SAMBATA, 5 OCTOMBRE 1896. SERIA IL—ANUL II, No. 272. Ediţia a treia NUMA RUL^IO BANI ABOJfAMMTELK I îcep la 1 şi 15 ale fle-cărei luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucurtqtl la Casa Administraţiei In Judeţ» şi ttreinătaU prin mandate poştala Un an In ţar» 30 lei; In strein&tata 50 iei Şase luni ... 15 » > > 25 » Trei luni . . . 8 > » » 13 » Un namlr in streinitate 80 bani MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZ REDACŢIA No. S-STRADA CLEMENŢEI—No. 8 CA NUMARUL^lO BANI ANUNCIURILE In Bucureşti şi judeţe sa pr*m»ta numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţi» şi la toate oficiile de publicitate Anunciuri la pag. IV..0.80 b. lini» » > » HI........2.— lei * » » » II........8.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un misir rochii S0 bul ADMINISTRAŢIA No. S.- STRADA CLEMENŢEI -No. 8. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URM A TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI SA CAUTĂ UN MITROPOLIT Cînd e ca Prim-ministru un Sturdza, ca ministru de culte un Poni şi la putere un partid ca cel colectivist, vădit ca ori ce dificultate ocazionala, devine un obstacol imposibil de învins. Obstacolul de care îşi strivesc de luni întregi colectiviştii nasurile, este acel pe care dînşil singuri şi 1’aQ creat aruncîndu-se în cunos. cuta aventura relativ la mitropolitul primat. O mică paranteza. Ce calificativ merita un guvern care cu mîna uşoara şi fara nici un scop practic, îşi crează dificultăţi ridi-cînd o furtuna de protestări ? De sigur ca nu merita alt calificativ de cît acela de inept, daca nu de imbecil. Aceasta inepţie, pentru a nu zice imbecilitate, a comis’o guvernul colectivist cînd din senin, fara nici o necesitate de ordine mal superioară, a aruncat pe mitropolitul primat după scaunul arhiepiscopal. Şi ceea ce e mal grav pentru inteligenţa acestor oameni, este că dînşil nu au fost în stare să priceapă prostia după doua saQ trei săptămînl, prostie care era evidentă pentru toată lumea. In loc să caute a repara greşala şi a da o soluţie urgenta chestiei, nemernicii (cuvîntul e parlamentar de cînd d. Sturdza l’a introdus în desbaterile Senatului) s’aO înfundat din ce în ce mal mult în mocirla prostiei şi a neputinţei lor, aşa că astă-zl, după şease luni, chestia mitropolitului Ghenadie este mal vie si mal de actualitate ca nici odată. De altminteri, lucrul, drept vorbind nici nu putea sa se petreacă altminteri, fiind dat ca cel în al cărui resort special intra această chestie este cunoscutul belfer şi spiţer Poni. Probabil că Vasile Pallade, pensionarul de Ia [seminarul din Iaşi şi consilierul intim al belferului, nu era în Bucureşti în cele înlîiu zile ale acestei afaceri, pentru a da spiţerulul sfaturile strict indispensabile ca sa evite o prostie. închidem paranteza. Astă-zl, ca consecuenţă a nesocotinţei arătate mal sus, guvernul colectivist este muncit şi frâmlntat de o mare îngrijire... El caută un mitropolit primat şi... nu-1 găseşte. Se caută aşa dar un mitropolit primat]... Acesta este cuvîntul care caracterizează situaţia guvernului! Cine va descoperi un om care să poata deveni mitropolit primat, acela va căpăta o bună recompensa de la guvern. Recompensa garantata ! lata-ne deci în plină faza de descoperiri... de un om care sa poata ocupa palatul din dealul Mitropoliei. Pina acum, cu toate investigaţiile şi cercetările cele mal minuţioase, a fost cu neputinţa a se găsi o a-semenea pasare rarâ. Silinţe uriaşe s’aQ întrebuinţat, dar în zadar. Stauley a avut mal puţină truda pentru a descoperi pe Liwingston în centrul Africel, de cît acea a colectiviştilor pentru a pune mîna pe un om aproape convenabil cu demnitatea de mitropolit Mitropolitul Moldovei refuză... Fostul mitropolit losef Gheorghian refuza... Kukonu Ghiţâ Mirzescu refuza... în favoarea clientului său de la CaldaruşanI. Un singur om nu refuză... Episcopul Partenie. Dar acesta este refuzat. Guvernul s’a gîndit în profun-ditatea cugetărel lui, la tot felul de soluţiunl. Unii opinează pentru suprimarea pur şi simplu a demni-taţel de Primat şi desfiinţarea Mitropoliei Ungro-Valachiel... Aceştia sunt oamenii ă poigne al regimului, sunt Alexandrii MacedonI al partidului cari voiesc a tăia nodul ne-putînd sa’l dezlege. Alţii sper că plecînd Poni de la minister, orizontul se va însenina, iar mintele întunecate de a-• cest caucliemar permanent, se vor lumina. Colectiviştii mal mărunţel aQ nădăjduit că împăratul Austro-Unga-rieî în înalta sa buna-voinţa, poate le va aduce de la Viena un mitropolit primat. O parte se gîndesc ca sa facă un apel călduros la creştinătatea din orient pentru a nu lăsa o ţara ortodoxa ca a noastră fără mitropolit. Vom vedea dacă vom trai!.,. ARTICOLUL 152 Reluzul magistraţilor de a da curs ac-ţiunel în calomnie intentată de Mitropolitul Primat contra Voinţei Naţionale, merită o serioasă atenţiune şi din punctul de vedere juridic. Articolul ij2 din Codul nostru Penal zice : «ori-ce judecător sau autoritate judecătorească va denega dreptatea ce este datoare părţilor cel vor fi cerut’o, se va pedepsi cu amendă şi se va declara incapabil de a mal ocupa funcţiuni publice de la un an la trei ani», Dar în ce anume constă tăgada de justiţie, şi trebue oare să fie un refuz categoric din partea magistratului de a primi reclamaţia, pentru a se putea aduce în contra acelui magistrat pîra prevăzută de art. 152 din Codul Penal? Nu ! Iată ce zic în această privinţă autorii francezi: «Nu trebuie să vedem o tăgadă de dreptate numai în faptul magistratului care refuză categoric de a se rosti în-tr’un caz cel este supus, sau care refuză de a pune în mişcare autorităţile şi de a face cercetările legiuite, spre a lămuri neînţelegerile părţilor. «Alături de acest caz, negreşit excepţional, şi care era inutil de prevăzut, jurispruden-ţa a găsit alte forme mal obicinuite ale aceluiaşi delict. Rezultă «lin numeroase decisiunî ale Cnrţei de Casaţie eă trebue considerat ea o tăgadă de dreptate amânarea ne-justifieată a unei reclamaţi uni». Ast-fcl dar în cazul special al respingc-rei petiţiunel Mitropolitului de către consilierul Paleologlu care îndeplinea funcţiunea de Preşedinte al Curţel cu Juraţi, există o tăgadă de dreptate, prc cum există tăgadă de dreptate în faptul parchetului care in loc de a da curs reclainaţiunel Mitropolitului, o deţine şi deschide în schimb o anchetă în contra petiţionarului. Ce rămîne de tăcut ? Un lucru foarte sim piu. A rămas în ţară o înaltă Instituţiune, Curtea de Casaţie, care conform art. 36 al lege I sale constitutive este chemată să judece delictele de tăgadă de dreptate, comise de către magistraţi. De la Curtea de Casaţie să ceară acum Mitropolitul pedepsirea magistraţilor vinovaţi. SITUAŢIA D-LUI PONI rtonflictnl Ponl-SIlilcann.— Nemulţumiri generale. — Osttiinen retragere! d-luî Poul. Conflictul Poni-Sllilcanu Am relevat în cîte-va rinduri conflictul foarte acut izbucnit între ministrul instrucţiei şi secretarul său general, precum şi origina şi cauzele acestui conflict. Şi trebue să accentuăm, că deşi toată lumea este nemulţumită, este chiar revoltată în contra d-lui Foni, totuşi d-sa nu caută de loc a se îndrepta, ci bizuit pe protecţia d-lui Sturdza, urmează înainte cu măsurile sale vexatorii şi cu conduita sa insuportabilă. Nemulţumiri generale Regulamentul privitor la aplicarea învăţămîntului primar, a revoltat toată lumea şi atunci am văzut izbucnind o nemulţumire generală în potriva ministrului autocrat şi reacţionar. Dar în afară de aceasta, corpul didactic formulează dese plin-gerî în contra ministrului, care procedează în mod arbitrar, refuză a da audienţe şi se închide in cabinetul său zile întregi fără a permite cui-va să se apropie. Ceea ce a revoltat însă pe guvernamentali, este că ministrul refuză a primi pe deputaţi şi senatori şi adese ori îi ţine în anticameră două ore, ba cite odată le trimite vorba să vie a doua sau a treia zi. La nevoie putem să cităm numeroase exemple în această privinţă şi să dăm chiar numele persoanelor cari au reclamat d-luî Sturdza în contra ministrului Poni. Cestiunea retragere» «1-lui Poui Acum, lucrurile au ajuns deja departe, în cît majoritate» guvernamentalilor vrea să silească retragerea «lin minister a «I-iui l*oni. Această retragere se mai impune, după dînşiî, pentru a se da un fel de satisfacţie şi opiniei publice revoltate de modul brutal cum ministrul a executat detronarea Mitropolitului Primat Ghenadie. De alt-fel, tinerii liberali revendică\ cu drept cuvint ca portofoliul ministerului instrucţiei să se încredinţeze unui liberal de baştină, iar nu unui transfug politic, care acum cîţi-va ani a fost ministru şi în cabinetul Uberal-conservator al generalului Florescu, şi care de cînd a intrat în viaţa politică a fost de toate şi s a plimbat prin toate partidele, iar în partidul liberal n’a intrat de cit numai în ajunul venireî lui la putere. Această situaţie, aceste nemulţumiri încep deja să fie exploatate de d. Stolojan, aşa că ne putem aştepta ca la începutul sesiuneî