SERIA IL—ATOL H, No. 266. Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 28 SEPTEMBRE 1896. NUMARULJO bani ABOIinEKTFXE Iaeep 1* 1 şi 15 ale fle-cărellunl şi se p IA tete tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In fiuUfa şi dreinătat* prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In străinătate 50 lei Şase lunJ ... 15 » » » 45 > Trei hml . . . 8 » » » 13 » Un număr iu străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ RE» UŢIA No 8-STR.4JU CLEMENTEI—No. 3_ ______ APARE ZILNIC LA 5 ORE NUMaRUL 10 BANI ASUStnîRILE In Bucureşti şi judeţe «e primetc numai Ia Administraţie In streinitate, direct la admintetraţie şi 1* toate oBciile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia > » * III.........1.— lei * » » » II.........3.— * » Inserţiile şi reelamole 3 lei rlndul U» maăr rochi# tO bani ADaiKISTBAŢU -No. 8 STRADA CLEŢUCNŢKÎ — No .3 SEARA CU CELE DIN URMĂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI PUNEŢI-Î BOTNIJAI Ridiculul Sturdza—primus inter pares la colectivişti—continuă a compromite ţara prin linguşirile lui josnice, piuă şi faţă cu modestii gazetar! de la Testa. In primul interview de care se ocupă toate ziarele, acest nedemn a mers cu linguşirea către unguri piuă a ameninţa... pe Rusia! ba ceva mal mult... piuă a o de-considera, pînă a o trata ca pe o cantitate negligeabild, în combinaţiile sale politice. Dacă lucrul nu ar fi grotesc, de sigur că ar fi grav. „Noi liberalii, a zis voinicul „Sturdza, nu avem frică dc Rusia! „Numai conservatorii sunt munciţi de această teamă“ /... Textual. Şi probabil, că pronunţînd a-ceste marţiale cuvinte, micul om a trebuit să 'şl îndrepte spinarea •— din plecată ce era faţă cu redactorul de la Pester Llojd — şi să ia o atitudine provocatoare. Reptila impotentă ridică capul el turtit în faţa elefantului! Sturdza ne-a deprins de mult cu aceste nesocotinţe de limba-giu cari denotă cea mal perfectă inconscienţă sufletească. Acum un an—pentru a nu ne cobori mal departe—acest războinic ameninţa imperiul Austro-Ungar. Astă-zl să prosternează la picioarele tuturor gazetarilor de la Pesta. Nu e dc mirare, cit va dura, situaţia actuală Europeană, Sturdza să provoace şi să-şi bată joc de marele imperiu vecin. Mal la urmă, ce pierde acest om ? Nimic. Sturdza este foarte provocator faţă cu acel pe cari ÎI consideră de adversari îndată ce e în dosul unul stăpîn. Astâ-zî, stînd la spatele împăratului Austriei, dînsul îşi permite a insulta pe toată cea-laltă lume. Să se schimbe mîine situaţia europeană, Sturdza va fi cel mal plat valet al Rusiei. Acest mic greer, afirmă că noi conservatorii avem frică de Ru§î. Este şi adevăr şi minciună. Minciună, fiind-câ de vreme ce atit în opoziţie cît şi la guvern, noi nu am provocat imperiul vecin, nu avem de ce să ne temem ca partid. Represalii nu pot arca loc, neexistînd provocare. Adevăr, fiind-că noi tot-dea-una ne am dat seama de rolul imens ce Rusia a jucat şi poate juca in viaţa noastră de Stat European şi din această cauză am căutat să întreţinem bune raporturi, ort-care a fost §i poate fi o-rientaţia politicei exterioare a ţârei noastre. Austro-Ungaria deşi e sufletul triplei alianţe, aceasta nu o împiedecă de a avea relaţii bune cu Franţa şi chiar cu Rusia. Italia pînă în acest din urmă timp, sub guvernul lui Crispi, a căutat ca să joace rolul de pro-vocătoare faţă cu Franţa, rol pe care Sturdza pare câ'l invidiează. Astăzi Italia, prin oameni de Stat mal cuminţi, înţelege ce parte degrădătoare avea rolul pe care Crispi o făcea să-l joace. Astăzi Italia caută să'şl îmbunătăţească raporturile sale cu vecina sa Franţă, fără ca aceasta să însemne o schimbare în politica sa exterioară. Sturdza de la noi, continuînd cu politica de provocare faţă cu Rusia, politică inaugurată încă dc la 1888 (după căderea de la guvern), dovedeşte că nu-şl dă seamă nici de situaţia diplomatică inaugurată de cîţl-va ani, nici de spiritul mult mal superior care planează asupra relaţiilor inter-ternaţionale, chiar dintre ţările cari sunt menite a fi într'un moment dat adversare. Şi mal la urmă înţelegeam ca acest prim-ministru de tristă figură şi mal cu seamă de tristă meserie, să se exprime în sensul acesta provocător, faţă cu contele Groluchowski sau faţă cu un bărbat politic Ungur. Dar faţă cu un simplu redactor de la Pester Lloijd!... Este deplorabil! Repetăm cererea deja făcută colectiviştilor de bun simţ: pu- neţi botniţă şefului vostru, căci ne face de rîs! LAUDA ADVERSARILOR In sfirşit, d-1 Dimitrie Sturdza ne-a învăţat un nou mijloc—de altminteri foarte u-şor de pus în practică — spre a ne scăpa de funcţionarii cari ne displac. Era de obiceid înainte ca pe aceşti funcţionari, opoziţia să’I urmărească pas cu pas în toate amănuntele slujbei lor şi să nu treacă cu vederea cea mal mică neregulă, cel mal mic incident, fără să’l aducă la cunoştinţa publică. Sistemul acesta era copilăresc şi d-1 Dimitrie Sturdza ne dă acum altă reţetă, care se poate resuma în următoarea formulă : «Dacă ochit unui funcţionar displac opoziţiei, dinsa n'are de cît să’l laude şi imediat el va fi dat afară din slujbă». Aşa a şi procedat cu d-l Radu Sturdza, Consul general al ţârei la Constantinopole, şi d-1 Ministru de Externe nu s’a sfiit să’o declare printr’un act oficial, cu adresa 5629 emanată de la departamentul d-sale, care conţine următoarea frază: «Trebue să daţi dovezi nediscutabile că nu aţi avut şi nu aveţi cu d-l Ceaur-Aslan vre o re-laţiune care să’l îndreptăţească să facă lauda d-v. Adică, dacă d. Radu Sturdza, în loc să fie lăudat era înjurat de un membru al o-poziţiel, era considerat ca un funcţionar model ; dacă d. Radu Sturdza era zugrăvit de opoziţie ca un funcţionar necinstit, trădător, mituitor, imediat şeful săîi ’l înainta poate chiar ministru plenipotenţiar la Berlin sau Paris, dar pentru că a fost lăudat aşa cum ’I se cuvenea... e destituit! Frumoasă teorie, zău! De acum înainte suntem prevestiţi, trebue/' să ne schimbăm tactica şi să nu mai spunem un cuvînt bun chiar la adresa oamenilor cum se cade, căci aceasta este de a-juns spre a-’I desemna răsbunarea maimuţei de la Miclăunşanî! OrI-cît de ticăloasă este o asemenea şcoală, suntem gata să ne declarăm pentru cît-va timp adepţii ci, dacă am isbuti prin teoria d-lul Sturdza să scăpăm de scîrbosul şei al guvernului actual. Suntem gata să începem chiar miine o serie de articole lăudînd mărinimia, inteligenţa, afabilitatea, priceperea, ştiinţa de Stat, cinstea, curtenia, frumuseţea idosuluî Dim Sturdza, dacă aceste laude sunt de ajuns spre a scăpa ţara cu un ceas mal de vreme de presenţa acestei pocituri la cîrma Statului. CAMPANIA ELECTORALA IM VIG4RI1 Atitudinea roiuinilor. — Declaraţia ziarului «I-lui lilocioni. — Partidele ungureşti Atitudinea rouiînilor Peste trei săptămîni se vor începe alegerile legislative în Ungaria şi Transilvania, alegeri cari vor dura zece sile. Ungaria şi Transilvania sunt deci în plină campanie electorală şi natural că toţi ro-mîn ii se întreabă ce atitudine vor lua faţă de aceste alegeri? Am anunţat cititorilor noştri că mai mulţi romînî ambiţioşi şi-aii pus candidaturile cu program guvernamental; printre aceştia se află şi d. advocat Munteanu, prin intermediul căruia aii^tratat astă primăvară d-nii Sturdza şi Bănffy împăcarea românilor cu ungurii. Pe dc altă-pdrte Budapesti Hirlap spune că s ar fi format un comitet de tineri români, cari sunt hotar îţi a rupe cu partidul naţional-romîn şi a intra în activitate propunînd vr’o 20 de candidaturi, unele cu program guvernamental, altele koşutiste. Budapesli Hirlap face un apel călduros la romîni să renunţe la programul din Sibiu şi să intre în parlament. Declaraţia ziarului d-lui Mocloni Ziarul d-lui Al. Mocioni, Dreptatea din Timişoara, face o expunere a situaţiei romînilor, adică a partidului naţional ro-mîn, conchizînd: In faţa procsimelor alegeri noi roinînil nu a-veni să ne spargem capul cu întruniri electorale de verl-ce calibru şi de verl-ce soia... Conferinţa noastră a delegaţilor alegătorilor rominl nu se admite, saQ dacă s’ar şi admite, este imposibilă de astă-dată. Prin urmare n’a-vem să solicitam nici una nici alta, să nu aşteptăm nici să pretindem asta de la mine. Avem să constatăm, şi asta este—intre împrejurări — destul dacă se