SERIA IL—ANUL II, No. 270. Ediţia a treia (cu supliment) JOI, 3 OCTOMBRE 1896. NUMARUL^iO BANI ABOSAMEJfTELE încep la 1 şl 16 ale fle-c&reUanl şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucuraţi la Caaa Administraţiei In fufoft şi ttrtinătaU prin mandate poştale Un an In ţari 80 lei; In etrein&tate 80 le! ?a»e luni ... 16 » * » !5 > rel luni ... 8 * » » 13 » Un număr In străinătate 80 bani MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÂ NUMĂRUL 10 BANI AMîrciUBn.1? In Bucureşti şi judeţe as primesc mimai la Administraţie In streinătate, (Ur«d la » 8a) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA A PATRA MW T U ¥ I Ş Xj H I CAPITOLUL I Viaţa tu tufişuri. — Straniu fenomen al fauuei australiene.— Vln&toriL Sunt rare colţurile lumel cari să pot întrece In frumuseţe şi să aibă privelişte mal atrăgătoare şi mal pitoreşti de cît tufişurile Australiei, cu eîmpiile el împodobite de flori, cu boschetele de liliac în culorile cele mal variate, cu arbori zăvoaelor garnisiţi de superbe flori roze, cu salcînu a-mestecaţl cu eucalipţii şi cu acele păduri uriaşe ale noului continent, dintre cari unele ati mal mult de o sută de metri înălţime. Cu interimnl ministerului de fi-nance—în timpul absenţei d-lul Gogu Cantacuzino—este însărcinat d. Dim. Sturdza. Acum cite-va zile un scandal revoltător a fost provocat la ministerul instrucţiei de către inspectorul şcolar St. C. Ioan. D. St. C. Ioan observa în cabinetul directorului învăţămîntulul primar, d. Popescu, pe un învăţător şi fără nici un motiv sbiară la el: — Ce cauţi aici ? învăţătorul răspunde că are o afacere. — Afară din minister! — ţipă inspectorul şi se repede asupra învăţătorului cu intenţia de a’l lovi. Din fericire însă, a fost împiedicat de un revisor şcolar care se afla faţă. Atunci inspectorul cliiamă pe un uşier şi-I strigă : — Ia’l de urechi şi dă'l afară din minister. Toţi funcţionarii şi lumea din sală au rămas uimiţi de această îndrăzneală fără seamăn a inspectorului. EDIŢIA * 3 * (Serviciul Agenţiei Bomîne) Sofia, 1 Octombrie. Azi a venit in faţa tribunalului de prima instanţă afacerea asasinării lui Stambuloff. Actul de acuzare constată că între Tufeckcieff. Staw-reff, IwetanoîT şi birjarul Axoff există o înţelegere in vederea asasinării care a fost comisă de Stawreff, Zwetanoff şi Georgiew. Tribunalul a decis să amine afacerea pentru că lipseaţi 31 de martori dintre cari 18 însemnaţi. Aceşti martori, printre cari se află ex-ministrul Salabatscheff, jurnalistul Rlzow şi doctorul Iwanow, vor fi aduşi cu sila în faţa tribunalului dacă va fi nevoie. Stuttgart, 1 Octombrie. «Oficialuf publică conversiunea datoriei Statului de 315,000,000 de la 4 la sută, in titluri de 3 şi jumătate la sută. Belgrad, 1 Octombrie. Regina Nathalia a plecat seara la Biarritz. Berlin, 1 Octombrie. D. Şişchin şi secretarul de Stat Pahlen, aQ fost invitaţi azi de împărat şi împărăteasă să dejuneze la noul palat. D. Şişchin a făcut, după amiazl o visită prinţului de Hohenlohe şi baronului Marschall. Seara a plecat la Petex-sburg. Paris, 1 Octombrie. D-nu Faure şi regele Greciei aii schimbat vizite Regelui ii s’art făcut onorurile militare. Berlin, 1 Octombrie. O telegramă din Buenos-Ayres anunţă că consiliul municipal protestează în contra i’deel sus-pendăreî plaţilor şi a modificărilor de adus angajamentelor existente. Post anunţă că împăratul va primi miine la Potsdam pe Grumbckow-paşa, ambasador turc. Roma, 1 Octombrie. Miniştrii Muntenegreni aii fost primit! de Rege la Monza şi ati plecat apoi iar ia Brindisi. Ducele de Genova s’a dus azi la Monza şi va pleca la 3 la Antivari. Nişte ploi torenţiale ati ocazionat o creştere a Tibrulul. Zanzibar, 1 Octombrie. lucrucişătorul englez S-ftul George a sosit. Paris, 1 Octombrie. La consiliul de miniştri ce s’a ţinut laEliseti, d. Hanotaux a comunicai o telegramă a minis- Nimic nu poate să egaleze liniştea şi frăgezimea acestor peisage, verzi şi înflorite în tot timpul şi cari se desvoltă la înfinit, pînă unde ochiul poate să vadă, pînă unde calul poate să te conducă, alternînd pe lungimi de sute de mile, covoarele verzi ale cîmpiilor cu boschetele înflorite in culori strigătoare şi cu pădurile gigantice şi umbroase, azilul misterios al celei mal singulare faune care s’a putut vedea pe pă-mint Poţi străbate zile şi luni întregi aceste câmpii imense, abia întretăiate pe ici pe colea cu cîte un şir de coline cu panta lină ; peste tot vel găsi aceeaşi natură rî-zătoare, aceleaşi păşiunl înverzite, aceleaşi boschete încărcate de fiori, aceleaşi păduri a căror linişte visătoare, abia este turburată din dud în dud de clntecul unei pasări, de trozuetul unei crăci pe care can-guroul sălbatec o calcă In fuga lul.^sau de plinsetul monoton al bufniţei, pasărea nop-ţel pe care a-1 trezil’o In trecere din somnul el liniştit. Şi ce animale stranil^întîlneştl la fie-care pas în calea ta! Câinele zburător, canguroul de diferite specii, dintre cari unii ating mărimea unul cerb, alţii abia sunt ceva mal răsăriţi de cit un şobolan; vulpi de cele mal variate specimene cu mustăţi enorme; lilieci de mărimi gigantice cari noaptea se reped asupra trecătorilor şi le suge sîngele; paradoxul cu coada în spirală care se agaţă de copaci cu acest apendice şi adoarme legă-nîndu-se cu capul în jos, urmînd mişcarea regulată a unei pendule. Şi ornitorincul care aparţine prin formă, prin aspect şi prin structură în acelaş timp şi patru-pedelor şi reptilelor ca şi pasărilor şi peştilor. Apoi echiducele, palmipede ca şi pasă- trulul Franciel la Pekin, care zice că 'China a încredinţat industriei şi inginerilor francezi reconstruirea arsenalului din Fu-Ciu. Consiliul a decis ca şcoala superioară de marină organizata la Toulon, să fie înlocuită prin-tr’o scoală de studio înalte, instituita la ministerul de marină. Tanger, 1 Octombaie. Fostul vizir Djamai a fost închis la Tetuan pentru că a participat la o conspiraţie în contra lui Mulley Muchamed.