenl, d. Sechiari a declarat că nu există altă sciziune de cît aceea provocată prin eliminarea Iul Malaxa.
—	Dar d-v. ce rol v’aţl rezervat ?
—	Met unul. Eu mă retrag în viaţa privată. Sunt mulţămit că am dărîmat pe Malaxa.
—	Nu aveţi nici un resentiment contra d-lor Zorilă, Cavaliotti, etc.
—	Din contra. El sunt amicii met şi lucrează în înţelegere cu mine. Nu e a-devărată ştirea dată de unele ziare cum că eă aşi fi venit aci pentru a zădărnici misiunea d-lor Zorilă şi Cavaliotti. Venirea mea n’are nici o legătură cu
EDIŢIA a 3A
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Boulogne, 4 Octombrie.
Anarchistul Tynau a fost pus Iu libertate ieri.
Rambouillett, 4 Octombrie.
Regele Greciei a făcut o vizită d-lul Faure. A prinzi t la castel.
Atena, 4 Octombrie.
Erl la miezul nopţel s’a simţit un cutremur de pămînt destul de tare la Gorgaliani şi pe o întindere mare a coastei occidentale a Peloponesulul.— Nu s’ati produs pagube de loc.
Londra, 4 Octombrie.
Morning Post zice că dacă Francia şi Rusia protegează In realitate pe Sultan, ar fi mal bine pentru Englitera de a încheia o învoială cu Austro-Ungaria şi Germania şi a convinge ast fel pe Francia şi Rusia că protegiînd pe Sultan aceste puteri fac să se întoarcă în contra lor Statele partizane ale echilibrului europena.
Berlin, 4 Octomb.
«Norddeutsche Allgemeine Zeitung» anunţă că baronul de Richthofen, membru al comisiunel datoriei publice egipţene, a fost numit director al secţiuuel coloniale in locul D-ruluI Kayser.
Acelaş ziar află că prinţul de Hohenlohe a supus consiliului federal, cu autorizaţia împăratului, un proiect de cod penal militar, însoţit de o expunere de motive foarte desvoltată.
Celtinge, 4 Octomb.
Ducele de Genova a sosit şi a fost primit cu onorurile militare, pe cînd mulţimea 11 făcea o manifestaţie mare.
Roma, 4 Octomb.
Prinţul Nikita al Muntenegrulul şi prinţul Mirki vor însoţi pe principesa Helena la Roma.
Roma, 4 Octomb.
Azi dimineaţă, la 7 ore şi un sfert, s’a simţit un cutremur de pămint care a ţinut cîte-va secunde la Porto Mauriz şi la Sa-vona.
Atena, 4 Octomb.
După o corespondenţă din Constaniinopol adresată Iul «Asty» se consideră ca probabilă o amnistie a Armenilor.
Azi a început In tot regatul, reeensămln-tul tutulor locuitorilor.
Paris, 4 Octomb.
La deschiderea primei sesiuni a comisiunel permanente a consiliului superior al coloniilor, D-nu Lebon, ministrul coloniilor, vorbind de cestiunea lucrărilor publice, a zis că comisiunea v’a avea de examinat, dacă n’ar fi avantagios şi chiar urgent de a face un foarte mare împrumut colonial care să permită de a întreprinde lucrările
în mod viguros şi de a organisa repede funcţionarea economică a coloniilor.
Paris, 4 Octomb.
Juriul de onoare însărcinat să examineze acusaţiunile d-lul Cornudet, director al ziarului «Lanterne» care a zis că d-nu Bar-tliou, fiind ministru s’a dedat la specula-ţiunl asupra obligaţiunilor drumurilor de fer, a declarat In unanimitate că această acusaţiune este lipsită de ori-ce temeifi şi că onorabilitatea d-lul Barlliou este neatinsă.
ANTAGONISMUL AN8LC-SERMAN
Berlin, 4 Octombrie.
Presa germană vorbeşte cu un ton rece de expunerea ziarului Times care se pltnge de atitudinea ostilă a Germaniei faţă de Englitera şi care declară că dacă această atitudine ar mal continua, ea ar putea să schimbe sentimentele poporului englez In contra Germaniei.
Naţional Zeitung fiice că Germania priveşte cu tărie şi cu curaj, toate eventualităţile ce s'ar putea produce.
Wossische Zeitung fiice că pe viitor si-tuaţiunea internaţională va fi dominată de antagonismul anglo-rus, iar nu de a-cela dintre Francia şi Germania.
Vorbind de un articol al lui Morning-Post, Naţional Zeitung elice că nu se poate admite ca Germania sâ schimbe atitudinea sa in Orient pentru a aduce o înţelegere cu Englitera.
VIZITA SUVERANILOR RUŞI
Hamburg, 4 Octombrie.
Majestăţile Lor ruseşti şi marele duce de Hessa au sosit Ia ora 1 şi un sfert şi aii fost primiţi de împăratul Frederic, generalul Wittich reprezentant al împăratului şi de autorităţi.
Majestăţile Lor ah asistai la punerea primei pietre a capelei ruseşti, apoi s’afl dus în mijlocul aclamaţiunilor mulţimel, la castelul Friederichsholl', unde s’a servit un lunch. La 4 ore seara aii plecat la Darms-tadt, însoţite plnă Ia gara de împărăteasa Frederic.
Wiesbaden, 4 Octombrie
Se asigură că Majestăţile Lor ruseşti vor sosi Duminică ca să facă vizită marei ducese Constantin.
ştirî zynrERSx:
Crime.—Delicte. — Acciden te.—IntîmplSrî
DI\' CAPITAI,!
CTima de la cimitirul Ghencea. — N'oui detalii. — Am anunţat erl că lîngă cimitirul Ghencea s’a găsit cadavrul unul vier din comuna Domneşti, numit Marin Măr-culescu.
Din cercetările făcute de parchet s’a constatat următoarele:
Cadavrul a fost găsit întins lîngă ulucile cimitirului, cu faţa In sus şi cu ainîndouă mîinile încrucişate pe piept. D’asupra mîi-nilor era aşezat un pistol descărcat, dar care avea în cilindru capsa ne atinsă; iar de uluci era rezemată puşca vierului.
Glonţul a lovit pe vier drept în figură şi i-a eşit prin ceafă, găsindu-se lîngă cadavru bucăţele mici din oasele craniului.
Se constată de asemenea că arma de care s’a servit asasinul esteo puşcă Mannlicher.
Toate prohalitâţile sunt că vierul a fost ucis şi că criminalul voind să simuleze o sinucidere, a aşezat cadavrul în posiţiunea arătată mal sus, aşezîndu-I pistolul pe piept.
S’a mal constatat iarăşi că în noaptea cînd s’a făptuit crima, un sergent din regimentul 21 infanterie a fost văzut prin via in care victima era pindar.
Instrucţiunea continuă.