face prin organele noastre naţionale de publicitate, că situaţiunea creată în mod ilegal din partea guvernului, pentru noi romîuil este mal grea de cît pentru orl-cure sad pentru toate cele-l'alte partide politice din ţară. Noi suntem legaţi şi de mîinl şi de picioare. Ca partid naţional, cum ne credem şi voim să fim, nu ne este dală posibilitatea de a ne mişca, de a face us de libertatea const ituţională-electorală. Prin urmare nu ne rămîne alta, de cît să stăm cu toţii pe basa vechie, care pentru noi există, şi să rămînem in pasivitate, conform concluselor luate la timpul său din partea conferinţelor delegaţilor. Partidele ungureşti Partidele ungureşti cari intră în luptă sunt: guvernamental, liberal-disident (Sză-păny), naţional (Apponyi), partidul poporului sau clerical (Zichy), partidul 48-ist, (Kossuth), partidul democrat 48-ist (Ugron) partidul săsesc, partidul ungar (Kdrolyi) şi partidul socialist. E interesant că cele două fracţiuni ale partidului 48-ist intră în luptă cu ideia sufragiului universal. Şi anume fracţiunea Kossuth cere sufragiul universal pentru toţi aceia cari ştiu să scrie şi să citească ungureşte; iar fracţiunea Ugron pentru toti aceia cari ştiu să scrie şi să citească în orî-ce limbă. E incontestabil, că guvernul va triumfa în alegeri, dar nu mai puţin adevărat e că partidele cari vor suferi pierderi mat multe în urma acestor alegeri vor fi disidenţii d-lui Szâpdry şi naţionalii d-lui Apponyi. Partidul care va cîştiga, va fi cel clerical al contelui Ferdinand Zichy, un partid nou, înfăţişat acum un an şi care, după prevederile gazetelor ungureşti, va fi reprezintat prin cel puţin 50 de deputaţi. PRIMIREA ÎMPĂRATULUI II Primăria Capitalei -Ca începere de astl-zt, D. N. Mclisianu, consilier ajutor, a fost însărcinat de d. primar, in afară de delegaţia ce are, a conduce, împreună ou d. inginer Orăscu, sub-directo-rul lucrărilor teohnice, lucrările de decorarea Capitalei ce se fac in vederea visitel împăratului Frantz IoseD. Vuit* ţa Naţională Şi la primărie, ca şi la drumul de fier, avem o sumă de servicii technice şi administrative ; serviciile technice aii un director; capul comunei, primarul, este inginer—cu toate acestea avem regretul a nu putea constata aci aceleaşi rezultate ca la Direcţiunea C. F. R. Pe cînd acolo totul a fost făcut cu gust şi toate serviciile au funcţionat cu cea mal mare regularitate, aci cea mal mare parte din lucrări sunt safl prost, executate sad prost concepute şi nu s’a ocupat nimeni de arinonisarea serviciilor Intre diusele. Şi nici nu putea să fie alt-fel. Directorul lucrărilor technice, om cu experienţă, acel care avea poate ocasiunea a se illu-stra, sedesistă,stă In umbră; şefii serviciilor cărora incumba mal curînd sarcina decorărel capitalei, aeel cari aii făcut-o chiar tn atttea ocasiunl, sunt neglijaţi, nu li se cere nici avizul; arhitectul-inspector de la serviciul de alinieri şi poliţia construcţiunilor se face bolnav. Iar primarul, inginer, fost profesor, se ascunde la spatele unul avocăţel de mina a treia, tovarăş cu contrabandiştii şi protector al furnisorilor primăriei. Mal întîl, de la început, trebue să amintim că lucrările de decorare a Capitalei s’ad executat de trei factori .deosebiţi: www.dacoromamca.ro particularii, Societatea de constru ţii In in-terprindere, şi primăria In regie. Din partea particularilor, s’a pus multă bună-voinţă şi el aft contribuit cu mult la aspectul de sărbătoare pe care-1 avea o-raşul. In particular, nu trebue să trecem cu vederea arcul uşor de triumf ridicat in faţa Palatului, la intrarea stradel Vămel, de către dl. inginer Gruber, representantul So-cietăţel germane de electricitate; primăria nu-I a împrumutat de cît lemnăria veche necesară a şarpantă, iar restul a fost făcut pe cheltueaia D-sale. Pe Ungă că era cu gust tapetat şi împodobit cu drapele şi pajure aurite, apoi marca imperială In tâmpe electrice colorate, a făcut un prea frumos efect seara. Dar a ridicat şi primăria arcuri de triumf, prea multe chiar. Aşa, In faţa gărel de Nord, frumoasele de-coraţiunl ale faţadei despre oraş şi magnificele catarguri veneţiane de la poartă sunt mascate de un mare arc cu trei deschizături—care nu e alt-ceva de cât arcul ridicat în onoarea împăratului Constantin, in stil antic, romano-byzantin, care se găsesce în toate planşele de architectură. N’au voit să-şi dea Insă inginerii primăriei nici osteneala de a-1 calcula dimensiunile, ci-1 aQ copiat Î11 tocmai, aşa că deschizăturile nu sunt, nici acea mare de la mijloc largă cit strada, nici acele laterale cit trotoarele. Ori se vede că-i s’a părut primăriei că stradele Bucureşlilor erafl prea largi pentru lumea care era să asiste la primirea împăratului şi pentru imposantul cortegiu care trebuea să le străbată... Dar unde se manifestă In mod patent lipsa de gust şi nepriceperea celor de la comună, este cu cele două arcuri de triumf greoaie ce aQ fost Înălţate în mijlocul căţel Victoriei. Mal Iutii că n’afi raţiune de a fi. Un arc de triumf se ridică la intrarea unde-va, dar după ce cortegiul a intrat în oraş şi a străbătut deja aproape tot parcursul, să-l mal faci să treacă pe sub un arc de triumf—asta-I curată rlndueală colectivistă. Dar arcurile acestea două afl istoria lor. Decoratorul suprem al primăriei—am numit pe ajutorul de primar decretat de Voinţa— hotărîse să le instaleze la cele două porţi chiar ale Palatului şi In acest scop se începuse lucrările; Intr’o bună dimineaţă ne pomenim că se desface, şi se ridică totul. Ce se Intlmplase?—Venise poruncă înallâ ca Mellisienil şi BerecheţiI de la primărie să lase Palatul In pace, să nu-I mascheze vederea cu două namile de răfl gust—mai cu seamă că nici nu trebuia să se pună a-colo nici un arc sail decoraţiune greoae. Edilii noştri ţineau însă cu orî-ce preţ să producă în faţa lumel minunatele lor arcuri de triumf, chiar cu risieul de a împiedica circulaţiunea pe îngusta cale principală a oraşului, tocmai acolo unde aglomeraţiunea urma să fie mal mare. S’a supus cazul consiliului de miniştri şi un indiscret ne afirmă că chiar preşedintele consiliului ar fi zis că dacă nu e voe ca arcurile să se instaleze la Palat chiar, a-tuncl să se ridice la dreapta şi la stingă lui. Şi aşa ne-am pomenit cu calea Victoriei baricadată, ceea-ce a făcut circulaţiunea în centrul oraşului foarte anevoiasă — şi mal ttrziu cu aceiaşi cale strangulată în două puncte centrale prin două arcuri urîte şi cari n’aveafl ce căuta acolo. Ca lucrare, este isbitoare diferinţa între decoraţiunile calei Griviţel şi calei Victoriei, şi acelea ale bulevardelor. Cauza este că In prima parte a lucrat societatea de construcţii In Întreprindere — iar pe bulevarde decoraţiunile s’afl executat in regie de d. Melissianu şi alţi SenaţI. Pe cînd pe calea Griviţel şi calea Victo-iel avem acel frumoşi stîlpl decorativi cu marca judeţelor — pe bulevarde sunt tot legendarele prăjini Îmbrăcate In parte numai cu brad, iar la mijloc avlnd atîruate clte o tinichea care se încearcă şi ea a reprezenta marca vre-unul judeţ sau oraş ; apoi tribuuele de pe bulevardul Independenţei, grosolan lucrate din lemnărie ordinară, care 11’a fost nici cel puţin dată la rindea; cîle-va steaguri şi încolo nimic. In ziarele ilustrate vieneze afl văzut es-teticianil noştri desemnul unei decoraţiunl executate cu ocasiunea vizitei Ţarului la Viena, anume o coroană mare lucrată â jour şi suportată de patru mari stîlpl decorativi. Şi s’aîi apucat şi el şi au construit un mare ceaun de zinc, reprezintlnd chip coroana casei de Habsburg, pe care voeafl să-l facă a fi suportat de cel patru stîlpl decorativi ce se văd şi astă-zl la intersec-iuuea bulevardelor cu calea Victoriei. Lînd se atîrnă însă un lanţ de veriga de a primul stllp, acesta a început să trosnească şi s’aQ convins In fine cu toţii că o greutate mare nu se poate atîrna de stîlpl de mucava. Atunci aii avut o idee genială: ne-au repre-zintat un cazan decorat planlnd in văzduh. Trebuia să fie Niţă Sterie consilier comunal ca să vedem asemenea minune. Şi pentru aceasta însă a trebuii să se fixeze sîrme de fier groase de cari să se atirne pretinsa coroană, caie seamănă mal mult cu acoperişul unei turle — şi aceste sîrme ufl fost fixate Î11 zidul otelului Bulevard şi In mansardele casei Greceanu, cu