SERIA II.—ANUL II, No. 259. Ediţia a treia VINERI, 20 SEPTEMBRE 189G. NUMĂRUL 10 BANI A BOSAMESTELE ncep In 1 şi 15 ale fle-cărelluni şi se plătesc tot-d’tt-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In iudefe şi gtreinătcUe prin mandate poştale Un an tn ţari 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > » 25 » rel luni ... 8 • » » 13 » Un numftr In streinătate 30 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 NUMaRUL 10 BANI ANIJNCIIJBII.E In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct In admintetrafie şi la toate otieiile de publicitate Anunciurl la pag. IV.0.30 b. linii » » » III .... . 2.— lei i » » » n .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul| Ua anmir rechlfi 80 bani ADMINISTRAŢIA — No. 8STRADA CLEMENŢEI-No. 8. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARACU CELE DIN URMÂ TELEGRAME ŞI ŞTIRI ALE ZILEI 0 CHESTIUNE DE ORDINE Ziarele colectiviste, nu mat departe de cit acum patru zile, tratau de fantazistă explicaţia pe care cel întâi am dal’o asupra chemării Itrusce a colectivităţii la guvernul ţârei. Această chemare, ziceam not, a fâcul’o M. S. Regele în vederea unei înalte necesitaţi de Stat de care era legată strîns vizita M. S. Împăratului Austro-Ungarieî. In aceasta combinaţie de politică exterioară, colectiviştii revoluţionari, gălăgioşi şt scandalagii, au fosl trataţi după cum merita. Li s’a aruncat în gurile lor lacome pitica guvernului, pentru ca înghiţind-o si potolindu-şl foamea si se gudure, în loc să latre şi să urle. Ceea-ce not, rezemaţi pe probe indiscutabile, am spus imediat ce vizita M. S. împăratului vecin a devenit o ştire oficială; aslă-zl ga zetele germane şi maghiare o spun dînd chiar detalii inedite. Ziarul Alkotmânij din Buda-Pesta este categoric şi preţios în această privinţă. După această gazetă, al cărei in-terview cu un personagiu politic l-am reprodus în coloanele noastre, una din piedicile vizitei imperiale la noi era şi agitaţia ce se făcuse In Romînia de către opoziţie în chestia naţională. M. S. Regele a căutat cum a putut mal bine să înlăture această piedică şi fiind că cu colectiviştii nu poţi nici vorbi politică, nici invoca raţiune de Stat, dacă nu le dai prealabil ceva în palmă, nevoe a fost ca să li se dea guvernul pentru ca din lupi flămînzl să se transforme în mieluşel blînzl ! Nu este aşa, că lucrul e ruşinos de tot ? Ceea ce e cu desăvârşire dezgustător la aceşti oameni, este că ti inşii în loc să fie ruşinaţi de motivele pentru cari li s’a dat puterea, din contră, îşi fac un titlu de laudă, ba chiar consideră acest e-veniinent ca unul din cele mal glorioase ! Colectiviştii recunosc cu plăcere că vizita M. S. împăratului era cu neputinţă dacă Regele i-ar li lăsat în opoziţie. El declară fără slială că dacă puternicul Monarch vecin ar (i venit în ţară sub guvernul conservator, dînşil ar li făcut scandal, rupînd drapelele austriace şi cele maghiare. Scurt şi cuprinzător!... Din acestea se vede cît de tocit este simţul, nu naţional, dar chiar cel moral la aceşti oameni. Colectivistul nu se ruşinează a mărturisi că este fără scrupul, curată canalie, cînd e vorba de a ajunge la putere. Pentru dînsul starea de opoziţie este starea de banditism’a făcătorilor de rele. In opoziţie nu există pentru colectivist legi, ţară, responsabilitate, cuviinţă internaţionala sau chestie de politică exterioară. Este banditul politic în plină 1-berlate, slobod de orl-ce piedici sociale sau politice, liber de orl-ce legături si de consideraţii chiar e-lementare. Un bandit din Corsica sau din Sicilia nu este mal sâlba-lec în machiurile şi pădurile ines-tricabile de acolo, cum este un colectivist pe stradele Rucureştiulul când e în opoziţie. Si trebue să mărturisim că aces- • le moravuri de bandiţi politici le-au reuşit piuă acum. Reputaţia lor detestabila le serveşte să ajungă din cînd în cînd la guvern. Lumea săturată de a vedea necontenite scandaluri pe stradă, întovărăşite de dezgustătoare mascarade, sfîrşeşle prin ale da ceea- ce cer, numai ca strada să devină accesibilă pentru oneştii si paclni-cil cetăţeni. Chiar Regele nu poate face alini intere ca să scape de aceşti ca-labrezl cari împiedecă circulaţia pe strade şi tulbură liniştea publică, decît chemîndu-I la buget şi lăsîn-du-l să se ospăteze. Toate aceste sunt adevărate. De cît, o chestiune se impune: Ţara suferi-va să dea cîslig de cauză în ultimul moment, acestei procedări de banditism politic, care constitue unicul mijloc de luptă al colectivi ţaţei? Regele se va lăsa oare şi în viilor ca să fie victima unul partid care cere puterea aproape cu mina armată ? Tolera-vom noi cu toţii ca ceea ce jandarmeria italiană şi franceză în Sicilia şi Corsica caută a stârpi, noi prin o pasivitate prea lungă să recunoaştem ca permis la o bandă numai pentru că se intitulează partid politic? De sigur că nu. Să ştie de pe acum colectiviştii că la timpul oportun vom lua măsuri legale contra acestor moravuri. In Europa s’nîi luat şi se iaQ severe dispoziţii contra turburătorilor ordine! sociale şi chiar celei politice. Pentru ce numai noi am tolera o specie tot aşa de periculoasă ca ceaanarhistâ, numai pentru cuvântul că anarhiştii noştri nu atentează tot d’auna la viaţa şi averea particulară, ci, mult mal deştepţi, dînşil ah în vedere averea publică şi viaţa ţărel ? Eată o chestie la care trebue gîndit. M Â N C Ă R IM E In loc să fie foarte rezervat şi să mulţăraească Iul Dumnezeii c’a avut a-face cu oameni ciopliţi, aşa in cit vizita împărătească s’a putut scurge în linişte şi fără ca să şe producă nici o notă discordantă, guvernul scoate coarne. Augustul Oaspe era Încă în ţară, găzduit in Castelul Peleşulul, şi guvernul deja îşi pierduse bunul cumpăt. Organul săli oficios, Voinţa Naţională, şl-a permis chiar în numărul de a-seară să ne dea lecţiunl pentru viilor. Ne-ar fi mîlinit peste măsură laudele guvernului şi ne-ar fi silit să-I spunem lucruri cari l’ar fi usturat; dar nici lecţiunile ce-şl permite să ne dea nu le putem primi. E o neobrăzare fără seamăn ca presa guvernamentală să ne dea lecţiunl. Presa liberală are să ia lecţiunl de la noi, precum partidul liberal e dator să înveţe minte şi omenie de la partidul conservator. Precedentul bun a fost creat nu de zvinturaţil liberali cuminţiţi de nevoie prin faptul că se află la putere, nu de zavragiii cari n’aO spus prostii fiind-că le era gura astupată cu ciolanul budge-tar — precedentul cel bun a fost creat de partidul conservator şi de presa lui. Şi înseamnă a vroi să răstornl ordinea firească a lucrurilor, cînd elevul rău pretinde să dea lecţiunl dascălului. Desăvîrşila lipsă de bun simţ şi de tact a guvernului şi a presei sale, în aceaslă împrejurare, e agravată prin faptul că presa guvernamentală n’a a-vut puterea să-sl stăpinească năravurile măcar piuă la ieşirea Augustului Oaspe din Ţară. Noi am avut şi avem de spus foarte multe şi foarte grave lucruri; am avut şi avem serioase critici şi acuzări de făcut — şij cu toate astea am tăcut, ne-am stăpinit necazul pfnă după plecarea împăratului. Guvernul avea o prostie de spus şi-I ardea pe suflet, căci nu s’a pulul xtă-plni. Trei zile n’a fost scărpinat guvernul liberal şi-l mănîncă rău spinarea. IMPRESIUNI UNGUREŞTI ICominiii la PorţlIe-de-Fer. Demon Miraţii Hlrăliicltc. Amărăciune şi ameninţări.—-„Răbdare! Ităl»-’ dare !