SERIA a—ANUL U, No. 269. NUMARUMO BANI ÂBOIiffiMTELE încep la 1 ţl 15 ale flo-căreîlunl gîse plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti ia Casa Administraţiei In /wd«|« şi tireinătate prin mandate poştal* Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Sase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » * » 13 » Un număr In streinătate 80 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDA1ŢIA No S-STRADA CLEMENŢEI—No. S Ediţia a treia MERCURI, 2 OCTOMBRE 1896. NUMARUL^IO BANI ANIJNCIURILE In Bucureşti şi judeţe s« primate numai la Administraţie In streinătate, diroot ln administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV .... . 0.30 b. lini* » » » UI.........lei » » » » II.........3.- » » Inserţiile şi reclaruelo 3 lei nudul Un unii v e e h i ă 30 b» al ADMOnSTEAŢU No. STRADA CLEMENŢEI—Ho. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMÂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI X>. ION GHIDA DESPRE AFACEREA MITROPOLITULUI Krî un amic s’a <1um la Gliergani să vadă pe d. Ion Celtica. Persoana în ceşti line a găsit pe eminentul bărbat de Stat voios tgi interes! ml u-se de toate cestiu-nile ce ne preocupă. Dar mai presus de toate, cestiunea Mitropolitului îngrijeşte pe fostul prim-mi-nistru. Iată şi în ce termeni s’a exprimat d-sa, despre sistematica împotrivire a guvernului d’a lăsa să se judece de juraţi procesul Mitropolitului: «O aşa tăgadă de dreptate îngrozitoare nu s*a mai văzut. > întrebat fiind ce s'ar putea face, d. Ion Gfiica a răspuns: «Nu ştiu ce s’ar putea face, căci focul sacru e stins în ţară». ■■ ■ ■ ■■ ■■■ TÂGADĂ DE DREPTATE Faţă de Mitropolitul Primat, parchetul d-lul Statescu, Ministrul Justiţiei, a săvîrşit acum cea din urină infamie, cel mal necrezut abus de putere prevăzut de codul penal. Acest Prelat, căruia de la început i s’a refuzat judecarea faptelor sale de către înalta Curte de Casaţie—aşa cum cerea legea—acest Prelat care a fost executat de Sinod ca în timpurile Comunei franceze, se vede într’o bună dimineaţă acuzat de către ziarul oficios al partidului liberal, Voinţa Naţională, că ar fi tovarăş cu un ocnaş Mărgăritescu. Şi organul colectivist nu se mulţumeşte cu o asemenea odioasă calomnie, el tipăreşte o corespondenţa întreaga dintre ocnaş şi Mitropolit, afirmînd că * aceste scrisori exista, că redacţia le-a văzut. Atunci, Mitropolitul ast-fel ponegrit, întoarce mîinile sale jeluitoare spre legile noastre ale tuturor, el care pierduse cu drept cu vînt orl-ce încredere în judecata semenilor săi fraţi întru Christos; atunci — o, sublimă naivitate— el are curagiul să facă apel la insti tuţiunea juraţilor aşa blînda pentru delictele de presa şi sa strige desesperat: «Judecaţi-ma! Sunt calomniat într’un cliip odios. Corespondenţa publicata de ziarul Voinţa Naţională este falşă, dînsa n’a existat nici o dată». El bine, ascultarea pe care a cerut-o şi dobindit-o de la Juraţi traficantul banilor invisibilulul monument al lui Brâtianu, dreptatea care nu s’a refuzat femeilor publice a-cuzate că ar fi negustorit fetele, se refuza Capului Bisericel roinîne. De patru luni, de cînd a depus plîngerea sa, Mitropolitul n’a fost chemat cel puţin o singură data spre a fi ascultat şi a fi rugat să spue ce ştie despre afacerea seri sorilor plastografiate. Ceva mal mult, fiind-că a avut îndrăzneala să se adreseze parche tulul colectivist spre a cere darea în judecata a calomniatorului, acest parchet deschide o ancheta asupra trecutului întreg ai reclamantului, şi lasă în cea mal perfecta linişte pe plastografi. Pentru Mitropolitul Primat, agenţii judecătoreşti al ministrului jus tiţiel nu se sfiesc să săvirşească crima cea mal odioasă, cea mal sălbatică, tăgada de dreptate, adică refuzul de a da părţilor dreptatea ce ele cer şi care li se cuvine, fără o criminala Intîrziere. Şi redacţia Voinţei Naţionale, în loc să fie pe banca acuzărel, scrie din cabinetul el că trebue timp spre a se descoperi tot trecutul Mitropolitului ! Cinism fara seamăn, care transforma pe jeluitor în acuzat şi cere anchetarea calomniatului cîud e în vorba judecarea plastografului! Nu, nu este acesta adevăratul motiv al tăgadei de dreptate sâvîr-şita dp către slugile ministrului justiţiei ; adevăratul motiv sa vi’l spunem noi: Plastografii scrisorilor a-tribuite Mitropolitului Primat sunt Statescu, Ministrul justiţiei, Sără-ţeanu, fostul procuror general, care 9Q scos la lumina aceste documente falşe fabricate de dînşil si le au răspîndit în public prin Voinţa Naţională. De aceea, Statescu, Ministrul justiţiei, nu vrea să deschidă acţiune în contra lui Statescu plastograful, şi daca Mitropolitul n’ar fi ţinut între baionete la Caldăruşanl, ar fi în drept să vie în Bucureşti sa înbaţe de barba sa scârboasă pe Statescu plastograful şi sa o scuture pîna nu’I va mal ramîne un fir de păr! Dacă am ajuns să trăim sub regimul sălbatic al tăgadei de justiţie, dacă magistraţii aşteaptă porunca Ministrului spre a şti cui pot să deschidă uşile Palatului Drep-tăţel, nu ramîne fie căruia dintre noi de cît să pună el toga magistratului si sa aducă la îndeplinire osînda ce se cuvine calomniatorilor. APARAREA IN CONTRABANDITILOR D. Eug. Ghica BudeştI ne adresează următoarea scrisoare. Din ea se va vedea la ce mijloace sunt siliţi să recurgă oamenii cinstiţi în contra cărora a pornit o goană sistematică d. Gogu Cantacuzino, protectorul lui Malaxa, lui Caligaris şi al tutulor pungaşilor din clubul colectivist. Domnule Redactor, In o anchetă financiară ce s’a făcut In a-ceastă primă-vară la Epitropia Sf. Şpiridon din Iaşi s’a găsit că pentru nişte lucrări date In antreprisă de fosta epitropie s’a plătit taxa cuvenită Statului numai pentru suma de... (care îmi scapă din memorie), iar pentru lucrările suplimentare cari s’ail mal contractat de epitropie după contractul primitiv cu acelaş antreprenor — s’a omis de a se plăti taxele cuvenite. Iu consecinţă inspectorul financiar conchide că toţi acel cari aii semnat mandatele de plată către acel antreprenor sunt condamnaţi de a plăti In inod solidar suma de 4000 lei ca amendă. Ministrul financelor aprobă procesul verbal al inspectorului financiar şi rămîne acum de a se executa. Precum ştiţi, legea acordă în asemenea caşuri un termen de 10 zile, de la data co-municărel pentru apel la tribunal. Aici Începe mişelia colectivistă. Comunicarea mi s’a făcut mie ca unul din ioştil epitropi al casei Sf. Şpiridon In timpul vacanţelor cînd nu eram a-casâ şi la întoarcerea mea termenul era expirat. Nu s’ar fi găsit tribunal în lume care să condamne, in o administraţie unde este serviciu de comptabilitate şi de casierie, pe şeful administraţiei pentru faptul că i semnat mandatul de plată către antrepre nor, la amenda pe care o prescrie legea pentru neplata de taxe către Stat. Aceasta ml-afi spus’o toţi oamenii de legi. Nu era deci alt mijloc pentru colectivişti de a a-junge scopul lor inişelesc şi a lovi pe aderenţii fostului guvern de cit de a face co niunicarea în aşa mod, în cit să nu putem profita de termenul pe care ll acordă legea. Vă întreb acum, domnule Redactor, ce rămîne de făcut clnd simţul de echitate este pălmuit în aşa mod? Suma de 4000 lei o ofer bucuros săra cilor, dar să mă las prădat de un guvern inişelesc mal răfi de cit de un boţ în codru, aceasta nu—cu orl-ce preţ nu. Fiind că cu rea intenţiune mi s’a luat dreptul de apărare legală, apoi nu-ml rămîne de cît apărarea extra legală, pentru a da o dată un exemplu unde conduc per-secuţiunile mişeleştl ale unul guvern fără ruşine. In consecinţă sunt botărît de a sparge capul ori cui ar îndrăzni să execute această sumă de la mine, ori care ar fi consecin ţele unul asemenea fapt. Primiţi, vă rog d-le Redactor, asigurarea consideraţiunel mele. EUG. GHIKA-BUDEŞTI GUVERNUL MITROPOLITUL PRIMAT Intervenţia eon telul Golucliowsky.