ţoale că proprietarul se opunea la aceasta, prevăztnd vre-un accident. Acum a crăpat tot tavanul de la mansardele casei Greceanu şi d-sa ameninţă comuna cu un proces. Şi iată cum administraţiunea colectivistă a ştiut să decoreze Capitala cu ocasiunea unor serbări de atlta însemnătate. ’SFIHSITUL ENGLITEREI Se ştie că Englitera, mulţumită spiritului practic cu care este înzestrat poporul săli, mulţumită stăruinţei, tenacităţel şi fermităţii caracterului englez, a cucerit de atltea veacuri supremaţiea industriei de pe continentul vecinii. Nici un popor din Europa 11’a putui să atace făţiş, pe cale industrială, regatul insular al Marel Britanii, şi dacă ici colo ah fost unele State cari încrezătoare In viitorul lor aii căutat să covîrşească Englitera, aii făcut-o numai spre nenorocirea lor. După cum Englitera este primul Stat maritim din Europa, tot acelaş loc îl ocupă şi Intru cît priveşte industria. In special, cît priveşte industria bumbacului, toată lumea a to-.t încredinţată că nici o ţară din lume nu va putea dobori prin concurenţă pe practicii fii al Albio* nulul. Acest lucru se crede şi acum şi Englitera doarme legănată de aceste visuri pe cari nimeni nu a avut îndrăzneală să ’l le turbure. Cu toate acestea a venit o vreme cînd s’a ridicat un glas, care a găsit ecou In camera lorzilor, glas primit cu foarte mare neplăcere din partea compatrioţilor, ba chiar cu cele mal înverşunate prigoniri. Glasul acela a pornit de la Edwin Williams, care In cartea sa «Făcut în Germania» (Made în Germani/) a avut cutezanţă să declare că Englitera e aproape de marginea prăpastiel, că patria lui doarme pe laurii trecutului, pe cînd vrăjmaşul săfi, tăcut, răbdător, şi pliu de ameninţare, progresează merefl, sorbind pas cu pas gloria Marel-Britanil, săplnd-o pe dedesupt, tainic, spre a-1 doborî supremaţia industrială. Acel vrăjmaş este Germania, care de cincizeci de ani face educaţia cea mal metodică a fiilor săi, care desfăşoară o activitate fără seamăn, o strădanie uriaşă, ne trîmbi-ţată, dar care a apucat In mina sa partea cea mal Însemnată din industria Europeană, la doi paşi numai de lovitura finală şi mortala pe care va da-o Engliterel. Englitera, spune autorul, e din punct de vedere industrial mal In aceeaşi primejdie, In care se afla în 1884 din punct de vedere al marinei. Să citez o foarte eloeuentă pagină din cartea lui Edwin Williams. La a-dresa compatrioţilor săi, el zice Iu Made in Germani/: «Uilaţi-vă împrejurul vostru .şi iată cam ce aveţi să vedeţi. Aveţi să descoperit! că ştofa unei părţi din veştmintele voastre a' fost, probabil, ţesută în Germania. E încă şi mal probabil că o parte din obiectele de îmbrăcăminte alo femeii tale este de importaţie germană, şi afară de orî-ce îndoială că mantalele cele frumoase şi jachetele cele magnifice, cu cari dădacele sale se îmbracă de sărbătoare, au fost făcute in Germania şi vindute de Germani, fără de care nu le-ar fi avut pe acel preţ. Logodnicul institutoarei d-v este comis ia cetate, dar şi el e din Germania. Jucăriile, păpuşile, şi cărţiie de poveşti pe cari copil vostril le cufundă în nursery, au fost făcute in Germania, şi toate aparenţele sunt pentru că tiîr-tia jurnalului d-v. favorit, (un jurnal patriot) să aibă aceeaşi obirşie. Străbăteţi-vă casa de la un «ap la altul şi veţi intilni la fie-care pas etiqueta fatală de Ja pianul salonului pînă la sala de bucătărie, in ciuda inscripţiei sule engleze. Coborlţi-vă In a-dineurile casei voastre şi veţi constată că tuburile conducloare de necurăţenii, atî fost făcute în Germania... Soulîndu-vă, spargeţl un porţelan de pe sobă: adunaţi bucăţile, şi veţi citi pe ceea-ce formează partea din năuntru : «Făcut in Germania». Şi veţi nota tristele refiecţiunl ale d-v., cu un creion făcut in Germania. La miezul nopţel, nevasta ţi se întoarece de Ja teatru. A ascultat o operă făcută in Germania, executată aici de eintăreţl, de muzicanţi si de un şef de orhestră tăcuţi in Germania, cu ajutorul instrumentelor şi caetelor de muzică făcute in Germania. O să vă culcaţi şi privirile d-v. necăjite aQ să cadă pe un stih din Scriptură scris pe perete; el e Împodobit cu vederea unei biserici dintr’un sat englez, dar a fost tipărit în Ger- Edwin Williams nu s’a mulţumit cu a-ceste fraze elocuente, dar puţin doveditoare, ci a adus în sprijinul părerel sale, date sigure, cifre scoase din buletinele şi rapoartele oficiale şi particulare. Pretutindeni găseşte o scădere, o pagubă In socoteala Engliteriel şi păstrînd proporţiile, o izblndă pentru industria Germania. Ast-fel din fluptuuţiunile comerciale cari aQ avut loc Intre anii 1892 şi 1894, paguba Angliei e mal însemnată mult de cît a Germaniei. Stofele engleze aii început treplat, treptat, să-şi piardă vechea lor consideraţie tn multe State, pe măsură ce creşte a celor germane, cari înfăţişează poporului avantajul eftinităţel. Italia se Îmbracă cu stofele germane; Macedoneanul din creştet pînă In talpă este Îmbrăcat cu stofele Germaniei. America d« Sud preferă stofele germane, plnă chiar şi coloniile engleze aQ început să înlăture produsele industriale ale Marel Britanii spre a le lua pe ale Germaniei. Aceasta preponderanţă pe care o clştigă Germania, se datoreşle educaţiunel pe care o au fii acestei ţări, în spiritul cărora e Infiltrată ideia—ca o datorie— de a face pe semenii săi să clştige elte-va mărci. ideia aceasta se află îu mintea tuturor germanilor, de la Vlădică piuă la opincă. Aşa se spune buuă-oară că marele Bis-mark, primind în audienţă pe trimisul unul Stat din extremul Orienl, după ce a terminat afacerile diplomatice, nu a dat drumul solului pînă ce nu a înjghebat o comandă însemnată pentru una din marile case industriale germane. 2 EPOCA Această activitate o desfăşură chiar gu vernul german, pe toate cărările. Aşa de pildă, un raport citit tu 1875 la Camera de Comerţ a Londrei, expune că Iii Bucureşti, legaţiunea germană posedă ataşaţi comerciali cu tnsărciuarea de a urmări toate a-facerile de seamă şi de a le semnala în cel mal amănunţit mod posibil caselor germane. Englitera, pe atunci, nici gînd nu avea de aşa ceva; ea şi acum e încrezătoare în puterile sale şi nu vrea să audă de nici o primejdie. Aceasta i) va căşuna pierderea, zice Wiliams. Autorul are o Incheere foarte pesimistă, pentru viitorul industrialului Stat insular : «Englitera ’şl-a pierdut poziţia sa destâ-pînâ incontestată a lumel industriale, şi nu e nici o aparenţă că are să-şi o mai recapete». Z ara. OFOttMAŢII D. Glieorghian pare că s’a plictisit la prefectura judeţului Iaşi. D-sa insistă mult să se disolve consiliul comunal din Iaşi, pentru a putea schimba prelectura cu locul de primar. In cazul cînd guvernul nu va consimţi să jertfească pe d. Cane,— care se plinge că are numai patru slujbe şi opt copil,— atunci d. Gheor-ghian va demisiona de la prefectura pentru a candida la locul de senator, rămas vacant prin moartea generalului Racoviţă. D. An. Stolojan s’a întors azi din Galaţi, unde a tost dus spre a încerca alcătuirea comisiei interimare în cap cu d. Costache Plesnilă. Voinţa Naţională spune că legea cailor ferate particulare va fi modificata în sesiunea viitoare a Corpurilor Legiuitoare. Aflăm că pe la finele lunei Oc-tombre, cîte-va zile după plecarea M Sale Regelui Alezandru al Serbiei, va veni în Capitală A. S. I. şi R. Archiducele Iosef, vărul M. Sale împăratului Frantz Iosef. Archiducele Iosef, care e comandantul suprem al lionveziloi' unguri, va sta vr’o săptămîna în Capitală şi la Sinaia ca oaspe al MM. LL. Regele şi Regina. Reichswehr din Viena publică următorul decret imperial: «Alteţa Sa Regală Principele Fer* dinand, Moştenitorul Tronului ro-mîn, e numit colonel al regimentului 6 de infanterie «Regele Carol I al Romîniel». «Bucureşti, 29 Septembre 1896. «Frantz Iosef>. Se crede că d. Dini. Petrescu, actual şef al diviziei consulare de la ministerul afacerilor streine, va fi numit consul general la Constan-tinopol, în locul d-lul Radu Sturdza. Cu ocazia vizitei Principelui şi Principesei de Bavaria, se va da la Castelul Peleş un concert şi o reprezentaţie teatrala. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA> 79) LOUISIJACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA A TREIA DESCOPERIRILE LUI BLACK Iu ceea ce priveşte pe emisarul Invizibililor, propunînd acest lucru, el nu avusese de cît un singur scop — măsurile de prudenţă nu-I lipsead nici o dată—de a căuta să he însoţit de cît se va putea mal multă lume. — Don Cristobal, zise atunci poliţistul, eşti aşa de bun de a merge înainte şi a preveni pe excelenţa sa. Tînârul cancelar se înclină şi eşi. — Don Pedro da Sylva ne însoţeşti şi d-ta, continuă Consulul, adresînduse celei de a doua persoană care şedea în anticameră de la sosirea celor doul străini. — Patru pînă acum ! îşi zise Gilping în gînd; numai dacă consulul Rusiei nu-şî va lua şi el încă vre-o 5—0 acoliţi 1 Cel trei oameni eşiră precedaţi de către Principele Ferdinand al Bulgariei a făcut alaltă-ierl vizita agenţilor diplomatici al Franţei şi al Rusiei, conferind amîndurora cîte o decoraţi une. La manevrele navale va asista şi specialistul în toate Duin. Sturdza. D-sa va pleca Sîmbătă seara la Sulina. înaintările tu armată Iată înaintările ce s’aO făcut în armată pe ziua de 1 Octombrie : Infanterie La gradul de locot.-Colonel, d. Major Aslan. La gradul de maior : d-nil căpitani Gr. Simionescu, Dini. Cristu, Ştefan Băltă-ceanu. La gradul de căpitan : d. locot, Em. Chirică şi N. Rujinski. Căpitani în rezervă : Ioc. Popescu şi N. M. Teohari. Cavalerie La gradul de căpitan, locotenenţii: Traian Streineseu, N. Constantinescu, N. Moscu, Leonida RadovicI, Eduard CoroiO, Arislide Buhlea, C. Gălăşescu, C. Duca, C. Neagu, G. Brăiloifl şi Alexandru Costescu. La gradul de locotenenţi, d-nil sublocotenenţi : Toma Luca, * Leonte Da-vidoglu, N. Popescu, Mircescu, Celibi-dache, N. Pleşoianu, C. Bobeică, Ion Pop, Eugen Filipescu, Al. PetrovicI şi Ion Chirilă. Artilerie La gradul de loc.-Colonel, d-nil Major Borănescu, Gh. Stroeseu şi Gh. Gheor-ghescu. La gradul de maior: d-nil căpitani Carivan, Rujinski şi Anton Berlescu. La gradul de căpitan : d-nil locot. Stroja, Valeriu Robescu, Al. Văitranu, Gh. Miclescu, Schina, Petala, Patriciii. La gradul de guard de artilerie cl. I: C. Lăzărescu, cl. II Ion Jagăr, Mihăilescu, Gh. Anghelescu, Damian Cristescu. Geniu La gradul de guard de geniO cl. 1. d-nil Ionescu Iorgu, Ion Dumitrescu; cl. II Gogu Gheorghe. UN NO0 SHESEFT: MELISSIANO-SPINKA încă o afacere murdară ca şi aceea cu antrepositul lui Steinberg pe care o plănuise Melissisano şi care ajunsese chiar la execuţiune, a fost zădărnicită cu scandal in momentul realizărel. Autreprisa trotuarelor de asphnlt D-l Spinka a luat de la Primărie an-treprisa confecţionărel pavagelor de asphalt. In acest scop, d-sa a şi înfiinţat pe calea Griviţel o mică fabrică, unde făcea asphaltul din materiile prime ce le introducea din streinătate. Aceste materii prime, toate materii reşinoase şi bituminoase, erau supuse taxei de accis la intrarea în oraş, conform legel maximului. In mal multe rîndurl, antreprenorul a făcut cereri Primăriei spre a fi scutit de taxe pentru aceste materii, dar în tot-d’auna cererile aă fost respinse. Anallsa materiilor In luna lui Martie a. c. probe din materiile ce d. Spinka introducea pentru confecţionarea asphaltulul, aă fost trimise din noă pentru analisare la institutul chimic, care în urma analisel făcute a răspuns primăriei că acele materii sunt bituminoase şi prin urmare bine taxate de direcţiunea acciselor. AvIhuI Contenciosului Cererea de scutire de taxe făcută de antreprenor, împreună cu resultatul a-nalisel făcută de Institutul Chimic Universitar, aă fost înaintate serviciului contencios al Primăriei Capitalei pentru a le studia şi a-şl da avisul In această privinţă. Serviciul contencios, faţă cu articolul categoric din legea maximului şi cu răspunsul clar al institutului chimic, care arată că materiile introduse sunt bituminoase, opinează pentru respingerea cei erei şi declară că taxele percepute sunt foarte în regulă. Cererea deci se şi respinge şi d-nul Spinka plăteşte taxele de accis pentru toate materiile cari le introduce pînă în luna lui August. Meîlnslano restitneşte taxele In luna lui August, cînd Melissiano rămine tare şi mare in Primărie şi cînd prin urmare poate să facă toate ’dara-verile ce îl convin, in acel timp ţinînd locul de ajutor de primar la direcţiunea acciselor, ia din nou această afacere, şi cu toată analisa chimică şi avizul serviciului contencios, d-sa, după o matură şi serioasă studiare a dosarului afacerei, hotărăşte restituirea tu-tulor taxelor percepute asupra acestor materii, ca ilegale. Suma totală a taxelor percepute se urcă la 6200 de lei. Scandalul In complabilitate Dosarul afacerei cu resoluţiunea pentru restituire pusă de Melissiano a fost înaintat direcţiune! comptabilităţel, pentru a se ordonanţa suma de 6200 lei cs trebuia să se restitueascâ d-lul Spinka. Din nenorocirea lui Melissiano insă, nici această daraveră nu a putut să meargă pîna la sfîrşit in bine. Tocmai în momentul cînd mandatul de restituire era să fie semnat, soseşte din congediu ajutorul de primar titular d. A. Sulacoglu, care, nu ştim din ce causă, pune în tot-d’a-una beţe in roate bietului Melissiano. D. Sulacoglu, văzind potlogăria comisă de colegul d-sale, care pentru a-şl ajunge scopul şi a-şl realisa oare-cari avantagil, anulase resoluţiunile prin cari d-sa respingea cererile anterioare ale d-lul Spinka, opreşte lucrarea mandatului şi luind dosarul merge cu el la Primar căruia SI spune : — Iacă, d-le Primar, ce face Melissiano al d-tale! De această nouă potlogărie, ce mal zici ? Primarul, foarte plictisit, cu toată dragostea ce are pentru Melissiano, este nevoit să anuleze lucrările acestuia şi să respingă din noă cererea de restituire. Melissiano n’a rămas însă numai cu ruşinea--dacă o mal are—de oare-ce avantajele în vederea cărora a făcut murdăria de sigur că le luase cu anticipaţie. Păgubaşul este numai antreprenorul Spinka, care in vederea restituirel ce i se promisese să se facă, angajase cheltuelile pentru reuşita afacerei. Agenţia Romînă ne comunica următoarea telegrama ; Londra, 25 Sept. Lord Rosbery anunţă că 'şi dă demisia de şef al partidului liberal. Se ştie ca lordul Rosbery a urmat d-lul Gkdstone la prezidenţia consiliului de miniştri şi la şefia partidului liberal. N’a putut păstra multă \reme cîrma Statului, şi acum părăseşte aceea a partidului. servitorul otelului, îndreptînduse spre palatul consulatului Rusesc, care era situat chiar în drumul ce avead să facă pentru a merge la Orient al-Hotel. Consulul Rusiei eşi imediat, însoţit de doul solizi adjutanţi cari intrară în cortegiu. Gilping începu să tremure. — Şease la număr, îşi ijlise el; tot atîţl câţi indigeni sunt în cameră. Doamne! ce are să se întîmple? Ceea-ce îl mal liniştea puţin, era faptul că nici unul nu avea arme aparente, şi avea mare nădejde în agilitatea Nagarnookilor. In ori ce caz, afacerea era cît se poate de serioasă şi bravul englez, începuse să regrete de se fi încurcat într’însa. Dar nu mal era chip de a bate în retragere. Cînd ajunse în faţa pavilionului unde era apartamentul lui Gilping, englezul rechemă toată energia sa pentru a nu-şl pierde cumpătul tocmai acum, la deznodămîntul întreprindere!. Bătu încet la uşă. Servitorul veni şi deschise. — Poftiţi Domnilor, zise Gilping, făcînd loc celor cari îl urmafl. Cel şase oameni intrară fără nici o teamă în prima cameră a pavilionului, slab luminată printr’o candelă de noapte, care de obiceid se întrebuinţează pentru a nu obosi ochii bolnavilor. După cum fusese înţeles, servitorul închise uşa şi se retrase. In pat era întinsă o formă omenească care şedea nemişcată. — Nu prea are aerul să ÎI fie bine, murmură Luce încet. — Poate că doarme ; cînd am plecat ed, doctorul era ocupat ca să ’I dea un cordial care să ’I mal întărească puterile. A- propiaţi-vă de dînsul şi vorbiţi-I, adăogă Gilping, vorbiţi-I, va fi foarte fericit să vadă că aţi răspuns dorinţei Iul celei mal vil ! Luce înaintâ lingă patul prietenului muribund, iar cel l’alţl, împinşi de un sentiment natural de interes şi de curiositate, se grămădiră în jurul patului pentru ca să poată auzi primele cuvinte ale bolnavului. In acest fel, nici unul din el nu putea să vadă ceea ce se petrece în cameră. De o dată, Gilping uitîndu-se înprejur, tresări: cel cinci luptători Nagarnooki se tîrail încet ca nişte şopîrle pe covorul o-dăel, înaintînd spre inamicii lor. — El bine ! prietene, zise Luce ajuns la capătul patului, al exprimat dorinţa ca să ’ţl facem testamentul... Cuvertura cu care era învăluit cel din pat se mişca încet, toţi din prejur şedeai! atenţi şi aplecaţi ca să audă răspunsul. In acelaşi timp, teribilul strigăt de răs-boiti al Nagarnookilor : Wagha! făcu să cutremure pereţii camerei... şi repezindu-se cu agilitatea unul tigru la gltul falşului baron, Wiligo îl trlnti la p&mînt şi îl ţinu ast-fel, sub el; cel cinci tineri luptători executară aceeaşi manoperă cu o iuţeală înspâimîutătoare, pe care el o avead din obiceiul luptelor de corp la corp pe cari zilnic le avead în tufişuri; înainte ca vre-unul din el să se poată pune In defensivă, cel şease Invizibili gemead sub greutatea sălbatecilor. — Vulture Negru, nu face omoruri inutile, îl zise Gilping : «Cine loveşte cu sabia, de sabie moare». — Nu, dacă îl ertăm, el vor reîncepe mtine, răspunse VViligo. Nu s’ad încercat el pînă acum de zece ori poate ca să u- EDIJIA a 3'# (Serviciul Agenţiei Roinîne) Atena, 26 Sept. Sub-locotenentul Kaliniepulo s’a înfăţişat azi în faţa casei militare, acuzat de dezertare în Creta, l’rocurorul-regal cere condamnarea acuzatului în numele disciplinei. — Apărătorii justifică actul ofiţerului acuzat, invocînd drepturile patriotismului. Curtea achită pe ofiţer. — Această sentinţă este primită cu strigăte de : Trăiască Creta! Trăiască Grecia! şi cu aplause frenetice. Washington, 26 Sept. Cele două corăbii de rezbel americane, cari se găsesc actualmente la Gibraltar, ad primit ordin de a merge la Smirna cu trei încrucişătoare. Berlin, 25 Sept. Se asigură că în sesiunea viitoare a parlamentului, se va supune acestui corp, o lege pentru conversiunea împrumutului imperiului şi al Statului prusian, de la 4 la sută în 3 jum. la sută. Londra, 26 Seplemb. Agen}ia Reuter află din Paris că pufe-rile nu sunt dispuse să causeze o criză care ar putea să devie o primejdie peutru pace şi să causeze măceluri noul în Turcia; ele se vor abţine de la orl-ce precipitare în afacerile Turciei. Se crede că între Englitera, Francia şi Rusia există o înţelegere pentru a adresa o notă energică Porţii, cerînd reforme cari dad garanţii pentru siguranţa Armenilor în Turcia. Londra, 26 Septemb. Agenţia Reuter află că o corabie de res-bel aparţinînd escadrei Mediteranel a primit ordinul de a pleca la Zanzibar. Viena, 26 Septemb. Camera deputaţilor. In cursul primei citiri a budgetului, ministrul de finanţe a protestat în mod formal că budgetul Austrie se află în deficit. Cele 26.000.000 cu cari s’a sporit budgetul sunt cu desăvîrşire acoperite de reservele Austriei. Budgetul alocaţiunilor nu este de loc disimularea u-nul deficit care nu există (aplause vil). Petersburg, 26 Septemb. Baronul Uex-Kuell a fost numit ajutor al ministrului de interne. SITUAŢIA iN TURCIA Atena, 26 Septembrie. Situaţia la Heraclion este netolerabilă. Musulmanii refuză de a părăsi casele creştinilor, ei desgroapă cadavrele din cimitir, profanează mormintele şi sfărîmă crucile. Vice-consulii aii constatat 8 omoruri cari provoacă răsbu-nări din partea creştinilor. JARUL iA PARIS La primărie Visita la primărie s’a făcut la 5 ore şi jum. Cînd d. Faure, avînd pe împărăteasa la braţ şi pe Ţarul la dreapta sa, urca scara de onoare, trupele ad presentat armele, toboşarii şi gorniştil ad bătut şi sunat şi gărzii municipali ad presintat săbiile pe cînd din toate păiţile isbucnead acla-maţiunl entusiaste. D. Baudin, preşedinte, înconjurat de consiliul municipal, urează bună venire Majes-tăţilor Lor şi zice că poporul din Paris, a-clamînd pe oaspele şi aliatul Republicel, s’a oprit de la lucru, pentru a-I face omagiul ce-I comandă tradiţiunile sale, dragos- cidă pe fratele meu Tidana şi pe prietenul săd; nu le-ad întins tot el cursa în care ad căzut erl ? — Află cel puţin ce s'a făcut cu el. — Unul singur Inii ajunge Gilping, răspunse Wiligo cu o voce sinistră. Gilping înţelese că era de prisos ca să mal facă apel la sentimentele de generozitate ale sălbatecului din tufişuri... el tăcu. Vulturul Negru mal slăbi puţin pe falşul baron şi II zise : — Un cuvînt, un strigăt, un gest şi eşti mort! Wiligo ÎI legă strîns braţele şi picioarele pentru a ’l pune In imposibilitate de a mişca. Cel l’alţl cinci Invizibili sugrumaţi de luptătorii Nagarnooki, nu erad de cit cinci cadavre neanimate. — Duceţi-1 la gîrlă! porunci Vulturul Negru oamenilor săi. Fie «are Nagarnook, îşi luă victima în spinare... La extremitatea grădinel otelului curgea Yarra ; cîte-va minute după aceasta, apele liniştite ale rlului ducead spre mare cadavrele celor cinci aventurieri. După această execuţiune sumară, Wiligo procedă la interogatorul prizonierului săd, de oare ce Gilping era atlt de emoţionat că nu putea scoate un singur cu-vînt. — Unde sunt cel trei prieteni al noştri pe cari i-al atras în cursă în casa ta ? — Nu înţeleg ce vrei să spui, răspunse Luce care căuta să mal cîşlige cîte-va momente de viaţă. — Bagă de seamă ; n’am trebuinţă de tine pentru ca să ’l găsesc. — Pentru ce mă Întrebi atunci ? — Peutru a şti dacă sunt morţi sad mal trăesc. tea sa de patrie şi credinţa sa In destinele celor două mari naţiuni amice. Suveranii vizitează apoi sălile decorate în mod splendid şi se opresc în faţa unul vas de onyx (agată) oferit oraşului Paris de Ţarul Alexandru al III-lea. Cortegiul pătrunde apoi în ţsala Prevost, unde corurile operei şi garda republicană execută imnul rusesc, apoi urmează un concert mare. In sala serbărilor sunt 4000 de persoane aplaudind pe Suveranii. înainte de a părăsi Primăria, Ţarul mulţumeşte preşedintelui consiliului ‘municipal pentru primirea ce l-a făcut I.ul şi Ţarinei. In timpul concertului, Majestâţile Lor ad dat de mal multe ori semnalul aplauselor. Suveranii însoţiţi de d-nu Faure s’ad întors la 6 ore la ambasada rusească In mijlocul unor aplause entusiaste. Preşedintele Republice! s’a retras aclamat în mod călduros. Banchetul de la ambasada rusă La banchetul dat la ambasada rusească ad asistat d-l Felix Faure, d-na Faure, toţi niiniştiil, d-nil Loubet şi Brisson, generalul Saussier şi toate personagele înalte ruseşti. Ad mal asistat ducele d’Aumale, principesa Matilda, ducele şi ducesa de Chartres, ducele de La Rochefoucauld, ducesa d’Uzes, d-l Hanotaux, generalul de Boisdeffre, amiralul Gervais, ducele şi ducesa de Mageuta. La Teatru Francez Serata de gală de la teatru francez a fost foarte strălucită. — Majestâţile Lor ad fost foarte aclamate. Alianţa Irauco-riisă Se asigură în cercurile oficioase că în intimitate Ţarul se arată foarte mişcat, şi a exprimat deplina sa satisfacţie pentru serbările aşa de strălucite din Paris şi pentru primirea aşa de călduroasă şi aşa de demnă tot de odată a populaţiunel. — In aceste cercuri predomină părerea, că serbările vor contribui să cimenteze Intr’un mod durabil uniunea franco-rusească. Ţarul a acordat erl d-lul Hanotaux, ministru de externe, o audienţă particulară la 5 ore după amiazl şi care a ţinut pînă la 6 ore. — D. Hanotaux a mal avut erl o întreţinere lungă cu d. Sişkin la ministerul afacerilor străine. La Clierbourg Cherbourg, 25 Septemb. Aseară la teatru s’a oferit o serată de gală ofiţerilor ruşi. — Mulţimea le a făcut ovaţiunl lungi. Ţarul In Germania Darmstandt, 25 Septembrie. Majestâţile Lor Ruseşti vor sosi aci la 28 Septmbrie, la 10 ore dimienaţa. Ea comedia franceză Paris, 26 Sept. Serala de gală de la teatru _ francez a fost foarte reuşită. — Sala era decorată în mod splendid. Au asistat; miniştrii, deputaţii, senatorii, generalii şi foştii miniştri. — Suveranii au fost foarte mult aclamaţi şi imnul rusesc a fost ascultat în picioare. In loja Majestăţilor Lor ruseşti erad : Preşedintele Republicel şi d-na Faure. — Ţarul era in frac şi purta marele cordon âl Legiunel de onoare ; d Faure marele cordon al ordinului S-tulul Andrei. Toţi artiştii au apărut grupaţi pe scenă în jurul busturilor lui Corneille Racine şi Moliere, apoi Mounet-Sully a citit un compliment pentru această ocasiune, acoperit de aplausele sălii. Representaţia a început cu Capriciul, de Musset. Majestâţile Lor au dat semnalul aplauselor. Representaţia s’a terminat prin fragmente din Cid şi actul al III-lea din Femmes savantes. Majestâţile Lor s’ad întors Ia ambasada rusească după executarea