“. Toii acel cari aii asistai la serbările Porţilor de fer, străini şi Romi ni, au fost adine impresionaţi de faptul că elementul rominesc a arul un rol co-vîrşitor în aceste serbări şi i-a dat o splendoare extra-ordinară. Malul unguresc, ca şi cel sîrbesc al Dunării, erau ocupate în cea mai mare parte de Romînl. împrejurarea aceasta- foarte naturală, de oare-ce poporaţiunea în acele locuri e aproape exclusiv romînească precum şi înşiruirea trupelor noastre pe mal la Qura-Văiel, aii produs asupra presei maghiare o impresiune din cele mal puternice. Credem interesant să reogUndim'aci fie şi în rezumai— aceaslă impresiune Itomîiiia la l*»rţile-ile-Fci* Magyar Hirlap relevînd în prim-arti col strălucitele serbări de la Porţile de Fer precum şi importanţa lor, observă urmăfoarele : « I)ar cine e de vină, că voi n'avem serbări de bucurie, fără vr'o amărăciune. S’a cam ignorat că inaugurarea trebuia să fie o serbare ungu rească şi caracterul ei unguresc nu s'a manifestat nici măcar în aparenţă. Cu alîl mai mult ne-a surprins aceasta, că din partea romînilor s’a făcut totul, ca reprezentanţii puterilor europene să remarce prezenţa lor. O armată întreagă s’a înşirat de-a lungul malului romîn al Dunării ; stindar dele romîne aii fost arborate pretutindeni (stindarde ungureşti foarte puţine). Programul serbărilor de inaugurare a fost aproape compromis prin această demonstraţie amicală. Şi totuşi Porţile de Fier au fost tăiate de noi, iar nu de romîni». Demonstraţii strălucite Apoi în darea de seamă a serbărilor, Magyar Hirlap spune următoarele : «Iniîlnirea celor trei regi s’a transformat într’o mare serbare a păcii, în care rolul principal, spre marele nostru regret. Va avut Romînia. Regele Romîniei nu numai că a venit cu o suită mare şi strălucită, dar malul romîn al Dunării de la hotar şi pînă la comuna Gura Văiei, a fost teatrul unor strălucite serbări militare. In o-noarea vaporului regal în care se aflau cel trei regi cu suitele şi miniştrii, afi stat de gardă la hotar 13 batalioane de infanterie, garda regală romînă (?), artileria şi cavaleria. Şi cînd a trecut vaporul regal şi cele-l'alte vapoare, armata romînă le-a primit cu entusiaste strigăte de ura, cu imnul austriac şi cu bubuitul tunurilor. De pe bordul flotilei romîne şi al vapoarelor romîne mii de oameni îşi agitau batistele, iar sus în păduri şi pe munţi mii de ţărani şi ţărance romîne au închinat drapelele romîne ce le aveau în mină. Şi această domonstraţie a fost cu atU mal impozantă, cu alîl mal surprinzătoare, cu cît nu fusese anunţată de mal nainte. «Această pompă mare a pus mai mult în evidenţă starea de părăsire a malului sîrbesc. Acest mal a prezintat în adevăr un aspect trist cu cele cîte-ca stindarde sîrbeştl ce s’au zărit, pe ici pe colo. Dar mult mai trist a fost rolul Ungariei, căci prin nimic ea nu şi-a afirmat marea lucrare pe care a desă-vîrşit-o». Amărăciune si ameninţări Budapesti Hirlap, cel mal răspîndit ziar unguresc, organ al contelui Appo-nyi, după ce constată excelenta impresie produsă de trupele romîne înşirate pe malul Dunărei, spune : Profundă tristeţă ne cuprinde iu faţa pompei şi a strălucirei desfăşurate la Porţi le-de Fier. Atu crezut, am fost îndreptăţiţi a spera, că inaugurarea va fi coroana serbărilor mile- . nare; dar totul s’a văzul acolo, numai Ungaria milenară nu. N’a fost acolo măcar Ungaria modernă, nici regele Ungariei, nici culorile Ungariei, ci mimai Monarchul Austro-Ungarieî şi culorile monarchieî. «La ce să ne aşteptăm acum după toate acestea de la vizita din Bucureşti ? Politică europeană ? Alăturarea Romîniei la Tripla Alianţă ? Nu vom micşora valoarea acestui lucru, dar acea presiune morală, acea amărăciune, acea sugrumare nemiloasă a aspira (iun lor, a mUulriel şi a sentimentelor noastre inimile ungureşti, deşlănţueşle sentimentele, le lasă fără stapîn şi le alungă după un scop — unde? De sigur nu intre paragrafele pactului nostru eu Austria. "KăbdarC ! Ităbdarc! «Am pricit cu invidie puterea răpitoare a tînărulut regat romîn naţional. S'a prezintat în mod impozant la hotar; însufleţirea şi mîndria naţională aii făcut să ’i fit fie stindardele şi aceeaşi însufleţire a dat aripi salutului ei. Acolo expansiunea, credinţa şi aspiraţia sgomoloasă a junelui ; iar la oamenii noştri ramolisment, o prudenţă îngrozitoare şi o oare care abdicare la viaţă ; pe oamenii noştri i-a tîrît monarcliia, cum un remorcher Urăşte şlepurile. «Dacă Apponyi, care a fost acolo, n a jurat de cel puţin şeapte ori, că preferă a muri ca un pustnic, de cît să se închine spiritului ce s'a manifestat la Porţile de Fier, — alunei el n’are sînge în vinele sale. «Ce să facem cu romînil noştri, cînd not n'avem curaj să ne afirmăm ! AtU de mult s'a anihilat stalul naţional maghiar acolo ! De o nevoie infamă suntem siliţi să îndurăm aceasta, dar ne stringem pumnii, ne muşcăm buzele şi zieeiu : Răbdare! Ităb dare! «Regele nostru nici nu bănueşle, că o amărăciune turbată sfîşie mii şi mii de inimi credincioase ungureşti şi dacă ar vedea cum înfăşurăm sărmanul nostru tricolor, scăldîndu l în lacrăml, acum la sfîrşitul serbărilor milenare, —toi nu ne-ar înţelege». CRONICA Pavlaclie la Paradie Faptul că guvernul, în justa lui apreciere asupra calităţilor d-lulPaul Slătescu, a pus pe prefectul poliţiei, cu prilejul serbărilor pentru primirea Împărat ului Franlz Iosef, sul) ordi nele lui Ianeu Cămilă, a enervat Intr’alîta pe fratele lui Evghenie în cît, poate fără voia sa a avut cîte un rol de căpetenie în mal ţoale neorînduelile din ceie din urmă două zile. Aşa, trecînd alaltă-erl pe calea Victoriei, Pa-vlaelie se împiedică, din nebăgare de seamă, de un copilaş pe care o femeie îl ducea de mină. Şi erezînd că acestei fiinţe nevinovate îşi datoreşte poziţia de subaltern al lui Niţă Berechet, prefectul poliţiei apucă copilul de ceafă şi, cu o violenţa care amintea pe a d-lul Leo-nida Sterie dintr’o vreme, îl aruncă în mijlocul stradel. Publicul, liuidueşle pe Pavlaclie. şi fără intervenţia Iul Niţă Slerie, comisar extraordinar, cine ştie dacă palmele de Ia Tulcea nu ’şl găseai) perechea la Bucureşti. Trece numai un sfert de ceas şi Pavlacbe cade în altă petrecere. Ajuns în dreptul Palatului regal, prefectul de poliţie zăreşte pe un ziarist care ’şl fuma ţigara, şi bănuind că ziaristul s'a alins de hekleroisul său, îl somează să lepede ţigara şi să se urce pe trotuar. Dialogul ce a urmat între confratele nostru şi amploiatul Iul Toboc a făcutpe Cămilă, emulul prefectului, sa esclarne: — Tot omul, nenişorule, are dreptul să spue prostii cile o dată, secătura asia de poliţaiu prea abusează de dreptul acesta! Respins cu perderl şi d’aei, Pavlaclie pleacă plouat. In drum inlilneşle un biol cline rătăcii din intimplare în careul din faţa Palatului şi lulndu-1 drept autorul mizeriilor sale, ii dă cu cravaşa cîte-va dovezi de incontestabila sa autoritate. Clinele protestează, publicul lniiduieşte şi ridiculul prefect se retrage cu coada intre pi-rioare. La ciţl-va paşi mal departe se zăreşte Irăsura ministrului de justiţie. Pavlacbe, umilii de rezultatul altercaţiei ce avusese cu dinele, încearcă să recapete autoritatea perdulă şi, în acelaşi timp, să umilească la rîndul săli pe Cămilă. Drept aceea cheamă pe un om din public şi, în gura mare ca să poală fi auzit de către cel din prejur, îl zise : — Vezi pe ministru ăla cu barbă galbenă ? Ala e nenea. Apoi, ţanţoş, sfidează pe Cămilă, care la rindul lui, reflectează, tot în gura mare, către Berechet: — Asta e singurul lui noroc; dacă n’ar fi nen-so ministru, el ar fi cel mult suh-comisar. Din succes în succes, Pavlacbe al lui nenea ajunge la Dara de Nord. Aci pentru a se lua bine cu ziarişti, face eîle-va prostii inutile, ceea-ce inspiră unul confrate următoarea reflecţie : — Tocmai acum pricep eu pentru ce de ci-lă-va vreme cuvlntul «prost» a devenit sinonim cu acola de «prefect al poliţiei!» Intr'un cuvânt, ca să pricepeţi cil do puţin a nedreptăţii guvernul pe d. Paul Slătescu cînd -a pus la ordinele lui Cămilă, e destul să vă spun că prefectul poliţiei a fost foarte surprins iz! dimineaţă cînd a aflai că împăratul Franlz Iosef a plecai deja din Bucureşti. Ha«ln I, V. S 0 C E C 0 Ion V. Socecfi, un fruntaş al co’iner-ciuluî Bucureştean, a încetat din viată erî, la ora I şi 30 din zi, în urma unei boale de inimă de care suferea de mal mult timp. Această ştire a impresionat dureros toată piaţa şi întreg comerciul, precum şi numeroşii săi amici şi cunoscuţi aii fost surprinşi de aceaslă jalnică veste. I. V. Socecfi e originar din Transilvania, născut la 1830, dintr’o familie săracă, şi-a consacrat toată activitatea sa, pînă în ultimul moment al vieţel sale, unei munci cinstite. După ce a lucrat cîţl-va ani la casa loanid şi a agonisit un mic capital, a fondat la 1854 împreună cu un asociat cunoscuta sa casă din Bucureşti. După 2 ani Socecfi rămase singurul conducător al afacerilor sale şi casa sa dobîndi, în scurt timp, o reputaţiune meritată, creîndu-şl una din cele mal strălucite situaţiunl în comerciu, ţ rin o-norabilitatea afacerilor, Mal tîrzifl I. V. Socecu îşi asociă la muncă 2 din fiii săi, Jean şi Victor, pentru cari bătrînul a fost un stimulent de muncă şi o pildă de cinste. Foarte iubit de toţi cîţt l’au cunoscut, I. V.Soceeu