SERIA IL—ANUL n, Noi 268. Ediţia a treia NUMARUXJO BANI ABOÎfAMESTELE Iac«p lai şt 15 ale fle-cAvel IhiiI şi ne plita** tot-d’a-una înainte In BwwfţH la Casa Administraţiei La fud«f4 şi MriintUat* prin mandate poştala Un an In ţar» 80 lei: In streinitale 50 Iei Hju.e luni ! . . 15 » » » Î5 » Trei luni . . . 8 » » » 18 » Un uauiilr In străinătate 80 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZA REDACŢIA No. S -STRADA CLEMENŢEt-No. 8 CUM ZIARULJFICIOS Pentru cine voieşte să'şl dea seamă în chip exact despre armonia care poate domni în sî-nul guvernului actual, e interesant lucru să citească cu luare aminte ziarul oficios al partidului liberal. In această privinţă, Voinţa Naţională este un barometru care însemnează cu cea mal perfectă scrupulositate toate schimbările din atmosfera ministerială şi indică cu deplină precisiune depresiunile spre variabil sah furtună, la cari ne putem în curînd aştepta. Tăcută, nepăsătoare pentru u-nil din membrii guvernului, Voinţa este iritabilă, gata pe gâl-ceavă îndată ce sunt în joc alţi membri al guvernului şi, lucru caracteristic, faptele n’au însem nătate pentru dînsa de cît în raport cu ministrul la care ele se referă. Ast-fel, Voinţa lasă fără răspuns acuzările cele mal grave a-duse de către opoziţie cutărel ministru, dar ridică mănuşa, ripostează cu aprindere pentru o învinuire de nimic adusă altul ministru. Ziarul oficios are în cabinetul actual Miniştrii săi favoriţi, pentru cari se crede îndatorată să pue peptul, şi Miniştrii năpăstuiţi, pe cari 'I lasă în plata Domnului şi a Naţionalului sau Gazetei. In categoria întîia intră l)-nil Gogu Cantacuzino, general Bu-dişteanu şi C. Stoicescu, în categoria a doua sunt lăsaţi Dum. Sturdza, Stolojan şi restul tristei companii. Observaţia aceasta nu este fantastică, ci se razimă pe nenumărate probe, culese zi cu zi din coloanele ziarului oficios al partidului liberal. Am avut aşa, spre exemplu, o cestiune Malaxa mult compromiţătoare pentru ministrul de interne în special, şi mult exploatată de toate ziarele opoziţiei. Cîte nu s’au scris, Doamne Dumnezeule, în această privinţă, cîte învinuiri grele nu sad adus d-lul Stolojan personal ca ministru de interne, pentru nepricepere sad rea credinţă în resolva-rea acestei cestiunl ! Multe, foarte multe, dar la nici una n’a răspuns Voinţa, de nici una nu s’a preocupat. Pe cît timp d. Stolojan era ministru de interne, n’a existat vre o cestiune Malaxa pentru ziarul oficios al partidului ; îndată însă ce el pleacă în congediu, îndată ce Gogu Cantacuzino ia interimul Yorniciel, să te ţii. De la acest moment înainte nu mal e permisă nici o alusiune la afacerea Malaxa, nu este ertat unul ziarist din opoziţie să spue macar că ministrul de interne a stat de vorbă cu Primarul Galaţulul, fără ca Voinţa să desmintă energic a-cest incident. A FOST JUDECAT MITROPi (Broşura I. P. S. S. Mitropolitului Primat) In resumat: pentru Gogu mumă, pentru Stolojan ciumă!— iată a-titudinea ziarului oficios, în aceeaşi cestiune, nota-bene. De a-ceeaşl favoare se bucură generalul Budisteanu la rezbel si C. Stoi-cescu la lucrările publice. Pentru aceştia, adesea scoate spada redacţia Voinţei, spre a apăra înţeleaptă (?) lor administraţie şi ne-înţeleptele lor fapte sad cuvinte. Dar Sturdza, şeful partidului, Sturdza, şeful guvernului, poate să fie zilnic dat în tărbăceală pentru cestiunile cele mal grave, cum a fost revocarea Consulului nostru general din Constantinopol, convenţiunea consulară cu Grecia, Voinţa nu va zice nimic, precum nimic nu zice şi nu grăeşte de cîte ori aduci în discuţiune incapacitatea lui Palladi, zăpăceala lui Poni, cinismul lui Stătescu. Pe seama unul desăvîrşit dispreţ pentru opoziţie şi pentru ceea ce numeşte Voinţa „clevetirile presei conservatoare*, nu putem pune această tăcere, de vreme ce nu este generală şi de vreme ce organul oficios simte imperioasa datorie de a apăra pe trei miniştri, iar tăcerea o re-servă pentru cel-l’alţl! — Dar unde lăsaţi, ne va răspunde Voinţa, călduroasele noastre articole în favoarea legilor d-lul Stătescu, înflăcărată noastră apărare a lege! învăţă-mîntulul primar şi toată proza noastră zilnică în care se pomeneau virtuţile administrative ale întregului guvern ? La aceasta vom răspunde: A-ceste amintiri se cam perd în neagra veclnicie, ele sunt din timpurile cînd Voinţa lăuda... chiar pe d. N. Flova ! Barometrul din strada BlănarI a căzut de atunci; el indică cel puţin : „vînt şi ploae!” TrTFă Guvernul a telegrafiat ziarelor streine că nici vorbă nu e de criză şi de re-maniare ministerială ; pentru ţară, s’a dat ordin oficioasei să susţie acelaşi lucru. Deşi ne e destul de indiferent dacă se va remania safl nu ministerul, totuşi suntem siliţi să nu dăm crezămint afirmărilor guvernamentale. înţelegem că guvernului nu-I vine de loc la socoteală să se vorbească chiar acum de criză şi remaniare, mal ales după ce a avut nechibzuinţa de a telegrafia ziarelor ungureşti şi streine că «în urma visitel împărăteşti situaţiunea lui s’a întărit.» Credem, fără multă greutate, că preşedintele cabinetului nu ştie cum să iasă din încurcătură, strîns intre nevoia de a remania şi dificultăţile ce-1 staQ în cale. Toate astea le înţelegem şi le credem. Dar că nu e criză şi că d. Sturdza nu umblă după remaniare, ui-te, asta n’o credem, cu toate telegramele trimise in streinătate şi cu toate articolele presei oficioase. Guvernul actual e în criză permanentă şi aşa va fi cîte zile va avea; pricina crizei stă în el şi în partidul pe care-1 reprezintă şi nimic n’o poate înlătura. Singurul lucru ce-1 putem admite, ar fi că d. Sturdza e împedecat de ceva în dorinţa lui — care de alt-fel e si dorinţa partidului — de a primeni ministerul. NOU SCANDAL BISERICESC Scaiunea Siunduliiî.— Ccftdnnea pre-«ideaţiei.