SERIA IL—ANUL II, No. 265.
NUMĂRUL 10 BANI!
Ediţia a treia
NUMaRUL 10 BANI
ABOSilHMTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărellunl şim plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi etreinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30	lei;	In	streinătate	50 lei
Şase luni ... 15	>	»	>	25	>
Trei luni . . . 8	»	»	»	13	»
Un număr In	streinătate 30	bani
MANUSCRISELEJWSE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
Mo 8—STRADA CLEMENŢEI—Wo. 8
AIÎUIVCIURILE
In Bucureşti şi judeţe se primate numai la
Administraţie
In streinătate, direct la odminMritfit şi la toate oficiile de publicitate
Anunriurl la pag.	IV......0.30	b.	linia
»	*	»	UI.........1.—	lei »
*	»	»	II..........3.—	» *
Inserţiile şi reclainole 3 lei rludul
Un numir vaehlă SO bani
ADMINISTRAŢIA”
-No. 8 STRADA CLEMIH ŢRt -No .8
ALECSANDRU AL SERBIEI LA BUCUREŞTI
INCONSCIENTA
LUI STURDZA
In interviewurile sale ridicule şi umilitoare, <1. Sturdza trebuia să ’şi dea în petec, ceea ce în limba-giu mal puţin figurat, înseamnă că trebuia să ’şl arate... goliciunea... suflet ului Iul.
In adevăr, acest ilustru bărbat de Stal de care rîd în Ungaria pînă şi copil unguri şi de care să plînge acolo toată sudarea romînească, a-cest ilustru bărbat s’a exprimat către redactorul Iul Pester Lloyd, în modul următor:
«Cu privire la influenţa pe care «vizita imperială o va avea asupra «politicei interne a Romîniel, am de observat că singurul mare «partid care există în afară de cel «liberal actualmente la putere, a-«dică partidul conservator — care <este muncit de teama Ruşilor—
< teamă pe care liberalii nu o aii «—constată şi dinsul chiar marele «succes obţinut de Romînia sub «guvernul liberal !»
Această declaraţie conţine în puţinele el rîndurl o mică infamie şi o mare imprudenţă, pentru a nu zice o stupidă provocare, la adresa unul imperiu mare vecin cu care nu am întrerupt relaţiile diplomatice şi sperăm că nu le vom întrerupe.
Mica infamie şi marea minciună a acestui Sturdza, este cînd a-firmâ că partidul conservator a constatat el însuşi succesul politic pe care vizita împărătească l’a produs sub guvernul liberal.
Treime să fii Sturdza neruşinatul, Sturdza apostazijatul, Sturdza ineouscientul, pentru a vorbi ast-fel unul redactor care este în curent cu politica interioară a ţărel.
Dar nu noi, ci întrebăm cine alţii chiar în ţară de cît cîţl-va colectivişti fanatici au pus în legătură venirea împăratului Austro-Ungariel cu prezenţa lui Sturdza la guvern ?
Dacă un guvern a avut vre-o dată mal puţină influenţa asupra vre-unul eveniment oare-care politic, de sigur că acel guvern este actualul de la noi.
Aceşti oameni—vorbim de colectivişti—nu numai că nu au pregătit fiind în opoziţie, numai departe decît acum un an, vizita împărătească, nu numai că nu a£i facilitat’o cel puţin, ci din contra. Timp de cinci ani, colectiviştii au făcut tot ce le-a stat prin putinţă, nu numai ca să împedice o ast-fel de vizită, dar chiar ca să rupă relaţiile diplomatice între noi cu imperiul Austro-Ungariel.
Cine nu ’şl aduce aminte, că d. Sturdza a propus în Senat ca guvernul conservator să intervină în afacerile imperiului vecin. Şi intervenţia chiar diplomatică ar fi avut ca consecinţa neevitabilă, ruperea relaţiilor cu Austro-Ungaria.
Dacă guvernul conservator s’arfi potrivit celor ce Sturdza îl îndemna să facă acum un an, ar li fost as-tă-zl posibilă vizita împăratului Frantz fosef? Să /îndrăznească vreun colectivist să 'zică: da.
Nu numai că această vizită nu ar fi fost posibilă, dar pentru mulţi şi mulţi ani relaţii! e noastre ar fi a-vut un caracter foarte rezervat.
Nici chiar umilinţele plate ale linul Sturdza, nici chiar scuzele lui desgustătoare, nu ar fi putut pentru moment a duce o apropiere cordială între două ţări din cari una —cea mal irncâ—’şl-ar fi permis ou
un an în urmă să recurgă la intervenţii diplomatice în politica interioară a unul mare imperifi!
Şi cu toate astea, neruşinatul Sturdza îndrăzneşte a lega vizita imperială cu desgustătoarea sa prezenţă la minister!
Aceasta nu mal este duplicitate, aceasta este pur şi simplu incons-cienţă.
Colectiviştii cel cuminţi—cîţl mal sunt şi dacă sunt—au datoria să ia măsuri contra şefului lor, care vădit că dă semnele cele mal pipăite ale unei aberaţiunl mintale foarte îngrijitoare.
Dar neresponsabilul Sturdza a spus către redactorul gazetei ungureşti, lucruri mult mal grave.
SOARTA FUNCŢIONARILOR
Iată-le dar destăinuite şi întemeiate pe acte oficiale căuşele cari ah motivat revocarea d-lui Radu Sturdza, fost Consul general al ţârei la Constantinopole.
Ministrul de Externe îl scrie la 9 Mal 1896, prin adresa cu No. 5629 : «Trebue să daţi dovezi nediscutabile că nu aţi avut şi nu aveţi cu d-nul Ceaur As-lan vre-o relaţiune care să'l îndreptăţească fără nevoe să facă lauda do. în parlament!»
Aşa dar, sub guvernul liberal este mal întîî o crimă pentru un funcţionar să ’şl atragă laudele persoanelor ne agreate de d-nu Dim. Sturdza. Apoi, lucru ciudat, lucru ne mai pomenit, funcţionarul lăudat, e dator să dea el dovezi indiscutabile că n’a a-vut nici o relaţiune cu persoana care l’a lăudat.
Aceasta ar fi culmea ridicululuî, dacă n’ar fi culmea infamiei!
Ministrul zice funcţionarului: «Dă’mî dovezi indiscutabile că nu eşti un trădător» atunci cînd funcţionarul este în drept să zică el Ministrului: «Dă’mi d-ta dovezi că sunt eu un trădător, d-ta care mă acuzi» !
Pentru un tîlhar, pentru un ucigaş, legea cere ca judecătorul să ’i dea lui dovezi că este culpabil; nici o dată nu s’a pomenit în nici o ţară ca procurorul să te înhaţe de gît şi să’ţi zică : «Te acuz de tilhârie ; dă’mi dovezi indiscutabile că eşti nevinovat !»
A trebuit ca în capul guvernului să stea o fiinţă bădărană şi decăzută ca d-nu Dum. Sturdza, pentru ca funcţionarii publici să fie trataţi mal rău de cît bandiţii.
Dar aceasta nu este de cît primul act al infamiei.
Să trecem la actul al douilea.
Slujbaşul care nu s’a supus şi nici avea cum să se supue pretenţiunilor stupide ale şefului său, este revocat tocmai peste două luni, pentru că a cerut Ministrului «le Externe să recunoască nedreptatea insinuărilor iăcute contra cinstei sale !
E ceva de necrezut, dar aşa este !
Şi revocarea se face pe baza art. 65 a legei organisăreî Ministerului de Externe, un articol care prevede abaterile cele mai grave de la datorii.
Ministrul zice că această revocare e făcută pe temeiul avisului comisiei de anchetă. Avem perfecta convingere că Dimi-trie Sturdza, Ministrul de Externe, minte în toată puterea cuvîntului. Nu, nu e cu putinţă să se fi găsit un al douilea om capabil de a pronunţa osînda unui funcţionar care 'şl apără cinstea.
Dacă comisia de anchetă a pronunţat o asemenea pedeapsă^ apoi e mai mult de cît sigur că Ministrul i’a înfăţişat acte falşe. E capabilă de orl-ce murdărie această fiiinţă!
Să publice dar avisnl Comisiunei de anchetă, spre a dovedi existenţa acestui avis şi faptele pe cari este întemeiat.
Dacă ’l refuză presei, va fi nevoit să ’l supue Camerei legiuitoare, care ’l va cere negreşit dosarul scandaloasei şi ilegalei revocări a Consulului general din Constantinopole.
VIZITA
REGELUI ALEXANDRU AL SERBIEI
Iuiporlauţa vizitei. — Convenţia comercială cu Serbia.—Iiu nou pod penle Dunăre
Importanţa vizitei
Nu vom exagera de loc importanţa vizitei pe care o va face la 18 Octombrie M. Sa Regele Alexandru al Serbiei, M. Sale Regelui Car ol,—dar nici nu putem s’o reducem la o simplă vizită de cur-toasie.
E natural ca tînărul Rege al Serbiei, după ce a vizitat Curţile din Constantinopole, Petersburg, Viena, Berlin şi Roma, să dorească a vizita Curtea noastră, mai ales în urma întîlnirei avute la Por-ţile-de-fier cu M. Sa Regele Carol. Pînă aici deci, vizita Domnitorului Statului vecin ar fi o simplă vizită de curtoasie, cu atît mai vîrtos că M. Sa are şi legături de sînge cu Romînia, fiind înrudit cu familiile Ghica şi Catargiu.
Dar această vizită coincide cu două cestiuni de mare importanţă politică.
Prima cestiivne e:
Intîlnirea la Sinaia a M. Sale cu AA. LL. RR. Principele Leo-pold şi Principesa Ghizella de Ba-varia şi cu Augusta Lor Fiică.
A doua, chestiune e:
Inckeerea unei convenţii comerciale între Romînia şi Serbia.
Convenţia comercială cu Serbia
Pentru a strînge şi mai mult relaţiunile dintre Romînia şi Serbia, de vr’o două săptămîni s’au deschis deja negocieri între Belgrad şi Bucureşti pentru închee-rea unei convenţii comerciale.
Nefiind nici o ciocnire de interese economice între Romîn ia şi Serbia, negocierile se speră că se vor termina în curînd, aşa că nu vor mai rămîne de cît cite-va diferende de aplanat cu ocazia vizitei. Aceste diferende privesc şicanele pe cari le fac autorităţile fluviale sîrbeşti navigaţiunei ro-mîne pe Dunăre, şicane din cauza cărora,—graţie umilinţelor d-lui Dum. Sturdza,—vasele noastre comerciale nu mai ating porturile dunărene ale Serbiei.
Un nou pod peste Dunăre
In legătură cu convenţia comercială se va discuta şi ideia con-struirei unui nou pod peste Dunăre. între T. Severin şi Cladova.
In adevăr, o companie Anglo-Americană a propus guvernului sîrbesc de a construi o linie ferată de la Cladova prin Negotin şi dealungul văieî Timoculuî pînă la Niş; de aici apoi linia s’ar prelungi prin Macedonia şi Albania pinâ la Anticari, port de mare, vis-ă-vis de porturile italieneşti. Pentru succesul acestei întreprinderi enorme, compania pune ca condiţie stabilirea unei legături directe cu reţeaua C. F. R. prin construirea unui pod între Cladova şi Severin.