—A fost găsit mort in celula sa. — Nişte pete de singe găsite pe hainele sale indică o moarte violenta. Belgrad, 1 Octombrie. Regele a plecat la Smeredevo. SITUAŢIA IN TURCIA Constantinopol, 1 Octombrie. Iu urma alitudinel mahometanilor din Creta,situaţia presintădin noii oare-care nelinişte. Ataşaţii militari străini vor trebui să fie delegaţi pe lingă comisiunea de reorganizare a geandarmeriel cretane, al cărei membrii turci sunt deja numiţi. Ieri a fost o întrunire a ambasadorilor. Arestările persoanelor bănuite de răsvră-tir! tinerl-turceştl continuă. Constantinopol, l Octombrie. Escadra rusească a mării negre —compusă din 8 corăbl—a plecat la Baturm, după o şedere scurtă în rada din Trebizonda. Londra, 1 Oetombire. D. Hicksbeach, vorbind la Darlington, a zis că s’a văzut afacerile Turciei ajungînd la un punct cînd s’ar fi putut presupune că se apropie ultimele zile ale imperiului otoman, acesta avînd un guvern, care numai guvern nu e,şi care e in înţelegere cu autorii măcelurilor. ----------IM —---------------------- ŞTIRI DIVERSE Crime.—Delicte.—Acciden te.—Intîmplărî DIN CAPITALĂ Un fiu denaturat. — Doui dezertori din regimentul I geuiti, numiţi Niculae Lupea şi Niculae Scarlat, furînd libretul cu care muma celui d’intliti depusese la casa de economie suma de 800 de lei, s’a prezintat la casă pentru a încasa acea sumă. El ati fost prinşi şi arestaţi. Ca dezertori vor fi daţi în judecata consiliului de război. Prinderea unei vestite hoaţe de meserie. — O servitoare unguroaică, Roza Dorian, domiciliată îu strada Sălcuţel No. 20, care împreună cu fiica sa Lica în vîrstă de 11 ani, luase meseria de a se introduce prin spargere în diferite case şi a fura obiectele de valoare şi banii ce găseati, ati fost prinse astă-noapte de agenţii politiei de siguranţă şi arestate. La perchiziţiunea făcută la domiciliul lor, s’ati găsit două camere pline cu diferite obiecte, dintre cari unele de mare valoare, cari era ti de furat. DIN TARA O crimă oribilă. — O crimă oribilă s’a făptuit acum cite-va zile îu oraşul Caracal, în următoarele împrejurări: In a doua jumătate a lunel lui Septembrie se observă în Caracal dispariţiuuea d-nel Elena Căpitan Popescu. Toate căutările făcute tu primele zile ale dispariţiuneî ati fost zadarnice. Bărbatul dispărutei, d. căpitan Popescu, care lipsea în acel timp în manevre, întorcindu-se a-casă a reînceput cercetările şi abia ieri 1 Octombrie, cu ajutorul autorităţilor locale, ati descoperit cadavrul nenorocitei doamne îngropat în pivniţa caselor de locuit. Parchetul fiind avizat, despre această sinistră descoperire, s’ati început imediat cercetări pentru descoperirea făptuitorului acestei oribile crime. Din cercetările făcute s’a constatat că ordonanţa căpitanului, pe cînd stăpînul săti lipsea în manevre, a ucis pe soţia acestuia şi a îngropat’o în pivniţă. Lică Gheorghe, ast-fel se numeşte acest criminal, a făcut mărturisiri complecte în faţa cadavrului victimei sale. rile aquatice, furnicar după forma nasului şi a liinbel sale extensibile, arici prin faptul că toată pielea este acoperită cu ţepe tari, el mal posedă nişte lame cornoase în locul dinţilor cu cari se ajută la construcţia locuinţei sale sub pămînt ca şi vulpile. In fine tot soiul şi toate varietăţile de animale, ale căror nume îu majoritate sunt necunoscute încă la noi. De asemenea in regnul vegetal ca şi în cel animal se găsesc îu Australia singura-lităţl cari te fac să crezi că acele locuri sunt într’o continuă evoluţiune progresivă şi constantă a naturel, un fel de transi-ţiuue între epoca primitivă şi cea actuală. Plantele, auimaleleşi oamenii sunt de sigur de o formaţiune mal recentă ca la eele-l’alte continente ; în nici o parte în adevăr nu s’ati păstrat mal multe organe cari să-I apropie de perioadele anterioare, de cît pe vâslele pămînturl ale Pacificului. La lie-ce pas, naturalistul are proba convingătoare că această linie de demarcaţiuue intre regnul vegetal şi cel animal, care altă dată era considerată ca bine stabilită, nu există de loc. Toate aceste minuuî ale naturel pe cari le euumerarăm în cîte-va rîudurl, forma obiectul conversaţiunel celor trei tovarăşi, cari cu carabina pe umăr, urmăreaţi încet o mică potecă care şerpuia între Swau-River, sati rlul Lebedelor şi imensele păduri cari mărginesc această apă de la is-vorul el şi pînă in ţara Nagarnookilor, de careţ călătorii noştri erati departe cu cel puţin opt zile de diurn. Unul din el ucisese pe ţărmul rîulul un superb ornitoring, şi curioasa structură a animalului a adus negreşit conversaţiunea asupra acestor minunăţii vegetale şi animale. — Aho ! zise unul din el, sunt sigur că 0 crimă.- Se telegrafiază din Dorohol că astă noapte copila Maria lordaehe Pintileu, a fost găsită moartă într’un şanţ din Tîrgul-Herţa. Asasinul, un anume Gheorghe Gbeorgliian, fiind prins, a mărturisit odiosul fapt. El a fost înaintat parchetului din Dorohol, care instrueşte afacerea. din strein.Etate Un infanticid monstruos.—Acum cite-va zile un uvrier din Nantua, Louis Seigne-martin, a ucis, dind trei lovituri consecutive de cuţit unul copil al săti, pe care’l a-vusese cu o femee, moartă de cît-va timp în spital, în urma facerel. Pentru a Împiedica pe nenorocitul copil să nu ţipe, mizerabilul Seignemartin, ’I astupase gura cu minerul altui cuţit. După ce a sâvîrşit crima, asasinul a fugit în munţi, unde însă după scurt timp a fost descoperit de geandarmeria care îl urmărea de la comiterea asasinatului. Văzlndu-se prins, Seignemartin, scoase din buzunar un pistol, care, îu lipsă de gloanţe, era încărcate cu nisip, şi îşi trase o lovitură în cap. Mizerabilul n’a reuşit să se omoare, dar şi-a făcut o rană oribilă care l-a desfigurat pe vecie. El a fost transportat la spital şi apoi la spitalul din Nantua, unde este bine păzit, de teamă ca să nu se încerce din noii să se «faumiaft. ’i, . , , , , ;____ . DIN PRESA ŞTIRI DIN ZIARE Din Dreptatea : D-lul A. Stolojan, ministru de interne s’a trimis din Ploeştî o telegramă semnată de d-nil M. Stănescu, G. Dobrescu. Mitu Şfe-fănescu şi T. Ionescu cari denunţîndu-i a-buzurile ce se comit la comună, cereati să se numească o anchetă. Fiind-că însă învinuitul era d. M. Ste-riade, protejatul Ocultei, ministrul de interne nici pînă azi nu a rînduit ancheta cerută. *** D. Palade s’a dus la Birlad ca să potolească cesturile izbucnite îutre prefect şi administraţia comunală, şi pentru a acoperi pe ajutorul de primar. îu contra căruia există, precum am spus, acuzaţii de neregularităţl. D. Palade însă s’a întors cum a plecat, căci nimeni nu l’a luat în seamă. *% Intr’o convorbire pe care d. Caligari a avut-o cu d. Stolojan, prefectul de Huşi e declarat categoric ministrului