—Holărtrea consiliului de miniştri Neaitinea .Sinodului Am dat în numărul nostru precedent oare-cari amănunte în privinţa unui nou scandal bisericesc, ce e In perspectivă să izbucnească cu ocazia sesiunei de toamnă a Sfîniulul Sinod, care urmează să se deschidă la 1 Octombrie. De oare-ce s’au ivit oare-cari intir-zieri, termenul pentru deschiderea Sinodului s’a fixat abia pe ziua de 12 Octombrie : Decretul precum şi programul de lucrări al Sinodului sunt deja gata şi urmează să fie expediate, se aşteaptă numai ca decretul să fiă semnat de M. S. Regele, pentru ca prelaţii să se întrunească în ziua de 12 Octombrie. Eestinuea prezidenţiei Prelaţii se agită însă foarte mult în vederea deschiderei Sinodului; intrigile şi ocările curg şi o nouă ruşine pare rezervată bisericei noastre. Aşa, s’a zvonii că Mitropolitul Iosif al Moldovei, desgustat de intrigile ce se ţes, refuză a veni în Capitală pentru a prezida Sinodul. In acest caz, întreaga sesiune este ameninţată a fi prezidată de Episcopul Ghenadie de Rîmnic, ceea ce nu convine de loc celor-Valţi prelaţi. Pentru a evita deci un nou scandal ce s’ar produce în cestiunea preşidenţiei, vicarul Mitropoliei Meletie, arhiereul Atanasie Craioveanu şi Dragomir de la ministerul Cultelor, au plecat Vineri seara la Iaşi, pentru a determina pe Mitropolitul Moldovei să vie cu ori-ce preţ la Sinod, căci în caz contrar, majoritatea prelaţilor refuză a se întruni sub preşidenţia Episcopului Ghenadie de Rîmnic şi... scandalul este gata. Ifotărlrea consiliului de miniştri Pe de altă parte însă, guvernul, în-grijat de situaţia pe care a creat’o Bisericei prin infamiile sale, cu complicitatea Timuşilor şi a Partenilor, şi te-mîndu-se de izbucnirea unor scandaluri ruşimase,—în consiliul de miniştri ţinut săptămîna trecută a oprit expedierea lucrărilor iăeute de «l-nu Ponl, pentru convocarea Sinodului pe ziua de 13 Octoinbre. Prin urmare Sinodul e ameninţat aă nn se întrunească In sesiune de toamuă. Cari sunt adevăratele motive ce aii împins pe consiliul d» miniştri la a-ceastă estremitate P Nimeni nu ştie nimic positiv. Se vorbeşte însă că guvernul a recurs la acest mijloc pentru a salva situaţia Episcopului Ghenadie de Rîmnic, care de un an deja este dat în judecată pentru mituire şi imoralităţi. Cei iniţiaţi spun că guvernul ar fi avînd cunoştinţă despre intenţiunea u-nor prelaţi de a pune la ordinea zilei în Sinod atît afacerea Mitropolitului Primat Ghe ladie, cît şi darea în judecată a Episcopului de Rîmnic. Şi natural că aceste două cestiuni ar nimici planurile ascunse ale guvernului, ar a-gita opinia publică şi ar zgudui situaţia deja şubredă a partidului guvernamental. Pentru a evita aceasta — dacă se poate evita—consiliul de miniştri refuză a convoca S-tul Sinod în sesiune de toamnă. AFACEREA DE_LA GALAŢI Guvernul se svîreoleşte s» curme la un fel scandaloasa afacere de la Galaţi. Am arătat In ce măsură crede el câ-şl va găsi mtntuirea şi in ce neputinţă se găseşte de a lua chiar a-ceasta păcătoasă măsură; prefectul, neizbutind să pregătească lucrurile pentru disolvarea consiliului, a demisionat ; ministrul de interne s’a dus el însuşi la Galaţi ca să tocmească treaba, dar s’a întors cum s’a dus; acum, subt pretec-slul manevrelor navale, s’n dus chiar primul ministru: vom vedea ce ispravă va face. Ori-ce s’ar intîmpla, credem folositor să reîmprospătăm această afacere. Se ştie că «Epoca» a dat alarma încă din Februarie, deşteptind luarea aminte a guvernului asupra operaţiunilor primarului de Galaţi. Guvernul nu s’a mişcat insă şi ministerul de interne a dat chiar mină de ajutor primarului, confirmind gheşefturile sale. Diferite motive, din cari multe necurate, aii împins pe o bună parte din reprezentanţii colectivişti al judeţului să denunţe el inşii lucrurile. Guvernul s’a văzut ast-fel silit să se mişte şi procurorul general de Galaţi a fost însărcinat si facă o anchetă confidenţială— a căreia soarta se cunoaşte. începem a da astăzi, în rezumat, constatările procurorului general, despre cari am putut lua cunoştinţă cu toată grija guvernului d’a le ţine ascunse. KAPOBTUL I»-LUI H.4STAKI Raportul d-lul procuror general Bas-taki, e un act confidenţial şi ca atare cuprinde o mulţime de detalii ale afacere! concesiunel iluminatului şi a tramvaiului electric din Galaţi. Procurorul general al Curţel de Apel din Galaţi a consacrat un însemnat număr de coala acestei afaceri, şi lucrarea sa cuprinde trei părţi : Una privitoare la istoricul afacerel concesiunel iluminatului şi a tramvaiului ; a doua privitoare la neesecutarea de către antreprenor a diferitelor condi-ţiunl din caetul de sarcini, precum şi la modificările introduse, cu vădită rea credinţă a consiliului, In acest caet de sarcini; şi in sfîrşit, a treia parte se ocupă de cesiunea a-cestor concesiuni. Coucesinnea ilniulimtnlai ţi a tramvaiul ni Procurorul general în raportul sâil, se declară foarte surprins de faptul că Georgi, după ce a luat de la comuna Galaţi concesiunea iluminatului în con-diţiunl destul de avantagioase, ii propune afacerea tramvaiului electric, a-facere foarte complicată şi cît se poate de oneroasă pentru concesionar. D-sa găseşte însă explicaţia mai departe, la cesiunea concesiunel, susţinînd că Georgi avea două scopuri vădite şi anume: acela de a obţine, pe căi necinstite, de Ia consiliul comunal, modificarea caetulul de sarcini în condiţiunl avantajoase pentru casă, saQ plănuia, încă de la obţinerea concesiunel, cesionarea el. Schimbarea aiateuinlnl «le tracţiune Ceea ce întăreşte pe d. Bastaki în convingerea sa, este faptul că concesionarul Georgi, încă din capul locului a cerut comunei modificarea caetulul de sarcini, pentru a scăpa de dificultăţile ce şi le crease însuşi. Prima cerere a d-lul Georgi a fost privitoare la modificarea sistemului de tracţiune. Sistemul din caetul de sarcini fiind prea costisitor, Georgi căuta să-l înlocuiască printr’unul mal avantagios pentru dînsul. Modificarea propusă de Georgi nu a putut trece şi caetul de sarcini a rămas, asupra acestui punct, neschimbat. A doua tncercnre a lu? Georgi Georgi voia cu ori-ce preţ să modifice caetul de sarcini şi face comunei o propunere pentru înlocuirea traverselor de stejar, şi plasarea şinelor pe beton. Primarul Malaxa intră aci in joc şi, sub cuvînt de a da o fişă de consolaţie lui Georgi, care nu putuse modifica sistemul de tracţiune, admite această modificare şi obţine de la consilia ca diferenţa de preţ resultind din înlocuirea traverselor de stejar să se dea concesionarului, pe cinci serviciul technic