IRIA EL—ANUL EL No. 271. ICcIiţia a treia VINERI, 4 OCTOMBRE 1896. NUMARUL^IO BANI ABOIf A W M1. Jy 'j.' k*»LR Iaoeţ la 1 gi 15 ale fle-oăreî Iun! gl se pliteac tot-d’a-una înainte In Bucurtşlţ la Casa Administraţiei In judtf* ţi » » 25 > Trei luni ... 8 * » » 13 » Un namir In streinătate 30 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA Ho. 8-STBADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMARULJO BANI AJfUKCI URILE In BucnreştI şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la adrMMtrirafia şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » * » II.........8.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul Un iDoir rochii 80 beai ARÎIIW INTRAŢI A No. fSTRADA CLEMENŢEI -No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI ARGUMENTELE PLASTOGRAFILOR Zece ani, numai zece ani aQ trecui de cînd Stătescu a declarat în Cameră că «opoziţia a perdut orice drept la protecţia legilor» şi ce progrese colosale aQ făcut de a-tunel teoriile juridico-colectiviste în creerul bolnăvicios al sufletului călător de la departamentul Justiţel. Perderea dreptului la protecţia legilor! dar asta este astă-dl o naivitate, un moft, o frază aruncată în vînt, faţă cu desvoltarea practică pe care a dat-o Ministrul teoriilor sale de odinioară. Analisaţl puţin cazul Mitropolitului Primat; închipuiţi-vă spre a simplifica lucrul şi a desbrăca Gestiunea de tot respectul reclamat prin posiţiunea Capului Bisericel—închipuiţi-vă că Ghenadie Mitropolitul ar fi un simplu cetăţean, un simplu contribuabil, nici mal mult nici mal puţin. In această calitate, el calomniat de Voinţa că ar fi fost tovarăşul unul ocnaş, e volnic că să ceară dreptate de la Juraţi, ca cel din urmă cîrciumar acuzat că ar fi a-meslecat vinul său cu apă. Juraţii sunt gata să’l asculte, dar în anti-camera lor, Stătescu a aşe-dat mal întîl o imitaţie de magistrat, un fel de Paleolog slugarnic care suceşte, învîrteşte petiţia şi o refuză, sub cuvînt că nu e dată personal de reclamant care sta între baionete la Căldăruşanl. Mandatarul Mitropolitului prezintă o procură ; nu face parale pentru magistratul care nu citeşte de cît cu ochii, nu judecă de cît cu conştiinţa stăpînulul săO Stătescu. Reclamantul aleargă la parchet; aici alta întorsătură. I se primeşte petiţia, dar în loc de o anchetă în contra calomniatorului, se deschide una în contra reclamantului ; şi pentru a se judeca autorul plastografiilor din «Voinţa», se închide uşa juraţilor şi se deschide portiţa cabinetului Sărăţeanu. Perderea dreptului la protecţia legilor ! Ce departe suntem de acolo. Atunci dacă’ţl spărgea poliţia capul, procurorul te trimetea la plimbare de’ţl permiteal sa reclami, dar îţi rămînea calea deschisa la tribunale în procese civile, la juraţi în procese criminale. Astă-zl Stătescu suprima instituţia juraţilor pentru opoziţie, te îm-pedică sa mal dai ochi cu dînsa şi’ţl spune prin «Voinţa Naţională» că aQ fost călduri mari in timpul \acanţelor şi că pentru a se ocupa juraţii de cestiunea plastografiilor «Voinţei», e nevoie poate să aşteptam pînă cînd se va vota o recompensa naţionala lui Hagi Gogu Găitan ! Aceste nelegiuiri obraznice, le făptuieşte Ministrul căutînd să le înfăţişeze sub o formă corecta, a-runcînd tot în spinarea păgubaşului toata răspunderea tăgadei de dreptate. — Vă plîngeţl că Mitropolitul n’a fost ascultat, vă plîngeţl că procesul îu calomnie n’a fost judecat ! Dar cine e de vină de cît tot Mi- tropolitul care a declarat că nu va mat spune nimic. Şi pentru a avea aerul că ne zdrobeşte cu argumentele sale, sufletul călător de la Justiţie reproduce în Voinţa Naţională, cuvintele Mitropolitul»! de la Iunie 1896, prin cari declară că nu mai va vorbi nimic ! Nu va mal vorbi nimic cu emisarii voştri în cestiunea judecarel sale sinodale, nu va mal vorbi nimic cu samsarii Scaunului Metropolitan, nu va mal răspunde nimic stupidelor întrebări relative la cercetarea ioquisiţională asupra vieţel sale ; dar e gata ori cînd în cestiunea procesului cu Voinţa Naţională, să răspundă îndată şi să vă arunce în faţă cuvintele: TU-liari şi plastografi! PĂCĂLEALA „ROMINULUI” Rominul n’are noroc şi pace! Tocmai acum cînd directorele ziarului fondatorului s’a hotărtt să devie iarăşi guvernamental pînă la 1 Noembrie cel puţin ; a avut gustul să publice pe pagina întlia şi clte o caricatură. Pînă aci toate merg bine, dar să vedeţi unde se încurcă treaba. Penlru a face caricaturi, e nevoe de un caricaturist, precum e nevoe de ouă ca să faci jumărl. Caută In dreapta, caută în stînga, Vintilă isbuteşte prin a găsi un caricaturist, dar— soartă afurisită — caricaturistul nu e colectivist; din contra. Şi atunci, lucru ciudat, s’a întîmplat un caz foarte ciudat: Pe pagina Întlia a Romî-nulul, alături de articolele lăudăroase la adresa guvernului, tronc, dai peste o caricatură represintînd pe Palladi stînd pe vine, şi strtngîndu’şi în ladă nişte ghete cu mirodicale, gata de plecare U! Ce nenorocire! Să al o gazetă guvernamentală şi să nu poţi găsi de cît caricaturist liberalofob ! SE CAUTĂ MARTORI MINCINOŞI! Sc apropie şase luni de cînd Sărăţenil lui Stătescu cutrceră toate ocnele şi toate monastirile spre a reconstitui, cum se exprimă «Voinţa», viaţa întreagă a Mitropolitului Primat Ghenadie. N’a rămas stareţ, dascăl de biserică, ţîrcovnic ne chemat la instrucţie, ne cercetat, ne ameninţat ca să spue ce ştie, spre a se putea compune un act de acuzare în regulă în contra Mitropolitului. Cu toate acestea, instrucţia n’a putut să adune nimic şi astă-zl «Voinţa Naţională» este silită să deplîngă cu amărăciune dificultăţile ce întîmpină această instrucţie, din care cauză treaba merge încetinel, ca un car cu bol. Glumiţi, zău! Ce, e cu putinţă ca sub guvernul colectivist să se fi sleit cu desăvârşire stocul de martori mincinoşi şi să nu mal găsiţi prin coridorul tribunalului de notariat nici un martor gata să declare pe doi lei tot ce doreşte d. ministru cu amicul său Parthenie de la Dunărea de Jos ! Aide, «Voinţo»! adresează un ultim apel desesperat către martorii de meserie, trimite comisarii tăi să cutreere mahalalele şi la urma urmelor nu perde ori ce nădejde, căci mai e cine-va care te poate scăpa din încurcătură şi pe tine şi pe guvern. întoarce privirile spre înalta Curte de Casaţie şi vel găsi acolo pe procurorul general Sărăţeanu, mulţumit să coboare treptele Palatului de Justiţie ca să reia vechia sa meserie de martor mincinos pe doul lei de fie-care înfăţişare ! Ba suntem chiar convinşi că va îndeplini cu mal multă pricepere această misiune, de cît pe aceea de reprezentant al ordinel şi moralei publice. Iute, Săriţcne! * Pregăteşte-te de sărută crucea şi umflă francul! zilele de fericire, reînvieazâ pentru tine. ■HnBnuuaHnaHBOBHogB SITUAIIUNEA GUVERNULUI CeftUunea remaniere!.— Intrarea «1-luI Costinescu In minister. Afacerea Ponl-Silileanu — Cestiunea remaniere» Acum cîte-va sile, mat multe ziare au anunţat, că o remaniere ministerială se va produce în curînd. Dar după cîte-va zile aceleaşi ziare aii comunicat că d. Dum. Sturdza a renunţat la remaniere, aşteplînd deschiderea se-siuneî Corpurilor Legiuitoare, pentru a vedea cum se prezintă situaţia parlamentară. Adevărul e că remanierea s’a amî-nat pentru cîte-va săptămînl şi ea se va face înainte de deschiderea Corpurilor Legiuitoare, adică în primele zile ale tunel Noembrie, în următoarele con-diţiunl: D. Stolojan va fi sacrificat şi drept compensaţie i-se va oferi preşidenţia Camerei. D. Gogu Cantacuzino va lua portofoliul ministerului de interne, cedînd ministerul finanţelor d-lal Em. Costinescu. D. G. D. Palladi va fi sacrificat şi portofoliul său va fi dat d-lul P. S. Aurelian. Intrarea (l-ini Costinescu iu minister Ceea-ce a împiedicat ca remanierea să se facă acum cîte-va zile, a fost atitudinea d-lul Costinescu, care cînd ’l s’a oferit ministerul de finance, se zice, că a răspuns următoarele : — Acum, aproape de spartul tîrgulul ? Acesta e un răspuns identic cu a-cela pe care Va dat în Februarie 1888 Iul Ion Brătianu, cînd ’l-s’a oferit ministerul financelor in locul d-lul C. Nacu. Se pare însă, că d. Costinescu e dispus a ceda insistenţelor ce se pun. Şi guvernul are mare uiteres să cîştige pe d. Costinescu, căci ast-fel s’ar tăia pe de o parte pofta d-lor V. Lascar şi Po-rumbaru de a intra in minister, iar pe de altă parte s’ar zădărnici toate combinaţiile ce s’ar face în privinţa atilu-dinel d-sale faţă de guvern. Aceasta