E incontestabil că Romînia ar ciştiga mult prin această linie, avînd o legătură directă cu Marea Adriatică.
Construirea acestui pod atîrnă de întrevederea MM. LL.
0 SECĂTURĂ
E vorba de d. Gogii Cantacuzino:
Gazetar care n’a scris in viaţa lui un articol; orator care n’a rostit ceea-ce se poate numi un discurs ; pamfletar provocator care n’a esit o dată pe teren; patriot de meserie care ’şl-a bătut joc de chestia naţională. Acesta e omul pe care un partid stupid, lipsit chiar de inteligenţe de a treia mină, l’a găsit genial şi demn a juca un rol în tabăra liberală.
Pînă acum acest om care necinsteşte locul ocupat odinioară de Mavrogheni, nu putea fi incă bine judecat. Amicii săi găseau situaţia lui prea modestă. II trebuia o scenă mal mare pentru a-şl desveli toate talentele.
Din fericire, d. Stolojan plecînd în streinătate îl a cedat interimul internelor.
Şi a fost destul o lună d-lul Gogu Cantacuzino pentru a se arăta ce este: o secătură.
Ca broasca din fabulă care încercase să se umfle ca boul pînă ce a crăpat, aşa secătura s’a tot întins în toate părţile, dar s’a umflat cu vînt şi a fost destul unul fost prefect, d. Rallea, să-I dea o mică împunsătură, pentru ca băşica de săpun să se spargă.
Intr’o lună ’şl-a dat pe faţă incapacitatea şi pornirile de politician fără scrupul. La Galaţi şi la Huşi, ca protector a Iul Malaxa şi al Iul Calligari, am văzut cît îl cîntăreşte cinstea.
Am mal văzut tot odată cum înfumuratul ştie de frică
Cu obrăsnicia lui cunoscută, comunicase o notiţă «Voinţei Naţionale» prin care zicea că d. Rallea e un cartofor, un om imoral, pe care l’a dat afară fiind-că avea relaţiunl compromiţătoare cu primarul Cişman.
OrI-cine îşi aduce aminte în ce mod delicios d. Rallea a executat atunci pe d. Cantacuzino.
«Eşti un mincinos, căci d*ta m’al îndemnat să mă împac cu d. Cişman, cu care trăiam rece, ca dovadă am scrisorile d-tale»
«Eşti un păcătos când mă tratezi de imoral şi cartofor, pe mine care te-am găzduit, cu banii mei te-am hrănit, te-am îmbrăcat, ţi-am plătit cheltuelile de alegeri».
Ce credeţi că a răspuns la aceste provocaţiunl înfumuratul si îndrăzneţul Gogu Cantacuzino?
l*e de o parte prin presă a încetat campania în contra d-lul Ralea; apoi i-a trimes emisari, a promis compensaţi-unl cartoforului. Secătura zicea că d. Rallea ar fi jucat judeţul Fălciu la cărţi. Aceasta nu să putea; atunci i-a oferit să joace oraşul Huşi la ecarte.
Pentru ce?
Pentru că cutezător faţă cu cine nu-1 are la mină, el e flexibil ca şopîrla faţă cu acela care poate să-l arză. D. Rallea putea sâ-l dea pe faţă operaţiunile ca casier al monumentului lui Ion Brătianu şi scrisorile prin cari asmuţea oposiţia în contra Regelui. D’aceia â făcut «cartoforului» propuneri necinstite.
Acum secătura umflată cu vanitate, după isprăvele de o lună la ministerul de interne, s’a întors cu coada între picioare in bolţile ministerului de finanţe ...adică în întuneric.
Sperăm că acolo va rămîne.
E în tot-d’a-una trist de a vedea pe un om pierzîndu-se. In cazul de faţă lucrul e îmbucurător.
Lipsit de ori ce talent, incapabil de a face ceva de folos pentru ţară, acest om pătimaş, vindicativ, destoinic numai în a persecuta pe adversari, el ar fi in stare să dea şi cu cuţitul în protiv-nicil lui dacă ar avea puţin singe în vine. Înzestrat cu asemenea calităţi, el şi-a făcut oare-care reputaţie printre a-genţil electorali din coloarea de verde şi prin drojdiile clubului din piaţa Sărindar. Singura urmare a influenţii a-cestul om ar fi o şi mal mare pervertire a moravurilor noastre! politice.
De aceea e îmbucurătoare opunerea a cestul astru după o lună de strălucire.
PRIMIREA ÎMPĂRATULUI
I
Direcţiunea C. F. II.
Ani spus alaltă-ierl că vom publica ob-servaţiunile ce ne-aii sugerat măsurile luate de autorilăţv pentru a face o măreaţi primire împăratului Frantz losef; dacă n’am făcut-o mal înainte, este pe de o parte că n’am voit să turburăm întru nimic seninătatea serbărilor, iar pe de alta că am voit să lăsăm publicului cititor timpul de a vedea tot ce s’a făcut, pentru a putea controla spusele noastre.
Pentru astă-zl—ă tont seigneur touf hon-neur—vom începe cu direcţiunea C. F. R. care şi-a făcut datoria într’un mod strălucit şi mal pre sus de orl-ce laudă.
Toate serviciile din această direcţiune afl avut mult de lucru, căci să nu se uite că dacă sunt aproape independente în ce priveşte cestiunile de administraţiune interioară, resultatul lucrărilor lor face un complex de la care se aşteaptă rezultatele finale, singurele pe cari le cunoaşte şi le poate aprecia publicul.
Aşa, este nedrept să ne uităm numai la splendidele decoraţiunl făcute pe linie de serviciul de întreţinere, în special de divizia III. sub conducerea şefului el, d. inginer Paşcanu, şi trebuie să ne raportăm cu gindirea la toate cele l’alte servicii, cari aii contribuit la un tot armonios, care a dat resultate atît de fericite.
Bine înţeles că în prima linie a contribuit la aceste resultate direcţiunea dată lucrărilor şi armonisarea lor, de către direcţiunea generală, representată prin d-nil director Saligny şi sub-director Miclescu.
Mal întîiă ca cestiuni de transport, tocmai în timpul serbărilor, direcţiunea a a-vut, pe lingă grija trenului imperial, a or ganiza foarte multe trenuri pline de călători, dintre cari unele suplimentare, pentru a putea satisface numărul vizitatorilor, peste 12,000, cari veneail să vadă primirea împăratului în capitală ; apoi, în acelaşi timp, s’a făcut concentrarea trupelor pentru revista de la CotrocenI, adică importante transporturi militare—şi toate acestea tocmai Î11 timpul transportului cerealelor.
Graţie prudentelor măsuri luate de a se calcula forţa de resistenţă a tuturor podurilor —unele din ele aă fost consolidate chiar—micilor reparaţiunl de balastare făcute pe ici pe colea şi mal cu seamă măsurilor de administraţie luate pentru mersul regulat al numeroaselor trenuri, ordinare şi suplimentare, avem fericirea de a nu înregistra nici un accident, nici cu neajuns, nici o lipsă în servicii!—şi dacă n’ar fi că a suferit transportul cerealelor prin gări—am putea spune că totul s’a petrecut cu o regularitate adevărat matematică. Ca să ne servim de termenul unul profesionist, vom spune că n’a avut loc nici un «acroc,» cum din nenorocire s’au constatat la alte autorităţi.
In special lucrările executate de direcţiunea C. F. R. trebuesc împărţite în două: lucrările necesare pe linie şi în gări, cari rămîn şi cari sunt lucrări cu adevărat bud-getare; dacă n’ati fost prevăzute unele din ele Î11 budgetul anului curent, urma să se prevadă în acri al anului viitor; — şi acele pur decorative, cari n’au servit de cât' la primirea împăratului.
Intre lucrările cari rămîn, lucpârl cari cad Î11 sarcina budgetului, avem de înregistrat: văpsirea faţadelor şi a marchizelor prin gări, reparaţia peronului de Ia gara de Nord din Bucureşti, construcţiunea de u-lucl, aşezarea de pietriş prin curţile gărilor şi pe linie ; la Sinaia: sporirea dădirel gă-rel cu un salon de 15 metri pe 10, construcţiunea unei marchize şi a unul peron în curte — marchiza de sticlă şi peronul de piatră —construcţiunea unei latrine noul. ca acea de la Ploeştî, în valoare de vre o 8000 lei, şi amenajarea unei grădini pe locul fostei latrine, pejo suprafaţă de 30 me tri pe 10.
Ca lucrări ad-hoc, ca lucrări trecătoare, avem decoraţiunea liniilor, a staţiilor şi tn special a gărilor de la Sinaia şi de la Bucureşti.
La gara din Sinaia, unde s’afi executat lucrările noul de construcţiune pe cari le-am notat mal sus, salonul de recepţiuue a fost decorat In stil curat romlnesc ; mal mult încă, furniturile necesare au fost produsul industriilor naţionale.
Aşa scoarţele, stofele de decoraţiune aft fost luate de la Societatea «Furnica;» sobele, teracoteria, de la Societatea de ba* salt ; iar mobilele au tost lucrate In atelie rele casei Bossel—totul in stil naţional.
Ca cestiune de decoraţiune, importantul a fost la Bucureşti, la gara de nord ; aci s’a făcut şi cea mal mare dintre cheltue-lile trecătoare.
Aci lucrările principale constau Iu instali rea baldachinelor de la intrarea salonului de recepţie şi eşirea din gară, deooraţiu nea salonului de recepţiuue şi construirea acelor două superbe balize de câte metri de la poarta gărel—adevărate catar-gurl veneţiane.
In contrazicere cu ceea-ce aii spus unii confraţi, suntem iu măsură a afirma ci
www.dacoromanica.ro
2
E P O C A
toate lucrările executate de Direcţiunea C. F. R. s’afl făcut după planuri lucrate tn biurourile et, şi că amestecul d-lul archi-tect civil St. Ciocărlan, pe care şi-I a asociat cu această ocasiune Direcţiunea, a fost —In parte —numai In deeoratiuuea salonului de receptiune.
De altminteri chiar o sumă de detalii decorative necesare pentru gara de nord, aii fost făcute de un modest funcţionar din Direcţiunea C. F. R. D-l Culuri, care s’a achitat de această sarcină cu un deosebit succes.
Şi toate aceste lucrări, dintre cari cum am arătat multe rămtn şi cad In sarcina cheltuelilor budgetare, au costat aproximativ 200,000 lei. Cifra exactă se va stabili In curlnd.
Trenul imperial, cu care a călătorit Ilustrul Oaspe pe liniile noastre de drum de fier, a fost condus de d. director general al C. F. R., d. inginer Salignv, Împreună cu d-nil inspectori al serviciilor de tracţiune, mişcare şi întreţinere, cari aii fost prezentaţi M. S. împăratului la intrarea In ţară.
De alt-fel nici M. S. împăratul Frantz Iosef n’a omis de a mulţumi, la Sinaia, Înainte de plecare, d-lul Saligny, pentru regularitatea In mersul trenului şi strălucirea cu care a fost primit în toate staţiile.
