v J4.< JvERIA IL—ANUL II, No. 258. numarulTio bani Kdiţia a treia .101, 19 SEPTEMBRE 1896. NUMaRUL 10 BANI ABONAMENTELE ncep 1» 1 şi 15 ale fle-cârelluni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în străinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > * 25 » Trei luni . . . 8 » > > 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No 8—STRADA CLEMENŢEI—No. 8 ANCACICRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate. direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anonciur! la pag. IV.0.30 b. linia » » » III .... . 2.— lei » * » » II . 8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndull Un număr vechia 80 bani A DMINISTRAŢIA - No. 88TRADA CLEME NŢEl - No. 3. Împăratul la Sinaia nEBIKDEI ANTON GENERAI, DE DIVIZIE Născut la C Ianuarie 1838; a făcut ca elev şcoala militară de la Metz (Francia) de unde a e.şit la 18<$0 cu gradul de suh-loeo-tenent. Secretar general al Ministerului de Resbel, general de brigadă la 1889. a fost inspector iţe-neral al geniului. Înaintat general de divizie, a luai în 1895 comandamentul <-<>r-pulul I de armată şi acum a presintat în această calitate M. S. împăratului Frantz losef I raportul trupelor, înlîmpinlncj»-) la fruntarie. AU ION ERACLE GENERAI. DE DIVIZIE Născut la 24- Februarie 1838. I nI ral in şcoala militară la 1855, la 1857 sub-lorolenent. Iii tiuipiif resbelulul Independenţei, avind gradul de colonel, face parte din comisiunea însărcinată cu dirijarea lucrărilor pentru construirea podului peste Dunăre. I.a 1883 e înaintat general de brigadă şi la 1892 general de divizie. Actualmente comandant al corpului II de armată, adică al trupelor cari au defilat ieri înaintea M. S. împăratului Frantz losef 1 ; ' M. S. IHPARATEA8A AUSTRIEI Etisahetha-lmuliu-Eiigeniu. fiica Ducelui de Bavaria Maximiliun losef de Birkenfeld, născută la Mfinieh la 12 Decembrie 1837. Căsătorită cu Imp'ftralul Frantz losef I la 1 ăAprilie 1854. Din această căsătorie s’au născut trei copil: Arhiducesa Cisela, născută la 1850 şi căsătorită la 1873 cu principele I.eopold de Bavaria ; arhiducele Rtidolph; născut Ja 9 Augusl 1858, al cărui sfirşil tragic a pasionat utila timp opinia publică;arhiducesa Maria-Valeria, născută la 10 Aprilie 1808 şi măritată cu arhiducele Leopold Salvator. Ese rar în public şi se fereşte de a lua parte la solemnităţi. S'a observat mult deună-zl, cînd cu vizita M. S. împăratului Husiel la Viena, că a eşit la gară întru în îinpiriarea Iul. In schimb călătoreşte foarte mult. Aproape tot timpul e in călătorie, unul din punctele un do se opresle de predilecţie, e insula Corfu, unde M. Sa posedă un castel de o frumuseţe rară. Sportwoman desăvirşilă. PLECAREA ÎMPĂRATULUI M. S. împăratul părăseşte azi Jiomînia, pentru a se întoarce în Statele Sale. Dacă aparenţele nn sunt înşelătoare, Maiestatea Sa a primita puternică impresiune, în cursul petrecerii Sale în ţară. despre vigoarea, resursele şi înţelepciunea poporului romîn Majestatea Sa îşi aduce aminte ce era între Car pa ţi, Prut şi Dunărea-de-jos pe vremea urcării Sale pe tronul Habsburgilor şi a putut vedea ce e a stă-zi. Prin simplă comparaţie, împăratid-Rege a fost în posiţiune să aprecieze direct uriaşele progrese sări rşi te de Domini într'un timp aşa de scurt, progrese cari des-văluiesc vigoarea, setea de ciri-lisaţinne a poporului nostru şi nesecatele sale resurse. Un neam care a stat neclintit ca stîncele Carpaţilor prin toate groaznicele vijelii din trecut, care timp de veacuri a fost strîmtorat şi înăbuşit şi totuşi, de îndată ce împrejurările l-au îngăduit, pro-păşeşte aşa de puternic, eminem plin de viitor, de a căruia virtute trebuie să se spargă ca valul toate pieclicele. Majestatea Sa împăratul-Nege a putut de asemeni aprecia înţelepciunea poporului romîn, care în aceste zile a lăsat la o parte luptele sale politice, pentru ca să poată găzdui cu toată seninătatea de suflet cuvenită pe Augustul Oaspe al Regelui şi al Ţârei. Urăm drum bun Majestăţii Sale împăratului Rege Frantz-losef I. M. SA ÎMPĂRATUL FRANTZ I0SEF LA SINAIA Plecarea «Ie Ii» Oliililii.— O călătorie t riiimfată -La gara Sinaia. O scenă surprinzătoare.—I,a Castelul Peleş. Pleearea «le la Cliilila Eri după amiazl, la orele 3, după inspectarea forturilor, MM. LI. şi AA. LTj. IîR. s'au urcat în noul şi luxosul tren regal, în mijlocul uratelor entuziaste ale trupelor şi ale mulţimel venită înadins din Bucureşti. M. Sa împăratul, radios, a primit cu salut milităresc ovaţiile ce I-s’aii făcut. In acelaşi tren au luat loc d-nil Go-luchowsky, general Beci, general Paar, general Bolfras, loc.-colonel de Somogiji, baron Aerenthal, contele Thurn, baron Weber, căpitanul Stuergkh, locotenent Wangenheim. general Barozsi, general Arion, general Pilaf, general Vlădescu, colonel Mânu, colonel Priboianu, căpitan Dumitre seu, Bum. Sturdza, E. Stă-tescu, Emil Ghica, 1. Kalinderu, general Budişteanu şi Mişu. In sunetul imnului austriac «Goli erhalte», trenul a pornit înainte. O călătorie triumfală La toate gările, la Bnfta, Periş, Cri-vina, Prahova, Buda şi Băicoiu,— autorităţile locale, mii de ţărani şi elevii şcoglelor se aflau pe peron şi in împrejurimi, primind cu urale trenul regal. Deşi trenul nu s a oprit la nici una din aceste staţii, totuşi iuţeala Iul a fost redusă, aşa că M. Sa împăratul a putut să vadă întîmpinarea ce I s'a făcui pretutindeni. La Cîmpina trenul s'a . oprit 5 minute. Pe peron se aflau autorităţile locale, elevii şi elevele şi un număr e-norm de ţărani şi ţărance în haine de sărbătoare, cari strigau mereu: — Să trăiască, să trăiască! De la Cîmpina înainte, linia ferată e decorată cu steaguri austriaca, ungare şi romîne, cu ghirlande de brazi şi cu buchete mari de flori de ctmp şi. de munte. Grupuri de ţărani din Breaza, Proviţa, Doflana, ele. se aflau la distanţe mici de-a lungul liniei, acla-mind pe Augustul Oaspe. La Comarnic ovaţiile păreau, a nu se mai sfîrşi. Mii de ţărani şi ţărance în costumul lor pitoresc, aclamau pe MM. LL. M. Sa împăratul se uita de la fereastră la acest tablou splendid, plim-bindu-şl privirea cu o adevărată plăcere asupra figurilor sănătoase ale ţă-rănimel de prin acele părţi. I.a gara .Sinaia La orele 6 trenul imperial intră în gara Sinaia. Gara e admirabil decorată, întocmai cum e cea din Bucureşti ; salonul de recepţie e aranjat după stilul celui din Bucureşti, cu flori exotice şi cu b usturile în marmoră ale MM. LL. Steaguri şi steguleţe austriace, ungare şi romîne flifte pretutindeni. Pe peronul gării se aflau d-nil Dim. Ghica, Dr. Cantacueim, Dr. Fotino, e-fori al spitalelor Civile, primarul lo-nesc«, prefectul de Prahova d. maior Uandoca, stareţul Nifon, mal mulţi cetăţeni fruntaşi din localitate şi repre-ziidanţii presei din Capitală şi din străinătate. Cînd s’a oprit trenul, uratele, etjenu-rile şi hochurile zguduiau văzduhul şi e- coul repetă lung aceste izbucniri entu-siaste. După ce s'a întreţinut cîteva secunde cu prinţul Dim. Ghica, M. Sa împăratul a eşit în curtea gării, trecînd în revistă batalionul de vtnători de sub comanda d-lul maior Dobroneanu. scenă surprinzătoare Cortegiul imperialo-regal se pune în mişcare în mijlocul aclama(iunilor şi al imnului împărătesc, cîntat de elevii si elevele din localitate cu acompaniamentul muzicel militare. Şoseaua este admirabil decorată cu flori şi cu ghirlande mari de brazi. La bifurcarea şoselei, în spre Castelul Peleş şi în spre oraş, un grandios arc de triumf cu emblemele llabsburgilor, ale Austriei şi ale Ungariei. De-asupra arcului erau patru vulturi vii de toată frumuseţea, cari fiind legaţi eu o sfoară, -dădeau din aripi şi se svîrcoleau. In momentul cînd a sosit cortegiul, sforile aii fost tăiate şi vulturii, simţindu-se liberi, ah zburat şi in curbul s'au pierdut. prin văzduh. . www.dacoromaiiica;r0 această scenă,—este de nedescris. M. Sa împăratul a rămas atît de surprins, în cît cXte-va secunde a urmat cu privirea evoluţiunile vulturilor şi apoi plin de satisfacţiune a cerut lămuriri M. Sale Reginei, care a conceput această scenă. Mulţumirea sufletească a Augustului Oaspe a fost subliniată de aclamaţia-nile mulţimel. La Castelul Peleş La orele 0 şi jumătate, cortegiul a ajuns la Castel. Murmurul Prahovei, iluminaţia feerică a poienel, lămpile electrice din munţi, sunetul trompetelor şi al muzicel, răcoarea dulce a serei şi priveliştea magnifică ce se deschide în valea Castelului Peleş,—toate împreună au produs în toţi o impresiune ce nu se poate defini, dar care nu se va