viitoare a Corpurilor Legiuitoare, d. Poni să fie isgonit din minister, cu toată protecţia de care se bucură din partea d-luî Sturdza. COTIGA LUI MELISSIANO Printr’o scrisoare asvtrlită în cutia de la «Voinţa Naţională», neprihănitul Melis-siano caută să se apere de potlogăriile ce a comis în afacerea lntrepozituluî Steinberg şi restituirel taxelor de accis d-luî Spinka, pe cari noî le-am relatat. Prin însuşi acea scrisoare cinstitul consilier dovedeşte In mod clar, că a nesocotit decisiunile consiliului comunal trecut şi a fostei comisiunt interimare, cari dispuneau desfiinţarea tntrepozitelor existente pe atunci şi nepermiterea tnfiinţărel altora noul. Din cuprinsul acelei scrisori, reese tn mod lămurit potlogăria lui Melissiano, prin faptul că se contrazice singur, declarlnd la Început că el a aprobat înfiinţarea între-pozitului lui Steinberg Î11 conformitate cu legea, iar mal la vale afirmă că In această afacere nu se începuse de cit tcrmalităţile, www:da€oromamca.ro eraţi deja introduse tn beciurile din calea Văcăreşti 142. Se fereşte Insă Melissiano să spuuă că a fost avocatul lui Steinberg, încă de clnd a-cesta fusese surprins cu mărfuri de contrabandă In Bâneasa, şi că tu calitate de a-vocat a consiliat pe clientul său să facă o cerere la primăria din Capitală pentru Înfiinţare de întrepozit, pe care el însuşi a aprobat’o, după ce a impus funcţionarilor de la accise să facă un referat favorabil. Dacă afacerea a fost curată, după cum se încearcă să afirme Melissiano, pentru ce colegul şi mult iubitul săti amic Sulacoglu, a desfiinţat întrepozitul Steinberg, pe care după cum singur declară, Melissiano îl înfiinţase în conformitate cu legea şi regulamentul legel maximului—cu toate că nici una din condiţiunile prevăzute în art. 6 din regulament nu afl fost îndeplinite ? Ori Înfiinţarea lntrepozituluî a fost în regulă aprobată de Melissiano şi atunci d-1 Sulacoglu l’a desfiinţat în mod ilegal; sad a fost un matrapazlîc la mijloc. Dovadă Insă că afacerea nu a fost curată şi că însuşi Melissiano vedea gheşef-tul, este următoarea parte din faimoasa scrisoare, pe care o reproducem : «Sunt sigur că-ţl dai cu pumnii în cap de prostia mea, că am scăpat aşa chilipir, care dacă ţi-ar fi intrat pe mină, te-ar fi scăpat pentru vecie de toate necazurile». Prin faptul desfiinţărel lntrepozituluî de amicul Sulacoglu, se dovedeşte deci că lucru curat n’a fost la mijloc şi dacă Melissiano n’a scăpat pe vecie de toate necazurile lumeşti, tot a putut să-şi agonisească ceva, rămtind cu necazul că simpaticul săti amic l’a împedicat să-.şl ajungă pe deplin scopurile ce urmărea. Poate însă Melissiano să aibă o singură consolaţie şi să mulţumească chiar colegului şi amicului săfl de serviciul pe care i-l’a făcut, lăsîndu-1 să cadă de o cam dală numai îu cutia cu scrisori a «Voinţei Naţionale», In loc să meargă în cotiga de la Văcăreşti. Tot prin «Voinţa Naţională» Melissiano a avut cutezanţa să desmintâ cele relatate de noi cu privire la gheşeftul Spinka, dar spre nenorocul lui, Î11 loc să se desvi-uovăţească se înfundă şi mal rătt. Melissiano afirmă că nu a voit să ţină seamă de avisul serviciului contencios prin care se respingea cererea de restituire a lui Spinka, aviz dat In urma studierii dosarului afacerii. Contenciosul studiase în deajuns legea maximului şi rezultatele analizei. Pentru a înlătura însă acest aviz, îndată după plecarea d-lul Sulacoglu, Melissiano trimite pe Spiuka la serviciul accizelor unde un funcţionar ÎI face petiţiunea prin care cerea din noii restituirea taxelor de acciz pentru toate materiile prime ce introdusese pentru fabricaţiunea asfaltului, de la 1 Iulie 1893 pînă la 1 Aprilie 1896. La această cerere Spinka a anexat şi 15 eşantiloane cari nu erafl privitoare la materiile introduse de el, de oare-ce ele nu ad fost liberate de biuroul pe unde se introdusese În oraş mărfurile. Îndată ce rezultatele analizei ad sosit la accize, Spinka s’a grăbit să ceară—pe baza analizei—restituirea, iar Melissiano a pus următoarea rezoluţiune : Se va restitui diferinţa de 3 Ici la suta kilograme, adică 4,200 lei în total. Este o minciună sfruntată din partea lui Melissiano cînd afirmă că a mal pus în rezoluţiune următoarele cuvinte: «în cazul cînd se va constata că a făcut contestaţiunî îu regulă». Hîrtia cu rezoluţi unea de mal sus a fost trimisă de la accize la comptabilitate spre a se ordonanţa suma de lei 4,200. Dacă Melissiano s’ar fi ocupat de contestaţiunî, accizele erau In drept să facă cercetare la biuroul de intrare. După ce s’aft verifieot de comptabilitate cautitâţile de mărfuri şi taxele de restituit, s’a aşteptat sosirea d-lul Sulacoglu, care văztnd potlogăria şi voind să o împiedice, a pus următoarea resoluţiune pe hîrtia chiar prin care Melissiano botârîse restituirea: «D. perceptor al biuroului de accise de la gara de Sud ne va referi dacă s’a făcut contestaţiunî in regulă conform art. 66 din regulament». Ar fi avut oare vre-un rest această rezo-lutiune a d-lul Sulacoglu, dacă după cum afirmă Melissiano ar fi pus-o dînsul mai întiiu ? Spre marea mîhnire a lui Melissiano, biuroul accizelor de la Filaret răspunde că pentru cele 16 eşantiloane nu s’a găsit nici o contestaţiune făcută. Faţă cu acest răspuns categoric d. Sulacoglu nu a putut face alt-ceva de cit de a opri restituirea. Si d. Melissiano susţine Încă că nu a fost gheşelt la mijloc, cînd el nu ţine seamă de rezultatele analizei chimice anterioare lunel Aprilie 1896, cînd el se fereşte să observe regulamentul, cînd el ordonă restituirea ba-zlndu-se pe analiza a 15 eşantiloane, cari s’ad dovedit că nu provin din mărfurile taxate de Spinka, căci uu s’a găsit nici o contestaţiune făcută ? Zadarnic te încerci domnule Melissiano să-ţi Însuşeşti resoluţiunile puse de d. Sulacoglu pentru ca să treci de om cinstii; să înţelege de ajuns pentru ce nu mal slăbeşti pe d. Sulacoglu din protestaţiile de a-iniciţie. Nu credem Insă ca şi d. Sulacoglu să te considere ca amic, ca mult iubit amic; cauza o ştii şi d-ta şi toată lumea care iţi cunoaşte apucăturile. Încă o dată, bagă de seumă ca din Cutia Voinţei să nu te trezeşti' In Cotiga parchetului. CAROL MOLLER si «BIBLIOTECA PENTRU TOŢI* Pe calea Victoriei, la colţul Pasagiu-lul Romîn, aţi văzut negreşit adesea in pragul prăvăliei sale pe C&rol Muller librarul. Talie potrivită, gros, tuns ca la cazarmă, figură rotundă, blond şi cu ochii albaştri, simţi imediat că al In faţa ta un om bun, o fiinţă blindă şi dacă al schimbat cite-va cuvinte cu dînsul, te convingi că mintea lui nu e preocupată de cit de un singur gînd ; « Vulgarisa-rea lUeraturel». N’a rămas autor strein de o valoare recunoscută, ale cărei opere să nu fie deja traduse în limba romînească şi răs-pindite în public prin Biblioteca pentru toţi, pe cînd manuscrisul altor opere aşteaptă rîndul lor spre a trece la tipar. N’a rămas autor romîn, la al cărui talent să nu fi recurs Carol Mtlller spre a răspindi In clasele de jos gustul prosel şi versului romînesc. Cu o activitate fără seamăn, lafie-care două săptămînl, ba adesea chiar în flecare săptămină, editorul Mtlller scoate de la tipar o nouă broşură şi fără să se întrebe dacă se va vinde sad nu, dacă va pierde sad va cîştiga, râspîndeşte prin toate oraşele ţărel studii de artă, cărţi pentru educaţia tinerimel, volume de istorie şi literatură. Pentru a duce la bun liman opera sa de vulgarisare a literaturel, a găsit formula practică, formula ideală pentru cititor : eftinătatea, căci astă-zl cu 30 de bani Carol Muller îţi dă un elegant volum format mic, lesne de purtat. Publicaţiunile sale mal ad şi alt merit: ele se adresează la toate clasele sociale şi sunt pentru loate vlrstele. Om de Stat, artist, simplu amator de nuvele sad romanurl, filosof, geograf, femei, copil chiar, fie-care găseşte în bogata Bibliotecă pentru toţi, cel puţin un volum care să’l intereseze. începută la 1895 1 Martie, Biblioteca pentru toţi a produs pînă acum 90 de volume, trase fie-care în cîte 10,000 exemplare şi Carol Mdller a cheltuit pentru această operă nici mal mult nici mal puţin de cît colosala sumă de una sută de mii lei. In catalogul săd aşa bogat, întîlneştl de altminterea numele tutulor literaţilor noştri de frunte, precum: M. Zamfi-resru, Vlahuţă, T. Maiorescu, Duiliu Zamfirescu, Anton Pann, D. Bolintineanu, Creangă, Radu Rosetti, Depărăţeanu, Caragiale, D. Olănescu, Dulfu, Sihleanu, Filemon, etc, etc., şi pentru că un invidios a acuzat pe Carol Mdller că ar specula asupra trebuinţelor literaţilor noştri, e poate aci locul să spunem că el trâeşte in cele mal prieteneşti relaţi-unl cu autorii rondul şi că punga sa le este larg deschisă în toate transac-ţiunile ce are cu dînşil. Ultimele publicaţiunl sub presă ale «Bibliotecel pentru toţi» sunt: H. G. Lecca, 5 poeme, şi Calendarul ilustrat pe anul 1897. De altminterea eată şi catalogul complect al tuturor volumelor apărute pînă astă-zl: No. 1. Andersen, Poveşti alese. » 2. 