ESTFOMMAţll
Deputaţii guvernamentali din ltu-zfifl, în cap cu d-nil Pîcleanu şi Georgescu, s’aQ plîns d-lul Stolojan în contra prefectului Catuneanu, ce-rînd înlocuirea lui.
Se zice ca el ar fi precizat oare-cari fapte scandaloase împotriva prefectului şi a fratelui sâQ, secretar general la ministerul domeniilor.
A. S. I. Marele Duce Boris Wla-dimirovicl va veni Sîmbata sau Duminica să viziteze Capitala împreună cu A. S. R. Principele Ferdi-nand.
Şirul infamiilor comise «le d. 1>mu. ftturdza In ces-tiiinea macedoneana, va fi în curlnd încoronat.
E vorba ca Take Mărgărit, fiul lui Apostol Mărgărit, să fie numit consul al Romlniet în Bitolia.
Manevrele navale se vor începe Duminica şi vor dura pînă Luni seara. Ele se vor face între Sulina şi Constanţa.
D. colonel Urseanu va pleca Sîm-bătă seara pentru a lua comanda flotilei.
La aceste manevre va asista şi d. general Budişteanu. *
D. Dum. Sturdza s’a întors a-seara în Capitala, venind de la Sinaia.
Se pare că baronul Bdnffy vroe-şte cu orî ce preţ să introducă in Camera ungurească vr’o 20 de deputaţi guvernamentali de origină romînî.
De şi campania electorală s’a deschis abia de Luni, totuşi pînă azi se anunţă următoarele candidaturi guvernamentale din partea unor romînî:
Vasile Negrea în Hust (Mara-murăş), Petre Mihălyi în Sighet (Maramurăş), Munteanu, omul de
încredere al d-lor Bdnffy şi Star■ dza, în Dej, Beleş în Lipova, G. Szerb în Zorlenţ, V. Goldiş în Ceica şi Dr. P. Vuia în Caransebeş.
Magyar Hirlap spune că vor fi şi alte candidaturi romîneşti «menite a surprinde şi a distruge tabăra dacoromvnilor
O telegramă a corespondentului nostru din Iaşi ne vesteşte că Marţi seară, după ce a avut loc o întrunire la clubul liberal, d. advocat al Statului Atanasie Gheor-ghiu, şi d. advocat al casei Sf. Spiridon Săndulescu, s aii prezintat la directorul «Evenimentului» în calitate de martori al d-lul ajutor de primar Eduard Ghi-ca, pentru a-’l cere socoteală de cele publicate în ziar cu privire la «afacerile» de la primărie.
D. G. Scorţescu şi-a constituit martori pe d-nii Grigore Macri şi Leonida Panopol.
Această veste a făcut senzaţie in oraş.
D. Miculescu, inspector al învă* ţamîntulul secundar, a fost numit inspector general al învaţamîntulul superior, în locul d-lul dr. Istrati.
Drept ecoil al serbărilor din Paris, d. Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei, a făcut erl o lungă vizită în mare ţinuta diplomatică contelui d’Aubigny, ministru plenipotenţiar al Franţei.
Mal mulţi agenţi al unei companii franceze aQ sosit în Capitala pentru a cumpăra mari cantităţi de vinuri din DrăgâşanI, OdobeştI, PanciO şi NicoreştI.
Noul palat al ministerului domeniilor nu va putea fi inaugurat pînă la primăvară, cînd intreg mobilierul va fi gata.
înaintări în armată
Pe ziua de 1 Octombre se fac mal multe înaintări printre ofiţerii inferiori.
Iată înaintările cari s’aQ făcut pe acea zi în arma cavaleriei.
Sub-locotenenţiI: N. Popescu, L. Mir-cescu, Toma Luca, Leonte Davidoglu,
N.	Pleşoianu, C. Dobeică, Eugen Fili-ppscu, Demostene Cilibidake, Al. Petro-vicl, Ion Pop şi Ion Chirilă la gradul de locotenenţi.
Locotenenţii: N. Constantinescu, Tra-ian Streinescu, Leonida RadovicI, Eduard CoroiO, N. Moscu, C. Duca, Aristide Buhlea, C. Neagu, C. Golăşescu, Alexandru Costescu şi G. Brăiloiil la gradul de căpitani.
GHESEFTUL MELISSIANO-STEINBERG
Consiliul comunal conservator precum şi comisiunea interimară care Va urmat, luaseră hotărîrea de a nu se mal permite înfiinţarea de intrepozite în magazii particulare şi de a se desfiinţa treptat cele cari existau. Cu toate acestea în luna August un domn II. Steinberg a reuşit—prin mijlocirea şi cu aprobarea Domnului Melissiano—să înfiinţeze un intrepozit de uleiuri minerale, de stearină, de parafină, de vaselină, etc. în Calea Văcăreşti 142.
Unui s’a Înfiinţat intrepozitul
Tot personalul acciselor avea cunoştinţă că intrepozite nu se mat pot înfiinţa, mat cu seamă că din luna Februarie trecut se interzisese cu desăvîrşire introducerea de noul mărfuri în vechile
intrepozite. Voinţa Naţională arătase îndestul că intrepozite în magazii particulare nu se pot înfiinţa, pentru ca d-nul Melissiano—care are delegaţiune specială pentru a controla serviciile esterioare ale Primăriei şi mal cu seamă accizele—să ştie aceasta. Minunea însă s a operat şi bietul Steinberg s'a pomenit cu un intrepozit în Bucureşti.
Pentru ca lucnd să nu pară prea bătător la ochi, inteligentul domn Melis-siano a voit să procedeze cu oare-care fineţe ocultă care, după cum se va vedea, nu i-a prea succes.
Intrepozitul din Băneasa
D. Steinberg introdusese în Umile Iunie şi Iulie cantităţi însemnate de uleiuri minerale şi alte mărfuri în comuna Băneasa-Herăstrău, fără a achita nici un drept de acciz. Antreprenorul accizelor din acea comună i-a încheiat pro-ces-verbal de contrabandă.
Pe cînd primarul localităţii, asistat de notarul comunei, anchetau cazul, văd spre marea lor surprindere, că apare în trăsura comunală a primăriei Bucureşti. jovialul consilier comunal Melissia-no, care ameninţînd, în termeni autoritari şi insultători, cere imperios primarului nu numai să suspende orl-ce urmărire, dar invocînd chiar calitatea sa de ajutor de primar al Capitalei şi de perfect cunoscător în materii de contrabandă, să elibereze imediat Iul Steinberg uleiul de contrabandă. Primarul refusă, telegrafiînd imediat cazul parquetulut Ilfov şi puindu-l în cunoştinţă de insultele şi ameninţările desinleresatulul intervenient Melissiano ; iar notarul satului a dat nota suggestivă a afacer el, întrebînd pe Melissiano: «Dacă tot astfel lucrezi pentru interesele comunei Bucureşti, cum vrei să ne sileşti să facem noi cu accisele comunei noastre, apoi nu se poate ceva mal frumos».
Melissiano a sfătuit pe Steinberg să ceară imediat—în ziua de 5 August — autorizare de la Primăria Bucurescl ca să înfiinţeze un intrepozit în comuna Băneasa. D-nu Melissiano, advocatul d-lul Steinberg, pe atunci şi vice-pri-mar al Capitalei, ’l-a aprobat imediat cererea — şi a făcut apel contra procesului verbal încheiat de autorităţile din comuna Băneasa-Herăstrău, pe motivul că antreprenorul acelei comune nu putea să pretindă drepturi de intrare cînd mărfurile erau destinate a fi introduse într’un intrepozit—care de şi afară din Bucurescl — era autorizat de Primăria Capitalei.
Strămutarea la Bucnresci
Procesul între d. Steinberg şi comuna Băneasa s'a judecat la Buftea. Procesul verbal a fost recunoscut ca încheiat cu toate formele legale.
Pentru a scăpa pe d. Steinberg de urmările acestei sentinţe, d. Melissiano a sfătuit pe d. Steinberg să ceară Primăriei Bucurescl ca să-l permită să mute intrepozitul în Bucurescl în calea Văcăresc! — ceea ce i s’a aprobat de urgenţă la 16 August de către d. Melissiano, avocatul său, şi toate mărfurile pe cari Steinberg le avea în Băneasa— afară de 64 butoae de uleurl minerale pe cari apucase să i le confisce Primăria din Băneasa, au fost introduse în Bucurescl — fără plata taxelor de acciz — în aşa zisul intrepozit înfiinţat de Steinberg în urma aprobării avocatului Melissiano.
Reelamaţiile
Cum s’a operat în acest intrepozit nu putem sci încă; tot ce seim însă, este că aceste operaţiuni necinstite au alarmat pe unii comercianţi, cari nu puteau să suporte concurenţa ce le o făcea d. Steinberg şi au reclamat d-lul Solaco-glu, revenit din concediu, contra ilegalităţilor comise de Melissiano-Stein-berg.
In ziua de 5 Septembre, d. Solacoglu, a cerut serviciului de accize toate lucrările privitoare la intrepozitul Steinberg şi după o discuţiune violentă care a avut’o cu Primând Capitalei şi cu d. Melissiano, a anulat toate lucrările făcute de Melissiano şi a obligat pe Steinberg să achite în 48 ore taxele de accize pentru mărfurile ce le avea introduse în intrepozite.
Ancheta se impune
Aceslea sunt faptele. D-l Primar al Capitalei în loc să ia măsuri contra consilierului comunal abuziv s’a mulţumit, prin d. Solacoglu, să anuleze lucrările. Cerem ca să se facă de urgenţă o anchetă în această privinţă şi suntem convinşi că ort cit de părtinitori ar fi cel cari o vor face, vor trebui să stabilească că d. Melissiano a jucat un rol murdar în afacerea intrepozUulut Steinberg.
D. Steinberg se plîngea zilele trecute în biuroul accizelor de la Primăria Capitalei contra Iul Melissiano şi spunea la toţi că afacerea Va costat cîte-va mii de lei, din cari cea mal mare parte i-a luat'o advocatul Melissiano.
EDIŢIA a 3A
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Budapesta, 25 Sept.
«Oficial»,. Reichstagul este convocat pentru 25 Noembrie. Alegerile se vor face între 16 şi 25 Octombrie.
Viena, 25 Sept.
«Camera deputaţilor».—D. Kuenburg propune să înceapă discuţia asupra răspunsu-d-lul Badeni la interpelarea sa.— Această propunere se respinge cu 86 voturi contra 68.
SITUAŢIA \H TURCIA
Constantinopol, 25 Septembrie.
Poarta a refuzai cererile guvernelor Statelor-Unite, Spanie , Olandei şi Greciei de a admite şi staţionarii lor la Constantinopol, pentru motivul că numai puterile semnatare ale tratatului de la BerUn se bucură de acest drept.
Consiliul de miniştri ţinut alaltă-erl, a discutat chestiunea confiscării proprietăţilor armenilor emigraţi în streinătate.
Atena, 25 Septembrie.