şterge nici o dată. Era cUUa armonie în aceste frumuseţi ale nai lirei sălbatice unite cu arta modernă. Gel cu simţurile dez voltate au perceput în acest moment un sunet duios şi depărtat: un cioban din creerit munţilor ciuta din tulnic o doină ! OAMENII IN ORĂŞELE Toţi au auzit ziciudu7se şi r,ic. «locuitor de la ţară», «locuitor din proviucip» şi «locuitor clin capitală». Cel de la ţară aii un fel de veneraţiune pentru cel din provincie şi caută să ’I imileze, cel din provincie pentru cel din capitală, cel din capitală se uită cu dispreţ la cel din provincie. Deosebirea dintre aceste categorii do oameni provine din influenţa ce o are asupra personalităţii cul-va numărul concetăţenilor. Adevăratele caractere ale acestei influenţe nu sunt In de-ajuns cunoscute, eesti-unea n’a fost limpezită plnă acum. E importantă şi afară din cale complicată. O vom examina mal cu seamă eu privire la desvoltarea personalităţii. Pentru aceasta trebuie să deosebim Ir'el feluri de oraşe : orăşele, tu cari cel mal mulţi sunt foarte puţin instruiţi şi cari ţii între 10 şi 20 de mii de locuitori; oraşele, cu o populaţiune care variază între 100 şi 300 de mii de locuitori, în cari instrucţiunea şi civilizaţiunea sunt foarte intense şi cari au o oare care. importaţiţă socială sau. politică, fie că sunt capitalele Statelor liiicl, fie că sunt centrul unei mari mişcări în a-fucei’I ; în sfîrşit oraşele monstruos de mari, a căror populaţiune se apropie sad trece de un milion şi cari conslitueşe mari îngrămădiri politice, financiare', artistice, literare. Astă-zl ne vom acupa de prima categorie, de oraşele a căror populaţiune nu trece peste 20 de mii de locuitori. Această categorie de oraşe, în general, are o influenţă rea asupra personalităţii. Nu înăbuşă personalitatea originală, dar favorizează -dezvoltarea celor mal ciudate părţi ale el, fiind ast-fel naştere unei adevărate pepiniere de /minţiţi. In micile oraşe ale Italiei de mijloc şi de Sud, s’a observat mal bine faptul acesta curios; dar tot cam ast-fel se petrece şi la naţiunile cele-l-alte. Multe dintre oraşele acestei categorii Işlau marele lor om, geniul lor, toi atît de necunoscut în afară de mărginile lor. precît este de adînc venerat de concetăţenii lui. Acest mare om, acest gemă cîte odată este un poet, cîte-odată un romancier, cîte odată un filozof, totdeauna un om care. uefiind cu totul lipsit de talent, devine de multe ori ciudat şi absiird. Veţi găsi în cărţile lor pagini cum se cade, cîte-odată chiar însemnate, dar deodată o observare nechibzuită şi pe jumătate nebună întrerupe cursul regulat al raţionamentului; sad ideile fiind normale, forma este cu totul ne mal pomenită şi ciudată, fără vre-un raport ideal eu conţinutul. Se află, spre exemplu, un poet, destul de dotat cu talent, dar care are nenorocirea că vrea să scrie o poemă mal lungă declt Rolando furioso al Iul Ariosto, pentru a povesti is-loriea revoluţiunel italiene ; un altul, romancier şi filozof, care, spre a esplica faptele ministerului Crispi, studiează, după cum înţelege el, întreaga istorie politică a italiei, îocepînd cu căderea Imperiului roman. într’un orăşel de lîngă Bolonia s'a născut, acum 80 şi mal bine de ani, un om care de la n.aştere avea nişte tendinţe,’atjt de ne mal pomenite îneît n’ati putut fi Învinse prin nici o influenţă a mediului; totuşi, pe cită vreme lutr’alt loc ar fi fost batjocorit diu causa ciudăţenii lui, în apropierea Bo-Ionii, mulţumită admiraţiuniî concetăţenilor săi, îşi făcu o carieră toarte strălucită. A jucat un rol in revoluţiuuea de la 1848 ; a iost pe urmă, în regatul italian, ales deputat ; a devenit profesor de Universitate. A scris despre toate lucrurile, filozofie, astronomie, istorie ; în istorie mal cu seamă eşea la iveală sminteala lui, căci pretindea că ar găsi în Biblie prezisă unitatea italiană şi unele din faptele’I principale, ca bătălia de la Saint-Martin; a demonstrat că Victor-Emanuel era o reincarnare a profetului AgeD, şi că el însuşi deschidea din lsus Hristos. Dar concetăţenii lui nu se nelinişteau de acestea; era marele lor om ; II dedicară, In viaţă fiind, monumente,şi'l venerează şi astăzi. La toţi, raţionamentele lămurite sunt întrerupte pe neaşteptate de nişte ţîşniturl nebune ale imaginaţiunii; şi sforţarea de a crea un lucru mare ii duce să Înfofolească o ciudăţenie. Cititorul, care a citit serios, răniine aiurit în faţa acestor estravaganţe neaşteptate ale spiritului creator şi se întreabă ; «Aceşti scriitori sunt nebuni, sau sunt eu idiot ?» Adevărul e că scriitorii nu sunt nebuni, nici cititorul idiot. Scriitorii sunt numai nişte smintiţi artificiali, făcuţi ast-fel de mediul prea strimpt şi prea ignorant In care aii trăit. Toţi oamenii, mal cu seamă cel cari sunt întru cît-va inteligenţi, aii o aplecare mal mult sau mal puţin puternică către fantastic; dar, în general, cînd se vieţueşle intre indivizi cu o instrucţiune şi cu o inteligenţă aproape la fel, îndreptările reciproce sunt în stare să împiedice dezvoltarea fantasticului. Se petrece cu spiritele omeneşti ceea-ce se petrece cu pietrele c-ri se prăvălesc pe albia umil torent: li se tocesc virtuţile, eapălă o formă rotundă, care le permite să alunece mal eu tnleznire, împreună, In lungul curentului, fără a se fărtrna unele de altele. 2 EPOCA Tot ast-fel spiritele omeneşti, clnd sunt unele capabile ca şi cele-l’alte, sau cind diferă ptiţiu intre ele, influenţează unele a-supra altora; cum fantasticul unuia ecscită desaprobarea, risul saft indignarea celor-l’alţl, puţin clte puţin fie-care caută, ca să trăiască in pace, să se adapteze cerinţelor întregii lumi şi să înfriueze Înclinările cele mal absurde ale spiritului săfl, cari ar putea să’l provoaee o luptă dureroasă cu semenii Iul. Dar ca să se petreacă ast-fel, trebue ca oamenii să fie aproape egal instruiţi, căci cel instruit suferă cu greii influenţa unuia mal ignorant. Din potrivă, aceste genii necunoscute ale micilor oraşe trăesc iu mijlocul unor popu-laţiunl în general foarte neinvăţate, cari, în loc de a îndrepta extravaganţele oamenilor lor celebri, le excită, fără sâ-şl dea seamă. Mulţimea are un fel de admiraţiune superstiţioasă pentru talentul acestor celebrităţi ; de multe ori au studiat în Universităţi departe de locul lor natal; de multe ori sunt singura persoană în oraş care vorbeşte bine, care citeşte multe cărţi, singura mal cu seamă care dă la imprimat; cum biata lume ar putea să li se mal împotrivească, cum ar mal putea să’şl bată joc de spusele lor? In curîud vom vorbi de oamenii din oraşele monstruos de mari. INFORMAŢII Astă noapte, trei linii telegrafice au fost ocupate încontinuu cu expediarea lungilor rapoarte ce reprezentanţii ziarelor străine au trimes, despre primirea făcută în Bucureşti M. Sale împăratului Frantz Iosef. In deosebi linia Pesta-Viena a fost ocupată toată noaptea. Reprezentanţii a două ziare mari au fost nevoiţi, pentru a putea expedia la timp rapoartele lor telegrafice, să se servească de liniile ruseşti; ast-fel corespondenţele lor au trecut prin Rusia pentru a ajunge în Occident. Ziarului Fremdenblatt i s a te-legrafiat un întreg articol politic. Lucrările de construcţiune au fost suspendate în capitală Luni după prinz şi Marţi pînă la amiază, din causă că mare parte din lucrători sunt sail romînl din Transilvania, sau italieni din posesiunile austriaee, cari an ţinut să se manifesteze în onoarea Suveranului lor. In schimb sunt mulţi din lucrători cari aii lucrat Duminică, numai pentru a putea fi liberi Luni şi Marţi. Aflăm că Agenţia Română ar ti telegrafiat erl ziarelor străine textul toasturilor ridicate la prînzul de gală de Luni seara la Palat, de către MM. LL. împăratul Frantz lo-sef şi Regele Carol; abonaţilor din capitala nu le-a comunicat însă nimic. Mal multă urbanitate sau mal multă eonştiinţiositate în serviciu, n’ar strica. Căile noastre ferate aii încă mult de lucru; erl de la amiză au început a pleca din Bucureşti miile şi miile de persoane streine de Capitală, cari veniseră pentru a saluta pe Monarcbul vecin. Toată ziua în- tîlneal trăsuri cu bagaje îndreptîn-du-se spre gară. Toate trenurile sunt tixite; s’aQ organizat cluar trenuri suplimentare. Direcţiunea generala a C. F. R., pe lîngă multele dispoziţiunl bune luate cu ocaziunea vizitei împărăteşti, a avut grija să tacă a se calcula din nou forţa de rezistenţă a tuturor podurilor de pe parcursul trenului imperial. Cu toate că re-sultatele afl tost mal presus de aşteptări, aceste