displace fo trie mult, mal ales d-lul Slolojan, care se vede izolat. D-sa însă nu se descurajează şi de pe acum deja a reluat firul intrigilor parlamentare, pentru a înjgheba împrejurul său un grup de tineri liberali, cu scop de a combate pe sub mînă pe d. Gogu Cantacuzino, care începe a-şl manifesta pe faţă veleităţile la şefie. Afacerea Poui-Silileauu Şi în ajutorul d-lul Slolojan vine acum un noii scandal otSult ce frămîn-tă cercurile guvernamentale : E vorba de conflictul ce s’a ivit între d. Foni şi secretând săii general, d. Sihleanu. In cestiunea distribuirel fondului de 525,000 de lei pentru şcolile şi biseri-cele romîne din străinătate, d. Foni n’a crezut de cuviinţă în mal multe rîndurl să ceară sfatul d-lul Sihleanu care în această cauză a cerut in mal multe rîndurl explicaţii şefului săii. Aceste explicaţii aii produs apoi acea încordare de relaţii între dînşil, despre care vorbeşte lumea politică; majoritatea partidului este opera d-lul Sihleanu, iar d. Foni e susţinut de d. Sturclsa. Această situaţie, adică nemulţumirea majorităţii în contra d-lul Poni, vrea s’o exploateze d. Slolojan în favoarea sa. ----------■ ■ ■■---------------- AFACEREA DE_LA GALAŢI IV COXCLISIOILE Trecem acum Ia ultima parte a raportului d-lul procuror general. După ce recapitulează chestiunea transferului concesiune! iluminatului şi a-ceea a tramwaiulul electric, el se ocupă de rolul pe care primarul Malaxa l’a Această parte a raportului e cuprinsă în vre-o 5 paginL D. Bastaki face un adevărat rechisi-torin contra primarului Malaxa. Aşa, d. procuror general face să reiasă stăruinţa, împinsă pînă la interes, pe care primarul o punea ca să fie a-greabil concesionarului Georgi. Primarul Malaxa, constată procurorul general, trimetea el însuşi pe dorobanţii primăriei după consilierii devotaţi lui ca să-I invite, cu stăruinţă, la şedinţele în cari aveafi să discute vre-o cerere a concesionarului. Ori de cite ori consiliul comunal era sesisat de vre-o cerere a lui Georgi, primarul lua cel d’întil cuvîntul şi o sprijinea, cerind imediat punerea la vot şi căutînd a evita discuţiunile. Aceste constatări sunt coroborate de chiar deposiţiile consilierilor comunali. Procurorul general dovedeşte apoi şi mal mult dorinţa primarului de a servi interesele lui Georgi prin următorul fapt: Consiliul technic admite înlocuirea traverselor de ştejar ale tramwaiulul electric prin beton, dar opinează că diferinţa de preţ resultînd din această Înlocuire să revină comunei. Primarul Malaxa, cu tot avisul consiliului technic, cere consiliului — şi se votează — ca această diferinţă să se’ dea concesionarului Georgi. D. procuror general se întreabă in raportul săii, ce făcea pe primar să treacă, ori de cîte ori ocasiunea se prezintă, peste interesele comunei, pentru a servi pe acele ale casei Georgi ? In cestiunea cesiunel concesiunel iluminatului, procurorul general nu afirmă că primarul Malaxa ar ti fost mituit, de oare-ce nu are probe pentru a dovedi aceasta, dar susţine pe chiar temeiul dcposiţiunilor consilierilor, că primarul voia să scape pe Georgi de concesiune şi să facă a se admite cesiunea asupra Societăţel generale internaţionale pentru iluminarea cu gaz şi electricitate din Paris. Modul cum primarul a presintat chestiunea în consilia, stăruind a convinge pe consilieri că comuna, prin această cesiune, va avea doul garanţi in loc de unul, constitue, pentru procurorul general, dovada cea mal bună că o învoială tacită,—interesată safl nu, procurorul general nu afirmă, — există între primar şi Georgi. Partea aceasta cuprinde multe detalii, dar fără folos pentru noi cari nu facem de cit să resumăm acest document. Insfîrşit, trecind la cestiunea cesiunel concesiunel tramvaiului electric, procurorul general găseşte incorectă procedarea primarului de a lua parte la deliberările consiliului, asupra unei chestiuni în care era direct interesat ca acţionar al societăţi asupra căreia se făcea transferul. Procurorul general se ocupă şi de consiliul comunal a cărui uşurinţă, în deliberaţiunile sale, o găseşte foarte culpabilă. O absoluta lipsă de control din par-consiliulul reese din raportul procurorului general. «S’a pretins de unii confraţi», că d. procuror general ar fi conchis la disol-varea consiliului comunal. Aceasta nu este exact. Procurorul general făcind o anchetă confidenţială şi raportul său fiind adresat ministrului justiţiei, iar nu ministrului de interne, nu putea de cit să semnaleze vina consiliului şi uşurinţa sa în deliberaţiunl. D. procuror general se mal ocupă a-pol de obligaţiunile concesionarului şi găseşte că cererea de cesiune a lui Georgi trebuia respinsă, de oare-ce a-proape toate condiţiunile din caetul de însărcinări nu fusese îndeplinite nici respectate de concesionar. Iu sfirşit, trecind la votul consiliului comunal, procurorul general îl găseşte viciat şi in afară din lege, şi conchide cerînd anularea voturilor consiliului din şedinţele de la 8 şi II Aprilie, privitoare la aprobarea cesiunel concesiunilor iluminatului şi tramwaiulul electric. * * * In curînd vom reveni asupra acestei cesliunl şi vom arăta, după informaţiu-nile exacte pe cari le avem, in ce mod procurorul general îşi complectează, prin viii graiQ, iar nu prin scris, constatările sale din raport cu privire la rolul primarului Malaxa în această afacere şi a corectitudinel lui. Vom avea prilejul să spunem in ce termeni a fost primit de guvern raportul d-lul Bastaki, la presintarea lui, pentru a arăta contrastul dintre acea primire şi soluliunea dată afacerel din Galaţi. ’ NUVELA DOMNUL DIRECTOR Gludurl adîncl; gîndurl funebre: Pe ziua de azi ce să te faci? Nici un bau!... Stomacul fiueră o doină melancolică; viitorul e inohorlt de tot: nici o rază de speranţă, nici o iluzie optică... D’abia e în şeapte-spre-zece! Mal sunt încă trel-spre-zece zile pînă la leafă şi creditori nu mal sunt sub soare în acest veac lipsit de credinţă. Prietenii fug ca dracul de t&mlie, iar uncliiQ ăla bogat din America, nu s’a născut încă pentru mine. Capu ’ml cade gînditor, Pe molaticele perne, •Si Înainte mi s’aşterne Vometosul viitor. Şi ca să mal omor timpul şi foamea, iafi Mărăcinele, gazetă de spirit, — cel puţin pentru viitor. întorc încet, a lene, obosit cele patru fol din cari e format şi Intr’un colţişor ascuns, dail peste următorul anunţ bine-cuvîntător: «Toţi tinerii cari vor bine-voi a ne trimite vr’un articol eminent, vor fi răsplătiţi cu de la 10 pînă la 20 de lei. Pe lucru deci !» Uite norocu, nenişorule! «Pe lucru deci», vorba Mărăcinelui. Iu pripă iafl condeiul şi în trei sferturi de ceas scriu cel mal eminent articol, care a eşit din eminenta mea pană. II mal citesc, îl mal cioplesc şi apoi cu el în buzunar, pornesc spre locuinţa directorului gazetei Mărăcinele. Sosit acolo, după ce mă rătăcisem prin labirintul acela de coridoare, bat uşor şi discret la uşă ; — Autr6. Glasul era de bun augur şi cînd iutraiu în cameră, văzuifl că cel care îl avea, mal poseda şi o figură care semăna a coleg de redacţie de cît a director. După recomandaţii şi cele-l’alte mofturi introductive, ÎI dau articolul, el îl citeşte şi pe urmă zice : — Bun ! — Bun ! buni dar «eminent» nu e? — Ba da! E sublim! — Minunat! mă gîndeam eti. «Sublim» e ceva mal sus ca «eminent» deci plata... hm ! bravo !... Domnul Director începu să-mi povestească şi să-mi expue ţinta, planurile şi cele-l'alte idei pe cari domuia-sa le avea despre viitorul «Mărăcinelui» Fireşte că eă a-probam pe cît puteam : — «Mărăcinele ? O ! Superb ! Viitorul Iul? E, he! Asigurat! E citit? Uliuu! Mal e vorbă? Are să facă marţ pe toate cele-l’alte gazete. Nici nu s’a scris ceva mal spiritual în ţara noastră». Directorul îmi oferi o ţigare. — Mersi ! Riscaţi fonduri, dar o să vă revie îndoit. Puneţi variaţie multă? De ce nu mal luaţi încă vr’un redactor. E de trebuinţă. Ilustraţiile cine le face ? Minunat! Sublim! O! are să facă marţ pe toate cele-l’alte ! — Sper ! O să mal iau un redactor, mal tir zi A ! Acum e tîuăr Mărăcinele. Să vedem ! zicea directorul gînditor, zvîrliud din cînd în cînd priviri spre o fereastră vecină, din stînga, unde să ivise un cap blond de toată drăgălăşiea. — El, drace! mă glndeam efl, dar de francii mei nu mai zice nimic. Mal stăturăm ce mal stăturăm, îl mal înşirai cîte-va palavre cu tendinţ! şi mă sculai să plec. Directorul mă reţinu. Trecu nişte cifre într’un registru şi apoi se sculă şi el, Inii mal