SERIA IL—ANUL II, No. 203. Ediţia a (reia MERCURI, 25 SEPTEMBRE 1890. NUMĂRUL 10 BANI NUMaRUL 10 BANI ABONA9IEN TFI,K ncep la 1 şi 15 ale fle-căreiluni şi se plătesc tot-d'a-una înainte In J?Mcwr*$il la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţari 30 lei; in streinătate 50 le) Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 ban) MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 3—STRADA CLEMENŢEI—No. * AÎ¥ri¥CIlTKIL,K In Bucureşti şi judeţe ee primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia » » » UI.........2.— lei » » »»II...............3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindull Cm nnmăr rochi D SO bani ADMINISTRAŢIA -No. 3 STRADA CLEMENŢEI — Ifo .3. ACTIVITATEA COLECTIVISTA Merită să nu fie trecută cil vederea activitatea partidului şi guvernului colectivist, în timpul vacanţelor parlamentare. Eram obicinuiţi, şi cel puţin noi ne deprinsesem ca să profităm de lunile de vară spre a a-ducc în discuţiune publică numeroasele proiecte de legi, cu cari guvernul conservator avea de gînd să se înfăţişeze înaintea parlamentului. Rînd pe rind în timpul vacanţelor deschideam discuţiuneaa-supra lege! minelor, lege! îmbunătăţire! clerului, reformei administrative , instituţiuneî jandarmeriei şi altor numeroase bine-făcătoare reforme cu care guvernul conservator s'a ilustrat în timpul administraţiunel sale. Ast-fel noi dam publicului şi presei opozante posibilitatea de a cunoaşte şi studia de cu vreme proiectele guvernului conservator. Găseai în presa noastră expuse .şi discutate dinainte, în toate amănuntele lor, părţile cele mal de căpetenie ale mesagiu lui cu care era să se înfăţişeze guvernul la 15 Noembrie în faţa Corpurilor Legiuitoare. Astă-zl, dacă voim să ne călăuzim după lirabagiul organelor de publicitate colectiviste, pare-se că nu trebue să ne aşteptăm la absolut nici o reformă, la nici o lege şi că guvernul d-luî I). Sturdza se va mulţumi cu votarea budgetelor, schimbarea nasturilor de la tunicele jandarmilor şi certurile de familie. Jntr’adevăr, de patru luni de zile presa colectivistă ne-a vorbit şi ne vorbeşte despre toate, afară de proiectele guvernului. Ne a istorisit zilnic şi cu mare lux de amănunte Ciclonul de la Paris, Situaţia din Spania, proiectele lui Menelik în privinţa Italiei §i ale lui Matak asupra apei potabile, dar despre proiectele guvernului nu ştim absolut nimic. De altminteri, faptul nu este cituşl de puţin surprinzător : cînd guvernul umblă zăpăcit, se loveşte cu capul de toţi pereţii şi nu ştie el singur nici unde merge, nici unde are să ajungă. Cînd guvernul ei singur n’are absolut alt program de cit viaţa de astăzi pînă mîine, cum voiţi ca presa acestui guvern să discute şi să publice nişte proiecte cari n’au existat nici o dată do cît în avîntul improvizaţiunilor din faţa sticlelor cu şampanie, cînd tot ce sboară se mănîncâ ! E şi anevoe, o mărturisim, pentru guvernul liberal să aducă la îndeplinire o singură promisiune din cele cu cari a încălzit inimele opozanţilor la banchetele de la laşi, la întrunirile de la Dacia, sau pe trotoarele din calea Victoriei. Mult făgă- duita Transylvania nu poate să ne-o dea şi D-l Sturdza a renunţat la rolul de samsar pentru a-cel mult mal productiv de pacificator al fraţilor de dincolo res-vrătiţl. Birurile nu poate să le scadă, pe săteni nuT poate face milionari şi spre a nu avea aerul că nu are nimic de lucru, se mulţumeşte cu aprobarea regulamentelor şcolare ale amicului său Eoni şi cu citirea prozei lui Matak asupra apei potabile! Dacă nani avea pe Armenii din Turcia cu reformele cerute de dînşil şi măcelurile necerute spre a alimenta coloanele I roin-ţei Naţionale, acest ziar ar fi nevoit în curînd să ofere şi pagina sa întîia pentru anunciurile apel Ifunyadi Ianos. STURDZA Şl UNGURII Pe cînd ziarele ungureşti îşi arată intr’un limbagiu mal mult de cît violent tot necazul cc lc-a pricinuit vizita împăratului Frantz Iosef în Romînia, pe cînd aceste ziare nu se sfiesc să întrebuinţeze cuvinte ameninţătoare la adresa Suveranului Statului vecin, D-nu Dimitrie, Sturdza le dă năvală cu linguşirile. Citiţi cu băgare de seamă convorbirea publicată în Die Presse (Alte), reprodusă erî şi de noi, convorbire dintre Ministrul nostru de Externe şi D-nu Licchtenstadh, şi veţi vedea că de şi are în faţa sa pe un austriac, pe redactorul unul ziar din Viena, totuşi D-nu Dim. Sturdza nu pomeneşte nimic despre Austria şi păstrează accentele cele mal duioase pentru Ungaria. Vorbind despre împăratul Frantz Iosef, d. Sturdza comite necuviinţa de a’l numi pur şi simplu: Marele şl înţeleptul Rege al rugariei, suprimîndu-I titlul de împărat al Austriei! Apoi vin laude cu duiumul la adresa bărbaţilor politici din Ungaria!, acel cari peste cîte-va zile nu se sfiau să arate în parlamentul ungar supărarea ce le-a pricinuit caracterul ne-unguresc al serbărilor de la Porţile-de-fier. Ungurii trebucsc să fie acum mulţumiţi : D. Dimitrie Sturdza a luat sarcina să le facă scuze şi în numele Imperiului Austriac! Revocarea d-luT R. Sturdza Ara făgăduit cititorilor cît vom publica la vreme toate actele şi documentele relative la rolul odios jucat de d-nu D. Sturdza, Ministrul de Externe, în cestiunea revoeăreî d-luî Radu Sturdza, Consulul general al ţăreî la Constan-tinopole. Ne ţinem de cuvînt. ritmîind ca mîine să revenim asupra acestei corespondenţe şi co-mentînd’o să demonstrăm încă o dată că avem pe un mizerabil în capul guvernului. T.-Ocna, 21 Sept. 1890. D-lul Director al ziarului «Epoca» D-nuIe Director, Aţi bine-voita primi în ziarul d-vostră din 12 Septembrie curent scrisoarea ce am adresat-o d-lul D. Sturdza, Ministru al afacerilor străine, pentru a-1 soma Să publice lămurit, în «Monitorul Oficial», care este cauza adevărată a revocărel inele din funcţiunea de Consul gl. al Romîniel la Constanlinopole. Fiind expirat termenul de zece zile ce dădusem d-lul D. Sturdza pentru a repara neiertata sa greşeală, şi nepu-tînd permite ca D-sa să-ş! bată joc de numele meu după poftă, şi să cerce a-1 expune tuturor bănuielilor—dosiş, prin ascunderea voită a adevărului — sunt obligat, pentru apărarea mea (căci nu toată lumea mă cunoaşte), a publica corespondenta ce a urmat între mine şi d-sa de Ia Martie pînă astăzi, corespondenţă care a pricinuit revocarea mea. ’MI permit, Domnule Director, In urma bunel voinţe ce mi-aţl arătat deja, a vă ruga să-I deschideţi coloanele ziarului D-voastră. Aceasta o fac cu durere, nu numai pentru că sînt duşman al sgomotulul, dar şi pentru că resimt— eu bun Romîn —o adevărată ruşine dlnd Ia lumină proza, atît de jălit ca formă şi ca cuprins, a Primului Ministru al Ţărel. Adresindu-vă cele mal călduroase mulţumiri, vă rog să primiţi, Domnule Director, încredinţarea prea osebitei mele consideraţiunl. 