al comunei opinase ca această diferenţă să revină ca beneficia comunei. Aci intenţiunea de gheşeft a lui Malaxa e bine constatată; reaua credinţă a primarului e dovedită şi nu există nici o Îndoială că acesta a lucrat în interesul concesionarului, contra interesului comunei. Modul cum presintă primarul cestiunea consiliului, menajamentele pe cari le avea pentru concesionar în însuşi sinul consiliului, stăruinţa pe care o punea pe lingă consilieri ca să admită înlocuirea traverselor'de stejar, precum şi declaraţiunile făcute de consilieri în această privinţă, declaraţiunî menţionate «in extenso» in raport, toate constituesc o dovadă că primarul Malaxa, dacă nu luase încă bani de la concesionarul Georgi pentru a-I îndulci condiţiunile concesiunel, avea însă dorinţa de aT fi agreabil, de a-1 satisface cu orl-ce preţ, de a dovedi că vrea să-l servească. Raportul d-lul procuror general Bastaki cuprinde declaraţiunî de ale consilierilor în termeni atît de categorici în cit ele nu pot fi puse la îndoială. Pentru azi ne oprim aci; in numărul viitor vom vorbi despre înjghebarea societăţel pe acţiuni şi despre cesionarea concesiunel, arătlnd cum primarul a escrocat votul consiliului în această a-facere. www.dacoromanica.ro MARŢI, 1 OCTOMBRE 1896. NUMaRUL 10 BANI AjrmsfciuRixE Ia BucureşiI şi judeţe se prinţese numai la Administraţie In străinătate, (Ursei la ad\şi 1* toate oficiile de publicitate AnuuciurI la pag. IV...0.3‘J b. linia . » » III.........S.— lei » » ?»I1...........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei nudul U a număr ? e « fa i ă HO br.nl ADRIAISTBAŢIA No. 3.- STRADA CLEMENŢEI-No. 3. NUVELA LUNA Colonelul Ciocan a fost la «soareaua» dală de sub-prefectul din localitatea In care regimentul era în garnizoană. Se aflafl şi clţl-va ofiţeri, între cari şi căpitanul Cozoroc, care de la o vreme tot căuta să se strecoare din mulţime şi s’o ia la pas, dar colonelul pricepuse lucrul : — Căp’tane! căp’tane! Ce... o ştergi ? — Trăiţi, d-le colonel, e tirzifl şi... aşa e... vream să plec. — El drace! aşteaptă-mă niţel, o iaâ şi efl Ia pas cu d-ta, facem drumul împreună, e mal plăcut. — Dar, d-le colonel, n’aş vrea să vă lipsesc... — Eî, aş! Tronc! Ce o să fac aici ? Să casc ? Ett nu joc! Pe urmă cocoanele astea nu’s de noi, sunt provinţiale... hal^ mal bine să mal vorbim de una de alta. De voe, de nevoe, Cozoroc trebui să aştepte pe colonel şi să plece cu el. — Uf! da ştii că face parale, căp’tane, aerul ăsta?... bun!... parol! — Aşa e, d-le colonel. Acolo te lnăbuşal de căldură, aşa că... poate... nici n’ar fi bine să zăbovim mult p’aci; am putea răci. N’ar fi bine' să ne ducem pe acasă ? — Acasă ? Ce, nu eşti zdravăn ?... Ce dracul doar nu eşti dicoltat, ca o cocoană la bal... — Nu, d-le colonel, dar... — Al mantaua cu d-ta, ca şi mine ; ce mal vrei ? — Nimic... dar... — Nici un dar! E minunat de bine să facem o plimbare acum. Pe urmă tot mer-gtnd, ne Încălzim! D’altininterl, al Început să te îngraş!, căp’tane, trebue să umbli. Na! ia uită-te colo sus, niţel ! — Unde ? Ce-I acolo, d-le colonel ? — El! Luna, ce să fie alt! Da’numa ui-tâ-te, par’că vrea să rîdă de d-ta, fiind-că vrei sâ te duci acasă. — El, drace. Luna ’şl vede de calea el; ce are ea cu treburile mele? — N’are nimic, da par’că rîde de d-ta... hee ! da ia ascultă căp’tane, ce dracn maşinărie o fi Luna asta. — Tr. •'!. fVc '-o' • el, Luna e un astru. — Astru! Ştiam efl asta, că doar n’o să fie vre-o tobă,* da ia uită-te ; ce pistrue este t ce dracu o fi păţit? — Alea sunt pete, trăiţi, d-le colonel, sunt umbre de munţi, sunt văl... — Ce, nu eşti bine? Munţi, văl? ce, orl-crezl că Luna e o maşinărie la fel cu pă-mtntul ? — De! trăiţi d-le colonel, învăţaţii zic că ar fi descoperit în ea nişte munţi, nişte lacuri, nişte... — Nişte maşinării... în sfirşit! Atunci, care va să zică ar putea să fie şi lighioane, bună-oară, oamenii ? — Unii zic da, alţii nu. Aşa se zice că Luna ne-avînd atmosferă... — El, naţi o ! Dă unde ştiii el asta ? Ori a venit Luna de le-a spus ? — De, trăiţi, d-le colonel, eCL nu ştiii, spuiu şi efi ce spun astronomii: aşa uuil pretind că luna nu are atmosferă şi că, prin urmare, nu se poate trăi In ea. — Iu matosfera aia ? — Nu, în Lună.. Alţii zic că părţile înalte ar fi de iielocuit, cu adevărat, dar că în văl s’ar putea găsi locuitori. — Şi d-ta crezi astea ? Zăfl, căp’tane, mă laşi cu gura căscata de mirare, cînd ’ţl auz cuvintele. Locuitori în Lună !!... — Dar, trăiţi d-’e colonel că... — Lasă frate! Efl Iţi spui că am rămas încremenit cînd te auzii grăind asemenea prostii, om ce le afli d-ta ! Dacă pentru asta mi-al cerut să mă însoţeşti acum, atunci al fi făcut mal bine să te duci pe altă cale. — Trăiţi, d-le colonel, nu zic şi efl tot aşa; mi-ar părea răfl dacă aţi bănui... — Ce să mal băuuesc, domnule! Ce să mal bănuesc ! Nu zici, chiar d-ta, că nu ştii nimic ? Vezi asta mă bagă ’n boale. — Dar, trăiţi d-le colonel, efl nu’s astronom, efl nu mă pricep in d’alde astea şi, cum nu pot să mă urc în Lună pentru ca sâ mă asigur de adevăr... — Eî, drace ! Da ce, efl m’am suit in lună ? Nu-I aşa, că nu ? El bine, efl îţi spui curat: nu sunt locuitori in Lună. — O dată ce mi-o spuneţi d-voastră, d-le colonel, efl... — Nu’i vorba de asta ! Mie ’ml place o-mul cînd spune ceva, să spue cu chibzuială şi judecata ; nu aşa: hodoronc-trunc Catrino ! — Trăiţi, d-le colonel... — Iţi spui că aşa e ! Nu 'ml place vorba de pomană. Cînd e vorba să judeci, să judeci ! Dacă efl iţi spui că nu sunt locuitori, o fac pentru că am chibzuit mult, să ştii asta, şi uite ce mi-am zis : Dacă ar fi oameni acolo, unde dracu s’ar băga, ce s’ar face el, cînd Luna e aşa mititică şi subţire, numai ca o seceră ? Al ? — 0 ! du ! sâ înţelege... superb !... trăiţi d-le colonel. Vezi efl nici nu mă gîndisem la asta. 2 EPOCA — Da la ce te gtndeştl d-ta ? Acuma noapte bun&, căp’tane, şi bagă de seamă la ce ’ţl spusei ; clnd vrei sa spui ceva, chibzueşte bine Înainte, ce dracu ! ca să nu mal vorbeşti prostii. IAFOKVIATlf I. P. N. Mitropolitul Primat va scoate la luminu zilele acestea o importantă lucrare, sul» titlul Cum am fost judecat». Această broşură va