oieri o ţigare şi pornirăm. Pe drum nici nu se da In pomeneală de parale. Vorbirăm, ba de un jurnal, ba de altul, pînă ce ajunserăm la uu chioşc. Acolo directorul cumpără un jurnal şi apoî schimbă două-zecl de lei. — A ! reflectaitt efl, n’avea schimbat; d’aia nu ’ml-a dat pînă acum. Mă uitam lacom la cele două-zecl de piese a un lefl şi două sute de mii de scln-tel ’ml-afl ţîşnit din ochi văzindu-le. — Acum trebue să-mi dea, zisei efl în mine, cînd pornirăm. D’aia le răsuceşte In mină. Cite ml-o da ? Probabil că numai zece, ori cincl-spre-zece... Tot e bine ! — Hal pe la Naţionalul grăi directorul, băgîudu-şl piesele îri buzunar spre neţăr-muita mea părere de răfl. Dar pe urmă ! — Să înţelege, cugetaifl efl. Cum o să ’ml dea banii In drum ? Trebue să stăm la o masă... Ce dracu ! dar nu ne zoreşte nimeni ! La Naţionala, directorul «se întreţinu» cu clţl-va indivizi cari aveafl guler numai la halbă şi pe urmă comandă două beri mici. Băurăm berea, flueral «ochi albaştri» căscal şi băgal mlinile In buzunar. Directorul tot «se Întreţinea». După cîte-va momente chemă ţalul şi plăti. Noul speranţe din partea mea zădărnicite prin scularea, de pe scaun, a directorului care mă întrebă: — Mergi la «Globul» ? — Da! — Hal, că merg şi efl! Pornirăm. Pe drum îmi spuse spre reînvierea nâdejdel mele că dacă am să-I dau ceva In versuri, plăteşte bine. — Acum trebue să ’ml fac socotelile şi ca să le fac bune, trebue să aştept cel puţin patru numere. Pricepi ? Atunci o să ştifl 2 EPOCA cum să-mi echilibrez bugetul. Acum nu şlifl nici pe dare nict pe avere. — E firesc lucru! afirmau! efl. Să înţelege, mal tirzifl; da... după patru numere... acuma, nici pe dare nici... da... aşa e! — Dar plătesc; plătesc bine. — Foarte bine! Ajunserăm la redacţia «Globului». Acolo văzul pe directorul Mărăcinelui lutnd nişte bani de la administraţie, spre bucuria subsemnatului care îşi freca mîinile mulţumit. — De sigur, ziceam efl, privind la mîinile albe ale directorului şi la hîrtiile de douăzeci pe cari le Întorcea între degete, de sigur că directorul e un om de neam, un om nobil şi avut. I-a uită-te cu cită gentileţe, delicateţă şi neglijentă ţine în mină hîrtiile. Şi din moment mă aşteptam să’ml întindă una din hîrtil, cu vorbele : «Pentru emi- nentul d-v. articol». Directorul băgă tacticos hîrtiile în buzunar si după ce se mal lnvîrti de două sad de trei ori prin redacţie, Începu sfi-şl ia ziua bună. — D-ta rămîi aici ori mergi ? — Rămiifl. Ba nu ! merg. Şi porniifl. In gang nu mal avui răbdare : — D-le director, d-v. cititl Mărăcinele ? Omul se uită la mine mirat. — Dacă’l scrifl! — El, uite, era acolo un anunţ pe pagina a treia, a patra, ori a şasea, nu ştid care,.. — Ce anunţ ? — «Tot! tinerii cari vor bine voi a ne trimete vr’un articol eminent vor fi răsplătiţi, etc.» — A ! Da, da... etcetera. Vedeţi d-v. că n’aş fi scris articolul ăla sublim» dacă nu maş fi gîndit la etcetera.... înţelegeţi; buget dezechilibrat, stomac idem... Hm! esclamă distinsul director zimbind. Dar vezi d-ta acuma, după cum ţl’am spus nu ştiii cum şi ce fel stafl cu dare şi cu avere. Aşa că după patru numere, o să-mi fac bilanţul şi atunci plătesc... dar dacă ’ml aduci vr’o bucată în versuri plătesc... — Tot ca pe articolul ăsta ? esclamal efl, din ficaţi (!). — Nu ! Plătesc imediat şi bine ; pe eele-l’alte articole, în proză, după patru numere...» ... Doamne, al gazetelor de duh ! Tine supt ocrotirea ta puternică pe Mărăcinele, dă-I lui vieaţâ îndelungată, ori dacă nu lasă’l să trăiască barem patru numere, că apoi se duc dracului de^'pomană, bănişoril mei. Alan. Kl'FOMMA'fll Aflăm oă I. P. S. Sa mitropolitul Primat a făcut o nonă cerere preşedintelui Curţii cu juraţi, certud judecarea procesului de calomnie, de care s’a făcut vinovat ziarul Voinţa Naţională. D. dr. Toma lonescu a fost delegat de ministerul instrucţiei sa ia parte la congresul de chirurgie, care se va ţine la 19 Octombrie la Paris. Wiener Allgemeine Zeitung a-nunţa, că de-alungul Prutului, în Basarabia, se fac mari concentrări de trupe. Pînă acum afi fost concentraţi 24,000 de soldaţi din Kiew şiOdessa. D-nil Durn. Sturdza, general Bu-dişteanu, P. Poni, An. Stolojan şi C. Stoicescu cu doamnele, au plecat la Sinaia pentru a prezintă felicitările lor cu ocazia aniversării naşterel Principelui Carol. Preotul maghiar din Craiova, d. Ludwigli Albert, face un apel desperat prin ziarele ungureşti din Bu- FOITA ZIARULUI 84) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA A PATRA MW T U JF M Ş JL R I Bravul predicant care terminase colec-ţiunea mineralogică pe care o destinase pentru Museul Britanic, pentru a mal mări titlurile la recompensa pe care o ambiţiona, jurase să nu părăsească Australia, pînă ce nu va lua cu sine pentru societatea regală din Londra, o dublă colecţiune de toate animalele acelei ţâri şi de toate plantele (ţari puteafl fi considerate ca speciale Australiei. Această lucrare, care ar fi cerut un timp foarte lung, mal mulţi ani, pentru un colecţionar de cabinet, devenise o afacere foarte uşoară pentru el, care călătorise attt de mult cu Mennabli, călătorie în care se ocuuase în special cu plantele, necolecţio-nlna animalele de cit atunci etnd lleşaflln dapesta, să deschidă o colecta pentru a veni în ajutorul copiilor unguri din Craiova, cari sunt ameninţaţi a fi romînizaţl. Preotul Ludwigli vrea să deschidă o şcoală ungureasca în Craiova. D. dr. 1. Toma Tomescu a fost numit suplinitor al catedrei de patologie şi terapie de la facultatea de medicina din Capitală, în locul d-lul dr. Alexianu, care s’a retras la pensie. D. Arnold Montandon a fost numit asistent Ia Museul de Zoologie din Capitală. D. G. Moisiu, doctorand in medicină, a fost numit asistent la laboratoriul de histologie din Iaşi ; iar d. I. Popescu, student în medicină, anul IV, preparator la acelaş laborator. Cunoscutul tenor G. Vasilifl, pleacă la finele săptămînel la Braşov, Sibifl, Cluj şi Budapesta, pentru a da o serie de concerte. D-sa va cînta între altele şi compoziţia sa Doina lui Raţiu. DE LA COMUNI A-seară cu toate că eram în 2 Octombrie, consiliul comunal al Capitalei a ţinut a patra şedinţă din aşa zisa sesiune ordinară de Septembrie — acelaşi consiliu care n’a ţinut în Septembrie de cît trei şedinţe în cari s’aii rezolvit cestiunl de minimă importanţă şi care nu se putea aduna la finele lui August, cînd erau cestiunl importante la ordinea zilei. Şedinţa se deschide la orele 9. Pre-sida d. C. F. Robeseu; lipseai! d-nil consilieri : l. G. Ribicescu, C. St. Bolinti-neanu, D. T. Dobrescu, Major Fânuţă, N. Melissianu, Gr. Micşunescu, Iosif Musce-leanu, Barbu Păltineanu, Dr. C. Răuţoiu, Al. Chirilescu, I. Procopie Dumitrescu, Veniamin Hernia şi Niţă Sterie. Mal Urzit) sosesc şi iai! parte în consilia d-nil : Dr. C. Răuţoiu, N. Melissianu, I. Procopie Dumitrescu şi Barbu Păltineanu; în acelaş timp însă alţi domni consilieri părăsesc şedinţa. Consiliul intră în ordinea zilei, care cuprinde 15 cestiunl de administraţiune — ocupîndu-se în deosebi cu planurile de alinieri şi rectificări de strade ce I-ai! fost înapoiate de consiliul technic superior de pe lîngă ministerul lucrărilor publice, şi aprobind un schimb de terenuri de pe bulevardul Maria între comună şi d. Suter. PROIECTELE GUVERNULUI Legea instrucţiune!.—Proiect eeono-nileo-glieşeftttr.