— Refuzul lui Glieorgliian. — Desfiinţarea Mitropoliei din Bucureşti Intervenţia contelui Go-lucliowsky Cestiunea Mitropolitului Primat a intrat în o nouă fază, foarte o-cultă pentru guvern. Din afară, din streinătate, guvernul a fost sfătuit ca să facă tot chipul pentru a împăca situaţia gravă creată prin detronarea ilegală şi scandaloasă a I. P. S. Sale Mitropolitului Ghenadie. Aflăm însă, că d. conte Golu-choivsky, în timpul vizitei împăratului Frantz Iosef, a spus adeseori d-lui Dim. Sturdsa, că ar fi. de dorit ca prin o soluţie împăciuitoare să se împace cestiunea. Şi putem să mai adăugăm că numai după mature chibzuinţi s’a hotărît a nu se invita membrii lo-cotenenţei mitropolitane la prinsul de la Palat, la care au asistat toţi marii demnitari ai Statului. Refuzul lui Iosif Olieor-gliian Ast-fel, sub presiunile opiniei publice, sub presiuni mai înalte şi sub presiuni din afară, guvernul a fost din noii silit să reia cestiunea Mitropolitului Primat. Singurul mijloc înpăciuitor i-se părea d-lui Sturdsa alegerea părintelui Iosif Gheorghian. Dar părintele Iosif sondat în mai multe rî/nduri, a declarat la mai multe persoane că recunoaşte şi azi pe Ghenadie de Mitropolit Primat al ţării şi în consecinţă nu primeşte sub nici o condiţie să fie reales. Dar chiar dacă n’ar fi a-ceastă împrejurare, părintele Io-sif tot n’ar primi, căci după cîte a îndurat în Sinod, ştie prea bine că n’ar putea face nimic. Desfiinţarea Mitropoliei din [Bucureşti Neizbutind cu această încercare de împăciuire, acum se zice că guvernul ar avea intenţia să desfiinţeze Mitropolia din Bucureşti, investind pe Mitropolitul din Iaşi cu toate titlurile Mitropolitului Primat. un număr oare-care de decalitri cari cu-prindeaO în sine litri cu ectolitri, etc. Nu-I un chiţibuş această lucrare ? De sigur că unii din Directorii pensionatelor private a-sistenţl au avut dreptul să-şi frece mâinile de bucurie. In adevăr, ce ie pasă acelor domni că nu toţi căzuţii vor putea să urmeze în pensionatul d-lor, ci vor bate drumurile. Ce le pasă, zic, cînd ministrul chiar găseşte cu cale să umple institutele private «trăgîndu-şl spuză pe turtă» iar pentru rest guvernul se va Îngriji ca alături cu dispoziţiunile noului regulament şcolar să Înfăţişeze şi o duzină de închisori pentru acel dintre respinşi, cari fără mijloace şi mal slabi din fire, In lipsă de lumină, vor lua calea relelor. Gazeta se mal întreabă cu nedumerire, ce o fi gramatica aia care se predă după noua programă în cursul primar! I-a intrat frica în sîn, căci nu cunoaşte spiritul programei şi de aci tronc cu afirmarea: «ne vine greii să credem, că un profesor de cursul secundar a examinat pe absolvenţii claselor primarealt-feljde cît după program!» Nici noi nu zicem alt-fel. S’a examinat întocmai după program, însă sunt multe chipuri de examinare. Să esplicâm mal lămurit cazul, căci vedem că autorul articolului din Gazeta nu l’a înţeles şi Întocmai ca ţiganul aruncat de vînt in grădina vecinului, s’a amestecat unde nu-I ferbe oala. — Ce e substantivul, băete? Maşina se pune în mişcare: substantiv se numeşte vorba care ne arată numele fiinţelor ori lucrurilor. «Bine, ar zice un bucberist. Şcolarii mei ştia gramatică, domnule. Intreabâ-I orl-ce şi să vezi ce repede îţi răspuud». Dar aceiaşi copil nu ştia să cunoască substantivele dintr’o proposiţiune! In clasele primare se predă actualmente gramatica numai ca un mijloc de a face pa copil să scrie corect, iar nu să fie apt a analisa cuvînt cu cuvînt o frază, cum s’a cerut la concursul de admitere. Se cunosc apoi defectele concursurilor, astă-zl cînd, putem zice majoritatea celor cunoscători tn ale şcoalelor s’afi ridicat în contra lor. Şi apal oare numărul cel mare al tinerilor căzuţi la Bacalaureat, tot în sarcina institutorilor cade? Organisaţia şcolară actuală, e causa răului. Studiaţi organizarea şcoalelor, domnilor din minister; daţi lnvăţămlntulul o nouă cale cerută de timpuri şi fiţi cit de severi. Nu copiaţi Insă o disposiţiune ad-literam ca să aruncaţi cu praf în ochii mulţimel, făclndu-vă înşi-vă ridicull cînd praful stîr-nit de voi s’a astîmpărat . Nu prin cîrpell se organisează şcoala. Conclusia? O, Doamne, ce conclusie mal voiţi să tragem ? Să blamăm jurnalul care azvlrle cu noroi ? Să rîdem de o gazetă care au ştie ceea ce scrie ? Să lovim într’o disposiţiune rea ? Ori să închidem dis-cuţiunea, cînd n’ai cu cine să te înţelegi. Punct. AFACEREA DE LA DALAŢI PENTRU «GAZETA )) OrI-că nu vrea, ori că nu poate Gazeta să deosebească adevărul de minciună. După ce ne-am silit să-I arătăm temeinic că dis-posiţiunile actualului Ministru relativ la concursul do admitere In licee sunt nişte nechibzuite socoteli iesnitice, numai şi numai cu scop de a respinge copii, pomenita Gazetă, din încăpăţînare, II dă înainte pe acelaş ton, căutind să bată apa în piuă, înşirlnd vorbe şi debitînd insulte la adresa institutorilor. A ne ocupa de toate frazele din articolul: «Argumente pentru noi» publicat în Gazeta, găsim cu cale a nu mal face. Vedem lămurit că un nepriceput în materie de în vâţămînt polemizează şi de aceea, ca să scurtăm disculpunea, vom căuta a arăta numai nepriceperea autorului acelui articol şi nimic mal mult. Zice, deci, domnul în chestie : «Dar oare studiile nu suut înlănţuite în cursul primar, ca să mal fie nevoie de repetiţie specială a materiei clasei precedente!? Noi am zis ; «...Un institutor nu poate preda cu uşu riuţ. materiile clasei şi să repete In chip mulţumitor materia clasei precedente». E o deosebire mare între una şi alta Avem obiceiQ să menţinem afirmaţiunile noastre pentru că ele U'.voresc din cuuoş tinţa causel, iar nu numai din dragostea, II CESIONAREA CONOESIUNEI ILUMINATULUI Procurorul general consacră două pagini personal lui Georgi. Aprecierile pe cari d-sa le face la adresa concesionarului sunt foarte puţin măgulitoare pentru acest domn. Georgi, ori de cîte ori ia parte la licitaţie, o face in scopul de a transmite apoi concesiunea asupra unor capitalişti în stare să ducă la un bun sfîr-şit întreprinderea. In afară de aceasta, Georgi are flai-rul afacerilor şi în calitate de acţionar al Societăţii generale internaţionale de iluminare cu gaz şi electricitate din Paris, se presintâ la licitaţiunl şi apoi în urmă, transmite concesiunile asupra acestei SecietăţI, realisind beneficii pe cari le angajează în alte specule. Tot ast-fel a procedat Georgi şi cu concesiunea iluminatului cu gaz şi e-lectricitate din Galaţi. In Decembre trecut, a intrat în tratări cu Societatea generală internaţională de iluminare cu gaz si electricitate din Paris pentru a-1 cesiona concesiunea. Afacerea in consiliul comunal Tratativele ajung la un bun sfirsit şi la 14 Decembre 1895 primăria oraşului Galaţi este sezisată de o cerere in acest sens. Pe de o-parte d. Toussaint, in calitate de mandatar al lui Cli. Georgi, iar pe de alta d. C. Arnould, directorul iluminatului oraşului Galaţi, în calitate de mandatar al Societăţel generale internaţionale de iluminare cu gaz şi e-lectricitate din Paris, cer primăriei recunoaşterea transferărel acelei concesiuni către această din urmă Societate. Mal tîrziă, in Martie 1896, ambii procuratori înaintează primăriei, ca urmare ratoril mal cer, in acelaş timp, eliberarea cauţiunel de 50,000 lei depusă de Georgi, de oare-ce lucrările de instala* ţiune eraO complect terminate. Reaua credinţă a primarului D. procuror general Bastaki constată că primarul Malaxa a căutat să inducă în eroare buna credinţă a consilierilor comunali. Aşa Malaxa, cînd a adus cestiunea în consiliul comunal, in şedinţa