îşi atrase dragostea şi simpatia întregului comerciu care, în 2 rîn-durl, îl onoră cu mandatul de preşedinte al Camerei de comerciu din Bucureşti. Harnic, muncitor, cinstit, I. V. Socecu a lucrat toată viaţa sa cu o rlvnă care uimea pe mulţi. Caracter blind, afabil, şi cu o figură simpatică, 1. V. Socecu ’şl făcuse numai prieteni şi lasă în urma lui numai regrete. Moartea l'a răpit, făr’ de vreme, din sînul unei familii nemîngîiate şi din mijlocul prietenilor dureros încercaţi, în al (Hi-lea an al vîrstel sale. Inmormîntarea rămăşiţelor sale pă-mînteştl se va face azi, la ora 2 p, m. Fie-Î ţâţâna uşoară. NUVELA CINCI PARALE E grozav, dar e aşa Zece zile de chef şi de chiolhane; zece nopţi de viaţă, de plimbări la şosea şi de sărutări nebune ; zece zile şi zece nopţi, în cari Dalbele, cu sau fără [guler, se goleai! pe întrecute ; în cari braţele ailtor îngeri căzuţi te-aă încins de dragul sunătorului argint. Şi acuma... cinci parale ! Două zile pe cinci parale ! Pricepeţi voi situaţia asta grozavă ? Voi, cari.... cari.... cari.... Să te culci vesel şi să te scoli trist; să sfîrşeştl o zi de viaţă şi să începi una de amar, cu cinci parale în buzunar. O, zel ! O, deşertăciune omenească ! O, nestatornicie şi nimicnicie a hunei aceştia ! O ! de ce peniţa aceasta nu ’I de foc ! De ce nu picură sctntel In Ioc de cerneală ! De ce pata asta, care pică aci, nu e o mare de flăcări In care să moifl... ...Adică lasă ! E mal bine cum e, căci alt-fel im-ar arde şi bucăţica asta de hîr-tie !... Dar clnd te gtndeştl cită dulceaţă are amărăciunea berel ! Cînd te gfndeşll dl sunt de mol şi de dulci buzele Emiliei, ale Ninel şi ale Soliei !... Şi cînd te glndeşlî că erî am văzut pe Mimiţu, că ociiil el sunt mat frumoşi de cil orl-ce pe lume, şi că ghetele mele nu mă iartă să bat caldarîmul de pe strada.... iiind-că pe acolo stă domnişoara visurilor inele. Şi netuns, şi ne ras, pirlit să ’I pltngl de milă! Şi mal ales, numai cu cinci parale Iii buzunar. 2 EPOCA Toate glodurile astea pline de răzvrătire ‘ml vin acum ctnd m’a izbit un dor grozav de Mimiţa, şi o foame şi mal grozavă... Cu toate astea, suflet de poet, mă gin-desc mal puţin Ia mtucarea prozaică de cit la ochii îngerului meu, şi nu ştiu cum să fac şi cum să dreg ca să 'I spun că i-nima mea se consumă in iubire, ca Intr’o tigae cu jăratec. Ce să fac ? Şi cu cinci parale tot nemincat sunt eil! Mal bine să 'ml cumpăr un plic şi o coală dc hirtie, să ’l scriu Mimiţel, să T destăinuiesc lot focul ascuns în inima mea, tot oceanul de pasiune în care s’a înecat sutletul med, de eînd a văzut pe d-şoara Mimiţa Kilipocescu. Şi am pornit spre librărie. l’e drum era mal-mal, să ’ml schimb socoteala. Văzusem nişte covrigi atit de simpatici ! Şi nişte franzele de un «parfum mal plăcut ca toate opoponazurile din lume. Ori să iatt prune ? E uumal 10 hani chi-logramul. De cinci, îmi dă o jumătate; e mai mult ca 2 covrigi, dar cum sunt ne-mtncat te pomeneşti că dafi peste niscai friguri... Şi cum e vorba! frigurile sunt hrănitoare... aşa că... dar mal bine nu !..lasă!.. In tîrg alte ispite... Da un jurnal de 5 bani în toată ţara, cupriuzînd un articol toni-truant, care avea menirea să zdruncine sistemul lumii; ba niscai-va reviste vechi scoase iu vlnzare pe ciucl parale ; ha, nici eu nu mal ştiu ce. In sfirşit, cu chiu eu val, ajung la librărie. Doamne şi ce librăreasă frumoasă! Cind auzi de un plic şi o coala de hirtie, se uită Ia mine aşa viclean, clipi niţel din stingul, şi scoase o cutie de plicuri frumoase de tot, cu zugrăviturl şi poteiell, că ţi-era mal mare dragul să te uiţi le ele... — A! nu de-astea ! Simplu de tot; vreail Să scriu pentru o afacere. Librăreasa işl închise marfa cea frumoasă şi scoase o altă cutie de plicuri albe, dar de hirtie velină, sau de ce o fi fost, că era fină. — Numai ze... — O ! prea e mult pentru «el»... nu merită asemenea scrisoare, întrerupsei eu. Un plic simplu de tot; scriu unul... unul om de la ţară. Mal îmi scoase librăreasa atunci altă cutie şi, îu sfirşit, auziitt: — Numai cinci bani!.. — De asta nu ’I nimic, dai' nu vream să stric orzu pe gişte, ziseitt ett cu mîudrie, băgind mina în buzunarul drept al vestei unde credeam că am pus banul. Dar se vede că greşii adresa; căutaiu în cel’alt din stingă, apoi în cel de sus, pe urmă în tr’ale hainei, ale pantalonilor şi apoi iar in cel din dreapta al vestei. Ştiam că acolo l-am pus. Treimea să se fi ascuns pe unde va, dar... o! deznădejde năprasnică, o! agonie fără de hotare!.. Degetul îmi eşise din buzunar afară prin căptuşeala descusută... Ah ! se poate o situaţie mal grozavă ! O durere mal amară !... Dacă s’ar fi prăbuşit bolta cerului pe mine, ’l aş fi zis mersi ! Librăreasa aştepta, aştepta mereu, piro-nindu-ină cu ocini el căprui şi miraţi, cari mă băgatt ’n toate infernurile lui Dante. — Am uitat pormoneul acasă !... dacă nul ’oi fi pierdut, ziseiă ett cu glas stins... — A! nu-I nimica, Domnule!... Un plic nul treabă mare... poftiţi de ’l luaţi şi cînd veniţi altă dată, poate mal tîrguiţl ceva... Nu ! nu vreau ! vifl numai de cit! Şi o ştersel pe uşă mal repede ca un lup scăpat dintr’o cursă... Care va să zică am rămas singur, fără iubită, şi fără cinci parale !... M’al părăsit şi tu, copil pribeag al tarapanalei ! M’al lăsat lefter !... Acasă m’am trîntit pe pat, după ce am băut două pahare de apă, şi pe urmă am plins... Am plins soarta mea, soarta omenirii, soarta sărmanului cinci parale !... Cine ştie pe mina cui o fi intrat el ; cine ştie în ce tijghea o fi fost azvîrlit!... Era atît de bine în buzunarul meu şi ar fi fost şi mal bine in miinele mol ale librăresel, supt privirile el iubitoare şi blajine... Cînd mi s’a mal potolit pojarul, ’ml-a venit în minte Mimiţa, cu pieptul el tare, cu ochii el arzători, cu buzele el înseto-şate... Nu mă las! Trebue sâ’I scriu! Dar pe ce? După multe scormonell printre hirţoagele mele, rup o foae dintr’uu caet, şi ’l scriu, ÎI seritt în versuri aşa cum inima mea a crezut de cuviinţă să ’i scrie şi sâ’şl des-tăinuiască amarul care o eovlrşea: Iubita mea. aş vrea să'ţt scriu, Un bileţel trandafiriu, Cu porumbel in colţ. cu (lori, Cu îngeraşi surizătorl. .Şi-aş vrea să ’ţl fac vre-un cadou... Mul ştiu eă ce? Vr'un inel uofi, De aur, şi cu nestimate. Cum ati frumoasele bogate. Dar vezi tu : aslă-zl... ba şi erl, Şi nu mal ştiti de cile seri, Mi-e punga tristă şi uşoară, Căci u’am măcar o para chioară. Şi lot vislnd la ochii tăi, De foame m'aft tăiat văpăi... O foae rup diutr'un caet, Şi ’ţl scria... că dacă n’ain bănet, Am inimă din berechet». Dar ’ţl-aî găsit! Ştie mocanul ce-I şofra-nul! Mimiţa a găsit* că poezia mea nu face nici trei parale—(Să fi făcut cinci, barem, ’f-o vindeam). Pe urmă, a zis că să las fetele In pace, dacă nu sunt vrednic nici să scriu cel puţin pe o litri ie mal curată. Care va să zică tot băiat fără de noroc sînt ett! Nici prieteni, nici iubită şi nici măcar un cinci parale!... Ce e lumea noastră, dragii mei cititori !.. Al» ii. INFORMAŢII Aseară, la 10 ore, M. S. împăratul Frantz Iosef a părăsit Sinaia pentru a se întoarce, prin Predeal, la Budapesta. M. S. Regele, A. S. R Principele Ferdinand, miniştrii şi corpul diplomatic au petrecut pe M. S. împăratul pină la Predeal, unde cel dom Suverani ’şi-au luat rămas bun în chipul cel mal cordial. împăratul Frantz Iosef a plecat la Budapesta, unde va sta pină la 8 (20) Octombrie. M. Sa împăratul Frantz Iosef a conferit M. Sale Reginei crucea ordinului Pro litteris et artibus. M. Sa Regele a conferit contelui Badeni, prim-ministru al Austriei, marele cordon al Stelei Ro-mîniel. In sfirşit consiliul comunal al Capitalei a fost convocat pentru seara de 20 curent. Astă-df, la ora 1 V* p. m., a încetat subit din viaţa cunoscutul fruntaş comerciant din Capitală I. V. Socec. Regretatul suferea de inimă. Condoleanţele noastre întristatei familii. Toastul HI. S. Regelui Iată textul toastului ridicat de M. S. Regele la prînzul de gală care s’a dat Luni la Palatul Regal din Bucureşti: «Majestatea Voastră va binevoi a-mi permite să-l exprim profunda noastră recunoştinţă pentru Augusta vizită ce a bine-voit să ne facă. Entuziasmul cu care Capitala Romîniet a primit pe Majestatea Voastră găseşte un ră- sunet unanim in ţara întreagă, care e mindră de amiciţia cu care Majestatea Voastră