SERIA H—ANUL n, No; 261. Ediţia a treia DUMINICA, 22 SEPTEMBRE 1896. NUMARULJO BANI ABOSAaEITFXE so«p la 1 fi ÎS ale fle-cirel Inul şl se plitese tot-d’a-una Înainte In BneunţU la Casa Administraţiei In fudtft şi ttnindMe prin mandate poştale Un an In ţari 30 lei; In streinltate 60 lei ?ase luni ... 16 > > > 15 > rel luni . . . 8 » > » 13 » Un num Ir In streinltate 30 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. «-STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL 10 BANI « ANUNCIUBILE In Bucureşti şi judeţe te primesc numai Ia Administraţie In streinltate, direct la adm*nMra{i4 şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV....0.30 b. linia * » * III........1.— lei * > » > n..........3.— > > Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul) Ua urnii vechili 80 bani ADMINISTRAŢIA —' No. 8STBADA CLEMENŢEI -No. 3. ÎNALTUL CLER Li PRIMIREA ÎMPĂRATULUI Pentru spiritul care şî-a dat osteneala să observe cu o serioasă băgare de seamă amănun-tele organisăreî programului întocmit spre a primi pe împăratul Frantz losef, precum şi amănuntele incidentale şi ne oficial prevăzute ale acestui program—pentru acest spirit cugetător, un lucru neobicinuit, surprinzător, ese imediat în evidenţă, şi anume: rolul cu desdvîr§ire §i intenţional şters pe cărei joacă înaltul cler al României, în serbările organizate spre a primi pe Suveranul ţârei vecine. De la început şi pînă la sfîr-şit, în contra obiceiurilor noastre străbune cari aşezaft pe Mitro-poliţl şi Episcopl în capul procesiunilor de unde bine-cuvîntau pe Augustul călător ce punea piciorul pe pămîntul Romîniel, de la 16 şi pînă la 18 Septembrie seara, înaltul cler a dispărut, a avut aerul că numai există în ţara romînească. Fapt caracteristic, pe cînd înaltul cler este dat la o parte, preoţimea de mir e pusă în evidenţă, şi spre a nu putea fi învinovăţiţi că certificăm lucruri inesacte, vom cita în treacăt, cîte-va exemple: „La Craiova, preoţii de mir stau pe peronul gărel, unul dintr’înşil rosteşte cîte-va cuvinte de bună-venire împăratului Frantz losef care '1 mulţumeşte. Singur, amestecat în mulţime, la extremitatea opusă 11 a gărel, ruşinos, stă Episcopul, care are aerul de a asista ca un simplu curios la această serbare. La Găeştî, preoţii de mir es înaintea împăratului cu odăjdiile şi cu prapuri; la Sinaia, preo tul ese cu evanghelia în faţa împăratului care se opreşte în curtea monăstireî. Iată rolul jucat de preoţi, pe cînd în Capitala Regatului, pe peronul aceleaşi gări unde toţi Principii şi fii de Domni aîi fost veşnic intîmpinaţl de MitropoliţiI ţârei, data aceasta nu se vede nici un membru al înaltului cler. Ba da, să fim conştiincioşi, să nu ascundem adevărul; înaltul cler este în salonul de aşteptare, cam la umbră, amestecat cu funcţionarii înalţi de la Curţile şi Tri bunalele corecţionale, de la prefectura poliţiei şi direcţia generală a penitenciarelor. Cura putea oare partidul liberal, să arate mal bine de cit astfel, tot dispreţul ce se cuvine faimoasei locotenenţe Mitropolitane, această instituţiune nelegală şi nelegiuită, întocmită în urma u-nel judecăţi monstruoase, printr’o procedare sălbatică ? Autorităţile civile, autorităţile militare, chiar simplii particulari mal cu vază, au avut cinstea să fie presentaţl împăratului vecin, preotul din sat de la CăeştI e judecat demn de a da ochi cu Suveranul Statului Austro-Ungar, singur înaltul cler a fost ţinut ascuns, ca o zdreanţă ce nu tre-bue arătată. Spre a ascunde vedere! împăratului Frantz losef bordelurile şi dărâmăturile din capul oraşului pe linia calei ferate, sub-di-rectorul administratiunel căilor noastre ferate, d-nu Miclescu, a avut o idee ingenioasă: In momentul intrărel trenului imperial la Mogoşoaia, paralel cu acest tren, cu aceiaşi viteză, pe partea stingă a pus în mişcare alt tren care ascundea Suveranului vederea murdăriilor. Ast-fel a procedat guvernul pentru înaltul Cler pe care l'a terfelit. Ne putîndul desfiinţa, ca formă, l'a poftit în sala de aşteptare, dar ridicînd în faţa lui un zid de funcţionari de la Po- D liţie şi Penitenciare. TERMENULJANDATULUI Cu o prefăcută ironie, dar cu o reală temere ascunsă, Voinţa Naţională revine asupra cestiunel plecărel liberalilor de la guvern. Luînd în rîs motivele destăinuite de noi spre a explica necesitatea politică a aducere! turbulentului element liberal la putere pe timpul vizitei împăratului Austro-Unga-rieî,— Voinţa ne întreabă dacă acum—acest mandat fiind îndeplinit— are să se pue în execuţie imediată şi partea doua a profeţiei noastre ? Să nu mal discutăm dacă este trist sau ruşinos motivul care a necesitat chemarea liberalilor la cîrmă pe un timp mărginit, spre a asigura liniştea Statului în timpul serbărilor şi a permite Suveraulnul Impe^ riuluî vecin să circuleze pe stradele Capitalei, fără a avea nevoe să se procedeze la arestarea unui Sihleanu şi fără a vedea balconul clubului liberal cernit. Trist saă ruşinos de este motivul—destul că a putut exista cu temeiu, destul că nu i-se poate discuta veracitatea şi nici «Voinţa» nu îndrăzneşte să tăgăduiască fidelitatea reproducere! scenelor scandaloase, zugrăvite de noi ca menite a se întîmpla, dacă d. Gogu Cantacuzino domnea in redacţia din strada Blănari, în loc de a domni la Finance. E trist şi ruşinos să existe asemenea or-ganizaţiunl sălbatice într’o ţară civilizată, uar e pur şi simplu înţelept, să le arunci la nevoe o bucată de carne spre a le astâmpăra foamea. Cestiunea cea importantă pentru colectivitate nu stă însă aici, ci în răspunsul pe care ’1 aşteaptă de la noi, !a întrebarea ei dacă o sculăm imediat de la masă. Cu cea mai deplină seriositate le răspundem că iuţeală e un cerelativ. Negreşit că nimeni nu s’a aşteptat că pe cînd împăratul Frantz losef eşea din ţară pe la Predeal, d. D. Sturdza să iasă din Minister prin curtea din dos a Palatului, dar momentul plecărel nu e departe. Pentru slugile cele mai păcătoase, obiceiul bazat pe urbanitate este să se dea un termen de graţie de 15 zile spre a-şl căuta altă ocupaţie. De şi ceva mal lung, termenul dat guvernului liberal nu e tocmai depărtat; în loc de a număra cîte-va zile, vom avea de numărat cîte-va luni! CONVENŢIE CONSULARA CU GRECIA împăcarea cu Grecia Baza împăcării noastre cu Grecia n’a fost nici cestiunea Zappa, nici alte mărunţişuri neînsemnate. Intîiă a fost situaţia politicei generale, în al doilea rînd situaţia politicei din Balcani şi în al treilea rînd avantajele materiale pe cari le reclama Grecia. Aceste avantaje se află stipulate într’un proiect «le convenţie consulară dintre lio-niînia si Grecia. Ciauseie convenHunei * Această convenţie cuprinde patru puncte însemnate şi anume : 1) Juridicţiunea consulilor greci. 