de interne că nu garantează cîtuşl de puţin reuşita !a viitoarele alegeri comunale, de oare-ce liberalii de acolo sunt foarte puternici şi holă-riţl contra guvernului. *** Săptămîua trecută s’a întrunit la ministerul de rezbel o comisiune Însărcinată cu modificarea regulamentului căsătoriei o-fiţerilor. Pînă acum, comisiunea a stabilit următoarele : Căpitanii in vîrstă de 35 de ani împliniţi se pot căsători ca ofiţerii superiori, iar căpitanii mal mici de 35 de ani se pot căsători cu fiicele militarilor din activitate sati retragere fără condiţiunl de dotă. In fine se pot căsători cu profesoarele plătite de Stat, iar ca dotă li se va conta jumătate din salariul ce ati. *** Ministerul de interne, pus în curent cu cea mal mare parte din neregularitâţile de natură penală descoperite de comisia de anchetă la comuna laşi, pentru a scăpa pe favoriţii Ocultei de pedeapsă, va disolva consiliul comunal. Pentru a căpăta motiv de disolvare, ministrul de interne a comunicat d-lul Gane ca, după terminarea definitivă a anchetei, să caute a obţine demisiile mal multor membri, şi ast-fel consiliul să fie dizolvat pe motiv de descomplectare. Preşedenţia comisiei interimare va fi apoi încredinţată d-lul Gheorghiau, prefectul judeţului. D. Gheorgliian a comunicat ministrului de interne starea destrăbălată ce domneşte la comuna Iaşi, propunînd ca soluţie disol-varea imediată a consiliului. De alt-fel, la ministerul de interne mal există încă două rapoarte ale d-lul Glieor-ghian. Pînă acum însă ministrul de interne, pentru a-şl proteja favoriţii, nu le-a luat în seamă. raportul geologic, mineralogic, zoologic, entomologie, botanic şi fisiologie pe care T voiti adresa societăţel regale din Londra asupra tutulor acestor curiosităţl, va fi cel mal interesant care se va fi văzut de cînd decretul Majestăţel Sale George III, va fi fundat’o. — Adaogă încă, zise unul din cel trei călători, maşcînd ironia perspicacităţii Au-glo-Saxonulul, pe cele 7897 de biblii pe cari le-al distribuit deja şi sunt sigur că graţioasa Sa Majestate Regina Victoria nu se va putea opri de a vă da rangul de baron Australian ; această ţară este singura colonie care n’a fost onorată prin a-legerea unul lord, şi Majestatea Sa va fi mulţumită de a repara această uitare în persoana d-tale. — Aho ! Sunt cu adevărat încintat, foarte îneîntat de apreciaţiunile d-voastră, fără să mal vă spun că graţie d-voastră numai, studiile pe cari Ie voi face asupra minelor de aur, vor ti cele d’intîiti cari vor desvălui in mod oficial Engliterel si-tuaţiuuea exactă şi valoarea tutulor terenurilor aurifere a acestei posesiuni a coroanei. — Vom fi foarte fericiţi de a ne asocia acestei recompense, trimiţlndu-vă de aci coroana de lord făcută din aurul extras din locul Lebedelor, cu inscripţiunea «Primului lord Woangov!» — Vă asigur, gentilomi, că aceasta va fi ziua cea mal fericită din viaţa mea. — Mi se pare, domnilor, că ne apropiem de tabără, zise al treilea persouagiu, care pînă acum nu luase parte în conver-saţiune. Priviţi acea coloană de fum care se ridică în depărtare la cotitura fluviului,cred că aceasta este un semn bun pentru stomacurile noastre ; tovarăşii noştri de si- lf in Gazeta- Lucrările de delimitare a fruntariilor dintre Romlnia şi Ungaria, s’ati suspendat din cauza timpului urit, piuă la primăvară. Lucrările din anul acesta ati durat 58 de zile şi au cuprins regiunea dintre Dunăre, de la Severin pînă la Jiu. Din partea Statului nostru ati fost delegaţi d. Căpitan Mărdărescu, de la Marele Stat-Major, şi sub-prefecţil plăşilor respective ; din partea Ungariei d. Inginer-Şet Faur şi protopretoril regiunilor respective. Comisiunea de delimitare a căzut de a-cord, lichidind toate punctele de frontieră îu litigiu. Din Constituţionalul .- Actuala sesiune a Sinodului care urma să se deschidă azi, şi în care urma a se aduce din noii chestia Mitropolitului Ghe-nadie de unii din membrii Sinodului, nu s’a deschis din causă că Mitropolitul Iosif al Moldovei refuză categoric de a veni la Sinod. *** La primăria din Ploieşti e un adevărat balamuc. Sunt aproape două luni de zile de cînd s’a denunţat ministrului de interne de către consilierii comunali că primarul Stanian a comis mal multe abuzuri. In urma acestei denunţări şi in urma ne-aprobărel de către ministrul de interne a gkeşeftulul cu planul oraşului, primarul furios şl-a dat demisia, care însă nu a fost primită. De atuncPStanian, primarul, s’a mutat cu reşedinţa Ia via sa de la Scăieul, fără a mal da pe la primărie, încasînd insă regulat leafa de primar. Consilierii comunali G. Dobrescu, M. Stă-nescu, T. Ionescu-Pescaru, Ioan Albulescu şi Nicolae Petrescu, s’ati constituit intr’o comisiune şi ati procedat la o anchetă, fără autorizaţia ministrului de interne, unde ati descoperit o sumă de abuzuri dresînd în acelaşi timp un proees-verbal care a fost înaintat primăriei şi care se găseşte înregistrat în archiva primăriei. Cerem d-lul ministru de interne ca să trimită un inspector administrativ, care îu unire cu consilierii comunali şi primul pro-curor să proceadă la o anchetă serioasă la primăria din Ploeştî, unde chiar consilierii comunali ati denunţat ministerului gheşel-turile primarului. Din Timpul. Peste cîte-va zile vor sosi la direcţia C. F. mal multe locomotive noul, construite pentru o forţă mare şi cari suni destinate mal ales pentru linia Ploeştl-Predeal unde sunt pante foarte înclinate. Ati şi sosit în Bucureşti mecanicii însărcinaţi cu montarea acestor maşini şi cu predarea lor. *** Nici la Botoşani «marele» partid naţional-liberal nu doarme pe trandafiri. Şi aci există două tabere colectiviste care-şl dispută reciproc preponderanţa şi se mănîucă între ele. Cînd a demisionat fostul prefect HieCio-lac, care e considerat în tot judeţul ca şeful colectiviştilor locali, s’a spus că interese particulare i-ati dictat demisia. In realitate d. Ciolac era amărît de nesfirşitul autagonism dintre d-sa şi al săi şi cea-l’altă grupare colectivistă. Cerînd ministerului de interne numirea unul d. Henţescu într’un post de sub-pre-fect şi reintegrarea d-lul lamandi în funcţia de controlor al Creditului agricol şi ministrul refuzîndu-I cererea, d. Ilie Ciolac a înţeles că nu mal are ce căuta în capul judeţului şi şl-a dat demisia. îndată însă după numirea noului prefect, ministrul de interne