produce In ţară o mare sensaţie. Camera de punere sub acuzarede pe lingă Curtea de Apel de Iaşi a ordonat Simbătă punerea în libertate a d-lul Constantin Isâeescu şi celor-l’alţl din Piatra-Neamţu, în contra cărora guvernul a înscenat infamia pe care am denunţat-o la timp. E vorba ca d. Em. Cidoglu să fie numit procuror general la Curtea de Apel din Capitală, în locul d-lui Stătescu, care va fi numit membru al aceleiaşi Curţi. D-na şi d. N. Filipescu s’aQ întors Sîmbătă seara din streinatate, cu Express-Orientul. Împăratul Frantz losef a conferit d-lul baron Lexa de Aerenthal, ministru plenipotenţiar al Austro-Un-gariel în Capitala, Marea Cruce a ordinului Leopold, iar d-lor Gora-cucchi, consul general şi contelui Thurn, prim secretar de legaţie, crucea de comandor al Coroanei de Fer (clasa II). Abuzivul ajutor de primar din Blrlad, Aristid Kiriac, a fost reintegrat în postul său, de şi procurorul general a cerut revocarea sa, pentru a fi dat în judecată. Interesele colectiviste din localitate au triumfat asupra procurorului genet'al, care a descoperit hoţii şi gheşeftari scandaloase în sarcina lui Kiriac. D. Poni va supune proiectul săQ privitor la învăţamîntul secundar, desbaterilor unei comisiunl ce se va numi zilele acestea. Proiectul este gata şi e litografiat în mal multe exemplare. Ia ediţia III şi la e-diţia de*seara „Epoca*’6 va da in suplemenl un act de cea mai mare însemnătate. ErI după amiazl s’a ţinut o întrunire publică la Dacia în Gestiunea condamnării soldatului Ţaranu. AQ vorbit d-nil RadovicI, colonel Obedeanu, Anton Bacalbaşa, etc. întrunirea a decurs fara nici un incident. Ministrul de interne a suspendat pe timp de 20 de zile pe d. Zam-firescu, primarul oraşului Rîmnicu- Sărat, ca pedeapsă pentru faptul ca a înlocuit fără nici un motiv pe d. Popescu, medicul oraşului, care era angajat îu această funcţiune cu contract în regula. D. V. Palladi, administrator al casei şcoalelor, e însărcinat a îndeplini funcţiunile de secretar general al ministerului instrucţiei în timpul absenţei d-lul Sihleanu. D-nit Dum. Sturdza şi general Budiş-teanu aQ vizitat ieri dimineaţă cazarma din Galaţi si depositul flotilei din Ti-glina. ErI a reapărut, şi va apare regulat în fie-care Duminica, Liga Ro-mînă, organ al «Ligel pentru unitatea culturala a tuturor Romînilor» sub direcţiunea comitetului central executiv al Ligel. Nu putem îndestul recomanda cititorilor noştri această publicaţiune în care de la cel d’întîiQ pîna la cel din urma rînd vibrează sentimentul romînesc. Citim în Liga Romină : In momentul de a pune ziarul sub tipar primim de la «Bogşa-Montană,» din Banat, ştirea că aşa numita «justiţie» maghiară a condamnat definitiv pe 9 Ro-mînl din Bogşa-Montană pe cuvînt, că la 10 Maiii a. c. ar fi rupt şi ars 3 steaguri ungureşti. Pedepsele variază între 2 luni şi 6 săptămînl puşcărie ordinară şi 1T>0—300 florini amendă de fie-care acuzat. Cunoscutul tenor Vasiliu a dat in cursul lunel Seplembre un concert la Turnu-Se* verin şi a fost foarte mult aplaudat. Artistul va da concerte şi la BacăO şi Roman. ErI dimineaţă, nişte pungaşi de meserie s’aU introdus In domiciliul preotului Ştefan Iordăchescu de la biserica Sf. Nieulae Vlădica, pe clnd acesta lipsea de acasă, şi i-ad furat bijuterii în valoare de peste 2001) de lei şi 800 de lei în bilete de bancă. ALT BHESEFT MELISSIAKO Pe fie-care zi tertipurile şi gheşefturile lui Melissiano es la iveală, ast-fel că ne vedem siliţi de a relata şi astă-zl un nod fel de operaţiune al mult iubitului consilier-delegat al d-lul C. F. Robescu. Coutrabnuda de Ia Bariera C’o-troceul Nu e multă vreme de cind se prezintă într’una din zile două căruţe încărcate cu lemne la Bariera Cotrocenl. Cărăuşii declarară că lemnele sunt ale d-lul Dobrică Grigoriu, din comuna Bo-lintinu din Vale, şi că aşteaptă pe un om al acestuia, un anume Stelea, ca să vie din oraş să achite taxele. Cum acest Stelea nu sosea şi era a-proape să Insereze, cărăuşii achitară el taxele pentru cele două care cu lemne şi porniră spre oraş; cînd în drum, între Pirotechnie şi Barieră le ese înainte Stelea, care se întorcea de la un chef ce făcuse în Capitală şi întrebă pe oameni dacă aQ plătit accizu pentru lemne şi dacă aQ trecut neobservaţi cu ceaiul. Ţăranii răspunseră că ad plătit numai pentru lemne şi în ce privesce ceaiul erad nedomiriţl — căci lăzile în număr de două, fuseseră băgate de negustor îotre lemne, fără ştirea cărăuşilor. Din întîmplare, un funcţionar al ba- rieril auzi conversaţia şi cu ajutorul guardului comunal opri căruţele şi cer-cetindu-le găsi două lăzi de ceaifl. Imediat se anunţă serviciul central şi d. Melissiano dădu ordin ca cele două căruţe, împreună cu oamenii, să fie aduşi la Primărie. Bieţii ţărani fură reţinuţi împreună cu vitele lor la guarda Comunală şi a doua zi d. Melissiano nu voi cu nici un chip să-I libereze, ameninţînd pe Stelea câ-I confiscă şi castul şi căruţele cu lemne, precum şi vitele ţăranilor. Intervenţia d-lnl Znliariu Pe cind Stelea se văita prin curtea Primăriei de năpastea care căzuse peste el, se pomeni cu şeful poliţiei comunale, d. Zaharia, care după ce l’ascultă, îl trase de o parte spunîndu-I că dacă va do 300 lei lui Melissiano va scăpa uşor. Suma fiind prea mare, Stelea se rugă să dea numai 200 lei, cari tură reinişl d-lul Melissiano acasă la amiazl; iar după prînz, din ordinul d-lul Melissiano, se liberară căruţele, cu lemne şi vitele, ccnfiscSndu-se numai ceaiul. Tertipurile Iul Melissiano Conform art. 97 din Regulamentul pentru constatarea, perceperea şi urmărirea veniturilor comunale, contrabanda comisă prin locurile afectate operaţiunilor de perceperea accizelor, se pedepseşte cu confiscarea mărfurilor şi cu o amendă egală cu un sfert din valoarea mărfurilor. Melissiano nu a voit să ţie seamă de această dispoziţiune a regulamentului. Suntem curioşi să ştim dacă amenda s’a încasat de Primărie; nu trebue să uităm însă să spunem că Melissiano — fără ca nici un text de lege saQ de regulament să-l îndrituiască la aceasta, a trimis procesul-verbal la parchet—pentru a-şl ascunde faţă cu funcţionarii ma-trapaziîcul făptuit, căci este sigur că parchetul nu va instrui