2) Drepturile consulilor asupra vaselor pe Dunăre sau Mare. 3) Cestiunea moştenirilor. 4) Situaţia supuşilor greci şi aceea a comunităţilor lor. jflisiunea d-lui Rhangahe Termenii acestei convenţinni consulare au fost discutaţi între d. D. Sturdza şi d. CI. Rhangabt», trimisul extra-ordinar al Greciei. Misiunea d-lttî Rhangab6 nici nu are alt scop de cit negocierea acestei convenţiuni. îndată ce ultimele amănunte privitoare la acest act vor fl regulate, misiunea extra-ordinară a d-luî Rhangabti va lua sfîrşit, diplomatul grec va merge la Berlin şi se vor relua relaţiuni normale cu Grecia, care va trimete probabil pe d. Durntti, care a mai represintat Grecia în Bucureşti ca ministru plenipotenţiar. Acum d. Durutti e guvernator la Corfu. Ţinem să spunem că nu numai aceste ştiri le avem dintr’o sorginte absolut sigură, dar încă că avem la noi piese cu cari putem dovedi tot ce am spus. Desfidem dar presa guvernamentală să ne desminţă. ------- ■ — n — ------- IMPRESIUNJJNGUREŞTI Sentimentul general. - Impresiuii! din Sinaia. —Conferinţa Mouar-ehilor Sentimentul general Ziarele ungureşti ignorează şi azi importanţa vizitei M. Sale Im pârâtului Frantz losef. Se pare că toate s’au înţeles a nu comenta în prim-articol acest eveniment. Din dările de seamă pe cari le publică asupra strălucitei recepţiu ni, reiese ca un fir roşu, regretul că in cursul vizitei nu s’au pro dus incidente cari să tulbure armonia strălucitei recepţiuni. Acest sentiment general al ungurilor se degajează în conture izbitoare din raporturile lungi şi seci pe cari le publică întreaga presă budapeslană, începind de la guvernamentalele Poster Lloyd şi Nemzet şi sfîrşind cu radicalul Magyzarorszăg. Impresiuni din Sinaia Egyetertes, Magyar Hirlap, Pes-ter Lloyd, Budapesti Hirlap, etc. sunt reci faţă ele frumuseţile Si-naieî; n’au relevat absolut nimic, din recepţiunea ce s’a făcut M. Sale împăratului, n’au amintit frumoasele decoruri şi nici măcar iluminaţia feerică. Dările de seamă sunt incolore; se reduc numai la : plimbarea împăratului prin Buşteni şi Sinaia, la dejunul luat la Stina Regală, etc. încolo nici un cuvînt. Singur Magyar Hirlap îşi permite luxul de a face următoarele observaţii: «A treia zi a vizitei Regelui nostru in Romînia s’a petrecut în pitorescul Castel Peleş din Sinaia, cu excursiuni mai mici şi mai mari şi cu un eveniment de mare importanţă: cu conferinţa celor 2 Monarchi, conferinţă la care s’au discutat şi s’au rezolvat mai multe cestiuni politice. «De mare importanţă este această conferinţă, căci e evident, că hotărîrile luate vor sigila aceea ce a determinat ca vizita în Romînia să producă o bucurie atît de mare,—şi la noi: alianţa frăţească, amicală şi puternică a Statelor şi popoarelor celor 2 Monarchi». Conferinţa tlonarehilor Extrablatt din Viena, Pester Lloyd, Magyar Hirlap, etc., nu re-levează decît numai următoarele din petrecerea împăratului din Sinaia : «Azi dimineaţă (adică Miercuri), după ce s’au întors de la escur-siune, cel doui Monarchi s’au întrunit în Castelul Peleş la o conferinţă, la care n’au participat de cîl numai contele Goluchowshy şi Dum. Sturdza. «E incontestabil, că la această conferinţă s’au discutat cestiuni politice actuale şi cei doui miniştrii au expus vederile lor asupra ceşti unilor ce au venit în discuţie «In cursul conferinţei, Regele Romînieî a exprimat Regelui nostru, că toate partidele politice, întreaga societate şi toate păturile locuitorilor ţării au conştiinţă deplină de importanţa vizitei; fiecare romîn salută cu bucurie şi entusiasm pe Regele\nostru şi simpatia, prietenia intimă şi sinceră a celor doui Monarhi va avea de sigur o mare influenţă asupra raporturilor reciproce ale popoarelor de sub domnia Lor. Consecinţele binefăcătoare ale acestor relaţiuni nu se vor putea opri şi într’un viitor apropiat de sigur ele se vor manifesta. «După această conferinţă Regele nostru a avizat pe d. Sturdza, că pentru săracii din Bucureşti va dărui din caseta Sa particulară 12.000 de leî». SITUAIjATURGIEi Corespondentul constantinopolitan al ziarului Post din Berlin, spune că în turbură-rile din ultimii doui ani, In Atiadol, Macedonia, Siria şi Creta, deosebit de trupele de linie, ati trebuit să fie mobilizaţi 250,000 redifi. De oare ce redilil sunt aproape top părinţi de familie, se poate deci socoti la 800.000 numărul femeilor şi copiilor rămaşi fără nici un sprijin, căci abia li se poate da hrană redifilor, iar de soldă nici vorbă nu e. Armeni ar fi pierit după socotelile ace-luiuşl corespondent, cam ia 40,000, din cari cel mal mulţi părinţi de familie, aşa că afl rămas pe drumuri ca la 120,001) de femei şi copil. Dificultăţile financiare ale Statului turcesc aii sporit la un grad de necrezut. Ultimul budget a dat un dificil de 5 milioane de livre. Mal multe comisiunl lucrează de un an şi jumătate pentru a găsi mijloace să se Înlăture dificultăţile, dar nu reuşesc. E vorba acum să se reducă cu 25 la sută salariile funcţionarilor mari. încercarea tăcută pe lingă guvernele slrb, bulgar şi muntenegrean, de a le hotărî să ia partea diu datoria publică otomană ce cade asupră-le, n’a isbutit. Există temere că guvernul turcesc va recurge la tipărirea de bilete de bancă. MUNCA PRODUCTIVA Nu este productivă orl-ce muncă : e o nebunie să’ţl petreci timpul distrugînd un zid pentru a’l construi din noii, să spargi pahare sail farfurii pentru a face să se fabrice altele, pentru că se risipesc fără nici un folos sforţări, risipă care nu este de cit dăunătoare bogâţiil omeneşti. O muncă este productivă ori de cîte ori înmulţeşte bunurile cari suut trebuincioase sad folositoare omului. Ast-tel, industria transportului este productivă. Multe lucruri sunt folositoare numai dacă vor fi transportate, din ţara care le-a produs peste trebuinţele el, într’un alt loc unde lipsesc şi care ar suferi de nu le-ar avea. Multe producţiunî sunt localizate cu străşnicie de natură : bumbacul, cafeaua, cărbunele de pămînt chiar, fierul, metalele, lemnele de construcţiune şi o mulţime altele. Industria transporturilor, care lulez-ueşte fie-cărel ţări să se ocupe numai cu producţiunile cărora a destinat-o natura, şi să’şl procure în schimb cele-l’alte produse, această