—Inamovibilitatea. Miniştrii aii început să discute proiectele de legi ce vor să pre-sinte Camerilor în cursid viitoarei sesiuni. Lege» instrucţiune! D. Poni a întocmit un proiect de lege pentru reforma învăţă-mintului secundar şi superior. Ministrul cultelor a vrut să supue acest proiect d-lui Sturdza, care x-a spus să-l arate întîiu d-lui Haret. îndată ce acesta îl va fi aprobat, proiectul va fi dat la tipar. Proiect economlco-ghescftar Ceea-ce interesează însă în prima linie pe unii colectivişti, e un proiect de lege reclamat de liberalii mofluzi, cari vor să-şi vindă moşiile Statului. Un asemenea proiect fusese deja făcut sub ministerul Brătianu şi produsese o indignaţie in ţară. Acum e vorba de a da acestui proiect de protecţiune a pungei colectiviştilor, aparenţa unei legi de protecţiune a ţăranilor cărora s ar vinde în loturi acele moşii. Inamovibilitatea Ceea-ce trudeşte, în momentul de faţă pe d. Stătescu, este mijlocul de a dărîma inamovibilitatea preşedinţilor de tribunal. Neîndrăznind însă să facă una ca aceasta, el va întrebuinţa sistemul ipocrit al colectiviştilor şi va cere suspendarea inamovibili-tăţei în scopul întinderei aceleiaşi inamovibilităţi la toţi judecătorii, printre cari vrea să cuprindă şi pe judecătorii de instrucţie. Şi pentru a avea aerul de a trece suspendarea inamovibilităţeica un simplu amănunt într’o reformă mai mare, d. Stătescu propune desfiinţarea judecătorilor supleanţi şi înlocuirea lor cu un al doilea judecător. In fine propune înfiinţarea de auditori gratuiţi. Aceste proiecte însă conţin unele tendinţe prea îndrăzneţe, pentru ca să credem că pînă în urmă guvernul va îndrăzni să presinte proiectul de suspendare a inamo-vibitităţei, ori proiectul menit a îmbogăţi pe gheşeftarii colectivişti. (Serviciul Agenţiei Komîne) Cettinge, 2 Octombrie. Prinţul Nicolae a î'idicat pe însărcinatul de afaceri al Muntenegruluî la Constantinopol, la rangul de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. Sofia, 2 Octombrie. Guvernul nu a validat alegerile municipale din Filipopoli, din causa abusurilor grave ce s’afi comis: acelaş lucru a fost şi pentru alegerile din Stanimaka şi Hotel. Breslafi, 2 Octombrie. Se anunţă din Varşovia lui «Breslauer Zeitung» că se crede că succesorul contelui Şu-waloff va fi D-nu Soremykin, guvernatorul Siberiei orientale, care va continua politica paci-nîcă a fostului ministru rus. Hamburg. 2 Octombrie. Vineri dimineaţă va avea loc punevea primei pietre a bisericel ruseşti în presenţa Ţarului, a Ţarinei şi a împărătesei Frederic. De acolo Majestăţile Lor ruseşti ver merge la castelul Friedrichshof. Londra. 2 Octombrie. Comisiunea executivă a federaţiunel liberale a adoptat o hotărlre exprimînd părerile sale de răti pentru demisiunea lordului Rosbery şi a-dresîndu-I mulţumirile sale. Afară de asta a decis ca din cauza împrejurărilor actuale să nu se ocupe de alegerea viitorului şef al partidului. Sir V. Harcourt desminte ştirea răspindită că ar avea de gînd să renunţe la posiţia sa de şef al liberalilor şi de a se retrage din viaţa politică. Francfort, 2 Octombrie. «Gazeta de Francfort» ailă că dr. Kayser care ’şl-a dat demisia de director colonial, va fl numit în alte funcţiuni in serviciul imperiului. SITUAŢIA IN TURCIA Londra, 2 Octombrie. Continuînd discursul săfl la Darlinglon, d-1 Hieksbeaeh diee: «Nu putem constata dacă complicitatea Sultanului îu măcelurile din Constantinopol trebue să se atribueas-că slăbiciunel sau relei voinţe. — Soseşte timpul când reformele vor trebui să fie însoţite de garanţii pentru ca executarea lor să fie un fapt îndeplinit. «Englitera merglnd Ia Constantinopol va găsi acolo alte puteri gata să împedice o debarcare. — Rusia, Austro-Ungaria şi Germania sunt decise să menţie Statul-quo In Turcia. — Englitera crede că nişte reforme administrative sunt cu desăvîrşire necesare». D-1 Hieksbeaeh termină ţlicînd că Englitera n’are de gînd să lucreze In mod iso-lat, ci din contra vrea să meargă de acord cu cele-l’alte puteri ale Europei. — O acţiune comună desinteresată va isbuti mal uşor la un resultat fericit. Constantinopol, 2 Octombrie. In urma iradelil ordonînd aplicarea în Întreg imperiu a reformelor acordate celor şease provincii ale Anatoliel, o comisiune presidată de ministrul de interne , a fost însărcinată să desemneze pe funcţionarii creştini capabili de a îndeplini funcţiunile de ajutori de valii. Londra, 2 Octombrie. Se transmite din Nerv-York Agenţiei Reuter depeşa următoare venită din Washington : Consiliul de miniştri a decis erî să ordone d-lui Terrel, ministrul Statelor-Unite în Turcia, de a merge pe bordul încrucişătorului Bancroft îndată ce o sosi la Smirna şi să-l însoţească pînă la Constantinopol. In caz de resistenţă din partea Turcilor, amiralul american Selfridge a primit ca instrucţiune de a sprijini trecerea Dardanelor cu flota sa.—Puterile au dat comimţimintul lor acestui plan şi vor- da concurs în caz de nevoe. D. Breckenbridge, ministrul Statelor Unite la Petersburg ar fi obţinut consimţimîntul Rusiei. Nu s’a primit nici o ştire care să confirme această depeşă. IjOndra, 2 Octombrie. Agenţia Reuter află că în cercurile competinte din Londra nu se ştie nimic în privinţa intenţiunilor atribuite Statelor Unite.—Nici o putere n’a primit vr’o cerere ca aceea semnalată de depeşa din Washington care este considerată ca invidioasă. Washington, 2 Octombrie. Ministrul marinei refuză de a da cea mai mică in formaţiune în privinţa des-tinaţiuneî lui Bancroft, afară de acea că acest bastiment a primit ordin de a lua instrucţiuni de la amiralul Selfridge. Totuşi se asigură că concentrarea corăbiilor americane nu este de cit o manevră de serviciu, care are de scop înlocuirea echipagiilor. Atena, 2 Octombrie. Comandantul militar din Grevena, Red-jep aga, care a fost rănit în ultima luptă, a murit. Mişcarea macedoneană este spre sflr-şitul el. ŞTXBi DIVERSE Crime.—Delicte.—Accidente.—Intîmpl&rî DIN CAPITALI încercare de sinucidere.—Erî seară a-genţil poliţiei de siguranţă ai! surprins pe un individ In dosul caselor Popovicl de pe Şoseaua Kiseleff, în momentul cînd voia să se sinucidă. Individul avea revolverul în mînă şi se pregătea să-şi tragă o lovitură în cap. Condus la secţie, unde i s'a luat interogatorul el a declarat că se numeşte Alexan-drescu, că domiciliază in strada Clopotari şi că în adevăr avea intenţiunea să se o-moare, fără însă să spună cauzele cari l’a Împins să ia această resoluţiune. Incendiă.—Astă noapte, pe la orele 11 şi juni., un incendiu s’a declarat în strada Popa Tatu No. 65. Afl ars dependinţele d-lul Locot. Geor-gescu. locatarul acelui imobil. Focul a fost repede localizat. Răpire.—Femeia Lica Petrache domiciliată In str. Pomu Verde No. 28, a reclamat erî la inspectorul de poliţie al culorel de Galben că un tînăr, anume N. Dumitrescu din fundătura Spitalului,a răpit pe o soră a sa Elisabeta în vîrstă de 14 ani şi că de mal multe zile nu poate să’l dea de urmă. Poliţia cercetează. DIN TARA Crima din Caracal. — Noul detalii. — Iată amănuntele ce am putut afla asupra oribilei crime descoperită acum cîte-va zile în oraşul Caracal: In ziua de 19 Septembre trecut, d-1 căpitan Popescu plecînd în manevre, a lăsat acasă pe soţia sa cu copiii şi pe lîagă cel l’aţl servitori cu ordonanţa Lică Gheorghe. La cîte-va zile după plecarea stăpinulul săfl, ordonanţa este viu admonestată de d-na Popescu din cauza unor propuneri murdare pe cari i le ţinuse acesta. Furios, Lică Gheorghe loveşte pe stăpîna sa, dîndu-I două puternice lovituri de pumni in cap. D-na Popescu cade strigînd ajutor. In culmea furiei, şi de teamă să nu fie surprins de cine-va, voeşte să împiedice pe stăpina sa de a mal striga. Nereuşind, mizerabilul o ucide tăindu-1 jgîtul cu un cuţit Asasinul ascunde cadavrul în bucătărie pînă seara tlrzirt, cînd l’a scoborit in pivniţă şi l’a îngropat. A doua zi observîndu-se dispariţiunea d-nel Popescu, familia scrie căpitanului a-cest fapt. Nenorocitul bărbat se întoarce în Caracal şi începe cercetările. Ordonanţa întrebată, voind să inducă în eroare pe stă-plnu-săfl, îl declară că a văzut cînd soţia sa a fugit cn un domn într’o trăsură cu coşul ridicat. Se fac cercetări în toate părţile, dar toate afl rămas zadarnice. Din de-claraţiunile ordonanţei însă se vedea multe contraziceri şi încurcături. Luat de scurt, a fost cu neputinţă să mărturisească crima comisă. Spunea într’una că el ştie unde este d-na, că este sănătoasă şi ca să întărească aceste declaraţiunî, adresează o scrisoare ca din partea victimei, pentru bărbatul său, în care îl spunea că este sănătoasă, dar că nu voeşte să se mal întoarcă la domiciliul bărbatului săfl. Desperat de nereuşita cercetărilor, căpitanul Popescu cu ajutorul autorităţilor începe cercetările şi perchiziţiunile în chiar casa sa. Se găseşte o batistă a ordonanţei plină de sînge. întrebat, el persistă în a tăgădui. In sfirşit, în ziua de 1 Octombrie cerce-tînd în pivniţă a găsit îngropat în nisip cadavrul soţiei sale. In faţa cadavrului mizerabilul a mărturisit oribila-I crimă. D-na Popescu era în vîrstă de 37 de ani şi lasă în urmă 5 copilaşi îu vîrstă fragedă. Incendiu. — In noaptea de 1 spre 2 Octombrie un incendiu violent a izbucnit în T. Severin, la depositul de furagiu al Primăriei oraşului, situat lîngă bariera Tîrgulul. Flăcările afl distrus patru clăi de fin. S’a deschis o anchetă pentru a se constata cauzele incendiului. Ceartă, cu omor.- Ni se telegrafiază din T.