11. Sturdza Ex. Sale Domnului D. Sturdza, 1Ministru al afacerilor străine, Bucureşti. No. 203, Constantinopol, 10 Mărie 1896. Domnule Ministru, Mă grăbesc a protesta cu energie fn contra acusaţiunel implicite ce cuprind cuvintele Ex. Voastre, rostite în şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 Martie, cum că efl aş putea fi acela care a divulgat documente oficiale secrete. Dacă adevărat în gindul Domniel-voastre sînt un funcţionar necredincios, destituirea mea s’ar impune, de sigur, ca o necesitate; iar dacă înşi-vă nu mă credeţi capabil de un asemenea act, nu veţi refuza, sunt a-dine convins, Domnule Ministru, a conveni că nedreptăţite aii fost acele cuvinte şi a declara că ele nu mă pot atinge. O atare declaraţiune ar li pentru mine o salisfac- wwWldacoromaiiica.ro Bine-voiţI a primi. Domnule Ministru, încredinţarea prea înaltei mele consideraţiunl. Consul General lî. Sturdza. D-lul R. Sturdza, Consul General al Ro-mîniel la Constant in opol. No. 5627. Bucureşti, 9 Mai 1896. Domnule Consul General, In urina asprelor mustrări ce am fost nevoit a vă face acum cît-va timp pentru modul necuviincios în care aţi găsit nimerit a vă adresa superiorilor d-voastre din guvern, eram convins că vă veţi pătrunde de adevărata d-voastre situaţiune şi de îndatoririle ce treime să aveţi In calitatea de funcţionar public. Raportul d-voastre cu No. 203 din 19 Martie curent dovedesce că !)• voastră stăruiţi pe calea greşită pe care aţi pornit o dată. In urma celor întîmplate în Adunarea Deputaţilor, cu ocaziunea interpelării d-lui Ceaur- Aslan, datoria d-voastre ar fi fost să daţi dovedi nediscutabile că nu aţi a-vut şi nu aveţi cu d-l Ceaur-Aslan vre-o relaţiune care să-l îndreptăţească, fără nevoie, să facă lauda d-voastre şi a d-luî Mitilineu în Parlament cînd era vorbă de de sustragere de acte publice. A-mi cere mie Şefului d-voastre satis-facţiune, în loc ca d-voastră să vă justificaţi, este a interverti rolurile într’un mod inexplicabil şi nepermis unui funcţionar. Pentru ultima oară vă fac atent asupra pornirel d-voastre necuviincioase şi vă invit să intraţi în îndeplinirea strictă a îndatoririlor funcţiunel ce ocupaţi. Primiţi, D-le Consul general.... Ministru. D. Sturdza. Ex. Sale Domnului D. Sturdza. Ministru al afacerilor străine, Bucureşti. No. 466. Constantinopol 16 Mai 1896. Domnule Ministru, Ordinul Ex. Voastre N. 5627 din 9 Mal curent, faţă cu natura învinovăţirilor ce îmi sunt adresate, precum şi cu timpul şi împrejurările tu cari ele se produc, nu are vădit, alt scop de cît a mă sili să-mi dail demisiunea. A vă oferi demisiunea ar fi a spune saii a lăsa să se creadă că efl însumi mă simt greşit întru ceva, ceea-ce nu este de loc cazul; şi nu voesc să se poată da un astfel de înţeles plecării mele. Ast-fel fiind, dacă depărtarea mea vi se pare îndreptăţită, destifuiţi-mă, Domnule Ministru. Destituirea o voi primi, mă veţi crede, cu conştiinţa foarte împăcată. Bine-voiţî a primi, Domnule Ministru, încredinţarea pre înaltei mele consideraţiunl. Consul General R. Sturdza. împreună cu adresa oficială de mal sus, şi cu aceeaşi dată, am trimis Domnului D. Sturdza scrisoarea următoare: Constantinopol, 16 Mal 1896. Domnule Ministru, La citirea ordinului Ex. Vos. No. 5.627 din 9 Mal curent, am Înţeles îndată că mă aflu în faţa unei cereri indirecte de demi-siune. Aşa fiind, nu puteţi simţi nici o trebuinţă de a vedea dovedită de mine nedreptatea învinovăţirilor ce-mi adresaţi. Totuşi vă cer voie a examina cel puţin pentru memorie. Intîifl aţi bine-voit a-ml spune că am primit aspre mustrări «acum cît-va timp pentru modul necuviincios în care am găsit nemerit a mă adresa superiorilor mei din Guvern». Sunt acum 5 luni, mi-aţl făcut, în adevăr, foarte aspre mustrări prin intermediarul d-luî M. Mitilinefi, pe atunci ministru plenipotenţiar al ţărel la Constantinopol: a-cele mustrări priveau scrisoarea ce am a-vut onoarea a vă adresa la 28 Noembrie anul trecut în scop de a împiedica destituirea unul funcţionar romîn în contra căruia Mărgărit făcuse aici o delaţiune o-dioasă, ştiind că-mi împlinesc ast-fel o datorie de conştiinţă, neîndoindu-mă că veţi şti a aprecia lealitatea sentimentului care a dictat-o, şi convins fiind că aflarea adevărului nu putea să vă fie de cît plăcută. Scrisoarea mea, de alt-fel era concepută în termenii cel mal respectuoşi către D-voastră, şi-mi permit a o anexa aici In copie pentru ca—uitată fiind, se vede—să binevoiţi a o receti şi a constata din noii a ceasta. Apoi, tot prin ordinul Ex. Vos. de acum. mal primesc următoarea învinovăţire: că prin raportul meii No. 203 din 19 Martie trecut (adică datînd de 2 luni deja) scris în urma celor întîmplate în Adunarea Deputaţilor, dovedesc că «stârnesc pe calea greşită»; că «intervertesc rolurile într’un mod nepermis»; că «datoria mea era să mă justific (!) în loc să cer satisfacţiune, şi să dau dovezi nediscutabile că nu am avut şi nu am cu d. Ceaur Aslan vre-o relaţiune care să-l îndreptăţească, fără nevoe, să facă lauda mea şi a d-lui Mitilineu în Parlament cînd era vorba de sustragere de acte publice !» Trebue să vă mărturisesc, Domnule Ministru, că mi-am stricat capul fără a putea ajunge să înţeleg ce mi se cere aici, pe cine aşi desvinovăţi dacă voi spune că nu cunosc pe d. Aslan, în ce a-şl fi reprehen-sibil dacă TaşI cunoaşte, şi pentru ce sunteţi soîrbit, cînd auziţi vorbindu-se de mine în termeni de laudă? Ce cereţi să explic, Domnule Ministru ? Cuvintele D-voastre care aţi pronunţat Intîifl numele meii, şi într’un mod ce l’am putut crede, un moment, atingător pentru mine ? Saii protestările indignate ce le aţi putut provoca din partea celor cari vă ascultat! ? Nu pricep ! Prin raportul mefl de la 19 Martie trecut am avut onoarea a vă adresa o protestare, nu pentru a căpăta un brevet de onorabilitate de care nu simt de loc trebuinţă, ci pentru a vă cere ridicarea unei insinuaţiunl ofensatoare safl a auzi din gura D-voastre că ea nu mă poate atinge. Termenii acelui raport erau iarăşi prea euviincioşPşi nu i-aţl desaprobat: cel puţin în mod tacit aţi admis demersurile mele ca îndreptăţite, căci erafl 2 luni de atunci. Maî mult de eîtatîta, aţi păstrat tăcerea faţă cu o telegramă care v'am trimis-o cîte-va zile în urmă pentru a vă reaminti împrejurarea; şi apoi, ca răspuns unei a două telegrame prin care ceream a veni Ia Bucureşti pentru 3 zile, mi-aţl refuzat în adevăr permisiunea, dar în termeni bine-voitorl. încă odată, sunt două luni de atunci: incidentul era deci, fără îndoială, închis de Ex. V-tră însăşi în favorul mefl. Asemenea mă credeam definitiv la adăpost în ce priveşte acuzaţiunea în sine de divulgare de acte publice, după citirea textului cel bun din «Monitorul Oficial», a broşurel deosebite ce aţi publicat şi trimis mie, şi mal cu seamă după protestaţiunile formale ce Ie aţi fă„ut mal multor persoane cari aii bine-voit a vă Întreba. Astă-z.I însă, faţă cu modul în care mi se cere ne maî auzita justificare de mal sus, văd, spre marea mea mirare, că inten-ţiunea d-tre este de a mă pune din riofl In cauză! Şi aici iarăşi, ce pretindeţ) să «justific ?» Oare ofensa gratuită ce stăruiţi a ml arunca ? Aceasta cu adevărat s’ar chema o intervertire a rolurilor ! Saii să mă disculp efl de o acuzaţiune odioasă ? Plnă acolo nu mă voiţi înjosi nici o dată. Dar prea destul! Nedreptatea învinovăţirilor ce primesc a-cum—precum şi timpul în care ele se produc, după două luni — vor arăta orl-cul pînă Ia evidenţă care este ţinta ordinului Excelenţei Voastre No. 5627. Mă mal ştifl îndreptăţit a alătura aceasta cu presenţa actuală Iu Bucureşti a lui A-postol Mărgărit. Acesta s’a lăudat, şi prin graifl şi în scris, că nu va permite menţinerea mea în funcţiune şi a mers cu imprudenţa pînă a face un raport către ministrul poliţiei de aici, unde mă arată ca complotînd în contra intereselor Turciei şi anunţă că voifl fi destituit din această cauză, împreună cu alţi funcţionari romînl ce l numeşte. Este firesc din partea acelui personagiii a nu putea vedea în calea-I oameni cu cugetul curat, cu durere de ţară şi cari arată desgust pentru uneltirile, înşelăciunile lui îndrăzneţe. Ma) puţin firesc esfe, însă, ca el să poată fi aruncaţi şi batjocoriţi după poftele şi pentru răsbun&rca unul invivid de felul aceluia. 