Ştirea că Poarta ar fi încheiat un împrumut pe lingă concesionarii forelor, trebue rectificată în sensul că este vorba de un avans de 350.000 lire, contra prelungirel concesiunel pe 25 ani. Soluţiunea chestiunel a întîrziat din cauza obiecţiunilor venite din partea interesaţilor englezi.
TARUL ILA PARIS
Impresinnea ţ'nrnlul
Paris, 25 Sept.
Ţarul a exprimat erl în mal multe rin-durl sincera sa satisfacţie pentru primirea entusiastă şi feerică ce i-s’a făcut în capitala Francieî.
Circula ştirea că după revista de la Châ-lons Ţarul va veni la Paris să petreacă incognito 24 de ore.
Vizita Ţarulnî şi ziarele parislane
Toate ziarele celebrează ziua memorabilă şi pe viitor istorică, de 24 Septembre. . Relevează însemnătatea considerabilă a toastului Ţarului la Eliseu, care este dovada Inţelegerel absolute ce există între cele două guverne.
Journal zice că toastul Ţarului va asigura spiritele cele mal neliniştite, căci a consacrat In mod oficial înţelegerea dintre Rusia şi Francia.
Evdnement şi Petit Pansien zic că ieri s’a încheiat alianţa In mod definitiv.
Figaro zice că termenii cu cari a calificat Tarul uniunea Franco-Rusească sunt ast-fei, în cît nimic nu va putea să micşoreze valoarea lor expresivă.
Lanterne zice că Ţarul a ţinut la Eliseu un limbagifl de natură a inspira Francieî cea mal mare încredere in viitor.
Ziarele republicane mulţumesc Ţarului pentru visita Sa d-lor Loubet şi Brisson, care dovedeşte în mod formal acceptarea formelor şi consecinţelor regimului republican stabilit în Francia.
Ziarele continuă să comenteze serbările.
Soleil zice că în ziua de 24 Septembrie este de neuitat şi face urarea ca această zi să poală avea ca urmare o eră de concordie.—Ziarul zice că trebue reamintit printre francezi trecerea aceluia care a moştenit între ultimele sfaturi părinteşti, pe a-cela de a rămîne amicul Francieî.
Intranslgeant zice că nu lumea oficială, ci poporul ţârei este acela care a aruncat Rusiei un strigăt formidabil de speranţă şi de simpatie. El este acela care a semnat alianţa şi care va şti să o apere.
Termină apoi zicîrid: «acum cînd nu mal suntem isolaţl să ne întrebăm pentru ce isolarea noastră a ţinut aşafmult timp şi apoi să facem contrariul de ceea-ce a cauzat a ceastă isolare».
Iluminai lunile
Aspectul Parisului aseară era cu desăvîrşire feeric.
Toată populaţia şi vizitatorii din provincie năvăliseră bulevardele mari, Champs Elysees şi drumurile principale.
Iluminaţiunile electrice, cu gaz, globuri colorate, luminaţi în mod admirabil arborii, ghirlandele şi florile. S’afl organizat baluri şi serbări locale în toate cartierele, unde domneşte o bucurie generală.
Pe Sena esle serbare de noapte şi focuri de artifiţie Ia Trocadero, la Montmatre şi la Belleville.
Atitudinea populaţiunel parisiene mărită cu 1.000.000 de provinciali, este cu desăvîrşire remarcabilă : toată ziua entusiasmul a depăşit orl-ce descriere.
ltepresentuţia de gala
Piaţa Operei este păzită de un cordon triplu de gardă republicană. Pe o distanţă cît poate vedea ochiul nu este de cit un ocean de capete omeneşti, de la cari pleacă strigăte neîncteate şi aclamaţianl fără sfir-şit. Mal multe femei leşină; mal multe persoane sunt uşor rănite.
Ofiţerii ruşi cari sosesc sunt mult timp aclamaţi.
Suveranii şi d-nu Faure sosesc la o-peră la 10 ore şi jumătate ; d. Faure dă braţul Ţarinei şi are la dreapta sa pe Ţar. Garda republicană face gard pe scara mare şi deschide mersul ; doamna şi d-şoara Faure urmează pe suverani. In momentul cînd suveranii, d. Faure şi suita lor ajung în faţa intrărel operei, invitaţii scot acla-maţiunl formidabile, mal multe; minute, şi strigă: trăiască Rusia! trăiască împăratul, trăiască împărăteasa!
Trupele presintă armele şi musiea ciută mnul rusesc.
Cînd perechea imperială şi dl. Faure apar în loja imperială, toţi spectatorii sunt în picioare, tăcuţi, apoi scot aclamaţiunl formidabile. Ţarul se aşează la dreapta D lui Faure, Ţarina la stingă şi împăratul are la dreapta sa pe d-na Faure.
Spectacolul Începe la ora 10 şi 50 m.
Toţi artiştii academiei naţionale de mu-sică grupaţi pe scenă, cîntă imnul rusesc care* este primit cu aplause repetate.
Artiştii joacă actul al II-lea din Sigurd şi execută o parte din Korrigane.
In timpul entre-actulul Ţarul a manifestat dorinţa de a vedea pe şefii arabi, dorinţă ce s’a realizat îndată.
Majestăţiie Lor s’afl întreţinut cu el cîte-va minute, apoi afl vizitat foaierul operei.
Perechea imperială s’a arătat apoi la balcon şi a fost obiectul unei ovaţiunl en-
LEI
48
COKSS
DE UZINĂ
1000 kilograme 1-a calitate transportaţi la domicilia Sn saci.
BKIQUETTE.
CAKBH.M l»E PIATRA din minele Petroşani şi Cardif.
CORN DE TOPIT.
COKS DE FEUARIE.
COKS ItfARUKT anume pentru sobe pa-
ragine si belgiane.
ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios.
GREUTATE GARANTATA
Expediţia en gros şi en dctail de ia Brăila, Constanţa si Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romîne.
DEPOSIT CENTRAL
STRADA SFIMŢll VOIVOZI No. 5
TELEFON No. 274
C(U«/- MjO vknhhach
Institutul francez de Domnişdre
V. M. €HOI§Y
autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 IO, STRADA NEGUSTOR, IO
BUCURESCI
Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne şi ex-‘<«rne.
Cursurile încep la 2 Septembre.
înscrierile de la 20 August st. v.
o ma dr. SOPHIE SATINOVER
Dentiştii pentru dame şl copil
Strada Umbrei 4
Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m.
Schimb şi vînd cllin
CUMPĂR
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, Bafire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunţ comemorative de aur, argint şi a-ramâ, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde.
La cerere mă voifl prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vtnzătorl.
BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEOJÎ WEISSBEIJT1I
Bucuregtl, — strada Carol I, No. 20
vis-a-vis de noul palat al Poştei
Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meii în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate Sn aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, cmante, rubine, safire, smarande, perlo, etc.|
Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate
Rogat asortiment cu lanţuri (numite Pnnţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Rare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
SI are asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi animă.
Atelier special pentru comenzi şi reparat urT de bijutierie şi ceasornicărie cu preşurile cele mal reduse.
Doctor MIRON
ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele şi sifilitice din spitalnl Colţea
BULEVARDUL CARUL, 74 €ou»ultaţianI de la 1 — 4 p. m*
W. STAADECKER
Furnisorul M. S. REGELUI
dl fermelor model	Efurnisorul dome-
ale Statului şi aleMjSSfâjNLniitlat Coroanei şi şcoalelor de agri-	al agricultorilor
cultură	fruntaşf ţnrfi
PLUGURI Universale „SACK“
de oţel, ultima construcţiune
PLUGURI Polibrazdare „SACK“
de oţel, construite după un noii sistem forte avantagios
semanatOre prin împrăştiere
—de fer şi oţel—
SEMĂNĂTOARE IN RENDURI
SacU de oţel şi americane Havana
TRIOARE „M A YER“
de toate mărimile
Vin tură, t oare No. 5
ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel mal ales
Grape flexibile şi fixe
— de oţel —
Petre de Moară.
ORIGINALE FRANŢUZEŞTI din Lafertd s/ Jouarre
Mori de fer „Buston1,
PIVE DE POSTAV
0rî-ce fel de unelte şi maşini agricole
Expoziţie permanentă
Strada Smîrdan, 12, qi Bibesou-Vodă 6
CEL MAI BOGAT DEPOSIT
DE VELOCIPEDE LA M'rttţii tiepich
152 — Calea Tictorleî, — 152 4, Strada Şelari, 1
/ BEERTO.V
Bicyclete Humber < Jtolverhajqtqs
« Naumann „Dresd“
< Durkopp „Bielefeld”
Ylnzare iu rate
Depontt de Maşini de. cunut cu aparatul de brodat, lluiare tu rate mici.
FRAŢII KEPICn
Strada Şelari No. 4, lîngă poarta Hotelului Victoria
De pont tuI la ATo. ? nu are nici un ameotic cu noi. Singurul doposit peutru Romfnla a Luminel Incandescente de gaz a D-ruluI Auer la Friilli Kepick, strada Şelari No. 4 lîngă poarta Hotelului Victoria.
Toate cele l’alte sisteme sunt falsificări a lumlneî d-rr al Auer fără cea mat mică valoare numai beourl pe t ri este InorUMtnt d. Auer sunt adevărate, şl numai .» t-procurate din deposJtul nostru sunt aiul dr. Auer.
Vn Bec înotatat LeI ii.
Una SUd Dtu Auer Lei 9*
Depozitul la No. 2 nu are nici un amestlo ou noi spre a blta de erori.
Duminecă 29 Septembrie
Mari alergări de biciclete
La VELODROMUL ROMÂN de pe şoseaua Kiseleff, Rondul al II-lea
Cel mal tare alergător bavarez, ~are a bătut chiar pe Reininger şi Goesse, va lua parte împreună cu cel mal buni velocipe-diştl din ţară.—începutul la orele 4 p. m.
N O U T A T E !
CURSE DE QUADRUPLETE
,	S’A DESCHIS
BĂILE REGALE
l>IJf PAJLATUJL EFORIEI BULEVARDUL ELISABETA
Din noă amenajate şi apropriate pentru cea mal maro satisfacere a onor. public.
Pe lingă băile de apă caldă, uburî şi pişoină, în curînd se va deschide şl secţiunea de HiDBOTHJUlAPlE după cel din urmă sistem, adoptat în cele mal mari stabilimente de băl din Europa.
Apa e de ioroare
DIRECŢIUNEA
ÎNŞTIINŢARE
Domnul Ioan Lupulescu, fost Inginer şef şi Director al liniei ferate Bucureşti—Giurgiu, ocupîndu-se cu lucrări de Ingineria civilă, mecanică, hidraulică, de hotărnicii şi faceri de Espertise, locueşte Io Bucureşti, Strada Isvor No. 65
CC PANTA un comptabil roiiiln, OL Unii I M absolvent al şcoalel comerciale.
A se adresa la administraţia acestui ziar.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
r ■
[♦ ( ,
tusiaste din partea unei mulţimi imense,
La 12 ore noaptea suveranii s’afl retras, pe clnd orchestra clnta imnul rusesc.