Marsiliesel, pe care ad ascultat-o în picioare. Paris, 26 Septembrie. Ţarul, Ţarina şi d. Faure ad vizitat azi dimineaţă’museul Luvrulul, unde ad fost primiţi de ministrul de finanţe. — Ţarul a strîns mîna d-lorPuvis de Chavanne’şi De-taille. La amiazl a fost un dejun la Majestâţile Lor pentru personalul ambasadei şi ofiţerii de onoare. — Şi, dacă sunt morţi ? — Ah ! dacă sunt morţi, reluă şeful cu o voce teribilă de sălbatec, vel regreta mult că nu al avut aceeaşi soartă ca şi tovarăşii tăi... te voi lega de stîlpul supliciului şi vom vedea dacă trei zile de-a rîndul vel putea să ’ţl cînţl cîntecul războinic în mijlocul celor mal teribile torturi. Luce auzise vorbind de aceste înspăi-mîntătoare chinuri ; era cît pe aci să leşine de groază. — Dar dacă sunt în viaţă? murmură el tremurînd. — Fratele med Tidana şi prietenul săd vor decide asupra soartel tale. — Ah ! alergaţi atunci ! alergaţi! zise poliţistul tremurînd ca luat de friguri; poate ca să mal fie încă timp; luaţi cheile din buzunarul med. Dar duceţi-vă repede ! Se poate să moară asfixiaţi... o colivie de fer, în dreapta cînd intri pe coridorul salonului... acolo sunt... apăsaţi pe butonul... Luaţi-mă pe mine ca să vă arăt... Nenorocitul nu putu să mal continue, slăbit de emoţiune, el leşină. — De prisos să mal căulăm a-1 aduce în simţiri, observă Gilping ; l’al auzit, pot muri asfixiaţi; să plecăm repede ! Spunînd acest lucru, el luară cheile din buzunarul poliţistului. — Koanook să rărnînă să-l păzească, ordonă Vulturul Negru. Şi toţi porniră în fugă pe Varra-Street. Sosi-vor el la timp ? (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA 3 La S^vrei La ora unu şi jum. după amiazî Suveranii Ruşi şi d. Faure s’aO dus la Sevres şi la Versailles, In călească Înhămată cu cal Încălecaţi de poştalionl. — Mulţimea le-a făcut ovaţiunl călduroase. Majestăţile Lor aO ajuns la Sevres la 2 ore şi 45 m. şi au fost primite cu strigăte de : trăiască Rusia: trăiască Francia. — Ţarul şi Ţarina aii vizitat apoi fabrica şi lu urmă tiiuseul, unde Li s’a oferit mal multe obiecte. La Versaillen La 4 ore şi jum. Majestăţile Lor ajung la Versailles aclamata foarte mult de mulţimea care este enormă. — Oraşul este Împodobit In mod sobru dar graţios. Suveranii vizitează grădinele, se întorc prin curtea de onoare şi vizitează apartamentele lui Ludovic al XV-lea şi ale Iul Ludovic al XVI-lea. Majestăţile Lor, d-nu Faure, d-na şi d-ra Faure apar la balconul pavilionului central şi 15000 spectatori cari se află pe terasă le fac o ovaţiune de nedescris. Se produce o Imbrlncealâ şi se sparg cite-va vase de marmoră. Suveranii sunt Inclntaţl de perspectiva apelor mari. Spre înserate, castelul, edificiile oraşului şi casele particularilor sunt iluminate. Aspectul este feeric. O mulţime enormă întrerupe circulaţia. Răsplntiile sunt ocupate de clntăreţl şi muzicanţi. La 7 ore şi jum. s’a dat In galeria luptelor un prlnz oferit de d-nu Faure şi la care iati parte : Majestăţile Lor ruseşti, d-na Faure, miniştrii, d-uil Loubet şi Brisson, d-nu de Mohrenheim, d-nu de Giers, generalul Fredericks, contele de Montebello, d-nu Şişchin, generalul de Boisdeffre, amiralul Gervais, etc. î In momentul sosirel cortegiului caii lan-doulul ministrului de finanţe s’au speriat, răsturnlnd vr’o 20 de persoane, şease ati fost rănite, dintre cari 3 In mod grav. Trenul imperial pleacă la Ch&lons la 11 ore şi 15 m. Înainte de a uărăsi Parisul, Ţarul a lăsat 100.000 de franci pentru săraci. ŞTIRI DIVERSE Crime—Delicte.—Accidente.—IntîmplSrî. DIN CAPITALĂ Accident de trăsură. — ErI seară, pe la orele 6 şi jumătate, un accident care putea să aibă urmările cele mal grave, s’a Inttm-plat pe calea Victoriei lu faţa palatului regal. D. Eftinne Emanoil, fabricant de apă gazoasă din Capitală, trecea cu trăsura sa cu un cal pe calea Victoriei. In dreptul palatului, o ulubă a trăsurel se rupe, calul se sperie şi amballndu-se răstoarnă trăsura, asvirlind pe vizitiu după capră şi pe stăplu din trăsură. Din norocire se rupe şi cea-l’altă ulubă, ast-fel că animalul, scăplnd din ham, a fugit In goana mare de a lungul câlel Victoriei lăslnd (răsura răsturnată In mijlocul stradel, alt-fel am fi avut de sigur multe nenorociri de înregistrat. Vizitiul căzînd după capră, trăsura i-a trecut peste braţul drept contuzionîndujl. D-l Eftimie Emaqoil a scăpat numai cu frica. DIN ŢARA Furt cu spargere.—Se comunică din gara Clucereasa (Muscel), că alaltă-erl noapte un pungaş de meserie a furat d-lul Versina din acea localitate suma de 2000 de lei, in-troducîndu-se în apartamentul ocupat de d-sa, prin spargerea uşel intrărel din faţă. In urma reclamaţiunel făcută de d. Versina, autorul furtului s’a descoperit la Tur-nu Severin. El este un anume Aristid Caradimos care, refugiindu-se in Turnu-Severin, descinsese la otelul Orient sub numele de Custor Agis. Pungaşul a fost înaintat prefecturel poliţiei din Bucureşti, unde actualmente este arestat. El va fi probabil înaintat parchetului de Muscel. Tîlharl.—Ni se telegrafiază din Călăraşi că în noaptea de 23—24 curent, mal mulţi tllharl s’aCt introdus pe fereastră în casele d-lul Dragomirescu, arendaşul moşiei Leh-liu, cu Menţiunea de a-1 sparge şi jefui casa de fer. Din norocire, tilharll făcînd sgomot, d. Dragomirescu s’a deşteptat şi prinzînd de veste a alungat pe hoţi, trăglnd focuri de revolver asupra lor. Autorităţile locale, înştiinţate, afl început urmăririle pentru descoperirea hoţilor. ULTIME INFORMATIUNI I>. Deputat C'eaur Aslan a intrat Iu posesiunea unor noui acte senzaţionale in cestiunea şcolilor rom ine din Macedonia. Aceste acte oficiale, in mare parte streine, sunt zdrobitoare atit pentru mărgărit cit ţi pentru ]>um. Sturdza. O. Aslan va readuce cestiunea macedoneană, pe temeiul actelor pe cari Ie posedă, în discuţia Camerei, imediat dnpâ deschiderea sesiuuel Corpurller Legiuitoare. Duminică se vor întruni la o consfătuire intimă mai mulţi a-mici ai d-lni N. Fleva, pentru a hotărî campania ce-o vor întreprinde în contra guvernului. Se ştie că ilustrul deputat Ştefan Filipoiu din Drăgăşanl şi servitorul săQ Ion Poenaru aO fost condamnaţi—de către tribunalul din Slatina—la cîte trei luni Închisoare pentru încălcare de posesie. Cum se face că sentinţa de condamnare este executată asupra Iul Ion Poenaru, care e internat în arestul judeţului R.-Vîlcea, iar deputatul FilipoiQ se plimbă liber ca orl-ce om cinstit? D. Ion Kinopse, proprietar în Buzău, a dăruit spitalului judeţian din acel oraş 100,000 de lei, pentru a întreţine mal multe paturi din venitul aeesteî sume. Inspectorul administrativ, d. Gia-ni, continuă ancheta sa la primăria din Iaşi, descoperind zilnic a-buzuri foarte grave, mai ales în sarcina poliţiei comunale. Iapa pe care împăratul Frantz Iosef a dăruit’o Principesei Maria, este din grajdurile imperiale din Toth-Megyer şi poartă numele de Prociosa. In cestiunea loteriei blegenisle din Ploeştl, mal mulţi posesori de bilete de loterie au trimis o plîngere ministrului de justiţie, cerind să ordoae parchetului din Prahova a lua de scurt pe onorabilul Stan Blegeanu, asupra rostului banilor Încasaţi. 