o onorează. Prezenţa Majestăţii Voastre printre noi este o adevărată sărbătoare naţională şi înalţă, într’un mod strălucit, valoarea ce Majestatea Voastră atribue tînăruluî regat din partea de jos a Dunărei care priveşte cu încredere în viitor, graţie excelentelor raporturi stabilite între Statele noastre. Salutăm dar vizita Majestăţii Voastre ca un eveniment de cea maî mare importanţă şi ne rugăm din toată inima ca prove-dinţa să acorde Majestăţii Voastre o îndelungată şi pacinicâ domnie, nu numai pentru fericirea puternicului său imperiu, dar şi pentru noi cari avem pentru Majestatea Voastră cea maî profundă veneraţiune şi admirăm înalta-1 înţelepciune. Uniţi în aceste sentimente cu poporul meu, ridic paharul în sănătatea Majestăţii Voastre şi a împărătesei. Trăiască Majestatea sa împăratul Austriei şi Regele Ungariei Belferul Poiii continuă să refuze a permuta la laşi pe profesorul Atanasiu, a căruia nevastă este institutoare în acel oraş. La liceul internat de acolo a numit pe d. Vasile Buţureanu, iar la liceul externat, în locul suplinit pînâ acum de d. Atanasiu, pe d. Cornelii! Şumuleanu. Totuşi, belferul a făgăduit d-lul Balet, directorul liceului internat care a cerut printr’un raport permutarea d-lul Atanasiu, că îl va aduce în Iaşi, peste 7 sau 8 luni însă. Cap de spiţer şi pace ! Iu darea de seamă pe care o face Neiles Wiener Tagblatt despre sosirea M. S. Regelui Carol I la Orşova, se găseşte relatat un mic incident caracteristic pentru opiniimea ce are împăratul Frantz Iosef despre educaţiunea magnaţilor maghiari. Reproducem textual, după ziarul vie-nez, pasagiul în cestiune. «Cînd se apropiă trenul regal romin, «se remarcă următorul incident: Impă-«râtul observă pe cîţlva magnaţi unguri «fumînd. Atunci chemă pe baronul Dan(IV «şi ’I zise în ungureşte : «Spune pentru «D-zeu ! acelor domni că nu se fumează «cind soseşte un rege.» Apoi intoreîn-«du-se către miniştrii Goluchowski şi «Badeni, adăogă în nemţeşte : «tot mereu «trebue să le fac educaţie!» Faptul e narat in numărul din 17(211) Septembre curent. * * * Ziarul unguresc din Cluj Ellenzek povesteşte şi el acest incident. împăratul, indignat, i-a oprit pe magnaţi prin cuvinte foarte aspre pe cari l’a însărcinat pe baronul Ban (IV să li le transmită. Ziarul Clujan spune că, după părerea unora, ofensa era premeditată din partea magnaţilor maghiari. I>. Alglave la noî A sosit în Capitală d. Etnii Alglave, savantul profesor de Finanţe de la Facultatea de Drept din Paris. D-sa vine din Odesa, după ce a vizitat întreaga regiune a Rusiei, unde de curînd s'a pus în aplicare monopolul alcoolului după sistemul propus de d-sa. Eruditul profesor a vizitat mal Inllitt regiunea unde monopolul funcţionează de un an, cuprizind mal multe provincii cu o] populaţie de 10 milioane de locuitori şi pe o întindere egală cu teritoriile Franţei şi Italiei Împreună. In urma a vizitat regiunea unde monopolul e de curtud introdus, cu-prizîud 11 provincii vecine cu Itominia şi cu Austria, cu o populaţie de 21 milioane locuitori. D-sa a lost însoţit de douî înalţi funcţionari ruşi, unul de la Ministerul Finanţelor cel-Talt de la al Agriculturel. D. Alglave este bine cunoscut lumel politice din Europa şi de la noi. De 15 ani duce o campanie foarte activă pentru introducerea monopolului alcoolului, nu numai ca măsură fiscală, dar mal cu seamă ca mijloc higienic destinat a împiedeca mersul crescîud al alcdolismulul. D-sa a întreprins această campanie în Elveţia, în Germania unde a fost chemat de Bismark, atunci cancelar, şi acum 2 ani în Austro-Ungaria, unde în urma studiilor sale ambele guverne aii propus Camerilor un proect de lege pentru înfiinţarea monopolului. In Franţa, după campania continuă condusă de neobositul savant, Camera a votat acum un an în principiu monopolul, şi acum 2 luni majoritatea consiliilor generale s’att pronunţat în favoarea acestei reforme. Nu ne îndoim că d. Alglave, care vine la noi pentru studiul ţârei noastre, va fi foarte bine primit. Foştii săi elevi vor căuta de sigur ca să-şi arate recunoştinţa către savantul şi iubitul lor profesor, înlesnindu-I studiul ce întreprinde. Serbările Societăţii Presei, cari urmau să mal aibă loc şi Duminecă 15 curent, din causa timpului nefavorabil s’att a-mînat pentru Sîmbătă 21 şi Duminecă 22 Septembre a. c. tot in grădina Casino, de lingă Ministerul de Interne. Biletele reţinute pentru Duminecă 15 sunt valabile pentru Duminecă 22 a. c. Sperăm că publicul, care ştie scopul lăudabil ce urmăreşte societatea Presei de a strînge un fond de ajutor şi pensiuni pentru membrii săi ziarişti, nu va li indiferent nici de data aceasta, mal ales că aceste serbări vor procura multă distracţie vizitatorilor, avind un caracter cu totul câmpenesc. Astă seară, orchestra de sub conducerea d-lul Peters, va da îu sala Bragadiru, în beneficiul el, un concert cu un program nott, şi pentru întlia oară se va cînta «Visul unul rezervist.» EDIŢIA * 3* (Serviciul Agenţiei Itomîne) Tanger, 18 Septemb. Englilera a obţinut de la Sultanul Marocului autorisaţia de a stabili în rada Tanger pontoane (bărci fără catarte) pentru deposite de cărbuni. Braemar, 18 Septemb. Ţarul şi Ţarina aii dejunat cu familia regală la Mar Lodge, unde att fost primiţi de principesa de Galles, de ducele şi ducesa de Fife. După amiazl, Majestăţile Lor s’att întors la Balmoral. Londra, 18 Septemb. Daily Chronicle zice că circulă ştirea că Ţarul şi lord Salisbury vor avea o a doua conferinţă lungă. Paris, 18 Septemb. Azi s’a semnat tratatul italo-tuuisiau Tratatul stabileşte pentru consulii şi supuşii Italieni în Tunis un regim ca acela asigurat consulilor străini şi naţionalilor lor iu diferitele ţări din Europa; acelaş lucru e şi pentru Tunisienil din Italia ale căror interese sunt representate prin agenţii diplomatici şi consulari francezi. SITUAŢIA IN TURCIA (Prin fir telegrafic) Atena, 18 Septembrie. O depeşă din Larisa anunţă că o bandă de 15 armeni s’a constituit pentru a intra in Macedonia.—S’att luat măsuri pentru a o împrăştia. Reclamaţiunile ministrului turcesc in privinţa armenilor sunt desminţite in mod oficios; totuşi se afirmă că guvernul a decis să expulzeze pe străinii cari ameninţă să lurbure relaţiunile a-micale ale ţflrel cu puterile vecine. Constantinopole, 18 Septem. Două torpiloare au plecai la Darda-nele. Guaernul ar avea de gind să ridice la 10 numărul torpiloarelor care staţionează în permanenţă in Darda-nele. Roma 18 Septembrie. Se află din sorginte sigură din Con-stanlinopole că situaţia politică s’a îmbunătăţit în Turcia. Cercurile conducătoare turceşti par hotărite să facă tot ce le e cu putinţă pentru a linişti pasiunile. După informaţiiml din sorginte turcească, comisiunea de sub preşidenţia lui Sakir-paşa, a pus pină acum în libertate 850 de armeni. Disolvarea Camereî Ungureşti — Prin fir telegrafic — Budapesta, 18 Septemb. Camera magnaţilor. Răspunzînd la o întrebare, D-nu Băntfy declară că Intr’ade-văr guvernul are de gînd să disolve Reichstagul, Răspunzînd la o interpelare în privinţa incidentelor ce s’aft produs cu ocasia ultimelor alegeri, ministrul de interne declară că va proceda în tot-d’a-una conform Iegel; el nu va face să iutervie forţa armată, de cît îu caşul cînd o va cere siguranţa individuală a alegerilor. Discuţia asupra acestei interpelări va continua într’o şedinţă viitoare. UN CALENDAR ILUSTRAT P E 1 H 1» 7 Zilele acestea va eşi de sub tipar Calendarul ilustrat al Billiotecei pentru toţi», care a apărut pentru Intîia oară anul trecut şi a avut un succes pe atât de mare pe atît de meritat. Pentru întîia oară la noi se tipăria un calendar care putea fi citit şi încă cu folos de cititorii de orî-ce vîrstă. Intr’adevăr, calendarul e cartea care slă merett pe masa fie-căruia,—cartea pe care pune niîna şi îşi aruncă ochii tînârul şi copilul, prin urmare un mijloc de răspîndire al binelui şi răului. Este deci de o mare importanţă ca o asemenea carte să fie bună, cinstită, dătătoare de învăţături, de lumină, în stare a forma caracterul şi gustul. D. Dumitru Ştăncescu, care conduce «Biblioteca pentru toţi», 1) în acest spirit şi care s'a văzut încurajat în încercarea sa ele zeci de mii de cititori, a căutat a face din ce îu ce mal bine ca alegere spre a’şl ajunge un scop frumos. Dar pe lîngă materia care anul