D. Faure T-a însoţit ptnă la ambasadă, unde afl ajuns la 12 şi 35 m. In mijlocul unor aclamaţiunl fără sflrşit.
Paris, 25 Sept.
Trei persoane rănite erl au murit.
Vizitele
I.a biserica Notre-Dame
Paris, 25 Sept.
Azi dimineaţă timpul este înorat. — D. Faure a sosit la 9 ore 35 m. la ambasada Rusiei. Ţarul şi Ţarina se urcă Îndată In călească‘deschisă pentru a merge la Notre-Dame. — Escorta o forma un escadron de cuirasierl.
Suveranii ruşi afl ajuns la Notre-Dame In mijlocul unei mulţimi compacte care striga: Trăiască împăratul! Trăiască împărăteasa!
Majestăţile Lor ruseşti vor merge la palatul Justiţiei la 10 ore şi jum.
In vizita Lor la Notre-Dame. Majestăţile Lor ruseşti şi d-nu Faure afl fost primiţi de Monseniorul cardinal Richard, vicarii generali şi clerul. S’a arătat Suveranilor faimosul manuscris al Evangheliei, în limba slavonă veche, care aparţine bibliotecel din Reims, şi pe care, după tradiţie, foştii regi al Franciel prestai! jurămînt.
I.a Palatul Justiţiei şi Pantlieon
Majestăţile Lor aii vizitat apoi palatul Justiţiei şi Pantheonul, unde aii descins In cavourile şi s’aii oprit în faţa mormlntulul lui Carnot.
La Invalizi
De acolo Ţarul şi Ţarina s’aii dus la Invalizi, unde” aii vizitat mal Intliii mor-mlntul Iul Napoleon, în faţa căruia Ţarul a rămas un minut tăcut. Ţarul s’a coborît singur în criptă, însoţit de” generalul Bil-lot şi cîţl-va ofiţeri. Cortegiul a străbătut apoi capela, a vizitat infirmeria, refectoriul, museul de artilerie şi a eşit prin curtea de onoare în care eraii înşiraţi generalii şi invalizii.
In amintirealnî Carnot
Ţarul a trimes la Pantlieon pe mormîn-tul’lul Carnot un snop minunat de flori şi a adresat celor doul fii al acestuia cuvintele cele mal bine voitoare şi mişcătoare.
Inaugurarea Podului Alexandru III
La două ore şi jumătate, Suveranii ruşi aii părăsit ambasada pentru a asista la ceremonia punerii primei pietre a podului Alexandru al IIMea.
Mulţimea era enormă pe parcursul cortegiului şi numeroase persoane ah dejunat pe marginea trotuarelor, pentru a- vedea pe Suveranii cari aii fost aclamaţi în mod călduros.
Ceremonia este foarte reuşită. D-nu Mou-net-SulIy citeşte o dă Ţarului şi mal multe fete coborînd dintr’o luntre presintă Ţarului flori într’un vas de argint sculptat.
Ministrul de comerţ roagă pe Ţar, precum şi pe d-nu Faure de a pune prima piatră a podului şi a acorda ast-fel acestei opere mari de civilisaţie şi de pace înalta aprobare a MajestăţiI sale şi graţiosul pa* tronagiu al împărătesei. Ţarul şi Ţarina se înclină, apoi semnează ‘procesul-verbal. Ţarul şi D-nu Faure iad cîte o mistrie, răspîndesc ciment, apoi bat prima piatră cu ciocanul.
La mouelărle
Perechia imperială merge la palatul monetăriel, unde asistă la baterea unei medalii ce îl se oferă. Acest drum s’a făcut iar în mijlocul unor aclamaţiunl entusiaste.
La Iustitnt
La institut, d-1 Leogouve adresează Ma-jestăţilor Lor ruseşti un discurs de bună-venire, reamintind vizita Iul Petru-cel-mare ; — apoi d-1 Francois Coppee citeşte odă în onoarea lor. — Suveranii semnează apoi procesul-verbal al şedinţei.
Toasturile 'Ţarului
Peste tot se comentează toasturile Ţarului şi se «jice că la Cherbourg nu put*ea fi tot aşa de amabil ca la Paris. Cherbourg era anfi-camera al cărui salon este Parisul. — împăratul a aşteptat să fie în salon pentru a vorbi mal liber.
In apel
D-1 Monod, preot protestant, a făcut să se afişeze o odă compusă de dînsul şi dedicată tarului, rugind pe acesta să ia în mină protegerea Armenilor.
ŞTXZ&i DIVERSE
Crima—Delicte.—Accidente.—Intîmpl&rl.
DIN CAPITALI
Bâtae cu rănire. — Astă noapte, Petre lanoş şi Deneş Caser s’afl luat la ceartă într’o circiumă din strada Belizaritt.
In scurt timp cearta a degenerat în bă-tae şi lanoş furios scoate un cuţit şi-l în-pllntă în plntecile adversarului săfi.
Rănit de moarte, Deneş a fost transportat de urgenţă în căutarea spitalului Colţea.
Petre lanoş a fost arestai.
Secţiunea de poliţie respectivă cercetează faptul.
O cireada de bol furată.— Indivizii Fio-rea Radu şi Stoica Ion, ambii din comuna Găisenl, s’aii introdus astă noapte pe furiş în curtea proprietăţii d-lul I. Kaiser din strada Precupeţii-Vechi 22 şi i-afl furat şeapte bol şi o vacă.
Păgubaşul a reclamat în contra acestor doul indivizi, asupra cărora are bănuell şi poliţia a luat măsuri de urmăiire.
DIN TARA
Banditism.—In noaptea de 22 curent, d. Rizu, proprietarul moşiei Popeşti din plasa Cftlniştea (Vlaşca), a fost surprins pe cînd dormea în casa proprietăţel şi torturat în mod barbar de o ceată de tîlharl, cari i-a furat suma de 3387 de lei.
Făcîndu-se cercetările de autorităţile lo-
cale, tîlbaril s’afl descoperit a fi ţărani şi o femee din aceeaşi comună.
Fiind arestaţi, el avi mărturisit faptul.
La percbiziţiunea făcută la domiciliurile lor, banii s’aii găsit ascunşi intacţi.
Tîlbaril afl fost înaintaţi parchetului local, iar suma de 3387 lei s’a restituit d-lul Rizu.
Cadavru găsit.—In apa Dîmboviţei, lingă podul din comuna Tînganu-Moara, s’a găsit cadavrul unei femei îmbrăcată In fustă de lină, avînd în picioare ciorapi de lînă cadrilaţi şi ghete noi.
Cadavrul purta următoarele leziuni:
Urechia dreaptă şi degetul cel mare de la mina dreaptă erafl tăiate; o Înţepătură de cuţit d’asupra ochiului sting ; gura tăiată, plntecele spintecate şi intestinele eşite.
Corpul intrase deja în put refacţiune.
După toate probabilităţile, nenorocita a fost ucisă şi aruncată în rlvl.
Autorităţile Înştiinţate afl început cercetările.
Pînă acum nu s’a putut Încă stabili identitatea persoanei.
ULTIME INFORMATIUNI
Niintem informaţi «lin sorginte sigură, eă vizita IH. Sale împăratului Wilhelm s’a fixat definitiv.
M. fia va sosi In Capitală In ziua de fi Halii, la orele 2. p. in.
In Capitală HI. fia va sta pînă tn dimineaţa zilei de 11 Maift, în care timp va vizita fortificaţiile; apoi M. fia va pleca la fii-naia, unde va sta vr’o două zile, şi de alei va merge la Constanţa şi apoi prin 0<lessa la Peters-burg.
Aflăm că ministerul de războia a comandat la Viena, prin o persoană oculta, toate steagurile necesare pentru decorarea platoului de la CotrocenI cu ocazia marel defilări, mandatînd cu anticipaţie suma de 14.000 lei.
Steagurile însă n’au sosit la timp, ci abia acum trei zile, aşa că ministerul a fost nevoit în ajunul defilării să comande la d. Luca Ni-culescu din Capitală steagurile necesare.
Se impun două întrebări:
De ce a comandat ministerul tocmai la Viena steagurile, cînd ele se puteaO face, — precum s’au şi făcut chiar — în Capitala ?
Cine despăgubeşte pe Stat de cele 14.000 de lei?
Peste două săptâmînl Curtea Regală va lua reşedinţa în Capitală.
AA. LL. RR. vor pleca în curînd în streinătate spre a vizita cîte-va Curii.
E vorba ca AA. LL. RR. să facă o vizită şi Curţii Imperiale din Petersburg.
Direcţiunea serviciului de navigaţie va lansa, cu ocazia punerel pietrei fundamentale a portului Constanţa, două vapoare noul cari vor face serviciul între Constanţa şi Constantinopol.
La primă-vară linia navigaţiei romîne se va prelungi pînă la A-lexandria în Egipet.
De la Curte
(Relaţie oficială)
Luni, 23 Septembrie, la orele 3 şi trei sferturi, Majestăţile Lor Regele şi Regina, împreună cu AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel, urmaţi de doamnele de o-noare şi de adjutanţii de servicifl, aii pornit cu trenul Regal din Sinaia la Predeal, întru întîmpinarea A. S. Imperiale Marele Duce Boris Vladimirovitch şi a A. S. R. Principele Moştenitor de Saxa-Coburg şi Gotha, cari veneaii de la Budapesta pentru a petrece cîte-va zile la Sinaia.
In trenul regal care a condus Augusta Familie Regală la Predeal, a luat loc şi d. de Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei la Bucureşti, în urma invitaţiunel ce a binevoit a ’I face M. S. Regele.
***
La orele 4 şi un sfert, trenul regal intră în gara Predeal, iar la orele 4 şi jum., A.
S.	F. Marele Duce Boris Vladimirovitch şi A. S. R. Principele Moştenitor de Saxa-Coburg şi Gotha sosesc în gară, apoi coborln-du-se din vagon urmaţi de Suite, înaintară către Majestăţile Lor, sărutînd mina M. S. Reginei, salutlnd respectos pe M. S. Regele, şi lmhrăţişînd în modul cel mal cordial pe Principele şi Principesa Romîniel. După ce Majestăţile Lor şi AA. LL. Imperiale şi Regale bine-voiră a presenta persoanele din Suite, se suiră în trenul regal urmaţi de Suite, pornind spre Sinaia, unde ajunseră la orele 5 şi un sfert.
Aci aşteptai! întoarcerea Majestăţilor Lor şi AA. LL. Imperiale şi Regale, pe lingă persoanele cari se mal aflatt în Sinaia, multă lume din localitate, precum şi comandantul cu toţi ofiţerii batalionului de vlnă-torî.
Două trăsuri ale Curţel, Înhămate cu cîte 4 cal, conduse Augusta Familie Regală de la gară la Castel, lulnd loc în întlia trăsură
M. S. Regele cu M. S. Regina, iar în a doua AA. LL. RR. Principele şi Principesa de Romlnia, A. S. I. Marele Duce Boris Vladimirovitch şi A. S. R. Principele moştenitor de Saxa-Coburg şi Gotha.