poduri au fost şi încercate cu cîte un tren cu două maşini. Din cauza epidemiilor ce bîntue oraşul şi judeţul Botoşani, toate şcolile au fost închise pe un nou termen de 15 zile, adică pînă la 1 Octombre. Cursurile şcolilor nici nu s’au deschis încă. D. Sihleanu, secretar general al ministerului instrucţiei, obţinînd un concedia de o lună, va pleca in curînd în streină tate. Recepţlunea deputaţilor n! senatorilor italieni Deputaţii şi senatorii italieni, în număr de 27, călăuziţi de d-nil V. A. Urechia, Ştefan Sihleanu, Dim. Butcu-lescu, N. Fleva, I. C. Grădişteanu şi Delavrancea, vor vizita azi o şcoală primară, liceul Lazăr, şcoala superioară de comerţ, şcoala normală de institutoare, Muzeul de antichităţi, Muzeul zoologic, Fondaţiunea universitară Carol I, Palatul regal, Academia, Biserica Doamna Bălaşa, Laboratoriile d-lor doctori Bab»ş, Istrati şi Vitzu, şcoala veterinară, Institutul botanic, Fabrica de tutun, şcoala de poduri şi şosele, şcoala de arte şi meserii. Dejunul îl vor lua la şcoala veterinară, unde profesorii le pregătesc o primire strălucită. * * * Pentru diseară deputaţii şi senatorii rominl vor oferi un ^banchet în onoarea colegilor lor italieni. Banchetul va fi prezidat de d-nii Dim. Ghicci, preşedintele Senatului, şi P. S. Aurelian, preşedintele Camerei. * * * Mîine dimineaţă distinşii oaspeţi vor pleca la Curtea de Argeş. Atît la Piteşti cît şi la Curtea de Argeş li se rezervă o primire strălucită. D. P. Grădişteanu le va oferi un dejun în splendidu-i parc din Merişani. Seara se vor înapoia şi vor lua parte la banchetul ce le oferă colonia italiană din Capitală. * * * Vineri dimineaţă ei vor pleca la Sinaia, unde vor fi prezintaţl M. Sale Regelui. Sîmbâtă dimineaţă vor pleca să viziteze podul peste Dunăre şi apoi la Constanţa, de unde cu «Cobra» vor merge la Constantinopol. Comtituţionalului se aduce la cunoştinţă următorul caz: D. C. Cătuneanu, secretarul general al ministerului domeniilor, e proprietarul moşiei Zilişteanea din judeţul BuzăO. Fiind el şi al săi la putere, a început a’şl arăta năravul naţional-Jiberal jefuind pe locuitori. Ţăranii aă reclamat de mal multe ori la minister, dar petiţiile lor au fost recomandate d-lul prefect de judeţ care se numeşte Atanase Cătuneanu şi e frate cu d. C. Cătuneanu. înţelege orl-cine care a fost re-sultatul. Acest lucru a exasperat pe săteni şi u-nul din el mal colţos, anume Neculae Con-statinescu, căruia d. C. Cătuneanu ii luase sama-volniceşte recolta strînsă de grlfl de [>e şase pogoane, văzîndu-se sărăcit a re-amat M. S. Regelui telegrafic. Majestatea Sa a recomandat petiţia prefectului Cătuneanu, prefectul a recomandat-o sub-prefectulul Anastasiu care făcu bietului Neculae Constantinescu o morală pomojni-ceaşcă de natură a ’l face să ’l treacă pofta de a mal reclama la M. S. Regele telegrafic, silindu-1 să ’şl retragă şi reclamaţia veche. Neculae Constantinescu însă, care văzu cu groază apropierea eruel şi se uita cu jind la bucatele lui răpite de d. Cătuneanu, secretarul general la domenii, uită morala pomojnicească şi reclamă din nou telegrafic M. S. Regelui. De astă dată un ordin sever făcu pe d. An. Stolojan să nu mal recomande petiţia prefectului Cătuneanu şi el trimise pe d. inspector administrativ Giani la faţa locului spre a ancheta. E vorba ca d. Gr. Gianni să facă dreptate şi să se pronunţe intre bietul ţăran de o parte şi secretarul general al ministerului domeniilor şi prefectul de Buzău de altă parte. Lumea crede că nu e cu putinţă ca un sătean să reclame pe nedrept pînă la M. S. Regele. Vom vedea ce va constata d. Gianni. n’a ţinut nici un limbagiu ameninţător faţă de cel d’întlifl. Ambasadorul Franciel a rămas pe terenul pacinic al diplomaţiei şi s’a mărginit să recomande in mod călduros realisarea promisiunilor făcute Armenilor. Paris, 17 Septembrie. Ambasadele puterilor europene la Constantinopol sunt unanime a considera demersul făcut pe lîngă Sultan de d-nu Cam-bon, care a afirmat înţelegerea persistentă a puterilor interesate, ca influenţa cea mal eficace exercitată asupra guvernului Sultanului şi ca fiind destinată a face ca chestiunea Orientului să piardă în curînd o mare parte a actualităţii sale. Berlin, 17 Septembrie. Răspunzînd comentariilor tendenţioase ce însoţesc trimiterea tabloului representînd familia imperială Sultanului, «Norddeutsclie Allgemeine Zeilung» constată că astă pri-mă-vară Sultanul a exprimat dorinţa de a poseda tabloul familiei imperiale germane. împăratul a ordonat să se trimeată a-cest tablofi Sultanului şi acesta a mulţumit telegrafic. Deci nu există nici o legătură între aceas'ă trimitere şi sfirşitul e-venimentelor din Constantinopol. CALATORI# TARULUI BULETIN ECOXOMIC (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 1<>28 Septembrie 18%. Cu toate că ştirile din streinătate afl venit mal slabe, piaţa noastră era destul de activă şi preţurile menţinute, din causa pretenţiunilor exagerate a vinzătorilor. Grînele s’au vîndut cu preţuri neschimbate, porumbul însă cu 10—15 bani mal scump pr. liect. Navlurile vapoarelor sunt mal crime pentru termine mal depărtate. EDIŢIA a 3A (Serviciul Agenţiei Romîne) Balnioral, 17 Septembrie. Lord Salisbury a avut Duminică o întrevedere de un ceas cu Ţarul. Petersburg, 17 Septemb. D-nu Siskin a plecat la Paris. Contele de Lambsdorlf este însărcinat cu conducerea ministerului afacerilor străine în lipsa sa. Londra, 17 Septemb. Alderman-ul Philips a fost ales lord-primar. Roma, 17 Seplemh. După cîte-va ziare conversiunea Principesei Elena la Bari s’a fixat pentru 21 saQ 22 Octombrie ; intrarea solemnă la Roma la 24 şi căsătoriile civilă şi religioasă la 29. După serbările ce se vor da cu a-ceastă ocasie, nouil soţi vor pleca la Florenţa. SITUAŢIA IN TURCIA Londra, 17 Septembrie. Se anunţă din Candia ziarului «Times» că o bandă de mahometanl armaţi, care a părăsit oraşul cu permisiunea guvernatorului, ar fi prădat şi incendiat satele Dra-peste Halyria şi Kostellania. Paris, 17 Septembrie. «Temps» zice că la ultima audienţă ce a acordat Sultanul d-lul Cambon, acesta — Prin fir telegrafic — Balnioral, 17 Septemb. Ţarul, Ţarina şi Regina Victoria şi familia regala englezească s’au fotografiat împreună azi dimineaţă. Ţarul purta uniforma Scots-ilor Greys. Prinţul de Galles şi ducele d’York au plecat la New-York însoţiţi de prinţul Ga-litziu Woronzow. Lord Salisbury părăseşte mîine Balnioral. Inaugurarea Porţilor de Fer Viena, 17 Septemb. Aproape toate ziarele comentează în mod simpatic toasturile schimbate la Mehadia cu ocasia inaugurărel canalului Porţilor de fer şi relevează mai cu deosebire cordialitatea şi sinceritatea toastului Regelui Romîniei. Ele văd în visita împăratului Frantz Iosef în Romînia, expresiunea tangibilă a unei înţelegeri Austro-Romîne. «Fremdenblatt» zice: Cuvintele celor 3 suverani sunt un mesagiu vesel de pace şi de amiciţie şi răspund adevăratelor cerinţe vitale ale Statelor riverane ale Dunărei. Primirea ce poporul romînesc a făcut sentimentelor regelui săli, dovedeşte că recunoaşte în gloriosul împărat un amic adevărat şi credincios al Romîniei. Cuvintele Regelui Alexandru vor găsi de asemenea un consimţimînt general în Aus-tro-Ungaria. Noua Presă Liberă «jice că toastul lui Frantz-Iosef nu era adresat nici Suveranilor. nici Statelor, ci popoarelor; aceste cuvinte lăsînd de o parte eticheta, vor găsi drumul inimelor şi vor răsuna din AlpI pînă la Marea Neagră. Răspunsul Regelui Carol a făcut de asemenea o impresiune minunată prin călduroasa sa cordialitate.—Orl-cine este convins că întrevederea va contribui a strîuge mal mult legăturile de amiciţie stabilite în mod aşa de fericit între cele două State; îutr’adevăr, amiciţia austro-romană, după di ferite neînţelegeri s’a stabilit, după cum se speră, pentru mult timp. In toastul corect şi politicos al Regelui Alexandru, acelaş ziar vede o notă ceva mal puţin caldă deeît aceea a toastului Regelui Romîniei. Politica orientală austro-ungară este foarte bine apreciată în Romînia, în Serbia ea este înţeleasă binişor şi cîte-odată răii, dar ea este în tot-d’auna neînţeleasă în Bulgaria. Noua Presă Liberă adaogă că prin pre-senţa împăratului şi a Regilor Romîniei şi Serbiei la serbările Porţilor de Fier, s’a încheiat în mod solemn solidaritatea intereselor Statelor riverane ale Dunărei. «Neues Wiener Tagblatt» constată că vizita împăratului la Bucureşti este afirmarea înţelegerel amicale austro-romîne. Cuvintele sincere şi amicale ale regelui Alexandru sunt o garanţie că nu e de temut vr’o sdruncinare a situaţiuuel în Europa, mulţumită bunelor relaţiunl ale Austriei cu cele două State balcanice cele mal puternice. ŞTIRÎ DIVERSE Crime — Delicte.