acesta e şi mal aleasă şi mal fiueulă de cit anul trecut, mal sunt gravurile peste 20, executate admirabil în străinătate şi dînd pe lingă mal multe portrete ale scriitorilor noştri şi străini şi cîte-va reproduceri de tablouri celebre de liafae), etc. cari sunt adevărate giuvaerurl şi pentru această în- 1) Aproape 100 volume de 100—1#0 pagine a 30 bani volumul. W. STAADECKER Furnisorul M. S. REGELUI al fermelor model ale Statului şi ale şcoalelor de agricultură Efurnisorul domeniului Coroanei şi al agricultorilor fruntaşi din ţară PLUGURI Universale „SACK“ de oţel, ultima construcţiuno PLUGURI Polibrazdare „SACK" de oţel, construite după un nott sistem forte avan tagios semanatOre prin împrăştiere —de fer şi oţel— SEMĂNĂTOARE IN RENDURI Hack de oţel şi americane Havanii TRIOARE „M A Y E R“ de toate mărimile Vinturătoare No. 5 ORIGINALE CLAYTON construite din materialul cel mal ales Grape flexibile şi fixe — dc oţel — Petre de Moară ORIGINALE FRANŢUZEŞTI (din Laferte sl Jouarre Mori de fer „Riiston“ PIVE DE POSTAV Orî-ce fel de unelte şi maşinî agricole Expoziţie permanentă trada Smîrdan, 12, şi Bibescu-Vodă 9, ,M ( OK* DE UZINĂ 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domiciliu in saci. RRIUUETTE. CĂRBUNI DE PIATRA diu minele Petroşani si Cardif. COKS DE TOPIT. COKS DE FER ARIE. COKS MĂRUNT anume pentru sobe pa-ragine si belgiane. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. G REUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi eu detail de la .Brăila, Constanţa şi Bucureşti franco la orî-ce gară a căilor ferate romîne. DEPOSIT CENTRAL STRADA SFIMŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 (11(0/, mm rMOMIŞIACMM COMPAGNIE GENERALE DES CYCLES — PARIS — SOC. ANO. AC CAPITAL DE 3.000-000 FKANCB BICICLETELE Singurele absolut perfecte Ult imele modele sunt expuse tot-d’a-una în Deposilul Strada Doamnei 27 Bucureşti___________________________ ROCHE! FARMACIA Ştefan cel Mare situată în Iaşi piaţa Sf. Spiridon, este de închiriut chiar de pe acum satt şi de vin-zare. Pentru informaţiunl şi coudiţiunl a se adresa îu acea farmacie la d. G. Răngii, advocat. PITBLICAŢIlIîfE Pădurea după moşia Sinte.ştI, judeţul Ilfov, plasa Sabaru, proprietatea Azilului E-lena Oteteleşanu, pădure de pari, nuele şi lemne de foc, este de vlnzare prin licitai ţiune, care va avea loc la 15 Octombre 1896, la Doamna Irena Cînipineanu, Calea Victoriei No. 145, la orele 11 din zi. Iar condi, ţiunile se pot vedea în toate zilele lucrătoare, la cancelaria administraţiei, strada Minerva No. 22, de la 10—11 ore şi juni dimineaţa. D-NA D-R. SOPHIE SATINOVER Dentiştii pentru danie iţi copil Strada Umbrei 4 Con. 9-12 d. m. zi 2-5 p. m. D-torul ORESCU Specialist pentru boale de nas, gât şi urechi Ileîntorcîiidu-se din streinătate, reia eon-sultaţiunile de Ia’l'/i— 4 p. m. în toate zilele afară de Duminici. Strada Tunici 1«, Doctorul Gr. A. Ţaranu Specialist in boale venerice şi ale căilor urinare. Strada Itilnceî Naţionale colţ cu strada CuragheorghevicI de asupra lea-Irului Ilugo. Consultaţiunt delu 4'/» pină la 7. p. m : pentru www.dacoromanica.ro D»' STERiE N. CIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Doctor MIRON Azistent de clinică la spitalul Colţea BULEVARDUL CAROL, 74 Consnltaţiunî de la 1 — 4 p. iu- PROFESOARĂ la Academia din l’uris dă leeţiunl de franţuzeşte, conversaţie şi piano. Metodă specială peulru a învăţa cu mare facilitate şi in scurt timp. Curs de seară, de ambe sexe. pentru aceia cari sunt ocupaţi n timpul zilei. începerea lecţiunilor la 15 Oc-tombre; preţul 15 franci pe lună. _ Casa de Sănătate Institut din nott reorganisat 51, — Strada Teilor — 51 Dirigiată de dr. Şaabner Tuduri Căutarea boalelor interne şi chirurgicale, precum şi a tutulor boalelor nervoase şi chronice. Tratarea boalelor de piele, a boalelor de ochi, git, nas şi urechi, a boalelor de ficat şi rinichi. Operaţiuni.—Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu intrare separată pentru faceri, o moaşă cu diplomă locueşte in institut. Discreţiune.— Tratament special al syphihsulul şi a’ boule-lor uretro-genilale. Bolnavii se pot căuta cu orî-ce medic satt specialist. Preţurile moderate, pentru angajamente lunare se fac reduceri. Consultaţiunl In fie-care zi, pentru boaleie interne şi sypbilitice de la 10—12 p. m. Direcţiunea trimete de îndată după cerere noul prospect al Casei pe 18%. Schimb si viud citi» € F M F A R CUMPĂR CC HI PĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plăLind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voiţi prezsnta la domiciliul d-Ior cumpărători şi vinzătorl. BIJOUTERIE & HOROLOGERIE L.EOÎC WEISSHLUTIf Bucureşti, — strada Carol l,*No. 20 vis-a-vis de noul palat al Poştei Recomand onor. Public şi cunoscuţilor mei că magazinul mett tn tot-deauna e bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum : briliante, diamante, rubine, safire, smarande, perle, etc. Primeşte în schimb orî-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panţeij de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mul bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea Jor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice, lucrate in aur, argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint şi aramă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijutierie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. np 111117 A nr Moşia Elieeliioi din Ut VlilLfUlL Bobrogea, o oră jumătate de Constanţa, o oră de la gara Murfa-tlar; întindere 1500 hectare, pămînl arabil, calitate bună; plantaţii, vie, şi a carete do valoare, proprietate absoîută ; se vinde în condiţii avantagioase. Amatorii să se adreseze d-lul advocat Panait Holbau din Constanţa. EPOCA 3 frumuseţare cît şi pentru bogăţia cu care se face «Calendarul*, merită toată lauda d. Carol Midiei-, editorul acestei publicaţii, care nu cruţă nici o cheltuială spre a face o lucrare demnă de încurajarea publicului. » Acest Calendar, care va avea aproape iUO de pagini va apare zilele acestea şi costă numai 50 bani, ceea ce va face ca url-ciue să ’1 poală avea. Noi, cari' am văzut mal multe coli tipărite, îl recomandăm cititorilor noştri. ŞTIRI DIVERSE Crime—Delicte.—Accidente. — IntîmplSrî. seară reşedinţa la palatul legaţiunel din Capitala, întorcîndu-se de la Sinaia. Jl. S. I m părut ui Frâul/, loscf a conferit 71. S. Hogelui Carol decorai lunea «Una de aur (Toi-son Dor, Goldene Lamm), Aceasta decoraţiune. spaniolă si austriacă, specială a casei de Ilalishiirg, nu sc conferă de cît Suveranilor şl in ca/.uri cu totul excepţionale persoanelor importante politice. DIX CAFITAIâl 0 pierdere stranie. — Cateriua llarf, o fernee în vîrstă de 7.'1 ani, care nu vorbeşte de cit ungureşte şi este cam slabă de vedere, mama lui Martin Barf, lăcătuş în strada Nouă No. 11 de la Filaret, a plecat Marţi dimineaţă la paradă şi nu s’a mal Întors. Bietul tiu-săit o caută peste tot locul şi nu ’I poate da de urmă. Acum s’a însărcinat şi poliţia să caute pe dispărută pentru a o reda familiei. Zăpăcit sau pungaş. — Burlacu V. Ion» servitor la d. Ion Muuteanu din calea Dorobanţilor No. 80, a fost trimes de stfipl-nul săfl la depozitul regiei să ia de 200 lei tutun pentru prăvălie ; peste un ceas însă s'a întors fără tutun şi fără parale, zicîiid că le-a pierdut. Pentru că nu ’şl a-duce bine aminte de împrejurările în cari ar fi putut să peardă banii stăpînuluî său, stă acum în arestul secţiei pînă i-o reveni memoria. Bani pierduţi. - D. Solomon Rotenştein s’a dus să prinzeascâ la Zissu, în strada Profetului, împreună eu un prieten ; în timpul mesei, ce-a făcut, ce-a dres, a pierdut ,540 de lei In bilete de bancă pe cari’I avea In buzunarul hainei, într’un bilet de tribună Indouit. Biletul a fost găsit aruncat pe jos şi ridicat de un băiat din prăvălie. Poliţia cercetează. Furt.—La cofetăria Fialcovski s’au fuivt (535 lei de lîngă comptuar. Poliţia cercetează şi deocamdată sunt arestaţi douf băeţl din prăvălie, bănuiţi a li luat parte la acest iurt îndrăzneţ. Accident nenorocit.—Micul Zesvor, numai de 3 ani, fiul d-lul Mihail Balid, tăbăcar în strada Bucur 23, jucîndu-se prin atelier, a fost apucat de o maşină, care ’l-a făcut răni grave pe corp. Micul imprudent a fost internat Ia spitalul Brincovenesc, într’o stare gravă. DIX ŢARĂ Incendiu.