2 EPOCA Ori clud aţi fi avut trebuinţă de deinisiu • nea mea, şi dacă ’ml-aţl ti cerut-o într’un mod neofeusător, nu eram eil omul să vă întreb de motive, şi v’aş fi presintat*o cu toată inima. Aţi uzat de atita nedreptate faţă cu mine, domnule ministru, în cît voesc a vă lăsa odiosul isgonireî unul funcţionar care, orice aţi spune, nu cunoaşte de cît o singură cale. Vă declar, deci, că nu ’ml voifi da demi-siunea. Dacă vă trebueşte depărtarea mea, des-tituiţi-mă ! A fi depărtat după stăruinţele unul Mărgărit, va fi pentru mine o adevărată cinste. Şi pierderea funcţiune! mele, cel puţin mă va scuti de privire», în tăcere silită, a făptuirilor criminale ce zilnic le perpetrează nepedepsit acel om funest. Bine-voiţt a primi, domnule ministru, încredinţarea prea înaltei mele consideraţi uni. R. Sturdza Consul general al Romîniet la Constantinopole. D-niet Sale domnului R. Sturdza, Consul general al Romîniet la Constantinopole. No. 10539. Bucureşti 4 Iunie 1896. Domnule Consul General, Domnia voastră credeţi că, sprijinindu-vă pe memoria venerată a tatălui şi a unchiului D-voastre şi pe veueraţiunea de care se bucură muma D-voastre, vă puteţi pune In afară de datoriile serviciului şi uitaţi că, cu cît cine-va să sprijine mal mult pe poziţiunea părinţilor, cu atît trebue să aibă o purtare mal corectă. Atitudinea D-voastre de sumeţie scandaloasă, ar fi tras după sine depărtarea imediată a orl-cul alt funcţionar. Dacă trec şi de astă dală cu vederea atitudinea aceasta, o fac pentru că nu voesc să o atribuesc de cît unei aberaţiunl momentane, cu toate că de o prea lungă durată pentru serviciul public. Serviciul public nu este proprietate privată de care cel ce o poartă poate dispune după bunul plac : serviciul public e al Statului şi e legat de datorii de cari nimeni nu se poate deslega. Aceasta trebue să o Înţelegeţi şi D-voastră, şi de aceia, scandalul ce faceţi în serviciul D-voastre trebuind să înceteze, vă chem la îndeplinirea datoriilor serviciului. Mi veţi răspunde imediat de primirea a-ceştia, cerîndu-ml scuze pentru necuviincioasele adrese ce mi-aţl trimis, şi făcind act de supunere, fără mal departe obser-vaţiunl. Primiţi Ministru D. Sturdza Ex. Sale Domnului D. Sturdza, Ministru al afacerilor streine, Bucureşti. No. 589. Constantinopole 8 luuie 1896. Domnule Ministru, Am primit ordinul Ex. Voastre No. 10539 din 4 Iunie curent, unde, după multe altele cu care—fireşte—nu mă pot împăca, mal cereţi să vă fac scuze şi act de supunere fără observaţiuul. Efl cel intîifl nu voesc a vă mal lua timpul cu observaţiunl zadarnice asupra noui-lor nedreptăţi şi cuvinte atingătoare ce-ml adresaţi, precum a reveni asupra celor trecute. O singură observăţiune îmi permit : numele veneraţilor mei tată, unchiuşi mamă nu are, vă rog, ce vedea în această afacere. Nu, Domnule Ministru, nu mă ascund, nici am crezut vre-o dată că sunt la adăpost, precum bine-voiţl a o insinua: ştiu că aveţi toată puterea în mînă, şi v’am rugat deja—vă mal rog şi astăzi — să uzaţi de toate rigorile dacă aşa se cade, de oarece eă sunt hotărît a nu da demisiunea. Fiţi deci încredinţat că raportul meă No. 466 şi scrisoarea personală ce-1 însoţea, le am făcut sprijinindu-mă numai pe tăria dreptului meă, iar nici de cum pentru că nu mă temeam de ceea ce putea urma. A-daug, însă, că în alt sens în adevăr nu mă tem de nimic, ca orl-ce om cu conştiinţa limpede. In ce priveşte actul de supunere ce mi se cere, am onoarea a vă răspunde că am fost tot-d’a-una un funcţionar foarte supus, Insă nu o bucată de lemn în care să puteţi lovi după plac., Cît despre scuze, jertfesc răspunsul ce aş avea dreptul să vă dau. Bine-voiţl a primi Consul general R. Sturdza D-niei sale d-lui R. Sturdza, consul general al Romîniet la Constantinopole. No. 15281. Bucureşti, 27 August 1896. Domnule consul general, Vă informez că prin înalt Decret sub No. 3474 din 23 aug. curent, dat asupra propu-nerel mele şi în baza avisulul comisiei de anchetă, instituită conform art. 65 din legea pentru reorganizarea ministerului afacerilor streine, D-nia Voastră sunteţi revocat din postul de consul general al Romi-niel la Constantinopole pe ziua de 1 Sep-temhre viitor. Adaug că am dat instrucţiunile necesare I.egaţiel noastre din Constantinopole relativ la predarea serviciului în toată regula în mlinele d-lul vice-consul, cancelar, D-nu Georgescu, pînă la numirea titularului. Ministru D. Sturdza Iar cel de pe urmă act în această afacere este adresa mea No. 1045 ce aţi bine voit a o publica în ziarul d-voastră de la 12 Sept., prin care am somat pe d-nu D. Sturdza să publice adevărata cauză a re-vocâreî mele, şi să arate ce a fost aşa zisa comisiune de anchetă şi asupra cărui punct a fost ea chemată să se pronunţe. Radu Sturdza. INFORMAŢII Ancheta de la Primăria din Iaşi continuă. Ni se scrie de acolo că inspectorului G ierni a constatat mare ne gligenţă. De prin dosare lipsesc hî/rtii. Consilierul Volanschi a făcut Duminică grave denunţări contra ajutorului de primar Tăcu cu privire la pavarea stradelor. Se vorbeşte de disolvarea consiliului comunal. O telegramă de a-searâ din Peters-burg ne anunţa că Guvernul rusesc a delegat pe d. Ivan Mihitzer, inginer, pentru a-1 representa în co-misiunea internaţională însărcinată să resolve cestiunile privitoare la prejudiţiul ocasionat albiei rîulul Prut prin construcţiunl riverane, precum şi cestiunea debordărilor a-cestui rîu. — Comisiunea se va întruni la Iaşi. Marele Duce Wladimir, vărul Ta rulul şi Ducele ereditar de Saxa-Coburg-Gotba, fratele Principesei Maria, au sosit ieri la Sinaia. In privinţa crizei ministeriale, e hotărît lucru ca d. Paladi să fie sacrificat. In privinţa d-lul Stolojan nu e însă sigur dacă va părăsi ca binetul sau va trece la Domenii. D. Era. Culoglu, prefect la Co vurlul, şi-a dat demisiunea. D-sa a declarat că nu se mal întoarce cu nici un preţ la Galaţi. Ar putea ziarele guvernului să ne explice pentru ce d-nil miniştrii Poni şi Paladi n’au fost decoraţi de M. S. împăratul Frantz-losef ? Ministrul de interne a respins demisiunea d-lul general dr. Foţi no din postul de efor al Spitalelor Civile. D. general dr. Fotino, aflindu-se în streinâtale, nu i-s’a putut comu nica încă respingerea demisiunel. Colectiviştii din Iaşi au fixat candidatura d-lul A. D. Xenopol la colegiul I de Senat, în locul devenit vacant în urma încetării din viaţă a d-lul general Racoviţă. A. S. Regala Ducele de Saxa-Coburg-Gotba se află la Budapesta, în urma invitării M. Sale Impăra-ulul Frantz Iosef. A. S. 11. şi I. Principesa Ghi-■ela de Bavaria, fiica împăratului Frantz Iosef, şi A. S. R. Principele Leopold de Bavaria, vor veni săptămina viitoare la Sinaia, unde var fi oaspeţii MM. LL. Regele şi Regina, pînă după vizita M. Sale Regelui Alexandru al Serbiei. Agenţia Romînă desminte prin ziarele străine ştirea că s’ar fi semnat în Bucureşti, cu ocazia vizitei IinpăratuluI.Frantz Iosef, o convenţie militară între Romînia şi Austro-Ungaria. Descliizîndu-se campania electorală in Ungaria, ziarele ungureşti anunţă, că pînă acum doul romînl şi-au pus candidatura cu program guvernamental. Aceştia sunt: d-nil dr. Petre Vuia la Caransebeş şi George Szerb la Zorlenţ, din districtul Caras Severin. CONVORBIRE CU CONTELE 60LUCH0WSKY O comparaţie interesantă.