SERIA IL—ANUL II, No. 267.
JSdiţia a treia
DUMINICA, 29 SEPTEMBRE 1896.
NUMARULJO BANI
ABOSAMElfTELE I a cep la 1 şi 15 alo fie-eărcl luni şl se pl&tese tot-d’a-uaa înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi ftrunătaie prin mandate poştale Un an In ţar# 80 lei; In stroiniUate 50 lei Şase luni ... 15 »	»	»	25 »
Trei luni . . . 8 >	»	»	13 »
Un număr In străinătate 30 bani
MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZÂ
REDACŢIA
No 8—STRADA CLEMENŢEI—Ko. 8
NUMaRUL 10 BANI
AH UN CIURELE
In Bucureşti şi judeţe m primesc numai U
Administraţie
In slreinState, direct In adminMraţU şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV .... . 0.30 b. linia »	» » III.........2.— lei >
»	» * n..........8.— » *
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Ca unit Toehift 10 knl
ADMINISTRAŢIA
- Ne. 8 STRAJA CLEMENŢEI -Be .8
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI
IAR IN HORO!
A trecut vremea cea dulce, vremea serbărilor strălucite, în care deşertăciunea liberalilor a putut găsi o nevisată satisfac-ţiune şi cînd clica colectivistă, afiîndu-se într'o companie înaltă, a putut să uite un moment întunecoasele vizuini în cari trăieşte.
A venit vremea cea amară.
De la splendorile zilelor împărăteşti, guvernul d-lul Sturdza a trebuit să şl poarte privirile, uimite încă, spre noroiul potlogăriilor de la Galaţi.
Afacerea Malaxa, cu care guvernul se căzneşte de atîtealunl de zile, a trebuit să fie din nou luată în mină şi consiliul de miniştri se trudeşte de cîte-va zile deja în grozave dureri de facere.
O chestiune aşa de simplă pentru orl-ce guvern cinstit, a trebuit să intre, subt guvernul liberal, intra noua lună, fără ca să-şi găsească încă o soluţiune. Dar acum s'a apropiat funia de par—vine Noembrie cu deschiderea Parlamentului şi cu reînceperea vieţel politice şi trebuie neapărat să se găsească o soluţiune.
Care va fi soluţiuea aceasta ?
Din cit se ştie, guvernul îşi va păstra pînă la sfîrşit rolul de gazdă de boţi. Ne fiind chip să scape teafăr pe Malaxa şi să-l lase a gospodări mal departe, guvernul d-lul Sturdza va cerca să-l facă scăpat din mina justiţiei, descliizîndu-I portiţa disolvă-ril consiliului comunal.
Fireşte că o asemenea soluţiune e ruşinoasă şi că ea documentează în de ajuns josnicia şi slăbiciunea guvernului. Cu atît mal mult că, scăpînd pe Malaxa din încurcătură, guvernul îşi dă singur părul pe mina casei Geor-gi, despre care „Voinţa Naţională" spunea acum cîtă-va vreme că "umblă numai după gheşefturl,,; pentru a scăpa pe nepreţuitul primar de Galaţi de urmăririle acestei case, guvernul va fi silit să facă concesiuni şi mal ruşinoase de cit tergiversările şi tocmelile de pînă acum.
Dar nu e nuinaî atît.
OrI-cît de păcătoasă şi de înjositoare ar fi soluţiunea, guvernul e în aşa stare de slăbiciune incit nici pe aceasta n'o poate da cu înlesnire nenorocitei afaceri.
Ideia disolvăril consiliului comunal do Galaţi a răsărit de mult în capul d-lul Sturdza şi guvernul a cercat pe toate căile şi prin toate mijloacele s’o realizeze ; dar na izbutit şi a fost prins de vizita împărătească fără ca chestiunea să fi făcut un singur pas înainte.
Acum, după vizită, s'aii făcut iarăşi încercări, dar tot cu acelaşi rezultat; tocmelile, atît în Bucureşti cit şi la Galaţi, n'au putut deschide drumul pentru di-solvare.
In sfîrşit, ministrul de interne a fost trimes el însuşi la Galaţi pentru ca, acolo, la faţa locului,
să facă o ultimă încercare şi să obţie... putinţa pentru guvern de a disolva consiliul comunal.
Nu ne sunt dragi colectiviştii; mărturisim însă în toată cinstea că înjosirea peste orl-ce seamă la care ii vedem căzuţi, ne umple de durere.
Colectiviştii vor trece, ca apa; guvernul romîn va râmîne. Şi va trebui muncă încordată din partea urmaşilor la cîrmâ pentru a ridica din nou prestigiul guvernului romîn. Va trebui muncă şi va fi nevoie de jertfe, pentru a stîrpi năravurile cari înfloresc astă-zl cu atîta putere în băliga-rul colectivist.
Ori cum, după vremea cea dulce, a venit vremea cea amară —mal amară de cit se vor fi aşteptat mulţi!
Din înălţimile scăldate în soare, ale serbărilor împărăteşti, colectiviştii s'au întors iarăşi in noroiul lor.
CONVENŢIA CONSULARĂ
In nnincrcle noastre <le Kîm-bată 31, Duminică 22 şi Marţi 21 Septembrie, am vorbit dccon-venţiunea consulară pe care guvernul «1-Iuî Sturdza e dispus s’o încheie cu guvernul Greciei.
Din cele publicate, s*a putut vedea că chestiunea e de o extremă gravitate şi eă guvernul partidului liberal Încearcă să facă la 1896. In condiţiuui şi mai păcătoase, ceea ce a încercat să facă la I887.
Suntem la 28 Septembrie, afi trecut adică şeapte zile de la prima dennuţare făcută de noi şi presa oficioasă u‘a sudul fiică uici un cuvtnt.
fum c In afară de ori-ce îndoială eă oficioasele ar fi răspuns în chipul cel mai zgomotos, dacă măcar im neînsemnat amănunt din relaţiuulle noastre ar li fost greşit, tăcerea presei oiicioase nu poute fi interpretată alt-fel de ctt ca confirmare a celor denunţate.
Totuşi, pentru ca să nu se poată zice că am procedat pripit, de şi avem dovezi sigure şi cu toate că a trecut afita vreme dc Ia prima denunţare, somăm pe ziarele oiicioase să vorbească în această chestiune.
diploma ungureasca
PENTRU DUM, STURDZA
Budapesti Hirlap, revenind asupra re-cepţiunel strălucite Tăcute împăratului Frautz losef, termină cu următoarele laude la adresa d-lul Dum. Sturdza:
«Inii încheiu articolul cu observaţia, că pot să servesc cu o lămurire diplomaţiei austro-ungare, cu o lămurire care poate să-l folosească.
«Să ia la cunoştinţă monarchia (aleg această expresie neutră, căci nu ştiil cui să mă adresez), că primul ministru romîn Sturdza e uu om prea naiv cu care poţi să isprăveşti prea uşor.
«Sail nu e oare naivitate, că el, Sturdza, a arborai în mod oficial pe stradele Bucureştilor 3—400 de stindarde ungureşti, expunlndu-şl popularitatea, expunindd-se atacurilor vehemente ale opoziţiei, eventual chiar scandalurilor?
«Acest prim-ministru nu cunoaşte stările noastre. El n’a băgat in seamă că la Porţile de Fier Ungaria a fost şterpelită. Pentru acest om noi existăm ca o Ungarie de sine stătătoare.
«Iu tot cursul serbărilor de Ia Porţile de Fier şi diu Itomînia, numai el , .Sturdza, s'a purtat corect.
«II mulţumim pentru această atenţiune delicată. Dacă guvernul Unguresc ar fi fost însărcinat cu organizkrea serbărilor din Bucureşti, de sigur că n’am fi văzut tîlfîmd in Capitala regatului romîn scumpul nostru tricolor».
IMPRESIUNJJJNBUREŞTI
O comparaţie.— Cavalerismul 'Ţarului. — Cochetărie cn îîuwia. Manifestaţiile din Paris.
O comparaţie
După strălucita recepţiune făcută împăratului Frautz losef de la Vîrciorova şi pînă la Predeal, am relevat aprecierile presei ungureşti asupra manifestaţiilor romîneşti de la Porţile de Fier şi din Capitală. Manifestaţiile de la Porţile de Fier aii exasperat ziarele din Budapesta pînă a ameninţa pe M. Sa împăratul Frantz losef, iar manifestaţiile din Bucureşti le-a amuţii în aşa mod, în cit aii refuzat să comenteze Im prim-articole importanţa lor.
Acum ecoul serbărilor din Paris a produs o aşa impresie asupra presei ungureşti, în ctt se lasă răpită de valurile entusiasmulul pentru Rusia.
Cavalerismul Tarului
Magyar Hirlap scria în primul său de Miercuri: «De sigur şi idealul Ţarului este pacea, căci voiagiurile sale pe la curţile europene nu pot avea altă semnificaţie; acest ideal l'a manifestat şi faţă de noi, faţă de naţiunea maghiară, cînd ne-a dăruit sabia lui Rd-koczy. Această atenţiune extra-ordinară bine-voitoare a Ţarului a produs o mare bucurie asupra noastră şi ne-a inspirat sentimentul că ambele naţiuni tre-buesc să nizuiască la aplanarea vechilor neînţelegeri. Şi nu este arma cea mai slabă a politicei şi a diplomaţiei r useşti o asemenea atenţiune cuminte şi un aşa cavalerism înţelept, în care se distinge foarte mult chiar faţă de aliaţii noştri, faţă de cari, în consecinţă, Rusia şi Ţarul cavaler sunt mal tari în cuceriri morale îndrăzneţe.
«In prietenia franco-rusă nu vedem de loc umilirea nobilei naţiuni franceze, precum nici nu ne legănăm în credinţa că tripla alianţă ar întrupa idealul nostru. Precum în fundul exaltaţiel pa-risiene este o socoteală serioasă, tot astfel ar trebui ca nici din tabăra cea-l'altă, la Tripla Alianţă, să nu lipsească judecata rece. Tripla Alianţă a semanat sămînţa alianţei franco-ruse, n’are deci nici un motiv să se sperie acum cînd vede roadele».
Cochetărie eu Rusia
Budapesti Hirlap scrie: «Suntem în-cîntaţi de asigurările pacînice ale cavalerului Nicolae II şi transmitem felicitările noastre sincere ambelor popoare pentru splendidele manifestaţii din Paris.
«Zilele de sărbătoare din Paris sunt neîntrecute în splendoarea lor şi de sigur prezenţa simpaticului cavaler şi a lui Şişkin la aceste serbări va avea urmări fericite pentru constelaţia europeană*.