afacerea, de oare ce contrabanda nu s’a făcut prin locuri ascunse, după cum prevede art. 98 din suscitatul regulament. BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila, 28 (10) Octombrie 1886. Piaţa foarte fermă şi activă, cu preţuri ceva mal susţinute pentru toate articolele. Prevederile noastre pentru scăderea navlurilor din săptămtna trecută au fost pe deplin confirmate, de oare-ce astăzi avem pentru toate staţiunile de Dunăre de sus o diferenţă minus circa 30|50 bau! pe fie-care kilă, care scădere va şi continua. Causa a-cestel scăderi este urcarea perpetuată a cerealelor şi navlurilor vapoarelor, pentru care cea mal mare parte din exportatori ati şi încetat cumpărările pe staţiunile Dunărene, lăslnd ast-fel terenul liber speculanţilor. Singura speranţă de îmbunătăţire a navlurilor va fi nivelul apelor pe Dunăre, care după ştirile *de astăzi, a Început a scade. JjT (Serviciul Agenţiei Romine) Paris, 28 Septembrie. D. Faure a sosit aseară la 10 ore şi a fost primit In mijlocul ovaţiunilor mulţimel. Paris, 28 Septembrie. Ziarele vorbesc de toastul Ţarului la Châlons în nişte termeni cari dovedesc cea mal mare mulţumire. Edinburg, 28 Septembrie. Continuînd discursul săil, lord Rosbery dovedeşte impracticabilitatea propunerel de a detrona pe Sultan şi exprimă dorinţa de a ajunge la o înţelegere cu Rusia, dar se pronunţă In contra propunerel de a transfera Rusiei administraţia cîtor-va părţi ale Armeniei. Lord Rosbery nu poate să consimtă la propunerile d-lul Gladstone care este causa indirectă a demisiunel sale. Declară că se va < pune cu înverşunare la orl-ce interven-ţiune isolată a Engliterel în Orient, ceea ce ar aduce un resbel european. Londra, 28 Sept. Cea mal mare parte a ziarelor aprobă atitudinea luată de lord Rosbery îu cestiu-nea Orientului. Atena, 28 Sept. Poarta a trimes două torpiloare pe coastele Macedoniei, pentru a împedica debarcarea insurgenţilor. Paris, 28 Septembrie. Mal urnite ziare continuă ştirea In privinţa numire! «1-lui Şlţkin. ca ministru al afacerilor străine al Rusiei, numire ce s'ar ti făcut alaltă-crl. Paris, 28 Septembrie. D. Ilanotsux a primit după amiazl pe d. Şiş-kin, cu care s'a întreţinut mult timp. ’ Berlin, 28 Septembrie. Mal multe ziare constată că la ambasada rusească. nici o preparativă nu lasă să se prevadă vr’o vizită apropiată a Majestăţiior Lor ruseşti. Darmstadt, 28 Septembrie. Marele duce a numit pe Ţar şef al regimentului de dragonî No. 24. Berlin, 28 Septembrie. Banca imperiului a urcai scomptul săfi la 5 la sută. Tours, 28 Septembrie. Inmormlntarea generalului Trochu s’a făcut în mijlocul unei afluenţe mari, dar a fost foarte simplă.—D. Faure era representat. — Guvernul trimisese o coroană. Londra, 28 Septembrie. Se anunţă din Rio-Janeiro ziarului Times că din causa dificultăţilor situaţiunel comerciale şi financiare, guvernul a supus congresului bra-silian un proiect de moratoriu pentru 6 luni şi un proiect privitor la sporirea impozitelor. Viena, 28 Septembrie. Camera Senatorilor.—Cu ocazia discuţiei proiectului de reformă a impositelor, Camera a respins o propunere a comisiunel sale, care cere suprimarea paragrafului privitor la publicitatea registrelor de imposit, admis de Camera deputaţilor.—Apoi a admis legea iu totalul el, după proiectul Camerei deputaţilor, după un discurs foarte aplaudat al ministrului de finanţe. Sofia, 28 Septembrie. Cu ocasia decorării tutui or membrilor agenţiei diplomatice ruseşti de către prinţ, spre a comemora eiua intrării Ţarului în Franţa, girantul agenţiei, d. Bopkin, a adresat prinţului o depeşă de mulţumiri, la care acesta a răspuns în termeni foarte călduroşi. Paris, 29 Septembrie. Regele Greciei a sosit şi a fost primit de un representant al d-lul Faure. D. Hanotaux a avut o nouă conferinţă cu d. Şişkin, care va pleca mtine. Generalul Galienne a luat în posesiune postul săQ la Tananariva, la IC Septembrie. — Colonelul Genard a repurtat un succes la 60 de kilometri de Tananariva. D. Faure a scris generalului Billot să facă cunoscut armatei cuvintele ce a schimbat cu Ţarul şi să mulţumească aceştia în numele ţărel. Darmstadt, 29 Septembrie. Ţarul şi Ţarina, însoţiţi de perechia maredu-calâ, aQ făcut o escursiune la castelul Krauirh-stein.--Seara 3000 de cîntăreţl aQ executat o serenadă In faţa palatului.—O mulţime enormă a aclamat pe Maiestăţile Lor. Berlin, 29 Septembrie. o-Norddeutsche Allgemeine Zeitung» zice că in timpul vizitelor Sale Ţarul s’a putut convinge că nici Germania, nici Austro- Ungaria nu vor turbura pacea.—De aceea Germania este sigură că Rusia nu va exploata înţelegerea frunco-rusească intr’un scop de resbel. Germania n’are interese politice contrarii a-celora ale Rusiei, de aceea ea poate să contem-pleze fără prejudiciu, splendoarea serbărilor o-ferite de Francia. Londra, 29 Septembrie. Arehiepiscopul de Canterbury a murit, lovit de un atac de apoplexie în timpul serviciului divin. O adunare de lucrători la Hyde-park a adoptat o resoluţiune invitînd guvernul să exercite o presiune asupra puterilor în favoarea demersurilor comune şi energice spre a împiedica continuarea măcelurilor armeneşti, şi asigurînd guvernul de sprijinul entusiast al populaţiunel din Londra.—Afluenţa manifestanţilor era mal mică ca de obiceiQ ; printre manifestanţi se remarcau şi mulţi armeni. Roma, 29 Septembrie. D. Visconti Venosta a oferii astă seară miniştrilor Muntenegreni un prinz la care aQ asistat d. di Rudini şi ceM’alţl miniştri, precum şi înalţii funcţionari al jCurţel. — Miniştrii Muntenegreni pleacă raline la Brindisi. SITUAŢIA IN TURCIA Constantinopol, 29 Septemb. ErI, mal multe sute de lucrători al arsenalului murinel aQ făcut o manifestaţie în faţa amiralităţii. El voiafl să meargă la VI-diz-Kiosk, dar aQ fost lmpedicaţl cu greutate, mulţumită cîtor-va concesiuni ce li s’aQ făcut. Ştirea că Principesa egipţiană Rasli, fiica reposatulul Mustafafzli-paşa, a asistat la o şedin{ă a comitetului tinerilor turci la Paris şi că ÎI ajută de mult timp, a provocat o indignare mare la Yldiz Kiusk şi recla-maţiunl la Cair. Atena, 29 Septemb. Poarta a respins în mod definitiv cererea exarculul care tinde să se acorde be-rate noul episcopilor bulgari din Macedonia. TARUL \H FRANCIA Plecarea Châlons, 28 Sept. Ţarul şl-a luat rămas bun la gară de la d-nil Loubet şi Brisson, precum şi de la miniştri. Pentru fie-care din el a avut ctte un cuvînt amabil. — D. Faure s’a urcat în salonul trenului imperial.