— Declaraţiile contelui Golm-li ou sk> .— Comentariile. grifă veghează pentru menţinerea păcii europene ca pentru traiul pacinic al popoarelor sale.» Aflăm că 1. P. S. S. Mitropolitul Ghenadie a trimes de-a-dreptul din CăldăruşanI, următoarea petiţiune d-lui prim-procuror: D-lui Prim Procuror, încă pin luna lui Maiu m’arh plîns la d-v pentru calomniile de cari s’a făcut vinovat ziarul Voinţa Naţională şi am cerut punerea sa sub judecată. Spre marea mea mirare, pînă acum încă n'am fost citat nici întrebat pentru a da cuvenitele desluşiri. Convins ca şi d-v. că n’am pierdut dreptul la\protecţiunea legilor, vă rog să bine- voiţi a lua cuvenitele măsuri pentru ani se face dreptate. Primiţi, d-le Prim-Procuror, încredinţarea celor mai bune sentimente ce vă păstrez. t Ghenadie Petrescu Mitropolil-Primat suspendat prin decretul regal No... ŢABUIi IN FRANŢA (De la corespondentul nostru special) Paris, 23 Septembrie. Timpul superb. Parisul este pavoazat într’un mod miraculos. Sunt aproape două milioane de vizitatori veniţi din provincie şi din streinătate pentru a asista la primirea Ţarului. D. Felix Faure, preşedintele Republicei, a sosit la Cherbourg pentru a întîmpina pe Ţar. ^ Ziarul Times, salutînd pe Ţar de plecare, spune că în întrevederile de la Viena, Breslei u şi Balmoral s’a stabilit o înţelegere în privinţa afacerilor din Orient. O comparaţie interesantă * Un deputat ungur, care cunoaşte personal pe contele Goluchowsky de pe vremea cînd era consilier de ambasadă Sn Paris, a avut cu dinsul o importantă convorbire la Budapesta asupra vizitei M. Sale Împăratului Frantz Iosef. Convorbirea este publicată in Egyeterlts din Budapesta, cu'observaţia că dela moartea contelui Andrăssy, Austro-Ungaria n’a avut un ministru de externe atît de energic ca contele Goluchowsky, care face o politică potrivită intereselor Ungariei. Egyetertes compară apoi pe d. Goluchowsky cu contele Andrăssy, urindu-I succes bun pe drumul desemnat de politica tradiţională a bărbaţilor de Stat unguri. După aceste premise, urmează declaraţiile contelui Goluchowsky. Declaraţiile contelui <>olu- chowsky «Cînd eram în Romînia ministru plenipotenţiar al M. Sale, în toate ocaziile am constatat atenţiunea delicată şi interesul cald al Regelui Carol, al Reginei, cu un cu-vînt al Curţii Regale Romîne faţă de M. Sa Impăratid şi Regele meu. Pe atunci încă mi s’a sugerat ideia, că Romînia, al cărei popor sub domnia Regelui Carol face progrese atît de repezi, merită acea bună pornire, de care e cuprins personal M. Sa Stăpînul meu faţă de ea. «Primul meu scop a fost deci să intervin ca acele neînţelegeri, cari din ce în ce creşteau între Romînia şi Ungaria, să fie reduse la justa lor valoare. Căci de şi aveam cunoştinţă că romînii ardeleni agită mereu în Romînia, ştiam însă că sentimentul consti tuţional va triumfa ori cînd în Romînia şi Regele Carol nu va permite ca bunele relaţiunî dintre cele două State să fie compromise de cîţi-va aventurieri politici. «In munca mea obositoare în-tîmplarea m’a împiedicat şi am plecat acasă în Galiţia — să fac agricultură. Dar cînd încrederea cu care m’a distins M. Sa m’a chemat la acest post, am reluat firul şi despre rezultate v’aţi convins înşir vă... «Dimitrie Sturdza, primul ministru romîn, s’a îngrijit cu un tact fin, pe care trebue să i-l recunoaştem, ca ziariştii maghiari cari au fost la Bucureşti să nu sc plîngă de nimic. Pe lingă culorile casei imperiale pretutindeni au fîlfîit stindardele ungureşti. «Pot să constat cu bucurie, că în tot drumul nostru nici cel mai mic incident n’a turburat serbările, ceea ce a fost recunoscut cu vie satisfacţie şi de prea graţio sul nostru stăpîn. «Căci vă asigur, că prea gra ţiosul nostru Stăpîn cu aceeaşi Comentariile Publicînd aceste declaraţii, deputatul ungur le însoţeşte de următoarele comentarii : «Acestea mi le-a spus contele Goluchowsky. In cursul convorbirel noastre m’am convins, că noi ungurii nu vom avea motive de a regreta, că încrederea M. Sale l’a ales pe dînsul pentru îndeplinirea acestui post plin de răspundere». EDIŢIA a 3 -A TARUL IN FRANŢA Plecarea diu Anglia Portsmutli, 23 Septembrie. Ţarul şi Ţarina aă plecat aţii dimineaţă la Cherbourg. In momentul plecărel Jachtulul imperial, pe un timp frumos, bateriile au tras salve în onoarea MM. LL. ruseşti. — Ducele de Connaught a însoţit Jachtul imperial pe bordul lui Pesit. — Primul lord al amiralităţii, d-1 Gosehen, s’a îmbarcat pe bordul unei corăbii de resbel care a însoţit Jachtul imperial pînă la mijlocul canalului la Manche. — Escadra englezească de escortă se compunea din 20 corăbii şi 12 torpiloare. Inlîinpinarea pe marea «Ea Manche» Cherbourg, 23 Septembrie. Cu tot timpul foarte urît şi un vlnt mare, escadra însoţită de cîte-va Jaehturl de plăcere, a plecat spre întîmpinarea Ţarului. Cherbourg, 23 Seplembrie. Cînd escadra franceză a ajuns la mijlocul canalului La Manche şi escadra englezească se întorcea spre Englitera, Jacliturile ruseşti s’au înşirat în faţa corăbiilor franceze ale căror echipage au făcut onorurile reglementare. — Trecînd în faţa fie-cărel corăbii, Jactul imperial este salutat de u-ralele echipagelor. — Ţarul răspunde prin salutul militar. Deşi pe mare timpul e urît, totuşi Jacli-turile ruseşti au ajuns în radă la ora 1 şi tom., I.a Cherbourg Steaua polară a acostat cheiul arsenalului la 2 ore 'I2.— Perechia imperială a fost primită la extremitatea punţii de către d-1 Felix Faure, D-1 Crozier, şeful protocolului, d-nil Brison şi Loubet. Ţarina a debarcat cea d’intîl: ea purta o toaletă modestă.