Egyetortes scrie : «Suntem convinşi că Ţarul este purtătorul ramurel de măslin, purtătorul pâcei. Aceasta a dovedit'o atunci, cînd a dăruit Ungariei milenare sabia lui Râkoczy, de sigur ca semn al dragostei Sale pentru noi şi ca semn al dorinţei să tragem vălul uitărei asupra trecutului*.
Manifestaţiile din Paris
Magyar Hirlap face următoarele comentarii asupra manifestaţiilor din Paris: «Izbucnirile triumfale şi entusi-asmul francezilor zgudue cerurile: Ţarul e în capitala Republicei franceze. A fost primit cu o pompă atît de strălucită, cu un entusiasm şi o bucurie a-tît de grandioasă, cum numai mima francezului poate să simtă şi să exprime. Iar noi de aici din depărtare, în mijlocul serbărilor noastre milenare, privim cu drag la splendorile Parisului».
CESTIUNEA DECORAŢIILOR
De la Capşa pînă la rondul al 2-lea de la şoseaua Kiseletj publicul bucureştean nu se mal întreţine de cît despre cestiunea zilei: «Decoraţiile acordate de M. S. Împăratul Frantz losef, înalţilor, ba chiar micilor demnitari ai Slatidul nostru».
Toţi se întreabă pentru ce Foni şi cu Palladi, unul ministru al Instrucţiune! publice, cel-l’alt ministru al domeniilor, nu s’au împărtăşit cu nici un cordon, pe cînd mai fericiţi de cît dînşiî, arhivarul §i comp-tabilul ministerului de Externe sa fălesc cu
cawwwtfiacoromamca.ro
Publicul e curios, Palladi e furios, dar Palladi n’are dreptate şi în ori-ce caz nu împăratul Frantz losef merită supărarea ministrului de la Domenii.
înţelegeţi foarte bine că împăratul Frantz losef are cel puţin deosebita fericire de a nu cunoaşte nici pe Poni nici pe Palladi, şi că decoraţiile pe cari le a distribuit con-form tisului, sunt date de Majestatea Sa pentru acele persoane pentru cari au fost solicitate dc guvern.
împăratul a avut ocasiunea să vadă, să cunoască, să aprecieze meritele armatei noastre şi ale ofiţerilor superiori cari o conduc. Pe aceştia i-a decorat în cuuoştinţă de causă; dar pentru restul muritorilor cu frac şi surtuc negru, Majestatea Sa a aprobat pur şi simplu lista presintată de Preşedintele Consiliului şi ministru de Externe.
înţelegeţi lesne că Nedea Popescu n’a avut prilejul să coase nici un dosar în o-noarea Majestăţeî Sale Frantz losef, nici Zamfirescu n’a mandatat absolut nimic pe numele Casei Imperiale spre a li se acorda Coroana de fier sau altă distincţiune.
D. ministru de Externe a crezut însă că e bine să-şî decoreze tot personalul ministerului său, şi d-sa l-a decorat cu ordinul Austro-Ungar. Acelaş d. ministru a găsit că Palladi nu merită nimic şi nu i-a dat nimic.
Eartă-1 dar pe Frantz losef, d-le Palladi, căci nu el este de vină dacă al cîntărit ca merit mal puţin de cît Nedea arhivarul, şi la urma urmelor laudă-te şi d-ta ci n’al vrut să primeşti decoraţii, fiind că principiile d-tale democratice nu admit asemenea distincţiunl ciocoeştl.
POVEŢELE „ROMÂNULUI11
D-nu Vintilă Rosetti, care suferă din cînd în cînd de frigurile guvernamentalismuluî, a intrat earăşl de cît va timp în perioada laudelor la adresa guvernului actual.
De la 3 Octombrie 1895 şi pînă în pre-sent—dacă ne am da ostenaala să răsfoim colecţia Romînuluî,—am găsi acolorînd pe rînd deosebiri totale de credinţe şi vederi de la un trimestru la cel-Falt, în ceea ce priveşte părerile D-lul Vintilă Rosetti asupra actualului partid liberal.
In materie de critică prin ziar, D-nu Vintilă Rosetti întrebuinţează faţă cu guvernul Sturdza sistemul duşelor scoţiane — una caldă, alta i-ece—ast-fel în cît nu mal ştii dacă trebue să iei la serios pe Vintilă din luna MaiQ, aspru cu toţi membrii guvernului, safl pe Vintilă din luna Septembrie, lăudăros pentru aceiaşi membri al guver-nulul.
Dacă s’ar mulţumi cu cădelniţă pe care o stinge şi aprinde după trebuinţe, n’am avea nimic de zis, dar directorul Romi-nul ui s’a apucat acum să ne dea şi poveţe asupra modulul cum ar trebui să facem noi opoziţie.
D-sa zice: «Am voi să'î vedem (pe conservatori) prezentindu-se înaintea opiniei publice întocmai cum au făcut liberalii şi să spue, sa şi ia angajamente pentru viitor !»
întocmai cum afl făcut liberalii!
Ce spui zăfi, d-le Rosetti; te credem şi noi că al dori să ne vezi întocmai cum au făcut liberalii luînd augajamentele pe cari nu le afl putut ţine!
Te credem şi noi că al dori să ne vezi întocmai cum afl făcut liberalii, făgăduind desfiinţarea legel minelor şi a maximului, schimbarea politicei ungare In Transilvania, descentralizarea şi altele multe.
Dar să ne fie cu ertăciune, poveţele d-tale nu ne vin la socoteală, căci nu voim să ne batjocorim singuri.
Angajamentele pe cari Ie ia pentru viitor partidul liberal nu’l costă şi nu l’afl costat nici o dată nimic. A fost o vreme — erai mititel peatuncl —tatăl d-tale făgăduea în Romînul desfiinţarea monopolurilor Stalului, desfiinţarea armatei permanente, republica şi votul universal.
Partidul liberal a venit şi noi am rămas tot eu 60 lei kilogramul de tutun şi cu republica de la Ploeştl ştii ce s’a ales!
Angajamente mincinoase, întocmai ca partidul liberal — cum ne recomanzi d-ta, n’avem de loc de glnd să luăm!
Proporţiunea şi echilibrul
dintre
DIVERSELE PROFESIUNI OMENEŞTI
Am arătat în numărul trecut că co-mersanţil, cărăuşii, funcţionarii publici, oamenii dedaţi profesiunilor liberale, servitorii şi oamenii cari aduc servicii personale, sunt productivi, în principiu. Se pune însă cestiunea dacă numărul lor poate fi nelimitat, satl dacă trebue să lie proporţionat cu funcţiunea socială ce o îndeplinesc, precum şi cu totalitatea populaţiunil.
In această privinţă profesiunile mal sus enuinărate se deosibesc foarte mult de profesiunea agricolă.
Orl-ce lucrător nou adăogat la munca cimpoiul va aduce un folos oare-care ; orl-ce săpătură sau ori-ce brazdă ; orice braţe noul adâogate la prăşit, vor mări, într’o proporţie variabilă fără îndoială, dar într’o proporţie oare-care, producţiunea obiectelor folositoare o-mulul.
Nu se poate zice acelaş lucru despre ori-ce loc nou de sub-prefect, de amploiat în birofl, sad într’un chip general de orl-ce funcţionar public, nici de ori-ce advocat, de orl-ce medic, de orice servitor, nici chiar de ori-ce comer-sant, care adaogă o unitate nouă grupului, de multe ori prea numeros, din cale afară de numeros, al oamenilor de categoria lui.
funcţiunile lucrătorului agricultor şi ale lucrătorului industrial se deosibesc de funcţiunile, fie cirmuitoare, fie auxiliare, ale celor-I’alte profesiuni pe cari le-am enumerat, prin faptul că sarcina celor d’întîl este nesfîrşită ; omenirea nici o-dată nu va produce comestibile sad obiecte manufacturiere prea mult pentru trebuinţele atît de felurite ale omului; din potrivă, sarcina comersan-ţilor, funcţionarilor şi celor cu profesiuni liberale, cari nu fac de cît să repartizeze produsele saQ supraveghind, sad cîrmuind şi ajutind indirect la producere, este o sarcină mal mărginită, mal circonscrisă, la care nu se pot întrebuinţa ori şi cîţl oameni
Numărul directorilor, al supraveghetorilor, al auxiliarilor, într’un cuvint al productorilor indirecţi, trebue să aibă un raport oare-care şi să păstreze o proporţiune modestă faţă de numărul lucratorilor agricoli şi al celor din uzine.
O şcoală de economişti francezi, cea a fiziocraţilor din secolul trecut, recunoştea ca muncă in adevăr productivă numai pe cea a pămîntulul, care furniza materialurile întrebuinţate de cele-l’alte profesiuni. Această şcoală exagera, dar totuşi sub o formă prea absolută doctrina el ascundea un miez de adevăr.
Trebue să ne amintim tot-d’a-uua că lucrarea pămîntulul, adică exploatarea solului, şi a sub-solulul, de oare-ce este cea d’întiiQ în întreaga serie a produe-ţiunel şi de oare-ce furuisează materia primă tuturor celor-l’alte, determină întru cît-va întinderea ce ar putea lua toate cele-l’alte lucrări cari vin după ea; tot aşa precum într’o uzină, munca torcătorilor determină şi mărgineşte întinderea ce o poate lua munca ţesătorilor, a vop sitorilor, a călcătorilor.
Ast-fel, toate progresele feluritelor industrii cari sunt suprapuse produeţiunel agricole ar putea mări plăcerile şi dis-tracţiunile omenirel, dar n’ar fi în stare să schimbe cu mult condiţiunile el de cît numai cînd agricultura însăşi şi-ar înmulţi produsele.
Se afla deci o bază oarc-care în vechea opiniune care da agriculturii un fel de întâietate asupra celor-l’alte arte. Vechile societăţi se vor convinge de a-cest fapt in ziua cînd lumea fiind mal populată de cum este astă-zl, regiunile noul ale Americil, ale Ocean ii şi ale Africii nu vor mal putea procura vechilor ţinuturi aprovizionări aşa de mari de alimente şi de materii prime.
Din aceste reflecţiunl rezultă consecinţa practică că popoarele cari, prin-tr’un răd sistem de educaţie, prin momeala burselor prea numeroase sati prin încurajări artificiale, atrag către profesiunile fie comerciale, fie liberale, safl către funcţiunile publice, un număr din ce în ce mal mare dintre locuitorii de la ţară, lucrează în potriva intereselor lor permanente. Distrug ast-fel, spre marea lor pierdere, echilibrul care trebue să existe între diferitele ocupaţiunl omeneşti, şi înmulţind numărul lucrătorilor indirect productivi, In pierderea celor direct productivi, vatămft forţa temeinică a naţiunii.
2
EPOCA
„EPOCA11 LA BOTOŞANI
Dirizlnulle.— D-l Pont şl Soailutlna — Diverse.