Pungaşi prinşi. — Poliţia de siguranţă a prins erl pe doul vestiţi pungaşi, cari îşi practicat! meseria lor în Tîrgovişte şi caii fiind urmăriţi de poliţia locală se refugiaseră In Capitală.
Florea Dumitrescu şi D. Broscoi, ast-fel se numesc pungaşii, vor fi înaintaţi parchetului de Dîmboviţa spre cercetare.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
86)
LOIIIS JACCOLUOT
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA A PATRA M J¥ TVFIŞJLRI
Canadianul şi Laurent, în vederea greutăţi corpului lor, cumpăraseră din Melbour-ne doul cal voinic) de jumătate sîuge. Me-nuahli, a moştenit ast fel poneyul rămas liber. Gilping, păstrase de sigur pe nepreţuitul săfl Pacific, înălţat la rangul de a nu purta altă sarcină în această călătorie de cît pe stăptnul săă, numeroasele lui bagaje fiind încărcate lntr’o căruţă mare care era încorporată în ehervana expediţiunel.
Tovarăşii expediţiunel călătoreaţi ast-fel toată ziua şi’n spre seară Îşi alegeai! conacul în vre un loc mal retras şi adăpostit.
De şi prezenţa Vulturului Negru şi-a lui Menualdi 11 puneaţi la adăpost de a se vedea surprinşi de şiretlicurile sălbatecilor, totuşi el temfndu-se de a nu ti atacaţi In mod făţiş, făceafl In mod regulat de sentinela In tot timpul nopţel.
După cum Gilping şi cu cel-l’alt american Kirby, nu mal erai! In stare să se mal ţină pe picioare după masa de seară, mal In tot-d’a-una paza se făcea în mod alternativ de Canadian, de Menuahli şi de Vulturul Negru, care lua precauţiunile cele mal serioase.
Intr’o seară, cînd au poposit la marginea unei superbe păduri, Wiligo ca şi acum ar fi avut un presimţimînt urlt, fără însă ca să aibă vre-un indicii! In acest fel, a pretins ca paza să o facă el toată noaptea şi că Dick şi cu Menuahli să păzească părţile opuse ale pădurel.
Precauţiunea Vulturului Negru era luată numai din faptul că peste zi vînînd prin pădure a găsit pe iarbă o pană de turturică albă. Cu acest fel de pene se împodobesc de obiceitl sălbatecii Nirbas cînd merg la luptă, şi Wiligo a avut bănuieli din această cauză, de şi se putea prea bine cafj pana să fie căzută din aripa unei pasări de acelea cari sunt foarte numeroase in acea localitate.
ObservaţiunI de acest fel ar părea copilăreşti Europenilor, ele însă sunt capitale în imensele pustiuri ale tufişurilor australiene, unde de obicei, pentru a lua urma inamicului, n’al alt indiciu de cit o cracă ruptă sad Unul călcat de urma piciorului.
CAPITOLUL III
Paza.—Cîntecul bufniţei. — Moartea lui Menuahli.— Inmormîntarea.—Cîntecul funebru. — Credinţă superstiţioasă.—Evaziunea u-nul prizonier. — Pericolul lui Kirby.—Ajutat la timp.
Wiligo se preumbla încet In noaptea întunecoasă,[pa.clnd prietenii săi dormeau în tabără.
In zadar «chiul lui e aţintit în spre tu-
fiş, urechia lui deschisă la vînt, gata să apuce cel mal mic sunet; nimic nu se mişcă, totul e în tăcere... Şeful atunci se întoarce sâ ia drumul spre rîd ; el trece pe partea stingă a taberei; de o dată tresare şi se opreşte pe loc : sunetul unei voci a ajuns pînă la urechile sale... Dar nu e nimic... Gilping visează şi mormăe. La cîţî-va paşi vegbiază Menuahli; la ce se gtndeşte băiatul ? căci de abia are opt spre-zece ani... La maicâ-sa, la satul cel mare din tribul lor, la vînâtorile cele mari cari se fac fără de el !... Da, dar acum e glorios el, iataganul lui nu mal este virgin , la întoarcerea lui va povesti lupta sa din Melbourne de la «Oriental-Hotel», unde a ucis şi el omul săi! şi va părăsi categoria tinerilor pentru a iutra în aceea a luptătorilor.
Vulturul Negru,Satisfăcut văzlnd că Menuahli nu cedează somnului, se întoarse spre postul săi!, e îngrijit şi nervos ; pare că ar simţi ceva în atmosferă. In noaptea asta nu e lună şi întunericul este atît de mare că abia se poate distinge silueta copacilor.
Nu făcu cîţî-va paşi, că se opri; ţipălul bufniţei răsună la cîţl-va paşi de el.
Fi-va pasărea tristă a nopţel pe care a turburat ’o din somnul el ? fi-va jun semnal ?
Aşteaptă ; ţipătul se repetă. Nu mal încape Indouialâ, Menuahli il chiarnă. Ce se întîmplă oare ? Vulturul Negru se repede înainte ; tlnărul luptător lipseşte de la postul săi!.
Wiligo 11 chiamâ Încet.
— Menualdi 1 Menuahli !
Drept ori-ce răspuns, cîntecul batjocoritor de gaiţă se aude din depărtare.
Nebun de mtnie, Vulturul Negru se repede mugind strigătuLde războit!:
—	Wagha ! Waglia !
Abia făcu cîţî-va paşi şi se împiedică de un cadavru, sail maljjbine de un muribund ; el se ridică cu mîinile pline de sînge. Este Menuahli, lovit pe la spate, asasinat !
Vin ajutoare din tabără... Şeful susţine corpul copilului, este un fitt al sorel sale, şi îl iubeşte ca pe copilul săli. II vorbeşte...
Un singur cuvînt scapă din gura sărmanului Menuahli: «Dundarup»... apoi un suspin... şi totul se sftrşise... era mort!
Vulturul Negru care nu plînsese «ici o dată era în hohote.
Departe, foarte departe cîntecul batjocoritor al gaiţei se auzi încă o dată In întunericul nopţel. Dundarupit aii făcut această mişelie. Laşii Dundarupl! ne puţind să a-tace pe Wiligo, marele şef, temîndu-se de Vulturul Negru, i-ail ucis copilul!
In timp de cîte-va minute, carabinele cu repetiţie ale albilor, făcu sâ răsune pădurea de jur în prejur; dar numai frunzele şicră-cile tinere ale copacilor tăiate, cădeai! pe pămînt. Dundarupil fugiseră.
Dar Vulturul Negru nu plingea mult.
Restabilindu-se, aduse apă din Swaă-Ri-ver şi spălă cu pietate rana şi întregul corp al sărmanului Menuahli, pentru ca să nu inaî râmînă urme de sînge. Apoi întinse cadavrul tinârulul luptător pe un pat format de ierburi uscate şi de fiori, îl acoperi cu o imensă foae de fugerâ, murmurîud încet un cîntec ritual luat din obiceiurile funerare ale tribului sau.