industrie este eminamente productivă. Ea adaugă la puterea omenirii; el în mare parte se datoreşte reînoirea feţei lumii din cele din urmă trei sferturi de secol. Transportul persoanelor, ca şi cel al mărfurilor, este productiv. Vaporul, care duce îu America o mie de emigraţi germani sad irlandezi, face o operă productivă, îu sensul că aceşti oameni fiind fără lucru în ţara lor natală, nu putead decît să vegeteze în strîmtorare sad în mizerie, pe cînd transportaţi vor produce superbe lanuri în pă-alinturile noul ale nouel lumi. Chiar simplele trenuri, cari duc turiştii din locul lor o-bişnuit Intr’o altă regiune şi le înfăţişează noul privelişti, trebue să fie privite ca productive, în sensul economic al cuvîntuluî, de oare-ce procurind omului o distracţie plăcută, morală şi sănătoasă, îl recrează şi’l dad noul puteri de muncă. Totuşi, se poate abuza de iudustriea transporturilor, creindu-se fără vre un folos linii ferate cari să concureze lutre ele, tntrebu-inţlndu-se o mulţime de porturi învecinate cari nu pot decît să se vatăme reciproc, stabilindu-se cu mari chieltuell drumuri de fier costisitoare în regiuni cari nu pot întreţine vre-un trafic regulat. Ce am zis despre transport se poate spune şi despre comerţ. Comerţul în sine şi bine condus este incontestabil productiv. Comersanţil pot fi consideraţi ca directorii şi organizatorii producţiunil din lumea întreagă. El fac o muncă de combinare în ce priveşte capacităţile, resursele şi trebuinţele diferitelor regiuni; o muncă de repartizare a produselor între ele, ast-fel ca echilibrul să se realiseze cît mal grabnic cu putinţă în fie-ce loc între oferta şi cererea diferitelor mărfuri; este o operă imensă, delicată, indispensabilă. Chiar comersanţil cu mărunţişul iad parte la această operă.Intlid conservă produsele; şi, conservarea echivalează Intru cit-va cu producerea ; pe urmă proporţionează diferitele cantităţi de mărfuri cu trebuinţele fiecăruia; dă în general articolelor o muncă oare-care muşchiulară: băcanul fărlmă zahărul, rîjneşte cafeua, măcelarul taie carnea. Comersauţii cu mărunţişul scutesc pe client de umblet şi de caznă, de cele mal multe ori ia înaintea dorinţelor lor. Ast-fel productivitatea comerţului este în sine incontestabilă; dar trebue să facem o observare importantă. Comerţul nu este productiv de cît In anumite coudiţiunl şi într’o anumita măsură. Se poate desvolta afară din cale numărul comersanţilor, îu cît să se risipească timpul şi sforţările omeneşti. Nu e de trebuinţă să se găsească la fiecare două-zecl de paşi un brutar, un măcelar, un băcan, un debitant cu o prăvălie spaţioasă, foarte împodobită. Ajunge ca, excesiva concurenţă a micilor comersanţl, cu cheltuielile generale de cari sunt înpovăraţî, şi puţina clientelă a fie-căruia, să scumpească lucrurile, în loc să le ieftenească; acest lucru se petrece cu pîinea şi cu carnea în Paris. Ba încă numărul prea mare al micilor comersanţl şi intermediari poate dezvolta falşifieările. Acestea constitue o consideraţiune ce nu trebue uitată în certele şi plîngerile prăvăliaşilor marilor magazine, sau în potriva societăţilor cooperative ; aceste 2 din urmă orgauizaţiunl intervin legitim pentru a împiedeca comerţul cu mărunţişul să devie parazitar. Tendinţa popoarelor slabe e să aibă cît mal mulţi comersauţl cu mărunţişul, de pildă musulmanii; cel mal mulţi dintre aceşti negustori cu mărunţişul ajung nişte filatori. Cestiunea productivităţii muncii se pune şi pentru profesiunile liberale, pentru funcţionalii publici şi pentru serviciile personale, ca cele de servitori. Trebue să spunem că munca acestor categorii de oameni este, In ce priveşte societatea Întreagă, productivă saă stearpă ? Iu principiu, nu trebue să stăm la îndoială : Aceste clase de muncitori iau parte la producţiune, cel puţin cînd nu sunt lntr’uu număr prea mare. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA Desfiinţat! jandarmi! şi judecătorii; fiecare va fi silit să se înarmeze, să’ş! păzească singur clrnpul, să urmărească, să o-prească şi să pedepsească singur pe răufăcători. Sad cetăţenii vor fi siliţi să se înţeleagă între dînşil, să se formeze în sindicate spre a întreţine singuri jandarmi privaţi, ca în evul-mediu în Spania, cînd cu celebra întovărăşire poliţienească denumită Sfînta-IIer-mandad; simplii particulari vor mal trebui să judece şi să execute singuri judecăţile, cum fac, în teritoriile şi acum pe jumătate populate ale Americel de Nord, asprii pionieri cari, din cînd in cînd, se dedau la execuţiunl sumare, sub numele că aplică legea lui Lynch. Cu lipsa asta a poliţiei şi a justiţiei, a-gricuDoril, comersanţii ar pierde un timp nesfîrşit cu înarmările şi cu cercetările; Î>roducţiunea ar fi ne mal pomenit de tul->urată, tot-d’a-una nesigură şi adesea împiedicată. Pierderile ce le-ar suferi producătorii ar întrece cu mult cheltuelile ce se fac cu jandarmii, cu agenţii poliţiei şi cu magistraţii. Intr’un chip analog, se poate recunoaşte un caracter de productivitate socială, în prineipifljcel puţin, şi sub rezerva să nu se facă abuz în practică, administratorilor, amploiaţilor de biurofi, medicilor, advocaţilor, profesorilor, muzicanţilor, poeţilor chiar. Iafi parte, saO în teorie, trebue să ia parte la liniştirea certelor dintre oameni, la luarea de măsuri de interes general, la vindecarea boalelor omenirii, la instruirea el, la procurarea de distracţii folositoare. Pace, sănătate, veselie: iată excelente condiţiunl de producţiune. Profesorii şi savanţii cari transmit cunoştinţele dobîndite, le răspîndesc, le îndreptează safl le măresc, afl un rol e-conomic tot atît de indispensabil unei civi-lizaţiunl dezvoltate ca şi lucrătorii manuali. Vom face aceeaşi reflecsiune cu privire la servitori: într’o măsură raţională, sunt incontestabil productivi. Bucătăreasa sail femeea din casă care cruţă unul comersant, unul medic, unul savant, timpul ce ar trebui să-l consacre diverselor griji ale menajului; feciorul chiar, care, prin activitatea lui, face locuinţa confortabilă şi elegantă, sunt muncitori productivi ca şi băiatul din băcănie, ca şi lucrătorul ebenist. OFORMAŢII In afacerea Steiner, aflăm că a-raltă-erl, Miercuri, d. judecător de instrucţie Dărăscu a primit rezultatul analizei microscopice, de care s’a vorbit mal zilele trecute. Acest rezultat însă, care a fost adus Joi la cunoştinţa consiliului sanitar superior, a sosit abia după ce acesta s’a pronunţat că moartea copilului a provenit din asfixie prin sufocare. Analiza microscopică confirmă existenţa unei broncbo-pneumonil grave şi acute. D. Emil Chica, ministrul plenipotenţiar al ţarii la Viena, a fost decorat de către Împăratul Frantz losef cu marele cordon al Coroanei de Fier. D. baron Hurmuzaki se află de cîte-va zile în Capitală. Deputaţii şi senatorii italieni aQ fost primiţi erl în audienţa de MM. LL. Regele şi Regina la Castelul Peleş. Le Temps din Paris correntind importanţa vizitei împăratului Frantz losef, spune că 'vizita nu înseamnă subscrierea vr’unui contract saii a vr’unei înţelegeri, ci sigilarea unei situaţii care există de fapt. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA> 76) LOITIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC PARTEA A TREIA DESCOPERIRILE LUI BLACK Jurîndu-se că va face fratelui săfl Tidana şi prietenilor săi o înmormîntare teribilă, Wiligo se desbrăcase de mantaua sa, îşi aruncase pe jos ornamentele sale şi încetul cu încetul s’a transformat în luptător Nagarnook, gata să plece la [răsbol. Apoi punind mina pe iataganul săfl teribil, începu să-l învirtească pe deasupra capului, scoţîud strigătele sale de răsbol şi răcnind mal mult decît ciutînd cîntecul lor răsboi-nic. In timp de aproape 20 de minute Wiligo, ţipind cu vocea Iul infernală în momentele de furie, arăta pe rlud toate părţile corpului pe cari le va tăia, rupe şi găuri cînd va prinde pe inimici şi nu se opri decît a-tund cînd vocea Iul nu mal putea să-I dea nici uo sunet, cînd nervii lui nu-1 mal aju- Austro-Ungaria, — spune Le Temps, — are un mare avantaj in evenimentele din Orient, prin faptul că hotarele-i sudice sunt apărate de o‘neutralitate bine-voi-toare în faţa politicei şovăitoare a Serbiei şi faţă de noua politică a Bulgariei cîştigată de Rusia. Romînia va simpatiza cu Austro-Ungaria, de la a cărei bunăvoinţă atirnâ în mare parte des-voltarea ei economică şi soarta celor trei milioane de romîni din Austro- Ungaria. In ce priveşte modul cum aQ ştiut să facă autorităţile diferitele deeoraţiunl pentru primirea M. S. împăratului Frantz losef, am lăsat timpul necesar ca să le vadă toată lumea, aşa ca spusele noastre să poată fi controlate de cititori; de niîine vom începe a publica obser-vaţiunile ce ne-afl sugerat privirea acestor deeoraţiunl, precum şi modul cum a lucrat direcţiunea C. F. R., primăria de Bucureşti şi poliţia capitalei cu ocasiunea serbărilor de la începutul săptamînel. după amiazl, iar seara s’a dat la palat un prlnz în onoarea sa. Roma, 20 Septembrie. Ştirea publicată de «Italia» că d-nu Fer-rers ar fi fost însărcinat cu o misiune pe lingă guvernul englez, în privinţa afacerilor din Orient, este lipsită de temeifl. Zanzibar, 20 Septembrie. Sald Halid a fost transportat pe bordul vaporului german «Daressalam». Repre-sentantul englez a protestat. cAUtoria TARULUI (Prin fir telegrafic) Moarte subită. — Birjarul cu No. 174 s'a prezintat erl la Poliţia Capitalei şi a declarat că luînd in trăsură pe un individ din strada Viorelelor, pentru a-1 conduce la o rudă a sa îu strada Senatului, individul dîndu-se jos din birje, a căzut pe trotuar şi a Încetat subit din viaţă. Din cercetările făcute se constată că mortul în cestiune este un oare-care Nae Popescu, zis şi Nebunul. Cadavrul a fost transportat la Morga o-raşulul. lloţ de cal prins.—Erl s’a prins în oborul de vile un vestit hoţ de cal, Gheorghe Rogoja, din Comuna Răsran, în momentul chiar cînd voia a vinde un cal de furat. Hoţul a fost imediat arestat şi înaintat la Prefectura Poliţiei. Erl după amiazl s’a ţinut un lung consiliu de miniştri sub preşeden-ţia d-lul Sturdza. D. Malaxache Culoglu se află in Capitala în afacerea Malaxa, care pare a nu voi să se sfirşească. Deschiderea i'nrţei cu Juraţi Erl s’a ţinut prima şedinţă a Curţeî cu Juraţi din sesiunea actuală. Curtea era compusă din : dd. Eustaţiu preşedinte şi P. Obedenaru şi M. Durma judecători asesori. Fotoliul Ministerului Public era ocupat de d. procuror Ionescu. S’a judecat o crimă de omor săvîr-şită de femeia Lina Ionescu, care în luna lui Februarie trecut a înjunghiat şi ucis cu precugetare pe soţul săfl Al. Ionescu. Curtea a condamnat pe femeia Lina Ionescu la 3 ani închisoare şi 500 de lei despăgubiri civile. A doua afacere a fost o crimă de viol comisă de un supus ungur Iohan Daniil care a violat o copilă de 10 ani. In urma cererel procurorului s’a declarat şedinţa secretă. Afacerea s’a amînat Ipentru a doua sesiune a Curţeî, din cauza lipsei unul martor important. Erl la orele 5 p. m., s’a făcut înmormîntarea rămăşiţelor păinîn-teştl ale regretatului I. V. SocecQ. Cortegiul a plecat de la locuinţa defunctului în ordinea următoare : Societatea lucratoarelor de carto-nagiQ, lucrătorii stabilimentului de arte grafice şi impiegaţii librăriei, urmaţi de un car cu coroane şi de carul funebru. Veneau apoi membrii familiei, un însemnat număr de membri al în-văţămîntulul superior şi secundar, mal mulţi autori de cărţi editate de casa SocecQ, librarii şi tipografii din capitală, etc. In numeroasa asistenţă am putut remarca pe d. I. Kalenderu, administratorul domeniilor Coroanei, d. Titu Maiorescu, rectorul Universităţii, G. D. Pallad,i ministrul co-merciulul, Assan, preşedintele Camerei de ComerciQ, precum şi un însemnat număr de amici şi cunoscuţi al reposatulul. Erl, a început a ridica Primăria capitalei podoabele ce înşirase pe strade pentru împărăteasca vizită ; astăzi aceasta operaţiune se continua. Cît despre particulari a căror iniţiativa este demnă de laudă, el ridicaseră deja toate decoraţiunile. Ecouri de lu Porţile-de-fler In Pester Lloyd găsim următoarele: Cel ce aii luat parte la prînzul de gală din Herkulesbad povestesc modul deosebit cu care cel trei Suverani ’şl-afl pronunţat toasturile. Monarchul Austro-Ungar a citit toastul cu vocea înceată, dar cu intonaţie caldă Regele Carol ’şl-a pronunţat toastul pe din afară, cu vervă oratorică şi mult temperament, înclinîndu-se de mal multe ori către Suveranul Austriei, şi sfîrşit cu glasul afectuos, ceea-ce a produs la toţi comesenii o mişcare generală. Toţi priveaţi pe oratorul regal, care’şl traducea simţimîntele propil în cuvinte inimoase. Regele Alexandru ’şl-a cetit apoi toastul cu timiditate, privind mereii cu adoraţiunea sinceră, aproape copilărească, spre.Impăra- tul Frantz losef, care ’l aproba părinteşte. * * * înainte de prînz, împăratul Francisc Io-sef întîlni în coridorul hotelului Frantz Io-sef, unde