sa de la 8 Aprilie, a susţinut că transferul concesiune! nu poate fi dăunător comunei, de oare-ce pe viitor ea va a-vea doul garanţi, pe Georgi şi Societatea Generală internaţională. Consilierul comunal Gheuca a declarat procurorului general, — şi această declaraţie e consemnată în raport,— câ d-sa s’a opus la admiterea .cesionării înainte ca concesionarul să-şi fi terminat toate lucrările la cari este obligat prin contract. Această opinie a consilierului Gheuca e trecută şi în procesul-verbal al şedinţei consiliului de la 8 Aprilie. Georgi, în adevăr, mal avea de făcut, la epoca cînd cesiona concesiunea, încă 21 kilometri instalaţiunl şi cu toate că prin art. 61 din contract se prevede că garanţia lui va sta pînă la desăvîrşita executare a lucrărilor de luminare, totuşi concesionarul nu se sfia de a cere restituirea garanţiei de 50.000 lei. Avocatul primăriei, consultat asupra acestui punct, a declarat formal că garanţia nu trebuie restituită. D. Bastaki constată dar că cererea lui Georgi era de rea credinţă şi că primarul o sprijinea în consiliu. Din deposiţiile făcute de consilieri, d. procuror general şi-’a putut forma convingerea ca primarul Malaxa, printr’o greşită interpretare de cuvinte, a indus in eroare buna credinţă a consilierilor. Aşa, Malaxa a susţinut continuu câ comuna nu cedează absolut nimic, iar concesionarul cesionează altei societăţi contractul săfl, ceea ce face ca comuna să aibă doul garanţi in loc de unul. Această interpretare a fost dată si de consilierii C. Vîrlan şi St. Buighe-lea, el însă aă declarat procurorului general că primarul Malaxa îl îndemnase să aibă această atitudine în consiliu. Cu toate acestea cererea lui Georgi, sprijinită de primarul Malaxa, e primită de consilia, cu o majoritate de 2 voturi şi o abţinere a consilierului Pe-troiu. Cesionarea concesiune! (nun vii i ului. ,. înjghebarea unei societăţi Georgi voia să scape cu orl-ce preţ de concesiunea iluminatului şi de aceia a tramvaiului. Pe cea d’întîl o cesionase societăţi generale internaţionale din Paris, iar intru cît priveşte pe cea de a doua Georgi s’a gîndit la o altă combinaţie. Concesionarul a înjghebat în Galaţi o societate pe acţiuni pentru exploatarea tramvaiurilor din Galaţi şi din Ro-mînia. Această societate se constitue după ce un însemnat număr de acţiuni e împărţit între d-nil Georges G. Verona, Cavaliotti. Colonel Merişescu, Malaxa şi alte cite-va persoane din localitate. Georgi, pentru a induce şi mal mult în eroare buna credinţă a acţionarilor, subscrie şi dînsul un mic număr de acţiuni. Ast-fel societatea se constitue şi actul constitutiv este autentificat de Trib. Co-vurlulsecţia I, sub numărul 1716 din 1895. Georgi însărcinează pe d. Louis Cal-mels, mandatarul săă, să trateze cu a-ceastă societate romînă pentru a-I cesiona el concesiunea tramvaiului. Tratările isbutesc şi atît Georgi cit şi societatea romînă cer consiliului comunal aprobarea cesiune!. presupunem, de a apăra o disposiţiune rea. I ja pnnia cerere, o copie după actul ? cVnjScul tii' orl-ce obiect de I constitutiv al Societătel generale inter- lnvfiţămtat cupnnde unele chestiuni, ciuţi- nalionale din ,.aris. ’Dinb acest aCL se buşurl aşa ziclnd, cari pot repede să dis- I *, , . „ , , c . • . pară din memorie. La concursul de admi- Poa.te constata că acestei^ Soc etăţi i s a tere menţionat de noi a fost tocmai acest I cesionat de Georgi mal .multe concesi-nenorocit caz. Li s’aa dat copiilor, fără să I uni de acelaş fel;—deci Georgi nu e anii se atragă atenţiunea cel puţin, să adune | treprenor, ci faiseur d'affaires. Procu- www.dacoromanica.ro OAMENII IN ORAŞELE MARI Asupra oraşelor mari şi asupra celor colosal de mari s’aa emis teorii foarte pasionate, mal mult saa mal puţin ciudate, teorii pe cari nu le putem privi de cit drept nişte documente ale tendinţelor curioase ale spiritului modern. Iubitorii lucrurilor vechi şi moraliştii peste măsură de pretenţioşi ah formulat în potriva acestor oraşe rechizitorii formidabile, după cari ar trebui considerate ca nişte focare centrale ale revoluţiunilor şi ale viţiilor. Prinţul de Bismarck, Intr’o zi probabil de indispoziţie, cu o expresiune sălbatică demnă de Atila saa de Tamerlan, a zis: «Dacă marile oraşe nu vor înceta de a fi leagănul revoltelor, le vom distruge In masă». Moraliştii, din partea lor, afi găsit în Tolstol, scriitorul care a rezumat teoria reformei radicale: marile oraşe fiind nişte metropole ale viţiulul şi ale imoralităţii tre-buesc părăsite Iu schimbul vieţel săteşti. Oraşele mari, cu o populaţiune de la 100 pînă la 300 mii de locuitori, tmpcdică dez- EPOCA voltarea orl-câre'l anomalii prea mari şi e-xercitează o selecţiune riguroasă asupra tutulor indivizilor la cari anomalia este a-tlt de puternică în cit nu poate să dispară; dar în acelaşi timp paralizează dezvoltarea originalităţii şi a geniului. In oraşele scandinave, ca Stokolm şi Cris-tiania, se poate mal bine studia acest fenomen curios. Fără Îndoială că civilizaţiunea este intensă în aceste cenlrurl, mal intensă poate de cit în toate marile metropole ale lumii. Totuşi mediul de acolo luminat şi echilibrat nu este favorabil oamenilor de talent, cel puţin celor cari afl în caracterul lor ceva nepotrivit spiritului general al societâtel. Aproape toţi scriitorii scandinavi, cari sunt astăzi allt de celebri în lumea întreagă, începînd cu Strindberg şi sftrşind cu Bran-des, şi-ail Început cariera prin lupte nă-praznice şi afl fost siliţi să’şl părăsească patria pentru un timp mal mult safl mal puţin lung. Chiar astă-zl se află cîţl văcări trâesc departe de patria lor, într’un tel de exil voluntar ; alţii, ca Bjflrnson, cari, re-întorcîndu-se din cind în cînd în ţara lor, îşi petrec cea mal mare parte a anului în streinâtate. Fiziologia acestor exzilurl voluntare este uşor de făcut. Pe noi nu ne interesează dacă această stare de războiţi neîntrerupt e datorită ciudăţenii safl originalităţii personalităţilor, căci ciudâţeniea şi originalitatea excită, într’acelaş grad în masa poporului, sentimentele de ură şi de neîncredere ; izbesc grozav pe cel-l’alţl oameni cari se indignează împotriva acestei revolte în contra regulelor şi formelor ce le respectă el, şi cari oameni se răzbună safl prin luarea în rls, safl printr'o ură adevărată. Un om expus unei ast-fel de persecuţi-unl morale se simte răfl, mal cu seamă într’un oraş puţin mare, în care întîlnirile între persecutat şi persecutori sunt foarte dese. Fără îndoială, nu este plăcut unul scriitor să se vadă atacat, batjocorit prin ziare; dar întru cît persecuţiunea se mărgineşte aci, nu va suferi aşa mult, viaţa nu’l va fi prea mult chinuită. Dar dacă a-celaşl, trăind într’un oraş mic, e în pericol să’şl întîlnească în ori ce moment inimicii în stradă, la cafenea, într’un salon; pe de o parte, viaţa ’I va deveni puţin clte puţin de nesuferit, afară numai dacă va a-vea un caracter de fier ; pe de altă parte, fără să’şl dea seama prin prezenţa sa va îndoi numărul inimicilor. Luptele intelectuale degenerează curînd în lupte personale ; criticile devin nişte bîr-firl; micile fapte din viaţa particulară sunt amestecate în discuţiunl; polemicele iafl un caracter scandalos şi insulta intelectuală a-junge de multe ori să se transforme în calomnie morală safl într’o bănuială provocată sistematic. I.ombroso povesteşte amicilor săi cu cîtă plăcere s’a mutat de la Universitatea din Paviea la cea din Turin. Şi-a început cercetările ştiinţifice la Paviea, vechiul şi micul oraş universitar al Lombardiil; şi cum ideile lui necăjeafl lumea mult pe vremea aia şi păreafl nişte ciudăţenii mult mal paradoxale de cît orl-ce alt lucru, o curiositate răfl voitoare se manifestă în curînd în jurul