Dlvizinulle
Nici colectiviştii de la noi nu start pe roze. Din cauza antagonismului dintre interesele—bine înţeles materiale—ale unora şi altora, s’afl divizat în mal multe grupuleţe. Liberali! aşa zişi tineri nu pot mistui pe cel bâtrlnl şi vice-versa. C. C. Alecu Hnaeo-vicl caută şi d-lul să-şl formeze un grupu-şor prin ajutorul căruia să devie factotum în Judeţ. La viitoarea alegere de Senator, grupuleţele art de glod să lupte între ele, s’ail fixat şi candidaturi.
Pînă acum cunoaştem pe a d-lul Buzdugan şi a fostului Prefect d-l Ciolac.
Oare principiile politice ori interesele obşteşti, ’î fac de să mănîncâ ca clinii ?
D. Pont ţi scarlatina
Din cauza scarlatinel, care face cîte 5-6 victime pe tie-care zi, şcoalele cari fuseseră Închise pînă la 15 Septembrie, In urma liotărlrel Consiliului de hygienă, s'art închis încă pe 15 zile, adică pînă la 1 Octombrie. Directorul liceului face aceasta cunoscut d-lul Poni telegrafic, în ziua de 15 Sept. ErI—adică după 8 zile—belferul, care atunci era ocupat cu goana după tinichele nemţeşti—răspunde tot telegrafic : că d-lul nu dă voie nici unul elev din Jicefl să fie bolnav de scarlatină şi prin urmare şcoala să nu se închidă. Fără comentar.
Diverse
Se ştie că mor{iI de boale contagioase, ca scarlatina, nu se ţin mult în casă ; la noi cel puţin e o dispoziţie a consiliului de higiena, ca aceşti morţi să se transporte imediat la morgă. Erl am audit un medic comunal plînglndu-se că nu poate transporta un copil mort de scarlatină, din causă că d-l Schipor, ofiţer al stărel civile, pînă la ora 12 nu venise la oficifl.
Ce curios d-lor.
Apoi bine onorabile, nu ştii că d. ofiţer e şi advocat? nu ştii că din pricină că a-păra procese contra Primăriei s’a înjurat ca surugiii cu d-l Pilat ? Şi apoi de ce îl aşteptai la primărie şi nu te duceai la Judele de pace unde îl găseai sigur, apă-rînd procese pe cîte 50 bani şi trăsura Primăriei la scară ?
Cel pasă d-lul că mor copil oamenilor, doară d-lul n’are copil.
Aveam şi noi un teatru, singura noastră petrecere publică. Primăria l-a închis sub euvlnt că nu-I destul de solid. O fi. Se ve-decă d-l Argente are nevoie să facă vreun plan noii.
Dar totuşi avem o mîngiere : d-l Ulle a promis că va convoca consiliul comunal în permanenţă şi atunci vom avea reprezen-taţiunl gratuite.'
Baron C.
OFOBMAţlI
Faimosul Apostol Mărgărit se află de două sile în Capitală.
El a descins la Hotel Union şi iese pe strade însoţit de carasul săii.
M. S. Regele a decorat pe d-nil G. Dima şi Dr. Cornel Diaconovicl din SibiQ cu Bene-Merenti clasa I.
M. S. Regele Alexandru al Serbiei va pleca la 1 fi Octombre seara, la orele 10 şi jumătate, din Belgrad, şi la 18 Octombre dimineaţa, la o-rele zece, va sosi în Capitală.
AA. LL. RR. Principele Ferdi-nand şi Principesa Maria, precum şi A. S. R. Principele ereditar de Saxa-Coburg-Ghota şi A. S. I. Ma-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
80)
LOTUS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
J3E FOC
PARTEA A TREIA
DESCOPERIRILE LUI BLACK
CAPITOLUL IX
Un ceas de teribilă nelinişte.—Omul mascat.— Desperarea lui Olivier.—Sforţarea supremă a Canadianului. — Scăparea.
Ceasurile treceai! Încet; putea să fie miezul nopţel şi încă de mult timp Înainte prizonierii noştri Îşi reluaseră tot slngele lor rece.
Lovitura fusese atît de repede şi neprevăzută, In cit rite-va minute de zăpăceală erafl scuzabile, chiar faţă cu organismele cele mal încercate. Atunci el voiră pentru a doua-zeceu oară poate să-şl dea seama de situaţiunea lor. Canadianul Încercă cu pumnul cel patru pereţi al coliviei lor strimte; pretutiuaenl sunetul metalic surd arăta că
rele Duce Boris VladimirovicI, au sosit aseară în Capitală descinzind la Castelul Cotrocenl.
înalţii oaspeţi aQ plecat aslă-zl la Cîmpulung şi de acolo în munţi pentru a lua parte la o mare vînâ-toare de urşi.
Vînătoarea va dura trei zile şi în acest timp vînătoril vor dormi sub corturi şi vor lua atît dejunul cît şi prînzul în pădure.
D. C. Stoicescu a plecat a-seară la T.-Ocna, pentru a inspecta lucrările liniei T.-Ocna-MoineştI.
Sachsentag din Transilvania, a-dică conferinţa partidului naţional săsesc, e convocată cu învoirea guvernului unguresc, pe ziua de 10 Octombre la Sibiu.
E de remarcat că la această conferinţa sînt convocaţi toţi alegătorii de orl-ce confesiune şi naţionalitate din cercurile electorale Sibiu, Braşov, Sighişoara, Mediaş, Bistriţa, Sebeş, Orăştia, Şura mare, Cisnădia, NocrigiU, Cincu mare, Agnita, Cobaiul, Ghimbav şi Herman.
Erl s’a înfăţişat înaintea curţii de apel de Galaţi oposiţia d-lul G. Robescu în afacerea Brenning.
Curtea, după ce admite instituirea unei comisii rogatorii care să asculte pe d-nil Georgi şi Ramasse la Paris, amînâ cercetarea oposiţiel la 20 Noembre, din causă de lipsă de procedură.
ALT GHESEFT
MELISSIANO-I. DUMITRESCU
Unul cîte unul gheşefturile lui Melis-siano es la lumină, spre gloria admi-nistraţiunil d-lul C. F. Robescu.
Melissiano are delegaţiune specială— ca in schimbul unei bagatele de diurnă de şease sute lei lunar—să controleze toate serviciile exterioare ale comunei Bucureşti. Priceputul Melissiano a devenit a-tot ştiutor şi a-tot puternic în acelaşi timp. El numeşte funcţionarii in urma recoinandaţiunilor desinteresate ale samsarilor săi; el învîrteşte in direcţiunea tecnică cu deosebire esproprie-rile, alinierile şi furniturile ; el se ocupă cu serviciul salubrităţel ; el dirige serviciul accizelor, unde l’atrag cu deosebire întrepozitele, depozitele, restituirile şi alte cîte multe ; el în line se amestecă in serviciul sanitar, la ofiţerul stării civile, şi teamă ne este ca el să nu fie amestecat şi în trebile primarului.
Depozitul I. Dumitrescu din comuna Roşu
In luna Martie trecut, d. Melissiano d’abia începuse să se amestece în accize, cînd soarta îl favoriza să primească oare cari denunţări privitoare la un mare depozit de coloniale, înfiinţat în comuna Roşu.
însoţit de un inspector, in ziua de 2 Martie, el procedă la constatările necesare şi trînti — cu semnătura sa — un raport către Primar, din care estragem următoarele rîndurl:
«In urma denunţurilor primite că în a-«propiere de bariera Griviţa se află un de-«pozit de articole de băcănie şi de băuturi «spirtoase, m’am transportat Ia faţa locului, «unde am constatat următoarele:
«In camera din faţă, unde comerciant «are pretenţiune că vinde în detaliu, se «găsesce o cantitate foarte mare de articole
«de băcănie; în curte posedă o magazie «mare şi plină cu lăzi de zahăr, saci de «cafea şi de orez, săpun, vr’o două-spre-»zece lăzi cu cial, patru vase cu spirt, etc. «toate acestea In cantităţi foarte mari şi ne-«obişnuite unul băcan ce vinde In detalii! «In comună rurală.
«Acest depozit aparţine d-lul I. Durui-«trescu şi după informaţiunile ce am cules «este furnisorul numeroşilor contrabandişti «ce operează în acea localitate».
Acest raport, semnat de d. consilier-delegat Melissiano, a fost supus d-lul primar C. F. Robescu, care a pus următoarea rezoluţiune în ziua de 3 Martie trecut:
«Se aprobă referatul, urmînd a se «proceda la confiscare conform legei şi i regulamentului».
Raportul d-lul Melissiano, care poartă rezoluţiunea de mal sus, a fost înregistrat la No. 10735(96.
Procedarea «1-lul Reltasiano
In ziua de 3 Martie chiar, după a-miază, d. Melissiano, însoţit de şeful poliţiei comunale (care nu ştim ce căuta în afaceri de accize în afară din Capitală) şi de un sub-inspector al accizelor M. Constantinescu, descinde la prăvălia d-lul Dumitrescu din comuna Roşu, lingă bariera Griviţa. Plecarea de la Primărie a fost făcută cu multă vîlvă şi toată lumea se aştepta să audă de marile isprăvi ale lui Melissiano.
Credeţi oare că s’a făcut vre-o nouă cercetare, că s’aă confiscat mărfurile lui Dumitrescu, că s’a încheiat vr’un pro-ces-verbal ? Nimic din toate acestea : D, Melissiano, împreună cu d. Zaharia, s’au înţeles cu d. Dumitrescu, care a fost lăsat în pace să-şi exercite meseria, cu toate că Melissiano afirmase în raportul său că acest Dumitrescu este furnisorul numeroşilor contrabandişti ce operează în acea localitate.
Sub-inspectorul Constantinescu a fost lăsat de Melissiano în timpul interesatei cercetări în bariera Griviţa.
Raportul Iul Melissiano—cu toată rezoluţiunea primarului—nu a luat un alt curs ; însă pentru ca să se puie la a-dăpost, priceputul Melissiano a sfătuit pe I. Dumitrescu să facă o petiţie primarului.
Jalba lui Dumitrescu
La 11 Martie, îl vine d-lul Dumitrescu ideia — bine înţeles sugerată mal din vreme de Melissiano—de a face o jalbă către Primar, spre a protesta contra primei cercetări făcută de Melissiano şi cu toate afirmările lui Melissiano din raportul săii No. 10735(96 şi cu toată rezoluţiunea primarului, d. A. Solacoglu, care cunoştea bine toate acestea, pune în ziua de 11 Martie a. c. următoarea rezoluţiune pe jalba lui Dumitrescu :
In vederea celor arătate prin prezenta, se va face din nou constatare de către d. Inspector şi se va pune în vedere d-lul Dumitrescu ca să desfiinţeze depozitul în termen de 15 zile de azi, ne-fiind tolerat în raza de 10 kilometri.