— Alaltă-seară un incendiu violent a isbucnit la Ferăstrău, în comuna Bă-neasa la porţile Capitalei. Focul a consumat o gheţărie a d-lul Nae Ulmeanu, un pătul cu mal multe chile de ovăz şi nişte maşini agricole ale d-lul Costaehe Ionescu, arendaşul Statului. Pagubele sunt mari. ULTIME INFORMATIUNI Toate ziarele streine sosite azi in Capitală, vorbesc în termeni călduroşî despre primirea entuziastă ce s’a făcut M. Sale împăratului Frantz Iosef în Romînia. Ziarele ungureşti însă nu pot să-şî ascundă amărăciunea, de oare-ce nu s'a produs nici un incident pe care l’ar putea exploata în contra romînilor. In numărul nostru de mîinevom continua cu Impresiunile ungureşti, reproducînd comentariile caracteristice ale presei din Budapesta. D. Dr. loan Raţiu, preşedintele comitetului naţional din Sibiu, a început publicarea unei serii de articole în Tribuna sub titlul de Re-privirî şi lăm uriri. Aceste articole tind la lămurirea situaţiei critice a romînilor de peste munţi. La vreme le vom rezuma. D. I.L. Caragiale a adresat azi următoarea petiţie primarului din Iaşi, d-lul N. Gane : Domnule Primar,— Subsemnatul autor dramatic şi fost director general al Teatrelor, aflind că postul de director al noului teatru comunal din Iaşi nu este pînă acuma ocupat, îmi permit a vă oferi pentru acest post serviciile mele. Experienţa ce am în afacerile de teatru, atît ca administraţie cît şi ca direcţie artistică, aşi pune-o în serviciul Tealridul din Iaşi cu tot devotamentul profesional. Aşi lua pe lîngă sarcina direcţiei şi legămîntul de a da teatrului măcar odată pe an cîte o nouă bucată dramatică. Sperînd că veţi lua în nume de bine oferta mea, vă rog d-le primar, să bine voiţi a primi, etc. Unul dintre compatrioţii noştri, dl. Emil Racoviţă, un distins liceu-ţiat în ştiinţele naturale, a plecat cu expediţia belgiană organizată pentru explorarea polului austral. Dl. Emil Racoviţă este fiul d-lul Gheorghieş Racoviţă, mare proprietar în judeţul VasluiU. Tinârul savant fusese concentrat pentru mane\*rele din toamna a-ceasta, în calitatea sa de ofiţer în rezerva şi-a fost scutit de serviciti în urma scrisorel către M. S. Regele a unul înalt personagiu de la curtea Belgiei, care patronează ex-pediţiunea la polul austral. Situaţia d-lul deputat de Vasluiti Pavel Gorgos a devenit dintre cele mai delicate. Se ştie că astă-Varâ, când cu alegerea de primar în localitate, d-sa a fost tras pe sfoară în mod grosolan de d-1 Neron Lupaşcu, ne* fiind ales de cît ajutor de primar. Nedîndu’şl momentan seama că ar fi incompatibilitate între mandatul de deputat şi poslul de ajutor de primar, d-1 Gorgos primeşte însărcinarea ce i se dăduse,—ceea-ce făcea jocul d-lul Lupaşcu. Numai a doua zi, după ce ministerul de interne confirmă alegerea, deputatul de VasluiU îşi trimise demisia din ajutorie. Totuşi, teama că camera va proclama colegiul vacant, de oare-ce titularul sau a primit o slujbă salariată de comună, este atît de mare la d-1 Gorgos, — ca unul ce manifestase în sesiunea trecuta veleităţi de opozant,—în cît simte o nevoie, de a face toate colachiile d-lul Lupaşcu. prefectul de judeţ, căruia i-a declarat categoric că n’a avut nici o-dată simpatie pentru d-1 Eleva. Faptul este totuşi exact şi situa-ţiunea d-lul Gorgos din cele mal delicate, de oare-ce sunt acte la primăria din VasluiU iscălite de d-sa, în calitate de ajutor de primar. D. N. Eleva va începe în cursul săptămînel viitoare campania de întruniri în contra guvernului. Prima întrunire va fi Ia llusl, apoi la Vaslui, Bîrlad, Botoşani, Iaşi, Ploeştl şi Craiova. In această campanie d. Eleva va li însoţit de d-nil deputaţi Apostolu, Scorţescu, G. C. Dobrescu şi Scor-ţeanu. Astâ-zl dimineaţă, la orele 7.40, au plecat din Sinaia spre Bucureşti, cu un tren special şi aQ sosit în Capitala la orele 10.25 d-nil miniştri general Budişteanu, Gogu Cantacuzino, Pallade, Foni şi Stoi-cescu, precum şi d. prefect al poliţiei cu inspectorii PopovicI şi Va-siiiu. D-1 ministru de interne Slolojan a sosit cu trenul de 11.35. Excelenţa sa baronul de Aeren-Ihal, ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariel, îşi va relua mline BULETIN ECONOMIC (Raportul Semaphorulul de Brăila) Brăila. 18 30 Septembrie 181X5. Piaţa aproape neschimbată, de şi ştirile din streinătate sunt mal calme, preţurile se menţin la grîne ca şi în zilele trecute, numai orzul de furagift s'a plătit cu fr. 20 mal bine de vagon, din causa acoperirilor forţate, în realitate însă ar vale ra cu fr. 20 mal puţin. S’au plătit: Grîne roşii line pentru Helveţia fr. 1280 vg. » » mediocre cu 5'VoC. str. » 1180 » » » măturate » 1090 » » galbine curate 59’j Ib. » 1150 » » secăroase cu 30,40°/« c. s. Secara de 50/51 libre » bună 54 » » St. Helene Ilapiţă sălbatică curată Orz de furagiu 050 780 800 850 700 735 TEATRCL NAŢIONAL SOCIETATEA DBAMATICA STAGII NEA IKJMI.1H9? Representaţiunî de dramă şi comedie REF GBTORIIIL: Piese din cari se vor alege acelea ce se vor representa în timpul stagiunei ORIGINALE: 1) Vornicul Tiucioc, dramă naţională în 5 acte de d. V. A. Urechiă. 2) Silvina-Doamnă, dramă In 5 acte de d. Bengescu-Dabija. 3) Pribeagă, dramă Intr’un act In versuri de Ascanio. 4) Radu de la Afumaţi, dramă istorică în 4 acte de d. Neniţescn. 5) Fundarea Romei, legendă istorică in versuri tu 5 acte de d. C. Mărculescu, (5) Două cumetre, comedie în 3 acte de Alin. 7) Răsvan şi Vidra, poemă dramatică In 5 acte şi în versuri de d. B. P. Haşdău. 8) Gărgăunii Dragostei, comedie Într’un act de d. I. Vulcan. 9) Mîrza, dramă in versuri în 4 acte de Smara. 10) Akmiutis, fantesie dramatică tntr’un act în versuri de d. Lud. Dauş. 11) O carte de vizită, comedie într’un act de d. I. Găvănescul. 12) Pentru o fernee, dramă în 5 acte de d. Haralambie Lecca. 13) D en vagmistru (Trăsnită) comedie în 3 acte de d. C. Grigoriu. 14) Actul al V-lea, dramă într’un act de d-ra A. Ciupagea. LOCALISARI: t) Puşculiţa, comedie în 5 acte de d. Belu. 2) Dragoste ca scaiul, comedie In 3 acte, localisatâ de Ortens. TRADUCERI: 1) Madame Sans-Gene, comedie în 3 acte de V. Sardou. 2) Doctorul Satan, dramă în 5 acte, tradusă de d-1 J. Mala. 3) Marchisul de Villemer, comedie în 4 acte de Georges Sand, tradusă de d-l P. Liciu. 4) Cidul, tragedie în 5 acte în versuri de Corneille, tradusă de d-1 V. Leonescu. 5> Amphitrion, comedie In 3 acte în versuri de Mollihre, tradusă de d-1 Ed. T. Aslan. 6) Căsătoria lui Figaro, comedie în 5 acte de Beaumarcliais, tradusă de d-ra A. Ciupagea. 7) Ginerile d-lul Poirier, comedie în 5 acte de E. Augier, tradusă de d-1 D. Stări eseu. 8) Malaria, dramă în 5 acte de Voss. 9) Fraţii, dramă într’un act de Herman Bang, tradusă de d-ra A. Ciupagea. 10) Liga Tinerimei, comedie în 5 acte de Ibsen, tradusă de d-1 Husar. 11) Paula, comedie In 4 acte de Arthur V. Pinero, tradusă de d-1 Alexandrescu-Dorna. 12) Şeful de Divisie, comedie In 3 acte de Gondinet, tradusă de d-1 V. Alexan- drescu. 13) Nora, dramă în 3 acte de Ibsen, tradusă de d-1 Marian. 14) Domnişoarele de la Saint-Cgr, piesă în 3 acte de Al. Dumas, tradusă de d-ra A. Ciupagea. 15) Champignol ? comedie în 3 acte de Feydeau şi Desvllieres, tradusă de d-1 Alb. Prahoveanu. 16) Candidatid, comedie în 4 acte de Flaubert, tradusă de d-nil B. Florescu şi Sparlali. 17) Macbeth, tragedie în 5 acte de Sha-kespeare, tradusă de d-nu Bengescu-Dabija. 18) Vînturătorii Mărilor (Flibustiendj, comedie în 3 acte de Jean Ricliepin, tradusă în versuri de (l-nu N. Ţincu. 19) Denisa, piesă în 4 acte de Al. Du mas fils, tradusă de d-nu D. Stăncescu. 20) La corecţional, comedie în 3 acte de d-nil Feydeau şi Desvallicres, tradusă de d-nu Edgard Aslan. 21) Strigoii, dramă în 3 acte de Ibsen. 22) Femeea îndărătnică, comedie în 5 acte de Sliakespeare, tradusă in versuri de d-nu Haralambie Lecca. 23) Deputatul din Bombignac, comedie în 3 acte de A. Bisson. 24) Mărturisirea, dramă intr’un act de d-na Sarah Bernard. 25j Oedip-Rege, tragedie In 5 acte de Sophocle, tradusă în versuri de d-nu Edgard Aslan. 26) Kean, dramă în 5 acte de Al. Dumas, tradusă de Gr. Manolescu. 27) Dreptul de a iubi, dramă în 4 acte de Max Nordau, tradusă de d-niî Albert Levinshon şi Eugen Movilian. 