***
Seara, la orele 7 şi jum., a avut loc la Castel un prînz, la care, pe lingă AA. LL. Imperiale şi Regale, aii mal avut onoarea a fi invitaţi d. de Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei la Bucureşti ; d. Al. Glnka Bragadir, ministru plenipotenţiar, agent diplomatic al ţărel la Sofia; d. Broncwski, secretar la legaţiunea rusă ; d. locotenent Al. Belaieff, ataşat pe lîngă persoana A.
S.	I. Marele Duce Boris Vladimivoritch ; d. locotenent comite Baudissin, d. locotenent comite Pfeil, ambii ataşaţi pe lîngă persoana A. S. R. Principelui moştenitor de Saxa-Coburg şi Gotha ; d. căpitan comite Holnstein şi suitele caselor regale şi princiare, peste 20 persoane.
După terminarea prînzulul, Majestăţile Lor şi AA. LL. Imperiale şi Regala bine-voiră a mal vorbi cu persoanele prezinte pînă la orele 10 şi jum., cînd s’afl retras a-pol în apartamentele Lor.
D. Dum. Sturdza a hotărîl să decoreze pe toţi inspectorii şi comisarii poliţiei Capitalei, cari n’ah fost decoraţi de M. Sa împăratul Frantz Iosef.
Decretele att fost semnate erl de M. Sa Regele.
D. D. N. Teodoru, inginer electrician în serviciul C. F. R., a scos un important volum despre Electrotechnică.
Acest volum cuprinde 200 de figuri în text şi 18 instalaţiunl în culori pe planşe anexate.
Relatînd erl despre înjunghiarea lui Gheorghe Marin din strada Mătăsarulul, am spus că rănitul a fost scos din spital şi dus la secţie, unde tot el a fost bătut sub cuvînt de anchetă.
Lucrul denunţîndu-se şi scandalul fiind prea mare, prefectul poliţiei a apucat de scurt pe sub-comisarul Schina, cel care a făcut ancheta. Acesta a răspuns foarte Încurcat şi prefectul ’l-a dat un termen ca să răspundă dacă din propria sa iniţiativă a bătut, sa îi dacă a fost pus de cine-va, cum s’a denunţat.
Sub-comisarul a spus’ mal multora că a avut ordin de la inspectorul culoarel de Negru, I. Antonescu, să maltrateze pe Gheorghe Marin. Prefectul însă nu-I a mal spus pînă acum nimic.
D. Dr. Ioan Raţia, preşedintele comitetului naţional din SibiO, a convocat pe ziua de 2 Octombrie pe acţionarii «Tipografiei» spre a se consfătui asupra unei noul co-misiunl de acţiuni, comisiune necesară pentru suportarea cheltue-lilor ziarelor Tribuna şi Foaia Poporului.
D. Ambrosie SarcevicI, unul din fruntaşii bunevaţilor (sîrbl) din Su-botin (Teresiopel, Ungaria), a adresat un apel desperat d-lul Al. Mo-cioni, rugîndu-’l ca romînil să ia sub protecţia lor pe bunevaţl, cari ne mal avînd fruntaşi dezinteresaţi, sunt ameninţaţi a fi maghiarizaţi.
D. SarcevicI, bătrîn de 77 de ani, a trimis d-lul Mocioni şi două broşuri scrise de d-sa despre origina şi istoria bunevaţilor.
Din aceste broşuri, ce s’afi publicat în Dreptatea din Timişoara, rezultă că bunevaţil vorbesc aceeaşi limbă ca sîrbil, dar sunt despărţiţi de aceştia prin religiune, sîrbil fiind ortodoxl, iar el catolici.
Scandalul de la Prefectura Poliţiei
Un scandal ne mal pomenit a izbucnit la prefectura poliţiei Capitalei, scandal care pune în evidenţă sălbatica şcoală de moravuri a colectiviştilor.
Să expunem faptele în toată nuditatea lor :
Postul de sub-comisar al secţiunel 25 devenind vacant, inspectorul circumscripţiei, cunoscutul bătăuş Ionel Antonescu, a vroit să numească în acest post pe un bătăuş, nepot al cîrciumarulul Niţâ Berechet. Prefectul poliţiei însă, considerînd că protegia-tul inspectorului n’are nici o şcoală, a numit pe un tînăr, anume d. Leon Adamo-vicl, care din cauza morţii tatălui săă, fost deputat, a fost nevoit să-şi întrerupă studiile liceale, neavînd cu ce să se susţină.
Inspectorul Antonescu înfuriat de aceasta a jurat răsbunare atlt prefectului, cit şi tfnărului sub-comisar, pe care-1 urmărea mereil, făclndu-I o mulţime de şicane şi mizerii.
•%
Văzlnd că AdamovicI se poartă cum se cade şi duce o viaţă modestă, inspectorul —de disperare—se înţelege cu Niţă Berechet pentru a atrage într’o cursă ordinară pe bietul sub-comisar.
O-dată planul conceput, inspectorul chiamă pe comisarul secţiunel 25, d. Dragomirescu, şi-I spune :
— Ori îmi dai demisiunea, ori mline dimineaţă să mi-’l aduci beat turtă pe subcomisarul AdamovicI.
Hnnyadi Jânos
Cea mal sigura, cea mat eficace şi cca ma» gtlactthî rfin .IPTtT PlHtiATlVE.-MIEPUTAŢIUXE	itSif.i
Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Prenesius. Autorizată de Stat.
Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Francia şi străinătate. A se feri de contrafaceri.
Hugam a ne cere ca toate etichetele şi dopurile mii poarte numele
Andreas Saxlehiier
Ce să facă comisarul ? De frică invită spre seară pe AdamovicI la un pahar de vin, dar acesta protextînd o durere de cap refuză.
A doua zi dimineaţa, comisarul văzlnd că se apropie ora raportului, invită din nofl pe sub-comisar la un pahar de vin.
Se duc amîndoul la Niţă Berechet. Acesta prevestit deja, toarnă spirt în paharul de vin al lui AdamovicI, ast-fel că într’un sfert de oră bietul băiat cade jos ameţit.
*%
Inspectorul Antonescu, prevestit de a-ceasta, dă ordin ca imediat AdamovicI să fie ridicat şi transportat cu birja la prefectura poliţiei şi prezintat peşcheş d-lul Paul Stătescu.
Se duce apoi şi Antonescu la prefectură şi în faţa tutulora strigă Prefectului:
— De cînd a fo3t numit în slujbă, acest ticălos îşi petrece viaţa prin circiume.
D. Paul Stătescu destitue imediat pe AdamovicI.
***
Cum se face insă, că Autonescu se laudă la cîţl-va cu isprava, pe care a făcut’o. Şi după două zile faptele ajung şi la urechile prefectului poliţiei. Prefectul chiamă pe comisarul Dragomirescu, care face mărturisiri complecte.
Acum s’a deschis o anchetă în contra inspectorului bătăuş, Ionel Antonescu.
DE UCOMUNA
Toată lumea ’şl aminteşte negreşit, cri-ticile aduse prin presă Primarului, care, la prima licitaţiune pentru eclerajul părţilor excentrice ale oraşului, nesocoteşte toate o-fertele concurenţilor, şi, spre a ocoli dificultatea, dă sub formă provizorie protejatului săă d. căpitan Năstase Dumitrescu i-luminatul cu petrol. Manopera fu înţeleasă imediat, şi în faţa scandalului provocat de această purtare a Primarului, se procedă la o a doua licitaţiune.
D. Robescu văzlnd că omul săii de încredere nu are nici de astă dată şause de isbîndă pe cale dreaptă, amină din noii li-citaţiunea, numai pentru a putea permite continuarea faimosului «provizorat». Motivul pentru care Primarul ceru consiliului aprobarea unul nofl termen de licitaţiune, este că «Comuna ar fi aşteptat oferta unei case streine». Consiliul căzu în cursă şi votă o altă licitaţie.
In acest interval, «provisoratul» mergea Înainte.
In fine, acum două săptăinînl, se ţine o a treia licitaţie. De astă dată dl. Dimitrescu, sigur de protecţie, nici nu’şl dă osteneala să oferteze.
Voiţi să cuuoasceţl resultatul acestei a treia licitaţii ?
Fiind date precedentele şi persoanele interesate în această afacere, e de temut că va fi următorul :
Dl. Robescu va veni dinaintea Consiliului, deja păcălit, cu o moţiune în care va expune saii că concurenţii nu s’aiî conformat programului Primăriei, sau că mai aşteaptă vr’o ofertă streină, şi va cere o a patra licitaţie, — adică prelungirea nelimitată a provizoratului cu preţ urcat acordat d-luî căpitan Năstase Dumitrescu.
In privinţa aceasta trebue să mal spunem că modul cum se face eclerajul mahalalelor cu petrol este un adevărat scandal. Felinarele şi sticlele de la lampe sunt murdare, gazul este insuficient, lumina mică ; lampele se sting înainte de ora fixată, stra-de întregi rămîn în întuneric. Deosebit de aceasta, unele lampe luminează numai o mică parte din noapte, iar altele absolut de loc.
Ce face poliţia comunală V
D-1 căpitan Năstase Dumitrescu a fost şeful poliţiei comunale, dar acum este antreprenorul primăriei, plătit din banii contribuabililor pentru un servicifl pe care în parte-1 face prost, iar în parte de loc : iar agenţii aceleiaşi poliţii sunt plătiţi pentru a-1 controla.
Ar fi timpul ca acest scandal să înceteze.
BEEETIN ECONOMIC
(Raportul Semaphorului de Brăila)
Brăila, 25j7 Octombrie 1896.
Urcarea semnalată din America şi Berlin a produs şi aicea o cerere mal bună pentru export.
Fermitatea preţurilor grînelor n’a putut însă lua dimensiuni inal mari, în vederea navlurile scumpe a vapoarelor.
Operaţiunile efectuate afl fost In general cu fr. 20—25 mal bine plătite.
comunicâr!
Suntem informaţi că înscrierile la Institulul Familia din str Italiană 5, sub direcţiunea d-nel Alexandrina Pappoudoff reautorizat conform nou lui regulament cu ordinul No. 7505, se vor pri mi încă pînă la t Octombrie.
niHIjMOGHAW'li
A apărut:
SINCERE
Poesil de Radu D. Rosetti
DE ARENDAT
ţoapele de jos din jud<
cu începere de la 23 A-prilie 1898 moşia Vir-
ţoapele de jos din judeţul Teleorman.
' ii G, Robescu, Galaţi.
A se adresa d-lul
Circul Regal Romîn
CESAR SIDOLI
a fost la Brtln, Cracovia şi acum se afla la Lemberg, unde, cu cel o sută de cal şi o sută cincl-zecf artişti de primul rang al săi, a obţinut şi obţine necontenit cele mal mari succese.
In curînd va veni în Bucureşti, unde va da obicinuita .serie de reprezentaţii.
A nu se confunda prin urmare a-cest mare circ, cu circul George Sidoli, care se află actualmente în Capitală.