1>. Stolojaii îu Glalaţt D. Stolojan s’a întors azi dimineaţă din expediţiunea întreprinsă în întuneci mele Galaţilor. Şi după cit ne-am putut informa, aşa în pripă, expediţia ministrului de interne nu poate să fie socotită de loc norocoasă. Ministrul de interne se dusese la Galaţi pentru a încerca o împăcare a grupurilor colectiviste din localitate, întocmind lista comisiei interimară în cap cu d. C. Plesnită, o listă în care să figureze aleşii celor patru grupuri. încercarea n’a izbutit de loc * * * In acest moment patru grupuri se ceartă ca nişte lupi fiăminzî asupra succesiunei Malaxa. Primul grup este al d-lor deputaţi Orleanu-Zorilă-Nicorescu şi senatorii Papadopol şi Cavalioti. Al douilea grup e al d-lor Leo-nida Aslan şi fraţii Malaxa. Al treilea grup, al d-lor Sechiari şi Fulger. Al patrulea grup al disidenţilor. Iar d. senator Bonachi cochetează cu toate grupurile. * * * încercarea de a se forma o listă comună în cap cu d. Plesnită, n’a isbutit, de oare-ce disidenţii în cap cu d Em. Vulpe au declarat că rup orî-ce legături cu d. C. Plesnită, care fără să-i consulte, a intrat în tratări cu guvernul. Şi disidenţii sunt mulţi şi uniţi. Pe de altă parte d. Leonida Aslan şi Malaxiştii, precum şi d-nii Sechiari şi Fulger refuză de asemeni a primi o combinaţie cu d. Plesnilă. A rămas deci ca d. Plesnilă să intre în combinaţie cu d-nii Orlea-nu, Zorită, Nicorescu, Papadopol şi Cavalioti. In ce priveşte pe d. Bonachi, d-sa se declară mulţumit cu orî-ce combinaţie dacă i-se asigură postul de prefect al judeţului. * * * Aceasta este situaţia în Galaţi şi orî-cum se va forma lista comisiei interimare, cu d. C. Plesnilă în cap, criza nu se va putea aplana de loc. Disolvarea consiliului comunal şi constituirea comisiei interimare se aşteaptă pe mîine sau cel puţin pe Luni. E vorba ca d. VasiliQ, actual inspector de poliţie în Capitală, să fie numit prefect la Tulcea, de oarece d. Chintescu nu este de loc a-great de d. Pani Stătescu. D. Const. Georgescu, căpitan de flotila, fost comandant al bricurilor : Mircea şi Griviţa,'a fost numit comandant al Medeei. Aehiziţiunea făcută de serviciul nostru maritin este din cele mal nemerite, avînd în vedere studiile făcute de d. Georgescu în Franţa şi călătoriile sale în jurul lumii. Cu d. Georgescu, marina noastră comerciala numără în total şeapte ofiţeri romînl şi anume : Doul pe Meteor, patru pe Medeea şi unu pe Cobra. Citim Intr’un ziar liberal-naţional din Capitală: Cordialitatea cu care a fost primit Ţarul (în Franţa), ceva e rar in istoria moderuă a Romtniet. Se zice că in urma barbariilor şi mi-şeliilor comise de vestitul bătăuş Ionel Ântonescu. inspector poliţienesc în culoarea de Negru, d. prefect al poliţiei ar fi hoţărit mazilirea acestui zbir colectivist. In portul Constanţa domneşte animaţie mare, datorită pe de o parte prepa-rativelor pentru lucrările portului, iar pe de alta marelui export al cerealelor noastre ce se încarcă de către vapoarele streine. Pe fie-care zi se încarcă vr’o 2500 tone de orz şi grîfi, adică 5000 de chile ; ceea ce înseamnă aproximativ 300.000 de lei. Dacă adăogăm acum şi 100,000 lei pentru cele-l’alte produse, vom avea exportul Constanţei echivalent cu 400,000 lei pe zi. Romîitii şl alegerile «lin Tngnria Vorbind de apropiatele alegeri parlamentare din Ungaria. Tribuna din SibiO, organul partidului naţional romîn, încheie ast-fel: Constatîndu-le acestea, rămîne să ne pre-cisătn punctul nostra (le vedere, faţă cu situaţia. O ştim, că în zilele cele mai apropiate se vor începe corteşirile pe scară întinsă, în toate cercurile electorale. Se va porni o formală goană de suflete asupra alegătorilor romînl. Toate partidele (lin ţară vor face mari opintiri să cîştige sprijinul şi concursul alegătorilor romini, şi nu vor pregeta a-î ademeni cu prmoisiuni de tot felul. Alegătorii romini să-şi aibă însă ochii în patru. Datorinţă avem a li-o spune din vreme, cu comite crima trădărei de neam, fie-care alegător romîn, care se lasă ademenit şi cumpărat, fie din orî-ce parte. Hotăririle conferinţei noastre naţionale, aduse în direcţiunea aceasta, sunt clare şi precise. Faţă de alegerile electorale noi a-vem să păstrăm pasivitatea cea mai strictă. 0 abatere de la aceste hotărîrl nu se poate face, cîtă vreme forul competent nu va decide alt cum. Pînă nu ni se vor da alte instrucţiuni, avem dar să rămînem acasă, departe de luptele electorale. Ne doare, că nu suntem puşi în posiţie de a ne bucura şi noi de drepturile cetăţeneşti, ne doare, dar nu ne supără. Lupta politică noi o putem duce numai cu arme egale, şi în mod cinstit, fără ingerinţe, fără vărsări de sînge şi fără corumpere cu bani. In altă luptă nu putem intra, nu voim să intrăm! Să stăm dară la o parte şi să aşteptăm, căci aşteptînd nu perdem, ci cîştigăm. O ştim, că guvernul lui Tisza a voit să ne sdrobească cu desăvîrşire. S’a dus însă Tisza şi noi am rămas. Guvernul lui We-kerle apoi ni-a disolvat comitetul şi partidul naţional. Sa dus şi Wekerle, şi noi tot am rămas, ceea ce am fost, un partid bine organisat şi bine închiegat. Guvernul lui Bânffy merge şi mai departe, căci ne deneagă chiar şi existenţa ca Romînl. Dar' se va duce şi Bânffy, şi se vor duce şi alţii mulţi după dînsul, iar’ noi vom rămîne pururea ceea ce am fost şi suntem, un popor deştept şi conştiu de drepturile, ce ne compet. Ei vor cădea rînd pe rînd, iar’ noi ne vom ridici,; căci nu acela e tare, care are puterea în mină şi abusează de ea folosinduro, ci acela, care poate şi ştie să resiste tutulor ispitelor. Am resistat pînă acuma, să resistăm şi mai departe. Să resistăm, bucurîndu-ne văzînd cu o-chii, cum : Apa trece, petrile rftmln ! In privinţa scandalului înscenat de bătăuşul inspector Ântonescu, în paguba subcomisarului AdamovicI, avem cîte-va amănunte noul. AdamovicI ocupa postul de sub-comisar ci. II la secţia 45, nu 25 cum s’a tipărit din greşalâ. Cel care l-a dus la circiuma lui Berechet, din ordinul inspectorului An-tonescu, a fost sub-comisarul de cl. I Sc luna (cel cu bătaia Înjunghiatului Gheorghe Marin din str. Mâtăsaruiul). Nenorocitului AdamovicI, pe clnd bea viu cu spirt, i s’au dat de fumat ţigări de fol, cari l-au toropit cu desăvîrşire; pînă şi celor cari l’aii Îmbătat, le-a fost un moment trică să nu moară AdamovicI. Acesta a fost mal întll acasă la inspectorul Ântonescu, care a făcut mult haz şi a-pol l-a trimes la prefectură. Primele cercetări aO fost făcute de directorul poliţiei, căruia nici comisarul, nici sub-comisarul Schina nu i-aft mărturisit nimic; apoi a făcut prefectul însuşi ancheta şi scandaloasa Înscenare a eşit ia iveală. fte DE LA COMUNA Consiliul comunal al Capitalei a ţinut a-seară din noii şedinţă, sub preşidenţia d-lul C. F. Robescu. Şedinţa anunţată pentru orele 8, s’a deschis la 9 trecute, cind abia se complectase numărul consilierilor strict necesar. Lipseaţi d-nii: I. G. Bibicescu, C. St. Bo-lintineanu, Maior Ath. Fânuţă, 1). lonescu-Muscă, Gr. Micşunescu, Iosif Musceleanu. Dr. C. Răuţoiu, C. G. Solaoclu, D. Stânes-cu, G. Assan, Al. Cbiriţescu, V. Hernia şi Nae lonescu blânarul. S’aă rezolvit următoarele chestiuni: Hunyadi Jânos 'tS? Cea mai bun ăi din apele purgative A se cere eticheta purtînd numele MAudl?€§ S1.» Atenţiune 10,000 duzini ciorapi, fii lină şi mătase pentru bărbaţi, dame , Colosal asortiment de Fiuuele, pură lină escepţional de eftin. d’icosse. şi copil, Duminecă 29 Septembrie Mar! alergări de biciclete La VELODROMUL ROMÂN de pe şoseaua Kiselelf, Rondul al Il-lea MFltlax Relieis Cel mal tare alergător bavarez, care a bătut chiar pe Reininger şi Goesse, va lua parte împreună eu cel mal buni velocipe-diştl din ţară.—începutul la orele 4 p. m. N OFTATE! CURSE DE QU ADRUPLETE MJ CITIŢI Modele noi de pălării pentru dame, de castor cu 10, 15 şi 20 lei. Pene, panglici, rnînuşl. Decoraţiunl artificiale şi naturale, Coşuleţe buchete de mirese. ReparatiunI la pălării aproape gratia. FABRICA DE COROANE DULCAMARA CALEA VICTORIEI 152 V vis-avis palatul Ştlrbelu NB. Salon de expoziţie. Coroane, pălării şi Rochii numai de doliu, în str. Lipscani 10, intrarea str. Stravopoleos. Soaiele sifilitice NEPFTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist î.i boale lumeşti Dr. THAfi Strada Emigratu Ne. 1, intrarea numai pri trada sf. VoevozI. (Tramwayj. Consultaţiunl de la 10—1 dim. pentrula 5—5 seara. Loc separat de aşteptare şi de fie-care. Doctor DEIRON ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele şi sifilitice din spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 Coiujiiltaţinul de la 1 — 4 p. m* www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI PinA la 10 publicaţi! 30 bani linia pentru fle*care data, ţi de la 10 în sus 20 bani linia. Spectacole Teatrul Masonul. AsUt-searX : “Puşculiţa*, comedie In 5 acte. ___ gperrt rotnlnă, Deschiderea Luni 14 Octombrie 1896. Jealruf Liric» Deschiderea Teatrul IMugo. Deschiderea Joi 3 (16) Octombrie cu teatru de varietăţi. Artiştii cari debută la Prima Reprezentaţie VU olmis KA11M4W Cel mal renumit BKicllst din lume ; 140 deooraţlun! dc aur Mile JI A MTA BAR DO L X LTOILIS DE PARIS mie belo!«£ Cin tărcată franceză şi mnndo-liuistă «ţnartefiil TRII.BVS Engltah Hang aud dan.se Mite D'ESTREE Cintăreaţă internaţională Trapa <1AI!VKU,V Acrobaţi MKII/IM.