-Jiu că în ziua de 30 Septembrie, ţăranii Ion şi Grigore, fii locuitorului G. Răducann din comuna ZoreleştI, luîndu-se la ceartă pentru o bucată de pămlnt în prigonire cu preotul Ion Orzescu din acea comună, l’afl ucis cu lovituri de ciomag. Asasinii afl fost arestaţi şi înaintaţi parchetului local. cale. Acum, cîud făcea călătoria cu prietenii săi. se decisese a face a doua parte a co-lecţiunel, colecţiunea animală. Canadianul, care era cel mal abil vînă-tor al tufişurilor, a contribuit toarte mult la succesul căutărilor englezului. Vînafl ziua şi seara la pîndă. Gilping prepara animalele ucise şi le a-şeza Într’o căruţă care o avea cu dînsul din Melbourne şi care conţinea deja peste două zeci de lăzi pline. Olivier, a cărui inteligenţă avea trebuinţă de o perpetuă alimentaţiune, se pasionase de acest studiu interesant, la care era deja dispus prin instrucţiunea sa şi prin dragostea ce avea de făpturile naturel. Pe fie-care zi, erai! noul frumuseţi şi miracole variate; tînărul Conte era mal cu seamă extaziat de caracterul primitiv, despre care am vorbit mal sus şi care pare a fi particularitatea naturel animale din Australia. In această seară vînătoarea a fost foarte fericită; el uciseseră un ornitoring bătrîn din cea mal frumoasă speţă, animal care pînă atunci scăpase căutărilor făcute şi pe care Olivier l’a calificat de fabulos. Conformaţi-unea stranie a acestei făpturi, a înmărmurit pe tînărul Conte. Olivier oprea pe seama lui animalele u-cise în dublu şi sub conducerea lui Gilping devenise un excelent preparator. Cel trei prieteni se întoarseră la conac, mulţumiţi de isprava zilei şi după cum am arătat maî sus morţi de foame. Canadianul nu se înşelase în pronosticurile sale. Vulturul Negru, care dispreţuia lucrările sciin-ţifice, ucisese un superb cnngur, mal mare de cît un berbec şi In momentul cînd cel trei prieteni se lntorceafl de la vlnat, animalul era fript gata. Gilping, în culmea fericirel, luă din sacul cu proviziunl pe care Pacific îl purta cu a-eeeaşl adresă, o variaţie de conserve şi mal cu seamă de sticle cu cognac, brandy, alte băuturi, şi tot felul de sosuri şi sinapisme şi începură apoi prlnzul... CAPITOLUL II Consiliile lui Luce. —'Noul loc de aur—Descoperirea aurului în Australia. — Frigurile aurului. — Planul bătătorilor de tufişuri.—Vizita la mină. A doua zi, după ce flerul lui Black, spiritul inventiv al Iul Wiligo cu colaboraţi-unea lui Gilping şi forţa herculeană a Canadianului, zmulseseră pe cel trei prieteni din mina răzbunătoare a Invizibililor, de oare ce dacă Vulturul Negru şi Englezul n’ar fi găsit mijlocul de a depărta pe falşul baron de Funeal şi pe acoliţii săi din palatul legaţiunel, graţie inteligenţei lui Black, tentativa desperată a Canadianului, care a avut de rezultat de a sparge plăcile de fier ale «oliviei, n’ar ti putut reuşi. A doua zi deci după acest memorabil e* veniment, cel cinci tovarăşi adunaţi in consiliu, graţiară pe poliţistul Luce, eu singura condiţie de a ’şl da cuvîntul de o-noare ca pe viitor să nu mal servească pe Invizibili în contra contelui d’Entraygues, şi că se va întoarce în Europa cu primul vapor care va pleca din port, lucru care fu acceptat şi executat In tocmai. Cinci Invizibili periseră In lupta de la «Oriental-Otel», strînşl de gU de către teribilii Nagarnooki, un al şeaselea pleca In Franţa. Canadianul şi cu Olivier, voiră să afle cîţl emisari al teribilei societăţi mal rftmtneafl In Melbourne. — Unul singur, răspunse Luce ; şeful nostru suprem. — Acela pe care noi îl numim omul mascat şi pe^care l’am auzit din colivia in care eram închişi făetndu-vă observaţiune că nu aţi pus în mişcare maşina care trebuia să ne priveze de aer şi să ne omoare, şi căruia i-aţl răspuns în mod atit de demn în cît acelui răspuns datoriţi scăparea cu viaţă de astă-zl ? întrebă Canadianul. — Chiar acela. — Nu este afară de aceasta şi un rival al Contelui d’Entraygues. — Foarte adevărat. — Cine este acel om ? — Nu vi ’l pot spune pentru nimic în lume ; am jurat ca să nu destăinuiesc absolut nimănui acest secret. — Dar spune te rog, adăogă Olivier, dacă Societatea Invizibililor urmăreşte o ţintă atit de ridicată ca aceea pe care mi-al spus ’o d-ta, cum este cu putinţă ca ea să pună toată puterea el întreagă la serviciile unei uri şi ambiţiuni personale. — Marele consiliu crede că face o lucrare naţională şi mal cu seamă pretinde că ’şl va asigura mari resurse pentru viitor conservînd minele din Ural în mina linul afiliat al lor ; dar consiliul nu cunoaşte interesul personal pe care omul mascat poate să ’1 aibă In această afacere, şi acesta se serveşte de venirea sa îh Australia, cu toată Înalta posiţiune pe care o ocupă în Rusia, pentru a face dovadă de supunerea sa ordinelor consiliului, din care voeşte cu orl-ce preţ să facă parte, intr’un scop inavuabil. — Ce vrei să spui ? — Nu pot să vă spun mal mult. Convorbirea era să se oprească aci. cînd Luce adăogă singur: —Daţi-ml voe să vă dnfl o povaţă Înainte de a vă părăsi, povaţă inspirată de recunoştinţa mea şi de dorinţa de a vă servi : Întrebuinţaţi toate mijloacele, toate resursele pe cari aurul vi le poate da de a descoperi pe omul mascat, căci în acea zi numai, nu veţi mal avea a vă teme de Invizibili. —• Consiliul este foarte buu, răspunse Canadianul, dar cum să ajungem a străbate acel misterios incognito; lucrul este aproape imposibil, alară numai dacă ciue-va nu ni-1 va spune. — Dacă sălbatecii n’ar fi ucis pe cel doul afiliaţi al mei, afacerea ar fi fost uşoară cu dlnşil; ar fi fost o cestiune de parale. Acum din nenorocire numai efl mal sunt în Melbourne... Cu toate acestea, mal este o persoană care poate să vă spună; nu ştiu însă dacă... Al jurat să nu declari pe nimeni dintre aceia cari cunosc pe omul mascat ? întrebă Canadianul. — Nu, n'am jurat aceasta. — Acesta ar fi singurul mijloc, domnule, de a spăla rolul infam pe care l’al jucat surprinztnd încrederea tatălui mefl şi a mea, II răspunse Olivier; numindu-ne pe acest om. — El bine, fie! ţlise Luce, pe lingă toate astea, m’am săturat de aceste odioase comedii pe cari acest persouagiu m’a forţat să le joc. (Va urma) lir Ulli7f.DC Eberliloi din Ul iMîILnnL Dobrogea, o ora jumătate de Constanţa, o oră de la gara Murfa tlar; întindere 1500 heclnre, pămlnt arabil, calitate bună ; plantaţii, vie, şi acareto de valoare, proprietate absolută ; se vinde in condiţii avantagioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Ptxno.it Holban din Constanţa. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 DIN PRESA ZIARELE DE AZI ------- Sub titlul «Descentralizarea», Lumea Nouă scrie: Era pe cit ştim, o-dată vorba de descentralizarea administrativă. In opoziţie fiind, liberalii ne-o promiseseră ca prima reforma, ce o vor realiza ajunşi la guvern, iar la guvern liberalii o anunţaseră chiar prin mesaj. n urmă Insă, nu ştim de ce afl arătat oarecare rea voinţă in această chestiune. A trebuit ca disidentul Fleva să aducă un proiect clar de descentralizare— dar azi nici d. Fleva nu'şl mal bale capul cu ea. Da ! pe toată linia s’a părăsit discuţia acestei reforme. Şi ştiţi de ce ? pentru că ţine deja de domeniul faptelor. E deja realizată. Ce vă miraţi ? Nu înţelegeţi cînd ? şi cum ? Atunci să vă Întreb, da sâ-ml răspundeţi: ce Înseamnă furaturile continue de la comune — nu inseameă oare că o parte din cetăţeni afl luat eroica hotărire de a nu mal trăi din spinarea Statului—adică : de ce să tot dea Statul tot şi să nu se fure şi de la comune. In acelaş timp ca o înaltă sancţionare din partea guvernului, a acestui sistem administrativ, nu vedem oare limpede că miniştrii evită să se amestece în treburile comunale, fie chiar sub forma unei dări în judecată a celor vinovaţi. Apoi să mă erte nemulţumiţii: cîtă vreme nu s’a specificat din partea liberalilor ce fel de descentralizare comunală vor. să ne dea voe a crede că asta e descentralizarea visată. Mal ales că aşa ar fi şi în naturelul liberalilor. --------- Adevărul în prim articol vorbind despre tăgada de dreptate făcută Mitropolitului, zice : Fiind-că «Voinţa Naţională» este organul ministerului, şi fiind date cinicele moravuri ale unei părţi din magistratura noastră, s'ad găsit procurori cari să întindă o pulpană bine-voi-toare pentru calomniile ziarului guvernamental şi să apere, momentan, de răspundere, pe acel cari tremură de judecata cetăţenească. Cu alte cuvinte, magistraţii d-lul Stătescu, «oamenii» ministrului de justiţie, proclamă impunitatea pentru ziarele guvernamentale. Acestea