— Ţarul era în uniformă de căpitan de corabie cu marele cordon al Legiunet de onoare. Trei coşuri cu flori s’aă oferit Ţarinei, în mijlocul unul entusiasm imens al mulţi-mel compacte, îngrămădită In împrejurimile arsenalului. — Timpul s’a îmbunătăţit, soarele luceşte. D-nu Faure, cu capul descoperit, se in-clină adine în faţa împărătesei şi II sărută mina. Ţarul salută milităreşte. D. Faure îl întinde mina, pe care Ţarul o reţine în mod afectuos într'a sa, în timp ce preşedintele îl urează bună-venire şi-l întreabă dacă Împărăteasa a suferit de mare. Ţarul răspunde exprimînd fericirea ce el şi soţia sa simt că vizitează Franeia. D-nu Faure a prezentat apoi perechel imperiale pe d-nu Meline şi pe preşedinţii celor două Camere. După o şedere de un sfert de ceas într’un salon particular, unde s’ati mal tăcut şi alte prezentări, Majestăţile Lor s’ati dus să se lmbarcheze pe bordul lui «Elan». Ţarina era la braţul d-lul Faure Revista Escadrei Franceze In momentul imbarcărel, d-nu Lebon, ministru al coloniilor, insistă pe lîngă împărăteasa, ca din cauza oboselilor drumului să nu asiste la revista escadrei. Suveranii ruşi se urcă pe bordul Iul «E-lan», salutaţi cu 31 lovituri de tunuri. «Elan» se angajează între liniile escadrei. Schimb şi vi ml eltin CUMPĂR CIJMPAR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă. pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voit! prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vtnzătorl. BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEON WEIMSBLIIT II Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meă in tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perlo, etc. Primeşte în schimb orf-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Doctor HH1RON ASISTENT DE PROFESOR Medic la clinica boalelor de piele şi sifilitice din spitalul Colţea * BULEVARDUL CAROL, 74 Cousultaţlunl de la 1 — 4 p m* W. STAADECKER Furnisorul M. S. REGELUI E furnisorul domeniului Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din fară, al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agricultură PLUGURI Universale ,,SACK“ K FERAR1E. COKS MĂRUNT anume penlru sobe pa-ragine şi belgiane. ANTRACIT EXGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GREUTATE GAKAM ATA Expediţia en gros şi en detail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romine. DEPOSIT CENTRAI. STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 C.iitOMj MAUKMIIUCII COMPAGNIE GENERALE DES CYCLES — PAltIS — Str Arae AU CAPITAL DE 3.000-000 FBANC8 BICICLETELE ROCHET Singurele absolut perfecte Ultimele modele sunt expuse tot-d’a-una în IlepoNilul SI rada Doamnei 27 dna d-r. SOPHIE SATINOVER Deuthdă pentru dame şi copil Strada Umbrei 4 Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m. PA MINERALA PURGATIVA DE LA iBREAZU, lîngă laşi. şLa făcut drumul^ de A' - Hla sine fără multă reclamă şi cu toată concurenţa ape* ■ ■ lor similare streine, dovedindu-se cu mari avantaje prin r oprietăţile sale particulare ţi anume: Apa dc Breaza este mal plăcută la băut şl cu efect sigur, băută 1—2 pahare în interval de 1 oră; în cele mal multe cazuri ajunge 1 pahar. Apa de Urcăzu are efect durabil, fără a produce a doua-zl constipaţie. Apa tic Breazu nu produce absolut nici o durere de ştomah sad în intestine. Apa de Breazu se întrebuinţează speclalmente cu succes pentru a combate . congestiunlle obicinuite cum şi cons-tipaţiunile, disposiţiunile inflamatoare ale organelor principale, indisposiţiunile cronice ale organelor de resplraţiune şi circulaţiune, deteriorarea grăsimel prea abondente, boalele urinare şi formarea pietrei, haemoroldele, boalele organelor genitale la femeî. Consumatori] fanatici pentru apele purgative străine, după ce au încercat această apă de la Breazu. ad părăsit pe cele străine. A Pa de Breazu a obţinut la expoziţia de Bucureşti în anul trecut Medallti de aur prin superioritatea sa in comparaţe cu alte ape similare. Apa tle Breazu se găseşte astăzi în toate oraşele, alît dincoace cît şi peste MUcov. şi merită toată încurajarea din partea publicului. lioalele sifilitice NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere si împedicare, după o experieuţă de 23 ani. Specialist ia boale lumeşti Dr. T HO R Strada Emigratu Na. 1. intrarea numai prin t rada sf. VoevozI. (TraimvayJ. ConsultaţiunI de la 10—1 diin. pentrula 5—8 seara. Loc separat de aşteptare şi de fie-care. D-torul ORESCU Specialist pentru boale de nas, gât şi urechi Reintorcindu-se din streinătate, reia con-sultaţiunile de laT1/,—4 p. ni. in toate zilele afară de Duminici. Nîradu Văiuel 1 9, r u EPOCA SPECTACOLE Teatrul Naţional. — Diseară se va juca pentru a treia oară poema dramatică liăzvan şi Vidra de B. P. Hajdefl. Joi se va juca comedia localizată Puşculiţa. Circul Sidoli se va deschide diseară, suli direcţia d-lul George F. Sidoli. Garda prezintă armele, toboşarii şi gorniş-til bat şi sună şi muzieele eîntâ imnul rusesc. Cîud Majeslăţile Lor şi d-nu Faure s’au urcat pe bordul lut «Hoche», s’a dat jos pavilionul rusesc şi s’au înălţat pavilioanele personale ale celor doi şefi de stal. «Hoche» a trecut apoi intre dublul gard de corăbl şi Majeslăţile Lor şi d-nu Faure au asistat la defilarea infauteriştilor-marinl al acestui bastiment. Perechea imperială şi Preşedintele au părăsit «Hoche», salutaţi de 31 lovituri de tunuri şi uralele matelo-ţilor, pe clnd muzica Intona Marsilieza. In timpul revistei, Ţarul s’a Întreţinut cîte-va miuute cu amiralul de Presmenie, şi mult timp şi in diferite rfndurl cu d-nil Loubet şi Brisson (prezidenţii Camerilor). Debarcind după revistă, D-nu Faure a străbătut yachtul imperial. Prinz.ul.— Toasturile La 6 ore şi jum. s’a dat un prinz. Ţarul şi D-nu Faure aii luat loc în mijlocul mesil. D-nu Loubet era alături de Ţar, D-nu Brisson alături de d-nu Faure. Li timpul prlnzulul D-nu Faure a ridicat un toast în sănătatea Majestăţilor Lor ruseşti zieînd: «Sunt sigur că răspund sentimentelor naţiunei făcîndn-mu interpretul urărilor unanime ce fac pentru familia imperială, pentru gloria şi fericirea Rusiei. Marina este recunoascătoare Ţarului şi-şi aduce aminte cu mindrie de numeroasele dovezi de simpatie de care a înconjurat-o răposatul Ţar şi partea ce îi s'a dat de a participa la ’manifestaţiunile din Cronstadt şi Toulon». Ităspunzînd toastului d-lul Faure, Ţarul zice : ŞTIRI DIVERSE Crime—Delicte.—Accideo te. — Intîmplărî. DIN CAPITALA * te cu aceste provocaţiunl, ese din restaurant lulnd cu sine umbrela tlnărulul Debez. Acesta eşi imediat după hoţ şi 11 ceru umbrela. Mazetier refuză să înapoieze obiectul furat şi îşi continuă drumul. Tînărul Debez îl urmărea lntr'uua şi insistă în a reclama umbrela sa. La un moment dat, tilbarul se Întoarse brusc şi îl zise : — Vrei să ’ţl daii umbrela ? Na-ţi-o. .Si în acelaşi timp îl administră o puternică lovitură cu vlrful umbrelei drept în o-chiul sting. Nenorocitul tlnăr căzu fără simţire pe trotuar, scăldat Intr’un lac de sînge. Asasinul vflztnd aceasta a fugit pe dată. La ţipetele victimei, ciţl-va trecători şi agenţi al poliţiei alergară în ajutor. Sărmanul tlnăr avea ochiul sting spart. El a fost transportat într’o stare desperată la spitalul Lariboisiere, unde a încetat din viaţă peste cîte-va ore. Corpul victimei a fost transportat la Morgă pentru a i se face autopsia. Asasinul nu a fost încă prins. «Sunt mişcat de primirea simpatică şi cordială se ni s’a făcut la Cherbourg. Am admirat mult escadra ce ne-a escortat precum şi corabia-amiral «Hoche». Plinind piciorul pe pămîntid naţiunei amice, împărtăşesc sentimentele ce aţi exprimat. Domnule Preşedinte, ridic paharul meu în onoarea naţiunei francese, a flotei sale şi a bravilor săi marinari. Mulţumesc Preşedintelui Republicei pentru urările de bună venire ce ne-a exprimat». După fie-care din aceste toaste musica a cintat imnurile naţionale respective. Ţarina şi-a exprimat părerile sale de răii că nu poate să asiste la banchet, fiind prea obosită de drum. D-nil Woronzow, de Mohrenheim, Meline, Hanotaux, Sişchin şi de Moutebello au asistat la banchet. Seara toate corăbiile e-rail iluminate. După prinz, Ţarul şi d-nu Faure s’au dus pe bordul Stelii Polare pentru a conduce pe Ţarina la drumul de fer. O bombă găsită Un păzitor de la vamă a găsit la piciorul unul sttlp al podului drumului de fer de lingă portul de resbel, un obiect ce seamănă cu o bombă.