Apoi sculindu-se chemă pe Canadian.
—	Frate Tidana, îl zise el, păstrează-mi corpul lui Menuahli pînă la apusul soarelui, pentru ca pasările triale ale morţeî să nu-1 murdărească cu ciocul lor necurat.
—	Dar unde te duci ?
—	Sufletul rătăcitor al lui Menuahli, nu va merge singur în ţara strămoşilor noştri, răspunse Wiligo cu tristeţă; calea e lungă, şi voesc să-l trimet tovarăşi. Numără penele cu cari tlnărul luptător îşi împodobia capul, tot atîţl Dundarupl vor merge după el pînă mîine seară.
Pronunţlnd aceste cuvinte, Vulturul Negru strînse cu energie mina vechiului săt! prieten şi dispăru în tufişuri.
—	Unde se duce ? Întrebă Olivier foarte emoţionat de aceaslă scenă.
—	Să răzbune pe Menuahli, răspunse Canadianul ştergîudu-şl cu mîna lacrăinile cari ii inundai! obrazul.
—	Singur ! dar va fi omorît ca şi acest nenorocit.
Cu toată întristarea de care era cuprins, Canadianul surise.
—	Dundarupil vor fugi ca şi un cîrd de ciori din faţa teribilului şef Nagarnook.
Sunt laş) Dundarupil; nu se ucide un tl-năr luptător care n’a eşit încă pe cărarea războiului; aceasta este lege in tufişuri. Dar Vulturul Negru îl va face o Inmormln-tare teribilă. Este pentru a doua oară că II văd pllngtod. Acum doul-spre-zece ani Wiligo se însurase.
Conform unul obiceitt poelic al tribului, tinerii căsătoriţi trebue să meargă să trăiască singuri timp de şease luni lutr’un loc retras, unde nimeni sâ nu le turbure liniştea şi numai după trecerea acestui timp el se Întorc şi Işl reiat! locul lor In sat.
(Vu urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Călcat de tren.—Astă noapte pe Ia orele 12, trenul de marfă sosind din Giurgiu a călcat In dreptul podului gărel pe frlnarul Gh. Dabija care era pe acel tren şi care aluneclnd de la trină a căzut Intre vagoane.
Nenorocitul a fost tamponat Intre două vagoane şi a fost scos dintre ele cu mina dreaptă şi cu piciorul sting sfărlmate.
Rănitul a fost transportat în Îngrijirea spitalului Filantropia.
Incendiu.—ErI, pe la orele 11 şi jum. din noapte, un incendiu violent a distrus un depozit de furage din calea Rahovel 382, proprietatea d-lul Tudor Chr. Porojan.
Pompierii sosiţi la timp afl putut localiza focul după o muncă de două ore.
Rin cauza viatului puternic care bătea astă noapte, întreg acel cartier era în primejdie.
Asasin din gelozie. —Cristea Buris, grec de origină, domiciliat In strada Siininoc 12, propusese de mal mult timp femeiel Leana de a-1 lua în căsătorie. Femeia îl refuză categoric şi zilele trecute chiar se logodeşte şi căsătoreşte civil cu un altul, Tudor Dumitru.
Buris, care pe cit se vede, ţinea mult Ia acea femee, se înfurie de refuzul el şi de faptul că a luat pe un altul în căsătorie şi concepe planul de a se răzbuna.
ErI seară, pe la orele 8, Buris se înarmează cu un revolver şi ţine calea femeii Leana şi bărbatului săfl.
Aceştia se Inîorcead de la lucru şi pe cînd trecead pe strada Vulturului pentru a merge acasă, în dreptul casei cu No. 131, Buris le ese înainte şi trage un foc de revolver asupra femeii pe caie lovind’o în piept o ucide pe loc. Trage apoi alte două focuri asupra bărbatului aceştiea Dumitru Tudor, rănindu-1 grav In partea dreaptă a pieptului.
La cele trei detunături lumea din acea stradă a sărit în ajutorul nenorocitului Dumitru, care şi el căzuse lingă nevastă-sa scăldat în sînge.
Curioşii adunaţi «rad alît de revoltaţi de oribila crimă pe care o comisese grecul, că erad să-l omoare pe loc, dacă poliţia nu sosea la timp ca să’I scape din mlinile lor.
Cadavrul nenorocitei Leana a fost transportat la Morga oraşului.
Dumitru Tudor, a cărui stare est# gravă, dar care nu este în primejdie de moarte, a fost transportat în căutarea spitalului Colţea.
Asasinul a fost arestat şi condus la Prefectura Poliţiei.
El va fi înaintat astă-zl la parchet.
DM ŢABi
Incendia. — In ziua de 3 Octombrie, pe la orele fi p.®m., flăcările ad distrus mal multe şire de paie de secară şi ovăz, după moşia Zorilenl din judeţul Tuto va, proprietatea M. Sale Regelui.
Accident pe calea ferată.—Aseară! pe Ia orele 10, trenul de Moldova s’a încrucişat pe linia dublă, lîngă staţia Chitila cu un tren de marfă încărcat cu lemne.
Lemnele fiind răd aşezate în vagoanele trenului de marfă, a lovit în trecere vagoanele trenului de pasageri, spărgînd gia-murile şi cauzînd stricăciuni la patru vagoane.
Spaima bieţilor călători, din trenul de persoane, cari credead că s’a întîmplat vre-o ciocnire, este de nedescris.
Din norocire, el ad rămas numai cu spaima, iar direcţiunea căilor ferate cu o mică pagubă.
Ar trebui ca pe viitor să se ia măsuri mal serioase la controlul ce trebuie să se facă la încărcarea vagoanelor.
ULTIME IHMATIUNI
D. Gr. Giani, inspector administrativ, şi-a depus azi raportul la ministerul de interne asupra anchetei făcute la primăria din Iaşi.
In raportul său, d. Giani constată o serie de abuzuri grave şi conchide la darea in judecată a inginerului şef, d. Chaigneau.
Ziarele ungureşti anunţă încă doul romînl, cari îşi pun candidaturile la alegerile generale cu program guvernamental.
Aceştia sunt d-nil Aurel Simon în Honda mare şi Ştefan Pascu In Privighe.
Ministrul ungar de interne, «1. Perezel Dezso, este aşteptat Duminecă după a-mi azi la Sinaia.
D-sa va avea de sigur o întrevedere cu d. Sturdxa.
D. Em. Culoglu a sosit erl la Galaţi pentru a lua rămas bun de la puţinii săi amici din localitate
Miine seară Malaxa şi grupul săd vor da un banchet în onoarea d-lul Em. Culoglu, care cu începere de Luni se va stabili la Brăila ca a-sociat al advocatului Gociaş.
Senatorul colectivist, d. Răileanu din Bacău, a fost condamnat la două luni închisoare, pentru că a ultragiat pe un ajutor de grefier, d. Savinescu, de la tribunalul din Iaşi.