pot insulta, acestea pot calomnia, acestea por sâvîrşi toate ignominiile, căci lor nimeni nu le poate cere reparaţiune. Legiie pe dînsele nu le ating, procurorii şi judecătorii afi misiunea să le proteagă, de data aceasta magistraţii colectivişti îmi fac efectul acelor bandiţi cari stail de pază pe din afară în timpul cit tovarăşii lor operează pe dinăuntru. Dreptatea publică următoarea scrisoare : Domnule Director, Apucăturile administraţiunel încep a deveni îngrijitoare. încă din ziua în care d. Cantacuzino a dat situaţiunea judeţului Făt-ciu pe mtinile cinstitului său vâr V. Cali-gari, acel care şi-a Însuşit fondurile ligel culturale ("secţia Huşi), şi a Încredinţat siguranţa publică în mîinile unul puşcăriaş— Alexandru Răducănescu,—vexaţiunile curg ca ploaia asupra tuturor acelor ce nu vo-iesc a se face slugile plecate ale d-lul ministru de finanţe. Casele noastre sunt înconjurate de spioni şi bătăuşi şi suntem reduşi la necesitatea de a umbla armaţi ziua şi noaptea. Nu mal vorbesc de cele-l’alte mizerii pe cari această administraţie păcătoasă şi lipsită de ori-ce scrupule ni le face zilnic. Unul pe care d. Cantacuzino ar trebui să-l decoreze pentru merite electorale, ar fi directorul creditului agricol d. Tălmăcescu, care a mal ocupat această funcţiune în 1887 şi a fost îndepărtat în urma raportului d-lul casier general No. 8323J87, pentru că acorda şi reînoia împrumuturi, de şi ştia bine că amaneturile nu existad safl dispăruseră de mult. Asupra acestuia vom reveni. Pentru ca să vă faceţi o idee plnă unde merg aceşti sălbatici cu îndrăzneala şi cît de puţin e garantată libertatea şi averea noastră sub această administraţie a bandelor şi a mişeilor, cum zicea d. Gogu Cantacuzino la 1891 cînd cernise balconul clubului liberal cu ocazia morţel lui Mesckiu, şi pe care astă-zl o aprobă şi o patronează, vă aduc la cunoştinţă cazul următor: Preotul Alecu Munteanu din comuna CosmeştI venise a-seară tîrzifl în Huşi ca să-şi vază copiii ce are la şcoală. Care nu-1 fu mirarea cînd astă-zl dimineaţă In zori de ziuă, se prezintă la el a-casă un a-gent care-i declară că este arestat din ordinul d-lul poliţaid Răducănescu. Cu sila bietul preot a fost tîrît la poliţie şi ţinut mal bine de 3 ore, după care numai a fost pus în libertate, spunîudu-i-se că a fost luat drept altul ! In adevăr, fusese confundat cu vre un alegător partizan al nostru I Iată în ce condiţiunl se prezintă viitoarele alegeri comunale,— totuşi suntem siguri de reuşită. Primiţi, vă rog, domnule director, expre-siunea stimei ce ce vă păstrez. K. Huile. ŞTIRI DI1Î ZIARE Din Lumea Nouă: Judecătorul de instrucţie al cabinetului I, d. Vasiliu, va da zilele acesfea o ordonanţă de urmărire în potriva Mitropolitului Ghenadie, pentru furturi de vestminte şi icoane. Faptul e menit să producă noul scan-dale publice, mai cu seamă că amestecul guvernului in acţiunea justiţiei e destul de evident. *** ErI a venit înaintea Curţel de apel, secţia I, cererea Statului Romîn de a se suspenda executarea sentinţei în afacerea moştenirel Zappa. Statul Romîn era reprezentat prin d. a-vocal Filitis. Curtea a admis cererea de suspendare. Din Adevărul : D. Eugen Stătescu a promis d-lul Scliina, rim-preşediute al Curţel de casaţie, că imediat ce se vor deschide Camerile va prostie să i se voteze o recompensă naţională '’e 1000 de lei pe lună. 1' In urma votărel acestei recompense, d. Schiua se va retrage la pensie. Din Dreptatea: In auul 1894 Mitropolitul Glienadie a hirotonisit ca diacon la schitul Zamfira Jpe monahul Bartolomel Georgescu de la schitul Cheia. In vremea asta, stareţul de la Cheia, care era de faţă, cere monahului una sută lei, pe care II obţinu şi-I dete stariţel schitului Zamfira, iar aceasta cumpără cu dania asta fin pentru caii mănăstirel. La 28 Maifl a. c., diaconul Bartolomel se pomeneşte chemat telegrafic la Mitropolie. Aci găseşte pe monseniorul Partenie care impune diaconului să facă o declaraţie in scris că acel bani l-a dat Mitropolitului Ghenadie ca să-l hirotonisească. Diaconul se opune. Dar monseriorul Partenie insistă şi sfîr-şeşte prin a-1 ameninţa cu urgia, dacă nu va declara după poruncă. Speriat, diaconul face declaraţia impusă. Ce se intimplă apoi? Tocmai acum se vede diaconul Bartolomel citat înaintea d-lul jude instructor cabinetul I Ploeştl, cu citaţia No. 2857, a se prezintă la 26 Septembre, ca informator. Natural, diaconul se prezintă. Dar ca să n’aibă pe sufletu-I o remuşcare, —el mărturisi adevărul : aşa cum l’am povestit noi mal sus. ULTIME IMATIUNI Din sorginte guvernamentala ni se afirmă, eă d. O. D. Palladi va demisiona peste cîte-va zile sub pretext de boala, dar in realitate pentrn a preveni izgonirea sa din minister. D. Palladi e hotărit a se stabili pentru eit-va timp in strei-nătate. Solemnitatea punerel pietrei fundamentale a lucrărilor portului de la Constanţa, s’a fixat pe ziua de 17 Octombrie. Solemnitatea se va face în pre-senţa MM. LL. Regele şi Regina. Alaltă-erl aU fost internaţi la spitalul de ochi de la monăstirea Frumoasă 186 de soldaţi din garnizoanele Botoşani, Vaslui, Roman, Dorohoiu şi Fălticeni, toţi bolnavi de conjunctivita granuloasă. Ziarele din Viena anunţă că ministrul de răsboiQ rusesc a dat ordin fie cărui regiment de cavalerie, ca să instruiască cîte 16 soldaţi în geografia Romîniel şi a Austriei. In acest scop s’aO distribuit regimentelor de cavalerii numeroase hărţi ale Romîniel şi ale Austriei. Relegaţii colectiviştilor J gălăţeni în Capitală D-niî senator Cavaliotişi deputatul Zorilă au sosit azi dimineaţă în Capitală, trimişi ca delegaţi din partea colectiviştilor din Galaţi, pentru a prezintă ministrului de interne hotărîrea pe care aii luat-o în înţelegere cu d. Or-leanu, în privinţa resolvării crizei comunale din localitate. Hotărîrea grupului colect ivist din Galaţi e ca prefectura judeţului să .se dea d-ltii Zorilă, iar preşedinţia comisiei interimare d-lui senator Ca-valioti. D. Orleanu a consimţit a figura pe lista comisiei interimare sub preşedinţia d-lui Cava-lioti. D-nit Mozgos, Iarca, Glierghiceanu, şi Găgiulescu, consilieri comunali din Rimnicul-Sărat, făcînd cauză comună cu fostul primar Zamfirescu, care a demisionat în urma pedepsei disciplinare dată de ministerul de interne, şi l’au prezintat demisiunea ministerului de interne. D. N. TrîmbiţoniO, învăţător în Grădiştea, Transilvania, a fost condamnat de către curtea cu juraţi din Cluj pentru o corespondenţă inofensivă publicată în Tribuna. D. D. Sireteanu e numit pe ziua de 1 Octombrie pedagog la seminarul din R. Vilcea. A. S. 1. Archiducele Iosef, vărul împăratului Frantz Iosef, va sosi la Sinaia în ziua de 20 Octombrie, însoţit de mareşalul său d. baron de Vecsey. E probabil că tot atunci va sosi şi Archidwesa Clolilda şi Ducele de Con-naught, unchiul Principesei Maria. * * * întrebat de un amic al nostru asupra situaţiei în Galaţi, d. Zorilă a declarat: — Toată vina o poartă numai d. Gogu Cantacuzino, care ne-a încurcat atît de mult, în cît partidul liberal e divizat azi în vr’o opt grupuri. * * * Delegaţia nu se va prezintă de cît abia mîine d-lui Stolojan, care azi se află la Sinaia. E interesant că tot azi a sosit în Capitală şi d. Sechiari, cu ghidul de a zădărnici acţiunea delegaţilor colectivişti din Galaţi. D. Alecu Morţun, faimosul primar din Roman, însoţit de deputatul Delimarcu, ah sosit azi dimineaţă în Capitală pentru a cere ministrului de interne înlocuirea prefectului judeţului Roman, d. Vîr-nav. Consiliul de miniştri a aprobat in şedinţa de erl de a se da comunei Cra-iova un ajutor de 12,000 de lei, pentru construcţiunea podeţelor pe poligonul destinat pentru exerciţiile militare şi pentru tir. Domnişoara Ermina C. Georgescu, fiica amicului nostru C. Georgescu, advocat în Brăila, a reuşit cu succes la examenul de bacalaureat. Suntem informaţi că la spitalul judeţian din Tîrgovişte se comit o mulţime deabusurl de către intendentul acelui spital, anume C. Negoescu, în complicitate cu d. Dr. Ioviţ, medicul spitalului şi deputat, şi că cu toate că s’a denunţat caşul ministerului, nu s’a orînduit nici o anchetă serioasă, ci s’afi cerut numai pur şi simplu informaţiunl Prefectului, care ar fi întins obişnuita muşama peste aceste abusurl. Abusurile intendentului fiind revoltătoare şi de cea mal mare gravitate, le vom arăta într’un viitor număr. Dintr’o interpelare adresată Primarului Comunei Botoşani de călre consilierul