—După un schimb de cîte-va cuviute, a sărutat mîna Ţarinei, apoi d. Faure şi Ţarul ’şî-aQ dat mîna şi s’aQ sărutat în mod afectuos. Ţarul a plecat în mijlocul strigătelor de: trăiască împăratul! trăiască Rusia! Ţarul a numit pe d-nu de Giers, maestru al Curţii imperiale; pe generalul Fre-derichs aghiotant general, pe prinţul Or-loff, aghiotant. A dat d-lul de Montebello insignele in briliante ale ordinului S-tulul Alexandru Newsky şi a remis d-lul Hanotaux portretul săQ, cu o dedicaţie afectuoasă pe care a scris’o sub ochii săi. Pagny pe Mosella, 28 Sept. Trenul imperial a părăsit Pagny la un-spre-zeee ore, fără incident. Darmstadt, 28 Septembrie. Majestăţile Lor ruseşti au sosit azi dimineaţă la 9 ore şi aQ fost primite la gară de familia mare ducală. Pe tot parcursul de la gară pînă la palat mulţimea le-a făcut ovaţiunl entusiaste. întreg oraşul este decorat. Paris, 28 Sept. Ţarul a adresat d-lul Faure telegrama următoare: Paguy pe Mosella, 27 Septembrie, 11 ore 40 m. seara. In momentul de a trece graniţa, ţiQ să vă exprim încă o dată cit de mult sîntem mişcaţi, împărăteasa şi EQ. de primirea călduroasă ce ni s’a făcut la Paris. — Am simţit inima noastră bătind pentru această frumoasă ţară a Fraudei în frumoasa sa capitală. — Amintirea acestor cîte-va zile petrecute printre D-voastrâ va rămîne adine întipărită în inima noastră şi vă rog să bine-voiţl a face cunoscut sentimentele noastre Fraudei întregi. D. Faure a adresat Ţarului depeşa următoare: In momentul clnd Majestăţile Lor părăsesc Francia, ţiQ ca ele să primească noua expresiune a bucuriei ce ne-a causat vizita Lor. — Urările Republicel franceze Însoţesc pe Majestăţile Lor pînă pe pragul imperiului lor şi îu timpul glorioasei lor domnii. ŞTIRI DIVERSE Crime .—Delicte.—Accidente.—Intimplărî DIN CAPITALĂ Sinucidere.—Stanislas Colonovski, lucrător în atelierile gărel de Nord, domiciliat In strada Barierei No. 11, ş’a tras ieri după amiazl două focuri de revolver, unul în cap şi altul în piept. Rănile făcute sunt însă fără gravitate. Pacientul a fost transportat în îngrijirea spitalului Filantropia. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 81) LOUIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII I>E FOC PARTEA A TREIA DESCOPERIRILE LUI BLACK La ameninţările necunoscutului, care părea a fi şeful Invizibililor din Melbourne, Luce răspunse cu vocea fermă : — Fiu al unei mame poloneze, de şi francez după tatăl meQ şi crescut îu a-ceastă generoasă idee a iwiificărel marel familii slave, m’am afiliat societăţeî Invizibililor pentru ura ce aveam în contra elementului german pe care ca Francez îl detest ; am executat cu ochii închişi toate de-cisiunile consiliului superior, dar nici odată nu m’am glndit, domnul meQ, să daQ serviciile mele într’un interes particular. — Ce vrei să spui, întrebă necunoscutul, a cărui voce devenea din ce în ce mal ascuţită. — Voi să spun, domnule, că consiliul superior, are poate dreptul de a împiedica ca minele din Ural, să treacă într’o posesiune streină, dar voi adăoga că de sigur că nu aţi avea atlta poftă şi nu aţi pune atlta zel tn această afacere, dacă în acelaş timp n’ar fi ca să răpuneţl pe un puternic rival al D-voastră... — Rivalul meQ la Melbourne! murmură Olivier. — Pentru a doua oară domnule, răspunse necunoscutul lui Luce cu o voce tremurătoare de mînie, că te amesteci In lucruri pe cari nu trebue să le cunoşti şi acum pentru ultima oară te previQ de pericolul de care eşti ameninţat dacă mal perziştl pe această cale. ŞtiQ bine că nu trebuesc de cît trei membrii pentru a forma un tribunal secret, care să judece pe vre-unul dintre noi. Nu-mi da ocaziunea de a-1 convoca. — Convocaţi-1 cînd poftiţi, domnul meQ. — Bine ; nu-ţl mal Îngreuna posiţiunea. — N’am făcut de cît să vă răspund pe tema pe care al ales’o d-ta ; sentimentele mele intime, nu aparţin absolut nimănui. — Să lăsăm asta, zise necunoscutul cu tonul mult mal blajin ; aţi adus mari servicii causeT, şi aşi regreta să vă răsplătesc în răQ... Ordinele mele aQ fost executate In tocmai ? — Am avut onoarea să vă comunic că acel nenorociţi sunt aci cîte-şl trei în colivia de fier care se adaptează la galeria salonului, colivie pe care d-ta siugur al poruncit’o. — Aşa dar a refuzat de a se naturaliza Rus ? — Cu energie. — In acest cas, cunoşti decisiuuea consiliului superior; trebue să sftrşim. — O cunosc. — Atunci... aci omul mascat vorbi atlt de încet, în cît numai Canadianul care asculta la paorta din fundul coliviei, auzi acele sinistre cuvinte. Atunci!... aţi regulat mecanismul resortului care să împiedice aerul de a străbate In colivie.... — Nu domnule. — Şi pentru ce, mă rog ? — Pentru că eQ nu sunt asasin... V’am dat în mină victimele, aci se opreşte misiunea ce am primit de la consiliul superior. — Eşti un formalist d-ta — Iacă ordinul pe care l’am primit semnat de comitetul central; «Ordin de a ne ajuta în a prinde..,» uu spune şi de a asasina, citiţi bine. — Bine, eşti In regulă. — Să rărnle afacerea pe acest lucru numai, interveni consulul Rusiei; domnule co-louel, sînt la ordinele d-voastră! — Ce spune, întrebă repede Olivier, care apucase îu treacăt cîte-va cuvinte. — N’am Înţeles, îngtnă Canadianul, pe eare ultimele cuvinte ale conversaţiunel îl îngheţase de teroare : căci înţelesese tot, era moarte! moarte repede prin asfixie, şi de rlndul ăsta fără nici un ajutor posibil. — Bine, domnule, răspuuse necunoscutul, pe care consulul ll numise colonel, se va ţine socoteală de devotamentul d-tale. După aceasta s’a făcut linişte. Prizonierii auziră apoi un sunet sec şi sacadai, ca acela pe care îl face uu ciasor-nic clnd îl întorci. Canadianul a numărat, unu, două, trei... pînă la trei an din Constanţa. FARMACIA Ştefan cel Mare situată In Iaşi piaţa Sf. Spiridon, este de închiriat chiar de pe acum sail şi de vîn-zare. Pentru informaţi uni şi conditiunl a se adresa iu