Conferinţa naţională de la Sibiu
Asupra conferinţei naţionale de la Sibiu, convocată pe ziua de (12) 24 Octombrie, Tribuna publică următorul a-pel cu litere aldine:
Acum nu mal discutăm. Acum trebuie să muncim, să lucrăm !
Chestiunea: cum stăm în faţa alegerilor, s’a dirimat definitiv de cel mai competenţi ai noştri.
Acum nu mal putem discuta, că oare să facem ceva, ori să nu facem nimica, în faţa alegerilor; acum e hotărît definitiv, că trebuie să facem, cum în tot-d’a-una am făcut; trebuie să ne dovedim, trebuie să ne validităm.
hi laturi deci cu discusiunile, ca să facem loc lucrărilor. In laturi cu vorbele, e rîndul faptelor.
Din cel mai competent isvor suntem informaţi, că se va conchema conferenţa generală electorală pe ziua de 24 Octombrie n. a. c. în Sibiu.
Convocarea este gata §i miine ea se va publica în toate ziarele naţionale.
La conferenţă vor avea să participe cîle doul bărbaţi de încredere, pe cari îl vor delega cercurile electorale.
Ast-fel primul lucru aii să-’l facă prezidenţii cluburilor centrale şi presi-denţil cercurilor electorale.
O îndrumare oficioasă vor primi toţi şefii cercurilor, ca să convoace în cel mal scurt timp pe toţi alegătorii romînl, cari stau pe basa programului de la 1881, ca să le preciseze ţinuta ce au, să o observe conform ultimelor concluse ale conferinţelor electorale naţionale, şi ca să le dee prilegiu a-’şl alege cile doul bărbaţi de încredere cu însărcinarea de a lua parte la conferenţa electorală generală, ce se va ţinea aici la 24 Octombrie.
Vestim deci cu o zi mal înainte, pe toţi cel-ce se cuvine a şti, ca să poată lua cit mai în grabă măsurile de lipsă.
Timpul e scurt, dar e absolut necesar ca să ne întrunim în conferenţe cercu-ale, şi apoi în conferenţa generală, ca să ne precisăm posiţia şi să ne purtăm cu vrednicie.
In laturi acum cu toate mizeriile, cu toate fleacurile de deosebiri trecătoare, ca înălţaţi în suflet, să ne manifestăm una şi nedespărţiţi, gata la orl-ce luptă.
La lucru deci !
Fraţi Romînl din toate unghiurile ţării, acum ori-nicî o-dată :
La lucru !
Miine după amiazl, la orele 3, amicii d-lul Fleva vor avea o consfătuire intima asupra situaţiei.
In onoarea AA. LL. RR. Principele Leopold şi Principesa Ghizella de Bavaria se va da diseară o re-prezintaţie teatrală la Castelul Peleş.
Se vor juca: Le Caprice de Al-fred de Musset, piesă care a fost jucată la Comedia franceză cu o-cazia reprezintaţiel de gală dată in onoarea Suveranilor ruşi. Rolurile vor fi ţinute de d-şoarele SeculicI şi Brăescu şi de d. Dallorso.
Les Jurons de Cadillac, comedie jucata de d-şoara Costacopulo şi d Al. Ghica-Brigadiru.
D. Bengescu, ministru plenipotenţiar al ţării la Bruxelles şi Atena, va recita cîte-va monologurî.
Miine seară se va da o serată musicală.
D-nil Cavalioti şi Zorilă s’aQ întors la Galaţi fără nici un rezultat, de oare-ce n’aa putut da ochi cu miniştrii, cari abia aseară la orele 10 s’aQ înapoiat de la Sinaia.
Peste cîte-va zile se va înfiinţa un laborator de mine pe lîngă ministerul domeniilor.
Laboratorul, pentru care s’a deschis deja un credit de 10,000 de lei, se va înfiinţa în noul palat al ministerului domeniilor.
De la 30 Septembrie pină la 6 Octombrie st. n. curent aă intrat pe Dunăre, prin gura Sul inel, 35 bastimente de o capacitate totală de 49545 tone. Cel mal mare bastiment intrat In timpul acesta, a fost tBendo» de o capacitate de 2286 tone, pavilion englez, sosit deşert la Galaţi.
In aceste 7 zile ad eşit prin gura Su-linel 46 bastimente de o capacitate de 67478 tone. Cel mal mare bastiment a fost «06i» de o capacitate de 2284 tone, sub pavilion englez, plecat Încărcat cu gria pentru Anvers.
De Ia 1 Ianuarie şi pină la 6 Octombrie st. n. 1896 inclusiv ad intrat prin gura Sulinel 1148 bastimente şi ad e-şit 809.	H
Am anunţat zilele trecute că d. G. Mîr-zescu nu va mal călca la Căldăruşani.
In temeiul acestei informaţiunl va veni acum o scrisoare a d-lul Mîrzescn ce se va publica prin Voinţa Naţională şi prin care d-sa va declara că încetează de a mai fi apărătorul Mitropolitului, dejoare ce nu aprobă tot ce s’a făcut în timpurile din urmă.
Adevăratul motiv însă al retrage rei pe care ’I vom arăta mai pe larg în numărul nostru de Luni, constă mai ales în faptul că Mitropolitul s’a pomenit cu un samsar al guvernului acolo unde era în drept să nu caute de cit un susţiitor al intereselor sale.
Vom publica Luni în această privinţă nişte destăinuiri foarte curioase şi convingătoare.
Furniturile «le la primărie
O furnitură de pietriş
Acum clt-va timp s’a ţinut licitaţie la primăria capitalei pentru furnitura a 1000 metri cubl de pietriş predaţi şi depuşi pe clmpia Moşilor şi la bariera Şerban-Vodă.
La licitaţie s’ad prezintat mal mulţi concurenţi, oferind diferite preţuri, variind Intre 8 lei şi 50 şi 9 şi 50 metrul cub de pietriş. Oferta cea mal avanta-gioasă fiind a d-lul căpitan Năstase Du-mitrescu, fost şef al poliţiei comunale, întreprinderea s’a adjudecat asupra sa cu preţul de lei 8,50 m. c.
Furnitura
D. Năslase Dumitrescu a şi început să facă a se transporta pe cîmpul Moşilor şi la bariera Şerban-Vodă pietrişul a cărei furnizare o are.
Atrăgîndu-ni-se atenţiunea asupra ca-lităţel acestui pietriş, unul din redactorii noştri s’a transportat îndată la cele două locuri unde e depus pietrişul şi a constatat următoarele:
1—	Tot pietrişul depus acolo e de proastă calitate, amestecat cu nisip şi pămînt galben.
2—	Dacă primăria va hotărî să se dea la ciur aceşti 1000 metri cubi de pietriş, nu va rămîne dintr’nşil de cit a treia parte pietriş, restul va fi nisip şi pămînt.
3—	Comuna a fost păgubită in mod scandalos în această întreprindere, de oare-ce pietrişul predat nu face mal mult de cît 3—3,50 metrul cub, pe cînd ea l’a plătit cu 8 şi 50 m. c.