lui, care, unindu-se cu certurile ştiinţifice destul de aprinse cu savanţii locului, ajunse să-I facă traiul nesuferit. In ochii publicului, era omul care socotea toată lumea nebună, care-şl petrecea timpul măsurînd capetele, care pretindea că deosibeşte după chip pe cel buni de cel răi; lumea îl arăta rîzînd pe stradă, spiona tot ce ar fi putut avea auormal în îmbrăcăminte, în mers, în obi-ceifl şi glumele nu mal încetafi pe seama acestui doctor al nebunilor, despre care se zicea că şi el este nebun. Cum ar fi putut rezista multă vreme unor batjocore de felul acesta? Din potrivă, la Turin, într’un oraş mal mare, a putut să trăiască mal liniştit; dacă curiozitatea cam batjocoritoare a proştilor n’a pierit cu totul din jurul lui, cel puţin nu mal era prea supărătoare ; şi nu mal era silit să întîlnească în fie-care zi feţe răfl-voitoare. De alt-fel, dacă căutăm în istorie, găsim că o condiţiune socială la fel a chinuit pe toate marile genii ale Greciei. Oamenii politici şi filozofii, scriitorii şi artiştii afl suferit rînd de rînd; Aristide şi Socrate, Fi-dias şi Eschile, toţi afl lost victime, mal mult safl mal puţin nenorocite. In curînd vom vorbi despre Oamenii în oraşele colosal de mari. EPOCA“ LA TECUCI 99 Take Anastasiu, banditul de la Ţigăneşti, hotărlt-a să persecute, să urmărească, prin slugoii săi, ptnă ’n pînzele albe, pe toţi a-miciî noştri, pe toţi acel cari-I dafl pe faţă ilegalităţile şi nelegiuirile. Ast-fel a procedat cu cetăţeanul Con-stantinescu, ast-fel a procedat cu profesorul Balaban, pe care a stăruit de l’a îndepărtat de la gimnaziul nostru, ast-fel a găsit cu cale să procedeze şi cu amicul nostru Gh. Hagiopulo. Şi prin mijloacele cele mal meschine şi mal murdare voeşte să ’şl ajungă scopurile. Voim să vorbim de cazul amicului nostru Hagiopulo. Asupra acestui fapt, vom destăinui mal la vale lucruri grave, asupra cărora nu putem atrage în de ajuns atenţia d-lul ministru de justiţie şi a opiniei publicel;—e vorba de un judecător. încă de multă vreme s’a căznit să însceneze ceva Take lui Hagiopulo, dar n’a putut ajunge la nici un rezultat. Desperat, ordonă lui Alex. Pătărlăgeauu, omul de ipsos din capul judeţului, ca numai de cît să ’I găsească un clenciu înaintea alegerilor comunale. Spre acest sfîrşit, Pătărlăgeauu, în ziua de 2 Iulie anul curent, pleacă la Podu Turcului şi descinde la curtea proprietă-ţel, unde dejunează cu sub-prefectul Ba-rotzi şi cu judecătorul V. Munteanu. La acest dejun, prefectul comunică judecătorului Munteanu, în asistenţa sub-pre-fectulul, ca numai de cit să uzeze de toate mijloacele şi să decidă pe Moisă Covaci, de origină ungur, otelier din Podu Turcului, să facă o denunţare în contra lui Gh. Hagiopulo, prin care denunţare să susţie, că pe cînd amicul nostru era portărel ’î-ar fi luat lui Moisă Covaci taxe pentru cari nu i-ar fi făcut acte. Munteanu, conform ordinului primit, se duce la sub-prefectură, cheamă pe Moisă Covaci şi-l propune să iscălească denunţarea în contra lui Hagiopulo, pe care o va face el. Deocamdată Moisă Covaci nu voeşte nici în ruptul capului, spuntnd că n’are nimic cu Hagiopulo, că acesta nu ’l-a luat bani fără sâ-I facă acte. Ameninţat însă cu per secuţil şi cu expulzarea, consimte. Judecătorul Munteanu se pune şi concep-tează denunţarea către parchet. O parte din originalul conceptului îl posedăm şi-l ţinem la dispoziţia orl-cul. Deo camdată iată fotografia acelui original: pendarea celor vinovaţi şi o anchetă serioasă. Pînă acum nu s'a luat nici o măsură, au s’a dispus nici o anchetă. Şi de sigur că nu se va face nici un demers. Sub domnia colectivistă totul este permis : magistraţii să facă pe agenţii colectivişti, să denunţe lucruri neadevârate, să ameninţe cu expulzarea, să intimideze, etc. In trist hal am ajuns. Şi să se ştie. Judecătorul Munteanu, fost procuror înainte de 1888, poseda o avere de zeci de mii de lei. Cum a făcut această avere ? Pe cînd era procuror avea 280 lei lunar şi un venit de 550 lei pe an de la o fâşie de moşie. Notaţi că are şi şeapte copil. El bine, credem, că în timp de 3—4 ani nu poate să facă cine-va avere de zeci de mii de lei din nimic, de oare-ce se ştie că Înainte de a fi procuror, Munteanu era sărac lipit şi după trecere de 3 ani şi-a ridicat în Tecuci o casă ce valorează pe puţin 10.000 lei, deosebit locul, care mal costă vre-o clte-va mii. Iată cine sunt oamenii Iul Take Anastasiu. Nemo OFOEMA|II Ieri s’a înfăţişat înaintea secţi-unel 1 a tribunalului de Ilfov a-pelul d-lul I. L. Vişan, procuratorul membrilor comitetului executiv al Ligel culturale, în contra cărţel de judecata obţinută prin surprindere de la judecătoria ocolului I Bucureşti, în procesul de locaţiune intentat Ligel de d. Perieţeanu-BuzâO. Lipsea d. Chibrik, proprietarul imobilului, şi afacerea s’a amînat la 18 Noembre. Se ştie ca tribunalul suspendase execuţiunea provisorie, aşa ca în fapt d. Perieţeanu-Buzatl nu cîşti-gase nimic. *-î.ţjsSV'C.* c*>*?*•*• • _ . Tr, "■ , * — y — — —— jv «i ___ E FOC PARTEA A TREIA DESCOPERIRILE LUI BLACK Dar acum se petrece ceva extraordinar, miraculos... Canadianul, nehun de durere, de desperare, se apăsă cu picioarele şi cu mijlocul In cel doui pereţi opuşi al închi-sorel lor, cari nu erafi rezemaţi pe zidurile galeriei, şi adunînd toată puterea muşchilor săi, într’o sforţare supremă, gigantică, începu să împingă încet şi gradat, ehemînd în ajutor toate puterile pe cari D-zefl i le-a dat în corpul lui gigantic, ln-tărindu-şl voinţa în , acelaşi timp cu muşchii. Oh ! Teribila luptă a materiei puternică prin cohesiune şi a fiinţei organizate, sacrificindu-se într’o supremă şi energică sforţare. Colosul se svîrcolea, nervii Iul se întin- deafl, oasele îl trosneai!, singele 11 ţtşnise pe nas şi pe ochi... Dar nimic nu se mişcă... Olivier scoate un ţipăt cel din urmă... — Ajutor 1 mor ! Dumnezeul mefl ! Apoi... linişte. In paroxismul furiei, Canadianul se fră-mlntă, îşi contractează pentru ultima oară muşchii lui de bronz, apoi ÎI Întinde într’o sforţare supremă... Un trosnet metalic se aude... Victorie ! tablele de fier se sparg la încheieturi şi cad împrăştiate pe parchetul galeriei; her-culele zdrobit de atîta sforţare, cade ca o masă inertă peste camarazii săi... Dar un aer răcoros şi dătător de viaţă, străbate în abundenţă in colivia prizonierilor ; pătrunde în piămînil lor stinşi, recheniînd viaţa care fugea ca o pasăre rănită !... Cel trei tovarăşi eratt salvaţi. Laurent fu cel d’intîifl în picioare ; cînd deschise ochii, rămase surprins văzînd pe cel l’alţl doui tovarăşi întinşi pe jos în nemişcare şi abia începînd să respire, căci în sincopa în care el însuşi fusese căzut, uitase diferitele peripeţii ale dramei care avusese loc. Memoria II reveni încetul cu încetul şi mirarea lui fu şi mal mare văzînd deschizătura largă făcută în tablele de fier prin sforţarea Canadianului; o rază de lumină care venea din biuroul lui Luce, rămas întredeschis, ÎI permise de a ’şl da seama de situaţiunea locului. Prima lui grije fu de a da ajutorul necesar stăpinulul săfl şi lui Dick, cari amtndoul reveniţi în simţire, erafi prea slabi pentru a putea încă vorbi, lncerclndu-se Insă de a se scula, el ÎI ajută şi II rezemă cu spinarea lingă zid şi începu să ’I frece şi să ’I bată ’n palme, singurul mijloc ce avea la înde-mină. — Dă ceva de băut! zise Canadianul, mal sfîrşit prin colosala sforţare ce făcuse de cît prin suferinţa din lipsa de aer. Laurent se îndreptă încet spre camera de unde se zărea lumina şi care rămăsese deschisă după plecarea lui Luce, intră cu luare aminte şi nevăzînd pe nimeni, începu să inspecteze ; el zări pe o consolă din anticamera vecină un serviciu cu apă şi cu toate accesoriile, zaharniţâ şi