s’a grăbit să numească îu posturile cerute pe d-nil Henţescu şi Ia-mandi. De aci ruperea colectiviştilor din Botoşani în două tabere, cai ’ se combat cu înverşunare. lîealele sifilitice NEPUTINŢA BĂR5ÎĂTEASCĂ Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boale lumeşti »r. THOS Strada Emigratu Ne. 1, intrarea numai pri trada sf. VoevozI. (Tramwayj. ConsultaţiunI de la 10—1 dim. pentrula 5—5 seara. Loc separai de aşteptare şi de fie-care- gur in lipsă ne vor fi încolţit ciţl-va canguri, pe cari îl vom găsi bine fripţi, şi acompaniaţi de patate suculente. Sunt dispus să fac mare cinste acestui dineu ; ce zici domnule Conte ? — Dragul meti Dick, eu iţi urez ca prevederile tale să se realizeze, sunt atît de fometos că abia te pot vedea cu ochii. Cititorii ati recunoscut deja in aceşti trei călători, cari urmati pe jos ţărmul Swan-Riverulul, prin mijlocul tufişurilor Australiei, pe cel trei amici, Oliviei- d’Eutraygues, Dick Canadianul şi pe onorabilul Iolin Gil-ping, membrul societăţel regale din Londra şi aspirant la deputăţie şi la titlul exotic de lord Woangow de Woangow-Hall, pe care prietenilsăl începuseră a-1 da cînd e-raft bine dispuşi. De mal bine de un an de cînd Oliviei-trăia Împreună cu Canadianul şi cu Vulturul Negru, învăţase limba Nagarnookă tot atît de bine ca şi limba patriei sale, şi su-rîdea cu nebunie cînd auzea pe prietenii săi numind pe englez lord Woangow, ceea ce în limba Nagarnookă însemnează pasăre cu trompă, titlu pe care Gilping îl primea cu o gravitate comică şi ca o onoare ce-era datorită. (Va urma) „P©ltcl!EBîCa64 Stra/la .intirnraMcn ~« Consultat iunl gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — 9 boale de pele venerice. » » 10 ’/a— 11 V» boale de copil. » » IV*— 2‘/s chirurgie şi boale de femei. » » 2 — 3 boale de gît. nas şi urechi. Joia la aceleaşi ore consultaţiunl u 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. Se va deschide la 10 Februarie. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 ULTIME INFORMATIUKI In urma neregulilor descoperite la administraţia comunală din Iaşi, mai mulţi consilieri comunali sunt hotăriţî a demisiona. D. C. Lepădatu a demisionat deja telegrafic. D. Dr. I. Felix, a cărui demisiu-ne din funcţiunea de director general al serviciului sanitar a fost primită pe ziua de 1 Octombrie, spre a-şl regula dreptul la pensiune, va continua de a ocupa această funcţiune, urmînd a opta între leafă şi pensiunea de 750 lei lunar. A. S. R. Principele Ferdinand a sosit a-seară la orele 10.20 în Capitală. Azi AA. LL. RR. şi A. S. I. Marele duce Boris VladimirovicI pleacă la Sinaia, unde se va serba mîine aniversarea naşterel Principelui Carol. D. Paul Stătescu va pleca la finele săptăminel la Tulcea, pentru a recomanda tulcenilor pe viitorul lor prefect, d. Vasilift, actual inspector de poliţie la prefectura Capitalei. S a observat de cîl-va timp, că numeroşi funcţionari colectivişti se grăbesc a’şl regula drepturile la pensie, conti-nuînd însă a păstra funcţiunile lor. Aceasta se atribue zvonului, că guvernul ar vrea să modifice legea pensiunilor în sensul că pensiunea întreagă se serveşte numai acelora cari au împlinit etatea de 60 ani şi 40 ani de serviciu. Manevrele navale, comandate de d. general Murgescu, afi reuşit perfect de bine şi spre mulţumirea tutulor. In urma acestui succes, d. general Murgescu a fost viu felicitat. Svonurile despre retragerea d-lul general Murgescu sunt inexacte. M. L. Cornea, faimosul cămătar din strada Regală 14, a dispărut după ce a înşelat o sumă de lume. Modul săii de procedare spre a înşela clientela sa era foarte simplu: lua poliţe spre a găsi bani clientului şi o dată banii încasaţi îl păstra pentru dînsul. Cînd s’a găsit în capul unei sume mal rotunde, a dispărut. Vidimile sale sunt numeroase. Intr’o relaţiune publicată în No.... al ziarului nostru asupra iutreprinderel i-luminatulul oraşului Constanţa cu ulei mineral, concedată d-lul V. Croizat, s’a spus că în sistemul d-lul Croizat iluminarea se face cu ţiţei şi că întreg sistemul ar fi răii. Aceasta e greşit. Iluminarea se face cu ulei mineral dens, un product al distilaţiuneî petrolului şi sistemul d-lul Croizat, faţă cu iluminarea prin petrol, prezintă avautaje incontestabile. Facem cu plăcere această rectificare. In ce priveşte iluminatul oraşului Constanţa, rămîne totuşi pentru noi chestiunea de ce primarul oraşului, cînd iluminatul e asigurat încă pentru un an de zile şi cînd e ştiut că Constanţa va lua in scurtă vreme o dezvoltare ex-tra-ordinară, n’a studiat toate sistemele de iluminat, pentru a alege pe cel mai potrivit cu dezvoltarea şi însemnătatea pe care o va cîştiga Constanţa. Din Huşi Proces «le presă Marţi, 1 Octombrie, s’a prezentat înaintea curţii cu jur! din Huşi procesul de presă intentat d-lui Gh. Rădulescu, redactor la «Timpul», de d-nil Ivanciu Teodor, antreprenor de lucrări publice şi N. Ciş-man, deputat şi fost primar, pentru calomnie. Motivul procesului era că prin numărul 7 al ziarului din Ianuarie trecut, dl. Rădulescu afirmase, In baza unor corespondenţe din Huşi, că dl. Teodor mituise pe dl. Ciş-mau, în calitate de primar, cu suma de 1000 lei pentru eliberarea unul avans de 50,000 lei din antrepriza pavajului stra-delor. Curtea era compusă din d-uil Al. Hina, preşedinte, Gavrileseu şi Ciuntu membri. Fotoliul ministerului public era ocupat de dl. Roiu, procuror. Dl. Rădulescu era asistat de dl. George Vasiliu, licenţiat în drept. După compunerea juriului, dl. Vasiliu ridică incidentul de necompetinţa curţel, In baza art. 00 din pr. penală, la care procurorul se opune. In urma replice! d-lul Vasiliu, Curtea se declară necompetintă şi procesul rămîne a fi intentat din noă înaintea curţel cu juri a domiciliului d-lul Gh. Rădulescu, la Bucureşti. Foarte multă lume asista la acest proces, în care fostul primar al Duşului figura ca reclamant şi parte civilă pentru nn leu. Alegerile comunale Iată lista pe care liberalii disidenţi din Huş! o vor susţinea la colegiul I de comună, în alegerea de la 13 Octombre : dd: R. Ralea, Gh. Vîntu, Haralamb Bosie, Alexandru Mazilii, Alexandru Buznea, N. Cişman. Colectivitatea se dedă în vederea acestei alegerel la presiunile cele mal murdare. Spionagiul membrilor opoziţiei este organizat pe scara cea mal întinsă de către ban-ditul-poliţaifi