4—	Caetul de sarcini specifică anume că acest pietriş trebue adus din carierile de la Sabaru sad Argeş. Din rindul carierelor e exclusă Prahova de unde furnisează d. Matac, de oare-ce pietrişul e prea calcaros şi se sparge imediat. Or, antreprenorul comunei, d. căpitan Năstase Dumitrescu, a adus pietrişul săd din gropile de nisip din jurul Bucureştilor şi de la Cotrocenl.
O auclietă
Faţă cu condiţiunile in cari s’a făcut această furnitură, rugăm pe d. primar să delege pe un domn consilier, să cerceteze mal de aproape denunţarea noastră şi se va convinge, suntem siguri, că cele afirmate de noi sunt perfect adevărate.
Putem afirma că antreprenorul comunei cîştigă din această întreprindere mal bine de 5000 lei.
5000 lei la o întreprindere de 8,500 tentează pe orl-cine să devină antreprenor.
binTaşî
*** La spitalul de isolare, de curînd înfiinţat de comună, a fost numit d. dr. W. Finkelstein.
Oferta d-luî dr. E. Puşcariu, cunoscutul bacteriolog, pentru acest post, a fost respinsă de primărie.
Lucrul nu mă surprinde din partea pîr-liţilor din administraţia comunală : cînd lui Caragiale ’I se preferă un Manoliu la direcţia noului teatru, era natural ca şi lui Puşcariu să i se prefere un Finkelstein la spitalul de isolare.
*** Ştirea dată de «Epoca», cu privire la demisia d-lul C. Lepăda! u din consiliul comunal, este prematură.
Onor. consilier întrebat a răspuns că are intr’adevăr intenţiunea de a se retrage din sfatul obştel tlrgulul Iaşi. Motive de ordine privută II dictează această hotărlre, de care politica este cu desărîrşire streină.
*% Căpitanul Sinescu din regimentul 7 călăraşi a fost trimis înaintea consi iulul de războiţi, pentru bătaia inferiorului.
Alacerea a fost instruită, In urma ordinului comandantului corpului 4 de armată, general Iarca.
Cazul prezintă un interes deosebit, de oare-ce victima, soldatul evred ŞioimovicI, s’a sinucis. Iutr’o scrisoare lăsată, el arată că a luat hotărlrea de a’şl curma viaţa, ne mal puţind suferi torturile ce Indura din partea superiorilor.
Se pune In legătură darea In judecată a căpitanului Sinescu, cu ordinul ministrului de războiţi, general Budişteanu, pentru reprimarea hătăel in armată.
*% Se ştie stupida dispoziţiune a admi-nistraţiunel comunale de a se Închide toate şcolile evreieşti din localitate, fără distinc-ţiune, dacă întrunesc sad nu condiţiunile cerute de legi şi regulamente.
Pentru a lovi In d. Ganea, care este şi directorul agenţiei societâţel de asigurare «Naţionala» din Iaşi, rabinii ad lansat o «bulă de afurisenie» Iu contra acestei societăţi.
Ea va avea de urmare că nici un evred nu se va mal asigura la «Naţionala», iar acel cărora le-a expirat termenul de asigurare nu Yor mal relnoi contractul.
Nu se ştie ce va face primarul Ganea In urma acestei lovituri date agentului «Naţionalei», Ganea.
,*« Se vorbeşte că în urma anchetei de la oficiul nostru lelegraf-poştal, d. Mânu, inspector, va fi transferat la o altă circumscripţie.
înregistrez ştirea sub rezervele cuve-
RILETIN EtONOfflC
(Raportul Semaphorului de Brăila)
Brăila, 4|16 Octombrie 1896.
Grîuele s’ad menţinut ferme pe timpul întregel zile. Operaţiunile însă nu ad fost numeroase in vederea pretenţiunilor exagerate a posesorilor.
Secara era foarte căutată şi cu 10/20 fr. mal bine plătită pr. vagou.
Orzurile asemenea susţinute, dar cu preţurile neschimbate.
Porumbul continuă spre urcare.
Ofertele din streinâtate sunt din zi In zi, mal favorabile.
Exportatorii noştri se abţin momentan dela orl-ce vînzareadăstînd preţuri mal hune. Navlurile vapoarelor foarte ferme.
Ştiri Teatrale
In urma unul articol apărut tntr’nn ziar de a-searâ,în care se învinovăţea direcţia teatrelor că ar ti nedreptăţit pe artiştii gagiştl nedîndu-Ie leafa întreagă pe timpul celor zece zile In cari ad jucat pină la 1 Octombrie, am căutat a afla cum şi ce fel stad lucrurile şi iacă ce am aflat din sorgintea cea mal sigură :
Contractele gagiştilor sunt făcute ast-fel: sunt plătiţi de la Aprilie cînd se sfîrşeşte stagiunea pînă la Octombrie ctnd începe iar cu jumătate leafa.
Stagiunea, anul acesta, a început cu zece zile Înainte, şi direcţia a plătit gagiştilor cari ad jucat în zilele acestea leafa Întreagă pe serile cînd ad jucat, iar celor cari n’ad jucat, considerîndu ’I tot în repetiţii, cum şi sunt, le-a dat ’o jumătate.
Şi anul trecut s’ad dat cinci reprezentaţii înainte de începerea oficială a stagiu-nel şi nimeni n’a reclamat ; şi nereclamlud, direcţiunea n’a prevăzut în budget acest prisos de cheltuială. Să nu uităm că aci nu avem a face cu o întreprindere particulară care să poată face ce vrea, ci cu o instituţie a Statului, care prezintă ministerului budgetul său şi care nu poate eşi din el. Pentru la anul lucrul se va îndrepta.
După cum se vede dar, direcţia a plătit după cum s’a obligat prin contracte, fără a fi făcut ceva arbitrar. Dacă s’ar li putut ca să le plătească deplin ar fi fost mal bine după părerea noastră, dar încă o dată, direcţia s’a ţinut de coutracte, şi In acest caz atacurile sunt, cel puţin, nedrepte.
*
Astă-seară se joacă la Teatrul Naţional pentru a doua oară «Amphitrion» şi «Er-tarea», o prea frumoasă comedie de Jules Lemâitre, celebrul critic dramatic şi membru ni Academiei franceze.
Mtine Duminică «Ruy-BIas» frumoasa traducţie a d-lul «Ollănescu-Ascanio».
COMUNICĂRI
Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici.
Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice.
***
Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimet© textul priu poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serăre! anunţului, — pentru care se va trimite la domicilia încasatorul Epocei.
Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă.
*
< *
A se vedea rubrica spectacolelor fu pag. IV.
I
Vinul deQninium Labarraqae, febrifugiu, tonic şi digestiv, este un medicament energic şi dulce care convine orl-cărel persoane slăbite prin virată, bolnavilor, pentru excese, ori obosiţilor prin muncă.