flacon cu cognac, necesarii pentru prepararea gro-gulul. Umplu repede două pahare în pro-porţiuni egale de apă şi cognac şi le a-duse prietenilor săi cari le băură dintr’o dată. — Suntem scăpaţi ! scăpaţi tot de tine bunul mefl prieten Dick, prietenul mefl, tratele mefl. Acestea fură primele cuvinte pe cari le pronunţă Olivier. Plăcile grele de fier cari erafi trîntite pe parchet şi sîngele care se închiegase pe bărbia Canadianului spuneaţi în de-ajuns sforţările enorme pe cari le făcuse eroicul săfl tovarăş. Canadianul îşi venise aproape cu desă-vîrşire în simţire. — Dar ce ni s’a Intlmplat oare ? întrebă ttnărul Conte care era încă zăpăcit şi căruia i se păreafl toate aceste scene tragice ca un vis urît. — După ce ne’aîl închis între patru ziduri de fier, mizerabilii afl voit să ne o-moare prin asfixie... Dar acum n’avem vreme de explicaţiunl, să fugim domnule Conte, aceşti bandiţi pot să ne surprindă din nofi şi suntem cu toţii prea slabi ca sfi, putem lupta cu dînşil. Cel trei tove.răşI luară revolverele în mină şi se îndreptară spre uşe. www.dacoromanica.ro — Este încuiată, dar e foarte uşor casă sfărâmăm broasca. In acest timp, în depărtare se auzi lătratul unul cîine. — Par-că ar fi Black, zise Olivier. Lătratul cîinelul se apropia din ce în ce, amestecat cu zgomotul unor paşi precipitaţi. Cel trei amici, ascultai!, palpitind de e-moţiune. — Se opresc aci, zise Canadianul. N’aveţI teamă prieteni, o dată uşa deschisă e libertatea, orl-care ar fi numărul lor ; eu es cel d’intîl. Zgomotul paşilor, încetase cu desăvîrşire, momentul era de o teribilă nelinişte. Voi să resping pe agresori din afară, veniţi imediat după mine, ordonă Dick in grabă. In acelaş timp o cheie se introdusese în broasca uşel, fu întoarsă de două ori cu scîrţăitul obicinuit şi Gilping,, care deschisese se dete în lături pentru a face loc indigenilor. — Wahga strigă plin de bucurie Wiligo intrind cel d’îutîl. — Wahga! Wahga! răspunseră în cor luptătoril.Nagarnooki. Acest strigăt a evitat o teribilă încurcătură. — Opriţi-vă! strigă Canadianul prietenilor săi, e Vulturul Negru! — Tidana! Tidanal răcni şeful, cu o bucurie sălbatică. Şi căzură unul în braţele celuM’alt. Atunci se auzi vocea lui Gilping, escla-mînd din toată inima: — Aoh! mi se pare că am sosit la timp, (Va urma) Schimb şi vfiul eltin € U M P A M crnpĂR cumpăr tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voifl prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. B1J0UTERIE & H0R0L06ER1E LEON WEISSBLIIT1I Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mefl în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cmante, rubine, safire, smarande, perla, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate1 Bogul, asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantlnd pentru exactitatea lor. Mare asortiment, cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyirile cele mal reduse. D-iA d-r, SOPHIE SATINOVER Dentista pentru dame şi copii Strada Umbrei 4 Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m. EPOCA 3 Paris, 30 Sept.'î ® • Răspunziud depeşilor primarilor din Peters-burg. Moscova, Cronstadt şi Nowgorod, preşedintele consiliului municipal zice că poporul din Paris, n'a fost în timpul serbărilor de primire a Ţarului, de cît credinciosul interpret al sentimentelor Franciel întregi faţă de Rusia şi de Suveranii săi. Viena, 30 Septembrie. Intr'o scrisoare adresată din Petershurg, «Corespondenţa Politica» relevează unanimitatea interpretărilor pacinice ale presei ruseşti In privinţa visitel Ţarului In Francia, interpretări cari par a fi în deplin acord cu modul de a vedea al Ţarului şi guvernului rusesc. Prin a-firmarea alianţei franco-ruseştl, vizita Ţarului a mărit siguranţa celor două State cari pot să se consacre fără piedică la desveltarea lor internă şi a creat în acelaşi timp o garanţie de pace pentru toate puterile. Apropierea auglo-rusească întlmpină sceptici cari nu se încred In Englitera : cel mal mult poate fi vorbă de o liniştire şi depinde de guvernul englez ca a-ceastă liniştire să continuie sad să înceteze. Viena, 30 Septembrie. Camera deputaţilor. — Camera a votat legea asupra recruţilor pe 1807. Intr’un discurs foarte mult aplaudat, ministrul apărării naţionale, contele Welsersheim, a declarat că un Stat ca Austro-Ungaria, care trăeşte liniştit pentru si-ne-însu-şl, împingînd înarmările sale mal puţin de cit cele l’alte puteri militare, nu poate să înceapă să desarmeze cit timp cele l’alte State continuă înarmările lor; e cu neputinţă de a rămine înapoi. Printre resoluţiunile adoptate de Cameră, este una care invită guvernul să intre in raporturi cu cele-l'alte puteri, in vederea înfiin-ţărel de arbitrage internaţionale. Darmstadt, 30 Septembrie. La prînzul de gală ce s’a dat la Castel, marele duce a ridicat un toast în sănătatea Maiestăţilor Lor ruseşti şi Ţarul a băut în sănătatea marelui duce de He’ssa. SITUAŢIA IN TURCIA ULTIME INFORMATIUNI A. Sa Regala Principele Ferdi-nand pleacă astă seară la orele 7 din Cîmpu-Lung şi va sosi în gara CotrocenI deseară la 10 şi 20. D-nil Dim Sturdza şi general Budiş-teanu aă sosit in Capitală astă-zl dimineaţă, la orele 7 şi 30, venind di^Con-stanţa cu un tren special. Apărarea Mitropolitului Primat, în felul broşurei ce am publicat sub titlul Cum am fost judecat, va apare în patru limbi §i va fi trimisă ca răspuns la toate autorităţile §i persoanele cari au primit comunicarea locotenen-ţeî mitropolitane despre caterisirea Mitropolitului. D. Volenti, membru în comitetul teatral din Iaşi, a declarat că se retrage, dacă nu se va încredinţa d-lul Caragiale direcţiunea Teatrului National din localitate. » AA. LL. RR. Principele Leopold şi Principesa Gliizella de Bavaria vor sosi Joul la Sinaia şi vor fi primite la gara Predeal de MM. LL. Regele şi Regiua. Londra, 30 Septembrie. Se anunţă din Constantinopole ziarului Times că ambasadorii aii decis să respingă în unanimitate cererea Porţel, care tinde ca aceasta să fie autorizată să facă cercetări pe bordul corăbiilor streine, spre a şti dacă sunt sati nu armeni. O iradea imperială ordonă aplicarea în întreg imperiul a reformelor decretate în 1895, în favoarea celor şease provincii ale Anatoliel. Atena, 30 Septembrie. Adunarea revoluţionară din Creta orga-nisează o întrunire la Vamos, pentru a protesta în contra întîrzierilor aduse în aplicarea uouilor reforme. O bandă a intrat în Macedonia sub comanda şefului Jachni.—Ea este blocată lîngă Grevena şi a susţinut o luptă înverşunată.— Mal mulţi insurgenţi şi nizaml afi căzut. Clţl-va insurgenţi aă fost prinşi. ŞTIBl DIVERSE Crime.—Delicte.—Accidente.—IntîmplărI »L\ CAPITALA Accident de bicicleta.—Un accident care putea să aibă urmările cele mal funeste, s’a Intlmplat erl după amiazl tlnărulul S... pe cînd îşi făcea obicinuita preumblare în bicicletă pe aleea care conduce spre pădurea Băneasa. Tlnărul biciclist, venea cu o mare vitesă în spre pădure, pe aleea rezervată bicicliş-tilor, care în spre sftrşitul el se îngustează limitlud o rîpă de cel puţin 5 metri adlu-cime. Biciclist dibacifl, tînărul S... avea răul o • bicel de a nu mal ţine mîinile pe ghidonul inaşinel şi ca să-şi arate siguranţa şi tăria sa în acest sport, pedalează ţinîud miinile la spate. Din nenorocirea lui erl, pedalînd cu mare iuţeală, tocmai In partea cea strimtă a a-leel Băneasa, roata din faţă a maşinel se loveşte de o piatră ce era pe alee, din care cauză deviază mal înainte ca biciclistul să poată apuca ghidonul pentru a-şl păstra e-chilibrul. Intr’o clipă maşina se răstoarnă şi aruncă pe tînărul biciclist în fundul rîpel, pînă unde s’a dus învîrtindu-se de cîte-va ori. Din norocire el n’a avut de cît cîte-va contuziunl şi sgărîiturl uşoare. Dacă cel puţin aceasta i-ar servi de lec-ţiune de a nu mal pedala fără ca să aibă grija de a nu părăsi ghidonul din mtinl. DDi TARA Bandiţi prinşi. — Ni se telegrafiază din Cîmpu-Lung că ieri noapte jandarmii rurali din acea localitate afl prins pe un vestit tîlhar Codreanu, împreună cu Întreaga sa bandă, care de mal mult timp îngrozise pe locuitorii judeţelor Muscel şi Argeş. DIN STREINĂTATE Indouită sinucidere.