se aflaţi apartamentele Suveranilor, pe regele Carol care tocmai venea de la regele Serbiei. împăratul luă pe oaspele săti de braţ şi’l conduse pe balcon zicînd : — Aide să’ţl arăt ceva frumos. Cel doul Suverani rămaseră mal mult timp confundaţi în privirea incomparabilului spectacol ce oferea Herculesbadul înotînd într’o mare de lumină. * * * Când regele Carol, întoreîndu-se de la Herculesbad, sosi cu trenul regal la Orşova, cel ce se aflau la gară îl salutară cu mult respect. De o-dată regele Carol scoase capul din fereastră şi strigă cu voce puternică. — Eljen! îşi poate orl-cine închipui ce ecoti sgo-motos a provocat acest cuvînt al cavalerului rege al Romîniel. EDIŢ4A a 3'# (Serviciul Agenţiei Bomîne) Budapesta, 20 Septembrie. Decretul de disolvare a Camerei deputaţilor se va citi Camerei mîine. Reichstagul se va închide Luni printr’un discurs al tronului. Belgrad, 20 Septembrie. Skupştina este convocată pentru 5 No-embrie. Atena, 20 Septembrie. Parchetul a decis să urmărească pe redactorul şef al ziarului «Akropolis», pentru un articol publicat Duminică şi judecat ofensător pentru Rege. Sofia, 20 Septembrie. D-nu VuckovicI, ministrul afacerilor străine al Muntenegrulul, întoreîndu-se din Constantinopol s’a oprit la Sofia. A fost primit în audienţă de Prinţ, Balmoral, 20 Septembrie. Ţarul şi ducele de Connaught s’ail dus de'dimineaţă la vînătoare de cerbi. Ducele şi ducesa de Connaught vor însoţi pe Majestăţile Lor la plecare pînă la Portsmuth. Paris, 20 Septembrie. D-nu Hanotaux a oferit un prînz în o-noarea d-lul Şişkin îŞişkin) ; ah asistat toţi miniştrii şi’ ambasadorii. Preşedinţii Camerei şi Senatului afl decis să meargă să primească pe Ţar la Clierburg. DECLARAŢIILE SULTANULUI — Prin fir telegrafic — Paris, 20 Sept. «Journal des Debats» publică rezumatul unor declaraţiunl ce a făcut Sultanul unul francez în timpul unei audienţe ce i’a acordat Duminică. Vorbind de chestiunea armenească, Sultanul a declarat că e dispus să introducă toate reformele dorite şi a se achita de datoriile ce ÎI sunt impuse prin tratatul din Berlin, dar că se uită adesea în Europa că dificultăţile financiare întîrziază execuţiunea voinţei sale. Notabilii armeni afl remis Sultanului o adresă care zice că aşteaptă de la mărinimia sa îndeplinirea dorinţelor lor. Corespondentul termină zicînd că Sultanul pare că are ferma voinţă de a restabili ordinea şi de a îmbunătăţi situaţia In Orient. Genua, 20 Sept. Incrucişătorul american «Chinineapolis» a plecat la Constantinopol. ŞTIRt DIVERSE Crime—Delicte.— Accidente.—Intîmpl&rî. DES CAPITAX Criminal prins. — Am anunţat acum cl-te-va zile că pe cîmpul Teiului s’a găsit cadavrul unul cizmar Zăgănescu, ucis prin lovituri de cuţit. In urma cercetărilor poliţiei de siguranţă s’a descoperit autorul acestei crime erl seară. El este un anume Ionel Bărbulescu, de profesiune tot cismar şi dezertor din es-cadronul II de tren. Fiind arestat şi interogat la prefectura Poliţiei Capitalei, Bărbulescu a mărturisit complect faptul, x-ecunoscînd că el a ucis pe Zăgănescu, dîndu-I patru lovituri de cuţit în piept. De o cam dată Bărbulescu este închis în arestul poliţiei; el va fi înaintat chiar as-tă-dl la parchet Pungaş cu prevedere.—Ivan Stelian, servitor la d. N. Nicolafl din Mizil, fiind în a-jun de a fi dat afară de stăpînul săfl din cauza purtărilor sale rele, s’a gîndit omul să-şi reguleze poziţiunea mal din vreme. In acest scop, înainte de a eşi din serviciul d-lul Nicolau, Ivan încarcă o căruţă cu 11 putini cu brînză, înhamă la dînsa un cal din cel mal buni din grajdul stăptuulul săli şi o şterge spre Bucureşti. Ajuns aci, cînd să profite bietul Ivan de ostenelile u-nel călătorii atît de lungi, agenţii poliţiei îl înhaţă şi 11 duc de a dreptul în arestul Poliţiei. DIN TARĂ Incendiu.—Astă noapte, pe la orele 2 şi jumătate, un incendiu violent s’a declarat în strada Mare din Piteşti, distrugînd cu desăvîrşire trei case din acea stradă. După o muncă de aproape trei ore, pe la orele 5 dimineaţa, focul a putut fi localizat. Pînă acum nu se cunosc pagubele cauzate şi nici cum focul a luat naştere. Sinucidere tragică. — In ziua de 13 curent d. N. Soarec din Piatra-N. prezintîn-du-se la d. f. Cociaş, exploatator de păduri din comuna Buhalniţa jud. Neamţ, pentru a-I aplica un sechestru pentru suma de 4000 de lei ce avea de luat, debitorul se roagă de d. Şoarec să mal amine executarea. Creditorul ne voind cu nici un preţ să asculte rugămintele d-lul Cociaş, acesta desperat, trece într'o odae vecină şi îşi trage un foc de puşcă drept în inimă. Moartea a fost instantanee. Cociaş era în vîrstă de 37 de ani. El lasă în urmă o soţie cu 5 copil mici. DIN PRESA ŞTIRI DIX ZIARE Din Timpul: Din isvor demn de toată încrederea ni se asigură că zilele trecute o ceartă destul de serioasă a isbucnit între d. Dimitrie Sturdza şi generalul Budişteanu. Ministerul de războiţi construise, pentru revista militară de la CotrocenI, o singură tribună de aproape 3,000 de locuri. Cu o-cazia împărţirii biletelor la diferitele departamente, ministerul de războiţi a trimis preşidenţiel consiliului de miniştri numai 1000, spre a le distribui fie-cărul minister în parte. D. Dim. Sturdza, văzînd că d. general Budişteanu opreşte pe seama sa 2000 de bilete, a trimis un funcţionar la ministerul de război să ceară toate aceste 2000 de bilete, accentuînd că e rolul preşidenţiel consiliului de miniştri să distribuiască biletele pe departamente. Această hotărîre a primului ministru a adus pe generalul Budişteanu în cea mal mare încurcătură, de oare-ce el începuse să dea bilete la o mulţime de prieteni, militari şi civili. Neputlnd însă să nu îndeplinească cererea d-lul D. Sturdza, ministrul de războia a trimes cu iuţeala fulgerului mal multe ordonanţe ca să adune biletele distribuite deja. Această procedare a d-lul D. Sturdza a supărat foarie mult pe generalul Budişteanu, care i-a trimes toate biletele, însoţim du-le dn o ţidulă drin care ’I făcea obser-vaţiunl amare. Tot odată generalul Ciomag a luat toate măsurile pentru ca Luni, adică cu o zi înainte de revistă, să se improviseze 2 tribune pentru militari. Dar d. Sturdza nu s’a sinchisit de loc de supărarea colegului săti şi pentru a-1 irita şi mal mult, ia trimes pentru departamentul săfl^Mual 20 de bilete. Trat^^ml răii de cît un ipistat, ministrul de războia i-a trimis biletele îndărăt şi d’atuncl se zice că relaţiunile dintre d-nil Sturdza şi generalul Budişteanu