—Accidente.—Intîmpllrî. din capitală Furturile din timpul serbărilor. — Se ştie că pungaşii de buzunare profită tot-d’auna de ocasiunea îmbulzelilor pentru aşi exercita meseria, operînd mal cu deosebire asupra străinilor de capitală; de aceea poliţia de siguranţă a luat din timp toate măsurile de precauţiune necesare pentru a preveni furturile, areslind chiar cîţl-va pungaşi de meserie recunoscuţi ca mal periculoşi. Cu toate acestea, în zilele de 15, 1<> şi 17 Septembre s’au produs 7 caşuri de furt de buzunare, dintre cari 2 au şi fost imediat descoperite şi autorii arestaţi, dîudu-se păgubaşilor ceea-ce li se furase. Eată acele (> caşuri. D-lul Ioan Zamfirescu, sub-controlor la fabrica de spirt HănţăştI din judeţul Doro-bol, i s’a furat, la intersecţiunea calei Victoria cu bulevardele, un portofel în care a-vea 300 de lei în bilete de bancă şi 2 trate a clte 300 lei fie-care. D-lul Petre Soliea din Buzătt i s’au furat 300 de lei din buzunarul pardesiulul de către un călător cu care legase conversaţie în tramcar, mergînd la CotrocenI, şi care pe cîmp la ajutat să-şi scoată pardesiul. Poliţia crede a fi pe urma hoţului. D-nel Adela Colberg. domiciliată în caleu Victoriei 77, i s’a furat din buzunar, în dreptul pasagiulul Romîn, o pungă care conţinea vre-o 45 lei; autorii sunt doul ovrei, cari att fost descoperiţi, recunoscuţi de păgubaşă şi arestaţi. D-lul Petrache Mihailov, din strada Is-vor 54, i s'a furat în dreptul Palatului un ceasornic de aur, cu lanţ şi cu două medalii antice. D-lul Gustav Hucli, proprietarul băilor Mitraşevski, i s’a furat pe calea Victoriei 0 tabachere de argint rusesc. D-lul I. Condeescu, din strada Smîrdan 0, 1 s’a furat de asemenea pe calea Victoriei un ceasornic de aur cu două capace, cu lanţ şi medalion de aur. Iar femeel Leanca Georgescu, servitoare la liceul Matei Basarab, i s’a furat pe cîm-pul de la CotrocenI o pungă în care avea 00 lei in bilete de bancă; autorul acestui furt a fost prins, recunoscut de păgubaşă şi acum este arestat. DIN TAHĂ Incendiu. — O telegramă din Botoşani ne anunţă că în noaptea de Luni spre Marţi, pe la orele 3, a isbucnit un puternic incendiu, care a consumat vre-o 11 case ; despre ziuă focul a putut fi localizat. Pagubele, cari nu s’aă evaluat încă, sunt mari. Din fericire nu avem de înregistrat nici un accident de persoane. Tilliitrie cu omor.—A-seară, pe Ia orele 8 şi jumătate, locuitorul Niehita Pavlof, din comuna Teliţa, judeţul Tulcea, se întorcea de la tîrg a-casă împreună cu soţia, cind de o dată pe şoseaua Tulcea Babadag este atacat de un necunoscut armat, care voi să ’l jefuiască. Niehita însă apărîndu-se, banditul a tras două focuri de carabină asupra lui şi a fugit. Sărmanul locuitor fiind grav rănit, a fost transportat la spitalul din Cataloi, unde peste o oră şi jumătate a sucombat. ULTIME INFORMATIUNI M. Sa împăratul Frantz Iosef a dăruit primăriei Capitalei 12,000 lei pentru a se distribui săracilor. Toţi miniştrii se află la Sinaia pentru a însoţi diseară pînă la Predeal pe Augustul Oaspe. S’aQ luat dispoziţiunl ca la Predeal să fie concentrate cîte un batalion din fie-care armă şi o muzica militară. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»______ 74) LOUIS JACCOLLIOT I MÂNCĂTORII I>E FOC PARTEA A TREIA DESCOPERIRILE LUI BLACK Din partea inamicilor mei ? — Din partea acelora pe cari ii numeşti inamicii d-tale. — Dar cine eşti d-ta, domnule ? La această întrebare poliţistul se sculă in picioare şi pronunţă rar şi cu cadenţă, următoarele cuvinte : Sunt membru al societăţel Invizibililor. Cel trei prieteni scoaseră un strigăt de spaimă şi de necaz, şi se sculară dintr’o singură mişcare cu mîinile pe revolvere. — Nici o mişcare, nici un gest, zise falşul baron de Funcal, saiî sunteţi morţi cu toţii. Palizi de minie şi de indignare, contele d’Entraygues şi amicii săi rămaseră în defensivă. — Aşa dar, zise Olivier, cu un aer su- prem de dispreţ, te-al vîndut inamicilor mei pentru a ne atrage în cea mal ignobilă cursă. — Vă înşelaţi, domnule Conte, fac parte de zece ani din societatea Invizibililor, Cind d. Laurent a fost însărcinat de d-v. ca să aducă un fin poliţist, ed am fost desemnat de şefii mei supremi şi a trebuit să mă supun. Am venit deci la Mel-bourne... — Pe socoteala noastră. — Vă înşelaţi şi de astă dată, creditul pe care mi 1 ’aţl deschis la Paris, este aci neatins. Am venit deci la Melbourne, asistat de alţi doul membri al societăţel, însărcinaţi să mă supravegheze, şi dacă aş fi vroit, de mult timp încă n’al mal fi existat; dar tinereţea d-voastră, aventurile romaneşti, cu-ragiul d-voastră cel mare m’att interesat atît de mult în cît mi-aă pus în cap ca să vă salvez. Eă am obţinut de la consiliul suprem eondiţiunea schimbărel de naţionalitate. Dacă nu aşi fi şeful misiunel din Melbourne, şi dacă nu aşi avea la ordinele mele pe consulul Rusiei, de sigur n’aş avea avantagiul de a vă vorbi în a-cest moment; de mult timp încă aţi fi fost ucis. Avem un cerc puternic în Australia, format deja de ciţl-va ani, şi aci mal mult de cit ori unde suntem siguri de impunitate... Da, sunt inamicul d-tale domnule Conte, dar sunt legat printr’un j urăm în t teribil şi trebuie să recunoşti că fac imposibilul 'chiar pentru a ’ţi deschide ochii şi a intima pe cît se va putea deznodă-mîntul fatal... Încă o dată domnule Conte, reflectează, la ce poate să vă servească rezistenţa cînd lupta este imposibilă : primeşte propunerea noastră, din conte francez, devii prinţ rus, relevezl unul din cele mal vechi nume din imperiul ţarului; nu poţi să faci acest sacrificiu logodnicei d-tale ? Apoi adresîndu-se Canadianului şi lui Laurent: — Aide, domnilor, sunteţi amici al contelui d’Entraygues, daţi-I sfatul ca să asculte vocea înţelepciunel. Nici unul din el nu se osteniră să răspundă ; cuprinşi de o furie teribilă, el şe-deaîi cu mina pe arme, gata să intre în acţiune la cel mal mic semn al lui Olivier. — Inutil să mal insistaţi, intervine ti-nărul Conte, n’am de cît un răspuns să daţi ameninţărilor şi violenţei: Nici odată! nici o dată; şi nici să speraţi că aşi putea să revift asupra unei asemenea deriziuni... — Fie dar, d-ta ai dorit’o... Vel constata însă că am făcut tot ce am putut ca să vă sustrag de la soarta care vă aşteaptă. — Al abuzat în mod oribil de încrederea tatălui med, de încrederea mea şi a acestui brav Laurent. Pînă in ultimul moment al întrebuinţat fineţele d-tale de poliţist pentru ca să ne prinzi şi mal bine in cursă ; dar ne vom revedea domnul meu, de oare-ce sper că cu toată ignominia purtărel d-tale, nu al intenţiunea de a ue reţine ca prizonieri. — Iert insultele d-tale domnule Conte, răspuuse falşul baron de Funcal ; uiţi că nu sunt de cît un instrument... numai d-ta eşti deci causa tutulor relelor ce au să ţi se întîmple. Nimic însă nu te obligă ca să primeşti rolul degradator pe care l'al jucat. — Un Invizibil trebuie să se supună consiliului suprem, chiar în faţa desonoa-rel, chiar în faţa morţel. Şi vă o jur, domnule Conte, ei) speram să vă scap şi voi www.dacoromanica.ro fi în toată viaţa mea mîhnit că nu am putut să reuşesc. Este timp ca să ne retragem ; mergeţi domnilor ? zise contele adresindu-se prietenilor săi. — Vă conjur pe tot ce aveţi mal scump primiţi... exclamă d. de Funcal, întinzînd mina spre Olivier ca şi cum ar fi vroit să ’l oprească. — Adio, domnule, răspunse Olivier, şi se îndreptă spe uşa salonului, urmat de cel doul prieteni al săi cari nu pierdeau din ochi pe emisarul Invizibililor. O galerie strimtă şi lungă de cel mult trei metri despărţea salonul de un fel de anticameră care venea înaintea eşirel; în momentul cînd aii intrat pe galerie, cel trei prieteni găsiră pe falşul baron de Funcal căzînd ca şi cum ar fi fost leşinat pe un fotoliu. El se grăbiră să iasă şi se precipitară pe galerie ; în acelaş) timp un sgomot de sonerie electrică venea din depărtare şi repede, cil iuţeala fulgerului, două plăci grele de fier se lăsaţi din tavan din fiecare parte a galeriei, şi contele d’Entraygues cu tovarăşii săi erau subit închişi între patru ziduri de fier. CAPITOLUL 11 Wiligo şi Black. — Perplecsitatea indigenului. Ce s’a făcut fratele saiî Tidana. — Sosirea luî Gilping. — Turti Sopp. — Cîntecul unul luptător.