LICEUL MODERN
DE BĂETT	f
Bucurescî, Calea Victoriei No. 190
SUB DIRECŢIUNEA
D-lor dr. M. BRANDZl şi G. C. DRAGU
Cursurile primare şi liceale ale anului şcolar 1896-97 vor începe la 8 Septembi'e 96 cu următorul corp didactic:
To Cura liceal
1.	Preotul Slmeon Popescu, (dr. în theologiS, prof. la şcoala nor. de instit.) va preda religiunea şl istoria cl. IV-a.
2.	Th. D. Speranţă, (dr. in Utere, prof. la şcoala normală de Institutori) 1. romînă ol. V, VI, VII.
3.	Deorjţe Adamescu, (licenţiat în Utere- prof. Ia gimnastul «Şincaî*) limba romină clasa VI, VII.
4.	Enlii Bălteanu, (llo. în Ut.) limba romtnă c!J-IV.
6.	O. C. Dragn, (licenţiat în Utere, prof. la Uceal «La-zăr*) filosofla clasa VI—VII.
6; I«az&r Şăineaiiu, (dr. în litere, prof. la şoOala normală superioară) limba latină clasa V—VII.
7.	ti ta. Pop, (dr. în litere, prof. la Uceal «Mihal Bravul*) limba germană clasa V—VII.
8.	Mnrius M&ineanii,(dr. în lit.) Umba germană cl.l—VI.
9.	Ion C. tieorgian, (licenţiat în Utere, prof. la lioeul «Sf. Sava*) istoria clasa V—VII.
10. fit. 9Uhftileaiiu, (licenţiat în litere, prof. la Uceul «Sf. 8ava*ţ limba elenă clasa V—VIL
12.	D. («corgosru. (licenţiat in mere,	m umuu «di.
8ava*) Umba latină cl. I—II.
13.	D. 91. Popescu, (Ucenţiat în Ut.) 1. latină ol. III şi IV.
14.	Al. Ignat, (absolvent al faeultăţel de Utere) Istoria şl geografia I—IV.
15.	Alecu Dciuetresun, (licenţiat în Utere, prof. la Uceul «f. Sava*) 1, franeesă, cls. V—Vli.
16.	Kerva Hotloş, (absol. în lit.) 1. franeesă clasa I—IV.
17.	llonet de Ccresnes. (licenţiat în Utere) pentru conversaţia franceză clasa I—VII.
18.	91. Briiiza, (d-r. in ştiinţele naturale, prof. la şcoala normală de institutori) va proda şc. naturale.
19.	St. Cerchez, (d-r. în chimie) sc. flsice.
20.	Stelian Petreacu, (licenţiat in şciinţele flsice-ohl-mice, prof. la gimnaziul -Şincal*) Sclinţele fisice.
21.	K. Cosăceseu, (Ucenţiat în matematici, prof. la şcoala normală de institutori), matematica clasa V şi VI.
22.	I. tihibaldan, (Ucenţiat în matematici, prof. la Uceul <Mateiu Basarab) matematica clasa VII.
23.	ti. Popescu, (licenţiat în matematici, prof. la gimnastul Cantemir Vodă) matematica clasa I—IV.
24.	ti. A. 9forţiui, (licenţiat în drept) Dreptul şi Economia politică la clasa VII.
25.	91. Codreanu, (d-r. în medicină) Higiena.
26.	D. Iouescti, (prof. la Uceul «Lazăr* şi şcoala normală de institutori) gimnastica.
27.	D. ticorfifescu. (prof. la gim. «Cantemir* desemnul.
28.	I. Bauulescu, (prof. lagim. -şiuoab) musica vocală.
29.	ti. 9foianu, fprof. laşe. nor. de iust. lucrul manual. Profesori preparatori: A. 8criban, I. Odor, absolvenţi al faeultăţel de litere, pentru 1. elenă şi 1. latină A. Alpern, Ucenţiat în matematic) şi elev la şcoala de poduri, I. Ma-oarie, elev la poduri pentru matematici,
II. Curs primar
1.	C. 8avule«icu, (absolvent al şcoalel normale Carol I) va preda cursurile în romînesce la clasa I—II.
2.	I. 9facedou, (absolvent al §c. norm. din Galaţi) cursurile în romînesce la cL UI.
8. Ion C. tialescu, (fost director de şcoală primară; oursurile în romînesce ale cL IV.
4.	Et. Octal, (profesor brevetat din Franţa) pentru conversaţia franceză.
5.	St. tiallin, (absolvent al gimnaziului din Ccrnovilx şl Ucenţiat în teologie) pentru conversaţia germană.
8. Jnarez 9Iovilft, (institutor, absolvent al conservatorului din Bucurescî) pentru vioară.
7.	ti. 9Iolauu, pentru lucrul manual.
8.	D. IoneNCii, pentru gimnastică.
9.	A. Pop, licenţiat în theologie, sub director—
9Iedic al institutului dr. Tbouiescn, medic pri*
mar la spitalul de copil şl profesor de clinică infantilă la Universitatea din Bucureşti.
înscrierile se fac cu începere de la 20	în toate zi-
lele, între orele 9—12 .şi 8 —o la cancelaria direcţiunel, în localul «Liceului Modern*. Calea Victoriei, 190, Bucureşti.
INSTITUTUL SOHEVITZ-TIIIERRIN
51 Strada Scatmelor 51 Foudat iu anul 1847
Invăţămîntul primar şi secundar
Local foarte sănătos, în centrul Capitalei, transformat cu totul după ceriuţele hyglcnlee moderne. Dormitoare, sofra-geril şl clase spaţioase şi bine aerisite. 8ală mare de gim. nastica cu toate aparatele trebuincioase. Calorifer răs-ptudiml prin (oală cana o căldurii egală >1 temperata. —Sală de băl ou un mare basin de 20 metri patraţl, cu duşi şi aparate de încăl/dt, precum nu există nici într’o altă şcoală a ţărel.
Studiite după programa Statului. Egumenele la vroalcle publice. w învăţăm intui llmhelor franeexă ni germană. Mimica vocală hI instrumentală.
Personal didactic elen.
îngrijire părinţească. Medicul şcoalel d. Doctor Kreranitz locueşto în proprietatea Stabilimentului.
liiMtitntul «.Sctaevitz ‘i'herrin- n’a avut nici o dată nevoie de reclamă. Succesele dobîndite de la fudaţiunoa lui, numărul cel mare de oameni însemnaţi in tară cari au primit instrucţiunea lor primară şi secundară fu acest institut, rosultatele satisfăcătoare obţinute la examenele publioe, numărul elevilor din ce în ce mal mare sunt pentru «Î11-Mtitutul Kclievitz-Tliicrrin* laudele ţi reclamele rele mal bune.
înscrierile se vor primi de la 12[24 August.
Cursurile vor începe la 1 Septembrie.
Casa Sânaiat©
Institut din nott reorg-anisat 51, — Struda Teilor — 51
Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri
Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, gît, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice;. camere cu intrare separată peutru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special ’al syphilisulul şi a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot căuta cu orl-ce medic safl specialist.
Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri.
ConsultaţiunI in fio-care zi, pentru boalele interne şi sypbilitice de Ia 10—12 p. m.
Direcţiunea trimete de Îndată după cerere noul prospect al Casei pe 1896.
O»' STER IE ii, CiURCU
IX Polikangasse—No. 10. Viena
ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
\
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
LOUIS JACCOLLIOT
78)
MÂNCĂTORII
I>E FOC
P ARTEA A TREI A
DESCOPERIRILE LUI BLACK
Aci Gilping îşi permise o observaţiune.
—	Nu crezi tu că acest pretins consul va face să fie însoţit de cîţl-va oameni de al săi bine armaţi.
—	Atlt mal bine, vor rămine mal puţini la legaţiune.
—	Da, dar aci este luptă.
—	N’al nici o teamă, înainte chiar să bănuiască ceva, el vor fi toţi puşi In imposibilitate de a face cea mal mică mişcare.
—	Da, dar ca să nu aibă nici o bănuială intrînd aci, trebue ca să fie cine-va în pat.
—	Al dreptate ; el bine mă voi aşeza eu, îmi voi lua o bună poziţiune pentru a sări la gitul consulului cănd se va apropia de mine.
—	Aceasta nu este destul Wiligo ; trebue să fie cine-va aci, care să s prefacă
că păzeşte bolnavul şi care să ne introducă elnd vom sosi ; eu cunosc poliţiştii Europei, trebue cel mai mic lucru ca să fie foarte bănuitori în urmă.
—	Gilping este un om cu multă experienţă, el este un mare şef cînd dă sfaturi.
In acelaş timp Gilping sună clopoţelul.
Un servitor al otelului se prezintă pe dată.
—	Vrei să cîştigl o sută de dolari în două ceasuri ? întrebă englezul pe noul venit.
Ce trebue să fac pentru ca să cîştig această sumă?
—	Să stal aci cit timp voi lipsi eu, să nu te miri de orl-ce vel auzi sau vel vedea : să-mi deschizi uşa cînd mă voi întoarce cu o altă persoană şi apoi să eşl binişor din cameră.
—	Prea bine, monsegniore.
—	Iacă şi suta de dolari.
Servitorul luă suma, o băgă cu atenţiune în buzunar, apoi se întinse alene pe o canapea.
—	Şi acum plec, zise bravul Gilping, pe care începuse să’l predomine frigurile acti-vităţel Vulturului Negru.
—	Aşteaptă puţin să ’mî chem oamenii mei.
După cîte-va secunde cel cinci Nagarno-oki intrară în cameră, unde lepădînd mantalele cu cari erau învăluiţi, rămaseră în costumele lor de război.
Gilping schimbă cu Vulturul Negru, o viguroasă strîngere de mînă. In această oră solemnă, aceşti doul oameni atlt de deosebiţi prin origină, prin idei şi educa-ţiune, uitaseră prejudecăţile rasei lor pentru a se uni în acelaş gînd de sacrificiu şi devotament. Nimic nu uneşte mal bine două persoane de cît cînd împreună luptă în contra aceluiaşi pericol.
Gilping, trecînd prin curtea otelului, luă
cu sine pe unul din servitorii special însărcinaţi cu cursele în oraş, care să’l conducă la legaţiunea portugheză, penlru a da o formă şi mal adevărată acestei întreprinderi.
După un sfert de oră, eraQ la destina-ţiune.
Cu o adevărată emoţiune el făcu să sune clopoţelul din scară. Simţea cum inima îl bate cu furie în piept şi numai gîndul că
firietenil săi sunt prizonieri în acea casă ăcca ca impresiunile sale să fie şi mal violente.
După o aşteptare de cîte-va minute, el sună a doua oară, cînd se auziră paşi precipitaţi pe coridorul interior şi o voce bruscă se auzi întrebînd :
— Cine este ?
— John Gilping, membru al societăţel regale din Londra, secţiunea geologiei, mineralogiei şi a botanicei.
— Ce poftiţi ?
— Doresc să vorbesc imediat domnului Consul al Portugaliei.
— Ce afacere aveţi cu dînsul la aceas tă oră ?
— Un compatriot al d-sale este pe mărte la «Oriental-Otel» şi doreşte a regula prin testament împărţeala averel sale, care se ridică la mal multe milioane.
— Aşteptaţi, mă duc să ’l anunţ, răspunse vocea mal cu blîndeţă.