Răducănescu. Sergenţi sunt postaţi la porţile caselor tuturor celor cari sunt cunoscuţi ca neprieteni al administraţiei şi agenţi de poliţie urmăresc toate mişcările lor. In dauna tuturor acestor presiuni, curentul pentru opoziţie este foarte puternic, ceea-ce provoacă desperarea şi furia administraţiei caligariste. * SŞIncă una din isprăvile banditulul-poiiţaifi Răducănescu din Huşi: In dimineaţa ţlilel de 1 Octombrie a arestat pe parohul comuneiiCozmeştl, preotul Neculal Munteanu, ridicîndu’l de cu noapte din hanul în care se găsea, pentru motivul că nu este amic al administraţiei. După ce l’a ţinut arestat 3 ore la poliţie, i-a dat drumul, spunîndu-I că s’a înşelat asupra identităţel persoanei sale. Preotul a reclamat procurorului general şi ministrului de interne. Gladstone şi ceşti unea naţională Corespondentul din Londra al ziarului Alkotmdny din Budapesta, interviewind pe octogenarul bărbat de Stat englez W. Gladstone asupra situaţiei generale, acesta a făcut următoarele declaraţii importante asupra situaţiei Romînilor din Transilvania şi Ungaria : «Ungaria a făcut transacţiune cu Austria şi bine a făcut Dar spre nenorocirea naţiuneî maghiare, noua Ungarie ’şî-a însuşit greşelile Austriei vechi. «Divide et impera a fost odinioară deviză austriacă, iar azi a devenit deviză maghiară». Gladstone a expus [apoi în culori vii situaţia celor trei milioane de romini, exprimîndu-şî simpatia pentru lupta pe care o poartă în contra maghiarismului. Vorbind de reformele bisericeşti, Gladstone a zis: «Nu era nici o nevoe ca prin introducerea căsătoriei civile obligatorie să se facă şi mai insuportabilă oprimarea naţionalităţilor şi în special a Romînilor, căci prin aceste reforme guvernul a răpit şi libertatea conştiinţei lor. «Şi ce e mai grav, guvernul a făcut aceasta în interesul ideei de Stat Maghiar. Procedarea aceasta e greşită. Ideia de Stat Maghiar nu se poate face iubită prin silă, dar nici prin legi de acelea, cari sunt contrare obiceiurilor, tradi-ţiunilor şi sentimentelor religioase ale poporului. Şi reformele bisericeşti au făcut mai urgisită ideia de Stat Maghiar înaintea naţionalităţilor». Intre pensionarii Statului au fost trecute pe ziua de i Octombrie următoarele persoane : Sava N. Şoimescu 7jo lei lunar, Dim. Sc. Donicî fost inspector administrativ 391 lei, N. Crapeleanu profesor 576 lei, Scar-lat Leonardescu fost preş. de tribunal 172 lei, Maria Gr. Burcă şi minorii 526 lei, Eul frosina Eliade institutoare 360 lei, Preotu-V. Artimescu institutor 334 lei, Ion Opran institutor 400 lei, N. Bălcescu institutor 360 lei, G. Al. Zamfirol profesor 400 lei, M. Frunzescu profesor 448 lcî, Sultana St. Burghelea şi minorii 432 lei, Dr. Frantz Falon 350 lei, N. Popescu director la Senat 750 lei, Dr. I. Rădulescu 400 lei, Dr. M. Miloteanu 500 lei, etc. D. dr. Alexianu, profesor la facultatea de medicină din Capitală, şl-a regulat drepturile la pensie pe ziua de 1 Octombrie. D-sa e trecut in tabloul pensionarilor Statului cu 750 lei lunar. Aslă-zl după amiazl s’a ţinut un consiliu de miniştri, la ministerul de interne, sub prezidenţia d-lul Dulii. Sturdza. CONFERINŢA NAŢIONALA DE LA SIBIU Situaţia, partidului naţional.— Cesll-unea i'ouforinţeî naţionali*.—Oprirea conferinţei In Mal.—Luminarea poporului? Acum, cînd Ungaria şi Transilvania sunt In plină campanie, este foarte firească ces-tiunea ce şi-o pun fruntaşii celor trei milioane de romini în privinţa atiludinel lor. Se pare, cu la Sibiiî se pregăteşte o nouă campanie naţională, care se va deschide probabil prin o conferinţă a delegaţilor a-legătorilor romini. Asupra acestor pregătiri Tribuna publică un remarcabil articol, pe care’l reproducem în următoarele : Hunyadi Jănos Situaţi» partidului naţional «Situaţia noastră internă este fără îndoială cea mal rea. O încurcătură, o nehotă-rîre, o blazare şi o amorţeală mal mare ca şi în timpul din urmă n’am mal văzut. Causa ? Să nu o căutăm acum. Sunt o mie şi una de cause. «Dar’ nimic nu ne-ar folosi căutarea ori expunerea lor. Constatăm faptul şi faptul e grozav de trist.—Fără îndoială, că pentru situaţia aceasta uuicul remedia s’ar putea găsi numai intr’o confcrenţă naţională. «însăşi alegerile ne impun, ea de 110Q să ne precizăm atitudinea, ce ca partid naţional avem să observăm faţă cu aceste ale gerl, pentru că nu ne putem Îndestuli numai cu provocarea la ultimele liotărîrl ale conferenţelor. Chiar miseriile ce s’afi petrecut în sinul partidului, certele şi desvălirile ce s’afi făcut lu timpul din urmă, afi slăbit în mare parte însuşi autoritatea partidului nostru; ar trebui deci ca de noii să se proclame o directivă pentru zilele pline de ispită ce aii să urmeze. «Dar directiva aceasta numai o conferen-ţă naţională e chemată să o proclame... Cesliiin<*a conferinţei naţionale «Cum stăm însă cu conferenţa naţională? «Iată o nouă întrebare importantă. «Convocată pe 3/15 Maiiî conferenţa naţională a fost oprită de primarul oraşului. S’a dat recurs. Al doilea for a aprobat 0-prirea. S’a dat din noft recurs la ministrul de interne... şi recursul nici astă-zl nu e resolvat. ■ «Putem noi aştepta pînă elnd Excelenţa Sa d. Perczel se va îndura prea graţios, ca să resoalve cum-va acest recurs?... El ne poate ţinea cn anii în nehotărlrea de azi, cînd nu ştim, permisă e oare ţinerea unei epuferenţe ori ba ? «Trebue deci să facem, cu cit mal curînd chestiunea să se resoalve. Trebue să ştim, cît mal curînd cum stăm cu conferenţa. Trebue să ştim. dacă de fapt guvernul maghiar s’a desbrăcat de ori-ce consideraţie l'aţă de drept şi lege — ori ba ? «Asta s'ar putea vedea eventual priu convocarea de nou a conferenţel, cu considerare la alegeri. Organisarea noastră (le partid, afară de baza sa naturală, se mal întemeiază şi în legea electorală. Şi acum, cînd alegerile dietale se vor face *ca mîine, nimeni nu ne poate opri, ca să ne întrunim şi să ne sfătuim asupra posiţieî, ce avem să luăm faţă cu ele». Oprirea conferinţei In Maiiî «In Maift organele oficioase ale guvernului ascriafi conferenţel, provocîndu-se la datul el, un scop de demonstraţie. «Acum a trecut de mult (3) 15Maifi! «Atunci Bud. Correspondenz, organ oficios, zicea apriat următoarele : «Deocamdată timpul alegerilor n’a sosit încă, şi ast-fel nici nu există motiv de a încuviinţa conferenţa-». «Astăzi cine ar nial putea aduce acest