—Poveţileluî Gilping. Un strigăt sfîşietor eşi din piepturile lor, şi comoţiunea fu atît de violentă, Incit 0-livier leşină, iar Laurent căzu jos ca o masă inertă ca şi cum ar fi fost lovit de o conge-stiune cerebrala. Numai Canadianul îşi păstra sîngele rece. El se grăbi să ridice pe tovarăşii Iul şi să ÎI aducă la cunoştinţă. — Sărmanul meu stăpîn, sărmanul meii stăpîn ! strigă bravul Laurent care îşi reveni cel d’întîifl. — Unde suntem, întrebă Olivier, reve-nindu-şl din ce în ce în simţire. — Mizerabilii, ne au pus în colivie, răspunse Canadianul, cu un ton pe care voia să-l facă glumeţ, cu toată oribila einoţiune care îl strîngea inima. — Pierduţi, toţi pierduţi şi din causa mea, murmură tînărul conte a cărui natură fină şi nervoasă nu putea rezista la lovituri a-tît de fulgerătoare; nu ne mal rămîne de cît să ne pregătim de moarte. — Nu încă, esclamă Canadianul, am văzut altele mal mari... Părăsind pe amicii săi, Wiligo se îndreptă spre port, unde trebuia să întilneascâ pe Koanook ; ÎI făcu cunoscut deriziunile ce se luaseră iu acea zi chiar şi-l însărcină să înseiinţeze pe bătătorii de tufişuri ca in 48 de ore să fie gata de plecare. Apoi, înfăşurat în mantaua sa, se invîrti mal ţoală seara pe lingă Devii ’s Tavern, pentru a-şl da socoteală singur de numărul bătătorilor de tufişuri pe cari Bob îl va angaja pentru acea expediţiune. ______________________________(Va urma) ]>e vînzare Se vinde de bună voe casele mele de zid, compuse de 5 camere, pimniţă boltită, dependinţe şi grădină cu pomi şi vie mare, cu locul lor 22 stinjenl lăţimea, şi 30 stlujenl lungimea, fîntînă în curte şi alle case tot în curte cu două camere şi pimniţă şi cuptor pentru brutărie, situate in Turnu-Măgurele strada Brâ-lianu 10, afectate Hăncel urbane pentru omică sumă. Amatorii se pot adresa la d. G. louescu advocat în T.-Măgurele, spre a lua informaţi uni. EPOCA 3 Inaugurarea splendidului Teatru Naţional din Iaşi se va face cu o solemnitate extraordinara la 1 Oc-tombre. Comitetul teatral se ocupa deja cu elaborarea programului de inaugurare. Deocamdată s'a decis a se numi o comisiune, Sil frunte cu primarul local d. N. Gane, care sa roage pe MM. LL. Regele şi Regina sa prezideze solemnitatea inaugurării. In seara zilei de inaugurare, se va da o reprezintaţie de gala Ia Teatru. OVATIUNI PENTRU OASPEŢII ITALIENI Deputaţii şi senatorii italieni au fost a-seară obiectul unor ovaţiunl entusiaste şi spontanee. întruniţi cu colegii lor romini în grădina Bragadiru, feeric iluminată, distinşii oaspeţi petreceau foarte vesel, cînd de o-dată lumea din grădină a izbucnit in strigăte : — Ewiva l’Ralia Muzica a început apoi imnul regal italian şi întreg publicul din grădină s'a ridicat în picioare. După imn ovaţiunile s’aiî repetat din nou durînd aproape un sfert de oră. Gîţl-va din public, ştiind de prezenţa unui oaspe elveţian şi-a unuia spaniol, au început să strige : — Ewiva Elveţia ! Ewiva Spania ! Oaspeţii au cerut apoi să se cînle- imnul regal romîn, apoi Deşteaptă-te Roinine. Entusiasmul publicului ajunsese la culme. D. Eleva a închinat un pahar în sănătatea italienilor. O impresie rea a produs asupra distinşilor oaspeţi faptul că au fost şi sunt mereu isolaţi cu totul de presa din Capitală. Unul din oaspeţi, d. deputat Manela, directorul marelui ziar II Se-colo, în raportul trimis ziarului său a relevat aceasta in treacăt. Pe timpul veref, cit a lipsit lumea din Capitala, guvernul instalase la Caldăruşanî doul agenţi în civil pentru a urmări pe I. P. S. Sa Mitropolitul Ghenadie. Acum, cînd lumea a început să se întoarcă acasă, guvernul a sporit la opt numărul agenţilor secreţi de la CăldaruşanI. E scris ca guvernul sa nu facă de cit prostii. In darea noastră de seamă a-supra primirei M. Sale împăratului Frantz Iosef la Sinaia, am omis următorul incident: cortegiul imperial şi regal, in drumul său de la gară la Castelul Peleş, trecînd pe dinaintea monăstireî, s’a oprit la poartă şi stareţul a oferit M. S. împăratului o carte frumos legată, cuprinzînd istoricul monăstireî Sinaia. Asupra împăratului a produs de asemenea o plăcută impresie micul sat improvizat la Sinaia, din deal de minăstire, unde grupe de ţărance şi ţărani ţeseau, călcau struguri, etc. PRESA STREINĂ ŞI VIZITA ÎMPĂRĂTEASCĂ (Prin fir telegrafic) Viena, 17 Septemb. Ziarele continuă să exprime via lor satisfacţie şi mulţumirile lor adinei pentru călduroasa primire făcută împăratului Frantz Iosef în Romînia. Viena, 17 Septemb. Nouă l’resâ Liberă zice că unanimitatea tutulor partidelor din Romînia este dovada unui simţ politic ajuns la maturitate la poporul romîn, care are conştiinţă de avantagiile nepreţuite ce garantează Romînieî alipirea sa la Austro Ungaria şi la aliaţii săi. Aflăm că d-nii baron Bănffg, prim-ministru al Ungariei, şi baron Fejervăry, ministru de honvezi, au fost decoraţi cu marele cordon dl Stelei Romînieî. Cei-l’alţi miniştrii ungari, d-nii Wlassics, Daniel, Jos iha, Erdelţji şi Lukăcs an primit marele cordon al Coroanei Romînieî. Tribun», şi vizita Împăratul ui-Rege Tribuna din SibiQ vorbind de vizita împăratului Frantz Iosef, face următoarele reflexiunl: E o stranie şi fatală—dacă nu intenţionată—coincidenţă a faptelor aşa de deosebite, aşa de contrare, ce se petrec astă-zl dincolo şi dincoace de CarpaţI. Dincolo pompă şi strălucire, senine al însulleţ rel unul popor întreg pentru înaltul săfi oaspe. Dincoace, fratele de sînge al aceluiaş popor geme de durere, lovit, prigonit şi întemniţat de un guvern tiran. Şi guvernul acesta se zice, că e guvernul Majestăţel Sale, al Monarchulul nostru, al înaltului Oaspe al fraţilor noştri—şi că se bucură de încrederea Sa. Nu ne putem ascunde bucuria de faptul, că Monarchul nostru vizitează pe Regele fraţilor noştri, că recunoaşte astfel importanţa lor ca Stat şi putere ho-tărîtoare în Orient, că cultivă legături de amiciţie cu Suveranul regatului Romîn, că pregăteşte buna înţelegere între acest mîndru Regat şi Monarchia noastră, dar nu ne putem ascunde nici durerea grozavă, ce un factor al acestei monarchiî, guvernul maghiar, provoacă în noi prin prigonirile sale brutale, prin lovirea şi umilirea noastră, a poporului romîn din Transilivania şi Ungaria, împie-de cînd şi frustrînd intenţiunile Majestă-ţei Sale, turburînd relaţiunile de amiciţie şi prietenie a Monarchiel noastre cu regatul vecin al farţilor noştri. Vorbim din plinul inimel şi inima noastră e plină de amar, de durere şi de indignare, pentru faptele ce guvernul sâvîrşeşie în contra noastră. Dar să nu vorbim noi, — vorbească faptele, — cari sunt ironia momentului actual... Arestarea <1-1 ui Isăcescu Camera de punere sub acuzaţie de pe lingă curtea de apel din Iaşi a respins apelul făcut de d-1 Constantin Isăcescu contra sentinţei, priit care tribunalul din Piatra-N. confirma mandatul de arest dat contra d-sale de judele de instrucţie Cernat. Procurorul general, d-1 T. Mândru, a afirmat înaintea camerei ca d-1 Isăcescu şi-a făcut în timpul cît a fost ajutor de primar în Pia-tra-N, cinci case şi ca antreprenorii, cu cari a lucrat d-sa, n’ar face deposiţii exacte, daca ar fi lasat în libertate. Tot o-data d-1 Mândru, a declarat camerei ca la 20 Sep-tembre, când se va termina instrucţia, d-1 Isăcescu va fi pus în libertate şi trimis în judecatd tribunalului. Camera de punere sub acuzaţie se compune din d-nii N. Volenti, G. Roiu şi G. Dimacbe. D-1 Al. Badărâu sprijinea cererea acuzatului. * Asupra arestării d-lul Isăcescu aflăm din Piatra-N, ca un moment a fost vorba ca d-sa sa fie pus in celulă. Daca n’a fost pus, se dato-reşte numai unul scrupul de conştiinţa al prefectului Albu. Totuşi fostul ajutor de primar este ţinut la cel mal riguros secret. Numai soţia, d-na Zulnia Isă-cescu şi fratele săQ, Grigore, sunt admişi sâ’l vadă. Fostului prefect, d. P. Andrieş, căruia d-1 N. Albu îl dăduse autorizaţia să-’l vada, judele de instrucţie Cernat i-a rupt biletul, spunîn-du-I cu bruscheţă: — D-la n’al ce cauta cu biletul. Cu multa greutate şi stăruinţă, a mal fost admis să vadă pe deţinut şi d-1 Tacliel Corbu. primirea m. s. Împăratului LA SLATINA In graba cu care s’au dat informaţiu-nile despre primirea M. S. Impăratulul-Rege, pe la staţiunile unde s’a oprit trenul imperial, s’a omis a se da amănunte şi in privinţa călduroasei primiri făcute Suveranului în staţiunea Slatina. Nu mal vorbesc despre sgomotoasele şi nesfirşitele strigări de «ura» cu cari a fost primit trenul împărătesc. După ce M. S. trecu in revistă compania regi-mentulul 3, în sunetele imnului imperial şi cînd se începu presintarea autorităţilor, chonil seminarului începu să ciute acelaşi imn cu versuri improvi-sate de ocaziune de către d-1 I. St. Pau-lian, căruia se datoreşle această frumoasă iniţiativă. 