—Autorităţile afl declarat că această maşină infernală nu conţinea de cit săculeţe de iarbă de puşcă şi era cu desăvîrşire inofensivă. Plecarea la Paris Cherbourg, 23 Septembrie. Majeslăţile Lor ruseşti afl plecat la Paris la 8 ore şi jum.—In momentul plecării împăratul a strîus mina în mod afectuos d-lul Faure care a sărutat mîna împărătesei. Furt cu spargere.—Erl noapte individul Alexandru Lăzărescu, de fel din comuna Hă-duleştl, jud. Vlaşca, s'a introdus în prăvălia de fierărie a d-lul Borănescu din strada Sfinţilor No. 10. şi spărgînd tejgheaua din prăvălie a furat suma de 1040 de lei ce eraţi închişi acolo. Prinzîndu-se în grabă de veste, hoţul a fost prins astă-zl şi condus la arestul poliţiei. Asupra lui s’a mal găsit suma de 800 de lei, care s’a restituit păgubaşului. Lăzărescu este încă în arestul poliţiei, el va fi înaintat astă-zl la parchet, unde se vor începe cercetările. DIN TARA DIN STRĂINĂTATE ULTIME INFORMATIUNI Un amic al nostru aflător acum la Paris, a bine-voit să se însărcineze de a ne transmite telegrame foarte amănunţite cu privire la primirea şi petrecerea pereche! imperiale ruse în Paris. Deja în e .iţia noastră de az! dimineaţă am fost singurii cari am dat cîte-va amănunte asupra primire! Ţarului şi Ţarine! la Cherbourg. De asemenea am dat, şi atragem deosebita atenţie cititorilor asupra telegramei corespondentului nostru care ne comunică următoarea ştire foarte importantă : Ziarul TIMES, salutind pe Ţar de plecare, spune că în întrevederile de la Viena, Breslauşi Balmo-ral s'a stabilit o înţelegere în privinţa afacerilor din Orient. Ast-fel în numărul de mîine, pe lîngă telegramele Agenţiei Romîne, cititorii „Epocei“ vor găsi în ziarul nostru şi telegramele amabilului nostrj corespondent parizian. SCRISOAREA M, SALE REGELUI M. Sa Regele a adresat d-lul Dum. Sturdza urnialoarea scrisoare autografa: Vaporul Telemaefiie al d-lul Aris-tide Teofilato din Brăila, cel mal frumos vas din flotila mercantilă a Statelor din Orient, s’a înecat în împrejurimile insulei Cerigo. Vaporul era încărcat cu cereale destinate Greciei. In timpul u-nel furtuni a dat de fundul Mărel şi din cauza enormei greutăţi a ca-riculul s’a deschis şi s'a scufundat. Acest vas, de o capacitate de 5000 de tone, era înzestrat cu electricitate şi aparate perfecţionate spre a face apa de mare potabilă. Pagubele d-lul Teofilato sunt e-norine. Silinţele depuse de poporul roinîn în aşezămînlul unul Stat pacinic, viguros şi muncitor, nu puteaă să capele o re cunoascere mal onorătoare de cît prin visita Majestăţel Sale împăratului şi Regelui Frantz Iosef I. Primirea demnă şi călduroasă făcută de ţara întreagă Augustului Meu Oaspe şi Amic, ordinea perfectă care a domnit pretutindeni, sprijinul adus autorităţilor Statului de toţi cetăţenii fără osebire, pentru a da acestei sărbători o mal mare strălucire, bărbăteasca înfăţi sare a iubitei Mele armate, toate aceste au umplut inima Mea de bucurie şi M’au făcut să resimt o adevărată mîn-drie. Constatînd cu o vie mulţumire sufletească vintul patriotic care a domnit In tot timpul acestei sărbători, îl primesc ca o reînouită dovada de dragostea şi încrederea ce poporul romîn ’Ml a arătat cu dărnicie în toate împrejurările. Mulţumesc dar tuturor şi fie-căruia în parte pentru concursul ce au dat guvernului Meu şi autorităţilor municipale in această solemnă ocasiune, şi te rog, d-le preşedinte, să fii interpretul acestor simţiminte. aducîndu-le la cunoscinţa ţărel întregi. Primesce, te rog, cu această ocasiune, încredinţarea stimei şi afecţiunel ce ’ţl păstrez. Castelul Peleş, in 22 Septembrie 1896. CA ROI. Incendiu.—Erl după amiazl, pe la orele 2 şi jumătate, un incendiu violent s’a decia-rat la magaziile de producte ale d-iul Co-chino din oraşul Călăraşi. Aă ars trei compartimente de magazii, dintre cari una era Încărcată eu porumb şi două cu grltt. Flăcările afl mal distrus mal multe dependinţe din curtea în care erafl magaziile. Focul a fost localizat către seară. Se cercetează pentru a se afla cauzele cari afl provocat incendiul. Pagubele sunt mari. Budapesta, 23 Septembrie. Discursul tronului pronunţat cu ocasia disolvăriî Reichstagului re-leveasă între altele serbările inau-gurăreî canalului Porţilor de fer. Discursul zice că Ungaria a executat această operă în urma mandatului dat monarchiei de tratatul din Berlin. Regii Romînieî şi Serbiei precum şi representanţii puterilor semnatare ale tratatului din Berlin, guvernul şi deputaţiunile corpurilor legiuitoare, au fost martorii succesului strălucit ce a repurtat energia spiritului omenesc asupra obstacolelor naturii. Discursul continuă în mod textual : Am profitat cu bucurie de această\ ocasiune pentru a face o vizită M. S. Regelui Romînieî, în Capitala sa, spre a întări raporturile de intimă amiciţie ce există între noi de mult timp. Ne aducem aminte cu un sentiment de recunoştinţă de primirea cordială şi strălucită ce ni s’a făcut în a-ceastă călătorie, atît din partea M. S. Regelui Romînieî şi Augusta sa familie, cit şi din partea întregii populaţiuni romîne. Putem constata cu bucurie că ne găsim in reiaţi un ite cele mai amicale cu toate puterile, ceea ce justifică speranţa noastră sigură că pacea nu va fi turburată pe viitor». Discursul tronului trece apoi ta tratatele de comerţ cu Rusia şi Serbia, vorbeşte de afacerile interne ale Ungariei şl declară Reichstagul disolvat. Pasagiile cele mai mult aplaudate ale discursului tronului au fost acelea relative la deschiderea canalului Porţilor de fer, la vi--.ila împăratului în Romînia, precum şi pasagiul privitor la pace. M. Sa Regele Alexandru al Serbiei, în vizita pe care o va face la 18 Octombrie M. Sa Regelui Carol, va 11 însoţit de d. Novaco\ ici, prim ministru al Serbiei. Oinorît cu o umbrelă. — Un tlnăr de 25 de ani, băiat de băcănie, domiciliat In str. Norvins din Paris, ş'a găsit moartea In nişte condiţiunl cu lotul tragice, in una din serile trecute In Paris. Slmbătă seara, pe la orele 8, nenorocitul tinăr prlnzea Însoţit de o tinâră feniee, Ma-ria Bounin, Intr’un restaurant din strada Veron, clnd un alt individ intră In stabiliment. Acesta, un tllliar foarte periculos, numit Louis Mazetier, zis şi Normandul, se aşeză la o masă lu faţa celei ocupate de cel doul tineri, şi Începu să le caute pricină. Eugene Debez, aşa se numeşte tlnfirul, nu răspunse nimic la insultele ce tilbarul 11 aducea. Normandul, văzînd că nu reuşeş- Erl, la orele 3 şi 45 după amiazl, MM. Lor Regele şi Regina însoţite de A A. Lor Principele Ferdinand şi Principesa Maria, s’aQ dus cu un tren special la Predeal întru întîm-pinarea A. S. Principele Moştenitor de Saxa Coburg Gotlia şi a marelui Duce Boris Wladimirovicl