\KO TrupA rusă, cîntece şi dansuri Trotipo ALFERINO GimnantlcI şi Pantomine mie FKI Bucuresci — efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. apelai! tate florărie, sere, gradine ne earnă, pavilioane in fier et«. ete, Primesc comande neutru Provincie: — Preţuri moderate — APA MIHtRALA „MIRCEA” IAŞI — COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oiicia No. 1208 din 2i Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saă constatat pînă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecfiele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare Ia bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit In Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zvvas, Jelea, Beceanu, Engbel şi Ilu-tză la drogiştii Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru ori-ce comande şi lămuriri D-nii Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit in capitală la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (IQO— 78 - 0 IDEE GREŞITA Toată lumea credea că Alcssandriu e cel mal hotârit liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii 15,000 eincî spre zece mii litrnrî COGNAC Pe care Aleaaandrln l’a conservat in timp de trei ani în pivniţele fabncel sale, şi azi 11 pune In consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate In ţara Romlneasca, otrăvesc sto-maehurile oamenilor eu cognacurl fabricate cu esenţe şi la bîrdăfl: de aceea Obicinuiţi Conservătorul Cognac Alessandrlu Cereţi flacoane originale In forma buteliei şi a etichetei înserată aci. La toaie Magasinurile mc Feriţi-vă de Contrafaceri Cererile se fac Alessandriu-Bu-diresei. 93 36—35 Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine carne de boO digerată şi fee tă solubila prin Pepsinâ. Este recomandat tn boalele de stomach, digestiunile grele safl ne-suficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiaid şi Bătrini, precum .■' pentru toţi acel cari n’ad poftă ae mincare saO nu pot suferi miucările. »-ai Puritatea Pepainei Iul Chapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUB. 30 Farmacia *Vlal», 1, rue Bonrdalone, Paris. W Se găseşte de vtnzare la toate farmaciile bune Tnniar indian (Uri Hon Fruct laxativ răcoritor, admirabil In contra constipaţiei. 2 fir. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont şi in toate farmacîle. s-s L. KEPPIC H Colţ cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colţ cu str. Lipscani Cel mai mare îşi cel mai bogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum Policaudve, Braţe, Ryre, etc. de Cristal, bronz şi metal în diferite marinii pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mal renumite fabrici din Pranţa, Germania şi Bugliteru. Mai eftin ca ori-unde. Representant General al celei mal mar! şi renumite fabrici de luminii Incandescentă sistem perfecţionat care aduce economie de 50 la sută în consumaţiunea gazului. 112____kv preturi reduse ur 24—1 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi fac» ori-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 26 Septembrie, 1896 Cump. Vlnd 4»/c Rentă Âmortisabilă. , . 86 IŢi 5»/o » Âmortisabilă. . . 99 ’li 100 V* 5*/o Obligat de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 94 llt '/« 102 95 */• lu &o/o » » » 1890 95 • /« 96 ‘li 5»/» Scrisuri Funciar Rurale . 92 V» 92 */. » » Urbane . 88 */» 88 «•/. » » » Iaşi . 82 V. 82 ‘li Acţiuni Banca Naţională. 1620 1630 » » Agricolă . 220 — 222 — * Dacia Romlnia asig. 435 440 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 460 — S-tatea de Coostrucţiunl . 195 — 200 — Florini valoare Austriacă. 2 10 2 11 Mărci Germane .... 1 2:1 1 25 Baenote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 * ruble hirtie . . 1 65 î 75 Imprimarea en maţinele dublu-cilindrice, din abrica Albert A <>, Franhenthal si cu car acere din fonderia de litere Fiisioh din Frarik-nri Ajlf‘ IVOXJ DE TOT Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea funcţionind !n biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata in rate trimestreale. 0 sită inoandescentă Lei 1,50. Un beo complect montat cn lumină Incandescentă pentru ttaz aerian Lei 7.50. Mal posedam un sistem nod de tot de lămpi, foarte practic cu şi fără lumină incandescentă de atîrnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit , care se transformă in gaz aerian* întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cit a lămpilor cu petrol consumind pe oră ll/« centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Acest sistem de lămpi încă n’a existat In ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gaz aerian. FtrilR ţi SCHRFF Bucuresci, Strada Smîrdan, 8 (1021 (60 | 11) r HI 'ienn dinţilor şl a gurel MeURiie <1** sar, Vlena 1833 ; Med silo de argint, aoorescl 1 893 ; Medalie de bronz, Paris 1898. Atdoriat de eonilitU de higienă ţi alvbrUate publică. DNE ŢARINA Esenţă pentrn gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale doctorala! 8, I0NY1 Sunt două denlifrise recunoscute In ţară şi in străinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi hi-gienel gurel, dindu-I tot odată un miros plăcut. Preţul : un flacon Dentalină fr. 3,00 Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposite : la Iaşi la Furmncia Fraţii Kouya ; la Bucuresci la Farmaciile F, W. Ztirner, şi F. Brnss ; la Drogueria I, Oveasa şi la Parfumeria „Stella1. 92 _____ (25—19) A. Montaureanu 81, Calea Victoriei, 81 Bucuresci Casă de încredere Instalaţiun! de Apă şi Gaz Canalizări şi Tout â l’âgout Autorizat de Primărie şi de Compania de gaz Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare Şl Paratoncre Mare depou de lămpi pentru gaz aerian. Lavoare, Urinate, Imdalaţiunî de tot felul de băi Sobe de încălzit apă pentru băl, Furtuni pentru stropit Pompe pentru grădini Closete de toate sistemurile cele mal noi, Robinete, etc. Vergele pentru scări si Porto-Tablourl. 109 8 25-7 Ţechini Birou pentru Vîn-zarea de Potrolen din Str. Regală No. 9 s’a redeschis din nou. Am onoare a vă recomanda petrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat. Serviciul In Bidoane de cite 5, 10 şi 20 Litrurl. Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă carte poştală şi expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 112 30-5 Les Viritables Eaux minârales de VIGHY aont le» Soare»» VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Etiger le nom sar la Capsule ct l'Ettquette. Lei Seulei Viritiblei Pastillesde Vichy tont lei PASTILLES VICHY-ETAT fabriquees avec Ies sels naturels extr&its des Eaux do Vichy-Ktaţ. COMPRIMES DE VlCHY aax lela naturela VICHY ETAT poor priparer l'taa irUfldelle de Vichy gateu»». Atent «Inlrtlpourl» IMHAKIl, MLIAHt.SEABie ; A. O. OAXZSBV, fiucarest. TURNĂTORIA DE FIER FABRICA „COMETUL'" ADOLF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : Sobe Meidinger, Barlglue, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Mnţlne de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de ori-ce sistem: aer cald, apă caldă şi de abur. Depozite in provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovict, strada Lăpuşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii str. Lipscani. (103) (70-10) TJEJLi fost MISIR IAlŞI, strada Teoliie No. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din nod aranjat, situat in centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, în apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la i left 50 in sus. Serviciu prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă in curte. Antreprenor M. IVEISKB 82 36— SOBE CALORIFERE BELG1AAE Unica specialitate in felul tor Prin excelenta lor ventilaţiu-ne aO devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de ouor. d-nil doctori generali Tbeodori, dr. Măldăres-cu, dr. Varlam, etc. Aii fost premiate la toate ex-poziţiunile internaţionale, precum şi la cea din Anvers şi Chicago cu medalie de aur. Consumind puţin material afl un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vinzarea sobelor se face cu condiţiuno ca in cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească Înapoi. Singurul depozit pentru Ro-mîniaal case! Dequenne & Comp. din Bruxelles şi Paris ţMarcus Littmann Ş-sor 1 Wappner Ol, CALEA VICTOUIXI, Ol. (Vl*-a-TlN de K|>i»eapie) La vechiul magazin de Lămpi se află : Mnsine dc but-ftlărlc, liâl, Closete, (sistem toul a 1'dgoOI) 105 36—9 Bucuresci,—Tipografia «ibpoca».—Straila r.l«rm*uţel- No. 3, www.dacoromanica.ro