Quinium Labarraipiea fost considerat de Academia de medicină ca un remediu terapeutic important şi în Tratatul de Terupeutie de Trous-seau şi Pidoux s’a constatat că Quinium ar trebui să înlocuiască toate cele-l'aite preparaturl de quinquină. — Se găseşte în toate farmaciile 19. rue Jacob, Paris.
Circul G. F. Sidoli
Astă-zl Sîmbătă 5 Octombrie 1896
Mare Representaţie Hig-Liffe
şi Serată de Onoare
a d uel Directoare lIClCuc Sidoli
Program ales şi nou de tot Pentru prima oară :
Dansul Ţigănescu pe cal
executat de d-na Directoare.
Pentru a 4 a oară Dansul Serpentin pe Cal
şi primul debut al lui
x o ti a n o
Omul electric
Miine Duminică 6 Octombrie, 2 Repre-sentaţiunt festivale
Duminică 6 Octombrie 1836, ora 4 p. m. Vor avea loc la VELODROMUL ROMAN de pe şoseaua Kiseleff, Rondul al Il-lea, Bu-curescl
Mari alergări între Championul velo-cipediştilor din Pesta, anume
WIEGAI®
şi cei mal buni vclocipedişti romînl Muzica militară va clnta In tot timpul a-lergărilor
SERVICIUL DE TRASOARE GRATIS
de la Sf. Gheorghe şi Capul Podului Mogoşdeî pentru toate acele persoane cari vor lua bilete de intrare la «Velodrom» de 1, 2 şi 3 lei precum şi loji. cari costă 15 şi 29 lei.
Liceul	Real Francez
ŞI.
Liceul Clasic Romîn
Autorizat din noii prin adresa No. 7189 din 11 Septenibre 1896 BUCURESCl
sub direcţiunea D-neî FilioneSCU
absolventă a şcoaleî superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală Strada Fouttuei, No. 8
sru citiţi
Modele noi de pălării pentru dame, de castor cu 10, 15 şi 20 lei.
Pene, panglici, ininuşi.
DecoraţiunI artificiale şi naturale, Co.şuleţe buchete de mirese.
ReparaţiunI la pălării aproape gratis.
FABRICA DE COROANE DULCAMARA
CALEA VICTORIEI 152
vis-avis palatul Ştirbeid
NB. Salon de expoziţie. Coroane, pfiJăril şi Rochii numai de doliu, iu str. Lipscani 10, intrarea str. Stravopoleos.
VINDECAREA
Reumatismului şi umflăturii picioarelor
Stimate d-le Kuhno! Nu pot scăpa prilejul de a vă exprima viile mele muiţămirl, pentru grabnica vindecare a boalel mele îngrozitoare. Băile d-v. de şezut aşa de simple, m’afl scăpat în trei luni de îngrozitoarele mele boale. Sufeream deja de mult de reumatism Ia mîinl şi ia picioare, oasele de Ia mîinl eşiseră aşa de mult afară, că minele păreau cu totul strîmbe şi nu puteam să apuc nimic cu ele; pe lingă asta a-veam aşa de multe dureri, că nu mal ştiam ce să fac. Picioarele erau aşa de mult umflate, că abea eram în stare să urc o treaptă. De aceea exprim de mii de ori mulţumirile mele d-lul Kuhne, pentru grabnica şi eftina vindecare a boalel mele aşa de grele şi recomand tuturor suferinzilor, cari ar suferi de orl-ce boală, să se adreseze d-lul Kuhne, căci cura d-sale e foarte simpla şi eftină 1
Aceasta atestă
Lipsea	________ D-na Th.
Minunatul metod de vindecare al
D-lul L. Jiu line pentru toate boalele este descris foarte lămurit în manualul său întitulai: NOUA ŞTIINŢĂ de VINDECARE, apărut Ia Institutul de Editură—Kalian şi Ignat Na-
niitca Craiova.—Acest manual costă 5 lei şi se trimite franco, în toată ţara dacă se expediază editorilor costul priu mandat postai. Legat elegant în pînză costă lei 7.50.
W. STAADECKER
Furnisorul M. S. REGELUI
al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agri-cidtm'ă
E f urnisorul domeniului Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară
PLUGURI Universale „SACK“
de oţel, ultima construcţiune
PLUGURI Polibrazdare ,,SACK“
de oţel, construite după un noii sistem fdrte avan tagios
SEMANATGRE prin împrăştiere
SEMĂNĂTOARE Iti RENOURI
Saek de oţol şi americane Macaua
TRIO ARE „IA YER“
de toate mărimile
Vînturătoare No. 5
ORIGINALE CLAYTON construite din;materialul cel mal ales
Grape flexibile şi fixe
— de oţel —
Petra Moară»
ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Lafertd s/ Jouarre
Mori de fer „R>uston‘,
PIVE DE POSTAV
0rT-ce fel de unelte şi maşini agricole
Expoziţie permanentă
Strada Smîrdan, 12, şi Bibescn-Vodă 6
S’A DEMFH1S
BĂILE REGALE
DIN PAU ri L EFOKIEI BULEVAIIDUL ELiSABETA
Din 11 o ii amenajate şl apropriate pentru cea maî mare *at in face re a onor. public -
Pe lingă băile de apă caldă, aburi şi pişoină, în curînd se va deschide şi secţiunea^ de HIDROTHEliAPiK după cel din urină sistem, adoptat în cele mal mari stabilimente de băl din Europa.
Apa e de izvoare
DIRECŢIUNEA
Mie vînziire
HOTELUL C. D. BĂDULESCU şi casa din Str. Dorobanţilor, ambele situate In oraşul Giurgiu, sunt puse în vinzare de bună voe, la Tribunalul de Vlaşca, în ziua de 19 Noembrie 1896.
Pentru informaţiunl, a se adresa Doamnei Sofia Badulescu Bucureşti Str. Primăverel 40, cum şi a se vedea Monitorul OficialNo. 47 dela 1 Iunie 1896
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Vini U 10 publloaţff 30 bani linia pentru Ae-care* dotă, şl de la 10 in sus 20 bani linia.___________________
Spectacole
Toalml Naţional. Afită-seară Bîmbfitfl «Amphltrlon comedie în 3 aoîe de Mollere şl »Ertarca>, piesă într’un ast de Lemaitre. Mîlne seară Duminică, se va juca «Ruy-Blas»,
dramă in cinci acte._________ ___________________
Qper a routl nu. Deschiderea Luni 14 Octombrie 1800.
T<'Mirul îiuyo. Astă Luară şl milno seară reprezentaţii foarte variate
La prima reprosentaţie s’a distins biciclistul Knnfmmi. Ţea/ru/ Liric. Deschiderea
Circul Ceaar Sidoli. Astă-sea-iă reprezentaţie extraordinară. Milne soură Duminică, rcpresontaţle extraordinară.
ierul V. Sidoli. In fle-care seară representaţiunl va-Irlaie.__________________
Sa Im Bragadiru. Dumlcică 6 (18) Octombrie de Ia oi-a I pînă la 6 p. m. primul «Coneert de Promenadă sub conducerea d-lul Peters.