Melissiano afirmă că un comerciant înlesneşte contrabandele, Primarul ordonă a i se confisca mărfurile. Melissiano înlătură hotărîrea Primarului şi se înţelege cu comerciantul, iar Solacoglu nu crede pe Melissiano, căni deleagă pe un inspector să cerceteze din nou şi înainte ca inspectorul să refere, chiar în acea rezoluţiune, tngădue pe Dumitrescu de a desfiinţa depozitul în timp de 15 zile.
Această procedare nu arată numai zăpăceala care domneşte în Primărie, ci şi sistemul întreg înfiinţat de banda colectivistă pentru a spolia pe cetăţeni şi pe Comună.
Cu muşama peste muşama
Cu toată rezoluţiunea d-lul Solacoglu, alte cercetări nu s’au făcut; depozitul nu s’a desfiinţat, ci din contra el a fost
inered încărcat cu mărfuri. D. Solacoglu, căruia i s’a comunicat că Dumitrescu habar n’are să desfiinţeze depozitul şi că a introdus pe la 12 Martie încă zece mii de kilograme de zahăr în depozit, s’a mulţămit să dea din umeri şi să zică : Asta e treaba Iul Melissiano, mie nu-ml pasă.
D. Melissiano are mina liberă ca să-şl facă treburile. Această afacere, ca şi cele-l’alte două pe cari le-am relatat, i-au adus foloase bunicele. Culmea mi-rărel însă este că Primarul îl lasă să opereze in linişte şi pare chiar că-I încurajează ; a inceput deja — chiar printre unii consilieri comunali—să se şoptească că ar exista oare-cari legături intre Primar şi consilierul-delegat. In curînd, de va fi ast-fel—vom constata şi aceasta; pînă atunci insă este de datoria d-lul Primar să ia măsuri pentru îndepărtarea prea iscusitului Melissiano şi o anchetă devine absolut necesară pentru a se constata toate potlogăriile cavalerului Melissiano.
EDIŢIA a 31
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Petersburg, 27 Septembrie.
In urma furtunel de erl, Neva a debordat şi-a inundat părţile joase ale oraşului.
Constantinopol, 27 Septembrie.
Se anunţă din sorginte oficială că ştirile cari zic că 400 armeni ar fi fost arşi de vil la Erzerum, că două sute de softaşl şi ofiţeri ar fi fost arestaţi şi că s’ar fi descoperit răsvrătirl subversive, sunt falşe.
Pacificarea vilaietelor Monastir şi Salonic continuă.
Edimburg, 27 Septembrie.
La Palace theâtre a fost o întrunire mare ; aii asista 4000 de persoane.
Lord Rosbery ţine un discurs lung în care abordează eestiunea armenească.—El nu condamnă agitaţia, din contră o aprobă, pentru că ea dovedeşte că spiritul naţional n’a murit şi că partidul nu s’a enervat prin prosperitatea materială.
Situaţia de azi nu mal seamănă cu aceea care exista în timpul atrocităţilor bulgare. Pe vremea aceea. Rusia era cu noi, pe cînd acum ea este în contra noastră.
SITUAŢIA iN TURCIA
Constantinopol, 27 Sept.
O iradea ordonă staţionarea a două torpiloare în Bosfor.—La Stambul s’ail descoperit nişte afişe cerînd concediarea miniştrilor de marină şi poliţie.
Constantinopol, 27 Sept.
Un comunicat oficial zice că armenii cari voesc să emigreze încă vor trebui să dea garanţii că nu se vor inal întoarce.—Armenii emigraţi cari nu se vor întoarce In ţară, în termen de două luni, vor pierde naţionalitatea lor otomană ; cît despre armenii cari se vor întoarce cu paşapoarte străine, aceştia nu vor fi admişi.
TARUL IN FRANCIA
Revista «le Ia (Tiulons
Châlons, 27 Septembrie.
Mulţimea întrunită pe terenul revistei trece peste 150,000 de persoane.
Tifra oficială a trupelor se urcă la 3,090 ofiţeri, 66,756 oameni, 18,679 cal, 1060 tunuri şi trăsuri.
plăcile de metal erafl groase şi solide.
—	Mişel, art luat bine toate precauţiunile, zise el cu un suspin involuntar; suntem închişi între ziduri de fier.
—	Vezi dar bine Dick, răspunse Olivier, că nu ne mal rămîne nici o speranţă.
—	Iubite conte, toate sunt scrise în marea carte a destinelor şi nimic nu ne soseşte înainte de vreme. OrI-care ar fi pericolul care ne înconjură, noi nu vom peri dacă rolul nostru nu este sfîrşit pe acest păinlnt; nu sunt vre un cine ştie ce mare învăţat, dar aceasta este credinţa mea.
De ce dar să desperăm, dacă momentul nostru nu a sosit încă? Orl-ce Invizibilii ar încerca na le va reuşi; există în ceruri o voinţă mal puternică de cît a lor, care îşi rîde de toate sforţările omenirel în contra decişi unei el.
—	Cine te încredinţează, răspunse cu tristeţe Olivier că şi noi n’am terminat cartea vieţel ?
—	Ceva ce am simţit în tol-de-a-una în mine în momentele de mare pericol, îmi spune că nu trebue să desperăm.
—	Vezi tu vre-un mijloc prin care să scăpăm de aci?
—	Iţi mărturisesc că nu; dar iubite conte, trebue în tot-de-a-una să ţinem socoteală pe acest pămlnt de puterile necunoscute, de evenimentele misterioase asupra cărora voinţa noastră nu are acţiune, pe cari unii le atribue Intlmplărel... dar în cari alţii văd o mină înţeleaptă, superirtrâ care nu permite să se mişte nimic din o-pera sa mal înainte de termenul fixat de ea. Credeţi-mă prieteni, să fim cu curagiu: nu vom muri aci.
—	Fie, primesc frăţia ta, scumpe Dick... Aş voi să cred şi să sper ca şi tine... E atît de frumos să speri ; dar ert nu sunt fatalist.
—	Poate că de rîndul ăsta nu avem trebuinţă ca ajutorul să ne vie din afară.
—	Ce vrei să spui ?
—	Nu îndrăznesc să vă comunic o idee care îmi trecu acum prin minte... Pronun-ţîud aceste cuvinte, Canadianul lăsă vocea atît de înceată în cît abia tovarăşii Iul putură să-l audă... Este mal mult de cît probabil continuă el, că trebue să fim ascultaţi; ajunge să lipeşti urechia de aceste table de fier, pentru ca să auzi orice sunet. Lăsaţi-mă deci să meditez proiectul pe care l’ani făcut ert, pînă cînd va sosi ceasul realizărel, nu veţi avea cruda deceptiune care urmează ceasurilor lungi de aşteptare, dacă s’ar întîmpla să nu reuşească... Tăcere, vine cine-va !
O lovitură de ciocan s’a auzit la soneta intrărel, şi prizonierii auziseră paşii precipitaţi al persoanei care mergea să deschidă.
El lipiră cîte-şl trei urechile pe pereţii coliviei lor.
Uşa fu închisă cu Îngrijire şi cuvintele schimbate între nouil veniţi şi Luce, care înaintase pentru ca sâ-1 primească, parve-niră foarte distincte pînă la urechile prizonierilor.
—	EI bine! zise o voce, pe care o recunoscură a fi aceea a consulului Rusiei, al reuşit ?
—Nu se poate mal bine, răspunse Luce, sunt aci cPe-şI trei; resorturile art mers a-tît de bine în cît plăcile s’afl închis cu iuţeala fulgerului.
—	Prinderea s’a făcut cu greii ?
—	l-am prins ca pe nişte miel; ’ml-era şi milă să mă joc cu asemenea naivi. La ora fixată art sosit cu toţii, fără ca cine-va să ştie. Nimeni pe lume deci, nu le poate da ae urmă, am jucat scena convenita ; cu toate sforţările, căci vorbind drept, aş fi vrut să scap viaţa acelui tînăr, n’am putut
www.dacoromamca.ro
obţine nimic. Atunci, mi-s’a ftcut în adevăr milă de el... Dacă i-al fi văzut retrăgîn-du-se încet ţinînd cîte-şl trei revolverele îndreptate spre mine, mergînd singuri în cursa ce le era întinsă... Era cît pe aci să le strig: Opriţi-vă !
—	Dacă al fi făcut acest lucru domnule!, zise o voce ameninţătoare şi necunoscută prizonierilor...
—	Eh! domnule, cunosc statutele socie-tăţel noastre, răspunse Luce cu vivacitate, şi ştirt la ce mă angajează jurămîntul pe care l’am făcut, asta nu va să zică însă că nu eşti om şi că n’al inimă.
—	Nu mal eşti om acum, replică aceeaşi voce, ci pur şi simplu o maşină în marele mecanism; nu al nici chiar libertatea cu-
etărel, trebue să te supui fără nici o re-ecţiune, fără nici o glndire, fără să judeci, fără să înţelegi: Perinde ac cadaver, ca şi un cadavru, aceasta este legea Invizibililor.
—	Să-mi dai voe ca să nu fifl de părerea d-tale, este ceva în mine la care societatea Invizibililor nu poate să poruncească, de oare-ce acestui lucru nici ert însu-ml nu pot comanda. Şi de cîte ori execut un ordin şi mă supun impulsiunel ee mi se dă, o voce se ridică în mine şi îmi spune dacă am făcut bjue şart rărt, pe această \ oce nu am pulul-o face să tacă, domnul mefl.
—	Şi această voce ţi-a zis astă-zl...
—	Că comiteam o faptă rea.
—	Foarte bine, domnule, voi raporta a-ceasta conciliului superior.
—	Consiliul superior nu va putea face să tacă vocea conştiinţei 'inele.
—	Dacă vre o dată ne cazi în mină, murmura Canadianul, aceste cuvinte îţi vor scăpa viaţ«, căci şi în noi se va ridica a-tuncl vocea conştiinţei şi va implora mizericordia.
Interesul principal se concentrează asupra vînătorilor alpini, zuavilor şi trăgătorilor algerieni.
împăratul poartă uniforma roşie de colonel de cazaci, cu căciulă de astrahan şi marele cordon al Legiunel de onare.
Cînd împăratul, care era călare, şi împărăteasa care a rămas în trăsură cu d-na Faure urmaţi de un strălucit Stat-Major frances şi rus, trec în faţa regimentelor, musica acestora cînta imnul rusesc, apoi Marselieza. — Mulţimea scoale aclamaţiunl entusiaste.