motiv ? «Cu un cuvînt, chestiunea conferenţel naţionale se impune de noii ca un serios o-biect de cugetare fruntaşilor noştri. Ea este o necesitate nu numai In consideraţia proximelor zile, ci şi mal aies în consideraţia situaţiei noastre actuale aşa de grele. Luminarea poporului «lată dar’, că In faţa alegerilor am avea foarte multe de făcut, şi de aceea foarte tare greşesc eel-ce cred, ca să nu facem nimic. «A nu face nimic nici acum înseamnă: a lăsa poporul noslru şi mal departe în ignoranţă cu privire la dreptul electoral; a-'l lăsa în ignoranţă cu privire la atitudinea partidului naţional, adică la pasivitate ; a-’l lăsa pradă ispitelor, la cari e pus din partea străinilor, şi pradă neorientăril cu privire la situaţia internă a partidului naţional înseamnă, cu nn cuvînt, continuarea amorţirii şi a descompunerii. “Noi credem însă, că fruntaşii buni şi desinteresaţi ai poporului nostru vor avea cu mult mai multă pricepere, de cît ca să asculte de cei ce propagă ast-fel de păreri greşite şi primejdioase». Pentru căsătoria Principelui Moştenitor al Italiei Poiinline, Jouî, d. Luigi Cazzavillan, preşedinte al societăţel de bine-facere şi de ajutor reciproc al italienilor din Rominia. pleacă ia Roma, spre a prezintă Alteţei Sale Regale Principelui Moştenitor al Italiei, un album, cu ocaziunea căsătoriei sale cu Prinţesa Elena de Muntenegru. După cum se ştie, Prinţul de Neapole este preşedinte onorific al acestei societăţi. Afară de d. Cazzavillan, vor mal pleca la Roma: d. Ioan Gronda şi d. Ioan Axerio. Albumul este cu adevărat o lucrare artistică, care face onoare atelierului Dietz, unde a fost lucrat. Scoarţele luî sunt de catifea albastră, cu armele Italiei şi Munlenegrulul, în aur şi smalţ. Cea d’Intlifi fila e de mătase albă şi pe ea se allă imprimată cu aur, următoarea dedicaţie: Hiocictaten «le ajutor reciproc şl «le kine-lacerea italienilor «lin Itoniinia Alteţele Lor Regale Victor Emanuel. Prinţul de Neapole l'i incesa Elena de Muntenegru Cu ocaziunea căsătoriei Lor Semn modest de urări sincere, de profundă iubire şi devotament. El conţine următoarele fotografii: Un grup reprezentind pe principii moştenitori al Italiei şi Romtniel cu suitele lor pe cînd vizitai! forturile din jurul Bucureşliulul. Un grup reprezentind pe toţi membrii socie-tăţeî de ajutor reciproc şi bine-facare a italienilor din Rominia, d’impreuuă cu marchizul Recaria d’Incisa, ministru al Italiei Ia Bucureşti. Şcoala italiană din Bucureşti, cu toţi elevii şi profesorii el. Un grup reprezentind pe toţi deputaţii italieni, cari afi vizitat zilele acestea Rominia. Un grup de fete romtnce, îmbrăcate în diferite costume naţionale Palatele regale din Bucureşti şi Sinaia, precum şi palatul Princiar do la Cotrocenî, Ateneul Romin, Universitatea, Palatul Justiţiei, Bi-serica Doamna Bălaşa, Bis. Curtea de Argeş, Marele Pod Carol do peste Dunăre, ErarehI din Iaşi, şi altele; in total 24 de fotografii mari. Cea Mini aigttrâ, cea Mint eficace (fi cca mal itlactifd elin .1 CEI/E CEHGAT1VE.-KEPVTAŢIVNE UNIVEMtSAEA Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat. Unica (lupă aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Francia şi străinătate. A se feri (le contrafaceri. Mttegam a (te cere ea toate etichetele- şi eloitteri/e aii poarte nuntele Ândreas Baxlehner BILETIA ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 1113 Octombrie 1896. Piaţa astă-zl ceva mal animată. S’a tratat cu preţurile următoare : Grifi cal. I-a 59 lb. 2-3w|o c. s. fr. 1250 vg. » ». 5-6 » » » » inferioară 8-12 » » » secăros 40 » » Secară comună » de Moldova 54 libre » St. Helena Orz de furagiu » alb cilimkat 52 libre Orzoaică după calitate Fasole Porumb foarte ferm şi preţurile în gc nere spre urcare. » 1200 » » 1180 » » 1060 » » 780/90 » » 800 » » 840 » » 730 50 » » 820 25 » » 900,1250 - 1600 1750 Alergările de la Hipodrom La 28 Septembre s’afi încins înscrierile pentru premiurile ce se vor alerga în zilele de 6 şi 13 Octombre pe hipodromul de la Băneasa. In prima zi se vor alerga premiurile următoare : Premial Floreascn.—Distanţă 1500 metri. Premiul ] 2000 lei. 1. Medea, (2000 lei) a d-lul A. Marghiloman. 2. Florin, (2000 lei), a d-lu( A. Marghiloman. 3. Ravachol, (1000 lei) al d-lul M. Marescu. 4. Bamboche. (4000 lei) al d-lul G.Bădescu. 5. Babiolc, (3000 lei) al d-lul C. Micleseu. 6. Ware-Riol, (2000 lei) al d-lul Căpitan Paianu. Premiul Meri-Naniel.—Distanţa 1200 metri. Pentru cal de 2 ani, născuţi şi crescuţi Î11 ţară. Premiul I 3000 lei, II 500 lei. Oferiţi de Ministerul domeniilor. 1. Miss, a d-lul G. Pieşea. 2. Sagesse, a d-lul A. Marghiloman. 3. Virtutea Militară, a d-lul A. Marghiloman. 4. M-elle Gcorges, a d-lul A. Marghiloman. 5. Caraula, a d-lul M. Marghiloman. Premiul Societăţoî equestre. Handicap.— Distanţa 2000 metri. Premiul I 900 lei şi jumătate intrările; II jumătate intrările. 1. Cornelie, 76 k. a d-lul Căp. Arcliip. 2. Florin, 74 k. a d-lul A. Marghiloman. 3. Hutton-Conyers, 70 k. al d-lul Căpitan Paianu. 4. Sarazni, 70 k. al d-lul G. Bădescu. 5. Darling, 68 jumăt. k. al d-lul Colonel Vlădoianu. 6. Nella, 63 jumăt. k. a d-lul Locotenent Cătânescu. Premiul Joekey-Clubuluî.—Distanţă 3000 metri. Premiul I 3000 lei, II 500 lei. 1. Rams&s, al d-lul Gr. Rioşeanu. 2. Daisy-Bell II a d-lul Căp. Paianu. 3. Moniins-la-Marchc, a d-lul M. Marghiloman. 4. Berthe II, a d-lul A. Marghiloman. 5. Francesca, a » » » Francesca e o iapă care aleargă pentru prima oară pe hipodromul nostru, ea este de o clasă foarte bună, din Frontin şi Hy-gihie. Premiul ministerului domeniilor. — Distanţă 2400 metri. Premiul I, 1500 lei; II, intrările. 1. Ravachol al d-lul M. Marăscu. 2. Fedora » » G. Bădescu. 3. Lotto » » » > Premiul Mogoşoaia. Steeple Chase. — Distanţă 3600 metri. Premiul I, 2000 lei; H 250 Iei. 1. Lâlio al d-lul G. Bădescu. 2. Fat-yol » » Lt. Bălăşescu. 3. Isere » » A. Marghiloman. 4. Gallia » » M. Marescu. * * * Nota. Persoanele cari doresc a face Înscrieri pentru Premiul Subscriptorilor sunt rugate a trece din vreme la Joekey-Club. Preţul unul număr de înscriere este de 25 de lei. COMUNICĂRI Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * ic Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de ori-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimete textul prin poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domiciliu incasatorul Epocei. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afinul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boule venerice şi alo căilor urinare. Stra«la B&ncei Naţiouale colţ cu strada Caragheorghovicf de asupra teatrului Hugo. Consultaţi util dela 4'h piuă la 7. p tn : pentru dame de la 3—4 Corpul 2 Armată. P17BLICAŢICNE Pentru aprovizionarea cantităţel de 31,000 Hectolitri saQ 2,350,000 Kilograme gria, necesar manutanţei Centrale din Bucureşti, se va ţine licitaţie în ziua de 12 Octombrie a. c. orele 3 p. m. în localul acestui comandament. D-nil proprietari şi arendaşi, cultivatori de griă, cari doresc a lua parte, vor depune ofertele insoţite de probe, sigilate, cu începere de la data acestei publicaţii şi pînă în ziua de 10 Octombrie a. c. inclusiv. Caetul de sarcine care determină tote condiţiunile acestei aprovizionări, se pote consulta în ori-ce zi de lucru de la orele 11 a. m. la orele 5 p. m. în birourile serviciului de Intendenţă ale a-cestul comandament. Comandant. Corpului 2 Armată general Arlon Şeful serviciului Intend. O. ClulTca No. 15848 1896 Septembrie 21 Liceul Rea! Francez ŞI Liceul Clasic Romîn Autorizat din noii pria adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896 BUCURESCI sub direcţiunea D-neT Filionescu absolventă a şcoalei superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală Strada Foiitiiieî, No. 8 VINDECAREA Reumatismului şi umflăturii picioarelor Stimate d-le Kulme! Nu pot scăpa prilejul de a vă exprima viile mele raniţa miri, pentru grabnica vindecare a boalel mele îngrozitoare. Băile d-v. de şezut aşa de simple, m’att scăpat în trei luni de îngrozitoarele mele boale. Sufeream deja de mult de reumatism la mîiul şi Ia picioare, oasele de la mîinl eşiseră aşa de mult afară, că minele păreau cu totul strimbe şi nu puteam să apuc nimic cu ele; pe lingă asta a-veain aşa de multe dureri, că nu mal ştiam ce să fac. Picioarele eraii aşa de mult umflate, că abea eram in stare să urc o treaptă. De aceea exprim de miî de ori mulţumirile mele d-lul Kuhne, pentru grabnica şi eftina vindecare a boalel mele aşa de grele şi recomand tuturor suferinzilor, cari ar suferi de ori-ce boală, să se adreseze d-lul Kuhne, căci cura d-sale e foarte simplă şi eftină ! Aceasta atestă Lipsea D-na Th. Minimalul înclini de vindecare al D-lul L. Eulinc pentru toate boalele este descris foarte lămurit in manualul săfi Intitulat: NOUA ŞTIINŢĂ de VINDECARE, apărut la Institutul de Editură—Ralian şi Ignat Săniile» Craiova.—Acest manual costă 5 iei şi se trimite franco, in toată ţara dacă se expediază c«litorilor costul priu mandat postai. Legat elegant în pînză costă lei 7.50. O»* STER IE N. CHIRCII IX Polikangasse—No. 10. Viona ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Doctor MIILON ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele şi sifilitice din spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 ConsultaţiunI «Se la 1 — 4 t». m* 1,51 COKS DE UZINĂ 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domicilia în saci. BKIQIIETTE. CĂRBUNI INE PIATRA din minele Petroşani si Cardif. Cioiis *1>E TOPIT. COK8 1>E FERAKIE. COK8 MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragine şi belgiano. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. iiRBUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi eu delail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la ori-ce gară a căilor ferate romine. DEPOSIT CENTRAL STRADA SFTMŢrr VOI VOZI No. 5 TELEFON No 274 CA SttMJu * jniYBteACU S’A DESCHIS BĂILE REGALE IU.V PAIiATVIj EFORIEI BULEVARDUL ELiSABETA Din nod amenajate §1 apropriate pentru cea mai mare satUJaoere a onor. public. Pe lingă băile de apă caldă, aburi şl piţoină, în curînd se va deschide şl secţiunea^ do HIDROTHEHAPIE după cel din urmă sistem, adoptat în cele mul mari stabilimente du băl din Europa. Apa e de Invoarc direcţiunea * I DE ARENDAT cu mceptuu ut; m ţoapele de jos din _ Ase adresa d-lui prilie 1898 moşia Vlr-.judeţul Teleorman. I G, Robescu, Galaţi. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Vin* 1» 10 pnhllcaţlT 30 bani linia pentru fle-care dată, *1 de la 10 fa sus 20 bani linia. Spectacole ŢMfrw/ .Va[t0v.n! Qperu romituf, Deschiderea Luni H Octombrie 18%. T mirul Hufjrt. Deachiderea Joi 8 (15) Octombrie ou teatru de varletiţt. Artiştii caii debut* U Prima Repre-tentaţie Ytcolni:h KAl’rMAXX Cel mal renumit Biciclist din lume ; HO decoraţiunl de aur .Wle Jf.4.V/n BAU no vx' IbTOILK DE PARIS 91ICIIA1LEXKO Trupă rusă, oJnteco ţl dansuri Troopo ALFERIXO Gimnastici ţl Pantomlne Mile I KKU ET Dansuri caraoteristlee wio ncLoxi: Cîntărcaţă franceză ţi mando-liniată Huarietnl TRILRYK Eiv.'Ush Rang aud dansa ăfMe D’E&TREE (/întăreau internaţională Trnpn ^[ARVEtLY Acrobaţi Mile FANTA8CA LINDA Cea mal bună cîntăroaţă germană actuală EBGAR JOXES (Original negru) Excentrlque Muslcale Grchestra din streinâute sub conducerea renumitului ţef de orchestră B. Bd* Vl'Hh Strnuum Preţurile Locurilor s Loja lei 25 ; Fauteuil reservat lei fl ; Promenoir lei 2. Biletele se află chiar de acum spre rfcuare la Hali do L* loăApendmnce Roumnine ţi seara la casă. începutul lo B ere wor* prerii Vineri 4 (16) Octombrie 1606 Rrpreoeutm^ie eairo-ordinară cu program ochim bat ramtrul Liric. Deschiderea 1treul Cemmr S/doii. Va sosi în oqrîad. Blrcul G, Ridoli* In fio-eare seară repre* en ta ţi uni va-rtate. Bragmdlru* Concert Peters. Cu fa ,Yn(fenehi. Orchestra Rubinţtein îţi va înoepe concertele la Teatrul Dacia. Închirieri şi arendări enntă D« Închiriat in strada Fintinel 104, în fundul curte! o casă compusă din 8 camere, bae, canal ţi apă, cu curte deosebită. A se adrmta la proprietar la aceoaţl adresă. Anmerr mobilate. Dr arendat Moşia VîrtoapeJe de jos dLn judeţul Teleorman. A se a dresa la d-nu G. Roboseu, Galaţi. Cereri ţi oferte de aemoifl S« fere La magazinul de mode ftimon T. B. ealea Victoriei 51 secaută e lucrătoare modistă. Yînzârl şi cumpărări H•teiul Ct D* BtSdulemou din Giurgiu se vinde do bună toc. Adresa Soflo Bfidulnscu, Bucureşti, Str. Primă-▼erei No. 40. Corespondenţa ziarnlnl Jfrf. Adm. P. Thometcu, I.cot, Se va eomunlca oferta d-v. persoanei in oheette. Adm* I. C. Manolescu, Drigăneţtl-Olt. Cuprinsul norlaoa-re! d-voastră, se poate publica oa tnsertiune. pentru care plătiţi lei 6o- Sport irlodrmmul remîn Hipodromul Bdnmamm. La € si 13 Octombrie. Doua i------------ lmarl alergări de toamnfi. InformaţiunI ntile Se caut* o pensiune —adioft oasă, nud ţi îngrijire, pentru un tînăr funcţionar. A »e faee cunoscut pieţul lunar ţt adresa la administraţia ziarului sub Iniţialele A, B. MT *,EP6(’AM ziar politic zilnic-, a-parc 1n 3 ediţii, la 8 orc dimineaţa, la 3 dupâ'amlazi ţi la"3 seara -64 L Firme recomandabile Acordnrî de piano 6. Paulman, Bulevardul Ellsabeta, 64. Agenţi de publicitate David Adnnia, str. Carol 51; Oarol Sohulder, str. Labirint 4 ; Emil Melber, ealea Moşilor 17». Frânta Dusehek, str. Franklin C. Fotografi S. Pauker, str. Clemenţei N6. 