8. FI. Marian. Păsările noastre. » 3. Mihail Zamphirescu, Clntece şi plîngerî, I. »4-5. Herbert Spencer, Despre educaţie. » 6. A. Vlahuţă, Icoane şterse. » 7. Carmen Sylva, De prin veacuri, I. » 8. Miehelet, Rominia, Roma, Piza, etc. » 9. Leo Bachelin, Castelul Peleş. » 10. T. Maiorescn, Nuvele şi schiţe. » 11. Andre Theuriet, Din tinereţe, etc. nuvele. » 12. M. Demetreacu, Nuvele. » 13. Duilia Zamfirescu, Nuvele romane. » 14. Wilkins, Antichitatea romană. » 15. Or. M. Alexandrescn, Proză şi poezii. » 16. Anton Pann, Povestea vorbii, I. » 17. D-na Colomb, Istorioare. » 18. Dumitru Teleor, Schiţe umoristice. » 19. Alfred de Musset, La ce visează fetele. » 20. Bolintineanu D., Legende istorice. » 21. Oenevraye. Ombra, roman. » 22. Maistre Xavier, Călătoria împrej. odăii mele. > 23-24. Popovici-Bănăţeanu. Din viaţa meseriaşilor. » 25. Anton Pann, Povestea vorbii, II. » 20. Biografiile oamenilor celebri. » 27. Mahaffy, Antichitatea greacă. » 28. » 29. * i!?' ) Creangă, Opere complecte. » 34. Ioneson Oion. Istorice. » 35. Dumitru Stanceacu, La gura sobei. » 36. Poveşti de Crăciun. » 37. Radu D. Rosetti, Proză şi epigrame. » 38. Qoethe, Werther, roman. » 39. Anton Pann, Povestea vorbii. III, (ultim) » 40. Carmen Sylva, De prin veueurl, II, (ultim(. » 41. Huxley, Noţiuni asupra ştiinţelor. > 42. Depărăţeanu. Doruri şi amoruri, I. > 43-44. Adamescu, Modele de discursul! ro- mi ne. » 45. Depărăţeanu, Doruri şi amoruri, II. (uit.) » 46. Dr. Urechia, Duşmanii noştri. - 47. Mih. Zamphirescu, Clntece şi plîngerî, I II, (uit.) 2 EPOCA » 48-49. Gr. Adamescu, Modede de discursuri straiue. » 50. Pecaut şi Bande, Convorbiri despre artfl, I. 51 A. VlahuţS, Din goana vierii, I. 52. Pranşois Coppee, Prietene, roman. 53 Wildenbmch, Doul Trandafiri. 54. Bourde, Patriotul. 55. Radn D. Bosetti, Din Inima. 56. Pecant şi Bande, Convorbiri despre ar- ta. II, (uit.) 57. A. Vlahnţă, Din goana vieţii, II. 58. Caragiale, Schiţe uşoare. 59. A. Vlahuţl, Din goana vieţii, III, (ultim). 60. Abatele Prdvost, Manon Lescaut, ro- man, I. 61. D. B. Bosetti, (Max), Trotuarul Bucu- reştiulul. 62. Tennyson, Enocli Arden, poemă. 63. D. C. Oll&nescn (Ascanio), Satire. 64. Costin, Spre primăvara. 65. Prdvost, Manon Lescaut, voi. II. 66. » s> » III. 67. 1 Minunile universului, voi. I. 68. ( * , » II. 69. ) » » r III, (ultim.) 70. P. Dnlfn, Legenda Ţiganilor. 71. Censt. StSncescn, Ce este frumuseţea. 72. Buzoiann, Egiptul. 73-74, A. Vlahuţă, Dan, partea I. 75. A. Sihleanu, Armonii Intime. 76-77. A. Vlahnţă. Dan, partea II şi ultima. 78. Angier & Sandean. Ginerile lui’ Poirier. 79. A. Pann, Nastratin Hogea. 80. \ 81. 1 82. > Filemon, Ciocoii vechi si noul, roman. 83. ( 84. ) 85. Adamescu, Biografiile scriitorilor romlnl. 86. Pntlitz, Ce povesteşte pădurea. 87. Buzoiann, Hesperide. 88-89. A. Dumas fiul, Denisa, comedie. Aveţi de unde alege ce vă place mal bine. ram, pe care-1 primeşte zilnic la minister, înaintea şefilor de divizii şi înaintea altor persoane din afara. D. deputat Efreni Ghermani s’a întors în ţara, chemat de guvern pentru a i-se oferi prefectura judeţului Vlaşca. Azi s’a început concursul pentru darea de concesiuni de farmacie. Comisiunea examinatoare se compune din d-iiilfarmacist Trausch, doctorii Măl-dftrescu şi Grecescu şi farmaciştii Nicu-lescu si Altîn. Astă-zl se judecă două procese omor. EXPORTUL PETROLULUI de EDIŢIA a 3 # INFORMAŢII La solemnitatea punere! pietrei fundamentale a portului de la Constanţa, vor asista şi Principele ereditar de Saxa-Coburg-Gotha şi Marele Duce Boris Vladimirovicl, cari vor rămîne în ţara pînâ după vizita M. Sale Regalul Alexandru al Serbiei. Azi la ainiazl se vor întoarce toţi miniştrii de la Sinaia .pentru a se întruni după ainiazl la un consiliu. Bancherii mari din Capitala refuza de a mal da împrumuturi zarafilor şi cămătarilor, în urma dispariţiei cămătarului Kornea din stra- da Regală. Inspectorul Sanitar, d. dr. Miliail, a fost trimis la Iaşi spre a lua măsuri severe pentru localizarea şi stingerea epidemiilor ce bîntue acest oraş. In acelaşi scop a fost trimis şi la Botoşani d. dr. Oncescu. In privinţa retragerei silite a d-lui Palladi din minister, mai aflăm că s’a găsit şi numele boaleî care să justifice plecarea d-sale în streină tate. Se eice că ministrul Palladi suferă de diabet. Se pare că ministerul de interne e hotârît a disolva consiliul comunal din R.-Sărat, pentru a putea da ast-fel comuna în exploatarea unei singure familii colectiviste, în exploatarea Lupeştilor, cei mal o-dioşl oameni din întregul judeţ. Samsarul guvernului, <1. <*h. Hîrzcscu, a fost ori «limiiieuţâ din noâ la C.'ăldăruşani. 1. P. S. Na Mitropolitul primat i-a declarat categorie eă degeaba aleargă, de oare-ce nici nu mai vrea să stea de vorbă eu disisul in privinţa unei împăcări umilitoare eu guvernul. Ni se spune că funcţionarii superiori al ministerului lucrărilor publice sînt foarte amărîţl, din cauza că ministrul C. Stoicescu manifesta o dragoste prea suspecta pentru un samsar evreu anume Avrum Bay- De la Juraţi Sesiunea curte! cu juraţi de la I la 10 Octombrie nu s’a deschis de cit eri, din causă că nu s’a putut constitui comisiunea juraţilor mal înainte. Curtea este ast-fel compusă: Preşedinte d. consilier de curte Cerchez, membri d-nil judecători de tribunal Vlasto şi Angliei; fotoliul ministerului public este ocupat de d. procuror Ha-mangiu. Alaltă-erl urmau să se judece două procese: al lui Benjamin M. Thierer pentru omor şi al lui lohan Daniel pentru atentat la pudoare. Cel d’intîiQ a fost amînat pentru ziua de 12 Octombrie şi cel din urmă pentru ziua de 14, pre-lungindu-se sesiunea cu patru zile, adică pînă la 14 Octombrie inclusiv. Ieri s’a înfăţişat: Ghiţă Gavrilescu, a cuzat de tîlliărie săvîrşită în ziua de 1 Aprilie, intre orele 12 şi 3 şi jumătate din zi, în strada Mina No. 10, cînd aa-meninţat şi lovit pe d. Costache Ruso-vicl, de la care a furat mal multe lucruri—fapt relatat de noi la timp; Niţă Miulescu, care a procurat cheile falşe cu ajutorul cărora Gavrilescu a intrat în casa d-lu! RusovicI şi care a sugerat chiar autorului principal ideea acestei tilhăril; şi Costache Curcan, care era sergent de stradă şi avea in postul săfi locuinţa d-lul RusovicI, care a conceput planul tîlhâriel şi a ajutat pe Gavrilescu la comiterea el. D. N. Vlâdescu vorbeşce pentru par tea civilă, făcind perfect istoricul faptelor. D. procuror Hamangiu începe prin o disertaţie în care arată că una din cauzele creşterel criminalităţel la noi este indulgenţa magistraţilor, în specie a juraţilor; apoi d-sa cere neîndurare mal cu seamă pentru Costache Curcan, a că rul însărcinare era tocmai de a păzi viaţa şi averea cetăţenilor. Pentru acuzaţi vorbesc d-nil Sfetescu, Sotir şi locotenent Teodorescu, cari is butesc să obţină de la juraţi circumstanţe uşurătoare. După o scurtă deliberare, comisiunea juraţilor vine cu un verdict de culpabilitate pentru toţi acuzaţii; în consecinţă, la orele 8, Curtea pronunţă hotărirea prin care sunt condamnaţi : Ghiţă Gavrilescu la 5 ani închisoare corecţionalâ; Niţă Miulescu la 2 ani închisoare co-recţională; şi Costache Curcan, gardistul, la 5 ani de reclusiune. Deprecia rea petrolului.—Concurenţa străină—A«ociH(iiiue de export. Ilcpreclarea petrolului Industria petroliferă în Romlnia lasă foarte mult de dorit; ea n’a putut lua o dezvoltare mal mare, de şi Romlnia poseda resurse din cele mal bogate, din cauză că exportul petrolului este foarte mic, aşa în cît din producţiunea| anuală evaluată la 7400 vagoane, abia se pot exporta 1400 vagoane. Ceea ce face că mal lot petrolul nostru se consumă în ţară. Şi exploatatorii se tem, cu drept cuvînt, că sporind producţiunea şi ne-putîndu-se exporta mal mult de 2000 de vagoane, — conform convenţiunel cu Austro-Ungaria,—s’ar deprecia cu desă-vîrşire preţul petrolului. Concurenţa si răi nit Teama aceasta este foarte justificată, căci în condiţiunile în cari se află azi exportul petrolului, supraproducţiunea, care nu poate găsi debuşeurl în străinătate, ar sili pe exploatatori să o vtndă cu preţ foarte scăzut ca să se poată debarasa de ea. In faţa acestei stări de lucruri, ceea ce trebue să preocupe pe exploatatorii de păcură este desvoltarea exportului. Şi ceea ce a impedicat pînă azi desfacerea petrolului romîn în străinătate, a fost pe de o parte concurenţa petrolului american şi rusesc, iar pe de altă parte lipsa orl-cărel înlesniri pentru transportul petrolului din Rcminia in pieţele străine de desfacere. Şi cu toate acestea pozlţiunea geografică a ţărel noastre e mult mal favorizată, de cît a celor-l’alte ţări producătoare; petrolul rusesc din Caucazia, ca şi cel american, ah de parcurat o distanţă enormă, pe cind Romlnia are o posiţiune în centrul Europei şi două căi naturale : Dunărea şi Marea Neagră, de cari se poate folosi în mod foarte avanlagios pentru transportul producţiunel sale petrolifere. Pe aceste căi ea ar putea să-şi asigure debuşeurl însemnate în Germania şi în alte State. Este însă necesar pentru aceasta a se înlesni transportul pe căile ferate pînă la Giurgiu şi Constanţa, întiinţindu-se un număr suficient