După revistă, Ia ora unu, generalii Saus-sier şi Billot se pun In capul trupelor şi defilarea începe în ordinea următoare : corpul al douilea, trupele alpine, trupele din Algeria; defilarea infanteriei s’a terminat prin corpul al 7-lea şi infanteria de marină.
In tot timpul defilării mulţimea aplaudă mult fără întrerupere şi strigă: trăiască Ţarul.
Toată artileria întrunită a defilat apoi în galop: apoi, cele 4 divisiunl de cavalerie în galop mare.
La două şi ’/< toată cavaleria, 100 de excadroane, se înşiră în faţa tribunelor şi execută o şarjă minunată.
După aceasta toate fanfarele sună, Ţarul salută trupele, apoi acestea se dislocliiază, pe cînd mulţimea se amestecă cu ele şi a-clamează încă pe soldaţi.
Generalul Billot a primit de la Ţar portretul său înconjurat cu briliante, pentru a fi purtat la glt.
Dejunul. — Toasturile.
La dejunul oferit în onoarea Majestăţilor Lor ruseşti, d-l Faure a ridicat toastul următor:
„ta Paris, Majestăţile Voastre aă fost aclamate de naţiunea întreagă, la Cherbourg şi la Châlons Ele aii fost primite de ceea ce ţine mal mult de inima Franţei: armata şi marina sa.
„Armata franceză salută aci pe Majestatea Voastră. Din cauza deselor aniversări ale gloriosului lor trecut, marinarii şi soldaţii francezi schimbă cu fraţii lor din Rusia dovezi de cordialitate şi urări.
„Azî, în numele armatei şi al marinei franceze, rog pe Majestatea Voastră să primească, pentru armatele sale de uscat şi de mare, afirmarea solemnă a amiciţiei noastre nestrămutate.
„Beatt pentru armata şi marina rusească ! Ridic paharul meii în onoarea Majestăţilor Lor împăratul şi împărăteasa."
Ţarul a ciocnit atunci paharul sătt eu a-cela al d-lul Faure.
împăratul răspunde :
„In portul Cherbourg la sosirea noastră am putut admira escadra franceză ; azî, în ajun de a părăsi frumoasa d-voastră ţară ne-am dăs fătat cu spectacolul militar cei mai impuoător, asistînd la revista trupelor franceze pe terenul obişnuit al exerciţiilor lor. Franţa poate fi mîndră de armata sa.
„Aveţi dreptate să ziceţi, domnule preşedinte, că cele două ţări sunt legate printr’o amiciţie nestrămntată, precum şi între armatele noastre există un sentiment adine de confraternitate de arme.
„Ridic paharul mett în onoarea armatelor d-voastră de uscat şi de mare! Beau în sănătatea Preşedintelui Republice! franceze".
Plecarea
Suveranii ruşi art plecat la 6 ore seara, aclamaţi în mod viii de mulţime. In momentul plecării Ţarul şi d-nu Faure şi-afl strlns mina apoi’s’art sărutat.
ŞTIZti DIVERSE
Crime.—Delicte. — Acciden te.—In tîmplărî
DIN CAPITALĂ
Criminal din gelozie.—Individul N. Mân-ciu, hoţ de profesiune, Întreţinea de mal mult timp relaţiunl amoroase cu Dumitra Ioana din strada Raionului.
Amanta insă, rărt nărăvită, intră în dragoste cu un alt individ, Florea Teodor, cu care înşeală în mod regulat pe amantul sărt.
Erl seară, Manciu se duce fără de veste Iu strada Raionului şi aci surprinde pe concubină cu rivalul sărt Florea.
Turbat de mtnie, Manciu scoate un cuţit şi trage o puternică lovitură în piept a-mantel trădătoare, lăsînd’o moartă pe loc.
Asasinul a fost arestat, iar cadavrul Dumitrei a fost transportat la Morgă pentru a-I se face autopsia.
Furt.—Rada Florian din strada Sabinelor 28, s’a introdus astă noapte pe fereas-
Olivier strînse cu tărie mina prietenului sărt.
—	Cît eşti de bun Dick, îl zise el.
Cu toate acestea, răspunsul persoanei străine le ajunseră la urechi tot atît de clar :
—	Bagă de seamă, domnule, zisese necunoscutul, cadavrele n’afl consciinţă şi nu vel fi tntîiul căruia consiliul superior va aplica deviza : Perinde ac cadaver!
Aceste cuvinte art fost pronunţate cu un ton ridicat şi sarcastic:
—	Cunosc această voce, zise Olivier, de sigur nu este întiia oară cînd o aud.
—	Şi mie îmi face aceeaşi impresiune, răspunse Canadianul.
—	Este curios, adăogă la rîndul sărt Laurent, dar ca şi voi aşi jura pe ori şi ce că acest accent poruncitor şi hotărît a mal venit la urechile mele.
—	Nu ne înşelăm de loc, suvenirurile mele se redeşteaptă, răspunse Canadianul, aduceţi-vă aminte de noaptea în care am fost prizonieri la Dundarupl...
—	Ah ! omul mascat, esclamă Olivier cu un cutremur involuntar, tot aceeaşi fiinţă misterioasă!
Aceste clte-va cuvinte fură schimbate între prizonieri, pe cînd ascultau înainte con-versaţiunea care continua lu afară.
(Va urma)
8*A DESCHIS
BĂILE REGALE
IUN PALATULKFOKIEI BVEEfAHDVE El. ISA BETA
Din noii amenajate fl aprupriute pentru cea mal mare satisfacere a onor. public.
Pe lingă băile de apă caldă, aburi şi plşclnă, în curînd se va deschide şl secţiunea de H1DBOTHEKAPIE după cel din urmă sistem, adoptat în oelc mal mari stabilimente de băl din Europa.
Apa e ife foronre
IURECŢIVKEA
EPOCA
3
tră in apartamentul d-lui Milan Oser din strada Toamnei 40 şi i-a furat mai multe obiecte de valoare şi o mare cantitate de haine.	*
Hoaţa a fost prinsă de agenţii poliţiei şi arestată.
Abuz de încredere.—In 'urma circulărel dată de parchetul tribunalului de Brăila, poliţia de siguranţă urmăreşte pe un anume N. Glaserman, funcţionar în casa de bancă I. SchOnfeld din Brăila, care a furat de la patronul săQ un cec In valoare de 2700 de lei şi a dispărut.
In urma cercetărilor făcute, s’a constatat că cecul In cestiune a fost schimbat la casa Marinoroscli din Bucureşti.
Autorul acestui abuz de încredere insă, nu a putut li descoperit piuă acum.
DIS TARA
Incendiu.—Se lelegrafiază din T.-PaşcanI că erl seară, De la orele 10, un incendia puternic s’a declarat In centrul oraşului, dis-trugtnd în mal puţin de două ore 7 case şi prăvălii.
Focul nu a putut fi localizat de cît despre ziuă.
Pagubele sunt mari.
Oinoriţî de o ghiulea.—Iu ziua de 26 c. şease lucrători din comuna CucaMăcai, judeţul Argeş, veneaU din Afumaţi pentru a se angaja ca tăelori la pădurea Bănesel. Pe drum el găsesc o ghiulea in mijlocul şoselei.
Doul dintre dînşil, Nicolae Ilie şi Matei Buzatu i-afl proiectilul şi îl desiac pentru a scoate pulberea dintr’insul.
Imprudenţii ţărani pe cînd eraU ocupaţi cu desfacerea proectilulul, aveaU ţigările în Igură; unul dintre el scăpă ţigarea pe ghiu» ea şi focul se comunică imediat prafului de puşcă care face ca proectilul să facă explozie.
O sburătură a ghiulelei a ucis pe loc pe locuitorul Nicolae Tâuase Paraschiv, alţi trei sunt foarte grav răniţi.
El sunt internaţi la spitalul Filantropia. Starea lor inspiră serioase Îngrijiri.
DIX STREIXÂTATE
Fii paricid. — O crimă spăimînlătoare a cauzat o vie emoţiune în oraşul Tourcoing din Belgia.
Un lucrător boiangiu, numit August Schmidt, In vîrstă de 36 ani, locuind In str. Civier, se sculase de dimineaţă şi era gata să plece la lucru, cînd, sub un pretext fără nici o importanţă, începu să se certe cu bătrina sa mumă, numită Mariana Vaude Wynckele, în etate de 70 ani, de origină belgiană. De la injurii fiul denaturat ajunse îndată la lovituri; loviturile ne părîndu-I îndestulătoare, mizerabilul apucă un cuţit şi ’l împlîntă în gîtul mamei sale, care căzu scăldată în sînge. Artera carotidă fusese tăiată pe dată; moartea fusese instantanee şi nenorocita căzuse fără a scoate un strigăt măcar. Lovitura fusese atît de violentă în cît rana avea o adincime de ciţl-va centimetri. După făptuix-ea crimei s’a dus de s’a culcat din nod.
Vecinii observînd că bătrîna nu deschide ca de obiceiu ferestrele, pătrunseră in casă, unde văzură cadavrid nenorocitei în mijlocul unei bălţi de sînge.
Schmidt a fost arestat; la interogatorul ce i s’a luat a răspuns în mod cu totul inconherent.
Se crede că paricidul a comis crima în-tr’un acces de nebunie furioasă, căci nu se bucură de toate facultăţile sale. El a fost deja internat în timp de doul ani în asilul de alienaţi din Armentieres.
O lume imensă a staţionat înaintea casei unde s’a comis crima, comentîud sinistrul eveniment.
ULTIME INFORMATIUNI
Regele Serbiei în Bucureşti
Iată amănuntele privitoare la sosirea şi primirea M. S. Regelui Alexandru al Serbiei în Romînia:
Miercuri, 16 Octombrie, vaporul romîn al Regiei Monopolurilor Statului Principele Carol se va duce la Belgrad.
A douazi.Joul 17 Octombrie, Majes-tatea Sa Regele Alexandru se va îmbarca pe vapor şi va porni spre Giurgiu, unde va sosi Vineri 18 Octombrie.
La Giurgiu Suveranul Serbiei se va urca în trenul regal ce va sosi în Bucureşti Vineri 18 Octombrie orele 3 d. am.
La gară va fi întîmpinat de toţi membrii curţei regale, cari vor conduce pe augustul oaspe la Palat.
Pe la orele 4 Regele Alexandru va acorda audienţe şi va primi personalul legaţiunet.
Seara prins de gală la Palat.
¥
Simbătă 19 Octombrie Regele Alexandru, însoţit de Suveranul nostru, va vizita diferitele noastre instituţiunl militare şi de cultură.
La orele 12 dejun la Palatul de la Cotrocenl. După amiazl vizitarea fortului Chitită şi apoi plecarea la Sinaia, tinde Suveranii vor sosi pe la orele 5 sau 6; seara prins la castelul Peleş.