s’afl cobo-rît sub zero. Din Timpulj Ziarul «Pester Lloyd» descrie în numărul săfi de erl următoarea scenă interesantă petrecută în gara din Lugoş între M. Sa tau să mal facă mişcările şi jocurile lui răs-boinice. Atunci păru că se mal linişteşte ; figura lui care se contractase într’un mod oribil, începu încetul cu încetul să ia expresiunea obicinuită. Aprinse luleaua lui cu un ciubuc lung şi aşezîndu-se pe scîndurl cu picioarele Încrucişate, rămase în această posiţiune mal multe minute; părea absorbit de gîndurl a-dîncl. Cînd fu cu desăvîrşire liniştit, Wiligo a-ducîndu-şl aminte de actul de curagifl al lui Gilping, cînd i-a scăpat din mîna l)un-darupilor, II istorisi pe scurt evenimentele cari se petrecuseră în zilele din urmă, şi ÎI mărturisi că are presentimente sinistre despre absenţa amicilor săi. — Gilping este un om brav, zise el ter-miuînd; Vulturul Negru deschide urechile spre a asculta un sfat al prietenului săfl, vorbeşte Gilping şi spune ce este de făcut. — Să prindem pe consulul Rusiei chiar în astă noapte şi să-l ţinem prizonier pînă ce va libera pe amicii noştri. Wiligo sări de o-dată în picioare. — Gilping este un şef extra-ordinar, zise el englezului. Iute! înainte ca luna să se fi culcat în patul el format de apele sărate ale Oceanului, consulul va fi prizonierul nostru. Gilping, aşteaptă-mă aci, mă duc să-mi caut oamenii. Şi iute cum era de obiceitt, după ce şi-a lua*t liotărîrea, Vulturul Negru eşi ca o săgeată din apartament. Gilping rămase singur cu Mennahli, luptătorul Nagarnook, care dormia alături lingă săculeţele cu colecţia lui mineralogică, care în realitate nu era alt-ceva de cât aurul pe care Dick şi Olivier il dăruise, — Wiligo este sigur, răspunse Gilping, că amicii noştri nu afl fost reţinuţi în oraş de vre-o afacere importantă ? — Acum este ora repaosulul, iar nici de cum a afacerilor, replică Wiligo, arătînd pendula din perete care indica orele unu din noapte. — Al dreptate şefule; dar nu cum-va vor fi întîrziat pe la vre-un club ? — M’ar fi prevenit pe mine ; după toate evenimentele cari s’afl întîmplat, Tidana n’ar fi lăsat pe fratele săfl în nelinişte. — Nu cum-va vor fi întîlnit vre-un compatriot de al lor ?... — Am fost împreună în singurul local unde se aduuă oamenii din tribul lor ; nu afl fost de loc pe acolo. — Nu ştifl ce să mal cred... safl mal bine încep să bănuesc că afl căzut în vre-o cursă întinsă de consulul Rusesc. — Ce este atun de făcut ? CAPITOLUL III €eainl Ini («ilping. Ideile lui Black.— Acolo simt!— Ambuscada.— Cinci cadavre Pentru a nu i se uri aşteptînd, englezul sună şi ceru apă fierbinte şi ceai. După ce goli ceainicul şi mîneă o imensitate de mezeluri şi brînzeturl şi după ce bău două mari pahare de brandy,... ca digestiv, Gilping fiind ast-fel asigurat pentru mal multe ceasuri, deschise Biblia şi începu să ciute pe nas. Bietul Gilping ajunsese deja la paragraful două-zecl din cartea sflntâ, cînd de o dată Black, care după vizita ce făcuse împreună cu el la Collet, se despărţise de cel doul prieteni, făcu irupţiune în camera lui şi apucîndu-1 de pulpana pardisiulul îl trăgea cu putere în spre uşă. Nici nu putea ca să indice mal lămurit sărmanul cline intenţiunea lui de a face pe englez ca să ’l urmeze... Găsise el pe www.dacoromanica.ro stăpînul săfl ? Aceasta era cestiunea care nu putea fi rezolvată de cit cedlnd la insistenţele animalului. Gilping, înţelese imediat gravitatea situaţiunel... Dar era bine ca el să plece înainte de întoarcerea lui Wiligo ? Clinele nu lăsa de loc şi trăgea cu putere de pulpană. — Aide, înţeleg ce vrei, dar al puţină răbdare, II zise Gilping care se căznea în zadar ca să scoată haina din gura Iul. Dar cîinele nu voia să înţeleagă de loc; trăgea cît putea şi bietul om ca să evite să rămlnă fără un colţ la pardesiul săfl la care ţinea foarte mult, cedă Încetul cu încet şi ajunse pînă în dreptul porţel. Vulturul Negru sosi la timp pentru a pune un sfîrşit acestei scene tragico-co-mică ; văzînd manevra cîiuelul, el înţelese imediat motivele. — Black, a găsit pe stăpînul săfl ; dar abia apucă Wiligo să sfirşească aceste cuvinte, că inteligentul animal, lăsă pe Gilping şi se repezi la el, cu care era şi mal familiar, şi încercă să reînouiască aceeaşi scenă. — Bine, le urmez, îl zise Vulturul Negru cu un ton autoritar, care avu efect hsupra ani mal ului, căci rămase nemişcat, fără însă să lase colţul mantalei sălbatecului pe care o ţinea între dinţi. Iute ! Nu este nici un moment de pierdut ; poate fi-vor el morţi! Dă-ml mie pe Menuahli şi rămîl tu aci. El poate să ’ml aducă servicii mal bune, dacă va fi vorba să lucrăm cu iataganul. Şi Vulturul Negru eşi repede din otel, condus de către Black, care vesel că fusese înţeles lăsase mantaua indigenului şi alerga înainte. Eşind din otel, Wiligo porunci la cel cinci luptători al săi să ’l urmeze la dis- tanţă şi răspîndiţl, pentru ca să nu atragă atenţiunea. La caz de nevoie le vor da el semnalul prin ţipătul bufniţei. Melbournul era liniştit şi întunecos ; marele oraş era înfăşurat lu tăcere, întuneric şi repaos. Indouit înainte şi cu ochiul aţintit pe punctul negru care fugea înaintea lui, şeful Nagarnookilor se furişă uşor de-a lungul zidurilor, fără ca să facă cel mal mic zgomot care să trădeze prezenţa lui. Luptătorii lui îl urmafl cu aceeaşi precauţiune şi în aceeaşi linişte. Black, fără ca să ’şl micşoreze mersul-parcurse Yarra-Street, tot Royal-Elisabeth, străbătu Straud şi intră apoi în Saint, Stephen. El nu căuta, nici nu esita ; mergea drept înaintea lui fiind sigur de drumul ce are de făcflt. Ce va descoperi el oare după această cursă vertiginoasă!? Vulturul Negru nu ’şl putea da seama de nimic, nu se gîndea de cit cum afl putut el să fie prinşi în laţ; de sigur, îşi zicea el, că fratele săfl Tidana a fost surprins. Dar ce răzbunare sălbatecă şi teribilă prepara el, dacă fratele Dick, fiinţa pe care o iubea el mal mult pe lume, va fi tost ucis ! Ast-fel, strâbătînd spaţiul cu iuţeala fulgerului şeful Nagarnookilor îşi făcea tot felul de gîndurl... De o dată, nu se putu împiedica de a nu tresări... Black se o-prise 1 Wiligo se grăbi de a se apropia de el. (Va urma) EPOCA 3 SPECTACOLE «Grand Elahlissemenl lltigo-, Duminică, 22 Septembrie 1896, ora 8 seara, Societatea muzicală «Lira Rominâ», va da cu concursul mal multor artişti, un concert urmat de un mare băl deschis, sub patronagiul unul comitet de doamne şi domnişoare. împăratul Francisc-Iosef şi un bătrîn preot romîn: Ctnd trenul imperial sosea la gară, M. Sa împăratul, care sta la fereastra vagonului şi saluta publicul ce II aclama, zări pe un preot bătrîn, care, rezemat în cirjă, îşi ţinea mtna la ochi, spre a putea vedea pe M. Sa. Cum îl zări, monarhul se depărtă de la fereastra cupeulul, apăru în uşă, se coborî din tren, şi, spre mirarea tuturor, se dete jos pe peron, mergînd direct spre bătrînul preot care nu era altul de cît Ni-colae Moldovan, cel mal vechia canonic din diecesa Lugoşulul. Înainte ca preotul să se fi recules, împăratul îl întrebă în limba germană: — Unde se află episcopul d-tale ? — Majestate, răspunse preotul, scaunul de episcop al diecesel noastre e vacant iar vicarul administrator a plecat la Orşova pentru a saluta pe Majestatea Voastră. — Aşa este, răspunse menarchul ; află însă că scaunul episcopal nu va rămîne mult timp vacant. — Majestate, zise apoi bătrînul canonic care părea adînc mişcat sunt patru-zecl de am de cînd n’am mal văzut pe Majestatea Voastră. Acum pot muri în linişte. Mîinile venerabilului canonic începură să tremure. Adine emoţionat, monarhul apucă mîinile moşneagului şi le ţinu cîte-va momente într’ale sale şi apoi îl zise: — Rămîl sănătos ! M. Sa se urcă în vagon în aelamările frenetice ale mulţimel, care era entusias-matâ de această scenă, iar canonicul Moldovan se întoarse la reşedinţa epjscopească în mijlocul manifestărilor de simpatie ale publicului. ULTIME INFORMATIUNI Monitorul Oficial dînd seamă de petrecerea M. Sale Regelui la Orşova şi la Mehadia, spune că în momentul plecării Sale din Mehadia «M. Sa a luat afectuos rămas bun de la M. Sa Regele Serbiei, zicîndu-I: — In curînd la revedere la Bucureşti /> j Mal multe case străine din Smirna atl făcut zilele acestea comande însemnate de spirt la falnicele noastre din ţară. Am anunţat la vreme că M. S. Regele, în faţa împăratului, a dat stăncel de la stâna regală numele de <■ Francisc Iosif». Iată alocuţiunea rostita de Rege cu acest prile j: «Pentru a păstra vremurilor vuitoare o amintire văzută a acestei «zile frumoase şi neuitate, în care epo*itiil Strada Uoamuel 27 __________Bucureşti ____________________ Adeveratele Ape de Vichy: Viohy-Căles-tins, Vichy-Grande-Grille, şi Vichy» Hopital suntu la noi destulă de respăndite, In unele localităţi îndepărtate unde insă din causa cheltuelelori prea mari preţul vănzărei este ce-va mai urcat putem recommanda “Sarea comprimată de Vichy” fabricată de “Societatea de explotaţiune a produselor de Vichy" subth controlu direct al Statului francez. Aceasta sare permite a prepara imediat o apă minerală artificiala gazâsă, care bine înţeles nu are qualităţile apei minerale naturală însă este multu de preferat imitaţiilor. Apei de Vichy, de dre ce conţine şi conservă cea mai mare parte a qualităţei Apei de Vichy : Vichy-Călestins, Vichy» Grande-Grille şi Vichy-HdpitaL Soaiele sifilitice NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Vindecă după cele mal noul metode radicale fără durere şi împedicare, după o experienţă de 23 ani. Specialist în boale lumeşti Or. T II O B Strada Emigratu Ne. 1, intrarea numai prin trada sf. VoevozI. (TramwayŢ ConsultaţiunI de la 10—1 dim. pentrula 5—8 seara. Loc separat de aşteptare şi de fie-care. D-torul CRESCU Specialist pentru boale de nas, gât şi urechi Reîntoreîudu-se din streinătate, reia con-sultaţiunile de lajl‘/s—4 p. ui. In toate zilele afară de Duminici. Strada Tainei 19, Doctor MIRON Azistent de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 Coiumltaţiunl de la 1 — 4 p. ni* Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist în boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Bâneei Naţionale colţ cu strada CaragheorghevicI de asupra teatrului Hugo. ConsultaţiunI dela 4'U pînă la 7. p. m : pentru dame de la 3—4 D-NA D-R. SOPHIE SATINOVER Dentifttă pentru dame şi copil Strada Umbrei 4 Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m. FARMACIA Ştefan cel Mare situată în Iaşi piaţa Sf. Spiridon, este de închiriat chiar de pe acum sah şi de vîn-zare. Pentru informaţiunl şi condiţiunl a se adresa în acea farmacie la d. G. Răngii, advocat. Iir VIU7ADC Moşia Ebecliiol din UL WlilLHnL I>obrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră de la gara Murfa-tlar; întindere 1506 hectare, pămint arabil, calitate bună; plantaţii, vie, şi acarete de valoare, proprietate absolută ; se vinde in condiţii avantagioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Holban din Constanţa. De viuzare HOTELUL C. D. BĂDULESCU din oraşul Giurgiu este scos în vînzare de bună voe pentru ziua de 24 Septembre curent la Tribunalul de Vlaşca. Pentru informaţiunl a se adresa doamnei Sofia Bădulescu, Bucureşti, Str. Primăverel 40, cum şi a se vedea Monitorul Oficial No. 47 dela 1 Iunie 18%. nC liinUIDIAT apartamente in Ut UlbnlnlHIp Strada Model No. 3, a se adresa la d-na Moscu. DE ÎNCHIRIAT O casă mare in str. _______________________ Lustrului No. 7, cu bae—sonerie, gaz—apă grajd, grădină. Alăturea cu propietatea d-jul general Laho-vary, pentru informaţiunl la d. Vladimir str Regala. No. 8. Schimb şi vlud eitin € U M 1» A R CUMPĂR CUMPĂB tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voia prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzâtorl. BIJOUTERIE & H0R0L0GERIE LEON WEISSBLETH Bucureşti, — strada Carol I, No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul meh în tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perlo, etc. Primeşte în schimb orT-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţer) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de eeasoruice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garuntind pentru exactitatea lor. Mure asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate în aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preyirile cele mal reduse. www.dacoromanica.ro EPOCA 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 20 Septembrie, 1896 _l ::: Cump. Vînd 4°/« Lientă Amortisabilă. . . */• 87 5»/o » Amortisabilă. . . 99 3/< 100 6°/o 5«/o Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 101 91 V» •/. 102 95 '/* lU 5o/o » » » 1890 95 3.4 96 •u 5o/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 V. 92 V* 5«/o » » Urbane . 88 V. 88 V. 60/0 » » » Iaşi . Acţiuni Banca Naţională. 82 V- 82 Vi 1620 1630 » » Agricolă . 220 — 222 — » Dacia Rominia asig. 435 — 410 — > S-tea Naţionala asig. 455 — 460 — S-tatea de CoastrucţiunI . 