de vagoane-cisterne şi instalîndu-se in aceste porturi rezer-voare-cazane pentru transmisiunea petrolului din vagoanele-cisterne în va-poarele-cisterne. Attociatiune de export Afară de aceasta, ceea-ce împiedică încă dezvoltarea exportului şi încarcă foarte mult cheltuelile, sunt intermedia ni saO mal bine zis samsarii, cari se vîră în toate. Exploatatorii noştri sunt obicinuiţi să vindă producţiunea pe loc şi lasă pe mîna intermediarilor traficul cu străinătatea. Din această cauză petrolul devine scump şi este lesne con curat de cele-l’alte pieţl producătoare. Toate aceste inconveniente ar dispare şi exportul petrolului ar lua o repede desvoltare, dacă proprietarii terenurilor petrolifere din ţară ar forma o asocia-ţiune de export cu capitaliştii străini cari sunt dispuşi a participa într’o a-semenea asociaţiune. După nun suntem informaţi, ciţl-va capitalişti străini atl făcut deja propuneri de* asemenea natură exploatatorilor de petro!uri de la noi, şi dacă s’ar putea stabili o înţelegere pentru formarea unei societăţi de exploataţiune, cestiu-nea petrolului ar intra pe o cale bună şi viitorul industriei petrolifere ar fi pentru mult timp asigurat. (Serviciul Agenţiei Romine) Glasgov, 3 Octombrie. Intr’un discurs pronunţat eri, d. Canon, subsecretar parlamentar lu ministerul afacerilor străine, a explicat motivele expediţiunel Nilului care are de scop să respingă pe dervişi, să ajute pe Italieni la Kasala şi să prepare reluarea Sudanului de către Egipteni Vorbind apoi de afacerile din Armenia, d. Curzon declară că Englitera trebue să facă demersuri legale pentru protegerra armenilor, dar că nu poate să facă un rezbel iu favoarea lor. Interesele engleze sunt acelea ale păcii, ale prosperităţii şi lealităţii faţă de concertul european.—Englitera trebue să convingă puterile că interesele sale nu sunt egoiste şi că nici un motiv neleal n’a inspirat atitudinea guvernului faţă de Rusia. — Guvernul crede că nici Rusia nu este animată de vr’un motiv egoist. Paris, 3 Octombrie. O învoială s’a încheiat la Petersburg în virtutea căreia se aplică Tunisului toate convenţiunile comerciale franeo-ruseştl. Rusia se va bucura în Tunis de tratamentul naţiunel celei mal favorisate, afară de Francia. Amsterdam. 3 Octombrie. Banca irlandeză a ridicat scomptul sâfl. de la 3 la 3 şi jum. la sută. Constantinopol, 3 Octombrie. Se desminte ştirea din Atena privitoare Ia o luptă produsă la Grevena între trupele turceşti şi insurgenţii. Darmstadt, 3 Octombrie. Se asigură că Majestăţile Lor ruseşti vor prelungi aci şederea lor pînă la 8 Octombrie. Roma, 3 Octombrie. Tibrul a debordat In urma ultimelor ploi. Interiorul oraşului n’a suferit. Berlin, 3 Octombrie. Exposiţia industiială s’a închis. Madrid, 3 Octombrie. Oficial.—Un detaşament a fost atacat lingă Manilia de rebeli. — Detaşamentul a fost silit să bată in retragere, lăsînd pe teren 18 morţi, dintre cari doui ofiţeri şi 23 de răniţi. Cettinge, 3 Octombrie. Ştirea dată de unele ziare In privinţa unei visite a Prinţului Nicolae Papii nu este de loc întemeiată. Paris, 3 Octombrie. Ministrul de interne a ordonat punerea în libertate imediată a anarchistulul Tywan. Constantinopol, 3 Octombrie. Corabia Wladimir a flotei voluntare ruseşti, a trecut Bosforul, avtnd pe bord emigraţi şi trupe. ŞTIRÎ DIVEH.SE C rimeDelicte.—Accidea te.—Intim plărî 1)0 CAPITAL.! Cadavru găsit.—Astă-zl dimineaţă, pe la orele 8 şi jum., nişte lucrători aă găsit In dosul cimitirului Gheucea, cadavrul unul bărbat. Poliţia fiind încunoştiinţată despre această sinistră descoperire, comisarul secţiei respective s’a transportat la faţa locului şi a început primele cercetări. S’a constatat pînă acum că acel cada vru este al unul vier din împrejurimi numit Marin Mârculescu. El poartă o rană mare în piept, prove nită din împuşcătură. Toate probabilităţile sunt că vierul atost asasinat. Poliţia cercetează pentru descoperirea cri minai ului. Agresiune brutală.— Eri seară locuitorul Ghiţă Sganta din comuna Belciugatele, venind In Capitală pe Şoseaua Pantelimon, -a eşit înainte doi indivizi, cari l’aă bătut In mod barbar şi l’aă lovit cu un satir In cap. Nenorocitul a căzut In nesimţire In mijlocul şoselei. In momentul elnd tilhăril eraii ocupaţi cu devalisarea victimei lor, un agent al Poliţiei de siguranţă care din tntlmplare trecea pe acolo, auzind gemetele rănitului, dă alarmă şi cu ajutorul a doi sergenţi de oraş aii arestat pe cel doi tilharl numiţi Pândele ’Irvulescu şi Manea Ivan Belivacă, şi conduşi la secţia respectivă. Rănitul a fost transportat la spitalul Co-lentina. Starea lui nu este gravă. DIN TARA O pădure In flăcări. — Astă noapte, pe la orele 12. un inceudiă violent a izbucnit în pădurea d-lul C. Cioplan din comuna Belciugatele. Aă ars peste 100 de pogoane de pădure tlnâră de 7 ani. Piuă acum nu se cundşte din ce canze incendiul a luat naştere. Autorităţile locale cercetează. Pagubele sunt mari. DIN STREINĂTATE Ţarul Ia Bruxelles. — Sunt cîte-va zile de cind un individ îmbrăcat cu o manta lungă şi jerpelită, purtlnd pe cap un bonet Împodobit cu pene de tot soiul şi cu o coadă de mătură In mină, se preumbla ma-jestos pe şoseaua Louvain din Bruxelles, avînd o suită imposantă pe care o formaţi toţi copil din acel cartier, cari din cînd în cind Îl bombardaţi cu tot felul de proiectile ce le eşeaă în cale. Mîndru şi dispreţuitor, omul nostru îşi urma calea In linişte, oprindu-se din cînd in cînd pentru a ţine clte o cuvîntare incoerentă. La un moment dat, proiectilele asvîrlite de suita acestui nenorocit Încep să fie cu mult mal puternice şi să-I pună chiar în pericol pielea. Un clrciumar după acea şosea, făcîndu-i-se milă îl atrage în prăvălia sa. Abia apucă să intre în circiumă şi bietul nebun, începu să răcnească şi să gesticuleze cuprins de o furie teribila. In culmea mtniel el striga: «Eă sunt împăratul Rusiei, val de aceia cari nu-mi se vor supune! Ascultaţi afară entusiasmul armatei mele ; am venit aci ca să vă omorîm pe toţi şi să luăm oraşul cu asalt»! Iu acelaş timp, cu o puternică lovitură ce a dat cu coada de mătură ce avea In mină a răsturnat şi sfârlmat In bucăţi toate sticlele şi paharele ce erau înşirate pe rafturile negustorului. Poliţia înş'iinţată, sosi la timp pentru a lega cot la cot pe «Ţarul furios» şi a-1 conduce la comisariatul cartierului, unde medicul constată că nenorocitul era nebun de legat. El este un nenorocit lucrător în \ îrstă de 41 de ani. Comisarul de poliţie, după ce l’a pus In cămaşa de forţă, la înaintat la infirmeria închisorilor. DIN PRESĂ ZIARELE DE AZI -------'Coiwlifw/tOMaîwIsubtitlul «Un ministru de interne» caracteriza capacitatea d-lul Cantacuzino : Dintre toţi miniştri însă de mal sus, a* cela de care se crede că şi-a greşit... portofoliul este d. Gogu Cantacuziuo, ministru de finanţe. Dacă d. Cantacuzino pleacă de la finanţe, el dovedeşte că poate fi înlocuit cu unul mal bun acolo, fără ca să aibă pentru el presumţia că ar fi un mal bun ministru de interne. Ba, el are ceva mal mult pentru dlnsul.el are dovada că va fi un prea slab ministru de interne. S’o dovedim. D. Gogu Cantacuzino nu cunoaşte apoi ţara şi oamenii şi boroboaţele ce le-ar comite, l’ar face perfect de rls. In aceste împrejurări venirea la ministerul de interne a d-lul Gogu Cantacuzino, ar forma o dovadă pentru orl-ciue că gu- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 85) LOITIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII X3E FOC PARTEA A PATRA JT J¥ T Ff /Ş JL li I Căutaţi pe negrul care era în serviciul lui Tom Powell boxorul, fse numeşte Ji-mes Turner, omul mascat s’a descoperit înaintea lui In circumstanţe prea solemne, pentru ca el să T fi uitat figura şi cu vre-o sută de dolari veţi putea cunoaşte pe teribilul inamic. In tot cazul, mal aveţi un an de linişte, ptnă să Înceapă campania Iii contră-vă, fiind-că aşteaptă acest timp ca să primească forţe noul din Rusia şi trebuie cel puţin şease luni pentru ca cererea sa să ajungă la consiliul suprem şi mal cu seamă pentru expediarea ajutoarelor ; de oare ce toate aceste aceste cestiunl sunt supuse unor formalităţi lungi şi mi-uţnioase. Adio, domnilor, aceasta este tot ce vă pot spune. După două-zecl şi patru de ore Luce pleca din Melbourne. Opt zile de-a rîndul, Canadianul, Laurent, Olivier şi toţi Nagar-nookl alergau din casă în casă, din circiumă în circiumă şi In toate colţurile Mei-bournulul pentru a regăsi pe servitorul Iul Tom Powell; toate căutările lor aii fost zadarnice. El aflarâ numai că acest negru, părăsise casa boxerului, imediat după moartea Iul şi că un alt gentilom 11 căutase după ce moartea boxerului a fost cunoscută In oraş, dar că şi acela nu a putut afla de urma lui. El nu se Inchietară de această particularitate In aparenţă de puţină importanţă pentru el ; dar noi cari cunoaştem circumstanţele mal bine de cit dlnşil, înţelegem uşor că acest gentilom nu era de cit omul mascat care venea cu speranţa de a ’şl relua cel 250.000 de lei pe cari ÎI numărase cu o seară înainte boxorulul, şi dacă negrul