*
Duminică 20 Octombrie vizitarea împrejurimilor Sinaei.
La orele 12 dejun oferii de către A A. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria.
După amiazl plecarea prin Predeal-Pesta la Belgrad.
*
Cauza pentru care M. S. Regele Serbiei nu vine prin Verciorova, ci cu vaporul plnă la Giurgiu, este că tînerul monarcli e de un temperament foarte nervos şi suportă cu greu călătoriile mai lungi cu trenul. Distanţa Belgrad-Bucureştl e drum de cale ferată 22 ore.
D-nil Duin. Sturdza şi general Budişteanu pleacă deseară la orele 11 la Galaţi şi-apol la Sulina, pentru a a/.ista la manevrele navale.
Nici pînâ astăzi—cu toate soma-ţiunile ce i s’aQ făcut—Steinberg nu a achitat taxele de accize pentru mărfurile ce s’au mal găsit în aşa zisul întrepozit din Calea Văcăreşti No. 142.
Dl. Melissiano nu vrea să ştie de hotărlrile d-lul Solacoglu şi tărăgă-neşte lucrurile, căci alt-fel nu poate, de oare-ce Steinberg îl arelamînă.
întrebăm pe dl. Primar cînd are de gînd să pună capăt acestei atitudini revoltătoare a cinstitului Melissiano.
Un nou scandal la Sf.
Sinod
Sesiunea de toamnă a Sf. Sinod urmează să se deschidă Marţi, sub preşedinţia Mitropolitului Io-sif al Moldovei.
Se afirmă însă, că Mitropolitul Moldovei refuză de a veni la şedinţele Sinodului, de oare-ce este foarte supărat pe Episcopii Ti-muş şi Partenie, cari în calitate de locotenenţi mitropolitani, au lucrat fără a băga pe I. P. S. Sa în seamă.
Toate stăruinţele depuse pe lingă Mitropolit să vie în Bucureşti,
au rămas pînă acum zadarnice.
*
* *
Şi dacă Mitropolitul losif va perzista în ideia sa, atunci se va produce un nou scandal asupra cestiunei: cine va prezida şedinţele Sinodului P
Constituţiunea bisericească şi erarchia episcopală prevede că în absenţa celor doui Mitropoliţi, şedinţele Sinodului urmează de drept să fie prezidate de Episcopul de Rîmnic.
Cum însă actualul Episcop de Rîmnic, d-l Ghenadie, este dat în judecată pentru falş şi pentru i-moralităţî, mare parte a prelaţilor sunt hotărîţi a se pune din noii, în grevă în cazul cînd Ghenadie de Rîmnic va fi chemat să-i prezideze.
*
* *
Pentru a evita acest scandal bisericesc, guvernul vrea să silească pe Ghenadie de Rîmnic să ceară, concediu. In acest caz însă, preşedinţia Sinodului revine de drept, conform constituţiei bisericeşti şi ierarhiei episcopale, Episcopului de Roman.
Dar nici cu această preşiden-ţie, adică cu preşidinţia Episcopului Ieronim, prelaţii nu se pot împăca şi sunt hotărîţi a nu se întruni.
Suntem deci în perspectiva unui nou scandal bisericesc, graţie infamiilor comise de guvern prin detronarea ilegală a Mitropolitului Primat Ghenadie.
D-şoara Elena Buznea, profesoară la externatul secundar de fete din Iaşi, va li numită directoare a azilului «E-lena Doamna» din Capitală.
D-şoara Buznea este una dintre distinsele profesoare ale corpului didactic.
D. Gogu Cantacuzino a plecat azi dimineaţă la Sinaia.
La primă-vară, cinci vapoare ale serviciului nostru maritim comercial, vor servi traficul între Brăila
si An vers.
%
Giga Lăţescu, fiind graţiată de restul osîndel, a fost liberată din penitenciarul Plătăreştf.
Cursurile şcoalel comerciale din laşi au fost suspendate, din cauza epidemiilor ce bîutuie în oraş.
Biuroul de expediţiune de pe lingă Vama-Postă, va trece cu începere de la 1 (13) Octombrie, sub administraţiu-nea oficiului postai central, care a luat disposiţiunl de a aduce Îmbunătăţiri reale acestui serviciu pentru înlesnirea şi mulţumirea publicului.
Pentru domnul director al poştelor şi telegi aţelor.
Abonatului nostru C. lonescu din calea Rahovel No. 150, nu i se duce regulat ziarul ; rugăm a se lua măsuri de îndreptare.
Ancheta de la Primăria laşi
Apa
Cititorii «Epocei» cunosc mersul anchetei şi constatările făcute,—ele pun administraţia comunală într’o tristă lumină.
Ancheta s’a continuat şi Marţi, 24 Septembrie, cînd comisiunea a visitat capta-ţiunile şi galeriile construite pentru aducerea apel în oraş, cum şi noul abatoriu.
Nu s’a visitat de cît o singură galerie, din cele trei existente : la una comisiunea n’a mers, iar la ceaTaltă a fost imposibil de a se scoborî, ceea ce revine cu a zice că comisiunea n’a constatat nimic.
Boasagiul primitiv al primei galerii a a-tras atenţiunea comisiunel. Bradul care a-coperă zidurile galeriei este aproape putred şi apa,—în loc de a se scurge în colector,—pifteşte printre scîndurl.
La galeria în care comisiunea nu s’a putut coborî s’a dovedit un debit mal mic de cît acel notat de inginerul comunei: In loc de 100 m. c. pe zi s’afl găsit numai 60 m. c.
Chestia pitarilor
Miercuri comisiunea de anchetă a chemat înaintea sa numeroşi pitari (brutari), pentru a’I întreba asupra ştrafurilor, la cari ar fi impuşi, în mod ilegal, din partea administraţiunel comunale. «Epoca» în numărul său de la 26 Septembrie a vorbit despre această acuzaţiune ce se aduce o-norabilel administraţiunl a comunei laşi: se pretindea că fle-care pitar era obligat a plăti o sumă fixă unul înalt personagiu de la comună, sub ameninţarea de a vedea retrăgindu-i-se autorizaţiuuea, dacă nu s’ar 11 executat.
Comisiunea, mulţumită intervenţiei poliţiei, a ascultat un destul de mare număr de pitari, totuşi —graţie aceleiaşi intervenţii—u’a putut constata nimic.
Toţi pitari), despre cari se spune că e-rati ştrăfuiţl, şi anume :
Osias Goldman din vale de tîrgul Cucului,
Haim Marcu Goldenberg din strada Nicotină,
Fraţii Schtvarz din Păcurari,
Smil Baraş din strada Caza Vodă,
Moise llaim Şloim din strada Socola, aduşi de epistah. Ia primărie au declarat că nu ştiu nimic şi eă u’au fost nici odată supuşi vre-unui ştraf ilegal din partea administraţiei comunale.
Cum vii fi raportul ?
Din cercurile autorizate, transpiră zvonul că muşamaua naţională se va întinde şi asupra acestei afaceri, ca’ şi asupra tu-lulor celor ,1’alte ivite In scurta vreme de la venirea liberalilor la putere.
Inspectorul Giani, într’un acces de sinceritate, provocat de o lungă vizită într’o oare care boltă rece, a declarat că totul se reduce la lipsă de seriozitate, provenită din inexperienţa administraţiei comunale.
Aceasta este formula sub care vor fi îmbrobodite şi afacerea mobilelor teatrului, în care s’a comis un talş şi s’a violat legea comptabilităţiî statului şi chestia rechizitelor teatrale, în care tovarăşii Finke şi Ostapovicî cîştlg sume respectabile, în dauna comunei. Tot «lipsă de seriozitate» este şi contrabanda (de lemne, în care s’aă deschis credite particularilor în averea comunei, precum «provenite din inexperien-ţa» administraţiei comunale sunt bagatela de 20 bani la m. p. oferită lui Angliei Christea pentru pavagiul stradelor. «Ies frais de voyage» a d-lul Chaigneau, etc. etc.
Aiurea, în altă ţară—şi chiar la noi sub un alt guvern—cu moravuri'-ceva mal ridicate şi cu opinia publică mal desvoltată, această «lipsă de seriositate» şi această «inexperienţă» se numesc alt-fel.
întrevedere cu d. Glieorgliiau
D. Gheorghian regretă cele înttmplate la primărie. Cinstea d-sale se revoltă la ideia că sub administraţia sa s’afi putut petrece chiar «micile ueregule» — cum numeşte prefectul de judeţ isprăvile de la primărie.
D-sa nu vede Insă nici necesitatea intervenţiei parchetului, nici nevoia unei di-solvârl a consiliului comunal.
Mal are un regret d-l Gheorghian : acela că n’a primit d-sa primăria şi se simte cu deosebire itatat cînd cine-va II vorbeşte de o viitoare alegere cu o listă liberală în cap cu d-sa.
Pînă la un asemenea problematic moment însă, fostul ministru de domenii al lui Ioan Brătianu se mărgineşte a regreta pavilioanele metalice de la abatoriâ, faţă cu lipsa de îngrijire a edililor noştri pentru oameni.
— Numai tata Noe, spune cu haz d-l Gheorghian, a făcut cum face primăria noastră : a luat dobitoacele în corabie şi a lăsat oamenii să piară.
Şi eu am făcut haz, numai nu ştiu dacă şi ideia este practică, de oare-ce ispravnicul vrea să mute pavilioanele metalice în o-raş, cee-ce e puţin cam american.
Diferendul Ghica-Scorţescii
«Epoca» a anunţat cea întîl dintre ziarele bucureştene provocaţiunea la duel a d-lul Scorţescu de d-l E. Ghica, ajutor de primar.
Martorii celui dinţii opiiiînd că clientul lor nu poate fi obligat a da satisfacţie pentru articolul incriminat, d-l Ghica s’a văd ut obligat a adresa o serisoare, tipărită în fol volante, adversarului sătî.
Prin acea scrisoare d-l Scorţescu este viu atacat: i se conferă epitetul de «laş ordinar», menţiunea că «la oameni de specia d-sale nu se dau duşuri, ci palme».
Scrisoarea aceasta face In momentul de faţă, obiectul tutulor discuţiunilor, iu aşteptarea hotărîrel definitive a ambilor beligeranţi.
BULETIN ECONOMIC
(Raportul SemaphoruliiX de Brăila)
Brăila, 27|9 Octombrie 1896.
Piaţa azi mal animată la grîne, din cau-sa eă sunt multe încărcări de complectat şi s’au plătit grlnele cu fr. 30/40 de vagon mal mult.
Orzurile şi secărurile asemenea mal feime, dor cu preţurile neschimbate.