Cinci minute trecură... un secol... apoi se auziră din nou sgomotul paşilor şi uşa se deschise cu precauţiune.
Un tînăr de 28 pînă la 30 de ani, bine îmbrăcat, cu toate că era două ceasuri după miezul nopţel, apăru în pragul iutrărel şi după ce examină bine pe cel doul noul veniţi le zise :
— Intraţi, domnul consul vă primeşte, aşteptaţi numai pînă ce se va îmbrăca.
Du pă cîte-va minute de aşteptare, falşul baron de Funcal, apăru cu surîsul pe buze.
—	D-ta eşti domnul meu, zise consulul, care ceri serviciile mele pentru a face un testament unuia din compatrioţii mei care e grav bolnav ?
Poliţistul vorbea rar şi cu ochii examina cu scrupulozitate pe interlocutorul său.
—	Eu, domnule consul, şi v’aş ruga să vă grăbiţi în cazul cînd aţi accepta această cerere legitimă. Nenorocitul nu mal are încă o oră de trăit şi este preocupai numai de grija de a 'şl putea regula împărţeala averel sale uolosale.
—	Dorinţa este foarte legitimă în adevăr ; cum se numeşte...
La această eestiune, Gilping văzu imediat că dacă ar ezita un singur moment, totul ar fi pierdut. Poliţistul nu avea, fără tndouială, nici o bănuială, dar nu făcea de cît să caute una. şi această conversaţiune banală nu o întreţinea de cit pentru a cîş-tiga timp ca să studieze pe acela ce avea în faţă.
Gilping răspunse repede, ca şi un soldat decis care se aruncă în turmentele luptei, fără însă să ştie mal d’inainte ce nume va e.şi din silabele pe cari le va înşira el.
—	Prietenul mefl se numeşte Miquel-Nunes-Joaquin-Luis-Pedro Cavvajal... O uf !
—	Si spuneţi că are o avere considerabilă ?
In acest moment. Gilping avu o inspi-raţiune genială. Se sculă în picioare şi fără ca să răspundă la întrebare :
—	Iertaţi-mă domnule consul, dar cînd am părăsit pe prietenul mefl, abia mal putea să respire, mă tem că nu vom ajunge' la timp, şi în cazul cînd nu veţi fi dispus ca să mergeţi, voi fi silit să mă adresez
unul magistrat australian, cu atlt mai u-sor, cu cit întreaga lui avere este depusă la o bancă de aci, ast-fel că nici o dili-cultale nu se va putea ridica asupra validităţii actului.
—	Cine v’a spus d-voastră că eil refuz de a îndeplini datoriile funeţiunel mele ? răspunse Luce supărat.
—	Dar, domnul mefl, pe cînd d-voastră îmi puneţi atîtea întrebări cari nu fac de cit să ne piardă vremea, prietenul meu va muri de sigur «ab infestat» şi toată averea lui va trece rudelor colaterale pe cari el nu le poate suferi.
Aceste din urmă cuvinte. împrăştie orice idee de esitaţiune a poliţistului.
—	Vă urmez gentilom, răspunse el ; vom lua în drumul nostru şi pe colegul mefl din Rusia, dacă aceasta nu vă deranjează. Legea portugheză care este foarte minuţioasă în formalităţi de procedură, se simplifică cu totul cînd actele de ultimă voinţă sunt semnate de doul consuli.
—	Nu văd nici un inconvenient răspunse Gilping. Bun, zise el în gînd, doul peşti în aceeaşi undiţă.
(Va urma)
Soaiele sifilitice
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ
Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist îa boale lumeşti
Dr. TIIWR
Strada Emigratu Ne. 1, intrarea numai pri trada sf. VoevozI, (TramwayJ.
ConsultaţiunI de la 10—1 diin. penlrula 5—j seara. Loc separat de aşteptare şi de fie-care
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMDEL
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 25 Septembrie, 1890
| Cump.				Vind	
4»/«	Rentă Amortisabilă. . .	861l/»		87	7.
5»/o	» Amortisabilă. . .	99	7«	100	7*
6°/o 5o/o	ObligaL de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	101 94	v. ■/«	102 95	7. lU
5»/.	* » » 1890	95	»/«	96	*1*
5«/o	Scrisuri Funciar Rurale .	92	V»	92	7'»
6»/o	» » Urbane .	88	7*	88	>:*
5 •/»	» » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională.	82	7«	82	7<
		1620		1630	
	» » Agricolă .	220	—	222	—
	* Dacia Rominia asig.	435	—	410	—
	» S-tea Naţionala asig.	455	—	460	—
	S-tatea de Cojstrucţiuuî .	195	—	200	—
	Florini valoare Austriacă.	2	10	2	ll
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101		
	> Italiene. . . .	89	—	93		
	» ruble hlrtie . .	2	65	2	75
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din abrica Albert A Cj», FranketUhal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-urt Al!
MARE DEPOU
DE

Burlane de Basalt,
ŢEVE DE PLUMB,
FEB ŞI TUCIU	»	9
T ort uni do cînepâ şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băl,
tont k Pâgout, gaz, etc. 1»;
H l\S IIART
BUCURESCl, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCl
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EBOUT
Si pentru încălziri centrale

46
(100-88)
Magasinul,,Helios“
2t Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile
-SIRIUS- ou patent regn-lator noul model 1S90.
«Sirius» sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «patent-regnlator», care le deosebeşte de cele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt.
Mare asortiment de lămpi de petrol.
Depozit general :
no
RECHEN II E Jt Gr
BucurescI 21 Strada Doamueî 51.
50—6
NOU DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunea se poate vedea fuucţionînd în biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata în rate trimestreale.
0 sită incandescenţi Lei 1,50.
Un bec coraploct montat ca lumini Incandescenţi pentru iaz aerian Leî 7.50.
Mal posedăm un sistem noii de tot de lămpi, foarte practic <•« şi Tară lumină incandescent tă de atîrnat şi de masă, neavlnd trebuinţa de gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit «Gasstoff», care se transformă în gaz aerian-
întreţinerea acestor lămpi e mal eftină de cît a lămpilor cu petrol consumind pe oră I1/* centime.
Un kilo de Gassloff costă 30 bani.
Acest sistem de lămpi încă n’a existai In ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gaz. aerian.
FtJBR şi SCIIRUF
BucurescI, Strada Smîrdan, 8
(102) (60-10)
La Typografia «Epoca» se vinile hîr tie maculatură cu 45 bau! Kilogramul în pachete de 10 kilograme.
Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut
Conţine came de bofl digerată şi făc tă solubi-lă prin Pepsină. Este recomandat in boalele de stomach, digestiunile grele satl ne-suficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrint, precum * < pentru toţi acel cari n’aîi poftă de mîncare safl nu pot suferi mîncările.	26-ai
Puritatea Pepsliieî lui Chajieauteaut
a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
30 Farmacia «Vial», 1, rue Boiii-dalone, Paris.
UT- Se găseşte de vînzare la ţoale farmaciile bune ml
COMPANIA GENERALĂ
DE
Conducte de apă din Liege
SFCFRSAI.A RONÂXIeI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Au fost transferate Calea Grivlţei 33, Bueurescî
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din BucurescI
Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA
Execută tot felnl de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari
FÂNTÂNI, LAVABOUBI, WATER-CL0SETE, TOUT-A-L’EGOUT, BĂI, AP0METRE Mare depoft de tuburi şi aparate pentru acest geii de lucrări
Afacerile suni tratate direct in Biurourile noastre mu prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
F. BONNET.
27	50-46
I
ă
HUMISEtt # 1° JLS&
n E ES TOJW JVOE VEHHAMPTOX — CO VEjY TSSA —
Cele maî renumite fabrici de Veloclpetle din lume
(fiară concurenţă în calitate)
Singurul representant pentru întreaga Bominie
. I
No. 14, Strada Carol I, No. 14, in Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu.
MARE ATELIER CU MOTOR
pentru repararea şi reconstruirea a orl-c fol de |VeIocipedo cu garanţie, fie Yelocipede do orl-unde cumpărate.
Refacerea gliidoanelor fasonate după ori-ce desemn.
(103)____________1_____	______________ (25-8)
HOTEL STI
fost MISIR
IAŞI, strada Vechie TVo. 41.
se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din nofl aranjuP,. situat în centrul oraşului, in cartierul exclusiv comercial, in apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 leu 50 în sus. Serviciu prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă îu curte.
Antreprenor M. WEISER 82	36—
tOM
ALBERT ENSEL $™
CASA DE CONFIENŢA
Fondată în BucurescI în anul 1853
Bucureşti, Strada Carol, No. 37
Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul săfi asortiment de :
Lămpi de sistemele cele mal bune şi ■ solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cn spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia, Maşine pentru făcut îugheţată. Maşine pentru făcut unt.
Maşine pentru tocat carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objecte necesare penlru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele.
Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate deealitru lei 3,50 franco la domicilia. U-leifi de rapiţă dublu rafinat.
Potreliu regal Ln. 5.
Atelier pentru reparaţie şi comenzi peutrir orl-ce articole de metal.
Serviciu prompt si preturi moderate se. earanlează
98	25—12

OTTO HARNISCH
Galaţi
49.—Strada Portului—49.
BucurescI
41—Strada Academiei—41
Toate articole technice CA1JC1TT	AiBEiT
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — Fire
CURELE DE TRASMISIUNE
Manomelri—Hoblnete — Ventile — Sticle pentru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
(97)	Muşamale	(go—- îs)
i
IV. GIMGORESCU
•13, Calea Victoriei, 43
vis-â-vis de cofetăria Capqa, BucurescI
Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul mefl se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi incălţăminte gata cu preţuri moderate.
" N. B. Pentru conservnrea încălţămintelor recomand veritabila Crewa-melttmiană neagră şi culori din fabrica
•ItlKIîW şi SON
din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri.
(108)	(25-6)
REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradn Clementei No. 8.
ALAMBICURILE DEROY-CARAtiFIL
PA n IS - G A Mj a ti
Acest aparat este de o simplicitate serveşte pentru distilarea vinului, mus pere, de prune şi de orl-ce fel de fruct distila tescovina, drojdiele de vin sau e şi florile, seminţele şi orî-ce fel de pl Se poate fabrica cea mat bună ţuică, spirturl. Acest aparat este cu mult sug Alambicurilor obişnuite, prin ace u din o sing'-ră dală gradul cerut safl F ,r voinţă, *:a spirt rectificat de o calitate ma bună. cu o economie mal mare de timp, de apă şi de eon-bustibil.	<
A se adresa d-luî GEORGEg
IA. CA BANII!,, Galaţi, safl la agenţii săi acreditaţi din diferite —
| ţărî şi localităţi. Depoul general Bucnresci str. Doamnei 27 casa Bile»:, ta
16
extra-ordinară şi I ului du mere, do e. Cu el se poate I rl-ce soifl, precum [ ante mirositoare, shioviţă şi orl-ce I erior cazaniilor şi i că produce safl in rectificare după
BucurescI.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3.
www.dacoromanica.ro