dispăruse, cauza este de sigur că la moartea stăplnulul săd el pusese mina pe acea sumă enormă, a cărui e-xistenţă la boxor nu o cunoştea nimeul a-fară de el şi cu persoana străină care o adusese. Făcind tot ce ’1 sta prin putinţă pentru a găsi pe Jimes Turner, Olivier şi companionii săi inceturâ căutările, lăslnd această cestiune la voia Intlmplărel. — O să dăm peste el cind nici nu ne vom giudi, zicea Canadianul, fatalist din ce In ce mal mult. El se pregăteai) acum pentru a pleca la Locul Lebedelor. Olivier Işl înregistrase concesiunea sa şi decepţiunea administra-ţiunel locale fu colosala vâzînd o atlt de mare cantitate de pămînt, aproape o sută de mii de hectare, şi o mină atlt de bo- gată seăptndu-le din mină. Comercial şi oamenii de afaceri în gene-ueral fură lare emoţionaţi, afltnd descoperirea unei noul mi no aurifere şi în acelaş timp concesiunea tu circumstanţe atlt de excepţionale. Aurul pe care Gilping 11 schimbase şi a cărui provenienţă mal toţi o ghiciseră, dăduse lovitura decisivă emo-ţinuet tutulor, de oare-ce după părerea tu-tnlor, nu se văzuse nici o dată aur mal curat şi mal frumos pe pieţele oraşelor. De asemenea şi din Sydney veni repede vestea că Olivier şi prietenii săi vlnduseră, pentru aproape două milioane, aur de a* eeeaşl calitate. Din toate părţile ofertele diferitelor companii şi ale capitaliştilor însemnaţi veneail zilnic la «Oriental-llotel» cu acel spirit de biguri şi de aventură pe care descoperirea aurului îl adusese în Melbourne. O asociaţie mare de ^capitalişti oferise lui Olivier, lărâ să ştie unde este mina şi cită cantitate de aur se poate extrage, suma de 50.000.000, nu pentru a ceda concesiunea, de oare-ce această operaţiune era imposibilă prin chiar condiţiunile concesiune!, dar numai pentru a ie da dreptul de a exploata mina în timp de 20 de ani, angajindu-se a le vărsa 25 000.000 la facerea contractului şi cea l’altâ jumătate asigurată după şease luul la banca Australiei. Propunerea era foarte atrăgătoare, dar Olivier şi Dick de cnmun acord aă res-pins’o. După aceasta Canadianul se ocupă imediat pentru a ’şl recruta o mică trupă de două-zecl de oameni, pe cari singur să ’I eleagă dintre Canadienii şi Francezii din localitate pe cari el 11 cunoştea de multă vreme şi a căror cinste era la adăpostul orl-cărel bănuieli. Pentru exploataţinnea Locului Lebedelor, acest număr era suficient. Pentru ca munca să profite tutulor, el aă fost angajaţi In masă cu un sfert din beneficiul exploatărel, cele l’alte două sferturi trebuind să revie proprietarilor ex-ploataţiunel. Escanda a fost pusă sub conducerea u-nul bătrln numit Collius, amic particular al Iul Dick, care ca şi dînsul străbătuse In lung şi în larg Australia şi cunoştea perfect situaţiunea Locului Lebedelor. Fie-care dintre el a fost înarmat cu cîte o carabină cu repetiţie, cu clte uu pumnal şi uu revolver. Expediţiunea era In tovărăşită şi de vre’o 12 clini gigantici de provenienţă engleză şi de o ferocitate extraordinară. Uu convoi de căruţe încărcate cu unelte, muniţiunl şi proviziunî diverse însoţia pe lucratori. Preparativele terminate, caravana porni direct pen'ru Locul Lebedelor, unde trebuia să ajungă, ţintnd seamă de dificultăţile călătoriei şi de mersul Încet al atelagilor, după patru luni de drum neîntrerupt. Canadianul şi prietenii săi nu aă plecat în acelaş timp cu expediţiunea. de oare ce el fâceaă acest drum călare, aşa dar cu mult mal repede. El deciseseră să meargă mal îutîitt să viziteze minele de la Saint-Stephen, apoi să meargă In tribul Nagar-nookilor pe cari Wilgo să-i decidă a veul să locuiască vastele şi abudentele cîmpil ale concesiunel, pline de vînaturl diferite, de unde li se trăgea şi numele de Staţiunea lebedelor. In ajunul plecărel lor, Vulturul Negru se duse pentru ultima oară la Devil’s taveru unde avu o ultimă întrevedere ca vestitul Bob. El se Inţeleseseră ca trupa bătătorilor de tufişuri, şi mal nerăbdătoare de cind va- loare Locului Lebedelor era cunoscută la Melbourne, să plece după trei zile de la plecarea Canadianului şi a amicilor săi din Melbourne. Koanoak, Nirooba şi cel-l’alţl trei indigeni trebuia să-l însoţească şi să păstreze aceeaşi distanţă între cele două trupe, pînă In ziua în care Wiligo va veni să înştiinţeze pe oamenii săi, că totul este gata de a putea fără nici o teamă ataca şi prinde pe teribilul Tidana şi pe tovarăşii săi. Cea mal mică infracţiune la aceste instrucţiuni putea să atragă nereuşita expediţiunel. — N’al nici o teamă II răspunse Bob, eă îmi cunosc oamenii, se vor supune cuvînt cu cuvînt la preceptele mele, şi de şi sunt mal bine de trei sute, şi numai fruntea tufişurilor dar toţi preferă să urmeze planul tăă de cit un atac deschis In faţa lui Tidana. Vulturul Negru se întoarse apoi la otel, după ce făcu recomandaţiunile necesare lui Koanook. Amicii săi nu îl observaseră lipsa. Ideia ca şeful Nagarnook să trădeze pe fratele său Tidana şi pe tovarăşii lui, uu poate sâ-1 treacă nimănui prin minte, dar ce proiect infernal dospea şeful sălbatec pentru ca să îndrăznească să atragă In urma lor, In mijlocul clmpiilor, departe de orl-ce ajutor posibil, o trupă atlt de impozantă de oameni bine armaţi şi gata la orl-ce. După ce aă studiat în mod detaliate, diferitele metode de exploataţiune de la Saint-Stephen, Dick şi cu tovarăşii lui luară drumul călări spre ţara Nagaruookiior. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA 3 vernul şi partidul liberal nu afl cap. Nu voim să dovedim contrariul. Ceea ce spunem noi mal sus nu sunt consideratiunl abstracte, sunt ceva real şi d. Gogu Cantacuzino a trecut pe la ministerul de interne ca ministru interimar clt-ca timp. In acest timp el a lăsat o impresiune din cele mal neplăcute funcţionarilor de la acel minister ast-fel că aventura cea mal neplăcută a lor ar fi dacă s’ar trezi cu d-sa ca ministru. Şi apoi l’am văzut Ia lucru. Afacerea de la Huşi, cea de la Galaţi, cea de la Rlmnicu-Sărat, toate unde şl-a vîrtt d-sa nasul, aii eşit pe dos şi afl procurat şi procură guvernului şi partidului, nu mal vorbim de ţară, zile amare. De aceea dreapta judecată spune că d. Gogu Cantacuzino nu va fi ministru de interne. ŞTIRI BUT ZIARE Din Timpul: ***N. Săveanu-Suveică, primarul oraşului, Focşani şi exploatator al judeţului Putna a găsit de cuviinţă să ia în arendă de la Stat moşia Petreştil, din acel judeţ, pe numele unul anume P. Martac, agentul săd electoral. Suveică Insă se mulţumeşte să tragă foloase din moşie, dar cînd e vorba să plătească arenda se face că «n’aude nu vede»- Ast-fel ultimele două câştiurl ale arenze. acestei moşii a Statului sunt neplatite şi d casier general n’a luat pină acum nici o măsură de a le încasa. D. prefect dr. Munteanu, cu toată dragostea sa pentru fostul ipistat Suveică, actual primar şi deputat, ’şl-ar îndeplini datoria dacă cu ocazia anchetei orînduită în această chestiune ar face ca gheşeftarul primar, deputat, arendaş şi împărţilor de slujbe să simtă sevei itatea legel bunurilor Statului. ULTIME INFORMATIUNI Duminică se va ţine o întrunire publica la Huşi, în vederea alegerilor comunale de la 13 Octombrie. La aceasta întrunire vor lua cu-vîntul si d-nil N. Fleva şi G. A. Scorţescu. Suntem informaţi din sorginte autorisata, ca dl. G. Mîrzescu, samsarul guvernului pe lînga I. P. S. Sa Mitropolitul Ghenadie, a declarat ca pe viitor nu-I va mal da nici un consiliu (?) fiind foarte supărat că atit broşura «Cum am fost judecat» cît şi petiţiunea adresata M. S. Regelui, att fost alcătuite fără ca d-sa să fi fost consultat. Camera de punere sub acuzare s’a întrunit asta-zl pentru a judeca opoziţiunea făcută de d. procuror general, în contra ordonanţei de ne-urmărire dată în afacerea Şteiner. Pină în momentul de a pune ziarul sub presă, Camera nu se pronunţase încă. D. Radu Stanian a sosit azi dimineaţă în Capitală pentru a stărui să-i-se primească demisiuneade primar al Ploeştilor şi să se disol-ve consiliul comunal. Criza comunală a ajuns atît de acuta la Ploeştî, în cît disolvarea se impune. Asta-dl Curtea cu juraţi judecă procesul lui Marcu Ilagi Papado-pol, rahagiul de 75 ani din strada Furiilor 14, care a oinorît pe tînă-rul Enâclie ce şedea cu chirie la dînsul. Desbaterile vor fi lungi. Coridoarele palatului de justiţie, în partea unde sunt cabinetele de instrucţie, erau pline astă-zl de călugări. Numai părintele Pafnutie, fostul stareţ al mînăstirel CăldăruşanI, este citat la instrucţie pentru patru zile consecutive. înscenările în contra I. P. S. Mitropolit Ghenadie continua. Scandalul din Roman Toţi represintanţiă, judeţului Roman, afară de d. V. O. Morţun, se află în Capitală pentru a cere guvernului înlocuirea prefectului local, d. Virnav. Debandada în partidul colectivist din localitate este atît de mare, în cît d. deputat N. Or. Drăghicl şi-a înaintat deja demisiunea din clubul liberal. Deputaţii şi senatorii sosiţi ieri în Capitală vor anunţa mîine pe d. Dum. Sturdza, că dacă nu li se va da satisfacţie, el refuză de a mal susţine pe guvern şi vor trece în