Sub-semnaţii ’şî permit a face cunoscut onor. public că S’A DESCHIS localul
CONTINENTAL LUNCHEON BAR
anexa hotelului Continental din Bucureşti, Calea Victoriei vis-a-vis de Teatru. Cu deosebită stimă, TEMBBICMI & BEftTSVMM
comunicări
Suntem informaţi că înscrierile la Instituhil Familia din str Italiană 5, sub direcţiunea d-nel AlexandrinaPappoudoir, reautorizat conform noului regulament cu ordinul No. 7505, se vor primi încă pînă la l Octombrie.
* *
*
Pentru ca publicul să fie călăuzit şi informat din ziare de tot ce-1 interesează, ziarul nostru a înfiinţat in pag. IV rubrica anunţurilor mici.
Cititorii sunt rugaţi să dea atenţiune acestei rubrice.
*
* *
Persoanele cari doresc să facă un mic anunţ de orî-ce nalură, la rubrica micilor anunţuri din pagina a patra a Epocei, şi nu voesc să se prezinte în persoană la administraţia ziarului, slnt rugate a trimete textul prin poştă şi a cere răspuns prin Corespondenţa ziarului (tot din acea rubrică) costul in-serărel anunţului, — pentru care se va trimite la domiciliu încasatorul Epocei.
Se mal face cunoscut tuturor stabilimentelor de spectacole a trimete zilnic la adresa administraţiei Epocei, afişul de zi, spre a se complecta cu îngrijire rubrica respectivă.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Domnii abonaţi a căror abonamente expiră la 1 Octombre a. c. sînt rugaţi ca pînă la acea dată să bine-voiască, în caz de re-înoirea abonamentului ce aă, să înainteze costul pentru a nu suferi vre o întîrziere saă Întrerupere a ziarului.
mi in /, io a im iii »
A apărut de sub tipar: «Tutunul», de dr. Maximilian Popovici, şeful laboratorului de chimie al Regiei Monopolurilor Statului, cu următorul cuprins:
Consideraţiunî generale. Istoric. Consi-deraţiunl generale din punct de vedere geografic, comercial şi economic. Producţiunea tutunului in Romînia. Producţiunea în Europa şi pe glob. Consumaţiunea şi imposi-tul pe cap în diferite State din Europa.
Istorie naturală. Specii. Varietăţi. Varietăţile cullivate în Romînia.
Chimia tutunului. Compuşii minerali şi compuşii organici.
Cultura tutunului. Clima, terenul, asola-inentul, îngrăşămintele, prepararea terenului, alegerea varietăţilor.
Producerea răsadurilor. Răsadniţe calde şi reci. Săinănarea şi îngrijirea răsadniţelor. Transplantarea răsadurilor. îngrijirea plantaţiunilor. Inimicii tutunului pe cîmp. Recolta foilor. Producerea seminţelor.
Tratamentul technic al tutunului. Dospitul, înşiratul şi uscatul foilor. Sistemul de uscat la noi. Useătoria. Producţiunea şi venitul brut pe hectar. Rentabilitatea culturii tutunului. Cultura pe întinderi mari.
Fermentaţiunea.
Anexe. Fabricarea estractulul colorat din tutun. Fabricarea săpunului cu estract. E* senţa incoloră. Hîrtia de ţigarete.
***
A mal apărut broşura : Limbile clasice trebuesc şterse din programul învăţămîn-tulul secundar, de d. profesor S. Nictdes-cu-Brăiliţeanu.
Circul Regal Romîn
CESAR SID0LI
a fost la Brfin, Cracovia şi acum se află la Lemberg, unde, cu cel o sulă de cal şi o sută cincl-zed artişti de primul rang al săi, a obţinut şi obţine necontenit cele mal mari succese.
In curind va veni în Bucureşti, unde va da obicinuita serie de reprezentaţii.
A nu se confunda prin urmare a-cest mare circ, cu circul George Sidoli, care se află actualmente în Capitală.
Casa de Sânatate
Institut din noii reorganisat 51, — Strada Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boulelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi clironice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—1Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă loeueşte în institut. Discreţiune.— Tratament special al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic sad specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
Consultaţiunl în fie-care zi, pentru boalele interne şi syphililice de la 10—12 p. in.
Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.__
„Policlinica*6
Strada Amteneasica 20
Consultaţiunl gratuite iu toate zilele afară de Joia şi sărbătorile : de la 8 — Oboaie de pete venerice.
» » 101/»— ll'/j bnale de copil.
» »	1V»— 2'/» chirurgie şi boale de femei.
» »	2 — 3 boale de gît, nas şi urechi.
Joia la aceleaşi ore consultaţiunl a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei.
Se va deschide la 16 Februarie.
Duminecă 29 Septembrie
Mari alergări de biciclete
La VELODROMUL ROMÂN de pe şoseaua Kiselelf, Rondul al I'I-lea
WJIax Reheis
Cel mal tare alergător bavarez, care a bătut chiar pe Reininger şi Goesse, va lua parte Împreună cu cel mal buni velocipe-diştl din ţară.—începutul la orele 4 p. m.
X O l T A T E !
CURSE DE QUADRUPLETE
Scliimb şi vîihI eftin
CUMPĂR
UUMPĂK	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre tine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde.
La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vtnzătorl.
BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE
LEON WEISSBLIJTH
Bucuregtl, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat al Poştei
Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meO în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, eu pietre fine, precum : briliante, cmante, rubine, safire, smarande, perla, etc.
Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Pauţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Maro depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garanlînd pentru exactitatea Jor.
Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyirile cele mal reduse.
W. STAADECKER
Furnisorul M. S. REGELUI
al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agricultură
PLUGURI Universale „SACK“
de oţel, ultima construcţiuno
PLUGURI Polibrazdare „SACK“
de oţel, construite după un noii sistem forte avan tagios
SEMANATORE prin împrăştiere
—de fer şi oţel—
SEMĂNĂTOARE IN RENDURI
Sark de oţel şi americane Havana
TRI0ARE „M A Y E R“
de toate mărimile
Vinturătoare No. 5
ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel mal ales
Grape flexibile şi fixe
— ile oţel —
Petre de Moara
ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Laferte s/ Jouarre
Mori de fer „Ruston‘,
PIVE DE POSTAV
Orî-ce fel de unelte şi maşini agricole
Expoziţie permanentă
Strada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă 6
Doctorul Gr. A. Ţaranu
Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare.
Strada Băncei Naţionale
colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Hugo.
Consultaţiunl dela 4l!% pînă la 7. p. m : pentru dame de la 3—4
Dn' STER IE N. CIURCU
IX Polikangasse—No. 10. Viena
Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
Doctor MÎBrOH
ASISTENT DE PROFESOR
Medic la clinica boalelor de piele
şi sifilitice din spitalul Colţea BUI.EVARDUL CAROL, 74 ConKiiltaţiimi de la 1 — 4 p. m*
D-torul ORJESSCU
Specialist pentru boale de nas, gât §i urechi
Relntorcîndu-se din streinătate, reia con-sultaţiunile de laŢ'/a—4 p. m. în toate zilele afară de Duminici.
Strada Vănaeî 19,
d-sa d-TSOPHIE satihover
Dentist» pentru «lume şi copii
Strada Umbrei 4
Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m.
i|C A nrilfl AT cu Începere de la 23 A-
UL AntllUn I prilie 1896 moşia Vir-ţoapele de jos din judeţul Teleorman.
Ase adresa d-lul G, Robescu, Galaţi.
Efurnisorul dome-niulaî Coroanei şi al agrictdtorîlor fruntaşi din tară
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pini U 10 publloaţfl 80 banî linia pentru fle-care daţi, fi ia la 10 in sus 20 bani linia.
Spectacole
Teatrul Auţlonal. Duminici seara se ta juca «DeaUa* pieai în 5 aote de Alexandru Dumas, fini,--traducere de d. Dumitru Stinoescu. Cu această oeaxie se va pune în vîn-zare in seara reprezentaţiei traducerea acestei pleee, apărută in «Biblioteca pentru Toţi,» editura C. Muller.
r
erm romi tui. Deschiderea Luni 14 Octombrie 1896.
Teatrul Uugo. Deschiderea Joi 3 (15) Octombrie cu teatru de varietăţi. Artiftll cari debută la Prima Repre-sentaţle
Wlcolan» KAI FMA.VV
Cel mal renumit Biciclist din lume ; 140 deooraţiunl de anr Mile JTA.MTA BAUDOT!
tfTOlLH DK PARIS
Mile BELOJTti
Ointăreaţă franceză fi mando-liniată
Cuartetul TRILBTH
SogUfih Bang aud dan*© MUr D’EBTREB Clntăreaţă Internaţională Trapa XAKVELbT
Acrobaţi
MICHAILEJTKO
Trupă rusă, clntece fl dansuri
Tronpe ALFFRIAO
Gimnastici fl Pantomlue Mile FBUU'ET
Dansuri caracteristice Mile FANTA8CA UNDA Cea mal bună oîntăreaţă germană actnală EDGAH JOSE»
(Original negru) Rxcentrlque Musloale Orchestra din etrelnătnte sub conducerea renumitului şef de orohestră
D. Ed, HY/A Straumm
Preţurile JLocarllor:
lei fl ; Promonoir lei 2.
Loja lei 25 ; Fauteull reservat
Biletele se află chiar de acum spre vtuzare la Hali de L’IndŞpenA&nr* Roumoine fl seara la casă.
_______________începutul la 9 ore itcara precis______________
Vineri 4 (Ifl) Octombrie 1800 Reprezentaţie oxtra-ordinară eu program ochitnbat
reatrul Liric, Deschiderea
\ircut Cea ar SidoU. Ya sosi in curind.
|jM fltidoil. In fle-care seară representaţlunl va-
sala Brayadtru. Concert Peters.
\afe Naţionala. Orchestra Rublnşteln îşi va începe ^concertele la
Peafras! Dacia,
Oferte şi cereri de locaţiunl
Se caută o casă aănătuasă ou 3 oamere, bucătărie, pivniţă, nu departe de centrul oraşului şi nu mal scnmpăde 1000 lei. Adresa la administraţia acestui ziar sub Iniţiala U*
Cereri şi oferte de serţicifl
g* eere 0 ^servltoare^ în casă si la douî copil
La magazinul da mode Blmon Y. R. calea Victoriei 31 3e caută o lucrătoare mediată.
Vînz&rl şi cumpărări
Hafetul Ct D. Bădulrucu din Giurgln se vinde de bună voe. Adresa Sofle Bădulescu, Bucureşti, Str. Primă* verei No. 40.
închirieri
De închiriat a oasă mare în strada Lustrului No. 7, cu bae, sonerie, gaz, apă, grajd, grădină.-Pentru informaţiunl la d-nn Yladlwir, strada Regală No. 8.
Corespondenţa ziarnlui
Botoşani. Baron C. Rog acriţi pe cîte o faţă.