acea farmacie la d. G. Hangii, advocat. S’A DESCHIS BĂILE REGALE 1)L\ PALATUL UFOIUEI BULEVARDUL ELMSABETA Din noă amenajate ţi apropriate pentru cea mal mare satisfacere a onor. public» Pe lingft b&ile de apă caldă, aburi ţi pişolnă, în ourind se va deschide ţi secţiunea de UlDROTHKllAPIE după oel din urmă sistem, adoptat in cele mal mari stabilimente de băl din Europa. Apa « de l&roare DIRECŢIUNEA 0»' STER IE N, CIURCU IX Polikangasse—•No. 10, Viena ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pini la 10 pnblioaţff 80 bani linia pentru fle-c&re datâ, fl de la 10 tn sus 20 bani linia. Spectacole ŢMtruf (T orm r9mint.l. Deschiderea Luai 14 Octombrie 1896. Teatru! Uugo. Deschiderea Joi 8 (15) Octombrie ou teatru de varietăţi. Artiştii cari debuta la Prima Repre-senUţle JVIcolatift KAIIMA.W Cel mal ranumlt Biciclist din lume ; 140 deooraţiunl de aur Mile JUAMTA BARDOIX ^TOILE DE PARIS M1U nEl.OVK CiatAre&ţA franceza şi mando-) In ista <(nartetnl TUII.RTfl Anglia h 8ang aud dansa MU* IV EST fi EE OintAreaţi Internaţionali Trupa NAUVEL1.Y Acrobaţi nKimi.ivko Trupi rusă, cînteee fi dansuri Tronpt* AI.FI KINO Gimnastici fi Pantomine Mile l'ltlQIUT Dansuri caracteristice Mile FANTABCA LINDA Cea mal bună cintăreaţă germană actuală EDGAR JOiXES (Original negru) Excentrlque MusioaJe •rehestra din streinătate sub conducerea renumitului şef de orchestră B. Ed. Jt'iih Slraumm Preţurile Locurilor : Loja lei 2» ; Fauteuil reservat lei 6 ; Promouoir Iei 2. Biletele se află chiar de acum spre vînzare la Hali de 1/Ind+pendmncc Rauntaine şi seara la casă. începutul Ia 9 ore seara pred* Vineri 4 (18) Octombrie 1800 BepresonUtţie *xtra-ordinară eu program schimbat remirul Liria. Deschiderea Qfrrul feear Sidoll. Va sosi In curiad. Circul G. /Sidoli. Ia âe-care seară representaţiunl Tarlale. satm Brmşmdiru. Concert Pater-,. \«/e lfm\ionata. Orchestra Babinşteiu £şl Ta începe /concertele la reatrui Dmoiu. Oferte şi cereri de locaţiunt Se cantA o casă sănătoasă ca 8 camere, bucătărie, pivniţă, nu departe de centrul oraşului şi nu mal scumpă de 1000 lei. Adresa la administraţia acestui aiar sub iniţiala ii* De închiriat • casă mare în strada Lustrului JNo. 7, ou bae, sonerie, gaz, apă, grajd, grădină.-Pentru informaţiuui Ia d-nu Vladimlr, strada Regală No. 8. Qamere mobilate. Cereri ţi oferte de servicia ge cere O serrltoare îa casă şl la deul copil La magazinul de mode Simoa V. B. calea Victoriei ăl se caută e lucrătoare modistă. Vinzârl şi cumpărări ■ telul Ct D. Băduleocu din Qlnrflu se vinde de llbnnă voe. Adresa Bofle B&dulesoa, Bucureşti, Str. PrlmA-▼erei No. 40. Corespondenţa ziarului Botoşani. Baron C. Bog soriţi pe cîte o faţA. Idm. V. li. Demosthene, Looo. Nu se acceptă. 1 P. Thomesou, Loco. Se Ta comunica oferta d-T. persoanei în chestie. Adm, H. Se înohirlază casa din strada Polonă 148, proprietară d-na Elena Nluolaă str. Ţăranilor 97. Sport Velodromul romin (Şoseaua Kiaeelef rondul II), Duminică 29 Septembrie, mari alergări de biciclete. Va alerga şi -Max Reht-ls», campion bavares premiat. Hipodromul Bănea»*. La * şl 13 Octombrie. Două mari alergări de toamnă. InformaţiunI utile Se emută o pensiune —adică casă, masă şl îngrijire, pentru un tinăr funcţionar. A se face cunoscut preţul lunar şl adresa la administraţia ziarului sub iniţialele ▲, B. ttT „lil»0( A“ ziar politic zilnic, a-parc In J ediţii, la f orc dimineaţa, la 3 dnpA'amlazl şl Iul# scara *tM( ___Firme recomandabile__________________ Acorduri de piano S. Paulman, BuleTardul Ellsabeta, 84. Agenţi de publicitate DaTkl Adania, str. Oarol 81; Oarol Sohulder, str. Labirint 4 ; Emil Melber, calea Moşilor 179._ Fotografi Franţa Puschek, str. Frankliu 8. Tipografi 8. Pauker. str. Clemenţei No. 8, în curte. Librarii şi Papeteril MOller C. calea Vlotorieî, *3. «Blsertoa Albă> calea Vlotorieî, 85. Bărbieri Louis, calea Victoriei 83. Băl B a deschis Băile Regale dfn palatul Eforiei, Bulevardul Blisabeta Adrese Chebapoea D., Plantelor, 39, Ciho&ky Stan, Olari, 2, Advocaţi Disescu C., Colţel, 80, Ulott Cormbim IO. Qhlţă Ioan, Cimpineanu, 48. ioneucu Take, Cm tunul ut, 9S, Maiorescu Titu. Mercur, 1, Misir B., Fîntînel, 20, Eu nu G., Romană93, BIUROUL ADVOCAŢILOR G. PA NU fi ALEX. PASTMA 8tr. Biserica Enel, 12 8—11 dimineaţa; 2—6 după amiazl. Predescu fitavri, Cheiul Dîmboviţei, Procopeacu N.. Scaune, 40, Sfefcescu I, P., Mlrcea-Vodă. 28. D. R. Romoetti, otr. Biocrfcm Amr.el, iS. Doctori Dr. Mlron, asistent de profesor, medio la olinica bealelor de piele şl slfllltioe din spitalul Colţea. Bulevardul Carol No. 74. Consultaţlunl de la 1—4 p. m. Dr, AL. COBILOVICl Medecin de la faoulte de Paris Ccnsultations de 4 ă 8 h — p. m. Strada Carol I, 18 Dr. N. Thomemvu, medic de copii. Str. italiană, 16. Bibliografii A apă nit î HINCEBE Poesil de ltadu D. Rosettt Doina lui Raţlu, oînt patriotic, ouvlnte de Viorica Mag-du, muzica de tenorul {zheorghe 8. Vasiliu, op. 81. Preţai I franc 60 bani sad 80 or. ________ «Cring* şi «Luncă» Versuri, T. Duţesoq Duţu. Arendări Moşia Vtrtoapele de jos din judeţul Teleormau. A ne dreea la d-nu 6. Kobescn, Galaţi. Higiena dinţilor ţi » gureî Medalie de aur, Vlena 1888 ; Medalie de argint, uoorescl 1 893 ; Medalie de bronz, Paris 1898. Jutan'at ie eoniliul de higient gi alubritate publiaâ. DNE TALINA Esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU OINţi ale doctorului S, K 0 N Y A Sunt două dentifrise recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dîndu-l tot odată ua miros plăcut. Preţul: un flacon Dmtalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposite : la Iaşi la Farrancia Frj&ţiI lionya ; la BucurescI la Farmaciile F. W. Zttrner. şi F. Bruss ; la Drogueria I. Ovessa şi la Pariumeria „Stella'. 92 (25—21) G IDEE GREŞITĂ Tostă lumea credea că Alessandriu e cel mal hotărît liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci mit butelii 15,000 eincl spre zece mîl litrurî COGN AC Pe care Alexandrin l’a eonservat în timp de trei ani in pivniţele fabricel sale, şi azi 11 pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate tn ţara Romineasca, otrăvesc sto-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hirdătî; de aceea Obicinuiţi Conservatorul Coguac Alessandriu Cereţi flacoane originale In forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toate Magasinurile zar Feriţi-vâ de Contrafaceri Cererile se fue Alessandriii-Bn-cnresci. 