91 Majestatea Sa împăratul precum şi distinsele persoane din suita sa afl fost atît de viu impresionate în cil din înalt ordin, imnul a trebuii să se repete. A-proape 100 de voci erafi in clior şi imnul a fost executat cu o deosebită acurateţa. însuşi M.S., iubitul nostru Rege, nu s’a putut abţine de a’şl exprima 1-nalta sa satisfacţiune, zicind că «e prea bun chorul». După ce se terminară presentaţiunile autorităţilor, d-na Stăncescu, soţia prefectului de Olt, fiind presentată împreună cu d-na Dobriceanu soţia primarului, au oferii M. S. Imperiale 2 buchete frumoase. Cînd veni riadul şcoalelor, o elevă a clasei a III de la şcoala de fete No. 2, •loe G. Ionescu inaintă spre M. S. şi şl ceru voe să’l salute de bună venire în numele elevelor din şcoalele primare şi să ’I ofere un cosuleţ de flori în care se allau 2 porumbel albi, împodobiţi cu panglice tricolore romîue, aşezate pe o perniţă de atlas alb pe care era tipărit textul urărel pronunţate de mica elevă. Am putut copia din fugă de pe perniţă următoarele cuvinte foarte bine inspirate: «Permiteţi-mi Majestate ca odată cu urările mele să depun la picioarele Augustei-Voastre persoane, aceste porumbiţe, simbol al inocenţei al iubire! şi al Păcel». Iniţiativa acestei plăcute surprise, care de asemenea a impresionat pe Majes-tatea Sa, se datoreşte d-nel Lucreţia P. Georgescu, directoarea scoale! de fete No. 2, care a avut şi frumoasa inspira-ţiune a semnificativelor cuvinte scrise pe perniţă. Cînd se apropie timpul de plecare trenul a stat în gară 20 de minute în loc de o — ministrul palatului imperial ceru textul imnului şi cercetă de numele d-lul profesor Paulian, iar Majestăţile se urcară în vagon în mijlocul celor mal entusiaste urări, cari nu încetară pini la dispariţiunea trenului. BULETIN ECONOMICI (Raportul Semaphorului de Brăila) Brăila, 17129 Septembrie 1896. Scăderea preţurilor semnalată din Germania a influenţat mult asupra tendinţei pieţei noastre. Cumpărătorii principali au fost foarte rezervaţi şi ofertele lor cu preţuri mal reduse pentru grlfl şi secară. Orzurile şi orzoaicele erafi mal căutate. Porumb neschimbat, dar susţinut. « MMI I. MIM ff I f lf A apărut: DICŢIONARUL UNIVERSAL al Limbel Kointne de Lazăr Şăineanu conţinind : Limba vorbită şi literară cu exein* ple şi cilaţiunl din scriitorii romini.—Terminologia ştiinţifică şi artistică.—Vocabular biografic, geografic şi istoric cu privire specială la Romînia. Această importantă operă a d-lul profesor Şăineanu, fructul unei munci îndelungate, este menită a umplăa un gol însemnat in cultura noastră naţională. Prin caracterul săti naţional şi enciclopedic. Dicţionarul universal a linnbeî romîne se adresează şcoalelor de toate gradele şi constitue în acelaşi timp o carte indispensabilă orl-cărul om cult: profesor, medic, advocat, magistrat, inginer, militar, comerciant, funcţionar, etc, etc. Recomandăm puturor 'această preţioasă pu-blicaţiune. eşită la Institutul de Editură Italian şi Ignat Samitca, Craiova, tipărită eu o eleganţă surprinzătoare şi al cărei preţ modest o pune Ia indemîna fie-*căruia. Un volum de 900 pagini 8°, broşată Ic! 0,50. In legătură elegantă cu pînză le! 7,50. De vinzare la toate librăriile din ţară. Liceul Francez Strada Scaunele, 45 (Casele d-lul Fleva) Institut de învăţături primară şi secundară, întemeiat de un Comitet de Francezi stabiliţi în Bucureşti şi autorisat de Ministerul Cultelor şi lustruetiunel Publice din Romînia. Direcţiunea : D-nii N. LKAUTEY şi H. LOLLIOT. Pus sub înaltul patronagiu al Lega iuneX Franceze, acest institut nu ţinteşte la nimic bănesc. Inspirindu-se de a-ceastă cugetare a unei regine că -Instrucţiunea este hrana Creerulul şl Educaţiunea este acea a inimel» Comitetul a voit să creeze alături de un institut de învăţătură din cele maf serioase, o casă de educaţiune de prima ordine, căreia familiile romîneştl să poată încredinţa copiii lor în toată siguranţa. Programa studiilor va fi acea a şcoalelor primare şi secundare din Romînia, combinată cu acea a institutelor simi-are din Francia. Studiul limbel francese va fi obiectul unor îngrijiri speciale, ast-fel ca toţi elevii să poată vorbi această limbă bine şi uşor şi ca în clasele liceale superioare, toate materiile a-fară de limba romînă şi istoria naţională & Romînieî, să poată fi predate în limba francesă. Institutorii însărcinaţi cu cursurile de limba francesă în olasele primare vor avea Jdiplome şl vor fi desemnaţi de Ministerul InstrucţiuneT Publice din Francia. Tot aşa şi profesorii însărcinaţi cu cursurile de litere şl ştiinţe in clasele liceale superioare. In clasele gimnasiale, cursurile de limba francesă se vor încredinţa Domnilor Profesori A. Leautey şi H. Lolliot. Studiul limbel germane va fi, de o potrivă, obligator pentru toţi elevii, chiar de la clasa ântăia primară. Elevii claselor primare îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar la şcoalele primare ale Statului. Elevii claselor gimnasiale şi acel ol claselor liceale îşi vor depune examenul lor de finele anului şcolar, după dorinţa părinţilor, la Gimnasiile şi Liceele Statului, saă la Liceul Francez înaintea unei comisiunl constituită după regulamentele Ministerului Cultelor şi Instruoţiunel Publice :din Ro-mfnia. Elevii claselor liceale vCr fi de o dată preparaţi atît pentru examenul de bacalaureat romîn, cît şi pentru oel fran-oes, în prevederea caşului că posesiunea acestei din urmă diplome ar fi necesară tinerilor cari vor voi să urmeze studiile lor în unele şcoli speciale din Francia. Direcţiunea va avea grije de a transmite părinţilor la sfîr-şitul fle-cărel luni, notele asupra gradului de instrucţiune şi de educaţiune a copiilor lor. Liceul va fi instalat intr'o stradă din centrul Capitalei şi cu o poslţiune foarte sănătoasă, - strada Scaunele, 46 (Casa Fleva). Internatul va dispune de dormitoare vaste şi bine-aerisite, de sofrageril spaţioase, de săli dc baie şi duşe, şi o grădină frumoasă. La început, lioeul nu va cudrinde de cît cele patru clase primare şi cele patru gimnasiale. Clasa 6-a liceală se va crea la anu, a 6-a peste doi ani şi a 7-a peste trei ani. Pentru oii-ee informaţiunl, a se adresa la Canvelarai Liceului, în toate zilele, între orele 9 şi 12 a. m., ş 2 p. m.5 Institutul francez de Domnişdre V. II. CHOIiY autorisat de Onor. Minister, fondat în 1870 10, STRADA NEGUSTOR, 10 BUCURESC1 Cursuri primare, secundare şi liceale. Se primesc eleve interne, semi-interne .şi externe. Cursurile Încep la 2 Septembre. înscrierile de la 20 August st. v. www.dacoromanica.ro WF* V N' I S -ŞPI Sub-semnatiî ’sî permit a face cunoscut onor. public că S’A fPLSfiilS localul CONTINENTAL LUNCHEON BAR anexa hotelului Continental din Bucureşti, Calea Victoriei vis-a-vis de Teatru. Cu deosebită stimă, TJEMMIUIVMM 4* MtKMiTSCMM Liceul Clasic Romîn ŞI Liceul Real Francez Autorizat din nou prin adresa No. 7189 din 11 Septembre 1896 Strada Fontinei, No. 8 BUCURESCI sub direcţiunea D-neî Filionescu absolventă a scoalel superioară din Lau-sanne (Elveţia) profesoară de filosofle şi pedagogie la şcoala centrală înscrierile se Inc in (oale zilele la cancelaria institutului. PROFESORII LICEULUI CLASIC: 19-ttflc llr. Crâtune&cu-Cutzarida, higiena. I. ’fhsa MoiVzhii. licenţiată în ştiinţele naturale din Paris, ştiinţele naturale. Ale.r. FilionemcM, dipl. a şcoalel superioare din Lausanne (Elveţia) limba franceză I. IV. llomnii .1 Ifjr. A. Sfttrtlsa, lic. in litere şi filosofle, limba franceză V. VII. fir. Tauesan, lic. în filosofle, istoria I, VII. Urniif llobreeicu, lic. în inalenjaticl, matematica, I, IV. Ion JSlroeHcu, absolvent al facultăţel de sciinţe matematice, matematica V.—IIV. Fetru Ulhâileanu, lic. in filologie, limba latină, V, VII, limba greacă. George 1. Gorciu• lic. in filosofle şi istorie, geografia. C. Tomulemcu, absolvent fac. lit. de la şcoala superioară normală, limba latină I—IV. II. iUoltloeeanu, licenţiat in drept şi absolv. al facult. de litere limba romînă şi dreptul administrativ. Teotlor Iulian, licenţiat în filosofle şi chimie, ştiinţele fisico-chimice. llr. G. (.'oman, dr. in litere şi filosofle din Viena. limba romînă. Ion Fot»eescu, absolvent al facultăţel de teologie, religia. Serbănetucu, absolv, al şcolel de bele-arte, desemn. Teoeloreeeeu, absolv, al conserv, muzica vocală. Ilieeieu Ilar in. profesorala conserv, piano Garbea lic. in filologie, limba latină. 