28) Părăsită, dramă in 2 acte de Fr. Coppe, tradusă în versuri de d-nu Lud. Dauş. PKBISONAI.il, ARTISTIC Al, TEATIU M I SOCIETARI : Doamne Frosa Sarandy Aristitza Romanescu Amelia Hasnaş Eleonora Nottara Maria lonaşcu Maria Ciucurescu A. Ciupagea C. Gănescu. Domni C. I. Nottara Petre Vellescu loan Petrescu Al. Catopolu loan Niculescu V. Hasnaş C, Costescu V. Toneanu I. Brezeanu ANGilil A Ţ I : Doamne Al. Alexandrescu Pepi Moor A. Eangeais El. Levanda Ec. Dimancea Zoe Slefănescu M. Singuroff Zoe Jianu T.Gheorghiu Regina Moor Al. Liniver Dora Gănescu Domni N. Hagiescu V. Leonescu C. Mărculescu loan .lianu Al. Mateescu V. Alexandrescu P. Liciu Th. Petrescu I. Cuţarida G. Dimitriu N. Vasilescu Ar. Deinetriade 1. Montaureanu Abil. Georgescu N. Soreanu C. Murgeanu V. Cernat Director de scenă. . D-nu G. I. Nottara Prim-regisor....... » P. Gusty Regisor.............. » N. Eliescu Şeful orchestrei. . . » C. Dimilrescu Prim-sufleur......... » C. Davidescu Sufleur.............. » G. Tudoraş Bibliotecar........ » N. Basarabeanu Pictoruliteatriilul . » Romeo Girollamo Şeful atei. de croitorie. » Ilie Bergher •Şeful maşinist de scenă » Fran. Quarantelli Direcţiunea deschide un abonament pentru 20 representaţil date in timpul întregel stagiuni de dramă şi comedie. Represcntaţiunile de abonament vor fi date In toate Marţile din stagiune, înce-ptnd* de la 3 Octombrie 1896 pînă la sfîr-şitul lunel Martie 1897. Preţ il abonamentului, care se face la cancelaria direcţiune! teatrului în toate zilele de la orele 10—12 a. m. şi de la 2 — 4 p. m., este : Avant-scenele.....................a lei 500 Lojele de rang I Benuare) . » » 400 » » » II (Bel-etage) » » 350 » » » III . ...» » 200 Stal rang I.......................» » 80 » II.........................» y> 60 » » III.............» » 30 PREŢURILE CU SEARA: Loje avant-şcenă lei 30 ; loje rangul 1 le! 25 ; loje rangul U lei 20 ; loje rangul III lei 12.— Stal rangul I lei 5 ; stal rangul II lei 4 ; stal rangul III Iei 3.--Galeria 1 lefi. Deschiderea stagiunei va li : Sîmbătă, 21 Septembrie 1896 cu piesa : Raz; van mî Vitlra Un program special va anunţa in curînd repertoriul şi personalul trupei de operă şi operă comică rornină, precum şi data re-presentaţiilor lirice. tu IU, IOG IM #71 / A apărui: sincerii: Poesil de Radu D. Rosetti I0AN V- SOCEC0 a încetat din viaţă, Mercurl 18 curent, la orele 1 juni. p. m., după o scurtă suferinţă, în vîrstă de 66 ani. Cortegiul funebru va porni, Vineri 20 cu rent, orele 5 p. m., de la domiciliul decedatului. Rugaţi-vă pentru el Maria I. V. Socecfi, soţia Căpiian Alex. I. Y. Socecfi, fiu Victor Socecu, fiii Victoria C. Enescu, fiică loan I. V. Socecu, fiii Alexandrina C. Boereseu, fiică Emilian Socecu, fiii Pruncise şi M. Socecu, nepoţi Ştefan Socecfi, nepot Susanne Alex. I. V. Socecfi, noră Lt. Colonel Boereseu, ginere Elena Victor Socecfi, noră Constantin Enescu, ginere Pîrvu Boereseu, nepot Neagu Boereseu, nepot Ioana Enescu, nepoată George Enescu, nepot Pentru cunoscuţii şi rudele cari n’afi pri mit invitaţie, sunt rugaţi a privi acest a-nunţ ca atare. NOUL PENSIONAT DE BAEŢI Al Comunitate! Germane Evan-gelice «lin Kiienresei STRADA LUTERANa No. 14 Se va deschide cu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al comuni-lăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus: 1,. Dintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s’a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi un institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa.’ Aeest pensionat stă in nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are: o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă lLnbele : germană, rornină şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru. Se primesc copil de orl-ee naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat intr’o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîn-care şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică. După vîrstă elevilor, taxa anuală a pensionatului variează între 600 pînă Ia 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 iei, pentru semi-internl. Taxa se va solvi Su rate trimestriale. Prospecte se pot primi in mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şi de 1a diferitele oficii parochiale evuugelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 1 Septembre a. c. (stil vechifi). Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evaugelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FILTSCH Strada Luterană No. 12 DE ÎNCHIRIAT, G. Dimitriu . No. www.dacoromaDica.ro apartamente in ■ strada Model 3, a se adresa la d-na Moscu. Liceul Clasic Romîn Şl Liceul Real Francez Autorizat din nou prin adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896 Strada Fontinel, No. 8 BUCURESCl sub direcţiunea D-neî Filionescu absolventă a scoalel superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofic şi pedagogie la şcoala centrală înscrierile se iac in toate zilele la cancelaria limiituiului. PROFESORII LICEULUI CLASIC: D-nele ttr. CrâtuneHeu-Cutzarifta, higiena. Flinta licenţiată în ştiinţele na- turale din Paris, ştiinţele naturale. Aleae, Filioneucu, ’dipl. a şcoalel superioare din Lausunne (Elveţia) limba franceză I. IV. DotnniX tlejr. I. C. Sturtlzn, lic. in litere şi filosofie, limba franceză V. VII, Cri-. iyiKNHti, lic. in filosofie, istoria I, VII. itfifln thihrvHCU, lic. în matematici, matematica, I, IV. Ion StvoeHcu, absolvent al facultăţel de sciinţe matematice, matematica V.—I1V. t*rtru ttituiilrnnu, lic. în filologie, limba latină, V. VII, limba greacă. George I. Gorein, lic. în filosofie şi istorie, geografia. ’lontuleetcu, absolvent fac. lit. de la şcoala superioară normală, limba latină I—IV. D. Jflo/rlorennn, licenţiat în drept şi absolv. al facult. de litere limba rornină şi dreptul administrativ. Teottor Iulian, licenţiat in filosofie şi chimie, ştiinţele fisico-chimice. Dr, G. f'ontan, dr. in Utere şi filosofie din Viena, limba rornină. Ion I^o/teHCti, absolvent al facultăţel de teologie, religia. Serbfîne&cu, absolv, al şcolel de bele- arte, desemn. Teoilot'eneu, absolv, al conserv, muzica vocală. Iliemcu .Marin, profesorala conserv, piano Garbea lic. în filologie, limba latină. D-Hoara Agaplacie absolv, a cons. şi D-ra .\auineneu. INSTITUTOARE INTERNE: D-soarele loefter, Mtoe/tal, Troure, iMietet Feti IKnn 'Ihakerg. Fleln Xauner ele. Lista profesorilor liceului real francez se va publica în curînd. LICEUL MODERN DE FETE Directoare: MARIA ENIU BĂLTEANU 162. BUCUREŞTI, CALEA MOŞILOR 162 Aducem la cunoştinţa onor, familii care voesc să-şi aşeze copilele in pensiune, că acest institut are curs de liceO complect cu programa Statu ul cursuri SECUNDARE, FACULTATIVE, CLASD PRIMARE şi GRaDINA de COPIL Elevele pot fi interne, externe şi semi-interne. Direcţia acestui pension pune un deosebit interes pentru instrucţia, educaţia şi rănătatea elevelor sale. In acest scop, personalul didactic e ales din bunii profesori, căuduita elevilor e su-praveghiată cu seriositate. regimul alimenta r substanţial şi igienie. localul sănătos şi chiar spaţios, căci în vederea multelor eleve venite chiar din primul an, Direcţia a mal adaos la local şi casa în care se afla Institutul Englez. Chiar anul trecut, adică în primul an al in-fiinţărel acestei şcoale, am avut cursul liceal dc 7 clase complecte şi am presintat 5 eleve la bacalaureat din care 4 aii reuşit, anume D-şoarele Caragea, Creţu, Penescu şi Pascal. Afară de aceasta, am avut 4 clase primare, grădină de copil, etc. care ar esit toate bine. S’afi luat măsuri de noi schimbări şi îmbunătăţiri pentru anul viilor. Prospecte se trimit orl-cul va cere. Dintre institutele particulare de băeţl din ţară cel mal mare contingent, la examenele de bacalaureat din Iunie, l’a dat LICEUL MODERN de băieţi din capitală, de sub direcţia d-lor Dr. M. Brîndză şi G. C. Dragu, institut care a avut 26 de bacalaureaţi. AUTORIZAT CONFORM NOI LUI REGU-LAMENF No. 7063,ca, îndeplinindu-se condiţiile din regulament, să poată face la finele anului examene în institut, în pre-senţa delegaţiunel ministeriale ŞI ELIBERA CERTIFICATE. Acest institut şi-a deschis cursurile la 9 Septembre curent, cu un foarte distins corp didactic. înscrierile se fac pînă la 25 Septembre, la cancelaria institutului, Calea Victoriei 190. CEL MAI BOGAT DEP0SIT de VELOCIPEDE la Fi-fitiî Mtepick 152 — Calea Victoriei. — 152 4, Strada Şelari, 4 / BKKKTO.V Bicyclete Humber , woi.verhampton ’ V OOWFXTKY « Naumann ,.Dresd*‘ « Durkopp „Bielefeld" Vluzare Iu rate ile lfaHfnl > > 1890 95 3/4 96 8/, 5»/. Scrisuri Funciar Rurale . 