195 — 200 — Floriul valoare Austriacă. 2 10 2 11 Mărci Germane .... 1 2:1 1 25 Bacnote Franceze , . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 > ruble blrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert A C‘A, Frankenthal si cu caractere din fonderia de litere Jflinsch din Frank-furt AIM- MARE DEPOU DS Burlane de Basalt, ŢEVE DE PLUMB, FER ŞI TUCIU Forturi! de cînepă, şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tucifl pentru conducte de apă, scurgere, băl, tout ă l’ăgout, gaz, etc. Ia* HMS HA KT BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI 46 INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L'EGOUT Şt pentru încdtztrî centrale 9 (100-84) Magasinul 2) Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile «SIltU'N» cn patent regn-lator nonl model 1M06. «Sirius» sunt de o cons-trucţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, cai-e se obţine prin «patent-regulator», care le deosebeşte de cele l'alte produse similare. încălzitul se face prin orl-ce fel de cărbuni de piatră. Maşine şt Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gae aerian şi de spirt. Mare asortiment Jde lămpi de pe-Itrol. ; Depozit general no A. RECHENBEBG BucurescT 21 Strada Doamuel 51. 50-3 Vechiul Birou pentru Yîn-zarea de Potroleu din Str. Regală No. 9 s’a redeschis din nou. Am onoare a vă recomanda petrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat. Serviciul tn Bidoane de ctte 5, 10 şi 20 Litrurl. Comandele se poate face de onor. Public cu o simplă carte poştală şi expediem imediat la domiciliu. 9 Strada Regală 9 112 30-2 N. GRIGORBSCU 43, t alon Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, BucurescT Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul metl se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte ,gata cu preţuri moderate. * N, B. Pentru conservarea încSUimintelor recomand veritabila Orema-mtltonianS neagră ţl onlorl din fabrica «BROVN şi SON din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri. (108) (25-4) APA MIHtRALA „MIRCEA” IAŞI-COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oiicia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentindu-se de mal mulţi d-nl doctori, sad constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, congecHele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli. Deposit în Iaşi Ia Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-chco şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj ■ A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri 1 D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 (100— 73 SOBE CALORIFERE BELGIANE Unica specialitate in felul lor Prin excelenta lor ventilaţiu-ne ati devenit sistemul cel mal higienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldăres-cu, dr.Varlam, etc. Ati fost premiate Ia toate ex-poziţiunile internaţionale, precum şi la cea din Auvers şi Chicago cu medalie de aur. Consumînd puţin material ati un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vînzarea sobelor se face cu condiţiune ca în cazul cînd nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Singurul depozit pentru Ro-mînia al casei Dequenne & Comp. din Bruxelles şi Paris IMarcus Littmann S-sor I Wappner 61, CALEA VICTORIEI, 61. (Vls-ft-vis de Episcopie) La vechiul magazin de Lămpi se află : Maşiue de bucătărie, Băî, Closete, (sistem tout a l’dgotit) 105 36—5 BB La Typografia «Epoca» se vinde hîr tie maculatură cu 45 bani Kilogram u în pachete de 10 kilograme. REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Str adu Clementei No. 8. DR- STERIE N, GIURGU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Champagne DOYEN & CIE Reims 90 Representanţ pentru Romînia A. FFIiDMASTN" Bucureşti. 26-11 Hi niivn # c° hm. B EES T OJW JVOL, VEBWIAMBTOX — CO VEXTRX— Cele mai renumite fabrici de Velocipede din lume (tară concurenţă în calitate) Singurul representant pentru întreaga Romînie E. I. RESSEL No. 14, Strada Carol I, No. 14, în Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orî-c fel do ^Velocipede cu garanţie, fie Velocipede de orl-unde cumpărate. Refacerea ghidoanelor fasonate dnpă orl-ce desemn. (103)________ (25-4) ............. " Mai mult de x/8 de secol succes proclamă superioritatea sa în tratamentul de putură!, iritaţiunei peptulul, influenţa, dureri reumatismale* scrîutlturi, răni, vărsături, bătături. —Topic excelent contra bătăturilor. Se află in toate farmaciile h>6 15—1 La Tipografia EPOCA se vinde hîrtie maculatură cu 45 haui kilogramul, în pachete de 10 kilograme. ALBERT ENGEL CASA DE CONFIENŢĂ Fondată în BucurescT în anuM853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cîtşi p. t. publicului bogatul săti asortiment de : Lămpi de sistemele cele mal bune şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemia. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Tacîmurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objecte necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate decalitru lei 3.50 franco la domiciliu. U-leifi de rapiţă dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie şi comenzi'pentru ’orl-ce articole de metal. Serviciu prompt si preţuri moderate se garantează 98 25—10 Typografia„ Epocau execută ori ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. FERESTRE Şl UŞI GATA Cel mal mare depozit de DUŞUMELE de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la 101/* centi-metre la 181/» centimetre lăţime 8 ctm. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu Ln. 2,60; 5 ctm. cu Ln. 3,10 ; metru patrat.. Rabat antreprenorilor E. LESSEL Bucureşti,—Calea Plevael 193.—Telefon Adresa telegrafica. Lessel, Bucureşti. (24-14 Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut Conţine carne de boti digerată şi fâc tă solubilă prin Pepsinfi. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele saâ nesuficiente. E o hrană admirai iiă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftieici şi Bătrlni, precum s i pentru toţi acel cari n’ati poftă ae mlncare sati nu pot suferi mlncările. as-ai Puritatea I - j»,JΫieî lui Chapeauteaut u făcut cu ea să fie aui. I3ucuresci efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, Uşi Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc. «peialitate florărie, «ere, gradine ne earnă, pavilioane în fier etc. ete, Primesc comande nentru Provincie: — JPreturi Mo eterate — * 100-86 Bucurescl. ’£if imLLÎ.V TT'H*? mesnţei- No. 3.