Cufm Naţionala. Orchestra Itublnştoin îsl-a început eonoertele_____________________
Teatrul Dacia.
C1
!
Închirieri şi arendări
te caută
De tnehlrint !n strada Fîntîneî 104, în fundul curte! o casă compusă din 8 camere, bae, canal şl apă. cu curte deosebită. A se adresa la proprietar la aceeaşi adresă, ‘wnere mobilat*.
£______________________________________________________
D« arendat Moşia Vîrtoapele de jos din judeţul Teleorman. A se a dresa la d-nu Q. Robescu, Galaţi.
Cereri ţi oferte de servicifl
Se cere La magazinul de mode Simen V. R. calea Victoriei 51 o lucrătoare modistă.
VînzărI şi cumpărări
Hotelul Ci D. Bădulemcu din Giurgiu se vinde de bună voe. Adresa Solie Bădulescu, Bucureşti, Str. Prlmă-verel No. 40.
Corespondenţa ziarulnl
Red.p-nu Vermont pictor, este rugat a se prezenta la redacţia «Epocel».
Adm. P. Thomescu, Loco. Se va comunica oferta d-v. persoanei în chestie.
Adm. I. C. Manolescu, Drăgâneştî-Olt. Cuprinsul scrisoa-rel d-voastră, se poate publioa ca inserţlune, pentru care plătiţi lei Oo-
Sport
lelodromul romin
Hipodromul Bănenaa. La 6 şl 13 Octombrie. Două mari alergări de toamnă.*
Informaţiuni ntile
Se caută o pensiune—adică casă, masă şl îngrijire, pentru un tinăr funcţionar. A se face cunoscut preţul lunar şl adresa la administraţia ziarului sub Iniţialele A, B.
BOT „EPOCA** alar politic zilnic, a pnrc tn 3 ediţii, la O orc dimineaţa, la 3 după amiazl ţi la 8 seara tW!
Tîmtr vrea să se căsătorească cu o domnişoară sad doamnă, condiţii bune, adresa: Vâcărescu I, No. 1, sub Iniţialele H. G.
Firme recomandabile
Acorduri de piano
8. Paulman, Bulevardul Klisabeta, 64.
Agenţi de publicitate
Duvld Adanla, str. Carol Bl; Carol Schuldor, str. Labirint 4; Emil Melber, calea Moşilor 17*. Isidor A. Stern, strada Stavropoleos, No. 15, (Palatul Dacia Komînia).
Fotografi
Franţa Duschek, str. Franklin 6.
Tipografi
8. Panker, str. Clemenţei NO. 3, în curte.
Librarii şi Papeteril
Mullar 0. cale» Victoriei, »3.
«•Biserica Albă»- calea Victoriei, 85.
Bărbieri
Louls, calea Victoriei 63.
Băi
S’a deschis Băile Regale din palatul Eforiei, Bulevardul Klisabeta
Sehimdt G. L., Isvor, 75, Falk Otto, Gri viţel, 12,
Falk Pauline, Regală, 12, Iordache N., Isvor, 66, Mlclusoh M., Academiei, 22, Thomos M-me, Moşilor, 70.
Spălătorii
Adrese
Advocaţi
Ghebapcea D„ Plantelor, 3fl,
Olhosky Stan, Olari, 2,
Dlsescu C. ColţeX, 60,
Hiott C.y Corabia ÎO,
GhiţA Ioan, Cîmplneanu, 48. Joneacu Tahe. Cătunului, 95, Maiorescu Titu. Mercur, 1,
Misir B., Fîntîneî, 20, v Panu G.. ttomană. 03,
BIUROUL ADVOCAŢILOR 67. PANV Ş»i ALEX. PASTIA
Str. Biserica Enel, 12 8—11 dimineaţa ; 2—6 după amiazl.
Predescu Stavrl, Cheiul Dîmboviţei,
Procopescu N.. Scaune, 40,
Sfetescu I, P., Mircea-Vodă, 23.
D. R. RoHHrttty ntr. Binerica lin zel, 13.
Doctori
Dr. Miron, asistent de profesor, medio la clinica boalelor de piele şi sifllitloe din spitalul Colţea. Bulevardul Carol No. 74. ConsultaţiunI de la 1—4 p. m.
Dr. AL. COBILOVMCI
Medecin de la faculte de Paris Consultatlons de 4 â 6 h — p. m. Strada Carol I, 18
Dr. N. ThomeocUf medic de copii. Slr. italiană, ÎO._______
Schimbări de adrese
Bibliografii
A apărut:
SINCERE
Poesfl de Radu D. Rosettl
Detza lui lUţlu, sînt patriotic, cuvinte Ce Vicrica Mag du, muzica de tenorul Gheorghe S. Vaalllu, ep. 61. Frsţd 1 l'rauo 60 bani safl 80 cr.
*Crhjg» şi «Luncă»-
Versuri, T. Duţesou Duţu.
Meditaţii
Lecţlunl de Franceză, Engleză, Germană «1 plano. Adie-ia : H. A. administraţia «EPOCA».
Higiena dinţilor şi a gnrel
Medalie de aur, Viena 1888 ; Medalie de argint, uoureso! 1 893 ; Medalie de bronz, Paris 1893.
Autoriat de coniliul de hiyien& ţi alubritate publici.
DENTALINA
Esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINţI
ale doctorului S, K05TA
Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniol şi hi-gieneî gureî, dîndu-j tot odată un miros plăcut.
Preţul : un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2.
Depesite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konyjl ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zttrner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovossa şi la Parfumeria -Stolla*.
92	(25—22)
90
—~     W pţEKffiCBffi*!:»«BMMWSWUiifffcWgMBBMBMSMMSSMgsaMBBaaBmae
Champabne DQYEN & CIE Reims
Representanţ pentru Romînia A. FELDMANN Bucureşti.
20—12
REDACŢIA ŢIA ziarului Btradn Clementei No. 3.
şi ADMINISTRA „EP0CA“ se află în
Intîiul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă insti-tutoare, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este în corespondenţa cu streinătate.
M-me Bandnn
Aleea Carmen Sylva
alăturea cu CLsmeglu
74	25-24
D«- STER IE N. CIURCU
IX Polikangasse—No. 10. Viena
ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi ecialiştil de la facultatea de medicină jena.
cu spec din Viei
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Unica specialitate in felul lor
Prin excelenta lor ventilaţiu-ne ad devenit sistemul cel mal liigienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldăres-cu, dr. Varlain, etc.
Afi fost premiate la toate ex-poziţiunile internaţionale, precum şi la cea din Anvers şi Chicago cu medalie de aur.