colectivist Ch. Pilat, extragem următoarea parte interesantă care dove-şte halul administraţiei locale: 7) «Ştie onorabila administraţiune, saă mal bine zis s’a interesat să ştie că veniturile acestei comune pe anul curent descresc comparativ cu încasările operate în anul precedent, şi că dacă vor lua propor-ţiunl în astă privinţă ne putem aştepta să vedem că anul financiar 1896—97 se va încheia cu un deficit aproape 100.000 lei ? Dar spre a evita ori-ce critici, eu saă fără temeifl, ar fi de dorit ca membrii administraţiei se pună în al doilea plan interesele clienţilor d-lor sale şi în primul afacerile comunei». Un noQ candidat de deputat guvernamental, de origină romîn, a eşit la iveala în Banat. El se numeşte Ştefan Antonescu, advocat în Lugoş. îşi pune candidatura sub auspiciile baronului Bânffy la Şiria. > secară » 40000 » 56 6.40 orz > 10000 » 49 X* 6. » cinq 0 » 7000 » 61 > 6.90 ovăz » 4000 » 8.30 Hunyadi Jânos 'tâf Cea mai buna din apele purgative A se cere eticheta purtând numele „AlldPCELS SthxleîlllG £ 18 Această apă naturală se vinde în toate drogueriele, farmaciile şi magasinele de Coloniale 6mbru foarte plăcut şi mult temperament dramatic. La repetiţia piesei cînta rolul In-tr’uu chip care dă mari speranţe. Doamna Vladaia joacă rolul Filmeî, unul din rolurile cele mal grele ce există, dar În care va fi mal bine de cit orl-cînd, căci de şi greii, acest rol intră în mijloacele sale. De sigur că d-sa va fi cea mal frumoasă şi mal cochetă Filmă. Cele l’alte roluri sunt ţiuute de d-nil Băjenaru, Teodorescn, Alexia şi Bărcă-nescu—un taleut nou care va merge departe de va voi. Piesa va fi montată bogat. Dragonii lui Villars e o veselă operă-comică cu muzică vioaie şi uşoară de Înţeles, plăcută. Rolurile principale vor fi ţinute de d-nele Vladaia şi Brezeanu şi de d-nil Băjenaru şi Nicolescu. In afară de aceste opere se mal află studiate sail In repetiţie Cavaleria Rusticană, Căminul (Le Cliâlet) Lakmd şi clte-va din operele comice jucate In anii trecuţi : De a-şi fi Rege, Carmen, etc. Se ştie că anul acesta se vor juca şi o-pere-seril pentru cari direcţia teatrelor a adus din Italia o primadonă de forţă, un tenor de forţă şi un bariton de care se zice foarte mult bine. Operele ce se vor da şi cari sunt celejjmal multe studiate, sunt: Emani, Traviata, Norma şi altele. COMUNICĂRI Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat în pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * * Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de ori-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte în persoană’ la administraţia ziarului, sînt rugate a trimete textul prin poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domiciliu incasatorul Epocei. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. * * * A Ne vedea rubrica spectacolelor iu pag. IV. POŞTA ADMINISTRAŢIEI Domnii abonaţi a căror abonamente expiră la 15 Octombre a. c. sînt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, în caz de re-înoirea abonamentului ce afl, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o întîrziere saă întrerupere a ziarului. Literele A. B. C. din Dicţionarul Contimporanilor vor fi date la tipar la 1 Noembrie şi apoi vor urma îndată cele-l’alte litere. Persoanele cari n’au trimis incă biografiile lor sau ale familiilor lor, sunt rugate să le trimită- îndată la adresa D. R. Rosetti, strada Biserica Amzeî No. 15. BULETIV ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 2|14 Octombrie 1896. Cu toată urcarea enormă a navlurilor vapoarelor, piaţa noastră a fost astă-zl la grîne foarte activă, în urma ştirilor primite din America şi preţurile sunt plătite cu 20|30 fr. mal urcate. Porumb asemenea foarte activ. * * * Bursa de Galaţi 2 Octombrie. S’a vîn. grlQ hect. 5000 lib. 601/» 1. 10,40 Duminieă 6 Octombrie 1836, ora 4 p. m. Vor avea loc la VELODROMUL ROMAN de pe şoseaua Kiseleff, Rondul al Il-lea, Bu-curescl Mari alergări între Championul velo-cipediştilor din Pesta, anume WIEGAND şi cei mai buni velocipedişti romînî Muzica militară va cînta în tot timpul a-lergărilor SERVICIUL DE TRAMCARE CRATIS de la Sf. Gheorghe şi Capul Podului Mogoşdel pentru toate aceîe persoane cari vor lua bilete de intrare la «Velodrom» de 1, 2 şi 3 lei precum şi loji. cari costă 15 şi 20 lei. Liceul Real Francez ŞI. Liceul Clasic Romîn Autorizat din nou pria adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896 BUCURESCl sub direcţiunea D-neT Filionescu absolventă a şcoalei superioară din Lan-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală Strada Foutfueî, No. 8 la sută kil. Docurile de Galaţi sunt pline cu cereale, încarcă în port 4 vapoare pentru Engli-tera şi Belgia. Navlurile cresc. Bursa calmă. Comercianţii din Port sunt foarte nemulţumiţi de oficiul telegrafic, din cauza că nu este de cît un singur ghişeă şi depeşele ln-tirzie cu ceasuri. S’a făcut şi o reciamaţie către Diriginte, dar cu mare regret cererea n’a folosit nimica. Ştiri Teatrale In ziua de 14 Octombrie se deschide stagiunea operei Romîne. Piesa de deschide re va fi sad Mignon sail Dragonii lui. Villars; pînă acum nu s’a hotărit încă care din două. Ambele sunt bine studiate şi, fie-care în felul el, foarte frumoasă. Rolul Mignon-ei va fi jucat de d-şoara Einşenk, o germană tîuâră care nu a mal jucat pe scenă, dar care are o voce cu un am citiţi Modele noi de pălării pentru dame, de castor cu 10, 15 şi 20 lei. Pene, panglici, mînuşl. DeeoraţiunI artificiale şi naturale, Coşuleţe buchete de mirese. Reparaţiunî la pălării aproape gratis. FABRICA DE COROANE DULCAMARA CALEA VICTORIEI 152 vis-avis palatul Ştirbeiă NB. Salon de expoziţie. Coroane, pălării şi Rochii numai de doliu, In str. Lipscani 10, in-trarea str. Stravopoleos. Ht'himb ţi vinii cftin C U M P A B CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzâtorl. BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEON WEISSBUUTM Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meO în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cmante, rubine, safire, smarande, perlo, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Hogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Marc depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyurile cele mal reduse. S’A DESCHIS BĂILE REGALE l>l2f PALATUL. EFORIEI BVLEVAHDVL ELISABBTA Din nofi amenajate şi apropriate pentru cea mat mare satisfacere a onor. publio. Pe lingă băile de apă caldă, aburi şi pişolnă, în ourxnd se va deschide şl secţiunea de HXDROTHERAPIE după oel din urmă sistem, adoptat în cele mal mari stabilimente de băl dlu Europa. Apa e de ievoare DIRECŢIUNEA W. STAADECKER Furnisorul M. S. REGELUI al fermelor model Efurnisorul dotne- ale Statului şi ale JRţjMsj&niulal Coroanei şi şcoalelor de agri■ al agricultorilor cultură fruntaşi din ţară PLUGURI Universale „SACK“ de oţel, ultima construcţiune PLUGURI Polibrazdare „SACK“ de oţel, construite după un nofi sistem forte avantagios SEMANATORE prin împrăştiere —de fer şi oţel— SEMĂNĂTOARE IN RENDURI Sack de oţol şi americane Havana TRIOARE „M A Y E R“ de toate mărimile Vin tură t oare No. 5 ORIGINALE GLAYTON construite din materialul cel mal ales Grape flexibile şi fixe — de oţel — Petre de Moara ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Laferte s/ Jouarre Mori de fer „Rxiston*, PIVE DE POSTAV 0rî-ce fel de unelte şi maşinî agricole Expoziţie permanentă Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă 6 Casa de Sân&tate Institut din nod reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al sypliilisulul şi a boalelor uretro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu ori-ce medic sat! specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. ConsultaţiunI în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1806. Apa minerală naturală de Vichy se respăn- desce la noi din ce In ce mai multu, aceasta reputaţie a Apei de Vichy nu există de astăzi, ci de secole. Sursele Vichy - Celestina, Vichy -Grande-Grille şi Vichy-Hopital sunti proprietatea Stalului francez subtil al cărui control suntii exportate. Spre a nu fi indusă In errdre cereţi tntotu deunadupeordonanţa Medicului una din sursele : Vichy - Celestine, Vichy • Grande -Grille, Vichy-Hopital. Buteliile suntii cu etiquete, dopuri şi capsule purtănd numele sursei: Vichy - Cdlestins , Vichy - Grande • Oriile, Vichy - Hopital şi in osebit pe capsulă se află imprimat leatu anului corent. OCAZIUNE