—Zilele trecute, şeful poliţiei din Nissa a fost Înştiinţat telegrafic că un anume Guien, fost profesor la liceul din acel oraş, a scris unchiului săti din Toulon că are intenţiunea de a ’şl pune capăt zilelor. f Primind această ştire, magistratul se duse imediat la domiciliul lui Guien, unde găsi uşile inchuiate. Sparse uşa intrărel şi în prima cameră, găsi cadavrele deja reci ale lui Guien şi al mamei sale. Din cercetările făcute reese că fostul profesor, care nu se bucura de toate facultăţile sale, luase această funestă deci-ziune în urma perderel unei sume de 6000 lei, singura sa avere.; Nenorocita sa mumă, al cărei singur sprijin era numai el, bănuise apucăturile fiului săă şi neputînd să par vie a ’l linişti şi a ’l schimba gîndurile, i-a cerut permisiunea de a muri o dată cu dlnsul. Amîndoul s’afl Închis în acest scop ln-tr’o cameră, unde mal înainte aşezase un mangal cu cărbuni aprinşi, şi aii murit prin asfixie. A. Sa Principesa Maria, însoţita de Marele Duce Boris Wladimiro-vicl şi de Principele de Coburg Gotha, aQ plecat azi dimineaţă călări la Bufla, unde vor lua dejunul în pădure. D Dr. Niţulescu, decanul facultăţii de teologie, a avut onoarea de a fi primit ieri în audienţă de M. Sa Regele. D-sa a luminat M. Sale o petiţie importantă a I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. D. Gogu Cantacuzino, obţinînd un concedia de 28 de zile, pleacă deseară la exposiţia milenară din Budapesta. D. I. C. Ghika a fost numit inspector general al Spitalelor Eforiei. DECLARAŢIA MITROPOLITULUI IOSIF AL MOLDOVEI Un amic al nostru a avut, acum cîte-va zile, o convorbire cu Mitropolitul lo-sif al Moldovei asupra cestiuneî Mitropolitului Primat. Bătrînul prelat a declarat amicului nostru, că de şi s’au făcut numeroase şi înalte insistenţe ca să prime'isc.ă a fi ales Mitropolit Primat, totuşi I. P. S. Sa nu primeşte cu nici un chip a-ceastă înaltă demnitate. Şi ca probă, Mitropolitul Iosif a arătat amicului nostru locul unde doreşte să fie înmormîntat (în grădina mitropoliei), veştmintele şi scaunul pe care de obiceiu se aşează Mitropoliţil şi Episcopii înceta fi din viaţă, precum şi piatra mormîntală, care poartă următoarele cuvinte : Iosif Naniescu, archie-piscop şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Părintele Iosif a supraveghiat singur execuţia mormîntulul său şi a spus a-micului nostru, că nu aşteaptă de cît numai momentul cînd Atotputernicul îl va chema dintre cei vii. Liga Romînă va apare cu începere de la 1 Ianuarie viitor în fiecare zi. In acelaşi va scoate o Ziliştea-Zoreasca, de către arendaşul C. I. Cătuneanu. In zadar am reclamat d-luî prefect, căci dlnsul fiind fratele arendaşului abu-siv, a făcut lucrul muşama, iar noi am rămas cu copil muritori de foame ; nu ne-au lăsal nici să facem o colivă pentru biserică. Ca să ne preparăm pentru anul viitor n’avem nici un mijloc. Dacă am face apel la d. ministru al domeniilor să ne dea săminţâ de grîrt,—am da peste cel ce ne-a jefuit şi ne-a lăsat cerşetori pe drumuri, căci arendaşul care ne-a sărăcit este in acelaşi timp şi secretar generat al ministerului domeniilor. Deci, desperarea sărăciei ne împinge să luăm curajul a alerga la picioarele şi mila Majestăţil Voastre şi umiliţi a Vă ruga să bine-voiţl a Vă milostivi asupra peirel copiilor noştri şi a ordona la unul din Domeniile Coroanei a ne ajuta cu cîte zece hectolitrii de grîă, spre a semăna, ca apoi la toamna viitoare să le restituim. Suntem prea plecaţi şi supuşi servitori : (Urmează semnăturile) In urma succesului pe care l-a avut «Denisa», comedia lui Alexandru Dumas fiul, tradusă de d. Dumitru Stâncescu, — d. Carol Milller, neobositul librar-editor, a avut fericita idee de a da publicului această piesă In «Biblioteca pentru toţi». BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 30|12 Octombrie 1896. Dispoziţiunea pieţei noastre era pentru grine mal mult spre scăderea preţurilor, în urma urcăreî navlurilor, care fac imposibil orl-ce afacere. S’a obţinut astă-zl cu greutate cu 20,6 shillingl fracht pentru An-versa, pretenţiunea armatorilor fiind în genere 21/- Această stare a lucrurilor a provocat o panică în portul nostru, de oare-ce cea mal mare parte a exportatorilor au prevlndut cantităţi mari de cereale pe basa navlurilor de 11/—13/- shillingl, după cum s’a plătit în anii precedenţi. Porumb mult mal ferm. « * * In podgoriile noastre domneşte o deosebită activitate. In OdobeştI, munca e plătită cu 80 baul pînă la un lefi şi 20 bani. Vinurile vechi se vlnd cu 2 lei pînă la 2 lei şi 25 bani, iar cantitatea de vinuri vechi aflate în depozit la OdobeştI, Jariştea şi Vărsături se ridică la 90.000 decalitri. De la 6 pînă la 22 Septembrie curent, aă sosit în OdobeştI 987 butoae goale, cea mal mare parte din Bucureşti, Brăila şi Galaţi. De ia 6 pînă la 22 Septembrie curent, s’aă expediat din OdobeştI 358 butoaie cu vin. cu destinaţie pentru Bucureşti, Buzăă, Galaţi, etc. In timpul acesta s’a exportat un singur vas pentru Berlin. COMUNICĂRI timp comitetul Ligel revista săptamînalâ, care va trata pe larg cestiunea naţionala. Primim azi o denunţare in contra intendentului cimitirului Sf. Vineri, anume Niţă Marinescu, denunţare care accentuează, că intendentul vinde pietrişul din cimitir persoanelor particulare, că ia crucile de pe mormintele vechi şi le vinde, că face comerţ pînă şi cu coroanele cc se depun pe morminte. Jafurile uimi secretar general Un mare număr de locuitori din comuna Zdişteanca, judeţul Buzăă, aă trimis M. Sale Regelui o petiţie, care pune in evidenţă cinstea unul secretar general al regimului, cinstea d-lul C. I. Uă-tuncanu. Lăsăm să m ineze aici petiţia nenorociţilor săteni: Majestatc !—Subsemnaţii săteni muncitori de pămint din comuna Ziliştean-ca, judeţul Buzăă, ni-s’aă luat tot griul, ce cultivasem anul curent pe moşiea Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat In pag. IV rubrica anunţurilor mici. Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice. * * * Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orl-ce natură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, sînt rugate a trimete textul prin poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domicilia încasatorul Epocei. Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă. Circul Regal Rornîn CESAR SID0LI a fost la Brlin, Cracovia şi acum se află la Lemberg, unde, cu cel o sută de cal şi o sută cincl-zecl artişti de primul rang al săi, a obţinut şi obţine necontenit cele mal mari succese. In curînd va veni în Bucureşti, unde va da obicinuita serie de reprezentaţii. A nu se cest mare Sidoli, care pitală. LICEUL MODERN »E BÂGţl I BucurescT, Calea Victorieî No. 190 SUB DIRECŢIUNEA D-lor dr. M. BRANDZÎ şi G. C. DRAGU Cursurile primare şi liceale ale anului şcolar 1896-97 vor începe la 8 Septembre 96 cu următorul corp didactic : I. Curs liceal 1. Preotul fUnieon Pope»cu, (dr. ia theologll, prof. U (coala Dor. de Instit.) va preda rellgluuea (1 istoria ci. IV-a. 3. Tm. D. Nperanţă, (dr. In litere, prof. la (coala normală de institutori) 1. romînă ol. V, VI, VII. I. ileorge Adamesru. (licenţiat în litere, prof. la gimnastul -Klncal») limba romînă clasa VI, VII. 4. Kuih Bâllciinn, (11c. in lit.) limba romînă olJ-IV. i. O. C. Dragii, (licenţiat in litere, prof. la liceal «La- zăr») fllosofla clasa VI-VIL 4. IezAr Kalneanu, (dr. în litere, prof. la (odaia normală superioară) limba latină clasa V —VII. 7. C4h. Pop, (dr. în litere, prof. la liceal «Mlhaî Bravul») limba germană clasa V—VIL t. Marinii N&ineaua,(dr. în lit.) limba germană ol.l—VI. 9. Ion C. Georgian, (licenţiat în litere, proL la liceul «Sf. Sara») Istoria clasa V—TIL 10. Ht. Mihâlleanu, (licenţiat în litere, prof. la liceal «Sf Sara») limba elenă clasa V—VIL 19. ». Georiteacn, (licenţiat in uter*, *.