Şport
Velodromul romln (Sosc.u» Kinselef rondul II), Duminici 2» Septembrie, muri alergări de blolclete. Va alerga fi -Mai Rebela-, campion bavarez premiat.
Hipodromul Btinrooa. La t) fl 13 Octombrie. Don* mart alergări de toamnă.
Informaţiunl ntile
Se caut A o pensiune—adică casă, masă şi Îngrijire, pentru un tînăr funcţionar. A se faoe cunoscut preţul lunar şl adresa la administraţia ziarului sub iniţialele A, B.
Firme recomandabile
Acorduri de piano
S. Panlman, Bulevardul Elisabeta, G4.
Agenţi de publicitate
David Adania, str. Carol 01; Carol Schulder, str. Labirint 4 ; Bmil Melber, calea Moşilor 17».
Fotografi
Franţa Duschek, str. Franklin 6.
Tipografi
S. Fauker, str. Clemenţei No. 8, în curte.
Librarii şi Papeterii
Muller C. calea Victoriei, ?8.
-Biserica Albă» calea Victoriei, 83. Louis, calea Victoriei 53.
Bărbieri
Băi
9’a deschis Băile Regale din palatul Eforiei, Bulevardul
Elisabf ti
Adrese
Advocaţi
Chebapcea D., Plantelor, 38,
Obosky Btan, Olari, *J,
DJseaou C., Colţeî, 60,
Uiott C.f Corabia tO.
Ghlţă Ioan, Cîmplneanu, 48. ioncHcu Takr, Cătunului, î?.îf Maioresou Titu. Mercur, 1,
Misir B., Fîntînel, 20»
Ba nu f«'., Romană, 03,
BIUBOUL ADVOCAŢILOR G, PAIVU mi ALEX. PA ŞTIA
Bir. Biserloa Knel, 12 8—11 dimineaţa ; 2—6 după amiazl.
Predeson Btavrl, Chelul Dîmboviţei,
Procopesou N.. Boauue, 40,
Bfetescu I, P., Mircea-Vodă, 23.
D. R, Homnettiy *tr, Biserica Atnzei, 13,
Doctori
Dr. Miron, asistent de profesor, medic la clinica boalelor de piele şl sifllitloe din spitalul Colţea. Bulevardul Carol No. 74. ConsultaţiunI de la 1—4 p. m.
Bibliografii
A apăratt
NIXCKIi K
Poesil de Radu D. Rosetti
Doina lui Kaţiu, cîut patriotic, cuvinte de Viorica Mag-du, muzica de tenorul Gheorghe B. Vasiliu, op. fll. Preţul 1 franc 60 bani safl 80 cr.
<0rîng» şl «Lumi»
Versuri, T. Duţescu Duţu.
Arendări
Moşia Vîrtoapele do Jos din judeţul Teleorman. A se a-dresa la d-nu G. Robescu, Galaţi.
IV. GRICtORESCU
43, Calea Victoriei, 43
vis-â-vis de cofetăria Capşa, Bucureşti
Aduce’la cunoştinţa onorabilului public, cft in atelierul meii se con-”*** fecţioneazâ încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte > gata cu preţuri moderate.
N. B. Pentru conservarea încălţâmintelor recomand veritabila Crema-meitoniană neagră şi culori din fabrica
«BROWÎÎ fji SON
din Londra: Feriţi-vâ de contrafaceri.
(108)	(25-6)
Vechiul ISirou pentru Vîn-znrea de Potroieu din Str. Regula Vo. O »’a redeschis «lin noii.
Am onoare a vă recomanda petrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat.
Serviciul în Bidoane de dte 5, 10 şi 20 Litrurl.
Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă cnrle poştală şi expediem imediat la domiciliu.
9 Strada Regală 9
112	30-5
L
TURNĂTORIA DE FIER
FABRICA
COMETUX.1*
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidinger, Parigine, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vnlcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Depozite In provincie: Iaşi. la d, Jacq-ues Davidovicl, strada Lăpuşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii str. Lipscani.
(103)	(70-10)
SOBE CALORIFERE BELGIANE
Unica specialitate in felul lor
Prin excelenta lor veplilaţiu-ne ati devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-niî doctori generali Theodori, dr. Măldâres-cu, dr. Varlam, ete.
Ati fost premiate la toate ex-poziţiuniie internaţionale, precum şi la cea din Anvers şi Chicago cu medalie de aur.
Consumînd puţin material atl un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vînzarea sobelor se face cu condiţiune ca In cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Singurul depozit pentru Ro-mînia al casei Deqnenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
jMarcus Littmann S-sor I "Wappner
Ol, CAI.EA VICTORIEI, 01. (VU-ft-vin de Episcopie)
La vechiul magazin de Lămpi se află:
Matliic dc bucătărie, llăî, Closete, (sistem tout a l’4gofit) 105	36-9
	*	
-		
Champagne DOI 9« Representanţ pentru Romînia A	EN i C" . FEIzI>MA]Vir Bucureşti.	Reims 26-12
FERESTRE Şl UŞI GATA
Cel mal mare depozit de
DUŞUMELE
de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de Ia IO1/* cenli-metre la 181/» centimetre lăţime 3 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor
E. LESSEL
Bucureşti,—Calea Plevueî 193.—Telefon
Adresa telegrafică. J.essel, Bucureşti.
(83)
(24-16
ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL
PA n SS-GA U A TÎ
Acest aparat este de o simplicitate oxtra-ordinarâ si I serveşte pentru distilarea vinului, mustului de mere, de pere, de prune şi de orl-ce fel de fructe. Cu el se poate I distila tescovina, drojdiele de vin sau orl-ce soiţi, precum J şi florile, seminţele şi orl-ce fel de plante mirositoare.
Se poate fabrica cea mal bună ţuică, shloviţă şi orl-ce spirturl. Acest aparat este cu mult superior cazonelor şi Alambicurilor obişnuite, prin aceia că produce saflj din o singură dată gradul cerut sati prin rectificare după j voinţă, >;n spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de con-
bustibil.	ntv-	HM
A se adresa d-lul GEORGES )x	r 1TJ? »
I A. CAKANFIT:, Galaţi, saQ la agenţii săi acrediiaţl din diferite ţări şi localităţi. Depoul general Bucuresci str. Doamnei 27 casa Bilcescn,
ie
înainte de a cumpăra orî-ce maşină agricolă sad industrială, Cercetaţi Marele ilepo^it (Ie Maşfne şi Unelte Agricole sad cereţi Catalogul ilustrat al casei
EVGEN1U
Reprezentant şt depozitar al renumitei faforici TH. FLATHEM din €*ermania
--- Bucuresci, — Strada Bibescu-Vodă, 1, 2, şi 4, — Bucuresci-
PLUGURI UNIVERSALE
de oţel perfecţionate. Pluguri cu 2, 3 şi 4 brăzdare; tot-d’a-una 400—500 pluguri în depozit
SEMĂNĂTOARE de tot felul, manuale în lat şi în rîndurl. VANTURĂT0ARE, THeid“ originale, în toate mărimile.
PIETRE DE MOARĂ FRANCEZE cea mal bnnă calitate, din Laffertă sous Jouarre
CURELE DE TRANSMISIUNE, Muşamale, Tot felul de Părţi de reservă, etc.
(108)
Pluguri Normale
Cele mal practice şi solide
GRAPPE, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurl şi cu dinţi de oţel. Mare deposit de Mori, pe postament de lemn si de fier, toate mărimile.
Instalaţiuni «Ie mori perfect automatice cu valţuri.
Garanţie absolută pentru soliditatea materialului şi buna f uncţionare a ori-cărei maşini.
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 27 Septembrie, 1896
| Cump.				Vlnd	
4»/o	Rentă Amortisabilă. . .	86	V*	87	V»
5°/o	» Amortisabilă. . .	99	•;«	100	V*
O O	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	toi 94	*/*	102 95	7« lu
6«/o	» » » 1890	95	3/4	96	‘n
6»/,	Scrisuri Funciar Rurale .	92		92	*/»
5»/o	» » Urbane .	88		88	V»
5 •/<.	» » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională.	82	*/«	82	V.
		1620		1630	
	» » Agricolă .	220	—	222	—
	» Dacia Romînia asig.	435	__	440	—
	» S-tea Naţionala asig.	455	—	460	—
	S-tatea de Co jstrucţiunl .	195	—	200	—
	Floriul valoare Austriacă.	2	10	2	11
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101	—
	» Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble hîrtie . .	2	05	2	75
Imprimarea eu mofinete duMu-cilindrict, din abriea Albert ă C!«, Franktnthal ai eu caroc-ere din fonderia di Utere fiinaoh din Frank-uri AIM-
Magasinul,,Helios“
2t Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
«MIRiru cu patent regulator noul model 1*90.
«Sirius» sunt de o cons-trucţiune solidă şi eleganta, cele nul higienice dînd o căldură plăcută şi temperata după dorinţa, care se obţine
firin <patent-regulator», care e deosebeşte de cele l'alte produse similare,
încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatra.
Mnşine fi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aer ian şi de spirt.	*•
Mare asortiment de lămpi de petrol.
Depozit general :
A
®
0
tt
fi

w,;;..
lto
R ECU i: IV 11 E R
Bucuresci 21 Strada Doamuel 21.
60-7
IXOUJ I>i : TOT
Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalnţiunea se poate vedea funcţionînd In biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata în rate triinestreale.
0 sită incandescentă Lei 1,50.
Un bec complect montat cn lumină Incandescentă pentru Baz aerian Leî 7.50.
Mal posedăm un sistem noO de tot de lămpi, foarte practic cu şi f&ril lumină incandescentă de atirnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «Gasstoff», care se transformă in gaz aerian-
Intreţinerea acestor lămpi e mal eftinâ de cit a lămpilor cu petrol cousumind pe oră 1 */« centime.
Un kilo de Gasstoff costă 30 bani.
Acest sistem de lămpi încă n’a existai in tară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu exista Societăţi de gaz aerian.
Ffrillt şl SC IIKI F
Bucuresci, Strada Smirdan, 8
(102) (60 | 12)
L» Typogratia «Epoca» se vinde hîr tie maculatura cu 45 bani Kilogramul în pachete de 10 kilograme.
mm MARE DEPOU
DK

Burlane de Basalt,
ŢEVE PE PLUMB,
FJSIt ŞI TUCIU	* i
Fort urni do cînojîă »^i cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciti pentru conducte de apă, scurgere, băl, tont ă l’egout, gaz, etc. la
IIAYS IIAIÎT
BUCURESCI, STR. BiSEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EGOUT
46
Şi pentru încălziri centrale
(100-89)
Bucurescl.^^a^teitojaaiac^şroiAii.Pjjţei- No. 3.