ESCEPTIONALÂ Fosta MANUSERIE M-tlame FiIVI —se vinde sub firma- BAZARUL EFTINATaTU DIN UPS CA CALEA. VICTORIEI (?lsA«vii d« L’amii lAJabourov) Mănuşi Mănuşi Mănuşi Extra fine 4 boutoul Lei 2.75 «o MS s î® s-o Fine 6 » 8 » 12 » 16 » Militare 3.25 » 3.75 » 4.50 » 6.50 » 2.75 2.25 SAS ,4} ss; Atenţiune 10,000 duzini ciorapi, fii d'icosse. lină şi mătase pentru bărbaţi, dame şi copii, Colosal asortiment de Flanele, pură lină escepţional de efiin. DR' STER IE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Kni la 10 publicaţii 30 bani Unla pentrn fle-care daţi. al dm J* 10 tu bub 20 bani linia. Spectacole Teatrul .National. Astă-aparu JouT, «Amphltrion comedie în 8 acte fi un prolog do MoUere, tradus* în versuri de Kg. Aslan. «Un Led fi un Zlot oomedie îutr’un act, localizată de D. R. Rosettt. r mra rom in ti. Deschiderea Luni 14 Octombrie 18V6. Tmm Irul liuyo. Deschiderea Joi 3 (16) Octombrie cu teatru de varietăţi. Artişti! cari debutft la Prima Repre-tentaţie Mcolaua KAIFMA.W Oel maT renumit Biciclist din lume ; 140 deooraţiunt de aur Mila JVAX1TA BAUDOCX £toile dk paris Mll« OELOXfi C un ti re aţă franceză şl mando-lin istă Cuartetul TIULBYS Jfa^llsh Bang aud danse Ml Im D’E STRICE Cintăreaţă internaţională Trapa XARVEU.Y Acrobaţi MICniII.EYKO Trupă rusă, cînteeo ţi dansuri Tronpe A I.FKUIVO Gimnastici fi Pautomlne Mile FKItţt'JKT Dansuri caracteristice Milo FANTAiJCA LINDA Cea mal bună cintăreaţă germană actuală EDO AH JOYES (Original negru) Excentrique Musicale ©rekebtra din strelnătate sub conducerea renumitului şef de orchestră D. Eă. Vt'llh Slraumm Preţurile Locurilor: Loja lei 35 ; Fauteull reservat lei 5 ; Promonoir lei 2. Biletele se aii A chiar de acum spre vînzare la Hali de L’lnd*p»>td« eaulă De închiriat în strada Fîntinel 104, în fundul ourteî o casă compusă din 8 camere, bae, canal şl apă, cu curte deosebită. A se adresa la proprietar la aceeaşi adresă. flnmerc mobilate. De arendai Moşia Vîrtoapele de jos din judeţul Teleorman. A se a dresa la d-nu G. Robescu, Galaţi. Cereri şi oferte de servicii! S« cere La magazinul de mode Slmon V. It. calea Victoriei 01 o lucrătoare modistă. Vînzilrî şi cumpărări Hotelul Ct D. Bătlulemvu din Giurgiu se vinde de bună voe. Adresa Sofle Bădulescu, Bucureşti, Str. Primă-verel No. 40. \aă» Corespondenţa ziarului Adm. P. Thomescu, Looo. Se va comunica oferta d-v. per Isoauel în chestie. Adm. I. 0. Manolescu, Drăgăneştî-OH. Cuprinsul sorisoa-rel d-voastră, se poate publioa ca inserţiune, pentru oare plătiţi lei 50- Sport etodromul romin V _ Hipodromul Băneama. La 6 şi 13 Octombrie. Două mari alergări de toamnă. Informaţiuni utile Se caută o pensiune —adică casă, mană şi îngrijire, pentru un tînăr funcţionar. A se face cunoscut preţul lunar şl adresa la admiuistraţla ziarului sub Iniţialele A, B. | BUT' „EPOCA** ziar politic zilnic, parc In 3 ediţii, la O orc dimineaţa, la |.? dup A^am la zi şl la^A scara ~W Firme recomandabile Acorduri de piano 8. Paulman, Bulevardnl Elisabeta, CI. Agenţi de publicitate Davld Adania, str. Carol 51; Carol Schulder, str. Labirint 4; Emil Melber, calea Moşilor 179. Isidor A. Stern, strada Stavropoleos, No. 15, (Palatul Daciei Romîniel). Frantz Dusehek, str. Franklin 6. Fotografi Tipografi 8. Pauker, str. Clemenţei No. 8, în curte. Librarii şi Papeteril Mflller C. calea Victoriei, P3. «Blserlea Albă» ealea Victoriei, 85. Bărbieri Louis, calea Vietorlel 53. Băl S’a deschis Băile Regsle din palatul Eforiei, Bulevardul Elisabeta Spălătorii Schimdt G. L., Isvor, 75, Falk Otto, GrivjţeT, 12, Kalk Pauline, Regală, 12, lordache N., Isvor, 56, Mfclusch M., Academiei, 22, Thomas M-me, Moşilor, 70. Adrese Advocaţi Chebapcea D., Plantelor, 39, Gihosky 8ton, Olari, 2, Dlsesou C., Colţel, 60, JHiott Corabia IU, Ghiţă Ioan, CImpineanu, 48. ionemeu Take, Cătunului, Maioreeeu Tltu, Mercur, 1, Misir B., Flntînel, 20, Eanu O., H o toană, 03, BIUBOUL ADVOCAŢILOR G. PAiYU mi ALEX. PAST1A Btr. Biserica Enel, 12 8-11 dimineaţa ; 2-6 după amlazl. Predase» Stavri, Cheiul Dîmboviţei, PrOcopeacu N.. Scaune, 40, Bfetescu I, P., Mireea-Vodă, 23. D. Mi. Homuettt, utr. Bioertca Am zel, ÎS. Doctori Dr. Mlron, asistent de profesor, medic la clinica bealelor de piele şl sifHItioe din spitalul Colţoa. Bulevardul Carol No. 74.^Consultaţiuni de la 1—4 p. m. Dr. AL. COB1LOV1CI Medecin de la foculte de Paris Consultations de 4 â 6 h — p.m. Strada Carol I, 18 Dr. JY. Thomemcu, medic de copil. Str. Italiană, IG. _____ Schimbări de adrese Bibliografii A apărut: SINCERE Poesil de Radu D. Rosettt Doina lui Itaţlu, cînt patriotic, ouviute de Yiorloa Mag-du, muzica de tenorul Gheorghe S. Vasillu, op. 61. Preţul 1 franc 60 bani sad 80 or. «Crîng» şi «Luncă» Versuri, T. Duţescu Duţu. Meditaţii Lecţiunl de Franceză, Engleză, GermanT^JT a : H. A. administraţie «BXJOCA». piano. Adre- UOl'DL HI1UI fost MISIR IAŞI, strada "Vecliie IVo. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noti aranjat, situat In centrul oraşului, In cartierul exclusiv comercial, Sn apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de politie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 led 50 in sus. Serviciu prompt. Grajdiurl spaţioase cu apă în curte. Antreprenor M. WEISEU 82 36- ALBERT ENGEL S® CASA DE C0NFIENŢĂ Fondată în BucurescTîn anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cîtşi p. t. publicului bogatul săă asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzînd cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domiciliu. U-leifi de rapiţă dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt şi preţuri moderate se garantează 98 25—14 OTTO HARNISCH ! Bucuresci I Galaţi 41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC A§EE§T Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — Fir*e CURELE DE TRASMISIUNE Manomelrl—Hobtnete — Ventile — Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale (97) (60-17) I I 99 PATRIA SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEÎ IJKT MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea *Patria» se recomandă pentru ASXGXTRÂRI ASXJPRA VIEŢEÎ pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemuisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generală pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine carne de bofi digerată şi fâc tâ solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele satl nesuficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum f' pentru toţi acel cari n’uQ poftă ae mîncare satl nu pot suferi mîucările. as-ai Puritatea Pepsinei lui Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Vial», 1, rue Bourdaloiie, Paria. Wtt Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune araiMmiiKanat&i n TURNATORIA DE FIER FABRICA COHETUL"1 ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depozitul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meidinger, Parlgine, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine «le bucate, Mobile «le fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. Bfe. Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovicl, strada Lăpuşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii str. Lipscani. (103) (70-13) Vin «le Vial TONIC ANAL.EPTIC Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrini, femei şi orl-ce persoane delicate. CC QIIINA Suc de Carne Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel si desvo.'tărel muşchilor şi i iste-mulul nervos şi osos VIN D E V X A L este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, IMspep-■ia, Gastritele Vtrsta critică, Fpulsare nervoasă, Slăbiciune resultînd din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvlnt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAC, rue de Bourbon, 14. ln Bucureşti, la d. IUE ZA3UTRE8CT, şi la top 1* Droghiştil şi Farmaciştii. 52- MARE DEPOU DB Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, FEK ŞI TUCIU Fort uni ti *3 clnepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciă pentru oonducte de apă, scurgere, băî, tont h l’ăgont, gaz, etc. la EAMS MRT BUCURESCI, |STR. BiSEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’ESOUT «4 Şt pentru încălziri centrale (100-93) Magasinul„Helios“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile -BIRIITH. cu patent regulator noul model 1896. «Sirius» sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele nul higienice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin