SERIA. IL— ANUL II, No. 200
SÂMBĂTA, 21 SEPTEMBRE 1890.
NUMĂRUL 10 BAN!
NUMaRUL10 BANI
ABOXAMFJffTELE
nsep la 1 şi 15 ale fle-căreî lnnl şi se plătesc tot-(l’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi ttreinătcUe prin mandate poştale Un an In ţara	30 lei;	In	streinatate	50 lei
Şaso lnnl ...	15	>	»	»	25	>
Trei lnnl . . .	8	»	»	>	13	>
Un număr	In	streinatate	30	bani
MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIA ZA
AjrraciiRiLK
In Bucureşti şi judoţe m primesc numai la Administraţie
In streinatate, direct la admtnttkafU şi la toate oficiile de publicitate
Anuneiuri la pag.	IV.........0.30	b.	linia
»	»»	III	.... .	2.—	lei »
►	»	»	II..........3.—	» »
Inserţiile şi reclamelo 3 lei rindull
Un umăr veehlă 80 ban!
REDACŢIA
No. 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8
ADMINISTRAŢIA
No. 8RTRADA CLEMENŢEI -No. 8.
Convenţia Consulara cu Grecia
SECRETUL COLECTIVIIAţii
Acum ca Augustul nostru Oaspe a părăsit ţara, putem să ne explicam mal lămurit cu d-nii colectivişti.
Acest partid are de unică norma de a exercita în timp de opoziţie un adevărat brigandagiti politic. Brigandagiul politic, iata forţa, iată raţiunea lui de a li.
Colectivitatea a profitat şi profita încă de faptul că în politica şipeu* tru cauze politice sunt permise es-cesele de limbagiu şi actele de violenţă cari, îndată ce se comit pe alt teren, precum acela al atacurilor la averea şi la interesele particulare, sunt aspru reprimate, pentru ca să-şi facă din o asemenea toleranţa, unicul el mijloc de trăia.
Exemple:
Un individ care ese pe stradă şi se dă la manifestaţii sgomotbse, înjurînd lumea, este imediat a-restat.
Dacă în loc de un individ, s’ar atrupa inaî mulţi în scop de a a-taca casele cetăţenilor, sau a tîrî în noroiu numele altor concetăţeni, în acest caz faptul devine grav de tot şi delicuenţil merg de a dreptul la Văcăreşti.
Ceva mal mult. Bacă le-ar veni pofta la un număr dc desereeraţl ca să se adune într’un local public, şi acolo să debiteze cu glas tare cele mal murdare infamii asupra unor cetăţeni, acel desereeraţl se fac pasibili de codul penal şi de curtea cu juraţi.
Aceste exemple le dăm pentru ca să se vadă că societatea de mult este înarmată contra tulburătorilor de stradă şi a agresorilor de tot soiul.
Încă ceva. Să ne închipuim că toţi făcătorii de râie din Capitala s’ar întruni pentru a protesta în favoarea victimelor de la Văcăreşti, Slănic, Mărgineni, Bucovăţ, etc. şi în contra procurorilor, judecătorilor de instrucţie, agenţilor poliţieneşti şi judecătorilor.
Faptul că aceşti clienţi al stabilimentelor penitenciare ar fi adunaţi mal mulţi şi ar tulbura ast-fel liniştea proferînd ameninţări, acest fapt ar putea el motiva, din partea autorităţilor constituite, măsuri contra procurorilor şi judecătorilor de instrucţie şi contra tribunalelor şi curţilor ? De sigur că nu.
In asemenea caz, poliţia s’ar năpusti cu energie contra acestor răsculaţi pentru a le reprima mişcarea.
El bine! ceea ce nu este permis, ba chiar ceea ce e aspru pedepsit în domeniul pur social şi de ordine publica, este permis, ba chiar aplaudat îndată ce aceleaşi excese, aceleaşi violenţe îmbracă haina politică şi îndată ce acel cari le comit atentează la luarea puterilor Statului şi la lovirea în viaţa particulară chiar a altora pe cari, pentru a-şl face treburile mal bine, îi numesc adversari politici!
Colectiviştii cînd sunt în opoziţie, se adună cu sutele, ocupă strada, înjură lumea, atacă redacţiile, comit delicte de drept comun, compromit existenţa Statului, fac cu neputinţă orl-ce guvernămînt... şi ce credeţi că capătă în schimbul acestor violenţe şi acestor delicte, cîle odată crime chiar ?
In loc să fie trataţi după actele şi faptele lor cari sunt de resortul codului penal, cel puţin de atribuţiile poliţiei, dînşil sunt consideraţi ca partid politic, care luptă în o-
poziţie, care se devotează pentru interesele ţârei, care are drepturi la administraţia ţărei.
In loc ca să fie aspru reprimaţi, pentru ca alta data să nu mal re-înceapă, acel cari comit tot felul de scandaluri, sunt chemaţi la putere, negăsindu-se alt mijloc ca spiritele să se liniştească şi ordinea. să se restabilească.
Este pur şi simplu ridicai.
Iar oamenii liniştiţi şi dc ordine, deşi deţinind puterea nu comit nimic care să justifice retragerea lor, sunt nevoiţi să se retragă şi să lase locul tulburătorilor; altminteri, se pretinde, liniştea nu se poate restabili !...
Şi aceste moravuri sunt atît de învechite, iar guvernele atît de slabe în această privinţă, în cît M. S. Regele e nevoit faţă cu pasivitatea guvernanţilor, să recunoască ca o forţă legala tulburările de strade şi să’I cheme la putere pe cel cari le provoacă.
Iată tot secretul putere! colectiviştilor şi iată singura raţiune în puterea căreia aCi fost şi sunt aduşi la guvern.
CONVENŢIE
CONSULARĂ CU GRECIA
Iu ajunul Herburilor ce aii însoţit venirea Împăratului Austriei Iu SSucuresti, nui spus că guvernul «l-lsii Mtunîza rezervă ţării noui umilinţe.
Tot o «lata am declarat eă nu vrem să turburăm spiritele în ajunul vizitei împăratului Frautz fosei*, pornind o agitaţie asupra politicei externe a guvernului.
Azi, cîml serbările menite a celebra bunele raporturi între Homînia f§i Austro -I*n gări a sunt trecute, putem iară neajuns discuta în libertate această gravă chestiune.
Seria păcătoşiilor ee a» în ajun de a comite <1. 81 ur-dza, se descliidcprinocoD-venţie consitfeiră cu & reciti.
Giivenml a căzut «le a-eord eu guvernul grecesc, asupra unei couvenţii consulare aproape identică eu convenţia consulară eu Germania propusă îîi 1887 «le Ioan ISrătiauu.
Această e«»nvenţie odată încheiată, se va întinde la cele-Falteţări eu cari avem eonveuţiuni comerciale încheiate, graţie «dânsei naţiunii celei mai favorizate.
I>e o-cam-dată se încheie fără nici o necesitate o eosi-veuţie consulară eu Grecia, care are o sumă «le interese îu Komfnia, care u-vea în toate oralele din Itomînia consuli ee erau un adevărat flagel şi are la noi mulţi naţionali a-vuţi interesaţi laregularea ehest i unei moştenirilor. In schimb Itomînia nu are nici unul «tiu aceste interese în Grecia.
S’ar părea «Iar «le necrezut ca <i. Stur«lza să ii făcut o aşa pă«»ătoşie. Totuşi faptul e absolut exact şi «lespre temeinicia lui suntem îu măsură a «la probele cele mai precise.
IMPRESIUNjJINGUREŞTi
Impresia generală. — Primirea eăl-duroasu.—Decoraţia Capitalei.— Armata romiuă
Continuăm azi cu reproducerea im-presiunilor primite de gazetele ungureşti asupra recepţiunel strălucite făcută în Itomînia M. Sale împăratului Frautz losef. înainte de a intra în materie, ţinem a releva că toate ziarele din Budapesta, atit cele oficioase cit şi cele opoziţionale, nu comentează de loc în prim-arlicol importanţa vizitei împărăteşti ; tot aşa procedează şi «Nene Freie Presse» din Viena, care—se ştie— e salariata guvernului unguresc.
Impresia generală
Asupra impresiei generale a recepţiunel, «Egydertes» tace, iar «Magyar Ilirlap» al d-lul llorvăth Gyula scrie următoarele :
«Regele nostru nu e însoţit de nici un bărbat de Stat maghiar; dar aceasta nu însemnează nimic, căci la serbările de la Porţile de Fer toţi bărbaţii noştri de Stat, cel in activitate precum şi cel în pasivitate, s’au prezintat complect, fără casă poată schimba ceva în caracterul internaţional al serbărilor. Deci şi la Bucureşti se va afirma tot atît existenţa Statului ungar ca la Porţile de Fer».
« Budapesli Ilirlap»: Nu e lucru uşor a descrie primirea ce a făcut Capitala Bominiel Monarcliulul Austro- Ungariei şi e in adevăr fără pereche acel entusiasm, care se manifestă lafie-care pas pentru Regele Frautz losef. însuşi Regele nostru a fost surprins de această puternică manifestaţie spontanee şi deşi s’a aşteptat la multe, totuşi realitatea a întrecut toate iluziile».
Primirea călduroasă
Egyetertes e foarte rece, dar totuşi recunoaşte «primirea ostentativă şi strălucită făcută împăratului Austriei, dar nu Regelui Ungariei».
Magbyar Ilirlap : «Au trecut deja 2 zile de cînd Regele nostru se află în Romînia şi precum erl, aşa şi azi M. Sa a fost înconjurat de simpatii sincere, de ovaţii, de serbări strălucite, cari au dat expresie frăţeştilor relaţiunl dintre cel 2 Monarclil.
«Serbarea Romîniel e şi serbarea noastră, şi precum noi, aşa şi toate puterile Europei vedem cu bucurie cum se întăresc şi devin mal durabile relaţiu-nile paclnice şi amicale dintre noi şi dintre Statul balcanic, care face progrese atît de puternice».
«Budapesli Ilirlap»: «Primirea a fost strălucită, dar durere, ea nu s'a adresat Regelui, ci împăratului. Ungurii nu sunt iubiţi de loc în Romînia, deşi a-cest Stat numai lui Andrdssy are să mulţumească independenţa sa.»
Decoraţia Capitalei
«Egyetertes» afirmă că «nici un steag unguresc nu se zăreşte printre zecile de mii de steaguri romîneştl şi austriace. Iar marca Ungariei nici nu este măcar cunoscută, căci pretutindeni numai vulturii austriacl, odioşii vulturi, se răsfaţă în aşa mod, incit ţi s ar părea că ar vrea să ne provoace».
« Maghiar Ilirlap»:«Bucureştii aii primit în haine de sărbătoare pe Regele ungurilor. Stradele au fost de dimineaţă înţesate de mase imense.
«De la gară şi piuă la Palatul Regal—distanţă de un kilometru, — toate casele sunt bogat decorate cu coroane şi cu steaguri. Din această agitaţie mal ales vestit (le frumoasele femei şi fete romln-ce şi-ah luat partea leului. Grupurile civililor au fost întregite cu multă armonie de strălucitele uniforme ale armatei romîne».
Budapesli Ilirlap : «Decorul Capitalei e destul de luxos. In special Calea Victoriei şi Bulevardul. Casele însă sunt construite fără nici o regulă ; abia sunt două case la linie ; se vede că in Bucureşti nu există nici o comisie de construcţii, căci bucureştenil pot să-şl permită luxul de a construi ziduri de foc chiar şi în mijlocul straclelor. Totuşi mie-’ml plac Bucureştii. Steagurile ungureşti joacă un aşa rol în decoraţie, că putem să fim mulţumiţi: 90 la sută Steaguri austriace şi 10 la sută ungureşti. In total se află vr'o 3—400 de steaguri ungureşti».
www.dacoromanica.ro
Armata Romiuă
Egyetertes descrie foarte rece ordinea de defilare, fără nici un comentar.
Mâgyar Ilirlap: «Fundul cel mal strălucit al programului de recepţiune a fost revista de gală şi defilarea trupelor. In faţa unei mase imense, în faţa a sule de mii de oameni s'a făcut revista. In adevăr, a fost un spectacol pompos pe platoul dc la Cotrocent. Platoul era plin de o armată strălucită, înconjurată de masele poporului.
«Cu o regulă perfectă, în forme pompoase şi în ţinută splendidă au defilat rind pe riad trupele. Şi după defilarea fie-cărel arme, Regele Frânte losef a rostit cuvinte de laudă şi de satisfacţie. Iar publicul, răpit 'de frumosul tablou, a aclamat- mereu pe cel doul Monarclil şi pe soldaţi.»
Budapesli Ilirlap «Regele Frantz losef a exprimat Regelui Carol încă înainte de defilare, adică după revistă, satisfacţia Sa asupra ţinutei extraordinar de frumoase şi a înfăţişării pompoase a trupelor romîne.
«In faţa Statului major, cu o voce tare a spus :
„—E toarte frumoasă: Komf-nia poate să fie mîndră de armata sa.
«Iar după defilare Regele Frantz losef a declarat Regelui Carol, că se simte foarte onorat de a cunoaşte excelenta armată romînă.
«Spectacolul militar de la Cotrocent a surprins pe toţi în măsură mare. Cu-vîntul «dorobanţ», care acum 20 de ani era încă un cuvtnt de ironie, acum inspiră respect şi a devenit de o mare importanţă militară. Regele Frantz losef, în conversaţiile sale cu miniştrii şi bărbaţii de Stat romînl, S’a exprimat cu multă căldură despre progresul fără pereche al armatei romîne. Contele Golu-choivsky a declarat mal multora, că strălucita recepţie din Bucureşti a produs o impresie extraordinară asupra Regelui Frantz losef».
REVISTA POLITICA
Presa linsă .si l*orţile-de-Ficr.—Chestiunea Egiptului.—Retragerea cancelarului genunii.
Presa rusă si Porţile de lier
V	s
Asupra toastului ţinut de împăratul Frantz losef la Orşova, Novoie Vremia scrie:
«împăratul a exprimat speranţa că noua cale de coniunicaţiune va contribui Ia dezvoltarea şi întărirea relaţiunilor reciproce ale Statelor dunărene. Nu vedem nici un motiv să ne indoim de sinceritatea acestei declaraţiunT. Dacă ziarele austriace şi germane duşmănoase Rusiei se vor osteni să-I dea un deosebit interes politic, care să stea în armonie cu întilnirea celor trei Suverani la Orşova, atunci ne vom referi liniştit la aceste năzuinţe, cu convingerea că întilnirea a fost pur şi simplu rezultatul logic al faptului deschidere! Porţilor-de-fier, egal de important pentru Âustro-Ungaria, Serbia şi Romînia. Cînd împăratul Frantz losef a ridicat paharul pentru prosperitatea popoarelor dunărene, a avut în vedere, după intima noastră convingere, numai ceia ce a «pus deschis.»)
Clic&titmea Egiptului
Presa franceză discută iarăşi chestiunea Egiptului şi multe ziare sunt de părere că Franţa treime să profite de împrejurări pentru a zori [dezlegarea acestei chestiuni
Un cunoscut scriitor spune In «Figaro» că alianţa franco-rusă se transformă, îu a-ceastă chestiune, într’un concert de patru puteri mari: Austria, Germania, Rusia şi Franţa, cari vor merge mină în mină.
Retragerea cancelarului german
Contele Eulenhurg, ambasadorul german la Viena care a asistat la inaugurarea Porţilor de lier, a plecat de la Orşova la castelul Rominten (Prusia orientală) pentru a raporta împăratului Wilhelm.
In legătură cu aceasta se pun zvonurile despre apropiata retragere a cancelarului Hohenlohe , retragere hotărîtă încă la Breslait. 1
1) (ifiniiu oersl rezumat iii Xtue Frtlr Frtxs* dlu Viena ; redactarea e Toarte obscură. Agsn'ia RomihH uu ne*a comunicat absolut nimic despre apreciflrile presei ruseşti asupra sorbărol Porţiior-de-iler.
CONCURSUL DE ADMITERE
IN LICEE
Uu ziar guvernamental a publicat, cu puţin înainte de vizita împărătească, două articole foarte nostime asupra concursului de admitere in şcoaîele secundare. Acum, cînd vizita a trecut şi ne putem întoarce la socotelile noastre, dăm’aci răspunsul pe care un amic al «Epo-ceU ni ’l triinete la acele articole:
In două numere consecutive, jurnalul «Gazeta», voind să apere pe acela ale cărui săltăraşe sunt prăfuite ca şi sticlele puţin Întrebuinţate din laboratorul de chimie al Universităţel din laşi, debitează cu ocazia concursului de admitere în licee, nişte... nu ştim cum să le zicem.
Dar să vedem mal iutii ti ce zice pomenitul jurnal în No. său din 10 Septembrie a. c. : «Din 150 de elevi, cu certificat de patru clase primare, cari au cerut să fie înscrişi în liceul Lazăr şi cari au fost supuşi la examenul de admitere, abia 25 aft putut să capete nota suficientă spre a fi înscrişi în clasa I-a gimnazială. întrebările puse elevilor aă fost din cele mal uşoare».
Să căutăm deci a cerceta cauzele a-cestel căderi în masă a elevilor absolvenţi al cursului primar. Să ne referim chiar la liceul Lazăr, de unde am căutat să ne informăm şi noi.
Vom începe cu lucrările scrise, date elevilor presentaţl la acel licefl:
La gramatică li s’au dat să analiseze din punct de vedere sintactic şi etimologic frasa:
«Toată lumea ştie că taurii au coarne mari, cu cari se apără».
Lucrarea n’ar fi tocmai grea. Insă ce se întîmplă? In clasele primare, după noua programă, nu se mal predă ca înainte. Nu se mai cer acele deosebiri de propoziţiunl şi numiri nefolositoare de odinioară. Acum se cere elevului de curs primar pur şi simplu să ştie să deosibe&scă propoziţiunile principale de cele secundare, fără a spune felul pro-poziţiunilor principale, subordonate, etc.
Ministerul dar dispune într’un fel în privinţa materiei cursului primar, la concursul anunţat cu o zi înainte, profesorii de curs secundar cer alt-fel !
Desigur că elevii vor cădea cu sutele şi ne mirăm cum n’au căzut cu toţii! Lucru curios însă pentru Gazeta, care în adorabila-1 naivitate nu se sfieşte de a afirma că: «între cel căzuţi se află mulţi cari aă adus certificate cu note bune, cu 7 şi 8; iar între cel 25 se află unii cari nu aveau ca notă de la şcoala primară decît 5 saă G».
Căuşele acestei întimplărl să le spunem noi cari sunt :
Printre elevii claselor primare se găsesc unii puţin dotaţi de la natură. Părinţii lor, unii mal cu dare de inîuă, pun pe acasă cîte un meditator, care să ştie să predea tot atit cit să pricepe «Gazeta» să facă aprecieri asupra şcoalel.
Elevii acestor profesori in pro visaţi vor învăţa din scoarţă in scoarţă gramatica şi vor şti papagaliceşte toate re-gulele. Institutorul conştient va da 5 sau cel mult G acestor mediocrităţi şi 7 saă 8 celor cari ştiu să judece.
A cui e vina cădere! elevilor buni şi cari n’au memorisat buchea ?
Să trecem acum la a 2 lucrare în scris, din aritmetică: o problemă asupra sistemului metric, materie de clasa Ill-a primară.
Cine cunoaşte mal de aproape lucrul va afirma că nici odată nu putem cere copilului lucruri învăţate cu un an şi mal bine în urmăjea să le expue de la sine. Numai prin întrebări putem să-I examinăm asupra cunoscinţelor lui cîş-tigate odinioară.
Unde mal punem emoţiunea conclusului, graba copiilor de 10—12 ani de a’şl îndeplini datoria, pe lingă lipsa de stăruinţă ce ’I caracterizează.
Dar cine vrea să ştie de toate acestea ? Profesorii de liced cer ştiinţă, ministrul cere respingerea copiilor, iar «Gazeta» cere mila acelor pe cari ii apără, căutind să asvîrle cu noroi asupra institutorilor!
Nu mal punem la mijloc interesul ce ’l au unii profesori de liceu de a respinge cît de mulţi copil, cari să umple institutele private diu vecinătate.
Trectnd la un alt ordin de idei ar trebui să discutăm cu «Gazeta» greutăţile cu cari institutorii se luptă ca In patru ani să dea absolvenţi buni, treclno programele prea încărcate pentru uu timp aşa de scurt. Dar aceasta nu vom face-o
2
EPOCA
de cit atunci cind «Gazeta» ar cere-o, ceea ce de sigur nu-I va conveni.
Am mai putea să spunem multe, multe de tot, şi asupra acestui concurs de admitere şi asupra multor disposi-ţiunl copiate de cine ştie după ce bucoavnă de către un ministru nepriceput.
Punct
OFORMAŢlt
Plecarea împăratului Frantz Iosef
Nici o dată nu se va şterge impre-siunea ce a produs asupra tutulora plecarea împăratului Frantz Iosef din ţară. Sălbatica şi splendida vale a Prahovei, In răcoarea dulce a serii a fost de o poezie neîntrecută.
De la Sinaia şi pină Ia Predeal, soldaţii -şi ţăranii romînT agitat! făclii a-prinse. Prin brădetul şi făgetul secular lămpi veneţiene. Piscul Ciinelul din faţa gării Sinaia era scăldat în lumină. Şi murmurul Prahovei, şi lămpile electrice din împrejurimile Sinaiel şi liniştea nopţii,—toate păreaţi a fi o feerie, iar nu realitate.
*
* *
Marţi seara la castelul Peleş s’a cîntat de corul d-lul Muzicescu din Iaşi, compus din 25 femei, 25 bărbaţi şi 10 copil, imnul austriac, cantata de Hsendel şi Orlando Lasso, apoi vr’o şease doine naţionale. M. S. împăratul era atît de impresionat, in cit adese ori dădea exş presie prin cuvinte călduroase mulţu-
mirel Sale sufleteşti.
*
♦ *
După serată M. S. împăratul a luat concediQ de la M. Sa Regina şi de la
A.	S. R. Principesa Maria, apoi în trăsură deschisă S’a dus împreună cu M. Sa Regele şi A. S. R. Principele Fer-dinand Ia gară.
Bătrînul împărat a fost profund impresionat vâzind cum înălţimile munţilor din vecinătate erail iluminate cu făclii purtate de vinătorl şi de ţărani; atît de surprins a fost, în cît s’a oprit cite-va minute rătăcindu-şl privirile asupra izbitoarele frumuseţi ce i-se prezintaQ.
Gara era splendid decorată şi iluminată cu electricitate şi sute de lampioane veneţiane. La gară se aflafl toţi miniştrii autorităţile şi luin ea din localitate.,
M. Sa,*în mijlocul aclamaţiunilor călduroase, îmbrăţişează de cîte trei ori pe M. Sa Regele* şi pe A. Sa Regală şi-apol se urcă în vagon urmat de contele Goluchowsky, contele Paar, baron Beck, general Barozzi, general Vlă-descu, Emil Ghica, etc.
Mulţimea aclamă cu frenesie. Contele Goluchowsky se arată la fereastra vagonului şi e aclamat cu entusiasm.
Plnă la Predeal linia şi munţii au fost iluminaţi cu lampioane şi cu făclii. Ţăranii agitati merefl torţele aprinse, ceea ce a produs o impresie neştearsă asupra împăratului şi a suitei.
Toastul împăratului Frantz Iosef
Iată textul toastului împăratului Frantz Iosef la prînzul de gala dat Luni seara la Palatul din Bucureşti.
Suntem nevoiţi sa-1 luăm din ziarele meneze, earora li-1 a comunicat Agenţia rominâ:
Midţămesc Maiestăţii Voastre pentru amabilele cuvinte ce Mi-aţî adresat. Mă simt fericit să po-reînoi Maiestăţii Voastre asigurat rea sincerei §i neschimbătoarei Mele prietenii în chiar mima a-cestei frumoase şi bogate ţări, pe care înalta înţelepciune a Maies-
tăţii Voastre a condus-o pe calea progresului şi a căreia însemnătate printre Statele Europei aţi asigurat-o. Beau în sănătatea Voastră, în sănătatea Reginei şi a familiei Regale.
Agenţia Rominâ ne comunică următoarea depeşa:
Viena, 19 Septem.
Fremdenblatt zice că cuvintele elocinte ale Regelui Carol, la prînzul de gală ce s’a dat Luni seara la palatul regal din Bucureşti, dovedesc că raporturile de strînsă amiciţie dintre Ungaria şi Romi-nia trebuesc să fie considerate ca durabile.—Austro-Ungaria este o putere amică păcei şi toate sacrificiile ce face pentru armata sa sunt făcute în vederea menţinerei păcei.
Reamintind desvoltarea culturei la Dunărea de jos, Fremdenblatt termină exprimînd înalta sa consideraţie pentru perechia regală al cărui nume este nedespăi'ţit de istoria Orientului; această consideraţie există în toată Europa, dar mai cu deosebire în Austro-Ungaria, unde sentimentele de a-miciţie pentru naţiunea romî-nească sunt acum adine înrădăcinate.
Lucrările de decoraţiune executate de direcţiunea C. F. R. la gară şi in împrejurimile el, continuă cu drept cuvînt a face admi-raţiunea bucureştenilor cari nu le putuseră vedea şi a provincialilor cari n’aQ părăsit încă Capitala.
ErI chiar era foarte multă lume care defila prin salonul de recepţiune aranjat cu atîta gust, pe care acum orl-cine îl poate vizita.
Afară se admiră mal mult acel frumoşi stîlpî surmontaţl de pajure aurite, ce aQ fost instalaţi la poarta gărel.
Se crede că decoraţiunile de la gara vor fi păstrate în aceeaşi stare pînă le va putea vedea toată lumea.
D. Gogu Cantacuzino a primit Marea Cruce a ordinului Frantz Iosef.
91. S. Itegele a numit pe M/Sa împăratul Frantz loaef proprie" tar al regimentului G de artilerie.
împăratul Frantz Iosef a numit pe A. S. Regală Principele Ferdi-nand proprietar şi comandant de onoare al unui regiment austriac.
M. S. împăratul Frantz Iosef a conferit M. Sale Regelui briliantele marei crud a Sf-tului Ştefan.
Marele cordon al Sf-tului Ştefan M. Sa Va primit în 1878, iar Lina de aur în 1884.
Pe ici pe colea, brutarii din Capitală atl scumpit plinea din causa scumpirel griului, insă sunt cu toţii hotărîţl a urca cu cinci centime la chilogram preţul pîinel precum şi
al jimblei, cu începere de la 1 Octombre viilor.
Se ştie că la Fălticeni s’att încurcat iţele şi primarul Iorgu Radu ameninţa cu retragerea.
In scopul unei impăcăciunl, D. Softa, prefectul judeţului Suceava, se afla in Capitală şi a avut erl o convorbire efl precupeţul de la interne.
Miercuri s’a deschis sesiunea Curţel cu Juraţi; nici erl nici a-laltă-erl însă nu s’a putut judeca nici un proces, din cauză că lipseau mal mulţi juraţi, cari aQ şi fost condamnaţi la diferite amende variind pînă la 500 lei.
Curtea este prezidată de d. consilier de curte Dâmboviceanu ; iar fotoliul ministerului public este o-cupat de d. procuror Ionescu.
In şedinţa de ieri a Camerei ungureşti, şefii opoziţiei, d-nii Ap-ponyi, Ugron şi Kossutli, au interpelat pe guvern asupra caracterului internaţional ce s’a dat ser^ bărilor de inaugurare a Porţilor de Fier.
S’au produs şcene tumultuoase, pe cari le vom relata în numărul nostru de mîine.
Pe linia de drum de fier Dorohol-Iaşl, atît de importantă pentru exportul de cereale din Moldova de sus—care linie a fost dată în exploatare la 1 August st. n. se lucrează încă la construcţiunl. Sunt gări, cantoane, cari nu sunt complect terminate încă şi deosebit de a-cestea se mal lucrează la construcţiunea de barierl la intersecţiunea căel cu drumurile, precum şi la acea de apărătoare ale liniei.
Direcţiunea C. F. R. însă a luat dis-posiţiunl ca toate lucrările de pe această linie să fie complect terminate în primăvara anului viitor.
Procesele'politice fn Transilvania
Tribuna de Simbătă a apărut cu titlu mare pe pagină, anunţînd o serie de «Întemniţări, prigoniri ţi procese fără sfinţit.»
***
D. Dr. Ioan Raţiu e închis într’o cameră întunecoasă, igrasioasă şi fără mobile.
D. Rubin Patiţia a eşit bolnav acum trei zile din închisoarea din Alba Iulia.
D. G. Pop de BăseştI, bolnav in pat, este ameninţat a fi ridicat de jandarmi, spre a fi internat în închisoarea din Zălăti.
*
* *
Tribunalul din Alba Iulia a condamnat in ziua de 13 Septembrie, pe ţăranii Ilie Crăciun din Doştat şi loan Măniţan din Poiana Sibiului la cîte un an în chisoare, fiind-că aQ trimis o telegramă de felicitare d-lul Dr. Ioan Raţiu.
In aceeaşi zi tribunalul din Alba Iulia a mal condamnat pe Ioan Moraru, preot în Poiana Aiudulul, la un an şi jumătate închisoare şi 300 florini amendă;
pe învăţătorul Crucian Simu din Ciu-lud la un an închisoare;
pe studentul Ioan Simu la şease luni închisoare şi 100 florini amendă.
Vina acestor condamnaţi e că aQ învăţat pe tinerii din Ciufud să cînte Deşteaptă-te Romine.
Marţi, s’a judecat la Cluj procesul de presă intentat Tribunei pentru urmă-
toarele pasagil dintr’un prim-articol de astă primăvară :
nAlăturea cu partidul naţional şi comitetul său, biserica şi şcoala rominâ trebue să-şi facă datoria faţă de mileniu.*
Redactorul răspunzător, d. AndreiQ Balteş, a fost condamnat la un an şi trei luni şi 200 florini amendă.
La 20 Septembrie, adică mîine se va judeca la Alba Iulia procesul părintelui Motora din Trîmpoaiele, pentru că la o perchiziţie domiciliară ce i-s’a făcut s’a găsit între cărţile sale un Apel al studenţilor din Bucureşti.
La 24 se vor judeca la SibiQ sece fete ţărance din Boiţa, pentru că s’aQ încins cu tricolorul romin cu ocazia unei serbări.
La 1 Octombrie se va judeca procesul a 11 ţărani şi 3 ţărance din munţii a-pusenl, alţi 30 de ţărani din Ohaba pentru că aQ refuzat să serbeze mileniul unguresc.
Erl după prînz, între orele J jumătate şi 6 fără un sfert, se arăta o scenă nostimă trecătorilor de pe Calea Victoriei. D. Paul Stătescu trecea în trapul a doul frumoşi negri, iar *n urma trăsureî sale, rezemat chiar de osia din dărăt, alerga un băiat de prăvălie cu un zimbil şi o boccea fn mîinl.
Gardiştii se uitau uimiţi, dar nu îndrăzneaţi să intervină, căci aii ordine severe a nu se amesteca în boccelele d-lul prefect.
In fine spectacolul s’a isprăvit la colţul căel Victoriei cu strada Piaţa Amzel, unde trăsura prefectului Capitalei apucînd ţ3 dreapta, acesta a intrat într’o tutungerie.
EDIŢIA a 3A
(Serviciul Agenţia! Romine)
Viena, 19 Septembrie.
«Camera deputaţilor». — D-nu Kuenburg desvoltă o interpelare In numele stlngel germane şi întreabă dacă într’adevăr guvernatorul din Salzburg, a ţinut vre-un discurs salutind congresul catolic in numele guvernului şi exprimînd în acelaşi timp simpatiile sale pentru scopul urmărit de acesta. Printre desideratele ce caută să realiseze congresul, sunt unele cari sunt contrarii legilor existente şi politicei străine a monarchiel.
Intcrpetanţiî întreabă dacă guvernatorul a lucrat din ordinul săfl cu consimţimîntul guvernului, saQ dacă guvernatorul n’a pronunţat cuvintele ce i se atribuie, atunci de ce guvernul nu lămureşte faptul.
Berlin, 19 Septemb.
Prinţul Euric a fost numit şeful dirisiel a doua a primei escadre.
Roma, 19 Septemb.
Prinţul de Neapole se va îmbarca la 23 Septembrie la Brindisi, pe bordul lui Savoie şi va merge la Cettigne In mod oficial.
Tunis, 19 Septemb.
Ştirea în privinţa semnării tratatului italo-tuniăian a produs o impresie minunată. Colonia italiană este foarte liniştită.
Tanger, 19 Septemb.
Un incendiu violent a distrus cuartierul ovreilor. Afl ars mulţi oameni şi un mare număr de persoane aQ fost rănite grav. 500 de persoane sunt fără adăpost.
Paris, 19 Sept.
D. Hanotaux a anunţat consiliului de cabinet că azi se va semna o înţelegere directă între Franţa şi Italia, prin care cele două ţări Îşi conced ează In mod reciproc
tratamentul acordat naţionalilor lor, în privinţa reluării uavigaţiunel In porturile lor respective.
Alexandria, 19 Sept.
Holera se consideră ca dispărută din E-gipt.
Roma, 19 Sept.
«Agenţia Ştefani» anunţă că căsătoria Prinţului de Neapole cu principesa Elena se va celebra la 12 Octombre.
Constanliuopole, 19 Sept.
Notabilul armean Apik Effendi, furnisorul armatei şi al marine!, va apare azi In faţa tribunalului. E bănuit că aparţine comitetului armenesc.
Viena, 20 Seplembrie.
Proiectul de budget pe 1897 prezintat Camerei deputaţilor, dă 692.161.183 florin! la cheltuell şi 692.703.959 florini la venituri. — In comparaţie cu anul trecut chel-tuelile totale afl crescut cu 26.889.405 florini, sporirea repartisîndu-se la toate serviciile. — Veniturile totale afl crescut cu 26.697.569 florini. — Capitolele cari afl dat cea mal mare sporire sunt vămile 1.392 323 şi impositele indirecte 16.856 560 fl.
Viena, 20 Septembrie.
«Camera deputaţilor». Ministrul de finanţe declară că budgetul va suferi modificări mari, de oare-ce guvernul îşi propune să acopere pe viitor cheltuelile de amortisare printr’un Împrumut special.—In acest ecop ministrul are de gînd să emită rentă nea-mortisabilâ cu o dobîndă de 3*/*% cel mal mult. — Et este convins că o sumă anuală de 30.000.0000 fiorini va ajunge economiei naţionale austriace. Ministrul constată că incaşul In aur a crescut cu 15.000.000 fiorini de acum un an. — Nu se va mal e-mite rentă amortisabilă.
Vorbind de chestiunea compromisului cu Ungaria, ministrul declară că trebue să se baseze pe dreptate şi să n’aducă prejudiţil nici uneia din părţt.
Desfiinţarea priveîegilor existente pentru importul grlurilor destinate morăriel răspunde dorinţelor Austriei; desfiinţarea su-pra-taxel tiroliene asupra grlurilor răspunde cererilor Ungariei. — Tarifele drumurilor de fier vor fi regulate pe un picior de egalitate complectă.
Guvernul are încredere în lealitatea Ungariei, care între altele a acordat avantagil mari petroleulul din Galiţia. — Nu este a-devărat că regulamentul impositelor de con-sumaţiune să fi făcut numai în profitul Ungariei. — Cu toate dificultăţile mari, chestiunea Băncel Austro-Ungare s’a regulat în punctele exenţiale.
In ceea-ce priveşte cestiunea cuotelor celor două ţări, ministrul de finanţe declară că condiţiunile economice ale Austriei ne-înbunătăţindu-se în aceeaşi măsură ca acelea ale Ungariei, cota parte a acestei din urmă trebue sporită. Cele două guverne, austriac şi unguresc, nu se consideră autorisate şi obligate a interveni de cit în cazul cind negociările deputaţiunilor asupra cuotelor ar avea vr’un rezultat negativ.
Momentul de a se ocupa de cestiunea valutei n'a venit încă. — Ministrul confirmă că guvernul are de gînd să retragă 112 milioane de bilete de Stat, depunîud la bancă 80 safl 90.000.000 în aur.
Ministrul termină discursul safl tn mijlocul unor aplause foarte vil.
SITUAŢIA IN TURCIA
(Prin fir telegrafic)
Coustantinopol, 20 Sept.
Convocarea adunării naţionale armeneşti pentru alegerea patriarchulul s’a aminat, în urma unul memoriu prezeutat de un armean notabil.
S'a interzis intrarea în Turcia a ziarului «Glairet», din causa atitudiuel sale ostile faţă de Rusia.
TARUL IN FRANŢA
— Prin fir telegrafie —
Rambouillet, 19 Septembrie.
D. Felix Faure a remis d-lul Şişkin, marele cordon al Legiunel de onoare.
Paris, 19 Septembrie.
D. Şişkin a sosit.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
75)
LOLIS JACCOLLIOT
I
MÂNCĂTORII
DE FOC
PARTEA A TREIA
DESCOPERIRILE LUI BLACK
Pe seară el reveni la otel ca să prînzeas-că cu prietenii săi; masa era pusă ca de obicei îu camera lui Olivier, de oare-ce aveafl obiceiul ca să mănlnce in casă pentru ca să poată fi mal liberi în conversaţiu-nile lor. Chelnerul care ii servea în tot-d’a-una aştepta cu şervetul la subţioară... nimeni nu sosise încă. Black, care petrecuse noaptea în grajd ltugă prietenii săi, intrase în camera stăpînulul săfl ; când zări pe Wi-ligo el veni bucurindu-se la dlnsul, el iubea foarte mult pe sălbatec.
Orele treeeafl şi cel absenţi nu sosise încă. Ctte o-dată el mîncafl la restaurantul francez, dar tot-d’a-una el prevesteai! prin-tr’un servitor, pe Wiligo. In acea seară însă nimeni nu adusese absolut nici o ştire de la amicii săi. El atunci se decise de o minca singur cu prietenul săfl Black, care
era foarte nerăbdător de a Începe această funcţiune, fiind atras mal cu seamă de mirosul bucatelor ce erafl deja servite pe masă.
Pe cînd mîuca, el auzi din afară o serie de note discordante cari făceai! să se resu-ue curtea otelului.
Curiozitatea lnpinse pe Vulturul Negru plnă la fereastră unde imediat i se dădu explicaţiuuea incidentului. Artistul care îşi anunţa cu atlta pompă sosirea nn era altul de cit Pacific, măgarul Iul Iohn Gilping, membrul societăţel regale de ştiinţe din Londra în secţiunea geologici şi a mineralogiei, care se găsea lingă preţiosul săfl a-niinal In curtea otelului.
El plecase de aproape 3 luni din ţara Najarnookilor însoţit de un luptător de al Iul Wiligo şi după o cătătorie care îl obosise cu desâvîrşire, sosise în fine în acea seară în Milbourne şi descinsese la Oriental Hotel.
Wilijo se dete repede jos şi cel doul oameni schimbară o cordială strîngere de mină.
— Aho! gentlmeu, sunt foarte fericit... foarte fericit că te-am văzut. Domnul conta d’Entrygues şi prietenii săi sunt de sigur aci.
Wilijo care de cind era frate adoptiv cu Canadianul Învăţase de la aceste limba engleză, putu să răspundă cestiunilor lui Gili-ping, arătiudu-1 că el sunt de cîte-va zile cu toţii la orietal otel, dar că prietenii.— săi nu veniseră încă la masă iu acea seară. El propuse noului venit ca să împartă cu dinsul prînzul ce era după servit sus.
Gilping primi cu entusiasm, era intrlade-văr mort de foame, ordonă însă ca să se transporte în apartamentul prietenilor săi vr’o 20 de săculeţe cari erafl pline cu pietre... colecţiunea lui mineralogică pe care o su-praveghia cu cea mal mare atenţiune plnă
cînd a tost aşezată la un loc sigur. După ce apoi dete ordin ca să se îngrijească Pacific, tovarăşul lui de călătorie, se aşeză la masă lîngă Wilijo şi dete un adevărat asalt felurilor de mîncare cari o împodobeaţi.
Pe cînd mtnca, englezul comunică Iul Wiligo motivele călătoriei sale. El venise la Melbourne pentru a-şl reface proviziunea sa de bilalicl şi el nu voia fără această stîntă proviziune ca să înceapă marea escursiune în ţara Ngotaks şi Nirroobas două din cele mal puternice triburi după acel al Nagar-nookilor din centrul Australiei, el voia apoi să schimbe aurul pe care îl dăruise contele şi Canadianul şi să expedieze valuarea lui la banca Engliterel.
La sfîrşitul prlnzulul Wiligo propuse englezului ca să-l însoţească piuă la restaurantul francez, de oare-ce începuse să găsească cam ciudată lipsa Canadianului şia-prietinilor săi, mal cu seamă că nu-I annn ţase absolut nimic. Situaţiunea era in acest moment atît de gravă, în urma atentatului îndreptat iu contra contelui şi deciziunea ce el luaseră de a pleca cit mal curînd posibil din Melbourne nu corespundea cltuşl de puţin cu întîrzierea celor trei tovarăşi cînd aveafl atîtea măsuri de luat şi afacer de regulat împreună cu Wiligo.
însuşi Black, obicinuit cu viaţa regulată a stăpînulul săfl, se lnvîrtea de colo pînă colo prin odae, dlud semne de o adevărată nelinişte.
El plecară şi luară in lung tot Yarra-Street urmaţi de credinciosul cline şi ajunseră la restaurantul Collet unde întrebară dacă contele d’Entraygues şi cu prieteuil săi nu prînziseră acolo.
Li se răspunseră că dîuşil nu afl mal venit pe acolo de la banchetul care a urmat victoria Canadianului.
Wiligo se Întoarse gtuditor la restaurant
răspunzînd numai cu monosilabe la cestiu-nile englezului; neliniştea Iul se mărea pe fie-care minut ce trecea, de oare-ce ştia ce fază crlncenă luase lupta dintre Invizibili şi contele d’Eutraygues şi printr’un raţionament şi o dibăcie instructivă el conchise că dacă la întoarcere uu va şăsi pe cel trei tovarăşi aî săi la otel, de sigur că el sunt din uofl căzuţi într’o cursă a Invizibililor şi că dacă nu sunt omorîţl, sunt prizonierii lor.
Treclnd prin Evening Cross, pentru a veni la otel, el aruncă o ochiadă asupra palatului consulatului Rusesc situat în a-cea stradă. Nici o lumină la ferestre nu putea să arate ceea ce se petrecea înăuntru ; s’ar fi putut zice că este o casă nelocuită.
Gilping care de trei luni de zile nu conversase cu nimeni, de cit cu Pacific şi foarte bine dispus de copiosul prînz cu vinurile excelente, la care luase parte cu Wiligo, era foarte vorbăreţ în această seară şi plictisea pe Vulturul Negru cu ces-tiunile sale.
—	Vorbeşti prea mult, 11 zise de o dată Wiligo, scos din răbdări. Cînd vulturul negru zboară prin tufişuri pasărea dătătoare se ascunde diu calea lui şi tace.
—	Ce vrei să spui ? Suntem oare îu faţa vre-uneî primejdii ?... De ce avem să ue temem în Melbourne ?
—• Taci din gură ; Vulturul Negru, nu va vorbi de cit cind va fi sinvur că nici o ureche indiscretă nu ’l aude.
Influenţat de aerul misterios al tovarăşului săfl, Gilping urmă sfaturile sale şi nici un cuvînt nu se mal schimbă Intre el plnă la Oriental otel.
La sosire Wiligo, fu luştinţat eâ prietenii săi uu se întorseseră Încă.. Nu mal râ-mlnea deci nici o Îndoială pentru el: fra-
tele săfl Tidana şi cu tovarăşii săi căzuseră Într’o cursă; dar după cum era uşor ca să ghiceşti pe autorii acestei curse, adică să precizezi că este opera tot a Invizibililor, era aproape imposibil de a şti de rtndul ăsta ,_um s’afl petrecut lucrurile.
Nici uu eveniment, nici un fapt, ori cit de indiferent, pentru ca să poată lumina această aventură. Nimic, absolut nimic care să arate Vulturului Negru în ce loc şi în ce direcţiune să înceapă căutările sale.
El nu ştia decît un singur lucru: că consulul Rusiei era dacă nu şeful, dar unul membrii principali al societăţel Invizibililor din Malbourue. Dar acest fapt nu folosea absolul în nimic pe Wiligo în căutarea unul lucru deja săvlrşit, unde trebuia să lucreze imediat şi să meargă drept la ţintă.
Intrînd îu otel, singur numai cu Gilpiag în apartamentul contelui, Wiligo care se stăplnise afară, ajunse în mod gradat la paroxismul mâniei; iritat de neputinţa in care se găsea, natura sa sălbatică avea trebuinţă în tocmai ca şi uu torent furios, de a face ravagii In jurai lui, de a izbucni Înainte de a se linişti. Exploziuuea fu teribilă şi Gilping, tremurînd, mal mult mort de cit vifl de frică, se refugiase Intr'un colţ al camerei şi asista la cea mal stranie şi Înfricoşătoare scenă.
(Va urma)
ÎNŞTIINŢARE
Domnul Ioan Lupulescu, fost Inginer şef şi Director al liniei ferate Bucureşti—Giurgiu, ocuplndu-se cu lucrări de Ingineria civilă, mecanică, hydraulică, de hotărnicii şi faceri de Espertise, locucşte în Bucureşti, Strada Isror No. 65
www.dacoromanica.ro
SPECTACOLE
«GranJ Etablisement Hugo», Duminică, 22 Septembrie 1896, ora 8 seara, Societatea muzicală jLira Romînă», va da cu concursul mal multor artişti, un concert urmat de un mare bal deschis. sub patronagiul unul comitet de doamne şi domnişoare.
Paris, 19 Septembrie.
In timpul şederii Ţarului la Paris, gar-nisoana acestui oraş*va fi sporită cu 8000 de oameni de infanterie şi 1000 de cavalerie.
Balmoral, 19 Septembrie.
Azi, Ţarul s’a ocupat de afacerile Statului şi n'a părăsit castelul.—Ţarina, regina Victoria şi familia regală aQ făcut o plimbare In gradinele castelului.
ARESTURI SI RESORBIRI
(Prin fir telegrafic)
*
Londra, 19 Septembrie.
Se anunţă din Befl'ast lui Evening News că o mulţime de 2000 oameni, însoţind trupele cari aii plecat în Sudan aii provocat desordine. — Doul soldaţi aii fost aruncaţi In fluviu; aQ fost Insă scăpaţi de poliţie care a pus capăt desordinelor. — Un agent de poliţie a fost rănit.
Praga, 19 Septembrie.
La Bruix s’aii arestat 10 indivizi, bănuiţi că aQ râsptndit scrisori sediţioase. — Patrule de geandarmerie şi de cavalerie atl circulat în timpul nopţii care s’a petrecut în mod linţştit.
1200 de femei s'aii pus in grevă în trei puţuri.
Se anunţă din diferite localităţi că aQ izbucnit desordine pentru a ajunge la o grevă prin forţă.
ŞTmî DIVERSE
Crima—Delicte.—Accidente.—IntîmplSri.
DIN CAPITAL,!
Spinzurat. — A<JI dimineaţă, pe la orele 6, servitorul ungur Işvan Belini, a fost găsit spinzurat într’o coteneaţă de porci din strada Tunari 30.
Accident nenorocit. — ErI după amiazl, un camion încărcat al căilor ferate treclnd pe strada Câmpineanu, a lovit atlt de puternic vagonul tramvaiului vechel societăţi ce trecea în acel timp In cit Ta scos după şine.
Lovitura a fost atît de puternică, lu cit vizitiul camionului a căzut după capră pe trotuarul strădil făcîndu-şi o rană foarte gravă la cap.
El a fost imediat transportat In îngrijirea Spitalului Colţea.
Omorît prin imprudenţă. — Guardul comunal Matei Nicolae din strada Viilor, pe cînd se afla erl în cazarma de la Filaret, a fost împuşcat din nebăgare de seamă da către camaradul săQ lonescu Audrel, care curăţa un revolver încărcat.
S’a deschis o anchetă pentru cercetarea faptelor. lonescu Andrei este arestat.
Sinucideri. — Emil Battel, domiciliat in strada Radu Vodă 23, comptabil la o casă de comerţ din Capitală, avînd oare-cari ne-regularităţl în socotelele sale, şi desperat că nu poate pune la loc sumele de bani ce-I lipseaţi, s’a sinucis erl seară la domiciliul său, trăgîndu-şl un foc de revolver în timplă.
Moartea a fost instantanee.
*** Femeea Floarea Vidulescu, din strada Sft. Vasile 36, s’a otrăvit erl bînd o mare cantitate de gămălii de chibrituri disolvate în apă.
Cuprinsă de dureri teribile, pacienta a fost transportată de urgenţă la spitalul Co-lentina, unde cu toate îngrijirile ce i s’ati dat, a încetat din viaţă după cite-va ore.
DIN ŢABi
? Tilhărie. — Erl după amiazl,*pe şoseaua dintre Tulcea şi Constanţa, lîngă chilome-trul 44, uu individ îmbrăcat mocâneşte a eşit înaintea diligenţel voind să .oprească pentru a o jefui. Vizitiul diligenţel opu-nîndu-se, banditul a tras un foc de puşcă asupra lui, rănindu ’I la braţul drept.
Rănit cum era, vizitiul a dat bice cailor şi a putut ast-fel scăpa.
Tilharul s’a făcut nevăzut.
AQ început cercetările.
Sinucidere.—Locuitorul Ghiţă Gheorghe din comuna Mărgineni de jos, judeţul Prahova, a fost găsit erl spinzurat de craca unul copac din cîmp.
Se crede că motivul acestei sinucideri ar fi o boală incurabilă de care nenorocitul suferea de mal mult timp.
Autorităţile ah fost avizate.
ULTIME INFORMATIUNI
împăratul Frânte Iosef a trimis erî după amiazl o telegramă M. Sale Regelui prin care mulţumeşte in termeni călduroşl de primirea ce I-S’a făcut în Romînia, asigu-rînd că Işl va aduce cu plăcere aminte de frumoasele zile petrecute în Bucureşti şi Sinaia.
Se zice că deputaţii şi senatorii italieni aQ plecat azi dimineaţa la Sinaia, însoţiţi de d-nil Delavran-cea, Sihleanu, Bianu, Perieţeanu-BuzăQ, etc.
N’am putut controla aceasta ştire, de oare-ce distinşii oaspeţi sunt a-proape sechestraţi de colectivişti, isolaţl cu desavîrşire de aproape toate ziarele din Capitala.
M. Sa împăratul Frantz Iosef a sosit erl după amiazl, la orele 2, la Buda-Pesta.
Din greşeală am anunţai, că cu ocazia recepţiunel M. S. împăratului Frantz Iosef la Sinaia, corul elevilor din localitate a cîntat imnul împărătesc.
Adevărul e, că imnul a fost cîntat de corul elevilor şi elevelor şcoalel domneşti din Buşteni sub diriguirea harnicului invăţător-diriginte, d. A. Mihăilescu.
împăratul Frantz Iosef şi lingurii
In ultimul său număr, sub im-presiunea strălucitei primiri făcută la noi împăratului Frantz Iosef, Budapesti Hirlap publică un articol foarte violent împotriva împăratului.
Ziarul unguresc afirmă că epoca domniei Ilabsburgilor e o epocă de decădere şi cea mai tristă pagină a istoriei Ungariei.
Apoi ameninţă pe Împăratul Frantz Iosef, spunînd că legile na-turel nu vor permite întărirea imperiului austriac, ci numai a imperiului ungar.
<Nici o putere omenească nu poate lupta cu succes în contra a-cestuî lucru, continuă Budapesti Hirlap. Natura intră în drepturile el şi legile sale vor triumfa, llab-sburgiî vor forţa încă tradiţiu-nile imperiale, — ceea-ce va putea aduce încă asupra noastră zile critice ; dar s’a deschis acum din noii era pentru realizarea concep-ţiimeî regelui Matia, concepţiunea imperiului maghiar. In acest imperiu regele ungar este întiia persoană, iar nu împăratul austriac. Şi dacă nu vrea el sa facă istoria, atunci Istoria va face un alt rege maghiar.»
Complectăm lista înalţilor demnitari al regimului cari se ocupă cu afaceri de comerţ, în exerciţiul fuucţiunel lor.
Alăturea cu Gogu Stefănescu, deputat al Craiovel şi Al. Pătărlăgea-nu, prefect de Tecuciu, trebue să punem—în lista agenţilor societaţel de asigurare «Naţională>— şi pe d. Nicu Ganea, primarul laşului.
Acest stimat stîlp al colectivismului este directorul agenţiei acestei societăţi şi dacă pe la primărie se arată foarte rar, în schimb însă în fie-care zi lucrează în biuroul agenţiei, la rezolvirea afacerilor el pendinte.
Nu mergem cu pretenţiile piuă a cere d-lul Ganea să demisioneze din această însărcinare, — ar fi a cere prea mult unul colectivist,— avem însă tot dreptul sâ’I pretindem a se ocupa de afacerile comunei Iaşi tot cu aceeaşi rîvnâ şi sîrguinţa cu care rezolvă compturile curente, poliţele de asigurări şi desdaunările de incendii ale «Naţionalei*.
Dacă ar fi vorba de corectitudine, am putea să aducem aminte d-lul Ganea de cazul ajutorului săd de primar, d. Eduard Ghica, care— fiind şeful agenţiei societaţel de asigurare «Unirea»—şi-a dat demisiunea de îndată ce a înţeles că e incompatibilitate între demnitatea ce o-cupa la comuna şi postul de la a-genţie.
Ceea ce a înţeles însă d. Ghica, nu o poate înţelege d. Ganea.
Belgrad, 20 Sept.
Un prînz de gală s’a dat la curte, în onoarea noului ministru ro-mîn, d. Papiniu. Regele Alexandru a ridicat un toast în sănătatea Regelui Romîniel, insistînd asupra a-miciţiel tradiţionale sîrbo-romînă, asupra recentei întrevederi ce a a-vut cu M. S. Regele Carol I-iu şi asupra aceleia ce va avea în cu-rind cu d insul.
După acest toast, musica a cinat imnul naţional romînesc, care a fost ascultat in picioare de Rege şi întreaga adunare.
La Paris a apărut «La question des trois nationalites en Ilongrie. Compte rendu du meeting tenu la 11 Juillet 1896 ă la salle Wagrain îi Paris 1896».
Aceasta broşură cuprinde raportul complect al marelui meeting ţinut sub preşedinţia lui Em. Flourens.
Gruparea auti-colectivlstă din Focşani
Liberalii din Focşani şi judeţul Ruina au înfiinţat un nou grup în contra grupului colectivist al lui Săveanu. Şeful noului grup este d. general Z. Gheorghiu.
Din procesul verbal ce s’a încheiat, extragem următoarele :
< Văzînd că cei ce au nsurpat direcţia politică a partidului in localitate, au jrrc-fitat de indiferenţa publică şi au lucrat mai mult pentru interesele lor personale, in dispreţul principiilor, a moralei şi a onestităţii publice ; că, prin urmare, este de datoria fie-căruî cetăţean de a lupta, din toate puterile pentru a schimba a-ceastă nenorocită direcţie, şi a o îndrepta pe calea democraţiei, a onestităţii şi dreptăţii.
■ *Ne-am constituit în comitet de iniţiativă cu însărcinarea de a apela la cetăţeni, a ’i face să adereze la lucrarea noastră şi a lua măsuri în urmă pentru constituirea comitetului definitiv al grupării»;
Procesul verbal e semnat de domnii general Z. Glieorgliiu, Dim. F. Caian, Ghiţă Neculau, Simeon Guriţă fost deputat, I). I. Gheorghiu, căpitan I. Văl-cescu, Ionică G. Iurgea, N. S. Rainu şi C. Al. Mărgăritescu.
Grupul a înfiinţat deja şi un ziar, Voinţa Putnel.
Mîine după amiazl societatea nm-cedo-romînă va ţine o întrunire, în localul societăţii, în cestiunea şcolilor macedonene.
Ni se denunţa că satrapul Să-veanu, primarul Focşanilor, fiind împiedicat de a cumpăra casa d-lul So-bieschi, a încbiriat-o cu un preţ enorm pentru pompierii din localitate.
Se ştie că comitetul Teatral din Iaşi a angajat astă vară pentru Teatrul din acel oraş pe dl. C. Mârculescu artist din Bucureşti. Se asigură chiar că dl. Mârculescu ar fi primit şi un avans asupra lefel.
Astăzi insă vedem pe afişele de deschidere a Teatrului din Bucureşti, pe a-celaşl domn Mârculescu figurînd printre artiştii angajaţi pentru stagiunea care începe la 21 Septembrie.
Dacă nu suntem indiscreţi, întrebăm pe dl. P. Fintînariu, membru în comitetul Teatral din Iaşi, care a angajat pe dl. Mârculescu, cum se explică această anomalie.
Mîine dimineaţă, cu trenul de 6.45, senatorii şi deputaţii italieni pleacă să viziteze podul de peste Dunăre. Direcţiunea C. F. R. a luat disposiţiunea ca un domn inginer să fie acolo pentru a le da toate lămuririle de cari vor avea nevoe.
Iu această călătorie, deputaţii şi senatorii italieni vor fi păziţi de dl. St. Sihleanu, secretarul general al ministerului instrucţiune! publice.
BUIiETIlY ECONOMIC
(Raportul Semaphorului de Brăila)
Brăila, 19|1 Octombrie 1896.
Ştirile americane anunţînd secetă în India, şi apariţiuuea loenstelor în Argentina aii produs o fermitate destul de îusemnată asupra mersului preţurilor grînelor pe piaţa noastră. Deosebit de aceste motive mal serioase, exportatorii noştri JaQ fost şi încu-rajeaţl prin scăderea navlurilor vapoarelor, cari din causa preţurilor mari obţinute aci în luna corentă aQ fost trimise aci nenav-losite, ceea-ce provoacă o scădere de oarece avem astă-«jl peste 10 vapoare în portul nostru, căutînd navlul.
Tiansacţiunile eraQ foarte considerabile şi în general cu preţurile mal urcate._
OIOEIOGRAFII t
A apărut:
SINOEEE
Poesil de Radu D. Itosetti
A eşit de sub tipar: «Crin/) şi luncă», versuri de T. Duţescu-Duţu, preţul 2 lei, de vîn-zare la principalele librărit.
]¥U CITIŢI
Modele noi de pălării pentru dame, de castor cu 10. 15 şi 20 lei.
Pene, panglici, minuşl.
DecoraţiunI artificiale şi naturale, Coşuleţe buchete de mirese.
ReparaţiunI la pălării aproape grntiN.
FABRICA BE COROANE OULCAMARA
CALEA VICTORIEI 152
vis-ttvis palatul Ştirbclâ
NU. Salon de expoziţie. Coroane, pălării şi Rochii numai de doliu, îii str.' Lipscani 10, intrarea str. Stravopoleos.
OCAZIUNE ESCEPTIONALÂ
Fosta MANUŞERIE M-dame .SW* O VMVt
—se vinde sub firma-
BAZARUL EFTINATATII OIN LIPSCA
CALEA YICTORIKI (vinA-vi* d« lasii I>Jnbonrov)
Mănuşi Mănuşi Mănuşi
Extra fine 4 boutoul Lei 2.7a
« .•
| c
>3 = J
a,
Fine
6	»
8
12	»
16	»
Militare
3.25
3.75
4.50
6.50
2.75
2.25
Atenţiune 10,000 duzini ciorapi, fii lină şi mătase pentru bărbaţi, dame Colosal asortimeut de Flanele, pară lină escepţional de eftiu.
r||
J5Î j» V»
suls
d'icosst. şi copil,
Hnnyadl Jânos
Vea mai sigurei, eea mmî eficace şi cea mai plăcuţii ain A PETE Pl/UO.i TI r«. - RE PUTĂ ŢIUNE U.YT VERSATA
Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat.
Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Francia şl străinătate. A se feri de contrafaceri.
Rugăm a se cere ca toate etichetele şi dopurile să poarte numele
Andreas Saxlehner
i
LICEUL MODERN DE FETE
Autorizat de Onor. Minister al Instrucţiunei publice cu No. 6941 din 10 Septem-bre 1896
DIRECTâRE: MARIA ENIU BALTEAMU
BUCUREŞTI, CALEA, MOŞILOR, No. 162
Iu Septembre viitor, această şcoală intră In al 2-lea an d.e la înfiinţarea el. In anul trecut, primul ei an, a avut LICEU COMPLECT, CURSURI SECUNDARE, CLASE PRIMARE si GRADINA DE COPIL Eleve interne, externe şi semi-iuterne.
Personalul didactic ales în condiţiile şed-lelor Stalului. Regim şi local igienic. Educaţie sănătoasă.
Anul trecut, deşi primul, s’afi presentat 5 eleve la bacalaureat, din cari 4 aQ reuşit pe deplin.
Se Uimit PROSPECTE ori cui va cere.
LICEUL SF. BHE0R6HE
166—Unica Victoriei.—166
(In faţa Ministerului de FI.na.nee)
Acest institut coprinde pe lîngă clasele liceale, un curs bine organizat de clasele primare. Studiile încep la 1 (13 Septembrie. Instalaţia respunde întru toate unul aşezămînt de instrucţie şi e-ducaţie. Profesorii aleşi între cel mal distinşi al învăţămîntulul public. Doi pedagogi străini, unul francez şi altul german, aduşi anume, vor conduce convorbirea elevilor în orele de recreaţiune Repetitoril pentru meditarea iecţiunilor sunt aleşi dintre studenţii facultăţilor repesetive. Se învaţă pe lîngă studiile liceale, limba germană şi franceză in clasele primare, ca şi in cele liceale interioare ; limba ongleza este facultativă Maeştri recunoscuţi de piano, vioară, danţ, şi scrimă.
InformaţiunI mal de aproape se pot lua in cancelaria liceului; se trimit prospecte gratis. Director, Ang. Demetrescu.
Dintre institutele particulare de băeţl din ţară cel mal mare contingent, la examenele de bacalaureat din Iunie, l’a dat LICEUL MODERN de băieţi din capitală, de sub direcţia d-lor Dr. M. Brîndză şi G. C. Dragu, institut care a avut 26 de bacalaureaţi. AUTORIZAT CONFORM NOULUI REGU-LAMENF No. 7063,ca, îndeplinindu-se condiţiile din regulament, să poată face la finele anului examene în institut, în pre-senţa delegaţiunel ministeriale ŞI ELIBERA CERTIFICATE.
Acest institut şi-a deschis cursurile la 9 Septembre curent, cu un foarte distins corp didactic. înscrierile se fac plnft la 25 Septembre, la cancelaria institutului, Calea Victoriei 190.
NOUL PENSIONAT DE BAEfl
AI Coninnităţei Gerimine Evan-gclico «lin llucnre»4*i
STRADA LUTERANj, No. 14
Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o coinisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtsch.
Personalul conducător intern e compus: 1,. Dintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s'a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este "e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor Încredinţa.
Acest pensionat stă în nemijlocita legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale.
In această şcoală reală se Învaţă limbele : germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ.
In această şcoală vorjnvăţa elevii pensionatului nostru.
Se primesc copil de orl-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat într’o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîn-care şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recroatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică.
După virsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează intre 600 pînâ la 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru semi-internl. Taxa se va solvi în rate trimestriale.
Prospecte se pot primi în mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şî de la diferitele oficii parochiale evangelice din provincie.
înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 1 Septembre a. c. (stil vechiQ).
Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane «lin localitate Păstorul dr. EUGEN F1LT8CH Strada Luterană No. 12
C0MPAGNIEGENERALE DESCYCLES — IM IUN —
Stc Arne AU CAPITAL
DB 3.000'000 FBANCS
BICICLETELE
ROCHET
Singurele absolut perfecte Ultimele modele suntexpusetot-d’a-unaîn Depozitul Nlrada Doamnei 27 _____________Kueureţli _______________
Liceul Clasic Romîn
ŞI
Liceul Real Francez
Autorizat din nou prin adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896
Strada Foutinei, No. 8
BUCURESCI
sub direcţiunea D-neî Filionescu
absolventă a şcoalel superioară din Lom-sanne (Elveţia) profesoară de filosofie şi pedagogie la şcoala centrală
înscrierile ac fac in toate zilele Ia cancelaria Institutului.
PROFESORII LICEULUI CLASIC:
B-nete Or. Vrălunescu-Vutxarida*
higiena.
Elisa Mortxun, licenţiată în ştiinţele naturale din Paris, ştiinţele’ naturale.
Alejn. FiUonescu, «lipi. a şcoalel superioare din Lausanne (Elveţia) limba franceză I. IV.
Bomnii AIcjt. A. C. SturHaa, lic. în litere şi filosofie, limba franceză V. VII.
Or. Tausau, lic. în filosofie, istoria I, VII. Radu Oobrescu, lic. în matematici, matematica, I, IV.
Ion Stroescu, absolvent al facultăţel da sciinţe matematice, matematica V.—IIV. Petru Mthăifeauu, lic. în filologie, limba latină, V, VII, limba greacă.
George I. Gorciu, lic. în filosofie şi istorie, geografia.
C. TomutescUf absolvent fac. lit. de la şcoala
superioară normală, limba latină I—IV.
O. Aloldoreauu, licenţiat in drept şi absolv. al facult. de litere limba romînă şi dreptul administrativ.
Teodor Iulian, licenţiat în filosofie şi chimie, ştiinţele fisico-chimice.
Or. G. Vomau, dr. in litere şi filosofie din Viena. limba romînă.
Ion Pope seu, absolvent al facultăţel de teologie, religia.
Şerbăneseu, absolv, al jcolel de bele-
arte, desemn.
Teodoreseu, absolv, al conserv, muzica vocală.
Ilieseu Ilarin, profesorfla conserv, piano Garbea lic. în filologie, limba latină. O-şoara Agapiade absolv, a cons. şi O-ra Xaumescu.
INSTITUTOARE INTERNE: B-şoarele
Cocher, Roehat, Troure, Aliss Pell Aliss Thahery, Eleiu Xauucr etc.
Lista profesorilor liceului real francez se va publica în curînd.
,F1 COKS ^
DE UZINÂ
1000 kilograme I-a calitate transportaţi la do-micilifi iu saci. imi<tl)ETTE.
CĂRBUNI DE PIATRA din minele
Petroşani şi Cardif. t'OKS DE TOPIT.
COKS DE FER ARIE.
COKS MĂRUNT anume pentru sobe pa-
ragine şi belgiano.
ANTRACIT ENGLEZESC prima caii-
tate pentru sobe Helios.
GREUTATE GARANTATA
Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor ferate romine.
DEPOSIT CENTRAL
STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5
TELEFON No. 274 CAROE EO YEN Uit AVII
Doctor DIMITRIU
Boale inferue, boale de Femei $3 de Copil
ConsuUaţiunl de la 2—3 şi de la 6—7 183, Caiea Victoriei, 183
NU 8ÂMANAŢI
fără a Întrebuinţa Germlnatornl d-riilul Ouarante Deacalonne, cel mai
bun ingredient recunoscut pretutindeni pentru păzirea cerealelor in contra tutulor boalelor şi pentru dcsvoltarea şi întreţinerea spicuriler.
Poşte 5000 cutii de Germinator s’afl şi vin-dut in Romînia.
Cutia 7 lei loco: pentru comenzi peste 40 de cutii se acorda 10 la sută rabat.
Comenzile trebuesc adresate la Agenţia IIuyhh, Bucureşti
De vîuzare
Se vinde de bună voe casele mele de zid, compuse de 5 camere, pimuiţă boltită, dependinţe si gradină eu pomi şi vie mare, cu locul’lor" 22 stinjenl lăţimea, si 30 stlnjenl lungimea, fintînă în curto şi alte case tot în curte eu două camere şi pimmţă şi cuptor pentru brutărie, situate în Turnu-Măgurelo strada Bră-tianu 16, afectate Băncel urbane pentru o mică suină.
Amatorii se pot adresa la d. G. lonescu aj. vocat Iu T.-Măgurele, spre a lua informaţiuni.
0"' STERIE N, CIURCU
IX Polikangasse—No. 10. Yien*
ConsuUaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii «le lu facultatea de medicină din viena.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
7»	. CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BffCURESCI
No. 5 Strada Lipscani No. 5
Compara şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi.
.Cursul pe ziua de 10 Septembrie, 1896
6»/o
H
5»/„
5%
»•/,
5»/,
R*/i
	Cump.		Vind	
Rentă Ainortisabilă. . .	86	S	87	’/i
» Amortisabilâ. . .	99	3/«	100	'/*
Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . > Municipale din 1883	101 94	'/> 3/.	102 95	7. lU
> » » 1890	95	a/t	96	'/*
Scrisuri Funciar Rurale .	92		92	7»
» » Urbane .	88	'e	88	V»
» » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională.	92	V'4	92	l/4
	1620		1030	
> » Agricola .	220	—	22-2	—
» Dacia Romtnia asig.	435	—	440	—
» S-tea Naţionala asig.	455	—	460	—
S-tatea de Construcţiunî .	195	—	200	—
Florini valoare Austriacă.	2	10	2	11
Mărci Germane ....	1	23	1	25
Bacnote F’ranceze . . .	10!)	—	101		
» Italiene. . . ,	89	—	93		
» ruble hirtie . .	2	65	2	75
Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrica, din fabrica Libert k C*®, Frankenthal ai cu caractere din fonderia de Mere Flinsch din Frank-furt AjM
I
i
MARE DEPOU
DE
Burlane de Basalt,
’I'EVE DE PLFMB,
FEB ŞI TUCIO
Portuni de clnepă. şi cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciâ pentru conducte de apă, scurgere, băî,
tout h l’egout, gaz, etc. la 1
fflMS HART
BUCURESCl, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCl
^3
INSTALATOR
PENTRU
SISTEMUL TOUT A L’EGOUT
Si pentru ineâlxtrl centrale
w
46
(100—83)
APA MIHbRALA „MIRCEA”
IAŞI — COPOU
Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior ch Oii ci ii No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mal mulţi d-nl doctori, saO constatat pînă acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chulul şi intestinelor, conge^iele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei pre-cam şi alte multe boli.
Deposit în Iaşi la Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovită (Lits-clico şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştil Katz, Rosenstein şi Becker.
Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj ■
A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri . D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri lt. Depozit îu capitaiă la d. Zobcl bulevardul Elisabeta, 43.
50	(100— 73
TVOTJ DE TOT
Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunoa se poate vedea funcţionind In biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata^ in rate trimestreale.
0 sită inoandeseentă Lei 1,50.
Un bec complect montat cu lumină Incandescentă pentrn uaz aerian Lei 7.50.
Mal posedăm un sistem noii de tot de lămpi, foarte practic ou şi fără lumină incandescentă de atirnat şi de masă, neavind trebuinţă de gaz aerian, ci este întreţinut de un liiiuid supranumit «UasatolT», care se transformă in gaz aerian-
întreţinerea acestor lămpi e mal eflină do cît a lămpilor cu. petrol consunând pe oră 1V* centime.
Un kilo de Gassloff costă 30 bani.
Acest sistem de lămpi încă n’a existat în ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gaz aerian.
F tî II Ii şi 8CIIBLF
Bucuresci, Strada Smîrdan, 8
(102)	(60-7)
REDACŢIA ŢIA ziarului „
Stradn Clementei No. 8.
şi ADMINISTRA EPOCA“ se află în
TURNĂTORIA DE FIER
FABRICA
COMETUL
m
ADOLF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20
Depositul : Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidiuger, Parigine, Sobe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe "Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Macine de bucate, Mobile de fier, încălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur.
Depozite In provincie: Iaşi. Ir d, Jacques Davidovicî, strada Lăpuşneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii str. Lipscani.
(103)	(70-7)
iJLOTJâJL «Tiiii fost MISIR
IAŞI, strada "Veoliie No. 41.
se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Diu nou aranjat, situat tn centrul oraşului, în cartierul exclusiv comercial, In apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la i leu 50 în sus. Serviciu prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă în curte.
Antreprenor M. IVEI8EB
82	36—
59
PATIMA
44
SOCIETATE ROMÎNĂ DE ASIGURARE ŞI DE REASIGURARE
CAPITAL SOCIAL VĂRSAT LEf CN MILION
Sediul Societăţel: Bucureşti, Strada Smîrdan No, 15
Societatea <Fatria» se recomandă pentru
ASIGURAM ASUPRA VIEŢEÎ
pmtru cas de moarte. asociaţiunJ cu capital garantat, zestre: (cu încetarea plăţel premielor la moartea părintelui:)
ASIGURĂRI ÎN CONTRA ACCIDENTELOR
pentru cas de moarte şi de invaliditate, îndemnisare zilnică.
Asigurarea colectivă a lucrâtorilo din stabilimentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Direcţiune şi la agenţiile din ţară
Representanţa generala pentru Bucureşti strada 15	Lipscani No. 28 (Hanu cu tel)
0TT0 HARNISCH
Bucuresci	I	G-alaţi
41—Strada Academiei—41	|	49.—Strada Portului—49.
Toate articole technice CAUCIUC	AiBEST
Furtuni pentru aDă, vin, spirt, etc. Table — Corcle — Fire
CURELE DE TRASiVIISIUNE
Manometri—Mlobinete—Ventile — Sticle pentru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
Muşamale	(6o-i3)
Vin de Peptonâ a lui Chapeauteaut
Conţine carne de boii digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat în boalele de stomach, digestiunile grele saU ne-suficienle. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi B&trini, precum si pentru toţi acel cari n’uO poftă de inineare sad nu pot suferi inîucările.	25-21
l*uritatea Fepsiiieî Iui Oiaţieauteaut
& făcut ca ea să Re admisă de INSTITUTUL PASTEUR.
30 Farmacia «Vial», I, rne Bourdaloue, Varia.
833- Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune -«ej
— IEEE GREŞITĂ ~
Tontă lumea credea că Aîessandriu e cel mal hotărît liberal—faptele dovedesc contrariul.
Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii
15,000 eincî spre zece mu litrnrt
COGNAC
Pe care Alessanclriu Pa conservat în timp de trei ani în pivniţele fabricel sale, şi azi il pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a ’şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara Romineasca, otrăvesc st 0-machurile oamenilor cu cognacurl fabricate cu esenţe şi la hîrdău: de aceea
Obicinuiţi Conservâtorul
Cognac Aîessandriu
Cereţi flacoane originale în forma buteliei şi a etichetei înserată aci.
La toate Magasinurile
Feriţi-vă de Contrafaceri -■*
Cererile se fac Alessandrin-Bu-enrescî.
93	36-32
3*1
IP
MB#®
mmmt
A. Montaureanu
81, Calea Victoriei, 81 Bucuresci Casă de încredere Instalaţinni de Apă şi Gaz
Canalizări şi Tout ă l’ăgout
Autorizat de Primărie şi de
Compania de gaz
Telegraf, Telefon, Tuburi vorbitoare Şi Paratonere
Mare depou de lămpi pentru gaz aerian.
Lavoare, Urinate, Instalaţiuni de tot fetid de băl
Sobe de încălzit apă pentru băl,
Furtuni pentru stropit
Pompe pentru f/rddini
Closete de toate sistemurile cele mai noi, Robinete, etc.
Vergele pentru scări şi Porto-Tablourl.
109	25-4
Les Vâritables Eaux minărales de
VIGHY
eont les Sourcea
VICHY-ETAT
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Eiiger !e nom sur la Capsule et l’Etlquette.
Les Seu Ies Ve/vfaWesPastillesdaVichyso/if/e«
PASTILLES VICHY-ETAT
fabriquees avec les sels naturels extralts des Eaux de Vichy-Etat.
COMPRIMES DE VlCHY
aux sels naturels VICHY-ETAT pour prfparer l’eau artificielle de Vichy gazeuse.
Atent aeniralpourla tOUMAMl, SUHAKIi,SERBIE : A. O. CABIBST, Bucares».
45
60—39

METEOR
Fabricatul cel mal bun. — Besistenţa cea mal mare.
METEOR
Cea maimare elgan-ţă. Mers uşor.
„METEOR44 Fahrrad Werke Grraz D nnnD A MTgeneral pentni Eomînia I Depozit la Iaşi la d-nul M. COTTLLEB B. C0URANT Bucureşti, str. Academiei, 3 |	Str. Ştefan cel Mare No. 38.
6»_____________________ ’	25-94
JE. II«L#F
Studii şi întreprinderi
SBUCntESOI
3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 ---------.1 --
Cel mai' mare deposit de toate articolele technice
Tnbnv i de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepă pentru Vin şi Grădini I Pompe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură SffT Robinete (Ventile) pentru Apă şi Abur "4 Cauciuc şi Asbest toate articolele.
— Armature de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balata.
— Macarale, V6rt?juri şi Troliurî — Muşine şi unelte de tot felul.
Table de fier, negre plimbate, galvanisate şi de zinc. j — ©ţel turnat englez şi Bessemer. —
ATELIER
de reparaţie de ori ce fel de marine
81
FABRICA
do objecte de fler şi alamă pentru construcţiunî de case.
-37
COMPANIA GENERALĂ
DE
Conducte de apă din Liege
SUCURSALA ROMÂNIEI
BIUROURILE şi MAGASINURILE SITUATE STRADA BREZOIANU, 37
Au fost transferate Calea Ctrl vi (ei 32, Bucnrescl
Singurul antreprenor al branşamentelor particulare din Bucuresci
Antreprenor al distribuţiunilor de apă pentru R.-SaRAT şi SINAIA
Execută tot felul de lucrări de distribuiri de apă pentru administraţii şi particulari
FÂNTĂNt, LAVABOURI, WATER-CLOSETE, TOUT-A-L’tiGOUT, BĂI, APOălETRE Mare depou de tubnrî şl aparate pentru acest gen de lucrări
Afacerile sunt tratate direct în Biurourile noastre sau prin intermediarul nostru autorisat D-nul LANDAU, sub reserva aprobărel Directorului.
Inginerul, Director al Lucrărilor
L. BONN KT.
27________ 50-43
SOBE CALORIFERE BELG IA NE
Unica specialitate in felul lor
Prin excelenta lor venlilaţiu-ne aft devenit sistemul cel mal liigienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldăres-cu, dr. Varlam, etc.
Aii fost premiate la toate ex-poziţiunile internaţionale, precum şi la cea diu Auvers şi Chicago cu medalie de aur.
Consunând puţin material au un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare.
Vlnzarea sobelor se face cu condiţiune ca in cazul cind nu • vor funcţiona bine să se primească înapoi.
Singurul depozit pentru Ro-iuînia al casei Dequenne & Comp. din Bruxelles şi Paris
[Mai'cns Eittmann S-sor I Wappner
61, CALEA VKTvKIEl, Ol. (Vis-ft-vls de Episcopie)
La vechiul magazin de Lămpi se află :
Maşine de bucătărie, Băî, Closete, (sistem tout a l’egout)
4 fi,.	P.

36—5
ATELIER DE LACATUŞERIE
şi pentru
— (JOAS TJIUCTM UI¥U	FIUH —
I. IIAUG
— Strada Itsvor, No. HO Bucuresci —
efectuiază tot felul de lucrări de fier pentru Binale, precum: Grilage, Porţi, Balcoane, TJşI Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, etc.
speiulitate florărie, «ere, gradine ne earnă, pavilioane in fier etc. ele,
Primesc comande nentru Provincie:
— jFireturi Moderate —
100-86
Bucuresci.—Tipografia «Epoca».—Strada Clemenţei- No. 3.
www.dacoromanica.ro