93 36—86 mm Hal mult de 1/t de secol succes proclamă superiori tatea sa în tratamentul de puturai, Iritaţlunei peptu-lul. Influenţa, dnrerî reuniaflsmale, serfntiturl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile ioc 15— 1 La Tipografia EPOCA se vinde hirtie maculatură cu 45 haui kilogramul, în pachete de 10 kilograme. fost MISIR IAŞI, strada Vechie INTo. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noQ aranjat, situat tn centrul oraşului, in cartierul exclusiv comercial, în apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 lefl 50 în sus. Se îrajdiurl spaţioase cu apă în curte. 82 Antreprenor Serviciu prompt. WEISF.R 36- ALBERT ENGEL S» CASA DE CONFIENŢi Fondată în BucurescI în anul 1853 Bucureşti, Strada Carol, No. 87 Recomandă onor. sale clientele cit şi p. t publicului bogatul săd asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt Maşine pentru tocat carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objeete necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. U-leid de rapiţă dublu rafinat Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt si preturi moderate se garantează 98 25—14 OTÎO HARNISCH Bucurescî I Galaţi 41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC AilIESf Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corcle — Fire CURELE DE TRASMISIUNE jfManotnetrl— Robinete—Ventile ~ Sitele pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu ;amale 1 Hui (60-16) 5? PATRIA 46 SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEl LK MILION Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15 Societatea «Patria» s» recomandă pentru ASIGITR ni ASUPRA YIEŢEÎ pentru cas de moarte, asociaţiunl cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premieler la moartea părintelui:) ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică. Asigurarea colectivă a lucrătorilo din stabilimentele industriale Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară Representanţa generală pentru Bucureşti strada 15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel) A. Montaureanu 81, Calea Victoriei, 81 BucurescI Casă de încredere Instalaţiunî de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout â l’egout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare Şi Paratonere Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lumină Incandescentă sistemul cel mal practic Lavoare, Urinate, Instalaţiunî de tot felul de băi Sobe de încălzit apă pentru băl, Furtuni pentru stropit Pompe pentru f/rădini Closete de toate sistemurile cele mal noi, Robinete, etc. Closete pentru cant Vergele pentru scări si Porto-Tablourl. 109 -25-8 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efor te publice şi face orl-ce schimb de m«uezl. Cursul pe ziua de 27 Septembrie, 1896 Cmxip. Vind Leală Amortisabilă. . . să li* b) */» 5®/o » Amortisabilă. . . 99 */. 100 */. 6»/« Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 102 5 •/., » *Mimicipale din 1883 94 ** 95 lU 6"/,. » » * 1890 95 3/4 96 5«/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 1/B 92 »/. 5 ®/o » » Urbane . 88 */. 88 V. 5»/, » > > lasî . 82 1/. 82 */« Acţiuni Banca Naţională. 1620 Î630 » » Agricola . 220 — 222 » Dacia Rominia asig. 435 — 440 — * S-tea Naţionala asig. 455 — 460 — S-tatea de Coastrucţiunl . 195 — 200 — Fiorini valoare Austriacă. 2, 10 2 11 Mărci Germane .... î 23 1 25 Bacnoto Franceze . . . 190 — 101 » Italiene. . . , 89 93 » ruble hirtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu moşind* dublu-cUindrice, din abric« Albart âs C|i, Frankenthal şi cit carac-er* din fonderia de litere Flinsch din Frank-urt A/M ATELIER DE LACATUŞERIE şi pentru — coNsrnucriuNE nu f fitii —- I. HAUG — Strada lsvor, No. HO Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Sc&rl, Lămpi, etc. «peialltate floriirfe, «ere, grădfne ue> eitrnă, pavilioane îu fier etc. etc, Primesc comande oentru Provincie: — t*returi Jfloderate — k* * 100-91 Magasinul,,He!iosu 21 Stradu Doamnei 21 Sobe americane veritabile .MIRIFB. cu patent regulator noul auodel l»OS. «Sirius» sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mol higienice din d o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «patent-regulator», cara la deosebeşte de cele l’alta produse similare. încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatra. Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt. Mare asortiment de lămpi de petrol. Depozit general A 0 ffl £ J ?. N 0 K d lî E C II E N B E K G Bucuresci 21 Strada Doamuel 21. 50-8 METEOR Fabricatul cel mat bun. — Besistenţa cea mai mare. METEOR Cea maîmare elgat-ţ&. Mere uşor. MARE DEPOU DE I „METEOR44 Fnlx,.! ad Werke Graz D nrtîÎDTilMTeeDeral P6ntr" EomîI!ia I DeP0zR la Ia^ la d-nul COTTLIEB B. COURANT Bucuregtl, Str. Academiei, 3 | Str. Ştefan cel Mare No. 38. 69 25-24 Burlane de Basalt, ŢEYE DE PLUMB, FER ŞI TUCIU I* ortunl do cinepâ cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tucld pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont ă l’ăgout, gaz, etc. la UM8 MART BUCURESCI, (STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EBOUT Si pentru încălziri centrale 46 (100—901 APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI — COPOtJ Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior eu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pînă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, conge^tiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în laşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorl), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi llu-tzâ la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becher. Comandele en gros şi ea detail se expedieasă promj i A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri : D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depuzit iu cupituiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 . (100— 79 Bucures^^gg^dfgfflâfi^b0'"""411 el* No. 3.