11-Hoara Agaitiaele absolv, a cons. şi 11-ra Xaume*ou. ‘ INSTITUTOARE INTERNE: 11-Hoarele l.oe fier, lloeftaf. Tron re, Feti Mie*** Thaftery, l'lein Xauner etc. Lista profesorilor liceului real francez se va publica în curind. INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „POMPILIAN" BUCUREŞTI. CALEA RAHOVEI. 64-66 Sub direcţiunea d-rel Constanţa Pouipilian licenţiată în ştiinţele matematice din Bucureşti si din Paris (Sorbona) Se primesc eleve interne, şi semi-interne. Cursurile vor începe la 1 Septembre a. c. Invăţămîntul coprinde cursul primar şi secundar, divizate precum urmează. 1) Secţiunea de învăţământ clasic (Bacalau. reat) examenele se vor trece la şcoalele statului- 2) Secţiunea de cultură generală ; examenele se vor trece în institut. 3) Secţiunea de pictură sub conducerea d-lul Pompilian, artist-pictor, se va pune la disposi-ţia elevelor o vastă galerie de tablouri şi ateliere speciale de lucru. 4) Secţiunea de muzică, sub conducerea d-nel Emilia Saegiu. profesoară la conservator. 5) Pentru educaţiunea, studiul limbelor străine şi lucrul de mână. am reuşit in tratativele ce am avut cu unul din cele mal bune institute de educaţie din Paris, a’ml procura institutoare şi guvernante, personal format din a-cest institut. Localul în care este instalat, noul institut, a fost, construit expres pentru şcoală, conform cu toate condiţiile hygienice; coprinde săli de studia, dormitoare mari şi bine aerate, săli de recreaţie şi de gimnastică, etc. O grădină spaţioasă înconjoară tot localul, care e prevăzut cu instaiaţiune de apă şi gaz. Pentru elevele semi-interne se va organiza un servicifi de omnibus. Personalul flidaeiic se compune din Religia............Preotul G. Gibescu, licen- ţiat in theologie Limba latină . . . D-nu L. Şeineanu, doct. in litere şi prof. la Univ. Limba Romînă . ... G. Adamescu, lic. în lit., prof. la girau. Şincai » greacă . . . D-nu G. Pavelescu lic. in lit. prof. la lic. Lazăr Limba Franceză . . . Fernand Brulin, prof. la ColUge Rolin (Paris) Istoria ...... D-nu M.. Şăineanu doct. in litere. Geografia...........D-ra Olga Marinescu, lic. in lit., prof. la externat Aritmetica . ... A. Ioachimescu, inginer, licenţiat în matematici Fizica şi Chimia . . . M. PopovUA, doctor în chimie Ştiinţele naturale . . . N. Demetrescu, licenţiat in ştiinţe Hygiena .... D-na L. Moscuna-siou, dr. in medicină. Geometria . , . . D-ra C. Pompilian, lic. în în matematic). Lucrul de mină . . » Moisescu, prof. la şc. profesională. Limba franceză . . » E. de Sellier, prof. la l'institut normal catolique » germană . D-ra M. Menu, idem. » engleză . . Miss Jakson. Desemn..........D-ra LAgt. Institutriee .... D-ra Victoria Davidescu, diplomată a 6 cl. din Asilul Elena Doamna. Toţi profesorii vor fi secondaţi de repetitoare de cursuri, alese printre cele mal bune studente ale Universităţel; ele vor asista la cursurile profesorilor, vor pregăti şi interoga zilnic pe eleve. înscrierile se pot face începind de la 1 August. Pentru ori-ce informaţiunl mal dettaliaş se adresa la direcţiune de la 9—2 a. in. i dee la 2—6 d. a. Doctor DIMITRIU Boule interne. •»«»le «le Fein«‘i Ni «le Copii Consultaţiunl de la 2—3 şi de la 6 7 188, Uaiea Victoriei, 188 LICEUL SF. GHEORGHE 160—Calea Victoriei.—166 (In faţa Ministerului de Finanee) Acest institut coprinde pe lingă clasele liceale, un curs bine organizat de clasele primare. Studiile încep la 1 (13 Septembrie. Instalaţia respunde întru toate unul aşezămînt de instrucţie şi e-ducaţie. Profesorii aleşi între cel mal distinşi al învăţămîntulul public. Doi pedagogi străini, unul francez şi altul german, aduşi anume, vor conduce convorbirea elevilor în orele de recreaţiune Bepetitoril pentru meditarea lecţiunilor sunt aleşi dintre studenţii facultăţilor repesetive. Se învaţă pe lingă studiile liceale, limba germană şi franceză in clasele primare, ca şi în cele liceale interioare ; limba ongleza este facultativă Maeştri recunoscuţi de piano, vioară, danţ, şi scrimă. Informaţiunl mal de aproape se pot lua în cancelaria liceului; se trimit prospecte gratis. Director, Ang. Demetrescu. NOUL PENSIONAT DE BAEŢI Al Uoiuituităţeî Gerniiiiie Eran-gelice «lin Bncnrcsci STRADA L UTER A No No. 14 Se va deschide eu începutul anului şcolar viitor şi va fi administrat de o comisiune specială aleasă din sinul comitetului general al eomuni-tăţel. Cu direcţiunea institutului e însărcinat d. Pastor dr. Eugen Filtsch. Personalul conducător intern e compus: 1,. Dintr’un inspector, căruia, în prima linie, i s'a încredinţat îngrijirea părintească şi educaţiunea casnică, 2) din doul profesori cu titluri academice şi im institutor cari supraveghiază de a-proape lucrările elevilor. Limba de conversaţie va fi cea germană. Scopul institutului este e-ducaţiunea morală religioasă şi instrucţiunea solidă a copiilor cari i se vor încredinţa.’ Acest pensionat stă în nemijlocită legătură cu şcoala noastră evangelico-germană, care e condusă de un corp didactic bine pregătit; această şcoală are : o clasă pregătitoare, 4 clase primare cu programul statului, şi 5 clase reale. In această şcoală reală se învaţă limbele : germană, romînă şi franceză, iar cea engleză şi latină în mod facultativ. In această şcoală vor învăţa elevii pensionatului nostru. Se primesc copil de ori-ce naţiune şi confesiune. Edificiul institutului, situat intr’o posiţie cît se poate de salubră are camere bine împărţite, cu încăperi de lucru, de dormit, de mîn-care şi de băl, corespunzînd pe deplin condi-ţiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o curte proprie şi o grădină frumoasă, ambele foarte spaţioase, nelipsind nici aparatele de gimnastică. După virsta elevilor, taxa anuală a pensionatului variează intre 600 pînă la 1000 lei, pentru interni, şi 230 pînă la 400 lei, pentru semi-internl. Taxă se va solvi în rate trimestriale. Prospecte se pot primi în mod gratuit de la domnii administratori al pensionatului, precum şi de la diferitele oficii parochiale evaugelice din provincie. înscrierile elevilor se primesc cel mult pînă la 1 Septembre a. c. (stil vechio). Pentru comisiunea administrativă pensionatului de băeţl al comunităţii, evangelice germane din localitate Păstorul dr. EUGEN FILTSCH Strada Luterană No. 12 Schimb «ji vîn«l cltin CUMPAK CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante diamante, perle, rubine, safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obieete de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiO prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. BIJOUTERIE & HOROLOGERIE I«*» 'S 1, Hi.» i 1 Fine 16 » Militare 6.50 » 2.75 » 2.25 fetiş Atenţiune 10.000 duzini ciorapi, fii d'ecossc. lină şi mătase pentru bărbaţi, dame şi copii, Colosal asortiment de Elanelts pură lină escepţional de fina. nc IUPUIDIAT casă ma,'e ăl str. Ut INbnlnlAI lustrului No 7. cu bae sonerie, gaz -apă grajd, grădină. Alăturea cu propielalca d-hil general Lalio-vary, penlni informaţiunl la d. Vludimir slr Regală. No. 8. 4 EPOCA f Librăria şi Papetăria CAROL MULER BUCUREŞTI. - 5», Calea Victoriei, 53. - BUCUB EŞTl. î. 4> +3 o o £ >r o S a ® ? ^ „*-4 O QQ COA fa c6 4^ cd 4^ O «2 cd 4-3 O O) r-H O) a M a ® *5 X o i 0 CD 1 S %> ** «3 5 o w\ i—i ed >“i .5 ed Ih O >o3 ® tn »■> g V * 4> V V 3o ® § 33 a h «> i—i -m ® ed ° a ES O O ®H X î=> H-J CD >cd 4-J X • ^4 > Sv iO tC >^4 >0 © <© '”H - § r—< i-H ? ® >® s a ® izq O u Ti u o .5 - 2 5 • i-h M j £ oS h C3 HJ O î> d c U •s •s 3-H a ea ga vs ui CCI >H ^ ’S jca fH *W cd H g) H 0 ~ cd 02 oă 4J X cd o o £ 343 E> a p iz; 99 BIBLIOTECA PEATBIJ TOŢI” Sul* Direcţia O-Iui M MITUIT STÂXt USt i 64 1 Anăersen !' Poveşti alese nn 10. Mlolinlineanu Legende istorice 4 C Mlep'i rateu nu •TU Doruri şi amoruri, 11, (uit.) O S. CI. Marian C Păsările noastre ni hienerrape C 1 Ombra, roman 4|J M0r. Ureehiă H*0 Duşmanii noştri Q JMih. Xamphtrescu O Cântece şi plângeri, I. nn Maistre Xarter CC Călătoria Impr. odăii mele 4 7 M. Wînmphireseu "TI Cântece şi plângeri, 11, (uit.) A _C Herb. Speneer TU Despre educaţie J| nâtuift'tinn C 0™L TDin viaţa meseriaşilor iin un i»tw/sfi Mlotlele tip dlMciirtiiirl O A. VI a h u 1 ă 0 Icoane şterse nc Anton Pann C0 Povestea vorbii, vo). II. Cn Pecaul si Minuţie vIU Convorbiri despre artă, v. I. 7 Carmen Spira 1 De prin veacuri, I. nn Mtiopra/file t0 Oamenilor celebri CI A. 1 la hulă vl I Din goana