92 V. 92 */. 5«/<, > > Urbane . 88 V. 88 Vt 5o/o » » » Iaşi . 82 */« 82 •/« Acţiuni Banca Naţională. 1620 1630 » » Agricolă . 220 — 222 — » Dacia Rominia asig. 435 — 440 » S-tea Naţionala asig. 455 — 460 — S-lalea de Cojstrucţiuul . 195 — 200 — Floriul valoare Austriacă. 2 10 2 11 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 » Italiene. . . . 89 — 93 » ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu marinele dublu-cilindric», din fabrica Albert & Cţ», Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Fltnsch din Frank-furt AjM' X. MARE DEPOU DE Burlane de Basalt, j’EVE DE PLUMB, FER ŞI TUCIU Fortuni de cîncpă s»ii cauciuc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băi, tont â l’dgout, gaz, etc. la IIANS HART BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. — BUCURESCI ^3 INSTALATOR FENTRU SISTEMUL TOUT A L'EGOUT w St pentru încălziri centrate +0 * (100-82) Sesonul de tomnă cele mal bune băl CONSTANTA Sesonul de tdmnă cele mal bune băl HOTEL & PENSION CAROL I Situaţie admirabilă pe bordul mărel negre, 00 Camere şi saloane din noua elegant mobilate, confort englez. Restaurant de primul ordin Bucătăria romină-franceză Pensiunea table d’liote şi ă la carte Aranjamente pentru familii cu reducţiuul importante după durata sejurului. Pentru un sejur minimum de trei zile direcţiunea acorda următoarele preţuri : Pentru o persoană într’o cameră lei 15 pe zi Pentru 2 persoane într’o cameră „ 25 „ „ Pentru 3 persoane „ „ „ 35 „ „ inclusiv serviciu, luminatul şi pensiunea Pentru orl-ce informatiunl la Direcţiune. (101) * t8-5) I TURNĂTORIA DE FIER FABIl ICA „COMETUL" ADOLP SALOMON Bucureşti, Fabrica : Strada Vulturului No. 20 Depăşitul : Slr. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabrice! se găsesc : Sobe Meulinger, Parigine, Sobe «C’o-metiil» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Yiilenn (interiorul zidit, pentru cărbuni), înşine de bueate, Mobile de lier,lii-eăl/.iri eentrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. Yeeliial liiroiî pentru Yîn-z.nrea «le Potrolen «lin Slr. Ke^ală Xo. t) s'a re«l«kseliis «lin noii. Am onoare a vă recomanda pelrol regal superfin şi cu preţu foarte moderat. Serviciul In Bidoane de cile 5, 10 şi 20 LitrurT. Comandele se poale face de onor. Public cn o simplă carte poştală şi expediem imedial la domiciliu. 9 Strada Regală 9 112 30-1 La Typogralia «Epoca» se vinde hîr tie maculatură cu 45 bani Kilogramu in pachete de 10 kilograme. REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EP0CA“ se află în Stradn Clementei No. 3. Depozite in provincie: Iaşi. la d. Jncrjues Dnvidovici, strada I.ăpuşneunu 37; Craiova, la d. Petrache Andreescu, & Fii slr. Lipscani. (103) (70—0) ■ Vin de Peptonă a lui Cliapeauteaut Conţine carne de boii digerată şi făc tă solubilă prin Pepsină. Este recomandat In boalele de stomach, digestiunile grele satl nesuficiente. E o hrană admirai ilă pentru Anemici, Convalescenţi, Ftiziei şi Bătrini, precum f' pentru toţi acel cari n’au poftă de mîncare satl nu pot suferi mtiicările. as-ai Puritatea Pep.sinei lui Cliapeauteaut a făcut ca ea să fie admisă de INSTITUTUL PASTEUR. 30 Farmacia. «Viul», 1, rne Hoiirdalaue, I*arls. MP- Se găseşte de vînzare la toate farmaciile bune -va MMlJlUKER # C<> IjWSz n EES T O IV n oe vena i fii*to i — CO V E J¥ T Mt X — Cele maî renumite fabrici de VeIoeipe«le din lume (Iară concurenţă, în calitate) Singurul representant pentru întreaga Romînie E. I. RESSEL No. 14, Strada Carol I, No. 14, in Bucureşti Cataloage pentru sesonul 1896 cu preţuri scăzute se trimit la cerere franco la domiciliu. MARE ATELIER CU MOTOR pentru repararea şi reconstruirea a orT-c fel de »Velocipede cu garanţie, fie Yelocipede de orî-unde cumpărate. Itefacerea ghidoiuielor fasonate după orî-ce desemn. (103)______________________________(or,—4) II OTEL fost MISIR IAlNT, stradti Yeoliie No. 41. se recomandă onor. public prin curăţenia exemplară. Din nou aranjat, situat in centrul oraşului, in cartierul exclusiv comercial, în apropiere de palatul administrativ, comunal şi prefectura de poliţie. Camere elegant mobilate şi confortabile de la 1 leii 50 în sus. Serviciu prompt. GrajdiurI spaţioase cu apă în curte. Antreprenor M. WEISER 82 30— ALBERT ENGEL CASA DE CONFIENŢA Fondată în Bucurescîîn anuM853 Bucureşti, Strada Carol, No. 37 Recomandă onor. sale clientele cil şi p. t. publicului bogatul săfl asortiment de .• Lămpi de sistemele cele mal bone şi solide. Maşine cu lumina incandescentă, arzind cu spirt şi aplicabile la orl-ce lampă de Petrol. Porţelanuri şi cristaluri franţuzeşti şi de Bohemin. Maşine pentru făcut îngheţată. Maşine pentru făcut unt. Maşine pentru tocat carne. Tacimurl de Alpaca pentru masă. Vase smălţuite indigene şi streine pentru bucătărie. Orice objecle necesare pentru casă şi bucătărie. Paturi de fier în tabli şi vergele. Mobile de fier. Scaune de paie. Colivii pentru Papagali şi Canari Felinare şi coroane pentru morminte. Maşine pentru spălat şi stors rufe. Băl de scăldat. Băl de şezut. Aparate de duşi. Muşamale şi Linoleum. Petroliu indigen I-a calitate deealitru lei 3,50 franco la domicilia. U-leiu de căpiţă dublu rafinat. Petreliu regal Ln. 5. Atelier pentru reparaţie şi comenzi pentru ori-ce articole de metal. Serviciu prompt şi preţuri moderate se garantează 98 25- înainte de a cumpăra orî-ce maşină agricolă saQ industrială, Cercetaţi Marele Depăşit «Ic Maşine şl Unelte Agricole saQ cereţi Catalogul ilustrat al casei EU GENIU Reprezentant zi depozitar al renumitei fabrici TII. FLOTIIER din Lierinania ’ - Bucuresci, — Strada Bibescu-Vodă 1, 2, şi 4, — Bucuresci - PLUGURI UNIVERSALE 3 si de otel perfecţionate. Plng’iiri cu 2, ^ 4 hrăzdare; tot-d’a-ima 400—500 pluguri în depozit SEMĂNĂTOARE de tot felul, manuale în lat şi în rîndurî. V ANTURĂTO ARE, „Heid“ originale, în toate mărimile. PIETRE DE MOARĂ FRANCEZE cea maî bună calitate, din Lafferte sous Jouarre CURELE DE TRANSMISIUNE, Muşamale, Tot felul de Părţi de reservă, etc. (103) Pluguri Normale Cele maî practice şi solide GRAPPE, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurî şi cu dinţi de oţel. Mare deposit de Mori, pe postament de lemn si de fier, toate mărimile. lnslalafimiî «le inorî perfect automati«*<» cu vulturi. Garanţie absolută pentru soliditatea materialului şi buna funcţionarea ori-cărel maşini. (8-3) Typografia„ Epoca “ execută, or! ce fel de lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. FERESTRE Şl UŞI GATA Cel mal mare depozit de DUŞUMELE de molift, bine uscate în dimensiuni asortate de la I0‘/S cenli-metre la 18l/s centimetre lăţime 3 clin. cu Ln. 2,10; 4 cmt. cu lin. 2,60; 5 clin. cu Ln. 3,10 ; metru patrat. Rabat antreprenorilor E. LES8EL Bucureştii—Calea Plevneî 193.-TeIelon (83) AtlreNH telegrafică. L«Nnel, IJiioiirenlî. (24-13 ¥Iii de ¥■ aI t o n i c ANALEPT1C Reconstituant Tonicul cel mal e-nergic pentru convalescenţi, bătrini, femei şi orl-ce persoane delicate. CU «tt l.Vi Nuc de Carue Fosfat de Calce Compus din substanţe absolut indispensabile formă-rel si desvo.'lărel muşchilor şi i iste-îuului nervos şi osos y IN 1> E V I A L este asociaţiunea medicamentelor celor mal active pentru a combate Anemia, Cloro/.a. Fli/ia. Oispcp-Mia, «âasli'ilele VîrMa critică, Fpulsare nervoasă, .Slăbiciune resultind din bătrîneţe, lungile convalescenţe, înt’un cuvlnt toate stările adimice de slăbiciune caracterizată prin perderea poftei de mîncare a forţelor. Lion, Farmacia J. VIAL, rue de Bourbon, 14. ln Bucureşti, la d. IMF ZAMFIREilT, şi la toţi 14 Droghiştil şi Farmaciştii. 52-46 JE. Studii şi întreprinderi BUCURESCI 3.—STRADA SF. DUMITRU.—3 ---------+-*-»- Cel maî mare deposit de toate articolele technice Tnbmi de fontă, de fier şi de plumb Furtuni de cauciuc şi de cînepăpentru Vin şi Grădini \ I*oinpe pentru Apă, Vin şi pentru Păcură Robinete ( Ventile) pentru Apă şi Abur 1 Cauciuc şi Asbest toate articolele. — Armaiure de locomobile şi de cazane. — Curele de piele şi Curele Balota. — Macarale, Vârtejuri şi TroliurI — Tlaşine şi unelte de tot felul. Table «le tier, negre plumbate, galvanisate şi de zinc. | —