al Rusiei. D. Dr. Felix, directorul general al serviciului sanitar, şi-a dat de-misiunea. Consiliul de miniştri, întrunit erl după amiazl, a liotârît să o respingă. % Sub-semnaţiî ’sî permit a face cunoscut onor. public ca S'A MMESCIiiS localul CONTINENTAL LUNCHEON BAR anexa hotelului Continental din Bucureşti, Calea Victoriei vis-a-vis de Teatru. Cu deosebită stimă, TEMRRMCMM RE Ml TS CMM r 'fyr * .ir fr' ”/A delegaţia va solicita o audienţă de la M. Sa Regele în acelaşi scop. M. Sa Regele a semnat erl mal multe decrete de înaintare în armată. Deocamdată înaintările se fac numai la gradele inferioare. înaintările la gradul de colonel şi general se vor face pe ziua aniversării luării Plevnel. Afacerea Malaxa * * * Această hotărîre s'a luat înainte de a se şti la Galaţi despre demişi unea prefectului local, d. Em. Culoglu. Demisiunea d-lui Culoglu e o consecinţă a neputinţei guvernului de a alcătui lista comisiei interi- cută după Închiderea licitaţiei. S’a notat incă şi faptul că unul dintre concesionari, d. Pinke, este nhiriuşul d-lui C. Lepădatu, consilier comunal şi membru în comisiunea de licitaţie. mare. * * * Pe de altă parte, se vorbeşte că lista comisiei interimare s’ar fi întocmit în consiliul de miniştri ţinut erî. In capul listei se află d. deputat Leonida Aslan şi se zice că s’ar fi asigurat sprijinul d-lui senator Bonachi. Impiegaţii vamali din Galaţi au reţinut Slmbătă pe un evreu numit Berman din Piatra, care, răpind o ovreică tînă-ră din Cernăuţi, vroia s’o transporte la Constantinopol pentru a o vinde. D. jude instructor Dărăscu a dat astăzi ordananţa definitiva de neur mărire în afacerea Steiner. Astă-dl s’a prezintat înaintea tribunalului Ilfov secţia I, procesul Axente-Semo. Din causă că procedura nu era îndeplinită, judecarea afacere! s’a amînat pentru diua de 3 Decembre. Tot astă-dl era fixat spre judecare procesul M. Georgescu, atentatorul cu vitriol. lu urma cererel făcuta de avoca-catul apărărel, procesul s’a amînat pentru diua de 8 Octombre, din cauză că o parte din martorii propuşi de apărare lipseau. Cu aceasta ocasiune apărarea a mal propus o listă de noul martori. Astă-zl se închide prima sesiune a Curţei cu Juraţi. A doua sesiune se va deschide la 1 Octombrie. BULETIN EUOXOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Secţiunea a Il-a a Curţii de Casaţie a stabilii o interesantă jurispru-denţă, relativ la interpretarea art. 22 din legea timbrului. Curtea supremă a zis că reci pisa pentru taxa recursului, de 200 lei, se poate depune la Curie chiar după expirarea termenului de recurs, dacă se constată că suma a fost varsată la casierie înăuntrul termenului de trei luni. In acest caz recurentul este apărat de penalitatea prevăzută de art. 80 din legea timbrului, care prevede plata unei taxe întreite. Ancheta de la primăria laşi Osthuion mobilelor. — Lemnele. Pararea stradeloi*.— Afacerea ca-naliziirel. — Arclilra.— Atace-cerea «'liaigiieau.—Complicitatea primarului. Lemnele Din dosare s’a constatat că d-na E-lena Ghica, mama d-lul ajutor de primar Eduard Ghica, care are un contract pentru furnisarea de lemne cu d. Linke, morar din Iaşi, a introdus in oraş o mare cantitate de lemne, fără a achita taxele pe metru cub ce se cuveneau comunei, în urma ordinului fiului său, ajutorul de primar Ghica. Comisiunea de anchetă a rămas uimită cind a constatat faptul acesta, mal ales că din explicaţiunile date de d. Ghica, rezultă că d-sa deschisese credit mamei sale în averea comunei! De a-semenea nu puţin a surprins-o şi împrejurarea că primarul, d. Ga-nea,avea cunoştinţă de acest fapt. ■fia! :nj. ■v ■ id Din Iaşi ni se comunică că d. Gh. Mîrzescu, este foarte supărat pe prefectul Gheorgliian, din cauză că acesta nu vrea să’l consulte la numirile în slujbă ce face. Aşa s’a întîmplat cu numirea d-lul Ianoli, în postul de director al penitenciarului din localitate, despre care senatorul iaşan nu a avut cunoştinţă de cît în ultimul moment. Supărarea d-lul Mîrzescu nu este mal puţin mare şi în contra guvernului, care nu vrea să pună în slujba pe d. Leonida Panopol, una dintre puţinele figuri simpatice ale grupăm liberale ieşane. Se asigură chiar, în unele cercuri, că d. Mîrzescu va ref uta concursul său în viitoarea alegere de senat,--pentru acesta şi alte multe motive,—cari se şoptesc, dar nu se spun. «cstiuncu mobilelor .1 Deputaţii italieni afl adresat din Vîrciorova — la plecare - două de-peşl: una preşedintelui Camerei, d. P. S. Aurelian şi alta d-lulD. Sturdza, prin care mulţumesc de primirea ce li s’a făcut în ţară. In numele deputaţilor italieni, telegramele sunt semnate de d-nil Daniel şi Ceruţi. Cetăţenii din Galaţi de toate nuanţele politice sunt convocaţi la o consfătuire intimă, cu scopul de a alege o delegaţie, care să se prezinte d-lui Dim. Sturdza pentru a-i cere rezolvarea crizei comunale din localitate. In caz de nereuşită complectă, Pavarea .st radelor Tot din dosare resultă că administraţia comunală n’a vroit să ţie în seamă oferta făcută de d. Naum din Roman, pentru repararea stradelor, care ofertase cu 1 leii 17 b. m. p., acordînd-o d-lul Anrjhel Crislea cu 1 leu 37 b. m. p. Se înţelege uşor, la ce pagubă a fost expusă comuna prin încheiarea contraclu-lul cu d. Angliei Cristea, atunci cind a-vea ocazia să cîştige 30 bani la metrul pătrat. •JiX K f W5 Mi: Afacerea canalizare! In afacerea canalizăreî noului teatru, se ştie că lucrarea a fost adjudecată asupra d-lul Danieleseu, secretar al d-lul Chaigneau. I V.Vj -u*ÎE 'i al «r c s f. mo n.'ti .-■H Mii h ■ xjuh lini ■ lTB “t * Ar ’j.'rh A treia zi însă, acest domn refuză lucrarea, renunţînd şi Ia garanţia depusă de 750 lei. A doua licitaţie a produs numai 10 la sută sub devis, cari—împreună cu garanţia pierdută de d. Danieleseu— încă nu aduc comunei avantagiile ce ar fi avut, dacă se concesiona lucrarea fraţilor Rameder : aceştia oferiseră 30 la sută sub deviz! ?»-■ .3 .na hs Arcliiva Trecînd la archivă, d-nil Giani şi Gheorgliian au constatat o neregulă ne-mal pomenită : dosarele'— filă cu filă —neşnuruite şi neparafate, multe acte ne înregistrate, altele lipsind cu totul, etc. Aceasta a făcut pe prefectul de judeţ să exclame: — Nici într’o comună rurală nu am văzut atîta destrăbălare ! ib Afacerea C liaigiieau lu această afacere v’am expus faptele ieri. D. Chaigneau a recunoscut că a primit de la casa Chameroy din Paris suma dc 886 lei, din furnitura de 6552 lei pentru două bascule. D-sa se apără, spunînd că nu este funcţionar al comunei, de oare-ce n’a prestat jurămînt şi n’are contract cu comuna,—ceea ce este exact. Complicitatea primarului ’nri îăl l ‘fi'J Li r.i) ■ iha - hsa '..um m :«[ N î Si m •ih ■ â.i Brăila, 23|5 Octombrie 1896. Tendinţa pieţei a fost erl şi astă- Dacia Romînia asig. 435 — 440 — > S-tea Naţionala asig. 455 — 460 — S-tatea de CojstrueţiunI . 195 — 200 — Florini valoare Austriacă . 2 10 2 11 Mărci Germane .... 