***. — «ou 8ava») limba latină d. 1—IL 13. I>. W. Popescu, (licenţiat in lit.) t. latină ol. ni (1 LV. 14. Al. IgriiAt, (absolvent al faoultăţel da litere) Istoria (I geografia 1—IV. 16. Alecu Denictresrn, (licenţiat în litere, prof. la liceul «f. Seva») 1, francesă, cls. V—Vil. 16. Ifervn Hodoş, (absol. în lit.) 1. francesă olasa I—IV 17. Rouet de Cereeuefi, (licenţiat în litere) pentru oon-versiţia franceză clasa I—VU. 18. M. jirliua, (d-r. in ştiinţele naturale, prof. la (ooala normali de institutori) va preda (c. naturale. 19. St. Cerches, (d-r. în chimie) sc. llsice. 20. Stelian Petrescu, (licenţiat îu (dintele flsice-ohi-mice, prof. la gimnaziul «Şincai») Sciinţcle naice. 21. IK. (’oBfu eson, (licenţiat în matematici, prof. la (coala normală de institutori.), matematica clasa T (1 VI. 22. I. Gliibaldnn, (licenţiat în matematici, prof. la liceu) «Matelu Basarab) matematica clasa VII. 23. G. Popeacu, (licenţiat în matematici, prof. la gimna-sinl Cânte mir Vodă) matematica clasa I—IV. 24. G. A. Morţuu, (licenţiat în drept) Dreptul (1 Economia politică la clasa VII. 25. M. Codreanu, (d-r. în medicină) Higiena. 26. I>. lonescu, (prof. la liceul «Lazăr» (i (coala nor-! mală de institutori) gimnastica. 27. D. Georgoncu, (prof. la gim. «Cantemir» desemnai. 28.1. RAuulescu, (prof. la gim. «Şlncal») muiica vocală. 29. G. Moianu, (prof. laţe. nor. de iust. lucrul manual. Profesori preparatori: A. Scriban, I. Odor, absolvenţi al faoultăţel de litere, pentru 1. elenă (1 1. latină A. Alpern, licenţiat în matematic) ţi elev la (coala poduri, I. Ma-carie, la poduri pentru matematloL II. Curs primar 1. C*. S&Tulearu, (absolvent al ţooalel normale Carol J) va preda cursurile în romîneece la clasa I—II. 2. I. Macedon, (absolvent al (c. norm. din Galaţi) cursurile în romînesce la ol. HL 3. Ion C. Gnloscu, (fost director de (coală primară,) oursurile în romînesce ale cL IV. 4. Et. Oehl, (profesor brevetat din Franţa) pentru conversaţia franceză. 6. St. Gallln, (absolvent al gimnaziului din Cemovllz (1 licenţiat în teologie) pentru conversaţia germană. 6. Jnarez Movilă, (institutor, absolvent al conservatorului din Buourescl) pentru vioară. 7. G. Molarm, pentru lucrul manuaL 8. I>. Ionescn, pentru gimnastică. 9. A. Pop, lioenţiat in theologie, sub director— Medic al iustttutnlui dr. Tbomeicu, medio primar la spitalul de copil ţi profesor de clinică infantilă Îs Universitatea din Bueureţtl. înscrierile se fao cu începere de la 20 August, în toate zilele, între orele 9—12 ţi 3—«5 la cancelaria dlrecţiunel, in localul «Lloeulul Modern». Calea Victoriei, 190, Bueureţtl. Act de mulţumire Vaporul cu putere de 10 cal şi cu aparat de ars pae din fabrica Viliamin Foster & C-ie din Lincoln (Englitera) pe care l’am cumpărat de la d. Wadter C. Fronchist, pe lingă că are pompa lui cu care stinge paele, prin introducerea unei ţevi la gura focului, are şi uşurinţa de a face în 15 minute 6 atmosfere presiune. Un băiat numai de 12 ani poate conduce acest vapor. Fiind pe deplin mulţumit de acest vapor mă simt dator să aduc. in public mulţumirile mele reprezentantului Casei d. Viliamin. I. A. Ionescu, proprietar Str. Mihal-Vodă, 4. ]tfU CITIŢI Modele noi de pălării pentru dame, de castor cu 10. 15 şi 20 lei. Pene, panglici, mînuşl. DecoraţiunI artificiale şi naturale, Coşuleţe buchete de mirese. ReparaţiunI la pălării aproape gratia. FABRICA DE COROANE DULCAMARA CALEA VICTORIEI 152 vls-avis palatul Ştirbeld NB. Salon de expoziţie. Coroane, pălării şi Rochii numai de doliu, în str. Lipscani 10, intrarea str. Stravopoleos. CEL MAI BOGAT DEP0SIT de VELOCIPEDE l k Fraţii Kepich 153 — Calea Victoriei, — 153 4, Strada Şelari, 4 99 LEI 48 COKS DE UZINĂ , OERMANtA^, Bicyclete Humber Naumann Durkopp ( nF.KSTOBf VOI.VKKiUM-PTON C'OXVK.N'TUY Dresd“ „Bielefeld“ Vluzare lu rate Depnnit de 3fa#1ni de eunui eu aparatul de brodat, VInzare tu rate mici. FRAŢII KEPICH Strada Şelari No. 4, lîngă poarta Hotelului Victoria Depoattul la I\o• 2 nu are nici un ameetic eu noi, 8ingurul deposit pentru Romînia a Luminel Incandescente de gaz a D-ruluI Aner la Fraţii Kcplck, strada Şelari No. i lîngă poarta Hotelului Victoria. Toate cele Raite sisteme sunt falşifloărî a luminel d-rf ii Auer fără cea mat mică valoare numai becuri pe < ri este iucruMtat d. Auer sunt adevărate, (1 numai mtt* procurate din depositul nostru sunt a lui dr. Auer. Un Bec inntalat Lei 11. Una Sită D*ru Auer Lei 2, Depozitul la No. 2 nu arexoţu bita de erori. un amestlc cu noi spre a CURA DR LAPTE Preparate de lapte conform regalelor higienice şi terapeutice moderne INSTITUTUL DE CATOPAIE sub direcţiunea D-ruluI PĂVLOV Asistent la institutul de Bactereologie ol d-ruluiprof. dr. Babeş şi a d-rtilui I. STEINHART Medic de copil Strada Radu-Vodă, No. 9 LAPTE STERILISAS PUR liiipte Materna Are composiţia exactă a laptelui de tlţă, în* locuesce doicile. E Introdus In toate ţările civi* lisate ca cel mal ideal nutriment pentru copil pînă la virsta de un an. Keflr Lapte peptonisat prin fermentaţiune. Cel mal recomandat în boalele de plămînl, bronchite cronice, pleuresiî şi mal cu seamă tuberculosa. In toate boalele de stomac, de intestine (maţe) în boalele de ficat, de rinichi şi de inimă, în toate stările de convalescenţă n urma maladiilor grave ca’tiphosul, peumo-nia, scarlalina, pojarul, dysenteria, precum şi în boalele constituţionale cajsipbilis, scrufulosa anemia. E suportat de stomaeurile cele mal pelicate şi bolnave. Institutul posedă o fermă model cu vaci elveţiene şi tiroliene şi expediază toate preparatele sale îu flacoane hermetic închise, la domicilia. întrebuinţarea preparatelor Institulul luînd un avînt mal mare şi pentru a le răs-pindi în toate clasele societăţii preţurile lor s’au redus. Deposit la^Farmacia W. Weinliold. Str. Colţel No. 24. W. STÂADECKER Furnisorul M. S. REGELUI al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de ayri cultură Efurnisorul dome-niulai Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din tară Policlinica66 Sf raţia .4 rneetieancă 20 Consultaţiunl gratuite în toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — Oboaie de pele venerice. » » lO'/s—111/2 boale de copil. » » 1 l/s— 2'/« chirurgie şi boale de femei. » » 2 — 3 boale de git, nas şi urechi. Joia la aceleaşi ore consultaţiunl a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. Se va deschide la 16 Februarie. TARI 48 confunda prin urmare a-circ, cu circul George se afiă actualmente în Ca- 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu în saci. BRIQIF.TTE. CA BRUNI IDE PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. COKS DE TOPIT. COKS DE FEltARIE. COKS MARCAT anume pentru sobe pa-ragine si belgiano. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa' şi Bucureşti franco Ia orl-ce gară a căilor ferate romîne. DEPOSIT CENTRAT STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 CASIOAj MjO rtHABBACMS PLUGURI Universale „SACK“ de oţel, ultima construcţiune PLUGURI Polibrazdare „SACK“ de oţol, construite după un noii sistem forte avan tagios SEMANATORE prin împrăştiere — âe for şi oţel— SEMĂNĂTOARE IN RENDURI Snck de oţel şi americane Havana TRIOARE „M A YER“ de toate mărimile Vinturâtoare No. 5 ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel mat ales Grape flexibile şi fixe — de oţel — Petre de Moară» ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Lafertd s.l Jouarre Mori de fer „Ruston', PIVE DE POSTAV 0rî-ce fel de unelte şi maşini agricole Expoziţie permanentă Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă 6 Casa de Să.nă.tate Institut din nofi reorg&nisat 51, — Strada Teilor — 51 Liceul Real Francez OCAZIUSE ESCEPTIOHALÂ Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri -Şl Fosta MANUŞERIE M-tlame SBISBOVICM —se vinde sub firma- ■ ■ | «| ■ i —se vmae suo firma- Liceu C asie nomin bazarul eftinatatii din lipsca talVWUl W1MVIW ■■vrilllll | CALDA VIOTOBIEI (visA-vls «le On»i» l>jt»bourov) Mănuşi Mănuşi Mănuşi tine 4 boutoul Lei 2.75 Autorizat din nou pria adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896 BUCUllESCl sub direcţiunea D-neT Filionescu absolventă a şcoalet superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală Strada Fonttncl, No. 8 » » 6 > » 3.25 t siiS > » 8 » » 3.75 > » 12 » » 4.50 îft S'rk-A » » 16 » » 6.50 > Fine > Militare » 2.75 » 2.25 iţ St ^£2 $*£ >i ~3 al* Atenţiune 10,000 duzini ciorapi, fii d'dcosse. lină şi mătase pentru bărbaţi, dame şi copţi. Colosal asortiment de Flamele, purii ltuă escepţional de efiin. Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, u boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşîe in institut. Disereţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a’ boalelor urelro-genitale. Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medie aaO specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consultaţiunl in fie-care zi, pentru boalele interne şi sypkilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe, 1896. www.dacoromaoica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI PîaA U 10 pablloaţH 80 bani linia pantru fle-caro datA. fi Aa la 10 tn sos 20 ban! linia.___ Spectacole Tomtrul NmUmnml. Astă-saarl Marţi, se va 1uca «Deui* sa» pieaA îu o acte de Alexandra Dumas, fiul,—traducere de d. Dumitru Btăuoesca. QJrcra r amină. Deschiderea Luni 14 Octombrie 1896. Teatru! Uuyu. Deschiderea Joi 3 (16) Octombrie ca teatru de varletiţl. Artiştii cari debutî la Prima Hepre-—ntatl» ATloolatii» KAl t .t3A.VX Oel mal renumit Biciclist din lume ; 140 decoraţiunl de aur Miie JUAMTA H A UDOI X iTOn.fi DK PARIS Mile BELON£ Cint&reată franceză al mando* linişti Quartedil TUI UIŢI Angllah Bang aud danse Mila D’ESTREE CîntâreatA internaţională i MAHVELjLV Trupaj Acrobaţi M1CHAILE9ÎKO Trupă rută, cînteae ţi dana uri Tronpe Al.FEBIXO Gimnastici ;1 Pontomlne Mile FKKirET Dansuri caracteristice Mile FAKTASCA LINDA Cea mal bună cfntăreaţă germană actuali EDO AH J O S EH (Original negru) Excentrique Musloale Orehestra din streinltate sub conducerea renumitului şef de orchestră D. Ed. IVilh Straumm Preţurile focurilor : Loja lei 28 ; FauteiUl reservat lei 6 ; PromonoLr lei 2. Biletele se allă chiar de aoum spre vtnzare la H&ll de VInd+p&mlmnce Rou mu ine şi scara la casă. Începutul la 9 ere seara pred* Vineri 4 (16) Octombrie 1996 Reprezentaţie eMra-erdirtară cm program scAimbmt rea ir ut Liric, Deschiderea \iroui Cern ar SidoU. Ta sosi in curînd. fărct»! O, SidoU. In flc-oare seară representaţiunl va-| riale. sala Brayadlru. Concert Peters. Oafe ÎYaţionaht. Orchestra Itubluşteln îşi va începe concertele la____ Xeatrul Dacia. Închirieri şi arendări Se cnut A o casă sănătoasă cu 3 camere, bucătărie, pivniţă, nu departe do oentrul oraşului ţinu mal scumpă de 1000 lei. Adresa la administraţia acestui olar sub iniţiala H- De Închiriat fu stTada Fintîneî 104, în fundul curte! o oot& compusă din 8 camere, bae, canal şi apă, cu curte deosebită. A se adresa la proprietar iu aceeaşi adresă. aincrc mobilat*. e arendat Moşia Yîrtoapele de jos din judeţul Teleor man. A se a dresa la d-nu Q. Robescu, Galaţi. Cereri şi oferte de servicii! \Q cere O servitoare în casă şl la doul copil La magazinul de mode Simon V. R. calea Victoriei 61 se caută o lucrătoare modistă.______________ _________ Vînzftrl şi cumpărări Hotelul Ci D. Bdduteacu din Giurgiu se vinde de bună voe. Adresa Sofie Băduleseu, Bucureşti, Str. Primi-vertl No. 40. Corespondenţa ziaralui ped. Botoşani. Baron O. Rog acriţi pe cîte o faţă. Adm. T. B. Demosthent, Loco. Nu se acceptă. P. Thomescu, Loco. Se va comunica oferta d-r. persoanei în chestie. Adm, H. Be închiriază casa din strada Polonă 148, proprietară d-na Elena KiooUft str. Ţăranilor 97. Sport Velodromul rom in (Şoseaua Kisselef rondul II), Duminică 29 Septembrie, mari alergări de biciclete. Ya alerga şi Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble liîrtie . . 2 65 2 75 BBSaagKaSBBMdMBBMHB—BM—B8B Imprimarea cu maşittele dublu-cilindrice, din abt ica Albert & C^, Frankenthal si cu carete-ere din fonderia de Utere Flinsch din Frank-urt A!M■ MARE DEPOU DB Burlane de Basalt, ŢEVE I>E PLUMB, FER ŞI TUCIU Fort uni ele cînepă şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciO pentru conducte de apă, scurgere, băr, tont ă l’6gout, gaz, etc. la HA\8 MART BUCURESCI, |STR. BISEB1CA AMZI, H. — BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT Şi pentru tncălxirX centrale (100—91) NO U 13-fid: TOT Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea funcţionînd in biuroul nostru. Garanţie pentru 8 ani. Piaţa tn rate trimestreale. 0 sită incandescentă LoT 1,50. Un bec complect montat cu lumină Incandescentă pentru fiaz aerian Lei 7.50. Mal posedăm un sistem nofi de tot de lămpi, foarte practic cu şi fiiriî lumină incandescentă de atîrnat şi de masă, neavind trebuinţa de gaz aerian, ci este Întreţinut de un iiquid supranumit care se transformă în gaz aerinn- lutreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cit a lămpilor cu petrol consumind pe oră 1'/» centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi încă n’a existat in ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gaz aerian. Fflllll şt St Hltl F BucurescI, Strada Smîrdan, 8 (102) (60 | 13) La Typogratia tie maculatură în pachete (le 10 kilograme. «Epoca» se vinde bir cu 45 ban! Kilogramul BucurescI. --ymw&m Vechiul ISiroîk pentru Vîn-zarcu de Potroîeu diu Str. Regulă Ho. 9 s’a redeschis din noii. Am onoare a vă recomanda petrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat. Serviciul in Bidoane de ci te 5, 10 şi 20 Litrurl. Comandele se poale face de onor. Public cu o simplă carte poştală şi expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 112 30—7 x>. Ci li KiOHESCl •13, Cnleu Victoriei, 43 xns-ă-vis de cofetăria Capşu, BucurescI Aduce kficunoştinţa onorabilului public, că in atelierul inefl se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, diu materialele cele mal iine. Coinandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte igata cu preţuri moderate. X. B. Pentru conservarea încSlpImlntelor reoojnund veri-tăblia Crema-molti/niană neagră şl culori din fabrica «BROWN ijl SON din Londra: Feriţi-vft de contrafaceri. (108). .__ ___________________(25-8) •fMmp.nţel- No. 8. Magasinu!„Helios“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile «fclltll'tt» cci patent regulator noul model l&Dtt. «Sirius» sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele nijl higienice dind o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin .patent-regulator», care le deosebeşte de cele l’alte produse similare. încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatră. Muşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gas aerian şi de spirt. Mare asortiment, de lămpi de petrol. Depozit general : jjj A 0 a A l g i- rţ /. V 9\ 110 R VJ Jtx MIa N 1> Alo x k