opoziţie. Astă-zl, la orele 5 seara, a sosit la Sinaia A. S. I. Principesa Ghi- zella de Ravaria, fiica împăratului Frantz Iosef. MM. LL. Regele şi Regina aO întîmpinat pe A. S. I. la Predeal. Clubul central al partidului naţional romîn din Crişiana a trimis o circulară fruntaşilor romînl din acea provincie, învitîndu-1 ca în fiecare cerc electoral să constitue comitete electorale cu îndatorirea de a susţine disciplina partidului in faţa alegerilor şi să lumineze pe a-legătoril romînl asupra programului naţional, care impune o pasivitate absolută. Amicul nostru d. Eug. Ghica BudeştI ne trimite de la Iaşi următoarea scrisoare : Domnule Redactor, Scrisoarea mea. pe care o publicaţi în numărul de 2 Octombrie, mal are o urmare. Printre cel condamnaţi în solidum la plata de 4009 lei, este şi fostul Epitrop al Casei Sft. Spiridon. d. Grigore Ghyka-Deleauu. In comunicarea ce s'a făcut d-sale, cu toate că termenul legal de apel expirase, s’a găsit o neregulă; în consecinţă d-sa depune suma de 4000 lei şi face apel. Tribunalul suspendă urmărirea şi pune termen de judecată. Condamnarea fiind în solidum cu mal mulţi alţi foşti impiegaţi al Casei Sft. Spiridon şi suma fiind depusă in totalitate de unul dintre condamnaţi—aţi crede poate, d-le Redactor, că nu mal încape nici o indouială că urmărirea este suspendată pentru toţi cel l’alţl pînă la judecarea apelului. Aşi! ţi-al găsit! Colectivistul şi simţ de equitate sunt tot a-tît de incompatibili ca focul şi apa: Ordin expresa a fost dat de la a tot puternicul Vister-nic de a urmări pe toţi cel-l’alţî şase condamnaţi. adică de a împlini Încă 24,000 lei peste cel 4000 depuşi. Cum vă place aceasta, d-le Redactor ? Aveam oare dreptate în scrisoarea de mal deunăzi de a vorbi de un guvern fără ruşine? Slavă Domnului că mal sunt în ţara aceasta, graţie legel votate sub conservatori, magistraţi independenţi, cari judecă după conştiinţă, iar nu după poruncă: Tribunalul a ordonat suspendarea urmărirel, pentru toţi. Primiţi, vă rog, d-le Redactor, asigurarea con-sideraţiunel mele prea distinse. Eugen Ghlka-Rudeşti. M. Sa Regele a recompensat în următorul chip corul mitropolitan din Iaşi, care a dat o serată mu-sicalâ la Castelul Peleş în prezenta împăratului Frantz Iosef: D-na Virginia Christodulo şi d-şoa-rele Maria Christodulo, Emilia Scu-ly, Maria Carp, Lucreţia Linka şi Aspasia MacarovicI au primit cî te o broşă de aur cu iniţialele M. Sale Regelui, cu coroana şi împodobite cu pietre scumpe. Şeful corului, d. G. Musicescu, a primit un ac de cravată cu briliante şi cu iniţialele M. S. Regelui cu coroană. Personalul corului a primit 2000 de lei. Director de scenă al Operei Romîne a fost numit d. Tli. Aslan, iar şef de orchestră d. Ralfaele Bracale. înaintările în armată Au mal fost înaintaţi pe ziua de 1 Octombrie următorii ofiţeri: La gradul de loc.-colonel d-nil: Radu Baronescu, G. Stroescu şi G. Georgescu din artilerie. La gradul de maior in artilerie d-nil: Dim. Rujinschi, Anton Berlescu şi T. Corivan. La gradul de căpitan în artilerie : Al. Stroja, Al. Văitoianu, Valeriu Robescu, G. Miclescu, Argintin Sclia, Nicolae Petala şi Lucian Patriciii. Guard de artilerie cl. I. şi a II. d-nil: V. Lăzărescu (I), Damian Christescu, G. Anghelescu, N. Mihăilescu si Ion lagăr (II). _____ Neruşinarea prefectului Poliţiei Capitalei a ajuns fără seamăn. Se vede că nu’î sunt suficiente tufişurile de la Şoşeaua Kiseleff, camerele de la Otelul Bristol, nici birjele cu coşul ridicat pentru amorurile sale. Ni se afirmă că erî seară în loja Prefectureî Poliţiei Capitalei de la Teatrul Hugo—lojă a unei ad-ministraţiunî publice, se răsfăţa cunoscuta Bektemis. Numeroşi inspectori poliţieneşti şi alţi funcţionari veniţi la Teatrul Hugo, se îndreptau spre loja administraţiei, dar erau opriţi de un servitor al teatrului care le zicea: „— E ocupată loja «le cocoana «1-1 ui Prefect!“ Ni se spune că mai mulţi liberali,scandalizaţi de purtareafără perdea a Prefectului Poliţiei, sunt hotărîţî să se plîngă d-luî Sturdza, de vreme ce ministrul de interne nu are curajul să’l recheme la buna cuviinţă. Se vede că s’aă sleit iarăşi fondurile secrete, de oare-ce Prefec- tul oferă iubitei sale loja Pre-fecturei, în loc de a’î cumpăra alta. D-şoara Ana Ciupagea şi-a dat demisiunea de societară a societăţii dramatice a Teatrului Naţional. Consfătuirea intimă de la Sibiu In vederea alegeriloi' generale din Transilvania şi Ungaria, cari se vor începe la 16 Octombrie, fruntaşii romînl s’aă adunat în Sibiu la o consfătuire intimă, pentru a discuta asupra situaţiei şi pentru a determina bine conduita partidului naţional romîn. Această consfătuire intimă. — întrunirea conferinţei naţionale a delegaţilor alegătorilor roinînî fiind oprită în mod arbitrar de guvernul unguresc. — are o deosebită importanţă, căci de sigur ea va lămuri situaţia atît de penibilă a partidului naţional. * * * Iată după Tribuna lista fruntaşilor întruniţi la Sibiu : G. Pop de Băseşti, Iidius Co-roianu, Al. Mocioni, Coriolan Bre-diceanu, Vasile Zehan advocat, Rubin Patiţia (Alba Iulia), Dr. La-rionessi (Năsăud), Petre Truţa (Arad), Dr. JTossu (Deva), Dr. Po-povici (Vîrseţ), Dr. Ciuta (Bistriţa), Protopopul Dan (Făgăraş), Dioni-sie Vaida-Voevod (Haţeg), Dr. Mu-răşanu (Braşov), Gerasim Domide (Rodna), Dr. Pop (Bistriţa), Dr. I. Bacon (Sighişoara), Dr. Aurel Isacu (Cluj), Cr. Coriolan Pop (Oradea mare), Dr. G. Popescu (Turda), Dr. Teodor Mihali (Dej), Alexe Berinde (Satu mare), Em. Lungu, etc. * * * Această consfătuire intimă a fost convocată de d, Dr. loan Ra-ţiu, preşedintele comitetului naţional. E interesant că la consfătuire a venit şi părintele Dr. V. Lucaciu. Nu cunoaştem încă rezultatul desbaterilor urmate, nici liotărîrile ce s’aii luat. Credem însă, că a-ceastă consfătuire va da în curînd semnalul reinceperei campaniei naţionale a partidului. Teatrul Liric este reconstruit deja cu acelaşi gust ca rîndul trecut. Ornamentaţiile interioare vor fi gata pînă la finele lunel. Cunoscuta cintăreaţâ Maria Dumitres-cu d’Asty se află la Milano, vroind să se angajeze la o trupă italiană de o-peră. Literele A. B. C. din Dicţionarul Contimporanilor vor fi date la tipar la 1 Noembrie şi apoi vor urma îndată cele-l’alte litere. Persoanele cari n’au trimis încă biografiile lor sau ale familiilor lor, sunt rugate să le trimită îndată la adresa D. R. Eosetti, strada Biserica Amzei No. 15. BtJLETIIf ECONOMIC (Raportul Semaphoruluî de Brăila) Brăila, 3)15 Octombrie 1896. Tendinţa pieţei şi astă-zl foarte fermă în general pentru toate articolele. S’afl vîndul: Grltt prima 59 lbs. 2-3 «/o corpstr. 1270 1280 v. » » 2-6 » » » 1220/1230 » » inferioară n. 812 » » 1200 » » secăros 40 » » » 1060,1080 » Secară comună 790/800 » » de Moldova 54 lbs. 800/820 » » St. HM6ne 860 __ » Orz de l'uragiu 760,770 » » alb cilindrat 62 lbs. 850,860 » Orzoaică după calitate. 94011300 » Porumb asemenea foarte activ şi preţurile spre urcare. Ştiri Teatrale Aseară s’a jucat la Teatrul Naţional Amphitrion de Molibre,‘ traducţie de Ed. Aslan şi Un Leu şi un Zlot localizare de 1). R. ltosetti. E cunoscută vesela comedie «Un Lefl şi un Zlot», dar totuşi publi-dul a fost încintat să o mal vadă pentru că rîde din toată inima. Piesa a fost prea bine jucată. Amphitrion, cu care s'a început spectacolul, a fost un prilej pentru trupa de comedie să arate ce poate. D-nu Jiauu a făcut o adevărată creaţie din rolul Iul Sosie. Regret că aci în aceste scurte notiţe nu pot face o dare de seamă mal amănunţită, spre a zice de lie-care în parte tot binele ce merită,‘dar în scurt pot spune că piesa s’a jucat prea biue, cu un prea frumos ansamblu şi a fost montată splendid. Direcţia teatrului pe care atlţl o sfişie de alltea ori pe nedrept, a făcut bine de n dat şi aceasta comedie a marelui Molidre, ale cărui mal toate piesele, îmi pare, le are In repertor şi vedem cu plăcere că nesuccesul «Puşculiţei» l’a răscumpărat a-il cu două piese de o adevărată va-are. * In repetaţie pe lingă Oedip-rege, Mac-beth, etc. se află şi comedia Champignol. Această comedie e una dintre cele mat cu haz ce s’au dat la Paris şi se crede a avea un mare succes de veselie, dar lm! pare eă direcţia ar trebui să schimbe la unele piese. Titlurile neînţelese de mase, —căci la urma uimei masele vin mal mult la teatrul romînesc ; piesa aceasta spre pildă, cum spusei, e una d.ntre cele mal vesele titlul săfl însă nu spune nimic, ba încă cel mal mulţi nu ştiu să ’1 citească şi ast-fel titlul nespunîndu ’1 nimic, emul nu vine la teatru. Cred dar că s’ar putea schimba la piesele fără importanţă literară titlul, adăo* glndu-se dedesubt în parantez titlul adevărat. COMUNICĂRI Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * * Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orl-ee natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte in persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trlmeie textul prlu poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domicilii! incasatorul Epocei. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. # * * A se vedea rubrica spectacolelor In pag. IV. BIBLIOGRAFII t A eşit de sub tipar In editura librăriei Socec A Comp. NCIIN’fA IJHEPTEHII sad . Naşterea şi desvoltarea istorică a Statului roman şi a institutelor sale de drept de Lupu Dicliter primul-redactor al ziarului «Constituţionalul». De vînzare Ia toate librăriile din ţară. Preţul 8 lei. ____________________ POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnit abouaţl a căror abonamente expiră la 15 Oetombre a. c. sînt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, în caz de re-înoirea abonamentului ce afl, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o întîrziere safl întrerupere a ziarului. Duminică 6 Octombrie 1836, ora 4 p. m. Vor avea loc la VELODROMUL ROMAN de pe şoseaua Kiseleff, Rondul al Il-lea, Bu-curescl Marî alergări între Championul velo-cipediştilor din Pesta, anume W I E Cr A M © şi cei mai buni velocipedi.ştî r o mint Muzica militară va ciuta în tot timpul a-lergărilor SERVICIUL DE TRAFICARE GRATIS de la Sf. Gheorghe şi Capul Podului Mogoşdel pentru toate acele persoane cari vor lua bilete de intrare la «Velodrom» de 1, 2 şi 3 lei precum şi loji. cari costă 15 şi 20 lei. Corpul 2 Armata PUBEICAŢIUNE Pentru aprovizionarea cantităţel de 31,000 Hectolitri sad 2,350,000 Kilograme griă, necesar manutanţei Centrale din Bucureşti, se va ţine licitaţie în ziua de 12 Octombrie a. c. orele 3 p. m. în localul acestui comandament. D-niî proprietari si arendaşi, cultivatori de grîii, cari doresc a lua parte, vor depune ofertele însoţite de probe, sigilate, cu începere de la data acestei publicaţii si pînă în ziua de 10 Octombrie a. c. inclusiv. Caetul de sarcine care determină tute condiţiunile acestei aprovizionări, se pote consulta în orl-ce zi de lucru de la orele 11 a. in. la orele 5 p. m. în birourile serviciului de Intendenţă ale a-cestul comandament. Comandant. Corpului 2 Armată general Arlou Şeful serviciului Iutend. «I. Citiflea No. 15848 1896 Septembrie 21 Liceul Real Francez şi . Liceul Clasic Romîn Autorizat din nou pria adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896 BUCURESCl sub direcţiunea D-neî Filionescu absolventă a şcoalci superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofic şi pedagogie la şcoala centrală Strudo Fonti uei, No. 8 „Policlinica66 .St ta Un ArtnencaHca 3« Consultaţi uni gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9boale de pele venerice. » » 101/»— îl1/» boale de copil. » » l1/*— 2 ‘/a chirurgie şi boale de femei. > » 2 — 3 boale de git, nas şi urechi. Joia la aceleaşi ore consultaţiunl a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. Se va deschide la 16 Februarie. CEL MAI BOGAT DEP0SIT DE VELOCIPEDE LA Fraţii K 152 - Calea Victoriei, — 152 4, Strada Şelari, 4 « Ourkopp „Bielefeld“ Vi ii/.are lu rate Depot* It de Maşini de cusut cu aparatul da brodat, Ylnzure m rate miel. FRAŢII KEPICII 8trada Şelari No. 4, lingă poarta Hotelului Victori* Depozitul ta No, 2 nu are nici un amemtic cu noi. Singurul deposit pentru Romînia a Luminel Incandescent e de gaz a D-ruluT Auer la Fraţii Heplck, strada Şelari No. 4 lingă poarta Hotelului Victoria. Toate cele l’alte sisteme sunt falşificărl a luminel d-r» ii Auer fără cea mal mică valoare numai becuri pe t ri este Încruntat cl. Auer sunt adevărate, şi numai «.t* procurate din depositul nostru sunt a Iul dr. Auer. Un Dec in* ta lat Lef ii. Una Sita D-ru Auer Lei 2, Depozitul la No- 2 nu arcioju un amestio cu noi spre a bita de erori. CURA DE LAPTE Preparate de lapte conform regnlelor higienice şi terapeutice moderne INSTITUTUL DE CATOPAIE sub direcţiunea D-ruliiî FAVL.OY Asistent la institutul de Bactereologie ăl d-r ului pr of. dr. Băbeş şi a d-r ului I. STEINHART Medic de copil Strada Radu-Vodă, No. 9 LAPTE STERILISAS PUR l>Hi»te Materna Are composiţia exaclâ a laptelui de tîţă, în-locuesce doicile. E Introdus 1n toate ţările civi-lisate ca cel mul ideal nutriment pentru copil pînă la vîrsta de un an. Ketir Lapte peptonisat prin fermentaţiune. Cel mal recomandat în boalele de plămînl, bronchite cronice, pleuresil şi mal cu seamă tuberculosa. In toate boalele de stomac, de intestine (inaţe) în boalele de ficat, de rinichi şi de inimă’ în toate stările de convalescenţă n urma maladiilor grave ca tiphosul, peumo-nia, scarlatina, pojarul, dysenteria, precum şi în boalele constituţionale ca siphilis, scrufulosa anemia. E suportat de stomaeurile cele mal pelicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene şi tiroliene şi expediază toate preparatele sale în flacoane hermetic închise, la domicilia. întrebuinţarea preparatelor Institutul luînd un avînt mal mare şi pentru a le răs-pîndi în toate clasele societăţii preţurile lor s'afl redus. Deposit Ia. Farmacia W. VVcinliold. Str. Colţel No. 24. 111 ™ DE U2INĂ 1000 kilograme l-a calitate transportaţi la domicilia în saci. BRIQIJETTE. «lAUflîlINI I>E PIATRA din minele Petroşani si Cardif. (OÎ4H I»K TOPIT. K FERAKIE. «JOKS MĂRUNT auutno pentru sobe pa-ragine si belgiano. ANTRACIT ENGLEZESC prima caii- tate pentru sobe Ilelios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la Rrâila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gură a căilor ferate romîne. OEPOSIT CENTRAT. STRADA SF1MŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 C I Mii I. (t VFNRRA CU Doctorul Gr. A. Ţaranu Spocialist în boale venerice şi ale cailor urinare. Strada K&noci Naţionale colţ co strada Cavugheorghevicl de asupra teatrului Hugo. Consultaţiunl dela 4'lt pină la 7. p. m : pentru dame de la 3—4 NU D-R. SQPHIE SATINOVER Dcutiria pcaîrii «lame şi copil Strada Umbrei 4 Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m. nr tliâJ7AD£ Moşia Eoeeliiol din Ut Vh^Mnt Dobrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră de la gara Murfa Ilar; întindere 1506 hectare, p&mint arabil, calitate bună ; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde in condiţii avantajioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Ilolban din Constanţa. n L H C Ti n h 7 cu începere de la 20 A-UL nntlIlUH I prilie 1898 moşia Vîr-ţoapele de jos din j * Ase adresa d-luî judeţul Teleorman, ii G, Robescu, Galaţi. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI PînA la 10 publioaţH 30 bant linia pentru f.e-care dată, fi do la 10 în sus 20 bani linia.______________ Spectacole Teatrul JYaţlonnt. Astă-seară Toni, «Amphitrion comedie în 3 oo.'e şl un prolog de Moli ore. tradusă in Teren rl de Kg. Aslan. «Un Led «1 un Zlot comedie intri un act, localizată de 1). K. Rosettl. qprra rom ineK. Deschiderea LunT 14 Octombrie 1890. Teatrul Siuyo. Vineri 4 (IC) Octombrie, teatru de varietăţi. Direcţiunea teatrului IJugo a angajat, pe lîngă personalul artistic ales, pentru deschiderea stagiune!, şl pe d-şoara Beleai, una din cele mal bono cîntâreţe francezo ComicA-exoentricA. •Teatrul Liric. Deschiderea | Srcul Cea ar Stilatf. Va sosi în curînd. preul G. Sfdott. In fie-oare seară representuţlunl va-Bragadlru• Concert Peters. Gafe ISaţtonata. Orchestra Rubinştein toi-a început concertele _____________ reofml MI uda. Închirieri şi arend&rl rnntă De închiriat in strada Flntînel 104, în fundul curte! o casă compusă din 8 camere, bae, canal şi apă, cu curte deosebită. A se adresa la proprietar la aceeaşi adresă. q a in ere* mobilate. De arendat Moşia Vîrtoapelt de Jos din judeţul Teleer* man. A se a dresa la d-nu 0. Bobeeea, Galaţi. Cereri şi oferte de aerTicifl Sa fere La magazinul de mode Blmon V. K. «ales Victoriei 91 o lucrătoare modistă, Vînz&rl şi cumpAr&rf Hotelul Ct D. Bndulemcu din Giurgiu se Tinde de bună Toe. Adresa Sofia Dftdnlesca, Bucureşti, 8tr. PrlroA-verel No. 40. Corespondenţa ziarnlnl Reif.lD •nu Vermont pictor, este rugat a se prezenta la re- S - - — ldaoţia «EpoceT». Adm. P. Thomeecu, Loco. 8« va comunica oferta d-T. persoanei in cbertie. Adm. I. C. Manoleseu, DrfigăneştI-Olt. Cuprinsul scrlsoa* rel d-voastră, se poate publica ca lnoerţlune, peutru oare plătiţi lei 8o. Sport elotlromul romin i port romul Bnneama. La * ţi 13 Outombrta. D.ut muri ulergSrl d. toumul. Informaţinnl ntile Se mata o pensiune —adică casă, masă şl îngrijire, pen-tru un tinăr funcţionar. A §e faoe cunoscut preţul lunar şl adresa la administraţia ziarului sub Iniţialele A, B. EPOCA" xlmr politic silnic, •-pare tn d ediţii, la O ore dimineaţa, La 3 «lupft. anilazl şl la~6 seara Tinăr vrea să se căsătorească ou o domnişoară sa fi doamnă, condiţii bune, adresa: Văcăreecu I, No. 1, aub iniţialele H. G. 1 Firme recomandabile Acorduri de piano 8. Paulman, Bulevardul Kllsabeta, 44. Agenţi de pnblicitate Davld Adsnla, str. Carol 51; Oarol Bcbolder, str. Labirint ă; Binll Melber, calea Moşilor 17v. Isldor A. Htern, stru- da Stavropoleoe, No. 15, (Palatul Dacia Romînla).