Consumînd puţin material ad un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vinzaren sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Singurul depozit pentru Romînia al casei Dequenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
îMarcu» Littmaxm S-sor I Wappner
61, CALEA V1CTOL1K1, el. (Vls-â-vl» de Episcopie)
La vechiul magazin de Lămpi se află :
Muşine de bucătărie, Bai, Closete, (sistem tout a l’dgoOt) 105	36—13
ATELIER DE LACATUŞERIE
si pentru
— COXSTHUfTtlUJVU! ifU UUEH —
S. fflAU©
— Strada. Isvor, No. 11© BucureicI —
efectuiază tot felul d# lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
speialitate florărie, sere, gr&diae ue eurnă, pavilioane Sn fler etc. etc,
Primesc comande neutra Provincie:
— U*re{uri moderate —
33
IM-92
FERESTRE Şl UŞI GATA
Cel mal mare depozit de
DUŞUMELE
de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la IO1/* centi-metre la 181/» centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor
E. LESSEL
Bucureşti,—Calea Plevnel 193.—Telefon
Adresa telegrafică. Lesscl, Bucureşti.
(83)	___ _______ (24-19
SîEEHBSKS*
*9
PATRIA
ii
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE Şl DE REASIGURARE
CAPITAl SOCIAL VĂRSAT IEI UBT MII.IOM
Sediul Soeietăţel: Bucureşti, Strada Smirdan No, 15
Societatea < Patria. se recomandă pentru
AălGIRÂRÎ ASUPRA VIEŢEI
pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţeî premieler la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru eas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15	Lipscani No. 23 (Hanu cu tel)
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
Ho. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-schimb de monezi.
Carsul pe ziua de 2 Octombrie 1896
		Cump.		Vînd	
4»|«	Rentă Amortizabilă. . .	sS	*/»	87	7»
6«/o	» Amortisabilă. . .	99	*/«	100	7’*
•»/. a«/o	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	101 94	3U	102 95	7» lu
*/o	> » » 1890	9»		96	‘li
4*/.	Scrisuri Funciar Rurale .	92	%	92	7.
i»i,	» » Urbane .	88	%	88	7',
5»/.	» * » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională.	88	V.	82	7«
		1020		1630	
	» » Agricolă .	220	—	222	—
	» Dacia Romînia asig.	435	—	440	—
	> S-tca Naţionala asig.	451.	—	460	—
	S-tatea de Conatrucţiunl .	195	—	200	—
	Florini valoare Austriacă.	2	ÎO	2	ii
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Baenute Franceze . . .	100	—	101	—
	» Italiene. . . .	89		93	—
	* ruble hîrtie . .	2	65	*j75	
Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert k C!l, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Prank-fur* A U
Les Viritables Eaux minirales de
VIGHY
oont Ion Sourceo
VICHY-ETAT
CELESTINS
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
hlfw 1* aoro Mr U Capsule el l’Etlquette.
LâtSeulu Kinfafa/esPastillesdsVichysoof les
PASTILLES VICHY-ETAT
fabrlquâes avcc les sels naturels eztraits des Eaux de Vichy-Stut.
COMPRINlfeS DE VlCHY
«as sels natoreli VICHY-fiTAT „ir priparer i'eao arUflcielli de ViChy gazsuse.
Utnt finiriipourlt fOUUnHH, tilLfitlt.SCRBIC: A. O. OASXBST, Sucaraet.
A. Montaureanu
81, Calea Victoriei, 81 BucurescI Casă de încredere Instalaţiunî de Apă şi Gaz
Canalizări şi Tout â l’ăgout
Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare Şi Pttratonere
Mare depou de lămpi pentru gaz aerian.
Lumină, Incandescentă sistemul cel mal practic
Lavoare, Urinate, Imtalajiunl de tot felul de băi
Sobe de încălzit apă pentru băl,
Furtuni pentru stropit
Pompe pentru fjrădinl
Closete de toate sistemurile cele mai noi, Robinete, etc. Closete pentru casă Vergele pentru scări si Porto-Tablourl.
| 100____________________ 25—10
nou i>iî: tot
Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea funcţionlnd ln biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata in rate trimestreale.
0 sită incandescentă Lei 1,50.
Un bec complect montat cu lumină Incandescentă pentru fiaz aerian Lei 7.50.
Mal posedam un sistem nofl de tot de lămpi, foarte practic (>u şi f&ră lumină incandescentă de atîrnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «(jiUMStofT», care se transformă in gaz aerian-
întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cit a lămpilor cu petrol consumind pe oră l1/» centime.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani.
Aci-st sistem de lămpi încă n’a existat în
Sară şi recomandăm lămpile călduros pretutin-lenî mal ales unde nu exista Societăţi de guz. aerian.	«
Fi lUt şt HK'HRl’F
BucurescI, Strada Smirdan, 8
(102)	(60-15)
I.a Typografia «Epoca» se vinde hir tie maculaturi cu 45 bani Kilogramul in pachete de 10 kilograme.
Cu preţuri loarte reduse
Mare depozit special
de
SOBE PARIGINE
sistem „Chubersky" precum si diferite alte sisteme Maşine de Bucătărie
Sistem American se găsesce Ia
M. SMATNICK
Mll fJUHUSTM, Strada Smirdan, ».î
(12 * 12—10
'amar taman wriiion
Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 fir. 50 cutia
29 Paris, 28 me Grammont şi in toate tarmacîle. 8-8
MARE DEPOU
DB
Ţ . I
pis!
Burlane de Basalt,
TETE DE PLUMB,
FEB ŞI TUCIU
Fort uni do cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tucifl pentru conductTde’ apă, scurgere, băî,
tout ă l’egout, gaz, etc. la
1IAWS MART
BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EQOUT
Hi pentru încălziri centrale

46
(100— 95)
R
KDACŢIA ŞI^ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se jailn tn strada Clemenţei No. 3.
I
Ty	J
TE1RICH & Ci
BUCUREŞTI I ©.—Strada. Berzei.—©. I
INSTALAŢI UNI
DE
TELEGRAF, BftZ Ş'APAi
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
j Aparate de gazj
CL08ETE DE TOATE SISTEMELE
SALON DE EXPOSIŢIE 4100-100 Proecte. — Biurou de Construcţie. — Export
bm—mmhMint I
COMPANIA GENERALA
DE
Conducte de apă din Liege
sfcursaî.a ronâhieI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Aft font transferate (lalea (Jriviţe! 23, BucurescI
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI
Antreprenor al distribuţîunilor de apă pentru R.-SaRAT SINAIA
Execută tot felol de lncrărl de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari
fântâni, lavabouri, watee-closete,
TOUT-A-L’fiGODT, BĂI, AP051ETRE Mare depou de tuburi ţi aparate peutru acest geu de lucrări
Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin in termediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
L. RONNET.
27	50—47
BucurescI. —TipogratU «Lpoca».—Slraila Clame.uţel- No. 3.
—TipograuA <tpoca».—bw-au» i.u
www.dacoromanica.ro