1 2:1 1 25 Bacnote Franceze . . . too — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & , Frankenthal ş» cm carac- tere din fonderia de litere Flinsch din Franlc-furt A/M' MARE DEPOU DE * Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, FER ŞI TUCItr it FVxrtunl (le cînepă şi cancine Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băî, tont â l’âgout, gaz, etc. la’ II1VS HART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L'EGOUT ? iSI pentru incdlxtrl centrate 4.6 * (100-86) Sesonul de tdmnă cele mal bune băl CONSTANTA Sesonul de tdmnă cele mal bune băl HOTEL & PENSION CAROLI Situaţie admirabilă pe bordul măre! negre, 00 Camere şi saloane din nouă elegant mobilate, confort englez. Restaurant de primul ordin Bucătăria romînă-franceză Pensiunea table d’hote şi â la carte Aranjamente pentru familii cu reducţiunl importante după durata sejurului. Pentru un sejur minimum de trei zile direcţiunea acordă următoarele preţuri : Pentru o persoană într’o cameră leî 15 pe zi Pentru 2 persoane într’o cameră „ 25 „ „ Pentru 3 persoane „ „ „ 35 „ „ inclusiv serviciu, luminatul şi pensiunea Pentru orl-ce informaţiunl Ia Direcţiune. (101) ‘ v8-7) I Vechiul Uimii (icnlrii Vîn-zarea «Io Polrolcu «lin fclr. |{< gală Ko. O s*a redeschis «lin noii. Am onoare a vă recomanda petrol regal supertin şi cu pretu foarte moderat. Serviciul In Bidoane de cile 5, 10 şi 20 Litrurl. Comandele se poale face de onor. Public cu o simplă carie poştală şi expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 112 30—8 IV. GRIGOREHCU 43, Calea Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşti Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că In atelierul nieO se confecţionează încălţăminte pentru dame. copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte i gata cu preţuri moderate. ' N\ B. Pentru conservarea îm-ăltiîmiutelor reeotnaml veritabila Crema-mellortanti neagră şl culori din fabrica «BROWN ijl SON din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri. (108) (25-5) Vin de Peptonâ a Iul Chapeauteaut Conţine carne de boii digerată şi file tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digesliunile grele safl ne-suficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrînl, precum .< î pentru toţi acel cari n’aO poftă de mîncare sau nu pot suferi miucârile. 25-21 Puritatea Pepsinet lui Cbapeauteant a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia «Viul», 1, rue Bourdaloue, Paris. BT Se găseşte de vlnzare la ţoale farmaciile bune ALBERT ENGEL S*» CASA DE CONFIENŢA Fondată în Bucurescîîn anul 1853 Bucureşti, Strada C ar ol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cît şi p. t. publicului bogatul său asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. TacîmurI de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streiue pentru bucătărie. Orice objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3,50 franco la domicilia. U-leifi de răpită dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru orl-ce articole de metal. Serviciu prompt şi preţuri moderate se garantează 98 25—11 COMPANIA GENERALĂ DE Conducte de apă din Liege SUCURSAI.A ROMÂNIEI BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOLANU, 37 Aii fost iraiiNfcralc Calea Griviţci 22, Bucurescî Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucurescî Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari FÂNTĂNl, LAVAB0URI, WATER-CL0SETE. TOUT-A-L’EGOUT, BAI, AP0METRE Mare depou «le tuburi şi aparate pentru arest gen «le lucrări Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre safi prin in termediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului. Inginerul, Director ai Lucrărilor I,. BONT N ET. 27 50—45 I HOTEL «TUI 1 fost MISIR IAŞI, Strada Vechie IVo. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din noii aranjat, situat în centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, in apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 lefi 50 în sus. ServiciO prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă in curte. Antreprenor NI. NVEISER 36— Iii FIRi R # V° l B EESTOM f VOI, VEM iii lt i» T O 71 — CO VEJVTHX — Cele mai renumite fabrici de VelocIpe«le din lume (Iară conctu’enţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Rominie E. I. RESSEL No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a ori-c fel de tVelocipede cu garanţie, fie Yelocipede de ori-unde cumpărate. Refacerea gliitloanelor fasonate după orî-ce «lesemn. (103)_____________________________(25—7) înainte de a cumpăra orî-ce maşină agricolă sau industrială. Cercetaţi Marele Depăşit ile Maşine şi Unelte Agricole saQ cereţî Catalogul ilustrat al casei GENIU Reprezentant şi «lepositar al renumitei fabrici TH. FLOTIIER din Germania Bucurescî, — Strada Bibescu-Vodă 1, 2, şi 4, — Bucurescî PLUGURI UNIVERSALE do otel perfecţionate. lBlug'iirî cu 2, 2» şi 4 brăzdare; tot-d’a-una 400—500 pluguri în depozit SEMĂNĂTOARE de tot felul, manuale în lat şi în rîndurî. YxaNTTTRÂTOARE, „lkid" originale, în toate mărimile. PIETRE DE MOARĂ FRANCEZE cea maî bună calitate, din Lafferte sons Jouarre CURELE DE TRANSMISIUNE, Muşamale, Tot felul de Părţi de reservă, etc. (103) Pluguri Normale Cele maî practice şi solide GRĂITE, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurî şi cu dinţi de oţel. Mare deposit de Mori, pe postament de lemn si de fier, toate mărimile. Instalaţiuni «le ntorî perfect automatice cil valţuri. Garanţie absolută pentru soliditatea materialului şi buna funcţionarea orî-căreî maşini. (8-5) Tamar indian Grillon Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 ir. 50 cutia 29 Paris, 28 rue Grammont si in toate tarmaclle. 8-8 CVI mai marc «‘«‘1 maî hogat Depozit cu diferite Lămpi pentru Gaz Aerian, precum ]*oliean«lre, Braţe, Ljre, etc. de . (Vinlal. bronz .şi metal în diferite mărimi | pentru Saloane, Antreuri, BiurourI, Sofrageril, etc. din cele mai renumite fabrici din Franţa, Ci«4‘rmaiiia şi Fnglitera. Mai eftiii ca ori-umle. L. K K PP I C H Col( cu str. Lipscani 2, Strada Şelari 2, Colt cu *h\ Lipscani Representant General al celei mal mari şi renumite fabrici de hun hui ineatutef*eenlă n/nIcih perfeelionat care aduce economie de 5 la sută in consumaţiunea gazului. 112 jw pmiuri r«>«lns«>-wi u—i Typografla^ Epoca “ execută, ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. I UTTO HARNISCH ■ Bucurescî I Galaţi 41—Strada Academiei—41 \ 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC ASBE8T Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde — Vii*e CURELE DE TRASMISIUNE Manomelri—Bobinele— Ventile — Sitele pentru ni ret Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale (60—H) Bucurescî.—Tipografia «Epoca».—Strada r.l*»iiiMaţei- No. 3. Vin de Vial TOAIC AUALKPTIC Reeonstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrînl, femei şi orl-ce persoane delicate. CU (tUINA Suc de Carne Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formâ-rel şi desvo.’lărel muşchilor şi s ist.e-mulul nervos şi osos VIN I> i: \ I A I2 este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloroxa, Ftizia, l>i»j»ep-Nia, «.a*! rit ele Virala eriiieă, Fpul.sarc nervoasă, Nlăbieiune resultînd din bâtrîneţe, lungile convalescenţe, tnt’un cuvint toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VI II., rue de Bourbon, 14. ln Bucureşti, la d. ILIE ZAiHFIKţBHCIJ, şi la topi 14- Droghiştil şi Farmaciştii. 52-*6