___________ Fotografi Frantz Duccbek, str. Franklin 6. Tipografi 8. Pauker, str. Clemenţei No. 3, în ourte. Librarii şi Fapeteril Mdller C. oalea Victoriei, 43. «Blseriea Albă» calea Vlotoriel, 86. Bărbieri Loula, calea Victoriei §8. Băl B’a deschis Băile Regale din palatul Eforiei, Bu’evardul Ellsabeta 8obimdt G. LH Isvor, 76, Falk Otte, Grivjţel, 13, Falk Pauline, Regali, 13, Iordache X., Ievor, 46, Mlclusoh M., Academiei, 22, Thomus M-me, Moşilor, 70. Spălătorii Ofitebapcea D., PUaftalar, M, Olk#rky Atss, Olari, 2, Dlee«w O., OelţsK, 88, Bieţi C», CermMa 18, Gkiţă Ioan, Ctssplneaau, Aft. lemnaeu Toi iui, fă, XAloruMU Tlta, Meseur, 1, Misir B., Fintln'il, 90, Pena £., Sletnmmd. fA, Advocaţi B1URODL ADVOCAŢILOR G. PAKU fl AJLBS. PABTSA Str. Biserica Inel, 13 6—11 dimineaţa; 3—4 după am lari. Predeeou fitavri, Chelul Dîmboviţei, Procepeocu lf.. Scaune, 40, Bfeteaou I, P., Mlreea-Vedă, 28. B. B. BoaaetU, sfr. Bimerlem 16. Doctori Dr. Mlres, asistent de prefesor, medie la olinloa besleler de piele şl elllllUee din spitalul Colţaa. Bulevardul Carol No. 74..Con*ultaţlunI de la 1-4 p. m. Br. AL. COBILO VMCJL Medecln de la faoulte de Paris Censultations de 4 4 6 h — p. m. Strada Carol I, 18 Br. y. Thetneecu, medic de copil. Str. Italiand, 16.________________ Schimbări de adrese Bibliografii A apărut: ■ IN CERB PoeslI de Radu D. Rosettl Doina lui Rf.tfu, dnt patrloă/o, euvlnte de Viorlea Mag du. murise te Sonerii Gbeorghe 8. Voslliu, op. II. Preţul 1 Arase 60 bacS scfl TO ar. «Orîng> şl «Lua^ _____________Versuri, T. Duteseu Duţu. Meditaţii LocţlunX de FranosaS, Bn^leză, German!^î™5îîano7Tdre-sa : H. A. adsxU^trr'.te «EPOCA». 17» «Mm! «nleerjliar doreşte [a da medltaţianl de olanele primare şl glmnaxlale. Adresa : Albert Wortmanu, 2 strada Llpuoan! 2. ttHHRBir Hlgrleia • W.4.1U A. Higiena citaţilor ţi a gurel Medalie de tnr, Vlona 1888; Medalie de argint, uouresol 1188 ; Medalie de bronz, Paris 1898. Auteriet le ceniUul de hifienă ţi aluhritate publică. DENTALINA SienU pentru gări ţi PULBERE VEGETALA PENTRU DINţl ale doctorala! S. K0NTA Sunt doufl dentifrise recunoscute !n ţara şi In străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, «urâţeniei şi hi-gienel gurel, dindu-I tot odata un miros plăcut. Preţul: un flacon Dentalină fr. 2,50 Put bere de dinţi, fr. 2. Depesite : la Iaşi la Farmncia Fraţii Konya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zărner, şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria -Stella'. 92 (25—22) ammmmamma Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine Carne de hoţi digerata şi fîlc tă solubila prin Pepsinft. Este recomandat In boulele de stomacb, digestiunile grele saO ne-sufleiente. E o hrana admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrînl, precum f i pentru loţl acel cari n’aO pofta ae mincare satl nu pot suferi mlncârile. * ss-ai Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut a făcut cu ea să fle admisă ele INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Vial», 1. rne Botirdalone, Paria. $!&■ Se găseşte de vînzare la ţoale farmaciile bune -mg TURNATORIA DE FIER FABRICA fifi ^COMr,TUL ADOLP SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul : Str. Doamnei No. li Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meidinger, I*arlgiue, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Muşine de bucate. Mobile €te fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. Bhjfr Depozite Sn provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovici, strada Lăpuşneann 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, ie Fii str. Lipscani. (103) (70-13) njJlftBEU # C^ Mj™ n E ks t o ic JVOL VEII HA fi t*T O X — COVEJVTMIX — Cele mal renumite fabrici de Velocipede din lume (fără concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Romi ni ff . I. RESSEL No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea ţi reconstruirea a orl-c fel de (ţYelocipede eu garanţie, fle Yelocipede de ori-unde cumpărate. Refacerea glii «Ioanelor fasonate după orl-ce desemn. (25-10) L. KEPPICH Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mai mare şi cel mal bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum I*olicandre, Braţe, Lyre, ele. de Cristal, bronz şi metal In diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Franţa, Germania şi Englitera. Mai eftin ca ori-unde. Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină incandescentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului. H2 b*- preturi reduse-«a 2*-r. E. WOL.Fr Studii şi Întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 -------------- Cel maV mare deposit de toate articolele technice Tuburi de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini \ Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură gp- Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur Cauciuc şi Asbest toate articolele. — Armature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota. — Racarale, Vârtejuri şi Ti-oliuri — maşlne şi unelte de tot felul. Table de fier, negre plombate, galvanisate şi de zinc. \ — Oţel turnat englez şi Bessemer. ATELIER do reparaţie de ari ce fel de marine 81 FABRICA de objecte de fler gi alamt pentru construeţiuni de case. 50—i-9 ATELIER RE lÂCÂTUŞERIE şi pentru — CONSTMJCTMimJE BiF FM EH — I. HAUG — Strada Isvor, No. 1 Iî> BucurescI — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. Npeialiiate florărie, mere. gradine ne earna, pavilioane în fier etc. etc, Primesc comande neutru Provincie: Freţuri JSttderate — APA MINERALA „MIRCEA” iaşi-copoxt Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior eu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-inentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomacb, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congeriiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi la DI. I. S. lonescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovitâ (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Uu-tză la drogiştil Kalz, Rosenstein şi Becker. Comaridele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi lonescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depazit tn capitaiâ Ia d. Zuliel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100— 80 IYIagasinul„Helios“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile .■mire. c« p»t»n« renru. lalor noul model 1S9«. -Sirius» sunt de o eons-trueţiune solida şi eleganta, cele nud higienice dlnd o căldură plăcută şi temperută du* pa dorinţa, care se obţiue prin «patent-regulator», car# te deosebeşte de cele I’alte produse similare. încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatra. ilaşine şt Site sistai» cel mal perfecţionat peutru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt. Mare asortiment de lămpi de petrol. Depozit general : Al no R E CHEIS BE BucurescI 21 Strada Doamuel 21. li Or 50-11 MARE DEPOU 08 Burlane de Basalt, ŢETE DE PLUMB, FEB ŞI TUCID Fortunl de cînepâ qii cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tnclO pentru conductele apă, scurgere, băl, tont â l’ăgont, gaz, etc. la IIMS H A K T BUCURESCI, (STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EBOUT fi pentru încălziri centrale M (100—03) REDACŢIA ŢIA ziarului şi ADMINISTRA ,EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 8. La Typografia «Epoca» se vinde hoţie maculaturi eu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face or!-ee schimb de monezi. Cursul pe ziua de 2 Octombrie. 1890 l Cump. Vind 4«/« Rentă Amortisabilă. . . 86 87 ‘/» 5«/c > Amoriisabilă. . . 99 ‘u 100 V* 6°/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 V» 103 V. 5*/o » Municipale din 1S83 94 s/< 95 •/* 5°;o > » > 1800 95 8 !< 96 •n 5 •/« Scrisuri Funciar Rurale . 92 */» 92 */» 5«/o » » Urbane . 88 V» 88 5°/c » » » Iaşi . 82 V. 82 */« Acţiuni Bauca Naţională. 1620 1630 » » Agricola . 220 — 222 — » Dacia Rorainia asig. 435 — 440 — > â-tea Naţionala asig. 455 — 460 — S-tatea de Construeţiuni . 195 — 200 — Florini valoare Austriacă. ă 10 2 11 Mărci Germane .... î 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 > Italiene. . . , 89 — 93 > ruble hfrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din abrica Albert A C>., Fraukenthnl si cu car acere din fonderia de litere Flinsob din Frank-uri A M Vechiul ISirou pentru Vîii-zareu «le Potroîeu «lin Str. Regală No. 9 «*a re«lescliiM «lin nou. Am onoare a vă recomanda petrol regal supertin şi cu preţu foarte moderat. Serviciul In Bidoane de clte 5, 10 şi 20 Litrurl. Comaudele se poale face de onor. Publie cu o simplă carte poştală şi expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 112 30-8 IV. GRIGORESCU «3, ( uleu Victoriei, 43 vis-A-vis de cofetăria Capşa, BucurescI Aduce lajcunoşlinţa onorabilului public, cS in atelierul med se confecţionează Încălţăminte pentru daine. copil, din materialele cele mal tine. Comaudele se efectuează prompt: so găsesc şi Încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Peutru coanervarea încălţAmlnlclor recomand veritabila Or«wa-mcltoniană neagrA şl culori din fabrica «BROUN şl SON din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri. (108) (25-P) BucurescI.—Tipografia «Epoca».—Strada f.lmmuiţei- No. 3. www.dacoromamca.ro