vieţel, I. O JfMichelet 0 România, Roma, l'iza, etc. 07 Maha/fp C 1 Antichitatea Greacă Cn Craneois Coppee Ut Prietene, roman Q M.eo Itaehelin vJ Castelul Peleş nn nn Creanpă b0~VV Opere complecte CO 11 ilflenhrueh U0 Hol trandafiri in T. Mai or esc a IU Nuvele şi schiţe ionescu-tiion UT Istorioare C A Mi o u r fl e Ut Patriotul 11 A ml re Thenriel 11 Din tinereţe, etc. nuvele OC 10. Stdneeseu OU La gura sobei CC Ufulu M0. Mtoseili 00 Din inimă in M. Hemetresca |l Nuvele nn Poveşti 00 de Crăciun Cn MBeeaut si Miautle U ©Convorbiri despre artă,ll(ul.) in Ha Hi a Xam/i resen 10 Nuvele române QT Mia fiu 10. II osc Ui 0 1 Proză şi Epigrame CT i. VlahuUi Ul Din goana vieţel, II IA 1 Vilii ins |t Antichitatea romană nn lioethe 00 Wertlier, roman CQ Carapi a 1 e U0 Schiţe uşoare IC hif. M. Afc.rdlif/ccHCK 10 Proză şi Poezii QQ Au Ion Pann 00 Povestea vorbii, III (ultim) CQ A. 1 lahulfi U0 Din goana vieţel, III, (uit) j 1Q A n 1 o n Pa n n 10 Povestea vorbii, I. Jfj Carmen Spira ■ U Hp prin veacuri, II (ultim) nn Abalele Prerost OU Manon Lescaut, roman, I. 1*7 H-na Colomh 11 Istorioare 4 1 Hu.rlep *T | Noţiuni asupra ştiinţelor ni 10. Ml. MMosetli (Max) 0 1 Trotoarul Bucureştiulul in Hamilra Tele or 10 Schiţe umoristice Ă n Ileparalennu T’t Doruri şi amoruri, voi. I. n O Ten npson Ou Enoch Arden, poemă 1Q Alfrefl tle Muscel 10 La ce visează fetele IA MM A MM.13MESC €J |L Motlolt* ile «lâs<*ursnri IV TT române nn M0. C. Illlanesea 00 (Ascanio) Satire Cosi in Spre primăvară 65-66 Prerosl Manon Lescaut, II şi III 67-69 Minunile universului voi. I, II si III. 7n #*. Mi ui fu I U Legenda ţiganilor 71 Conul. Stăncescu Ce este frumuseţea 12 hi. T. Mlazoiana Egiptul 73-74 . 1. da/iul d Dan, roman, p. I 75 Ale ac. Wj. Si/ileunu Armonii intime 76-77 A. Via hui ti Dan, roman, p. 11 şi uit. 78 A uf/ier *)• Sa tuleau Ginerile Iui Poirier 79 A. M*ann Nastratin Hogea 80-84 f/JyliJlOil < ioeoii vet'liî şi iniol roman 85 fmh. Atlamesea Din biografiile scriitorilor roniinl Numărul viitor va fi; Putltlz Ce’.şl povesteşte pădurea. .A, apărut: 5 \ lSucl/ti lulele Tw | I I roiiiOne || v V (ari.SOfXrVtOJ OulltC DEPUTAŢII NOŞTRI, biografii şi portrete, Preţul 7 CASA DE SCHIMB I3ESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. 5 Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-ce schimb de monezi. Cursul pe ziua de 18 Septembrie, 1896 Cump.| Vtnd 4»/o Beută Amortisabită. . . 86 “7 » 87 7» 5°/o » Amortisabită. . . 100 100 7* 6 «/« Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . 101 7. U)2 5 «Io » Municipale din 1883 94 7« 95 7* 5% » » » 1890 95 3/4 90 7* 5 "/o Scrisuri Funciar Rurale . 92 7* 92 V* 5 «Io » » Urbane . 88 7« 88 V» 5«/o » » » Iaşi. 82 7* 82 7» Acţiuni Banca Naţională. 1640 1650 » » Agricolă . 218 — 222 — » Dacia Romînia asig. 438 — 445 — » S-tea Naţionala asig. 455 — 465 — S-tatea de CoastrucţiunI . 175 — 185 — Floriul vaioare Austriacă . 2 ti 2 12 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — > Italiene. . . . 89 — 93 — > ruble hîrtie . . 2 65 2 75 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din falnica Albert & C'4, Frankenthal şi cu caractere din fonderia de litere Flinsch din Frank-furt AIM- MASE DEPOU DE Burlane de Basalt, |EVK DE PLUMB, FER ŞI TUCIU Fortuni de cînepă *ni caxicmc Obiecte de faianţă, alamă şi tuciu pentru conducte de apă, scurgere, băr, tont â l’egout, gaz, etc. la HAAS HABT BUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. - BUCURESCI INSTALATOR PENTRU SISTEMUL TOUT A L’EGOUT SI pentru încălziri centrale *6 * (100-81) APA MINERALA „MIRCEA” IAŞI-COPOU Autorizată de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior cu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895. Această apă, pe lingă că e un excelent purgativ, bună la luat şi fără a produce dureri, dar din cauza multor substanţe medicamentoase ce conţine, esperi-mentîndu-se de mai mulţi d-nî doctori, saă constatat pină acum că, vindecă : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite naturi, catarele cronicale ale stoma-chului şi intestinelor, conge^Hele, constipaţiele cronice, iperimia ficatului, boalele de rărunchi şi splină, boalele de piatră şi a căilor urinare la bărbaţi, boalele de mitră şi menstruaţiele neregulate la femei precaut şi alte multe boli. Deposit în Iaşi Ia Dl. I. S. Ionescu Tipografia Naţională, la Farmaciile D-lor Sbizewsclii, Racovită (Lits-clico şi Vandorî), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel şi Ilu-tză la drogiştii Katz, Rosenstein şi Becker. Comandele en gros şi en detail se expedieasă promj A se adresa pentru orl-ce comande şi lămuriri D-nil Mircea şi Ionescu, Iaşi strada Alexandri 11. Depozit în capitaiă la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43. 50 1100— 73 NOU 1 >E TOT Aprinderea şi stingerea automatică la distanţă pentru becuri cu gaz aerian. Instalaţiunease poate vedea funcţionind în biuroul nostru. Garanţie pentru 6 ani. Plata in rate trimestreale. 0 sită incandescentă Lei 1,50. Un bec complect montat cu lumină Incandescentă pentru uaz aerian Lei 7.50. Mal posedăm un sistem nou de tot de lămpi, foarte practic cu şi larii lumină incandescentă de atîrnat şi de* masă, neavind trebuinţă do gaz aerian, ci este întreţinut de un liquid supranumit "Gasslalf , care se transformă in gaz uerian- Intreţinerea acestor lămpi e mal efliuă de cit a lămpilor cu petrol consunând pe oră 1 % centime. Un kilo de Gasstoff costă 30 bani. Ac.jsl. sistem de lămpi încă n’a existat în ţară şi recomandăm lămpile călduros pretutindeni mal ales unde nu există Societăţi de gaz aerian. Fi nit şi SCintUF Bucureşti, Strada Smîrdan, S (102) (60-6) La Typogrnlia «Epoca» se vinde bir tie maculatură cu 45 bani Kilogram u în pachete de 10 kilograme. Tamar indian C^rillon Fruct laxativ răcoritor, admirabil în contra constipaţiei. 2 Ir. 50 cutia 29 Paris. 28 rue Gram mont si in toate tarmacîle. 8-8 SOBE CALORIFERE BE LGIA NE In ic a specialitate in felul lor Prin excelenta lor ventilaţia-ne aii devenit sistemul cel mal li igienic, recomandate prin certificate de onor. d-nil doctori generali Theodori, dr. Măldăres-cu, dr. Varlam, etc. A fi fost premiate la toate ex-poziţiunile internaţionale, precum şi la cea din Anvers şi Chicago cu medalie de aur. Cununând puţin material afi un foc necontenit, care produce căldura cea mal plăcută şi neschimbătoare. Vtnzarea sobelor se face cn condiţiune ca in cazul cind nu vor funcţiona bine să se primească înapoi. Singura! depozit pentru Ro-raîiiia al casei Deqnenne & Comp. din Bruxelles şi Paris Marous I jitlmanii S-sor I Wa.ppn.er* 141, CALEA VliTOItlEI, Bl. (VIn-A-vU !.§► is«n|ăh‘) I.a vechiul magazin de I.ămpI se află : Maţine «1« bncălăric, Băi, (losctc, (aistein toni a l’dgoul) __105______________________________36—5 1 REDACŢIA şi ADMINISTRA ŢIA ziarului „EPOCA" se află în Stradu Clementei No. 8. Intiiul institut de plasare autorisat de guvern încă din anul 1882, recomandă inşii-tuto&re, guvernante, menajere, bone de copil şi femee de casă. Acest institut este iu corespondenţă cu streinătate. M-me Baudau Aleea Carmen Sylva alăturea ou Cismegiu 74 25—24 La Tipografia EPOCA se vinde lirtie aculatuimră i-u 45 bani kilogramul, in pachete de 10 kilograme. METEOR Fabricatul cel mai bun. — Resistenţa cea mai mare. METEOR Cea maimaie elgan-ţă. Mers uşor. „METEORI Faln rad Werke Graz Representant general pentru Romînia i Depozit la laşi la d-nul M. COTTIilEB B. COURANT Bucureşti, str. Academiei, 3 | Str. Ştefan cel Mare No. 38. 69 25-24 Typografia,. Epoca “ execută ori ce fel ele lucrări tipografice, cu preţuri avantagioase. R EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ziarului EPOCA se afla în strada Clemenţei No. 3. - 0 IDEE GREŞITA Tontă lumea credea că Alessiindriu e cel mal botărît liberal—faptele dovedesc contrariul. Ce însemnează celle 20,000 două zeci mii butelii 15,000 eincî spre zece mii litrnrî COGNAC Pe care Alessamlrfii Ta conservai in limp de trei ani iu pivniţele fabrice! sale, şi azi îl pune în consumaţie, pentru toţi aceia ce doresc a 'şl conserva sănătatea, contra celor ce cu multă libertate în ţara RomlneaBca, otrăvesc slo-macburile oamenilor cu cognucurl fabricate cu esenţe şi la hirdâfi; de aceea Obicinuiţi Conservatorul ('«jriiac Alessandriu Cereţi flacoane originale in forma bulei iei şi a etichelel înserată aci. La toate Magasinurile vă de Contrafaceri lac AleHHHiidriu-ltii- ■r Feriţi Cererile ctireHOi. 93 se BucurescL—Tipografia «Epoca».—Strada r.lompnţel- No. 3