3, în turte. Tipografi Libr&ril ţi Papeteriî Multor C. ealea Victorie!, 63. «BUerloa Albă* «alea Victoriei, iă. Bărbieri Or. al. cmaiLorta Medecln de la faoulte de Paris Consultations de 4 â 8 h — p. na. Strada Carol I, 13 Louls. calea Vietorle! 53. Băi S’a desehis Băile Rogale din palatul Eforiei, Bulevardul Ellsabeta Adrese Chebapcea D., Plantelor, 39, Ciho&kj Stan, Olari, 2, Dlsesou C., Colţel, ft«, iliatt Cmrabitt IH. Ghiţă Ioap, Cîmpineanu, 48, lonemeu Taftc, Cdtunului, ?ă, Maioreseu Tltu. Mercur, 1, Misir B., Platinei, 20, Emu u t., Romanei* 93* Advocaţi BIUBOtrjL ADVOCAŢILOR K. PAXU ţt ALEX. PAMT/A Str. Biaerioa Enel, 12 8 — 11 dimineaţa ; 3—6 după aml&zj. Predeecu Stavrt, Chelul Dîmboviţei, Procopesou N., Scaune, 40, 8fetescti I, P., Mircea-Todă, 23. B. R, Romortti* mir* Biaeriem .Imzel, ik* Doctort Dr. Ifiron, asistent de pr.fesor, medio Ia clinic. b.TTelor do ploi. fi sifilitic» din spitalul Colt*». Bul.rsrdul Carol No. 74. Commltuţlnnl d« Ia 1—4 p. m. Dr. N. rAsiDMon, mrHic «f« copil. Str. ttmtlm nă, 19._____ Schimbări de adrese Bibliografii A apărut: SIXtERE Po«vfI de Radu D. Rosettl Doina Ini Raţlu, cînt patriotic, cuvinte de Viorica Mnj-du, muzica de tenorul Gheorghe 8. Vaslllu, op. 51. Preţul 1 franc CO ]>anl sad 80 cr. «Cring* ţi «Luncii* Versuri, T. I)u ţese a Dnţu. Meditaţii Leoţlunl de Franceză, Engleză, GermaorSTpUno! Adre-sa : H. A. administraţia «BPOCA»._ Do la renumita fabrică GUST. ADOLPH IBACH BARMEN FONDATĂ IN ANtJf, 1704 De vînzare pe preţurile fabricel la A. FELDMANN BUCURESCI, Strada Decebal No. 20. 91 26-18 înainte da a cumpăra orî-ce maşină agricolă safi industrială, Cercetaţi Marele Deposit de Maşine şi Unelte Agricole sau cereţî Catalogul ilustrat al casei EUGENIO Siepresentant şi depozitar al renumitei făbrîcî TH. FLOTHEH din Germania] --- Bucur esci, — Strada Bibescu-Vodă, 1, 2, şi 4, — Bucur esc! - PLUSURI UNIVERSALE o şi de oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 4 brâzdare; tot-d‘a-una 400—500 pluguri în depozit ..... SEMĂNĂTOARE de tot felul, manuale în lat si în rîndurl. VaNTURĂTOARE, »Iieid“ originale, în toate mărimile. PIETRE DE MOARĂ FRANCEZE cea maî bună calitate, din Laffertă sous Jonarre CURELE DE TRANSMISIUNE, Muşamale, Tot felul de Părţi de reservă, etc. (i®) 1 ’ Pluguri Normale Cele maî practice şi solide GRAPPE, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpuri şi cu dinţi de oţel. Mare deposit de Mori, pe postament de lemn şi de fier, toate mărimile. Instalaţinni de mori perfect automatice cu valţuri. Garanţie absolută pentru soliditatea materialului si buna f umţionare a ori-cărei maşini. (8-7) NOU DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea funcţionind Sn biuroul nostru. (îa-ranţie pentru 6 ani. Plata In rate trimestreale. 0 sită incandescentă Lei 1,60. Un bec complect montat cn lumină Incandescentă pentrn fiaz aerian Lei 7.60. Mal posedăm un sistem noâ de tot de lămpi, foarte practic cn şi fără lumină incandescentă de alirnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «GasstofT», care se transformă Sn gaz aerian- întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cît a lămpilor cu petrol consumind pe oră l'/« centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi încă n’a existat în ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mat ales unde nu există Societăţi de gaz aerian. Finit ţi SCHRFF Bucuresci, Strada Smîrdan, 8 (102) (60-14) La Typografia «Epoea> se vinde htr tie maculaturii cu 45 bani Kilogramul rn pachete de 10 kilograme. 'amar maian fetriuon Fruct laxativ răcoritor, admirabil in contra conslipaţiei. L. KEPPICH Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mal mare ţi cel mai bogat ]>e-pozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum Polieandre, Braţe, Lyre, etc. de Cristal, bronz ţi metal în diferite mărimi pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele maî renumite fabrici din Franţa, Germania ţi Unglitera. Mal eftin ca orl-unde. Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de lumină 1ncandescentă‘ sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută in consumaţiunea gazului. na bw preturi reduse •— 24._1 Les V6ritables Eaux min6rales de VIGEXY aont lot Sourcom VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Eiiger le corn sur la Capsule et l'Etlquett.. LesSeules Yirittble, 1, rne Bonrdalone, Paris. tot Se găseşte de vînzare la ţoale farmaciile bune -«a FERESTRE Şl UŞI GATA Cel mal mare depozit de duşumele de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la IO1/! centi-metre la 181/* centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor E. LESSEL Bucureşti,—Calea Plcvnel 193.—Telefon Adresa telegrafică. Lesscl, Bucureşti. T (24-18 ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL paris-o aijAţî Acest aparat este de o simplicitate extra-ordinarâ şi serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orî-ce fel de fructe. Cu el se poate I distila tescovina, drojdiele de vin sau erl-ce soid, precum I şi florile, seminţele şi orî-ce fel de plante mirositoare. Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orî-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi Alambicurilor obişnuita, prin aceia că produce sad I din o singură dată gradul cerut sad prin rectificare după | voinţă, ’.o spirt rectificat de o calitate ma bună. eu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-bustibil. A se adresa d-lul GEORGE8 CARANFIE, Galaţi, sad la agenţii săi acreditat! din diferite soli “ ----- ţări şi localităţi. Depoul general Bucuresci str. Doamnei 27 casa Bilcesou. ' îs 106-75 Bucuresci.—Tipografia